«•«
ANUL III No. 076
15 BANI NUMERUL
ABONAMENTELE
ÎNCEP LA I 81 16 a fie-carei luni si se plutesc
TOT-O'AUNA ÎNAINTE
M locnusa La casa Administratiunst IM TABA: Prin mandate poştale.
Pentru t an 40 lei, 6 luni 90 lei, 3 luni 10 lei.
i.\ STBEI.MATATE: La toate officiele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei. 6 luni Î5 lei.
LA rABIS: Segaseste jurnalul cu f 6 Cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul Sl Ger-matn Mo. S4.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
REDACŢIA
No. 3. — Plata Episcopiei. — No. 3.
A DOUA EDITIUNE	vineri, 26 februarie (9 martie) isss.
p.	....
15 BANI NUMERUL
ANUNCIURILE
OIN ROMÂNIA SE PRIMESC DIRECT LA AOMINIS TRATIA ZIARULUI
La Paris: la Agenee Havaa, place de la
bour se. *.
Agcnee Libre, rus Soire Dame des Victoires 10, (Place de la Bourse) pentru Paria, Franela, Germania. Anstro-Lngarla, Italia Si Marea Britanic.
Anunoiuri pe pag. IV, linia SC bani, anunclnr si reclame pe pagina treia I lei linia
50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B.
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
ADMINISTRAŢIA
No. 3. — Piaţa Episcopiei. — No. 8.
SE CAUTĂ MĂTURĂTORI
Criza ministerială nu e încă pe sfîrşite. Diferiţii oameni politici consultaţi pân’aouma n’au putut ajunge la o înţelegere, fiind opriţi în calea lor de o stavilă tainică, rezistenţa pasivă neclintită a d-lui I. Brătianu. Acest om, dupe ce a fost silit se plece de la putere, în modul cel mai ruşinos, fără vre-un pretext serios sub cares’ar putea ascunde, ci numai sub povara dispreţului public, acest lom care a picat de la putere cum pică un mer putred de pe pom, acest om care a fost dat afară pe uşă, recurge la vechile Iul tertipuri şi nu lasă nădejdea d’a se întoarce pe fereastră. A părăsit puterea de frica, şi această frică se luptă acuma în in ma sa cu dorinţa d’a recâştiga ceia ce i s’a răpit. Lupul ’şi a schimbat un moment perul, dar nare încotro şi nu poate se ’şi schimbe nărf ul. De aceia se teme, n’are încred H**® în nimeni. Vechiul trăgător pe sfoară vede în ori-ce noue eom-binaţiune ministerială o noue sfoară pe care se teme de a fi tras. De actia din fundul culiselor unde stă pitulat, aruncă beţe în roate tutulor acelor care sunt destinaţi a ’l înlocui. Şi nădsjdueşte că la urma urmelor va ifbuti,ori se aducă la putere un guvern fără firma sa dar care ar fi cu totul la ordinele sale, orise dovedească neputinţa d’a ’l înlocui şi se se reîntoarcă la putere mai tare de cât ori când.
Apoi aşa nu merge treaba.
Guvernul Brătianu a dispărut sub presiunea opiniei publice Guvernul Brătianu a dispărut sub namila de hoţii, al căror lanţ nesfârşit are la un capet un ceasornic şi la cel l’alt un obus. Şi cine nu pricepe că faptul de a se fi abţinut de a apare pe banca ministerială o săptămână de zile, nu poate schimba nimica la a-cear*ă stare de lucruri. Demisionat c:' nvdemisionat, vorba Brătianu e o sinaia expresiune oratorică care întrupează în ea ideile şi faptele ce se numesc, Carada, Maican, Anghe-lescu, Radu-Mihai, Stătescu. Şi or-unde ar merge, şi or-ce ar face, d. I. Brătianu va rămâne întruparea tutulor viţiilor, tutulor furturilor, tutulor crimelor comise de întreaga asociaţie care, prin un fenomen de antropomorfism ce se poate Jesne pricepe, se întrupează şi formează parte integrantă dintr’insul. Se poate spăla în noue ape, poate trece prin foc, poate pune se-i citească molit-fele marelui Sfînt Vasile, el nu va putea deslipi de pielea lui această tunică a lui Nessus pe care a îmbrăcat-o de bună voe, şi care acuma 11 arde, îl strînge de gât, îl desfiinţează
Din pricina aceasta ori-ce ar face şi ori-ce ar drege, I. i^ţtfUanu nu se va întoarce la putero,.<iNu se va întoarce, fiind că opini»'publică nu s’ar mai mulţumi astâ'-ţfată se'l pălmuiască precum a făciiLopen’ acum. Nu se va întoarce, fiindcă va simţi cât e de serioasă primejdia pentru densul. Nu se va întoarqe, fiind că nu va Îndrăzni.
Dar va căuta poate, prin mijloace piezişe, se aibă puterea pe ascuns,
ne pulând-o avea pe faţă; va favoriza formarea unui minister incolor, care se va angaja a nu face nici o schimbare în administraţie, în poliţie, în magistratură etc. Nu va mai fi Radu Mibai dar va fi Simulescu; nu va mai fi Stătescu, dar va fi Sâ-răţeanu ; şi aşa înainte. Sub altă formă, vom avea acelaş fond. Şi după câte-va luni, I. Brătianu şi colectivitatea ar eşi din această fântână de Jouvence, împrospătaţi, întineriţi, cu forţe noui.
Tare ne temem însă ca şeiul co-lectivitâţeî se nu fie silit se cânte cu jale :
Era, era un vis frumos când va vedea in ce mod ruşinos va cădea şi această combinaţie. Intr’adever acest om trebue se ne crează or grozav de slabi, or grozav de proşti, dacă nâdăjdueşte că n’am spulbera o asemenea combinaţiune precum am spulberat colectivitatea făţişe. Tot ce mai are un dram de bun simţ în această ţară, simte că nu numai un minister incolor, dar chiar un minister opoziţionist curat n’ar putea se fie tolerat un minut, dacă n’ar lua angajamentul d’a curaţi cât mai curând toată această pleavă de prefecţi, de judecători, de primari, de consilieri comunali şi judeţeni, care se întinde pe ţara întreagă şi care ar paraliza ori ce sforţare, ori-ce încercare, ori-ce măsură, fie e& cât de bună şi de înţeleaptă. Aceşti oameni trebue se dispară din capul locului, se se desfiinţeze cu desăvârşire.
Gât vor exista, fie chiar Brătianu mort, Brătianu va exista într’ânşii. Şi ţara nu mai vrea pe Brătianu.
Deci, cerem un minister de salubritate publică.
Se caută măturători.
Alecu A. Ituls.
TE LE GRAM E
A4.ENTIA HA VAS
Londra, 7 Martie.
Se asigură că corniţele Herbert de Bis-marck a încercai să ralieze pe Lord Salis-bury la candidatura prinţului de Leuch-temberg.
Londra, 7 Martie.
Ziarele englezeşti admit că prinţul de Coburg nu va remâne mult timp îu Bulgaria.
«Times» nu e favorabil candidalurel prinţului de Leuchtemberg.
«Standard» zice că prinţul de Bismark ar comite o greşală diplomatică sprijinind pe prinţul de Leuchtemberg.
Solia, 7 Martie.
Preşedintele consiliului, d. StambulofT. a primit, la 5 Martie, o depeşe a Marelui Vizir care zice : «Am telegraliat prinţului Ferdinand că alegerea sa de marea Adunare, neîntrunind asentimentul marilor puteri, sosirea sa în Bulgaria era ilegală. Azi situaţiuuea sa fiind aceaş, presinţa sa În capul principatului este considerată ca ilegală şi contraria stipulaţiunilor tratatului de la Berlin.»
Nu pare că guvernul bulgar se va grăbi a respunde acestei comunicări, care erea aşteptată. Respunsu! preliminar a fost dat de altminlerea de d. VulkovicI la Con-stantinopol.
Sosirea telegramei Marelui Vizir n’a produs aci nici o nelinişte.
D. StoiloiT, ministru al justiţiei, neobţi-uâud prelungirea concediului, se va întoarce peste puţin la Sofia.
Ilerliii, 7 Martie.
împăratul petrecând o noapte rea, âi ne
\ având poftă de mâncare, starea sănătăţel sale e az puţin satisfăcătoare.
Prinţul Wilhelm şi d. de Bismark ah stat mal multe ceasuri la Palat.
Berlin, 7 Martie.
«Monitorul» publică un buletin al doctorilor împăratului, care spunecă puterile augustului bo nav aQ (W-crescut tntr’un mod însemnat.
Berlin, 7 Martie.
Cu toată starea de slăbiciune a împăratului, se continuă a se între ţine speranţa de a învinge accesul actual. Dupe amează, îmt ăratul a mâncat ceva. D. de Bismark a părăsit palatul la 3 ore.
Berlin, 7 Martie.
Dupe amiază au s’a produs în starea împăratului, nici o schimbare de natură a provoca nelinişte.
Această stare s'a îmbunătăţit chiar, dupe ce împăratul a putut mânca ceva.
Vlenu, 7 Martie.
Ambasadorul Turciei a notillcat la a-miazl Comite ui Kalnoky deelaraţiunea făcută de Poarta la Sofia, în privinţa ile-galitâţei presinţel prinţului de Coburg tn Bulgaria.
Boma, 7 Martie.
Camera deputaţilpr. — D. Crispi anunţă că votul camerei urând însânăţorirea Kronprinţulul a avut un adânc resunet de simpatie In întreaga Germanie.
D. Crispi a citit două depeşl ale prinţului de Bismark, care sunt primite cu o vie aprobare.
Parts, 7 Martie.
Camera a votat cu 333 voturi contra 194, primul articol al bugetului Cultelor, conform propunerilor guvernului.
Beri n, 7 Martie.
Perechea mare-ducalâşi principesa ereditară a Suediei trebue să sosească mâine dimineaţă.
cerându-T în acelaş timp părerea asupra situaţiei.
După cum am spus’o deja, părerea d-lul Kogălniceanu a fost de la început că singura soluţie posibilă a crizei, este o combinaţie în care ar intra toate elementele din opoziţie şi care prin urmare ar fl susţinută de toată opoziţia unită.
Presenţa Prinţului Dimitrie Ghica care represintă majoritatea în cabinet, precum şi a d-sale care nu e pronunţat nici într'o parte nici In alta, ar fi o garanţie pentru majoritate care ar da 1 atunci concursul unul cabinet ast-fel compus.
In starea actuală a spiritelor, ceea ce trebue după d-sa, este un minister de împâcăciune, care se obţie bugetele, şi să realiseze cât mal curând marile reforme cerute de ţară, precum epura-ţiunea administrativă, inamovibilitatea magistraturel, şi legea contra cumulului.
Dupe convorbirea sa cu Prinţul Dimitrie Ghica, d. Kogălniceanu a avut întrevederi cu mal mulţi din şefii opo-siţiunei între alţii cu d. gen. Mânu, pe care d sa 11 priveşte ca singurul ministru de resbel posibil In împrejurările actuale, şi la 6 ore seara ’l-a comunicat resultatul demersurilor sale, care a fost destul de satisfăcător.
Rămânea ca Prinţul Ghica să-l înştiinţeze despre cea ce a făcut.
Până azi la orele 11 de dimineaţa, când am părăsit pe d. Kogălniceanu, d-sa nu primise încă nici o comunicare din partea Prinţului Ghica.
întrunirea Opoziţiei ce urma a se tine asta-seara in sala Orfeu, din motive politice, s’a amânat peniru Dumineca la ora 2 din zi.
CHIM MINISTERIALI
întrunirea de la Naţionala.— Combinaţia IHinilrie t.lii-ca-liocalniceanu.—Ultima versiune.
întrunirea de la „Nationala“
ErI seară membrii majorităţel parlamentare s’ati adunat in saloanele societăţi de asigurare «Naţionala».
Nu s'a ţinut nici un discurs, dar s'a discutat chestiunea validărel d-lul D. Brătianu care este pusă astăzi la ordinea zilei.
Generalul Lecca şi câţt-va deputaţi apelpisiţl aii susţinut invalidarea, Însă un număr Însemnat de deputaţi s’au pronunţat pentru validare, arătând pe faţă indignarea lor.
Pentru alegerea biuroului s'a hotărît a nu se mal alege d. Dimancea între vice-preşedinţl, din causa relei reputaţii ce 'şi-a creat.
La această întrunire n'a asistat nici un fost ministru; singur d. Radu-Mihal venise ca să asiste la desbaterl, dar a fost atât de rece primit (unii ’iati întors chiar spetele) în cât a plecat îndată.
Credinţa generală a majorităţel era că generalul Lecca în caşul când ar fi chemat să formeze un cabinet, nu va putea compta de cât foarte puţin pe un sprijin serios al colectivitaţei.
Combinaţia Dimitrie Ghica-Kogâlniceanu
D. Mihail Kogâlniceanu, pe care fam văzut azi dimineaţă, ne-a declarat că abia erî dimineaţă Priuţul Dimitrie Ghica i-a oferit în mod formal să intre Într'o combinaţie ministerială cy d-sa,
www.dacoromamca.ro
Ultima versiune
Combinaţia Ghica-Kogâlniceanu rămânând staţionară până azi dimineaţa, o nouă versiune a fost pusă în circulaţie.
Se zice că tot Prinţul Dim. Ghica este însărcinat să formeze cabinetul şi va Întocmi ministerul tot cu elemente ca cele de care erea vorbă erî, adecă cu dd. Şeudrea, Pache Protopopescu şi alţi.
Se zice că această combinaţie să face în cel mal mare secret, şi ca nu se va şti nimic despre această combinaţie până In momentul când miniştrii se vor înfăţişa înaintea Camerilor.
înregistrăm acest svon fără a garanta autenticitatea.
PRESSA AUSTRO-UNGARA
CRIZA DIN ROMANIA
Neue Frcie Presse din Viena consacră crizei ministeriale române un interesant articol cam In coprinderea următoare :
Ministrul preşedinte român Ion Brâ-tianu ’şi a dat demisiunea. Aceasta s'a întâmplat deja adesea şi criza produsă , prin această urmare a sfârşit regulat prin reluarea din nod a cârmei de d. Ion Brătianu, în cât credem cu oare care temeid, că criza actuală va avea acelaşi sfârşit. Omul de stat român urmează unul model celebru; el copiază pe prinţul Bismark 1
Ca şi cancelarul Germaniei, care mal nainte vreme, când frecările oposiţieî devenead simţitoare, ameninţa cu retragerea sa, aşa şi d. I. Brătianu, ori de câte ori îl atinseră amărăciunile postului săd, ameninţa cu retragerea şi prin această manevră reuşi tot-d'auna a depărta pricina strâmtorârel sale,re-mâind pe loc.
Or cum, de rândul acesta, motivele ce’l silesc a întrebuinţa mijlocul de presiune predilect, nu sunt numai de natură politică : Ofensele ce a primit
de curând în Cameră ad fost foarta simţitoare ; căci, în'radevăr, e ceva a-marnic să se spue unul guvern că numără într’ânsul pungaşi de rând şi ca ministrul preşedinte e vrednic de puşcărie. Apoi şi afacerea d-lul Panu a supărat pe d. Brătianu, întru cât regele era pentru gracierea ziaristului condamnat la Închisoare pentru les-majes-tate, mal cu seamă acum când a fost ales deputat la Iaşi; iar preşedintele consiliului s’a opus cu Îndărătnicie a-cestel înţelepte şi îngăduitoare măsuri.
Cu toate acestea, nici filipica Deputatului Filipescu, nici procesul d-lul Panu n’ad pricinuit retragerea d-lul Brătianu, ci neaşteptata oboseală d’a guverna a preşedintelui consiliului a-târna neapărat de colosalele hoţii descoperite la ministerul de resboid, adică afacerea fraţilor Maican şi a generalului Anghelescu, la denunţarea abuzurilor cărora Brătianu s’a refuzat de la început a intra în cercetare justificând aceasta prin cuvintele : «Ştiu foarte bine, că la ministerul de resboid s’ad făcut hoţii pe timpul campaniei, dar prefer să las un vinovat să scape, de cât să desonorez armata.» Atitudine care a fost exploatată de opoziţie şi pe care se Intemeiad, In Întrunirea de ieri a opoziţiei din Bucureşti, acuzaţiunile cele mal grele contra guvernului Brătianu.
De sigur, loau Brătianu, nu e omul care să se dea înapoi de la asemenea manifestaţii, totuşi demisia sa trebue să stea în legătură cu marea întrunire a opoziţiei; fiind învederat că Brătianu voia să o ia înainte opoziţiei şi prin a-ceasta să aibe avantajul, căci dându’şl demisia de Sâmbătă seara, voia să ia în faţa opiniei publice rolul amârîtulul, nesocotitulul şi pe nedrept calomniatului om de stat care nu mal voia să slujească o patrie nerecunoscătoarei... Această comedie a jucat'o adesea Brătianu cu folos pentru dâasul şi trebue să o recunoaştem şi în avantagiul politicei din afară.
Ziarul vienez sflrşeşte mărturisind că nu crede In seriositatea retragerel d-lui Bratianu, căci densul nu va pleca de la cârma, de cât dacă Regele Carol n’ar voi să '1 mai ţie, ceea ce nu s'a dovedit până acum. lntâmplându-se Insă de rândul acesta ca retragerea să fie definitivă, aceasta ar Învedera tutulor credinţa, că este ceva adevărat în acuzaţiunile aduse de opoziţie, în cât pentru ochii lumel, lui Brătianu nu ’I rămâne altă reabilitare de cât reintrarea sa în cabinet.
Urmând însă a fi hotărîtor înlocuit, remâne a se şti daca urmaşii lui Brătianu vor urma politica sa din afară, cestie ce interesează destul de aproape pe Austria.
DISCURSUL
D-LUI
LASCAtt CATARGIU
GESTIUNE PERSONALA.
(Şedinţa Camerei de la 18 Februarie 1888).
Publicăm astă-ţl importantul discurs al d-lul Lascar Catargiu, care sc poate considera cu drept curlnt ca discursul de imormtntarc al colectivităţii.
D. Preşedinte: D. Lascar Catargiu are cuvântul In cestiune personal#.
D. Lascar Catargiu: D-le preşedinte, sunt aproape 12 ani de când guvernul partidului conservator s’a retras de la putere ; şi cu toate astea, şi In lipsa membrilor partidului conservator din Adunare, şi acum mal pe toată ziua se găseşte câte un pretext spre a se aduce acusârl asupra acestui partid. Banca ministerială, Împreună cu preşedintele consiliului, precum şi unii din membri care susţin pe acest guvern, la orl-cş
ocasiune, când li se face imputarea că nu se aplic legile, că se comit abusuri, nu găsesc altă scuză, altă justificare a da înaintea ţărei de cât de a zice că aşa a făcut şi partidul conservator.
Aceasta le este tot răspunsul, toată apărarea.
Cu toate acestea eu nici de aslft dată nu aşi fi răspuns la această ciudată sistemă de apărare a partidului guvernamental şi nu aşi fl luat cuvăntul In ces-tiune personala, dacă nu s'ar fl citit ieri aici nişte depeşe a căror validitate mă cred In tot dreptul a o contesta; fiindcă, d-lor, precum ştiţi, acele depeşe s ad descifrat după placul acelor care se interesau aarăta lucrurile aşa cum le convenea; dicţionarul care servea de cheie a descifrărei, noi l’am distrus când neam retras. Multe din depeşele acestea sunt falşe, pentru aceasta am dovadă în archivele Statului, şi cred că însuşi d. Ioan Brătianu, care s'a dus la domenii şi a cercetat pentru un cas din acele depeşl, va veni şi va arăta adevărul.
D-lor, între altele, am fost acusaţi că am fl dat moşii în arendă pentru a ni se da voturi.Dar să văspuncasul:undomn de laT.-Severinaluatîn arendă o moşie şi consiliul de miniştri, după cererea membrilor consiliului domenielor, nu a încuviinţat licitaţiunea şi a dispus săse pună moşia din nou în licitaţiune. Este adevărat că acel domn a avut neruşinarea să zică că ’şl ar da votul dacă am încuviinţa licitaţiunea, dar înţelegeţi d-tră, că respunsul a fost ca să se ducă să se plimbe cu votul lui cu tot, respuns care se cuvine unei asemenea neruşinate o-ferte. Cu toate acestea d-lor, în actul de acuzare ce s'a făcut în contra noastră se spune că eă am încuviinţat acea licitaţiune, fără ca să ţină seama că la administraţiunea domenielor, când am eşit noi din minister, moşia aceia nu era dată nimănui, căci se gasea pusa din noă în licitaţiune. Tot asemenea este şi în alte cazuri, unde tot ast fel s'ail descifrat depeşile noastre, adao-gându-se falşiftcări şi calomnii în contra noastră.
Dar să vedem, daca acel cari tot ridică asemenea cestiunl, au dreptul să le ridice.
D-lor, d-tră ştiţi că, după retragerea guvernului conservator, s’afi numit un fel de comitete de salut public, care s ad dus prin ţară şi afi spart lăzile prefecţilor şi pe vre o câţl-va prefecţi i-a luat între săbii, i-a purtat prin tct tîr-gul, i-ad pus în închisoare alaiuri cu a-sasinil şi cu hoţii şi, cu toate că partidul liberal zicea ca în cestiunl politice să nu fie arest preventiv, ’l-ad ţinut închişi cu lunile şi cu anii. In fine a dat în judecata pe acel prefecţi înaintea juraţilor.
Să las că nu ’l-a dat în judecata juraţilor locali, adica pe fie care în judeţul în care se zicea că a făcut abuzurile şi vexaţiunile ce li se atribuiad, ci ’f-a trimes să fie judecaţi de juraţii din alte judeţe; cu toate acestea juraţii, văzând lipsa de seriositate a actelor pe cari au avut să le examineze şi cari se tot in-voacă In contra noastră, ’l-ad achitat pa toţi ca nevinovaţi, şi aceasta sub guvernul d-lui 1. Brătianu.
Prin urmare, d-lor, este acum leal să se mal vie cu nişte acte, cu nişte petece de hârtii cari afi trecut pe dinaintea juraţilor şi care n'ad lost luate în consideraţiune ?
Dar lucrurile nu s’ad mărginit numai aci; partidul d-lul Ioan Brătianu a hotărlt să dea în j udecătă pe unii din miniştiil partidului conservator din cari pe unii mal în urma ’l au scos din lista de acuzare. Trei, patru sesfunl • s’a ţinut cestiunea suspensă şi pe urma 'şi au retras acuzaţiunea pentru toţi.
D-lor, credeţi d-tra că noi ne am mulţumit cu retragerea acuzaţiunel? Nu, câtuşi de puţin; pentru că numai Camera şi Regele afi dreptul de dare în judecata, noi, guvernul conservator, ne am adresat la Rege şi 'I am cerut să se trâ-mita toate actele de acuzaţiune la curtea de casaţiune, Regele a promis prin d. general Florescu, faţa fiind şi repau-satul Vaăile Boerescu cum că va trimite suplica noastra la curtea de casaţiune. Cu toate acestea n’a tramis’o, fiind că se vede că nu convenea consilierilor Regelui ca să o trimeata.
După retragerea acuzaţiunel din partea Camerei, ne am adresat din nod la Rege şi ’iam spus prin suplica noastră cum ca nu ni se poale refuza nouă de a ne înfăţişă Înaintea judecătorilor noştri instituiţi prin Constituţiunea ţărei, ca să se lămurească o data situaţiunea intolerabila în care eram ţinuţi şi să se ştie dacă am meritat sau nu acuzările ce se formulaseră în contra noastra. Zt-ceam în acea suplică ca ceea ce nu se poate refuza nici asasinilor de a merge Înaintea fireştilor lor judecători, nu ni se putea refuza nici nouă şi ceream din nofi dreptate şi trimiterea afacerei la curtea de casaţiune. Cu toate acestea noi nu am mai primit nici un răspuns la stâruitoarea noastră cerere, şi astăzi tot acel delacaream suferit această denegare de justiţie, tot d-lor cari afi îm-pedicat ca membrii guvernului conservator să mesrgâ Înaintea judecăţeî pentru ca să se vază daca sunt vinovaţi safi nu, tot d-lor, în toate ocaziunile, de a-proape 12 ani, nu fac a ta de cât la orice ocaziune li se presintâ, să se scoale şi într’una să repete că aşa a făcut şi guvernul conservator. (Aplause din partea opoziţiunel.)
Et bine, d-lor, când d tră aţi venit la putere ştiţi cum aţi venit; aţi veDit cu programe pe cari le aţi făcut la Mazar-paşa, aţi venit după Întrunirile de la circ, după întruniri pe cari noi vă lăsam să le faceţi chiar în locuri descoperite, căci în gradina de la Mazar-paşa şi de la casa Retondi ţineaţi cele mal mari întruniri ale d-tra, şi noi le am lăsat libere. (Aplause din partea opoziţiunel.)
Efi, d-lor, nu Înţelegeam să se faca snb guvernul nostru ceea ce se face sub liberali, efi înţelegeam şi Înţeleg ca ale-
gătorii să fie lumiaaţl, şi daca nu le convenea guvernul conservatorilor să ia pe cel liberal şi să meargă înainte. N‘am pus nici odată pedicl la întrunirile publice flind-că nu voiam să ne impunem ţărei în contra voinţei el. A-ceasta am fi dovedit’o cu o mulţime de probe, dacă aţi fl lăsat ca justiţia să facă lumină asupra administr&ţiunei noastre. Dar, după ce nouă, membrilor guvernului conservator, ne aţi refuzat justiţia, după ce asupra acelor cazuri pe cari le aţi trimis înaintea justiţiei, juraţii din mai multe judeţe s’ail pronunţat contra acuzaţiunilor ce aţi a-dus prefecţilor din timpul administra-ţiunel noastre, după toate acestea las să judece pe ori-cine dacă este drept ca să veniţi la orl-ce ocaziune să aruncaţi unul guvern care în conştiinţa Iul ştie că nu’şi & făcut de câl datoria In toate privinţele, să)i aruncaţi nişteacuzaţiunl pe cari nu aţi avui curagiul să le susţineţi acolo unde s’ar fi putut dovedi daca ele erafi safi nu erafi Întemeiate.
Cu toate acestea nu mai insist asupra acestei cestiunl, fiind că fie-care poate aprecia lealitatea purtarei d-tra către noi, şi Irec la o altă cestiune, la cestiunea de a vedea ce a făcut fie care guvern In timpul administraţiunei sale, aci este cestiunea.
Aşi dori să’ml spună d. I. Brătianu după li safi 12 ani de guvernământ al d-sale In ce stare este astă-zl ţara?
Voci: AIA! (Aplause din partea o-posiţiunei.)
D. N. Filipescu): Un hoţ de ceasornice pe banca ministerială. (Sgomot, protestări.)
D. D. Sturdza, ministru cultelor si instructiunei publice : Mişeleascâ calomnie 1 (Sgomot).
D. C. Nacu, ministru de finanţe : D.
Lascar Catargiu debutează cu un scandal. (Sgomot).
D. dr. Gr. Rămniceanu: Aşi ruga pe d. Catargifi se întrebe pe d. Fleva cum mergeam prin întruniri atunci când d. Catargiu era la putere. (Sgomot, nu se aude.)
D. N. Fleva: Vă frigeţl răfl dacă mă luaţi pe mine de martor. (Sgomot nu se aude).
D. preşedinte : D-lor, să nu mal !n-trerupeţt, şi lăsaţi să continue d. Lascar Catargiu, ca să termine cestiunea personală şi să intrăm mal curând In ordinea zilei.
D. Lascar Catargiu : D-lor, până nu veţi tăcea, nu vorbesc, şi am să’mi măn-ţin cuvântul pânâ de seară dacă nu veţi laşa să urmez înainte.
Ziceam, d-le preşedinte, că d. Ion Brătianu şi colegii d sale, cu care a subscris un program şi a promis multe Îmbunătăţiri, fericirea României, să ne spună In ce stare afi adus astă-zl ţara ?
Să vă spun efi, d-lor, tn ce stare este, şi această stare nu o voifi descrie în capitală ci după cele ce se văd la ţară. căci eu şed în o comună rurală, se vă spun efi, de oare-ce d-sa ducftndu-se necontenit la Florica şi acolo punându-se să doarmă, nu se duce nici o dată prin comune să vază cum este.
D-lor, voifi începe lntâifi de la biserică şi de la cler.
Voci: In cestiune personala. (.Sgomot, întreruperi).
D. preşedinte : D-le Catargiu, v’am dat cuvlntul numai In cestiune personală.
D. C. Ciocazan : Aceasta este o cestiune foarte personala.
D. preşedinte : Nu al cuvlntul d-ta, d-le Ciocazan. (Sgomot).
D. C. Ciocazan: Efi vă respund, că cestiunea este foarte personală. (Sgomot).
D. preşedinte : Efi vă rog, d-le Ciocazan. să faceţi linişte.
D. C. Ciocazan: Ce tot aveţi cu mine, când efi nu fac nimic contra regulamentului ?
D. Lascar Catargiu : Pe câta vreme nu mă vor lăsa să urmez, efi nu pot să termin; efi nu cer de cât linişte; efi n’am mâncărime de vorbă; de când am venit tn Cameră s’au făcut atâtea alu-siuni la mine şi n’am zis nimic, dar când vine o zi întreagă şi mă atacă tre-bue se răspund şi efi.
D. preşedinte : Vă rog, d-lor, faceţi linişte.
D. Lascar Catagiu : Am zis, d-lor, că voifi începe de la cler.
Ştiţi d voastră că comunelor rurale li s’au permis a ’şl căuta toate veniturile In regie ; şi ştiţi că din această causă afi dispărut veniturile şi o mulţime de b’sericl stafi închise, preoţii sunt ne-platiţl ; şi nu numai nu sunt plătiţi preoţii, dar încă sunt şi maltrataţi de către primari. El aveafi un angajament cu locuitorii, si s afi făcut intrigi să nu li se mal plătească leflle. In budgete nu se mal pun leflle preoţilor, cum se puneau sub guvernul trecut, şi astă-zl sunt comune unde nici nu exista biserică , preoţii s’au apucat de felurite specule, căcf n’afi cu ce trăi. Legea co-muna'ă zice lămurit printr’un articol a-numecă preoţii trebue plătiţi de comune; dar ou li se plătesc nimic.
lată starea bisericel şi a preoţilor noş-tril din comunele rurale.
Dacă ne uităm mal sus de cât la clerul laic, ce vedem ? Primatul ţărei şi unii din episcopl făcuţi agenţi electorali 1 (întreruperi, sgomot.)
O voce : Este adevărat. (Aplause din partea oposiţiuneî).
D. Lascar Catargiu : Primatul nostru, d-lor, când vine o persoană înalta, este trâmis la gară, ca un poliţaii!, ca să facă primirea. (Sgomot).
Iată capul bisericel noastre la ce rol este pus. (Sgomot, pjotestârl).
Pe când guvernul recunoaşte Mitropolitului catolic titlul residenţel primatului nostru, acela al Capitalei României, Bucureşti, în acelaşi timp face ca Primatul nostru, capul bisericel noastre autocefale ortodoxe, să fie întrebuinţat ca poliţaiu şi trâmis să facă primiri tn saloanele de la gară... (Aplause din partea oposiţiei).
Venim acum la şcoalele noastre şi mal cu seamă la cele din sale.
Guvernul în loc să pună îndatorire primarilor ca să clădească sau să închirieze case pentru şco&le, s’a pus să măsoare cu metrul aerul şi să dea pe copil afară din şcoale sub cuvânt de lipsă de aer. (Ilaritate, aplause din partea oposiţiBl'.
Apoi In modul acesta crede guvernul că va putea face ca instrucţiunea să prospere, să se lăţească In ţară?... (Sgomot.)
Ei, d-lor, efi nu sunt în vârsta aceea unde aşi putea fl p isionat ca s* creadft cine-va că vorbesccu pasiune, efi spun numai adevărul şi ’l spun cu sânge rece, spun ceea-ce poatevedeaori-cine ceea-ce am constatat efi însumi, şi acestea le spunea să ne punemeu toţii aîadrepta o stare de lucruri care a ajuns cu totul inlo'erabilă. (Aplause din partea opo siţiel).
De la biserică şi scoală voifi trece la resbel. D. Ioan Brătianu a mărturisit în Gamer» că, spre a nu se compromite armata nu a trâmis înaintea justiţiei spre a fi judecaţi acei cari afi furat şi In timpul resbelulut şi In urmă.
D-lor, trebue să ştiţi firea românului nostru. Ei se uită tot d’a-una la cap, ce face capul, ca o maimuţă fac şi alţii. El bine, cu sistema d-lui Ioan Bratianu.de a lăsa pe miniştrii şi pe oamenii aceia pe cari d-sa ’i favoriseazâ a fura la ministerul de resbel, cangrena a mers până In sate. Asl dori ca onor. Cameră să numească o anchetă spre a vedea cum până şi şefii de garnisons prads şi jefuesc pe locuitori. (Aplause din partea oposiţiei).
Efi nu felicit pe d. Ioan Bratianu de sistema d-sale de guvernământ, ca, sub cuvânt de a nu se compromite o insti-tuţiune, d sa să lase ca hoţii să se Înmulţească şi să prade ţara (Aplause din partea oposiţiei.)
D-lor. când d. prim ministru ar cunoaşte bine ţara, ar şti cu câtă trudă locuitorii ’şl plătesc dările In anii a-ceştia de lipsă, din causa secetei şi altor nevoi, şi nu ar mai fi »şa de galanton cu banii contribuabililor Din nenorocire Insă d. Bratianu nu cunoaşte păsurile ţărei, câcl d sa pleacă de la Bucureşti la Florica unde se culcă şi doarme, fără a mal merge să vadă ce nenorociri sunt De acolo.
D. pre edinte: D-le Catargiu, cu părere de refi sunt nevoit a vă întrerupe, spre a vă aminti disposiţiunea art. 34 din regulamentul nostru.
Aţi cerut en cuvântul în cestiune personală cu d. Epurescu, aceasta cestiune s'a amânat pentru &stă-zi. Acum acor-dându vă cuvântul, vă rog a vă margini în cestiune personală.
D. Lascar Catargiu: Va să z;că d-le preşedinte, nu mă la*nţt să termin ?
D. ministru preşedinte al consiliului si ad-interim la resbel I. C. lira-tianu: Efi te rog, d-le preşedinte, sâ’l laşi să termine, este o cestiune de guvern la guvern, şi lasâ’l să spue ce are de spus.
Voci: Da, da.
1). preşedinte: Urmează d le Catar-giu.
D. Uariu Isvoranu: Ger cuvântul în cestiune de regulament.
D. Al. Djuvara: Şi eu cer cuvântul în cestiune de regulament.
D. preşedinte: La urmă.
D. Gaton Lecca: Trgbue să ştim, d-le preşedinte, dacă d-voastre sunteţi la ordinele băncet minister. (Sgomot).
D. preşedinte: Vă rog, d-le Catargiu, continuat!.
D. Lascar Catargiu: Dacă m’aşl duce de la resbel la ministerul de interne, n’aşt găsi de cât un jaf In toate judeţele, în toate comunele. Cum vă spuneam, d-lor, s’afi Învoit oamenii din fruntea administraţiunei comunale ca toate veniturile comunelor pe care le dedese In licitaţiune, să se ia în regie, desfiinţând contractele de arendare. Şliţi ce a adus asupra capului comunelor această desfiinţare? In comuna mea este o sentinţa judecătorească prin care comuna se osândeşte ca să plătească 5,000 lei unul Întreprinzător al cărui contract, s’a desfiinţat. Comunele astă-zl nu mai afi nici un venit, tot venitul se mănâncă de către membrii comunei. Ce ese din a-ceasta? Ese că noi contribuabilii plătim şi nu avem nimic în schimb, mal ales în comunele rurale. In aceste comune daca s’a stricat un pod, daca s’a dărăpănat o biserică, trebue să le facem noî din punga noastră căci, repet, comunele astă zi mai ales cele rura'e, nu mat dispun de nici un venit, şi a-ceasta mulţumită sistemei Învoite de guvern ca ele să caute în regie veniturile lor.
Aş dori ca c>ne-va să se ridice să’ml dea o desminţire asupra acestui fapt.
Să trecem la domeniu ca să vedem ce este şi la această administraţiune.
D-lor, veţi şti că mare pane din moşii se caută astă-zt tri regie de favo • riţt. Sunt moşii care n'afl dat mei un venit pe anii de când ele se caută In regie, şi or când va voi cine-va, mă însărcinez eu să declar aceasta.
Sunt moşii care s’au dat In sreridâ şi nu s’a scris de la minister casierului ca să împlinească câştigurile, s’a lăsat să tr^a’A cinci ani, si dupe cinci ani, arendaşul s’a făcut nevăzut, şi casierul s’a văzut nevoit să ia numai garanţia.
Toate acestea, d-lor, se restrâng şi cad în sircina coutribuabilor, noi le plătim. Şi de aceea, dacă In unsprezece ani nu s a făcut de cât ast fel de lucruri, e timpul, cred, 3ă punem o dată capăt la o stare de lucruri atât de triată.
Aş putea să citez, d lor, pentru toate ministeriele asemenea jatun şi asemenea necuviinţe. Insă sper că cu oca-siunea răspunsului Camerei la M sa-giul Regal, vom lua cuvlntul şi vom vorbi în această orivinţajşi cu Majesta-tea Sa. Vom arăta Majestăţel Sale fap-
tele guvernului pe care trebue să le cu noascâ, ca să facă ceea-ce se va crede dator sa facă, fiind că pe lângă drepturi, Tronul are şi datorii către ţară; şi de aceea atunci, la discuţiunea adresei către Tron, voifi lua cuvlntul safi efi, safi unii din minoritate, ca să arătăm ca ţara nu mal poate merge cu sistemul acesta de jaf şi de corupţiune.
D-lor, mal am puţine de zis, D. Ioan Brătianu, pe când eram ministru preşedinte, ’ml-a trâmis, prm d. Alexandru Catargiu, sfatul ca să mă retrag de la putere; era o povaţâ ce ’mi dedea făcând şi oare-cari alusiunl cum ci aş fi tras pe sfoară şi ’mi-a trămis acest sfat. Să ’ml permită d. Ioan Brătianu să ’l dafi şi efi un sfat, a venit şi rândul meu sâ’l sfatuesc pe d-lul.
D le Brâtiene, or-ce al face, ca să te Înfigi la putere, eîn zadar, ţara nu are confienţăîn d ta. (Aplause din partea oposiţiei). Din causa sistemului d-tale de a tolera jafurile şi hoţiile din ţară, ai închis ochii, fie din slăbiciunea d-tale, fie din or-ce altă causă, şi ai adus ţara tntr'o corupţiune şi Intr’o ticăloşie, în cât nu mai poate trăi în această atmosferă. (Aplause din partea oposiţiei).
Voim, d le Brăliene, să te retragi, şi să înlesneşti şi Majestăţel Sale posiţiu-nea nu ca să cheme oposiţiunea să te înlocuiască, căci ceea-ce aî spus la Atenei! cum că noi oposiţiunea am cerut puterea de la Majestatea Sa, nu e e-xact. (Aplause din partea oposiţiunel). Când am mers la Majestatea Sa, ’l-am zis aceste cuvinte că şi dacă ar ţine la d-ta tot trebue ca să slăbească coarda ca săse destindă situaţiunea, fiind c» ţara nu mal poate merge cu sistema de guvernământ de astăzi.
D. preşedinte : Faceţi o interpelare?
Voci : Lasaţi-1 să vorbească.
D. L Catargiu : A închide ochii asupra acestor mari jafuri, asupra acestei vaste corupţiunl, nu se mal poate; voim să se puie o stavilă şi stavila aceea o lăsăm Înţelepciune! Majestăţel Sale, să cheme la putere oameni onorabili, nu de aceia cari avi fost complicii şi sprijinul d-l ’e.
O t > : De afară din Cameră ?
D. L. Catargiu : Ori de unde, Constituţiei e permite ; toiul este să se puie capăt? rel de astăzi.
lată, d-le Brâtiene, sfat pentru sfat. (Aplause din partea oposiţiunel).
CRONICA
CE SE VOR FACE COLECTIVIŞTII
Brătianu se va face Negustor iarăşi de unt;
Meseria asta 'I place Şi e tare 'n acest punt...
Carada va vinde 'n piaţă Teancuri de hipolecare Cu ocaua, pe bani ghială,
Cu un scdţâmtnl prea marc...
Ele vor servi — veţi bine!—
Drept hârtie 'n băcănii Spre-a înfăşură măsline Şi-alte mărfuri fistichii...
Iar Dimancea, oratorul,
După ce va lichida,
Işl va ţăvori cantorul Şi pe loţl tl va sfida!...
Lui Slătescu n'o sd'l pese :
Toi posibilul va face Şi va apăra procese La judecători de pace...
Colonel Bibescu care La spital vede de boale,
Va deschide o casă mare Şi va firide ’n ea pistoale...
Epurescu care are O figură de Kidirk,
Sprc-a lua o leafă mare Se va angaja la Circ...
Eclipsând pe loţl acolo,
Va fi foarte-aplaudal In producţii ca Avolo,
Ca jongleur şi ca turbai !...
Sergia, Villacros, bdeţii,
Spre-a putea ca sd trăiască,
Vor făcea pe cântăreţii La biserica-armenească...
Slanian va face curse Imitând pe Omul cal;
Pe obraţ va pune murse Şlefan Belu ’n carnaval...
Şi va 'aţineri 'adelele —
El colectivist betrân —
Cu privirea tot la fele Şi cu gându la magiun f
Adorat va fi ca Meca De la mare ptn la mic,
De la generalul Lecca Până la Hagi Limbric!...
Camil.
gelui înainte de 4 ore dupe amiază.
Tot prinţul DimitrieGhica este însărcinat cu formarea cabinetului şi d sa ar fi dobândit concursul dorit al d lui M?nelas Ghermani.
HOŢIILE DE LA MINISTERULDE RESBEL
D general Berendey şi maiorul Gh rghely. In perchisiţia ce au făcut la d. general Maican n’au găsit absolut nimic, de cât nişte socoteli de bani încasaţi fără a se spune de unde nici de la cine.
♦ a
Eri d. generai budişteanu a petrecut toată dimineaţa căutând prin dosarele ministerului de resbel nişte
acte privitoare la furniturile făcute.
*
D. colonel Serge Voinescu a fost din nou chemat azi la consiliul de resbel spre a fi confruntat cu d. colonel Maican.
Demisia d-lui I. Câmpineanu din postul de primar al Capitalei a fost primită erî.
Ni se telegraflază din T.-Severin : Directorul prefecturei Corniţă Brâ-descu şi sub-prefectul Ştefan Kiva-ran depuşi în prevenţie astă zi, ca complici al falsificatorului de bilete hypotecare.
Denunţaţi ţereî demnitatea acestor oneşti funcţionari protegiaţi de d. Safandache.	Mneescii
Un colectivist respândea azi sgo-motul prin oraş că cabinetul va fi constituit cel mult pânâ azi la ora 4, şi câ In acest cabinet ar intra d-nii Dem. Gr. Ghyka, Gogălniceanu şi doul desidenţi. La întrebarea ce i-a pus unul din amici noştri densul a respuns :
«Atât pot spune, câ dacă combina-tiele Prinţului Ghyka a avortat cauza este că opoziţia ştiind tot ce se face intervenea pentru a le strica.»
Camera de comercifi din Bucureşti, anunţase pentru Marţ’ seara o şedinţă publică in care era să se discute circulara ministerului de Comercifi, relativă la Incheerea convenţiunel comercială cu Austro-Ungaria.
Membrii din Giurgifi ne putând veni din cauza întreruperii comumcaţiunil a cerul prin telegramă a se amâna şedinţa pentru a seară Mercur!, când s’a deschis şedinţa, fără a se putea ţine, din cauza preşedintelui Socek care caută cu ori ce preţ, d’a complace d lui Carp directorul Băncei Naţionale, care nu se mărgineşte numai In rolul lui de membruţdar caută ca şi funcţionarii Camerei să devie tot atât de colectivişti ca şi el.
D-nil Carp şi Socek şi-afi arătat în mai multe rânduri dorinţa lor către secretarul Camerei, că nu e bine a se ţine dese şedinţe şi mal cu seamă d’a a-trage atenţiunea membrilor asupra da-torielor lor, ci că ar fl mai folositor ca Camera să continue calea ce a urmat 20 ani, adică d’a nu face nimic.
Secretarul se vede să ’şi-a luat rolul săfi în serios, ş'a crezut câ poale trece mai departe cu lucrările, ast-fel că a-duse In desbaterile Camerei cestiunl până aci rezervate numai Iul Carada.
O vie altercaţiune se produse In şedinţa de aseară Intre d. Socek şi secretar în cât cel dântâifi văzând că nu este susţinut de cameră plecă lăsând pe toata lumea uimită.
Daca d. Socek a crezut că funcţia de preşedinte al camerei de comerţ este identică cu aceia de furnizor, s’a înşelat amar, căci alegătorii care 1’afi trimes a-colo, ’i vor cere în scurt timp socotială de mandatul ce ’ia încredinţat.
M. S. Regele a făcut azi de dimineaţă la ora opt o lungă preumblare prin grădina Cişmigiu.
M. S. Regele părea foarte preocupat.
Adunarea generală a acţionarilor Bâncei Naţionale a României va a-lege azi pe d. Ion Brătianu censor în locul d-lui Ion Câmpineanu, numit guvernator.
-s»
Duminică 28 Februarie, ora 2. p.
m.	d. Constantin Criş&n va ţine o conferinţă despre « Emanciparea femeii» în sala «Concordia română» în beneficiul revistei «România Literară ».
Consiliul comunal a cerut Ministerului de interne convocarea colegiului electoral pentru alegerea unui consilier în locul defunctului N. Ca-rapati.
Ştim într’un mod pozitiv că d. Carada susţine candidatura d-lul general Radu-Mibai pe care apoi vrea se ’l aleagă Primar al Capitalei în locul d-lui I. Câmpineanu ce a fost numit guvernator la Banca Naţională.
www.dacoromanica.ro
INFORMĂ TIUNI
D. Dim. Sturdza a fost primit eri seară la ora 7 1/2 de M. S. Regele.
D. ConstanţinNacu a asigurat azi dimineaţă pe un amic al nostru că noul cabinet va fi constituit şi va depune jurământul In mâinile R,e-
DIN DISTRICTE
COVURLUIU Moţii poliţieneşti
Suntem informaţi, zice Poşta dii laţi, că poliţia a primit o citaţiui Parchetul general în privinţa mai
EPOCA- 26 FEBRUARIE mamBammmammmmBmmmam
tor nostimade părălil săvârşite. Ast-fel, se zice că un mare hoţ a fost prins cu vr’o 20,000 lei, că a stat puţine nopţi a poliţie, după care hoţul a dispărut pr n gaura cheel, căci de alt-mintrelea era sub voiniciască, neadormită şi teribilă paza, iar banii s’aâ evaporat.—Pe altul, M. Codiţă, PaO dus la poliţie, l’ati a-restat şase zile sub pretext că e deser-tor din armată. In condici 1'aQ menţionat că e pentru furt, n'ail Încheiat nici un act, l'au buzunărit de 1500 franci şi rad făcut scăpat şi alte multe comedii de aşa specimen.
Acum se esplică dragostea Intre toţi membrii administraţiei, de la prefect pănă la ipo comisar, căci toţi sunt împrieteniţi prin miros ca câini.
Fie care cum poate: Maicanii cu Bro-adwillil lor, Costineştii cu fabrica de bancnote; de ce şi Peride cu al lui n’ar face ce poate : azi să sperie pe Cur-tovicl că-i da firma jos, mâine pe Pa-padopol şi pe alţii că le închide prăvăliile, poimâine o trebuşoară ca a lui Codiţă şi aşa mal departe. Calculul de alt-mintrelea nu e rău, de căt este vorba să nu înfunde bulubăşia cu toţi bravi şi neadormiţii prepelicarl, cari fac astfel de vânătoare.
Jafurile din H)ok>rogrea
Când lucrurile se vor linişti, când atmosfera se va purifica de miasmele otrăvitoare ale scabrosului Intru pomenire guvern I. C. Brătianu, atunci tre-bue a se lua In de aproape Dobrogia să se vazăce s’a făcut In acea provincie, căci ea a trecut la România sub guvernul d-lul I. C. Brătianu, deci tot ce s'a făcut acoloeste opera sa şi nu se va putea da vina asupra altora.
Să se observe jafurile făcute In diferite ramuri, căci nu numai Maicanii ad avut California lor; Stâteştil, Cu-loglil şi câţi alţii ad avut şi el epoca lor. Ast-fel numai o perdea de s’ar ridica sar vedea lucruri îngrozitoare, care a făcut pe populaţiune să emigreze In mase, iar cea rămasă să indure demoralizaţia şi asuprirea cea imposibilă de descris.
Nepoţii unchilor de la Bucureşti, trimişi pe pricopseala In Dobrogia, ’şi făcură mal mult de cât putură datoria de a se arăta demni de cel ce ’i-ad trimes. Ast fel ni se dad ştiri multe de potlogăriile de acolo. Cităm numai cifra de 15,000 lei trimişi astă vară prefectului Culoglu pentru lăcuste, din care a cheltuit 180 fr. pentru câte-va butoae cu bi-tumine cumpărate In Galaţi, iar restul la chimir, protejat de piese justificative cu peceţl ale primarilor.
voteze 62 de alegători, pentru că au venit beţi 1» vot.
Nu s'a lămurit nici acelea cu corupţiu-nea şi terorizarea, unde se vor aduce acte probând că zapcil după înfrângerea guvernamentalilor la alegeri aU cutreerat satele pentru a smulge iscălituri la protestarea alegerilor.
Apoi discuţia se închide şi se pune la vot invalidarea d-lul Bâdulescu.
In timpul votului se aude glasul d-lul Al. Vilner de la Bacău, care p*otestează pentru că d. N. Gr. Fihpescu a votat. (Rt-sete, Aplause).
Colectiviştii punteazâ voturile, le e teamă de rezultat. Dar la sftrşit vine frumosul d. C. Sloicescu,	noul	cor olan, care
votează dar nu scapă cauza majorilâtel.
Rezultatul votului
Volanţi Ut
Majoritate de două	treimi	94
Pentru invalidare	93
Contra invalîdărel	48
Prin urmare d. Bâdulescu este validat. Majontăţel Insă nu-i convine aceasta. Colectiviştii încep să sbiere ca nişte desperaţi, zicând ca votul este nul flind-că aO votat d-nil Filipescu şi Djuvara, de şi d-lor mai votase altă dată şi votul a fost declarat valabil.
Cu toate protestările minorităţel. preşedintele cedează şi declară votul nul. Siţomot, protestări.
Şedinţa se suspendă, ba redeschidere d-nu Disescu citeşte raportul comitetului însărcinat să se pronunţe asupra alegerdor d-lor Dim trie Brătianu, Grigorescu, Emil Mavrocordat, Petre Chitu şi Eug. Stâlescu Raportul conchide la validarea d-lul Dimilrie Brătianu. Se pune la vot validarea.
Rcsultntiil toiului
Votantl	126
Pentru validare 83 Contra	42
Abţinuţi	1
In mijlocul aplauselor Camerei, d. Dim. Brălianu este proclamat deputat.
Se pune la vot, In aceleaşi conditiunl, validarea d-lul Grigorescu.
Rezultatul votului
Volanţi	112
Pentru validare 69 Contra	43
Se proclamă dar deputat d. Grigorescu (aplause).
Se pune la vot validarea d-lul Eugenie Stătescu.
Rcsultalul votului
Votanţi	114
Pentru validare 80 Contra	34
D. Eug. Stâlescu este proclamat deputat. Se pune vot la validarea ri-lul P. Chiţu : pentru	76
contra	35
D. Petre Chitu e proclamat deputat.
Vine rândul alegerel d-lul Emil Mavrocordat. Minoritatea cere să se citească raportul, şi să proceadă la votare, neflind de cât orele 5.
Venerabilul şiret care presideazâ, ve-zând însă că a plecai clin deputaţii colectivişti, o tuleşte de la fotoliu, fără a da nici o esplicatie, In mijlocul protestărilor minoritâtel.
Şedinţa viitoare pe mâine la I.
Z.
A T EDIT1UNE
CORPURILE LEGIUITOARE
CAMERA
Şedinţa de la 25 Februarie 1888
urma. nu va avea se sufere a-eeasta suprema injurie.
n '
Starea sanatatei Imperatului Germaniei.
Agenţia Havas ne comunică următoarele telegrame:
Berlin, 8 Martie. — Imperatul a petrecut o noapte foarte rea; el e slab.
Herlin,8 Martie.—«Buletinul legilor» publica un «1 -creţ al Imperatului, cu ■lata «le 17 \oembrie 1887, care tn-s&rcitx-aza pe prinţul \\ illiclm se represltile pe Iniperatul-rege tu a-faeerile curente ale guvernului.
Sa»-Renio , 8 Martie. — lMeoarea lironprintului pentru Germania este iminenta ; ziua plecarei nu s’a fixat fnca.
Şedinţa se deschide la ora 1 şi 1/2 sub preşidenţia d-lul Vasile Jorj.
Suni presenll 142 deputat!.
Se citeşte demisia prinţului Alexandru Cuza, deputat al colegiului al 3-lea de Mehedinţi.
D. 1*. Gradistcanu cere Camerei să pri-miască demisia.
Demisia se pune la vot şi se primeşte : tn consecinţă, colegiul se declară vacant.
Alegerile contestate D. Vulturescu, citeşte raportul asupra colegiului al 3-lea de Vlaşca, care conchide la invalidare.
D. Ion Lahovari, arată cum s'a trimis de către primărie o listă suplimentară de alegători, pe timpul alegerel; dar biuroul compus din d-ni membri de Curte Zenide, şi din doi secretari amici politici al d-lul Fundescu, a respins lista, prin proces-verbal.
După ce candidatul guvernamental a căzut, a făcut o contestaţie pe acest moliv.
La colegiul al 2-lea de Teleorman, s’a petrecut acelaş lucru, dar majoritatea a validat alegerea.
Trebue măsurat şi aci cu aceeaşi măsură.
Al doilea motiv, terorizarea alegătorilor de către opoziţie, nu se probează prin nimic.
Dar se protestează, că administraţia a făcut imposibilul pentru ca să se aleagă candidaţii oficiali. Şi cu această ocaziuue oratorul trage un perdaf d-lul Epurescu şi aminteşte, că In timpul resbelului, pe când oraşul GiurgiQ suferea bombardarea bateriilor de laRusciuc. d. Epurescu, preşedinte al consiliului permanent, tn loc de a sta în capul comunei, făcea ca acel regi pe care «leur grandeur attache au ri-vaye» şi se retrăgea la Comana. (Ilaritate aplause).
Apoi d. I. Lahovari protestează tn potriva cilomioasel acuzaţiunl, că d. Bâdulescu ar fl cumpărat voturi sad că ar fi organizat baode de bătăuşi.
D. Vulturescu răsuunde, cam împleticit. dar tot răspunde în timp de 1/2 oră la acuzatiuDl pe care le formulează singur; cU pentru acele aduse de d. Lchovari, ele rămân Întregi şi chiar neatinse.
Totuşi acvila majoritaţel, găseşte doi apărători: pe teribilul Epurescu şi pe inteligentul d. Zamlirescu ast-fel numiţi prin antifrasâ.
Se cere închiderea şi d. Fie va vorbeşte contra.
D. IV. Eleva ar dori să nu se închizâ discuţiunea pentru că nu s'a lămurii ces tiuaea cu refuzul biuroulul de a lăsa să
ULTIME l\Fp\TIU\l
CRIZA MINISTERIALA
Nu mal e vorba de combinaţia Dim. Ghica-Kogălniceanu.
Prinţul G/iica a fost tot el însărcinai să meargă înainte cu negocierile.
Beizadeaoa s’a adresat iarăşi la junimişti.
D. Theodor Rosetti a mers azi la 3 ore la Cameră să ia pe d. Carp, şi de la Cameră au plecat împreună.
După părerea tutulor semnul cel mal neîndoios că colectiviştii se cred pierduţi, e scandaloasa numire c d-lul I. Cdmpineanu în postul de gu vernator la Banca Naţională.
Această nominaţiune era foarte mult comentată azi la Cameră şi toţi erau de părere că ea dă loc la grave bă-nuell.
In adevăr de vre o 6 ani acest post e lăsat vacant şt tocmai acum când ministerul e demisionar şi n are drept de cât să gereze afacerile corenle să săvirşeşte o nominaţiune înlr’un post alai de însemnai ca acela de guvernator al băncii.
Nu trebue uitat că unul din moli vele pentru care a căzut combinaţia ministerială Ghica-Carp e re fusul d’a se numi d. Th. Rosetti guvernator al băncii.
Este ştiut că guvernatorul băncii e numit pe 5 ani.
Cu modul acesta, Colectiviştii speră ca în eventualitatea unei căderi să poată acoperi scandalurile şi hoţiile de la Bancă care să zice că sunt colosale.
Pe de altă parte noi aflăm :
Ştirile primite azi la Palat despre starea sanetaţeî imperatului Germaniei sunt mult mai rele de cât acele deja destul de îngrijitoare ce Agenţia li&vas a comunicat abonaţilor sei. Augustul bătrân este tntr’o stare de slăbiciune atât de mare, in cât o catastrofa poate fi considerată ca iminentă şi n’ar fi de mirare ca sa se producă chiar înainte de 24 ore.
*
O ştire foarte gravă s’a răspândit mal întâii! la Cameră şi apoi în oraş.
Se zice că Ruşii ar avea de gănd se treacă în Bulgaria şi că se semnalează o mişcare a trupelor ruse spre graniţa noastră.
Această ştire eşită din isvor colectivist şi colportată de agenţii guvernului de toată treapta, de oamenii poliţiei mai ales, nu merită dupe noi nici un crezemânt. Se vede de departe că ea este inventată pentru trebuinţele momentului. Dupe obiceiul lor , colectiviştii caută un mijloc d’a reveni asupra retragere! lor şi comptez pe o asemenea ştire pentru a justifica la nevoe reluarea puterei de către d. Ion Brătianu.
n
Un noii grup care va lua numirea de grup independent este pe cale d’a se forma în Cameră. Mai mulţi deputaţi între car! d-niî lstrati, Po-litiinos, Butculescu s’au înscris deja în acest grup. I). N. Blaramberg a fost rugat se facă şi d-sa parte din-tr’ensul şi este foarte probabil că va primi.
tt
Azi la Cameră, în urma votului a-supra alegerel d-lui Bâdulescu, deputatul colegiului al 3-lea de Vlaşca, d. G. I. Zamfirescu a tratat într’un grup colectivist, de neruşinaţ* pe dd. Al. Djuvara şi N. Filipescu cari, îu contra avisului majorităţei, luaseră parte la vot.	,
D. Ion Marghiloman auzind cuvintele mai mult decât necuviincioase rostite de d. Zamfirescu la a-dresa a doi din colegii set, s’a însărcinat, mai înainte ca acele cuvinte se fi ajuns la auzul d-lor Djuvara şi Filipescu, se dea o aspră lecţiune deputatului Capitalei. Iu legitima sa inriignaţiune d. Marghiloman, a ea lificat cu cea mai extremă severitate purtarea d-lui Zamfirescu care a trebuit se asculte cu capul plecat tot ce venerabilul reprezentant al Buzeului a crezut drept se’i spue pentru a'i dovedi nedemuitatea pur-tărei sale.
La rendul seu, d. Filipescu auzind cele zise de d. Zamfirescu a rugat pe d-nii Iun Lahovari şi Catori Lecca se ceară o reparaţie d-lui Zamfirescu. Acesta tuse, aflând resoluţiu-nea luată de d. Filipescu s'a grăbit a’i face personal şi In faţa mai multor membri ai Parlamentului scuzele sale, fără a mai aştepta in-tervenţiunea martorilor.
*
Decretul regal pentru numirea d-lui Ion Câmpineanu în postul de guvernator al Bancei naţionale a României, apărut în numărul de azi al Monitorului oficial poartă data de 23 Fenruaria. Or, suntem în măsură d'a afirma câ acel Decret n’a fost semnat de M S. decât erî şi câ în zioa In care se zice că d. Ion Câm-pineanu a fost numit la bancă, d sa se considera încă ca primar al Capitale* şi în aceasta calitate d-sa cerea şi dobîndea un congediu de două luni pentru caz de boală gravă.
Faptul n’are trebuinţă de comentarii.
sare şi de administraţie nu se va face şi că toate ştirile ce aii circulat In a-ceaslă privinţă nu vor putea să se rea-liseze, cu toată dorinţa manifestată de către unii.
Această declaraţiune a fost foarte via criticată de către uaul din acţionari, a-nume d. Kirilov.
D-sa a făcut întreg procesul actualei sisteme a Bâncel Naţionale, a atins chestia agiulul, aceea a împrumuturilor deghizate făcute de Stat la Bancă sub titlul de conturl-curente, şi tn flae asupra dispreţului suveran cu care administraţia tratează pe acţionari, pre-sintându-le drept dare de seamă nişte tabele statistice sterile şi lipsite de ori ce interes.
Discursul d-lui Kirilov a făcut o vie impresie.
S’a ales, la finele şedinţei, d. Brătianu Ion censor şi d. Emil Costinescu a fost reales director.
n
Colonelul George Boznovanu ne scrie câ voind să viziteze pe d. G. Panu la penitenciarul din Piatra, intrarea fi-a fost refuzată declarân-du-i-se că ordine superioare interzic dl ui Panu să primiascâ absolut nici o vizită.
E*te dar dovedit că d. Panu, contrariu tuturor legilor, este ţinut la secret, este sechestrat.
n
Cu o deosebită părere de răii a-lâm că simpaticul nostru confrate N. Bordeanu, prim-redactor al ziarului Naţiunea se află foarte greii bolnav. Medicii consider cazul ca de o extremă gravitate şi au puţină speranţă de îndreptare.
*
M. S. Regina a bine-voit a făgădui câ va onora cu presenţa M. S. balul «Obolu» care se va da Sâmbătă 5 Martie.
România liberă spune ca azi dimineaţă, pe la 10 ore, d. 1. Brătianu, pe când mergea spre ministerul de resboiu pe strada Victoriei, însoţit de d. Radu Mihaiu, a alunecat şi a căzut pe trotuar, în dreptul casei Eliad. Din fericire primul ministru n’a suferit nici o vătămare în această cădere.
u
Senatul n’a ţinut şedinţă astâ-zi : Onorabilii Senatori au fâcuto scurtă apariţie imprăştiându-se după câteva minute.
In culoare d. Al. Crescu vice preşedinte al Senatului, critica cu asprime pe colaboratorii ministeriali aî d lui Ioan Brătianu. Anume pentru d. Mitiţâ Sturza, reprezentantul Universitate! bucureştene, a fost nemilos, acuzându’l.că prin fără de legile lui a contribuit la impopularitatea şi prin urmare la căderea guvernului I. Brătianu.
MARELE CIRC SIDOLI
Asta-zi Joi 18 F’efc>r*u.ai'ie
MARE REPRESENTATIE
IN ZILELE DE
Dumineca si Serbatoare
DOUE MARI REPRESENTATIUNI
Una la 3 ore p. m. şi alta la 8 1/2 La representaţiunea de la 3 ore fle-carevisitator al locului al 2 lea şi al galeriei are drept de libera intrare jcu un copil.
iMercurea şi Sâmbăta
REPRESENTATIUNE HIGH LIFE
In fie-care seară debutul d-lul Ru-(lolplio manufletist şi imitator de pa-seri.
lndeputul la 8 1/2 ore seara Debutul d-sonrei Relty Rnus, celebra artista de inaltâ şcoala de călărie
In curând debutul călăreţel D şoara Janette şi al jocheului D. Dio.
Cu stima, TH. SIDOLI Director.
MIGIML ClIiVI'VTI
fiind închis din cauza morţel d-lui Ca-rapati, depositul de Ciaiii, sosit acum se afla la d. F. Martin pălărierul de a-lăturl.
Tot acolo se afla şi depositul de Măr-ţişoare pentru i Martie.
F. Martin palarler aleturi cu Ila-gnsinul Carapati 12 Calea Victoriei 12.	054
Două case situate tn strada Frumoasă Nr. 12 şi 12 bis; având fie-care patru odăi de stadân, patru de servitori, curte mare şi gradină spaţioasă cu pom roditori.
Se vinde în total saâtn parte.
A se adresa la d-na proprietară care locueşte la Nr. 12. Strada Frumoasă In
casele din fundul curţel.
Doctorul Popeseu Zorileanu a primit de la ministerul agriculturei, industriei, comerciului şi domeniilor carte blanche pentru tot ce priveşte captarea apelor şi amenajarea stabilimentelor balneare la Govora, Gălimâneşti,Căciulata şi|Lacu-Sărat.
Cine vrea să cunoască valoarea ştiinţifică a acestui doctor pe care d. Ion Brătianu îl a luat în o deosebită afecţiune, n’are de cât să citească în o broşură publicată de către o farmacie certificatul liberat de d. Popescu Zorileanu acestei farmacii în privinţa unor produsuri ale sale.
urnim
DE ÎNCHIRIAT £S rg7d™
strada sf. Apostoli No. 42, aproape de cheurl. Curte foarte spaţioasă. Doritorii să se adreseze Calea Vic'.or.i No. 74. 638
LA CONCURENTA
Vend mult si câştig pucin, avantagiu consumatorilor
C. T. CHRISTOFOR
„LA MAItlXAlt **
Calea Victoriei, No. 100, vis-â vis de Cişmeaua Roşie sub Jo’key-Club
Zahăr franţuzesc . . . kilo 1—10
Zahăr cubic......... » 1—20
Cafea martinică cal. I . . » 4—4'» Cafea Rio	» I . .	» 3— 60
Luminări Apollo verii. 560 gr. 1—65 » de lux cal. I . .
Unt-de-lemn francez . .
» grecesc . .
Orez turces.........
Făină de Pesta cal. I . .
»	»	»	»	II , .
Macaroane de Italia cal. I Fidea »	»	» I
Măsline dulci ....
Ceaiu comp. col. cutia .
Rom Englezesc ....

kilo 1-40 » 3 » 2
»	50
» 60 »	40
>» 1-20 » 1-20 2 4
VIAIHI DE M
Conservate de mine in
kilo 3-60
A.SA ALESE
propriele mele pivnife
Atieveraia causa n prelougi-
rei crizei, se zice de toU ca e temerea ea se nu se deseopere a-buzurile colosale de la Munca Xationala.
D'aceia colectiviştii se agata eu furie de putere si emită se a* duca la cârma un minister Lecca Gen Lecca are deja îu bozu-nar lista sa ministeriala
Xumai un ministru de resbel n‘a putut găsi. Se asigura ca nici un general afara de gen. Cernut nu pr meste se intre iulr'un cabinet Leeca.
Speram ca armata care a fost atât de batjocorita in timpii din
Astăzi la 4 ore s’a ţinut adunarea ge-aeralâ a acţionarilor Banct-I Naţionale.
EraO faţa la întrunire aproape tot stat-majoru! colectivist In cap cu d. Ion Brătianu. Biroul adunârel era prezidat de d Anton Carp avândia dreapta pe d. Meaelas Ghermani şi la stânga pe Carada.
Discuţiunileau fostdestul deanimate.
D. Anton Carp a făcut lalnceputul şedinţei o comunicare destulă de gravă, ţinând contde rolul mai muit politic de cât economic, pe care ’1 joacă acum Banca Naţională. D sa In calitate de locţiitor de guvernator a anuiţatcă d l Gâmpinea-nu a fost num t guvernator. Acăstâ alegere are o deosebită importanţă a adâ-ogat d-sa; ea semnifică că nici o modificare In actualul sistem de organi-
www.dacoromanica.ro
ULTIMA ORA
AGEXTI V HAVAS
Londra. 8 Martie. — Ziarele englezeşti cred că moartea Imperatului Wil-helrn şi a Kronprinţulul nu va modifica potitica germană. Prinţul Bisunarck ar remâne stăpânul situaţiei, influenţa pacinicâ a împăratului Wilhelm ar persista şi dupe moartea sa.
Solia, 8 Martie. — E probabil că mâine se va ţiue un consiliu de miniştri pentru a se studia răspunsul de dat depeşei Morelul Vizir. Fără indoeală câ acest respuns va fi conform declara-ţiunilor deja făcute In diferite rânduri, adică că guvernul e decis sâ conserve pe prinţul de Goburg cu toate consiliile puterilor, chiar când s ar prevede mijloace de coerciţiune.
Sofia 8 Martie. — Corniţele de Dou-ville-Maifiefeu, deputat francez, venind din Gonstantinopol, a sosit aci.
7 ORE
La ultima oră aflăm o ştire care este cam în contradicţie cu cele cunscute până acum.
Se zice că general Lecca va fi chemat la Palat şi că va refuza să formeze Cabinetul. recunoscând imposibilitatea d’a întocmi un minister.
BUCUREŞTI STRADA PRIMĂVERII N». 26
Face cunoscut persoanelor care n’afi mai găsit locuri la începerea anului şcolar curent, că s'au mal adâogat un dor mitor şi o cameră de studii.	072
Viu nrgru do. XiicoroHti vechi de 4 ani Litru fr. 1.
Vin alb do Dragasiani vechi do 4 Ani Litru fr. 4.
142
Cu stima C. T. CIIBISTOFOH
Recomandăm
RESTAURANTUL
LA
MIELUL ALB
IN DOSUL PALATULUI (CASINO PETROVOlj
Bucătărie Română şi Franceză. Caolnete particulare.
Supeuri noaptea după teatrurî şi baluri.
Vinuri escelente strein» şi indigene. Serviciul prompt.
Restaurantul este. deschis la or ce oră ziua şi noaptea
Palarierul M. S. Regelui
Diplomă de onoare la Exposiţia din Bucureşti
Cu începere de la 1/13 Martie va fabrica Pălării de PAsla, tn toate nuanţele şi formele cele mal noul pe preţul de 15 lei
Cereţi pălării numite PARISIEX si pălării de maiB.se înalte foarte uşoare şi solide cu
21 lei
Nu uitaţi a cere pălăria GENTLEMAN Depositul pălăriilor Engleze Melton Kondas PĂLĂRII DE LUX, NOUTATI 647
THEODOR ASLAN
Lecţiuni de desemn, peisagiu, figuri, a-cademii, pasteluri.
23. Otel Englitera 23.
D^M. HRISTODORESCU
FOST INTERN AL SPITALELOR de la 3 la 5 d. a.
No. 5, Strada Lipscani, No. 5.
EPOCA - 26 FEBRUARIE
CASA DE SCHIMB
i. m. f e r m o
Strada Lipscani, \o, 27
Cumpera si vinde efecte publice si fa.ce or-ce schimb de monezi
C3ur*sul Bucureşti
35 Februarie 1888
5	O/O Renta amortisabila
6	0/0 Renta perpetua 6 0/0 Oblig, de Stat
6	0/0 Oblig de st drum de fer
7	0/0 Scris. func. rurale 5 0/0 Scris. func. rurale
7	0/0 Scris. Tune. urbane 5 o/O Scris func urbane 5 OjO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi
8	0/p Împrumutul comunal Oblig Casei pens (leiiOdob) Împrumutul cu premie Acţiuni bancei nstion. Acţiuni .Dacia-Rom&nia*
* Naţionala » Constructiuni Argint contra aur Hilete de banca contra aur Florini austrieci
Cump. Vend.
91 1 2
Po
88	3/*
101	1/4
89
102	1/4
95
85
75
73 1 2 410 35 1C05 220 200 80
16 80
IO 80 2 01
PS 1/4 91
89 1/4
104 3/4
89 1 2
102 3 4
96
85 1/2 75 1 2 74 215
37
1008
230
210
90
16 95 16 95 2 02
iimswsib	„sxhsk a
gg
*6
PRIN VENZAREA LOR DE PESTE 6.000,000 I)E BUGATI
de la existenta fabricei, sunt recunoscute ca cele mal bune Maşini de Cusut din lume. Sigura garanţie pentru superioritatea acestor maşini este chiar esistenţa de mal bine de 30 ani a fabricei
THE SINGER MANUFA'-TURING Co. IN NEW YORK
şi continuă Întrebuinţarea numelui
din partea altor fabricanţi şi vânzători pentru recomandarea maşi-
nelor lor imitate
MASINE ORIGINALE DE CUSUT „SINGER“
se vând. dnpe plata unei modeste arvune, pentru uşurinţa procura-rei lor şi cu plata în rate septamânale saO lunare în România afara de magasinul med din Bucureşti încă în : lesi, Slr. l.apnsncanu, Gaiali. Slr lioimiensen, Craiova. Slr. . \	Lipscani, Ploestt, Slr. Lipscani 41
SŞfe Unde se alia atelierul de reparaţiuni şi deposite da multe parti de maşina, unsoare, aţă şi ibrişim
Bucureşti — G. NEIDLIN GER - Bucureşti
Bulevardul Eli.nbeln, Băile Eforiei
FURNISOR AL MAI MULTOR CASE DIN STRĂINĂTATE
CASA DE SCHIMB
MOSCU NACHMIAS
No. 8, In palatul Principele Dimitrie Ghika Str. Lipscani, in facia naei ctadir Bancei Naţionale (Dacia-România)
B ucureşti
Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi
Cursul pe ziua de 25 Febrarie 1888
Renta amortisabila
româna perpetua Obligaţiuni desial [Conv.rur.j C. F. R. Municipale Casei pens. [300 L ] 7 % Scrisuri funciare rurale
5	%	„	„	„
7 %	„	„ urbane
6 5 5
3 % Obl. Serbesii cu prime
laşi
Im cu prime Buc. [se lei] Losurl crucea roşie llaliane „ Otomane cu prime l.osurl Rasillca bombau act. Dacia-RomAnia „ Soc. Naţionala ., Soc. de Constructiuni Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Murei germane Bancnote francese „	italiane
„	Ruble hârtie
NB. Cursul este socotit in aur
Cump
92 a 90 X
88	X
73
410
104
89
102 X
95
85
75
63
35
45
35
17
16 75 400 144 100 90 405
Vinde
93
91
80
74
415
104 X
| l
45	%
75	3/4 66
34
33
34 «0
17 10 «0»
126
100 3/4 100 îl©
1
Erezii L. LEMATRE, Succesori TURNATORIA DE FER SI ALAMA - ATELIER MECANIC
Bucureşti.—Calea Văcăreşti No. 192—Bucureşti
Se însărcinează cu constructiuni de turbine şi mori cu preturi mal reduse de cât acele dmVieuaşi Pesta.
Prectul
Unei mori	cu	l piatră	de	36	leî	1900
»	»	»	1 »	»	46	»	2100
»	»	»	2 pietre	»	36	»	3600
»	»	»	2 pietre	»	42	»	3800
ţlsecutează repede or-ce lucru de urnătorie saO mecanică ; precum : olane simple şi ornate.
Mare asortiment de moblile pentru
frădină, armamente pentru graj-urî şi teascuri de v in, etc.
Mare deposit de jfri’»7.t de fer, raiuri pentru vagoane, Deacauvile, teve de tuci. Mare asortiment de pietrede moara. LaFerle-sous-jouars
MTTW AD cunoscând perfect limba Ro 1111 ii 11 mAnă. Franceză, Germană şi Italiană corespondentă comercială in aceste limbi şi comptabilitate, doreşte a fi angajat 11* şi ca voiagior pentru România şi Europa, adică unde poseda cunoştinţe întinse prin t voiagele deja făcute.
Conditiunî avantagioase. A se adresa la administraţia acestui ziar.
nr lYTlIIIH IT sa*on b’ne mo_
UL lllLlIllll 1 I bilat s se adresa la
[ Doamna Iosovicl, casele Cosman, eta-giul I. Bulevardul Academiei. 640.
AVUŢIE ASIGURATA
IN DO UE LUNI
CuoO leî. Capitul garantat. NoQ de tot. Cereţi în limbaromâneascăcirculara gratuită.
Comptuar International 43, rue Laflite, Paris.	H.
TT1I CTTTlYClffT cu bune cunoştinţe de UIl O 1 UUr.Il 1 matematic), cautămedi-taţiuni de ciasele gtmnasiale, sau ca repetitor la vre un pension. A se adresa sub iniţialele O. G Stra.ia Grivitel No. 99.
Cal. 1 Ictorii
Pal. Dac.-Rom.
LA ORAŞUL VIENA
A LA VILLE DEVIENNE
vts-d-vts de Lib. Socec
Recomandam onorabilei noastre clientele pentru leftinatate al aolldltate următoarele noutăţi:
Rufarte pentru Doamne si Domni
Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza.
"‘-J-------1 8i Ri-----------------
api '
si lăţimile
Olanda veritab. de Belgia Mada
umburg.
olam frantzuzesc de toate calitatile
Batiste de olanda si de lino albe si colorate.
Ciorapi de Dame si Domni de Fii d'Ecosse, de bumbac, de lâna si de mat&se.
Flanele, camasi si ismene de lâna după
sistemul profesorului Dr. 6. .larger.
Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti ou balene veritabile. Trousourl eompleetr pentru fldantatl. Layette* si Trousonri pentru copil. Trousourl pentru pensionate, oteluri al restnuranturl.
Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CA.TA.LOeU NOSTRU ILUSTRAT SI VA FI TRIHJS OHI-CUI VA FACE CERERE.
LA ORAŞUL VIENA
CALEA VICTORIEI. PALATUL «DACIA-ROMANIA» vis-â-vis de librăria Socec
535
•X
X
POMHfiRT k OREI REIMS *
X
De oare-ce circula în comerciu vinuri fabricate In Austro-Ungaria purtând fârâ nict un scrupul etiquete cu firma noastra. ne vedem nevoiţi a da oare-carl desluşiri asupra cmbalagiulul nostru spre a garanta pe c it ssrratorîl Şampaniei Pommery de asemenea falşincate.
Dopurile servind la astuparea buteliilor noastre sunt foarte uşor de recunoscut, având conform modelului ce urmează firma pe fund şi corp.
Osebit de aceasta după ce sticla este astupată se aplică a-supra dopului o capsulă de tinichea purtând numele Pommery şi trei stele.
X
m
9
vsvv»
SUSPINI* SEC SAMPAHIE * XTRA SFC
Areoetiquetă albă Fără etiqueta o cu firma noastra o micăetiquetăExtra i mică etiquetăSee la Sec la gâtu sticlei,
| gâtul sticlei, staniol staniol aurie, gra-nuriO granulator, şi nulator, şi dopu cu dopu cu firma. firma
CHAMPAGNE POMMERY & GRENO REIMS
545
X	Agent general A. G. CARSY
AX'	xaox
xm
•••
MARELE
HOTEL DE FRANCE
— BUCUKESTI —
No. 5, CALEA VICTORIEI, No. 5.
Cel mal mare şi elegant hotel din ţară, situat pe Calea Victoriei In faţa stradol Lipscani, din noă clădit, având patru faţade, st-l'el In cât toate ferestrele reepândesc In strada. Cu desăvârşire noO montat, dupe sistemul cel mai modern, având restau ant si cafenea foarte spaţ oasă, be rarie şi alte confort ri, curăţenie cea ma esc mp ara Salon pentru soarele, nunţi, bancneturl şi altei . Toate lucrurile de consumaţie de p tuia calitate, preţuri moderate şi ser-vioiul cel mal prom
F»H. HUGO
ANTREPRENOR
PROPiETAHUL HOTELULUI HUGO DIN BRâILA
529

SOCIETATEA ANONIMA
DE
BASHT ARTIFICIAL SI DE CERAMICA
DE LA COTROCENI
Capital social: lei 1,500.000 capital versat la 31 Decembre
18NO lei 1,370,500
Usina situată ta Bucureşti, Cotroceni, şoseaua Pandurilor, în fa (a A silului Elena Doamna, legată cu Calea Fer, prin staţia Dealu Spirea DIRECŢIUNEA SI DEPOSIT PRINCIPAL IN BUCUREŞTI, STR. DOtNUEt, 14 B S Adresa Telegrafica: 13ASALT Bucureşti
DEPOSITE SECUNDARE :
In rîucurcştl, Calea Grtviţel 66 — In Brăila, la d. G. Grosovich. piaţaSf. Arhan-gel — In Craiova, la d. M. G. Poumay, ban -,her. — In Galaţi la d. M. Sebastian Somaripa. — In Călăraşi, la d-nil M. Serghie, B. Farfalomel. — In Rusciuk, la d.
Thomadis el Damiauof.
Industria naţională ale cărei produs au obţinut la Exposiţia Cooperatorilor din Bucureşti şi Craiova, cea mai mare recompensă
DIPLOMA DE ONOARE CLASSA l-ia
E8TRAS DIN PREŢURILE CURENTE PENTRU BUCUREŞTI
&x:
x
X9)C
n
x
		P H	E T U U I		1.	E
FELUL MATERIALULUI		0*1. 1		Cal. 2		Cal. 8
	pentru mie	pentru unitatea de mâsură cu aşezare	pentru miel	pentru unitatea de mesura cu aşezare	pentru mie	pentru unitatea de mesură cu aşezare
Pavele pentru bordure 10 bucăţi lam patrat » » pavagiu destrade şi de curţi	{50	4.25	352	4.00	300	3.75
50 bucali la metru patrat	>70	15.00	250	14.00	230	13.00
Lespezi pentru trotuare 25 buc. la m. patrat	MO	11.00	100	10.50	320	9.50
Patratc felurite 36 buca.I la metru patrat	MO	10.00	210	9.00	180	8.00
Boraure de grădini 10 buc. la metru liniar	150	—	130	—	100	—
Cărămizi refractare 420 buc Ia metru cubic	L’0					
Cărămizi cu 4, 6 si 8 găuri 40 buc. la 1 m. p.	65	—	—	—	—	—
In Bucureşti şi In oraşele unde executa lucrări pentru comuna Societatea se tnsarcineazi Si cu lucrări particulare, a căror întreţinere o garanleaza pe timp de un an.
Asemenea se afla la uzina maLeriale de calitate mai inferioara cu Preoiuri foarte reduse ■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■
PRIMA FABRICA ROMANA
DE
PENTRU
FARMACII, CONFISEURI, PAFUMEURI
Şl ALŢI FABRIC AN]
Slran» Itonmiirl. 8 (rasrlr d-lui Maior Misii)
Aducând din slreinafate oameni speciali al maşini de cel mai nou sistem pentru confeciionarea sus ziselor articole, sunt in posiliune a satisface or-ce comanda, inlocmui ca cea din slreinaiatc. alrayem deosebita atenţiune asupra unei noi metode de cutii lucrate cu legaturi de nteial patentate de curând, care servesc pentru linerea mărfurilor in magazine, cât si pentru transportarea intr'ânsele prin posta sau prio or-ce alta cale.
X|
l.
X
Cu .stima, M. L1TTMAIV.
XftX--------------
X
xm
582
J0CKAI STABILIMENT
SITUAT IN
No. 66 - Strada Glopotar- No. 66
Cumpără si vinde cai, trasuri si or-ce harnasament, primeşte aceste con-ditiuni spre venza-re, tine c«i în pensiune, pe preciu de 2 LEI PE ZI inclusiv îngrijirea.
mti wTKiaaflau

^VEISEN VOLF)
Wiena. St&dt, Fleischmarkt Wolfengasse No. 3
VIS A VIS DE B1SELUGA GRECEASCA
L’am aranjat cu totul din noti, necruţând nici un sacriflcifl pentru ca dorinţele d-lor voiagiori sâ fie pe deplin satisfăcute asigurând un servi-ciil prompt şi preţuri moderate. Acest hotel este situat în posiţiunea c*a mai plăcuta In centrul oraşului şi In apropiere de toate autorităţile administrative şi judiciare, aci se mai află şi un Hestaurant cu o bucătărie orientala si occidentala. Am deplina speranţa că onor. public convingându-se mâ va onora şi Încuraja cu desele d-lor visite.
656
Cu deosebita stima, E. LAZAR1S.
li ăl ADCniUCWT a7 clase secun-U N ADoULVtril dare doreşte a găsi o ocupaţiune, fie ca meditator de clasele primare safi gimnasiale fie ca secretar la un domn avocat.
nC WC W 7 /V DC Pădurea dupe pro-U L U L H L A îl L prietateaPerscoveni Cătunul Butoiul Iii îutindere aproximativa de 140 pogoane dintre care 90 pogoane stejar de lucru, iar restul zevoiO. A se a-dresa la d. Peucescu Str. Clemenţei No. 2.
655
nr wrW7 A DC Casele cu locul lor UL V LIXl A IIL. din Strada Crinului
No. 5. A se adresa la d. Strada Clemenţei No. 2.
Gr.
G. Peucascu 655
UE Y£1\RE
L'n landou noii de tot, din fabrica Lohner (Vienna). Doritorii se pot adresa la domnul N. AL Papadat. Str. Academiei, No. 10, de la 5-7 ore p. m.
DE L ABBAYE DE EECA.MP (FRANCE)
KSCKUNTĂ, TONICĂ, D1GR8TIVĂ SI APKRITIVĂ CEA MAT BUNĂ DIN TOTK UCORUJS
A RC cere todâuna ia joaulfi
vitrrABLZ noumi’. Bissanmai IUrqtei dăpostei ea Friuoe el 4 fEtrugac

fiacărei sticle, etioheU pătrată purtăndă semnătura directorelul generale.
Adverata licore Benedictin* se alfi 1» t6te persânele urmâtâre cari s’ai angajată pe scrisă a nu Tinde nici bă contrafacere.
A. Fialkowsky—G. st D. Tanasescu fraţi —
Conslantinescu— D. Marinescu Bragadii —A. loa-
nld et Comp. — Carol Gersabek.	H.
SBCM
* ..NAŢIONALA" J
SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR. I
DIN BUCUREŞTI
CAPITAL DE ACŢIUNI
3 MILIOANE LEI AUR I
DEPLIN VERSATE
XI
ixmx.
Aducem la cunoştinţa publică, că am transferat biurouriie noastre In palatul Societăţel din Strada Doamnei No. 12.
527
Direcţiunea generala.
X
m
x
XI
•X
FRIDERICH PILDNER
Bucureşti — 60, Strada Carol, 60 — Bucureşti
Pentru a mulţumi pe onor. clientela am adun
TRIFOI - LUTZERNA SUPERFINA
verificat ii plumbuit de biuroul Statalul, resârirea e garantata cu 9ŞO|0. Iarba de grădină, din cea mat buna calitate. Precum şi toate ceie-l'alte seminţe adică: de Legume, Flori şi de Pădure numai din cele de primul rang. Cataloage se trimit dupe eerere franco.
Asemenea se gaseste si ţoale felurile de semitice pentru or-ce fel de paseri, numai recolta din urma.	619
Tipografia zi<arn.Ini „Epoca"
xmx=
99
9 9 9-
MARE ATELIER SPECIAL
■999 99
DE
E
Tipării ou cerneala Ch. Lurilleux C-le Paria
www.dacoromanica.ro
MOBLE SCULPTAT
-<^B£5££55!5^—
S a deschis in Calea Vietoriei. !Vo. 120, vis a-vis de Palatul Ştirbei, un magasin al acestui atelier, unde se poate găsi şi comanda tot-d'auna di erite mobile sculptate. cu preţuri rrîo-ier»te, precum săli demincare, de lectura. Iatacuri, antreuri etc.
•	Cu stimă,
_	v. mayer
• •	573
999--------------99 9-----------
T
9
(
I
VECHIA CASA DE SCHIMB
SUB FIRMA
k
DIN STRADA LIPSCANI No. 4S
Se va muta de la 15 Februarie a. c. In noua construcţie a d-lor E ias (Hotm Continental) vis-a-vis de Teatrul Naţional, Calea Victoriei No. -40.	644
Qarăit rt*p»*»abii, G. Sloenescu