ANUL m No. 075 A DOUA EDITIUNE JUOI. 25 FEBRUARIE (8 MARTIE) 1888. 15 BANI NUMERUL ABONAMENTELE ÎNCEP la I si 16 a fie-carei luni si se plătesc TOT-D’AUNA ÎNAINTE IX BUCKRESCl La casa Administratiunel IN TARA: Prin mandate poştale. Pentru t an *0 lei, 6 luni *0 lei, 3 luni 10 lei. IX STBEiXATATEî La toate offlciele poştale d'.n Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei 6 luni *5 lei. LA PARIS: Se gaseste jurnalul cu <6 Cent. numerul, Ia Kioscul din Bulevardul St. Ger-maln Nu. S4. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA 15 BAN I NUMEFtUL, ANUNCIURILE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA AOMINIS TRATIA ZIARULUI La Paria: la Agrare Havaa, place dela bourse, t. Agrare Librc, rue Notre Dame du Yictoire» 10, (Place de la Bourse) pentru Paria, Erancla, Grrmania, Auvtru-i'ngiirla, Italia Si Barca Britanic. Anunoiuri pe pag. IV, linia 30 bani, anunoiur si reclame pe p&ginc treia I lei linia 50 B. UN NUMER VECHIU. 50 B. REDACŢIA \o. 8. — Plata Episcopiei. — No. 3. APARE IN 10ATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRAŢIA No. 3. — Plata Episcopiei. — No. DE CE CONTINUA CRIZA Sunt trei zile de când cabinetul I. Brâtianu s’a retras şi prinţul Dem. Ghica n’a reuşit încă a compune un minister. Din tratările urmate între preşedintele Senatului şi deosebitele persoane politice, la care s’a adresat pentru a intra în noua combinaţie ministerială, se poate vedea lămurit cam In ce direcţie de idei se doreşte a se îndrepta viitorul minister. Cele mai multe dintre persoanele politice la care s’a adresat prinţul Dim. Ghica, au refusat de a intra în minister cam pentru aceste cauze: 1. Fiind-că în noul minister se voia a se păstra unul sau doi din colegii d-lui Ion Brâtianu. 2. Fiind-câ nu se voia a se urmări cu rigoare toate furtişagurile şi jafurile averei publice. 3. Fiind-câ nu se ofereau destule garanţii că cabinetul, nu era se fie o urmare a colectivitaţei, şi mai cu seamă că nu se va întoarce sau nu va pregăti o întoarcere a coleetivi-tâţei. Faţă cu această situaţie linia de conduită a oposiţii este hotârltă mai dinainte. Oposiţia unită nu numai că nu trebue să desarmeze, dar încă se ducă mai departe lupta cu o îndoită energie, căci precum se vede din cele spuse până aici, dacă şeful bandei s’a dus şi firma ei s’a schimbat, banda a remas şi voeşte aşi continua sub conducerea unui alt căpitan cinstitele sale operaţii. Un proverb franţuzesc zice că daca moare animalul, moare şi veninul seu. Ei bine, aici se întâmplă contrariul; Brâtianu s’a dus, şi veninul seu, colectivitatea, voeşte se remâie. Acest lucru nu trebue cu nici un chip tolerat şi întreaga ţară trebue se se scoale în picere pentru a protesta cu energie şi a cere măturarea desăvârşită şi definitivă a colectivi-tâţei. E ceva nepomenit ceia ce se petrece cu această ocazie, fiind date împrejurările in care şeful coleeti-vitâţei a căzut. D. Ion Brâtianu, a trebuit se se retragă d’inaintea revoltei conştiinţei publice, a trebuit se se retragă din pricina jafurilor, hoţiilor şi prădărilor ce se comiteau în întreaga ţară,în averea publică şi în averea privată. Numele seu a ajuns odios în ţară, dupe cum însuşi d-sa a recunoscut în discursul de despărţire ce a făcut majorităţei sale şi totuşi complicii sei, autorii atâtor mişelii vor se ră-mâie. Aceasta nu se poate îngădui cu nici un preţ. Colectiviştilor nu le re-niâne alt-ceva de făcut, de cât se se ascunzâ, se facă se fie uitaţi sau se aştepte ca justiţia se se pronunţe a-supranenumăratelor delicte şi crime de drept comun ce au săvârşit. Atât le rămâne d-lor de făcut, iar nu încercări de a continua sub o formă sau sub alta, unii ori alţii, toţi ori câţi-va, necinstitele lor operaţii din trecut. TELEGRAME AGENŢIA IIA VAS Constantinopol, 6 Martie. Depeşa care notificA guvernului bulgar ilegalita'ea situaţiunii prinţului de Co-burg, a plecat ieri seară. Ea este semnala de marele-vinr şi adresau d-lul SUmbu-loiT. Ea reproduce, confirmân-i-o, telegrama de la 21 August 1887, adresată de marele-vizir prinţului de Coburg, şi care notifică ilegalitatea presenţei prinţului Ferdinand In Bulgaria. San-Remo, 6 Martie. Kronprinţul s'a preumblat azi dimineaţă tn gradinele vilei. Itonm, 0 Martie. Generalul Lo5 a adus regelui Ilumbert ştiri tn privinţa sănătăţii Kronprinţului tn numele familiei imperiale a Germaniei. El pleacă azi. Ştirile din San-Bemo sunt optimiste. Eerlln, 6 Martie. «Monitorul Imperiului» publică un buletin din San-Remo tn care, contrariu aserţiunilor ziarelor, doctorii declară că na există tntre dânşii nici o neînţelegere asupra naturei şi chipului Oe a judeca boala prinţului Imper al şi că n’aO afirmat a-propierea unei fase primejdioase. Direcţiunea răspunzătoare a tratamentului e tot tn mâinele doctorului Mac-kenzie. In interesul bolnavului şi al popoarelor care ’l respectă şi ’l iubesc, doctorii invită Încă odată ziarele ţării şi din străinătate să se abţină de la or ce discuţiune tn privinţa Poalei şi a metoadelorde tratament saO asupra instrumentelor de aplicat.. Buletinul adaogă că starea locală a laringelul nu s’a modiflct tnlr'un mod esenţial; rana e vindecată; canule'e sunt bine aşezate; plămânii sunt sănătoşi; tuşea şi expectoraţiunile mal puţin frpcuente; starea forţelor <• salisTăcătoare; pofta de mâncare sporeşte. Digesliunea Prinţului nu e turburată. Prinţul nu simte nici dureri, tn timpul tngh ţirel, nici dureri de cap. Somnul săO durează ore întregi, fără Întrerupere. Misiunea doctorului Bergmann fiind terminata, el va pleca în curtnd. Buletinul e semnat de loti doctorii tntre care se află şi doctorul Bergmann. Berlin. 6 Martie. împăratul pentru a îngriji de sănătatea sa, s’a abţinut şi azi de a asculta vr’un raport. MÂINE JOUI SE VA TINE O itfittMiit: muica A OPOZITII-UNITE IN SALA ORFEU (Ml MIMERIILI Ministerul format eriseara. întrunirea de azi la Eforie. Combinaţia cea noua cade. întrunirea de la d. Moruzi. întrunirea opoziţiei. Cauzele neisbân-dei Beizadelei.— Pr. D Ghika la Palat. Ministerul format eri seara Am dat erî seară la ultimele in-formaţiunî, lista ministerială aşa cum erea întocmită la 6 ore seară şi care erea foarte exactă, de oare-ce ne-o comunicase însuşi unul din nuoi miniştri. La noue ore seara, în urma unei nuoi convorbiri, s’a fixat lista ministerială în modul următor: Prinţul Dini. Ghica Preşedinte al Consiliului fâră portofoliu. Pache Protopopescu Interne, IVacu Culte. Menelas Ghermanl Fin&nce. Ferekidi Gen. Berendey Aurelian \. Gnnea Al. Sendrea Externe. Resbel. Lucrări publice. Domenii. Justiţie. D-nu Menelas Ghermani a refuzat se intre în acest minister şi eri seară se hotârîse ca d. Ghermani se fie înlocuit prin d. Coco Dimitrescu. D. Pache Protopopescu cerea încă ca Prinţul Stirbey se aibă un portofoliu. Tot unul din miniştri ne-a zis eri seară când lista nu era definitivă că Prinţul Stirbey va intra în minister şi că d. George Cantacuzir.o a telegrafist că primeşte se intre în cabinet. Aopastă ştire e neex.ctâ. Nici Prinţul Stirbey nici d. G. Cantacu-zino nu primesc nici îatr’un chip se intre în minister. întrunirea de azi la Eforie Azi la 10 ore. miniştri desemnaţi mai sus, încă de eri seară, s’au întrunit la Eforia Spitalelor. Unii din miniştri, ca de pildă. d. Al. Şendrea erau îmbrăcaţi în frac, câci erea hotârît ca de la Eforie d-lor se meargă la Palat se depue jurământul în mâna M. S. Regelui. Chiar azi ministerul cel nou trebuia se se prezinte înaintea Came-rilor, făcând o declaraţie prin care se expue parlamentului linia de conduită a noului guvern. Combinaţia cea noua cade Ce s’a petrecut în întrevederea ce a avut loc la Eforie, nu ştim. Cea ce însă e sigur e că combinaţia a căzut. Eşind de la acea întrunire, miniştrii In perspectivă ai Beizadelei declarau că Prinţul Dim. Ghika s’a dus la Palat se spue Regelui că n’a isbutit se întocmească ministerul. întrunirea de la d. Moruzi Pe la 9 ore dimineaţa toţi foşti miniştri, din care unii rămâneau şi tu noul minister, s’au adunat la d. Moruzi, prefectul poliţii. D. ion Brâtianu erea faţă la această consfătuire. Nu e imposibil ca din această convorbire se fi eşit o hotărire care a făcut se cază combinaţia Prinţului Dim. Ghika care încă azi dimineaţa erea definitivă. întrunirea opozitiunii Membrii oposiţiunii s’au întrunit eri seara la Clubul «Unirea». Combinaţia ministerială Beizadea Mitică — Şendrea — Pache Protopo-pescu — Aurelian etc. erea cunoscută. In unanimitate s’a hotărit a se ataca de la început un minister care erea privit ca o căptuşalâ a ministerului Brâtianu. D. Fleva a fost desemnat ca se ia cuvîntul în şedinţa de azi a Cameriî, îndată dupe ce noul preşedinte a) consiliului va citi declaraţia ministerială, pentru a demasca noul cabinet. Asemenea s’a luat hotârîrea d’a se urma campania de întruniri publice şi s’a decis a se ţine o întrunire mâine seară Joi, în Sala Orfeu. www.dacoromanica.ro Cauzele neisbândei Beizadelei D. Pache Protopopescu ne-a explicat ast-fel neisbenda ultimei combinaţie ministeriale a Prinţului Dim. Ghika. D. Pache a cerut ca se facă parte din minister Prinţul Al. Stirbey şi d. Men. Ghermani. Ambii însă refuzau categoric or-ce portofolii. Cât pentru disolvarea Camerilor, decretul de disolvare erea făgăduit. Camerile însă nu trebuiau se fie di-solvate de cât la toamnă. Asemenea d-nu Al. Şendrea ne-a spus că combinaţia a căzut fiind-că nu s’au putut găsi doi miniştri. Prinţul Dim. Ghika la Palat La 12 ore Prinţul Dim. Ghika s’a dus la Palat se declare Regelui că nu a putut compune ministerul şi că renunţă la sarcina d’a mai forma un nou cabinet. Nu ştim încă dacă M. S. Regele a stăruit de Prinţul Ghika ca tot el se compue noul minister, or dacă a hotărât se se adreseze la o altă persoană. FLOTELE LII CA IUDA Principele Dim. Ghica a găsit neac-ceptabile condiţiele puse de d. Petre Carp, pentru intrarea d-sale 1n minister. La rtndul d-sale, onor. şef al grupului juninvst a declarat că ’l va fi cu neputinţă d’aguverna,dacă viitorul preşedinte al Consiliului nu’i va da măna libera tn ce priveşte schimbarea direcţiune! adun nistrativeactuale fie dela Ministerul de Finanţe, fie de la Banca Naţională. Pentru acest principal motiv d. P. Carp şi amicii d sale nu vor intra In combinaţia ministeriala Dim. Ghica. Examinând de auroape puntele din programul financiar al d Iul Carp, punte precum am zis refusate de principele Dim. Gkica, vom înţelege pe dată de ce natură sunt angajamentele luate de viitorul şef de cabinet către Ion Brâtianu. Mat Intâiu de toate, d. Carp nu admite un moment continuarea mal departe a operaţiunilor Băncii Naţionale pe bazele actuale: atât circulaţia bancnotelor cât şi întreg mecanismul administrativ a1 Bsncit e considerat de d. Carp—şi cu drept cuvânt — ca fiind viliat. O schimbare aci, devine prin urmare inevitabilă. Do asemenea şi la Ministerul finanţelor. întreg sistemul impositelor directe şi al esploataril veniturilor indirecte este răii organisat, răti condus. Gestiunile Visterii sunt şi necomplecte şi dubioase. Apoi, relativ la împrumuturile cu rentă, la justificarea întrebuinţării lor, la legaturile dintre Banca Naţională şi Ministerul de Finanţe, suntde asemenea multe de zis,şi multe de constatat. Pentru toate acestea, d. Carp vrea pentru d. Teodor Roselti intrarea ca guvernator la Banca Naţională,iar pentru d-sa conducerea ministerului de finanţe. Principele Dim. Ghica a sărit tn sus la auzul acestor propuneri, cari echivalai!, precum se vede, cu depărtarea i-mediats a lut Carada de la Bancă şi de la Visterie, Viitorul preşedinte de consiliu a dat prin aceasta să se constate că dânsul, din ordinul lui Ion Brătianu, nu se poate atinge de un fir din pârul lui Ca-rada. Brătianu a plecat, sau mat bine se ţine tntre culise, dar lasă la lucru, la cârma finanţelor ţârei, pe executorul săă testamentar, pe prea curatul Ca-rada. Brâtianu s’a dus din minister, dar tn capul finanţelor el voeşte sâ rămână tot Carada. Aşa statl lucrurile. Aşa numai principele Ghika se va putea folosi de con- cursul maiorităţil colectiviste, aşa numai principele Ghica va putea guverna. Prin urmare titularul la finanţe din viitorul cabinet va fi tot la ordinele lui Carada ; prin urmare, Banca Naţională va continua şi sub noul cabinet a fi a-silul pricopselelor colectiviste. Ion Brătianu se duce, dar sacul cu grăunţe remâne tot în mâna lut Carada. Ion Brâtianu se duce, dar hoţiile colectiviste cu renta, cu furniturile plătite prin Bancă, cu sconturile dela creditele agricole vor fi acoperite tot prin Carada, care remâne a tot puternic. Ion Brătianu se duce, dar esecutorul lui testamentar va sta la pândă. La Visterie, la tutunuri, la drumuri de fer, la râsboiti, la Primărie, tot Carada va dicta. Împrumuturile vor continua tot prin Carada. Creditele la Banca tot Carada le va împărţi. Demult se ştie legătura strlnsă ce esisti Intre aceste două triste figuri, Brâtianu şi Carada. Ambii trăind sub acelaş acoperiş de ani îndelungaţi, mâncând la aceaş masă, nedeslipiţt în tot momentul. planuiafl Împreună, lucraQ împreună. Tot unih rămân şi de acum înainte. Ion Brâtianu preşedinte al consiliului a apărat pe Carada de toată răspunderea ; a furat şi l’a lăsat să fure; a falşificat situaţiile; a traficat cu An-ghelescu.a devenit milionar,şi cu toata acestea Carada a rămas curat, nepătat, graţie lui Brătianu. Acum e rindul iui Carada. După stăpân vine rindul slugel, cu toate că nu şiim dintre aceşti doi—Brâtianu şi Carada—care a fost stâpSna şi care sluga. Acum ducându-se Brâtianu, rămâne Carada însărcinat se distribue dispensele şi recompensele prin Banca Naţională, se cureţe dosarele de lucruri necurate, să rătăcească la vreme de nevoe cursul justiţiei, lutru cuvlnt să proteagâ zilele colectivităţii. In asemenea condipunl, tott ’şi pot da socoteala acum de ce ah Însemnat finanjele ţării sub regimul colectivist. Banul cetăţenilor a fost banul lui Carada. De aceia colectivitatea nu Înţelege ca finanţele noastre să fie luate din mâiuile lor, sub or-ce guvern ar veni. De aceia Brătianu plecând a făcut însuşi programul de guvernământ al principelui Dim. Ghica. Dar se vede că şeful colectivităţii n’a avut destulă încredere că 'l va esecuta cu toată nevinovăţia programul ; şi ast fel se esplicâ pentru ce Dim. Ghica de şi vine la minister, dar vine ca un minor având alături cu el un esecutor testamentar : pe generosul Carada. ELEVII D-LUI I. BRATIANU II. Elevul Slaniceanu Nu a fost militar cu reputaţiune mat frumoasă, în toate privinţele, de cât generalul Slâniceanu până la venirea la puterea Profesorului Brâtianu, care l’a chemat la ministerul de resbel. Prin ce farmec fatal, acel militar o-nest In viata sa publică şi privată a devenit imediat necinstit, numai d. Brâtianu poate s’o spue. A început prin a’l face de rîs Înaintea armatei întregi şi a lumel, cerându'f faimosul referat care trebuia să ser-viască drept act de acuzaţie tn contra generalului Florescu şi care nu a făcut alt-ceva de cât a ridica pe fostul ministru conservator arătând cât de prevăzător şi de luminat fusese tn administraţia sa. Negreşit daca ceri unul om a se face calomniatur, prin aceasta însuşi îf deschizi câmpul liber la alte mişelii şi 11 faci a aluneca în prăpastie, ştiind că nu poţi în realitate nimic în contra lui cicl ai fost complice la un act nedemn. Aşa s’a şi întâmplat: Generalul Slâniceanu a alunecat; şi când în scopuri de politică de partid d. I. G. Brâtianu l’a denunţat sa fi a pus de l’a denunţat în Senat, apoi tot dânsul, în contra or cărui sentiment de pudoare, a readus pe generalul Slâniceanu în capul armatei ca şef debitat major general! N’a aşteptat nici măcar ca Senatul ce numise o comisiune de dare tn judecata să facă acel simulacru de spălâ-turâ ce a făcut in urmă, după ordinilş acestui distins profesor, t EPOCA — 25 FEBRUARIE Poate fl mal mare lovitură dată o-noarel armatei şi conştiinţei publice de c&t acest fapt 1 Poate fl mal bună scoală de corupţie de cât aceia în care se zice : «Nu pştl cu mine şi al furat; te denunţ 1»—«Eşti cu mine. al furat; dar te fac alb ca zăpada»! Să ne mal mirăm acum că elevul Anghelescu a furat vre-o două milioane lntr’un an de minister 1 De sigur că exemplul lui Slăniceanu II da asigurarea că are sg fle acoperit de profesorul săfl. Nenorocire gnsg, pentru dânsul, că profesorul nu mal avea puterea ce a-vusese şi că indignaţiunea publică a dat tot de gol. De altminteri profesorul Brâtianu aplicase deja acelaş sistem. II dăduse afară din minister pentru hoţie şi.. îl numeşte comandant al corpului al III-lea de armată 1 Frumoasă scoală 1 (Va urma). DISCURSUL n-mi NICOLAE BLARAMBERG (Şedinţa Cameril de la 17 Februarie 1888) (urmare si fine) lată, d-lor, o altă mărturisire, fără a vă vorbi de ale noastre ale tutulor, a-dicâ de acelea a unul Lascar Catargi, locotenentul domnesc la 1866 şi a cărui iscălitură figurează în josul Constitu-ţiunel, a unul Vernescu, preşedinte şi dânsul altă-dată a Camerei d-voastre, a unui Teii, locotenent domnesc la 1848, şi atâta a altora cari refusam de a sieja alături cu usurpatorii, şi cari sunt cu atât mai tdecisive în causa că unele, ca aceea a d lui D. Brătianu.ţnu pot'fl puse măca r pe seama patimel. Ia fine acestea sunt preludiurile revisuirel. Dar cum s’a consumat actul In sine? In ce condiţiunl s’a făcut, nu mal zic alegerile, dar votul ce a •onsacrat’o ? D. preşedinte : Dar nu este vorba a-cum de revizuire, d-le Blaramberg. D. N. Blaramberg: D-le preşedinte, este vorba de caracterul obligatoriu al unei hotărîri care este basatâ pe o dis-posiţiune pretinsă constituţională, care dupe mine nu exista în drept şi aceasta este ceea ce 'ml propun a demonstra. Şi afară poate daca aţi suprima cuvântul nostru In aceasta Cameră, nu puteţi sg ne impuneţl alegerea argumentelor. Faţă cu argumentele noastre n’aveţl de cât un drept, este acela de a le combate la timp şi loc, remânând în urmă ca opimunea publică judecând valoarea respectivă a unora şi a altora, sâ aleagă. Continuii, d-lor. Iată ce ne spune tot d. C. A. Rosetti despre modul cum s'a dat, saO mal bine smuls, votul de revisuire în sînul chiar al Camerei aduse pentru revisuire : «Vechea lege cunoscuta ca conţinând la temelia el moralitatea, va fi sulemenită şi votată cu mare majoritate de cfttre amândouâ Camerile. «Vechiul drapel al libertăţei şi al mo-ralităţel, va fi sdrenfuit azi cu totul. Nu ne mai rămâne dar de cât să adunăm aceste sdrenţe si ca nişte moaşte se le încredinţăm nouilor generaţiunt, pentru ca cu dinsele in mână să lupte, la rândul lor, cu credinţă şi cu linişte şi răbdare pentru reinoirea sântului drapel cu care, dupe o luptă de 50 am, plecând de la robie, ajunserăm unde suntem, pentru ca să’l vedem astă-zî sfâşiat chiar de acei cari printr’ănsul au fost dobindit stima şi iubirea naţiune1 şi a lumeî întregi. (Românul din 2 Aprilie 1884). Românul din 4 Aprilie 1884 zice : «Planul d’a nu se lăsa sâ se discute primul articol, d'a nu se pune în desba-tere nici chiar amendamentul ce era depus la biurou în privinţa acestui articol, de mulţi deputaţi nu era cunoscut. «Nimănui nu ’l venise In minte o procedare atât de violatoare a legel. «Şi cu toate acestea ea se făptui. Deputăţii maiorităţel, preşezuţi de d. general Lecca, năvăliră ca lupii asupra legel, o sfâşiară şi scoaseră cu sila din corpul murindei legi electorale pe demna el fiică ce poartă No. 58. «In faţa unor acte atât de sălbatece, eâţl-va deputaţi plecară; alţii, Intre cari şi C. A. Rosetti, vgzând ca se face votul strigară : «Constatăm violarea flagrantă a legel şi ne retragem.» «Pentru ce se violează legea, pentru a se vota în acest mod ilegal si selba-Uo primul articol al nouel legi electorale şi apoi îndată Camera ’şl ia vacanţa până la 25 Aprilie. «Cugete orl-cine până la 25 Aprilie comunice acest act tutulor cetăţenilor şi ţara apoi hotărască ce va voi.» Tot d. Rosetti la 5 Aprilie adaugă : Regulamentul a fost flagrant calcat, cum nu s’a întâmplat nici o-data in Parlamentul României. Preşedintele chiar, d. general Lecca, a recunoscut acestea. (Românul din 5 Aprilie). Faţă cu aceste fapte, asupra cărora tocmai ca sg liniştesc pe d. preşedinte, nu voifl mal insista, căci ele sunt de ajuns spre a edifica pe or cine asupra loviturel de Stat a revizuirel, sunt In drept sg susţin că Panu nu a fost judecat, ci executat, şi executat sumarifl, pentru că nu a fost trimis Înaintea judecătorilor sg! flrescî, că hotârîrea ce se aduce astăzi înaintea d-voastre do-vedesce tocmai că el a fost condamnat de o simplă comisiune, de ceea-ce în Francia s’a prohibit sub numele de ju- ements par commission. In afacerea anu puterea executivă a fost parte şi judecător In propria sa cauză. In Gestiunea Panţi nu g fost apărare şi nu a fost salvgardate nici măcar formele tutelarii ordinare. Pe mine dar unul acea hotărlre nu mg leagă. D. ministru al justiţiei ânsă a mers mal departe, şi a-proposito de arestarea d-lui Panu a discutat şi atitudinea noastră In întrunirile pnblice,—aceasta cred, d-le preşedinte, că nu o veţi tăgădui —a făcut procesul opoziţiunei. Aceasta cere un răspuns mal lung pe care ’ml rezerv a’l face cu o altă ocaziune. Este Insă, d-lor, timpul ca de pe acum sâ precisâm bine situaţiunea noastră respectivă aci. Or de câte ori a venit câte o alegere In cercetarea Camerei şi mal ales când această alegere privia majoritatea, mal adesea, noi deputaţii din opoziţiune, am tăcut şi am lăsat ca acei deputaţi să fle proclamaţi mal fără discuţiune. Nu doară ca recunoaştem ca valide toate acele alegeri, fără escepţiune, ci pentru că imputarea ce făceam acelor elecţiuni Îmbrăţişa prea multe caşuri identice, era prea de tot uniforma, pentru ca sg o reedităm cu ocaziunea fie cărei verificări In parte şi luate isolat. Inversul Insa este ceea ce am văzut, ori de câte ori vi se presinta o alegere de opoziţiune ; căci nu vă dedeaţi măcar osteneala a alege pretextele ca să conchi-deţi stereotip la invalidare safl suspendare. Or-cum, e bine să nu interpretaţi tăcerea noastră, aşa de elocuentâ de altmintrelea, ca o recunoaştere a legi-timităţel majoritâţel actuale, ci mal mult ca o rezervă sistematică, o rezervă de principiu. Este timpul să facem să dispară din spiritul d-voastră cu totul această securitate şi această iluziune gratuită. In realitate dar şi înainte de a aborda de front această cestiune ; căct nu a venit Încă timpul, ţin Insă de pe acum sâ vă fac o declaraţiune solemnă şi de astă dată în numele opoziţiuneî. Este însă bine înţeles că In ceea-ce ’ml propun a zice nu generalizez, că a-preciaţiunea ce fac nu se aplică o recunosc cel d’ântâifl, la întreaga majoritate, la toţi deputaţii cari şed pe alte bănci de cât băncile opoziţiuneî. Sunt cel ântâifl a recunoaşte că şi acolo sunt mulţi, cu un capital moral personal, mulţi cari aii mal fost şi în alte Camere, care ar putea să revină şi pe viitor pe aceste bănci. Sunt o recunosc şi acolo, câţl-va, veniţi prin meritele şi puterile lor proprii, aceasta nu o negăm nimeni. Dar sunt asemenea şi alţi mult mal mari la număr In rândurile actualei majorităţi, de care nu se poate zice tot ast fel. Acel din majoritate cari s’aii ales prin propriile lor opinteli, aii cu atât mai mult merit In ochii mei, că el trageafl de astă dată dupe dânşii o ghiulea foarte grea, ghiuleaua Brâtianismulul! Această concesiune făcută, declar sus şi tare că maioritatea cu care vă făliţi este In ochii noştri numai produsul candidaturelor oficiale şi numai produsul acelor candidaturi şi că propor-ţiunea respectivă a grupurilor în ţară jură amar cu proporţiunea lor aci. Ne având dar o origină comuna, n’a-vem nimic de împărţit împreună şi de aceea nu prea stăm bucuros la vorbă asupra cestiunii verificării unor titluri ce eman de la isvoare aşa de diferite. Căci dacă noi suntem eşiţl din rărunchii naţiune!, pe de altă parte, cel mai mulţi din membrii grupului guvernamental, port încă estampila oficială şi semnele fearelor prefectorale (aplause din partea oposiţiunel). Şi mulţi, foarte mulţi din el sunt încă calzi de îmbrăţişările administraţiunel (aplause din partea oposiţiunel). Şi Intre noi, şi Intre dumnealor aci In Cameră, nu poate fi de cât o Întâlnire Întâmplătoare, o stare numai de fapt şi nu poate ti serios vorba de ambele părţi de cât de găsirea provisorie a unui modus vi-vendi. Şi daca este foarte natural ca d-voastră, cari In fapt dispuneţi de nu-mgr, sâ veniţi pe tot minutul sg ne faceţi legea, sg nu credeţi pentru aceasta că noi am putea vre-o dată sg recunoaştem In drept, sg primim In forul conştiinţei noastre resultatul voturilor d-v. ca ceva fără apel, dar mal ales situaţiunea de minoritate ce voiţi sg ne-o faceţi şi care pentru noi jură cu realitatea lucrurilor In ţară. Şi daca faţă chiar cu noi, cel veniţi aci In contra voinţei acelor bănci (arată banca ministerială) s'a crezut de cuviinţă să se discute valoarea morală a mandatelor ce deţinem şi sâ ni se arunce, pe toata linia, până şi imputări defăimătoare ; căci ne-aţl acu-sat de corupţiune, aruncând ast-fel insultă na ţiunel el însăşi, aruncând mal ales un desfid civismului; căci pentru ca sâ existe coruptorl In sensul bănesc al euvlntulul, ar trebui sg existe In România şi conştiinţl venale, al câria tarif să’l aveţi; daca zic asemenea insulte gratuite ni s’afl adresat, permiteţi-ne sâ vi le retorcăm, dar de astă cu argumente şi probe, cari fac ca ele sg rămână şi sg nu primim răsturnarea de roluri ce se încearcă cu sceastă ocasie. D. V. Iepurescu: De ce nu s'a zis pentru alegerea d-tale ? D. N. Blaremberg : S’a zis ; căci s’a ticluit apres coup şi In această privinţă o contestaţiune, ce este menţionată In raport. D. preşedinte: D-le Iepurescu, vg rog nu lntrerupeţl... D. N. Blaremberg : Regret, cât pentru mine, că colegii şi amicii mei din oposiţiune a relevat acel cuvânt alt-fel de cât ca să ’l întoarcă. Cuvântul Insă de corupţiune care aplicat nouă oposiţiunel nu poate să provoace de cât rîsete, acela este Insă, cu totul la locul săfl cum am sg v’o dovedesc, ori de câte ori e vorba de candidaturele oficiale (a-plause). Aceasta o afirm nu In căldura improvisaţiunef, ci ca să mă serv de un termen tecnic In materie... D. V. Iepurescu : Vorbeşte de cestiune. D. preşedinte; Te rog d-le lepu-rescu, numai întrerupe. D. N. Blaramberg: Nu ştifl ce face pe d. Iepurescu sg fle aşa de nerăbdător... D. V. Iepurescu : Fiind-că te iubesc şi te stimez. D. N. Blaramberg : D-lor, un autor de drept constituţional cunoscut, şi un spirit eminamente practic ; căci e tocmai vorba d’un fost preşedinte al curţel de casaţie din Francia, d. Hello, vorbind de presiunile guvernamentale se exprimă ast-fel. (Citesce....) «Aceste adevăruri sunt absolute; nu se transige cu ele, d. Guizot a recunoscut că există la noi abus de influenţă; să reţinem acest cuvânt ca mărturia unui fapt, nu ca enunciarea unul princip. Influenţa administrativă asupra alegerel nu are us legitim ; prin eâ Însăşi şi intrensec, ea e un abuz; ea nu este admisibila In nici o măsură, şi este condemnabilâ peremptoria. Nu e-xistă mântuire pentru representaţiu-nea naţionala de cât în neutralitatea administraţi unei ;administraţiunea este o putere, şi nu un partid; partidul care o susţine poate vorbi şi lucra In afară; dar administraţiunea ea însăşi n’are nici un cuvânt de zis în judecata ce tre-bue seaştepteîn tăcere,marginindu se, ca putere poliţieneasca, a protegia material operaţiunea electorală, şi lăsând marele glas al naţiune! să iasă liber şi pur. «Dacă In stare normală, este alegerea, care trebue se fle activa şi administraţiunea pasivă, starea contrarie, unde administraţiunea este activa şi alegerea pasivă, este tocmai starea de corupţiune. Cel ce se recriez contra acestei eousecinţe, nu se scandalizez de cât de cuvânt, spre a conserva lucrul. (Du Râgime constitutionnel par C. G. Hello. T. II, 295). Nu dar fără cuvâut, vechiul nostru cod zicea că rugăciunea Domnului, a-dică a putere!, echivalează cu o ameninţare. OrI-cum este dovedit că daca am retorca unei părţi a majoritâţel a-cest cuvânt, de corupţiune, noi am fl mal aproape de adevăr. Şi singurul lucru care aţi putea să ni'l cereţi, ar fl să vă demonstrăm că In fapt sunteţi resultatul unei presiuni administrative şi aceasta suntem gata a o face lntr’o discuţiune generală şi complectă.Până atunci e destul sg facem un apel la conştiinţa safl mal bine la memoria proaspătă încă a ţârei. Opiniunea publica care ne ascultă va face parte dreaptă a fle-căruia.Spună ea daca vre o data candidaturile oficiale In toata întregimea lor ; afl înflorit mal mult In România ca sub acest regim hipocrit. De altmintrelea faptul era în natura lucrurilor, căci el era deja In obiceiul oamenilor care presidă azi la destinele ţârei şi cum zice proverbul, goneşte naturalul şi el revine în fugă. Nimeni n'a uitat acea circulară faimoasă, fenomenală chiar şi care a rămas In memoria tuturor, circulară prin care se afişa legimitatea influenţei morale. Vorbesc de circulara din 1867 şi 1868, unde se zicea Intre altele câ un guvern, care s'ar desinteresa în alegeri, care ar declara câ n’are preferinţe şi candidaţi, acel guvern dă o proba sau de făţărnicie sau de tâmpire. (Textual). Făţarnic, or tâmpit, iată alternativa ce d. Brâtianu lasâ guvernelor liberale şi neutre, acelora care proclam câ n’afl candidaturi oficiale. Apelez la bunul simţ a or căruia din d-v. sâ’ml spună daca: faţă cu aceste fapte, nu numai In virtutea proverbului, care zice că : qui a bu boira, dar mal ales a acestui adevăr elementar, că nimeni nu poate consimte a se insulta pe sine Însuşi, afxrâ de nu’şi va fl perdut minţile, cum In urma unei a-semenea profesiuni de credinţa, a unei ast fel de enunţări de principia, un om politic ar putea, fără a se pâlmui el însuşi, se renunţe la un sistem pre-conisat şi practicat când renunţarea la el, ’l rangează fatal sau In categoria făţarnicilor saii In aceia a tâmpiţilor. Şi cum o mai repet, nimeni nu se poate sinucide moralmente de bună voe, evident că guvernul a trebuit să practice şi de asta dată sistemul, al cărui brevet de invenţiune ’l avea şi care ’l-a reuşit aşa de bine şi altă dată, dar ca sg se sfârşească cu desastru Strusberg, bandele bulgare şi restul, ce ştiţi... Acum, ca se revin la cestiunea Panu (aprobări). — Aud unii câ ’ml zic : bravo. El, d-lor, cine are vederi scurte, nu pricepe poate legâtura intima dintre cestiunea alegerilor şi caşul sau incidentul Panu. Dar sper că sunt puţini la număr aceia, care să nu fl simţit câ daca ne ridicăm în contra absenţei în acest moment, a d-lul Panu, este tocmai pentru câ suntem la verificarea titlurilor, la o cestiune eminamente electorală, la o cestiune de validare de mandat. Şi acel chiar, care susţin teorii contrarii mi se pare câ chiar se mărgineau a cere ca se fim Inlâfl constituiţi şi apoi se vorbim de d. Panu. Şi apoi nu suntem oare-cum încă la epilogul alegerilor, la cercetarea titlurilor aleşilor? Prin urmare dar, vedeţi că lucrurile acestea sunt în strlnsâ legătură şi or-ce aţi zice, ele nu se pot raţional despărţi. Dar ziceam că revin la cestiunea Panu, cercetată din punctul de vedere al abilitaţei ministeriale, al acelei abilităţi de care n’aveţl tocmai sg vg făliţi. Ei bine, când se face atâta paradă de di-nasticism pe acele bănci, când mal ales chiar afacerea Panu devine pretext la reclameşi un mijlocde a pune o parte a opoziţiuneî din Csmeră entre l'enclume el le marleau, Intre ciocan şi nicovala, Intre coroană şi Intre ţară, e bine, credem, să vedem daca acest zel excesiv nu se esplicâ până la un punct oarecare prin convenenţe numai personale şi necesităţile prezentului. Dar preocuparea noastră adevărata nu trebue să fie ca să facem cuiva situaţiunea mal comodă, ci să servim lucrul public şi www.dacoromanica.ro principiile. E dar bine ca faţă cu un zel aşa de sgomotos să punem piciorul In blid. înţeleg câ unii din miniştri sg simţă trebuinţa ca mal toţi neofiţii, ca să facă merefl protestări de devotament, ca sg fie crezuţi, protestaţiunl destinate ares-cumpăra excese de un alt-fel, care se sue la un trecut oare care. Dar pentru ca d-nii aceştia să se crează In drept de a fl chiar nemilostivi pentru alţii, dar mai ales pentru ca acele reclame să nu valoreze de cât ceea ce valorează moral şi intiinsec, să ’mi permiteţi să vă citesc iarăşi din Monitor două dectara-ţiuni caracteristice ca să vedeţi dacă ele cadrez cu atitudinea actuala şi dacă ar depara artico ele pentru cari d. Panu a fost trimis înaintea tribunalelor. La 11 Februarie 1863, d. Ioan Bră-tianu zicea de la tribuna : «Am zis ca eram..... In contra ideel principelui străin; căci or ce om, or cât de mare ar fl, mai ales la o epocă de creaţiune, trebue nu numai să înţeleagă naţiunea, dar săşi simţâ cadlnsa.Şi un strein or cât de eminent l'ar presupune cine-va, nu va putea Înţelege nimic şi va rtde de ceea re pe mine mă va exalta până la cer, şi se timentele mele îl vor parea ridicole. (A se vedea suplimentul la Monitorul oficial No. 61) Iată cât fanatism pentru idee. A-ceasta Insa nu e tnca nimic. In şedinţa Camerei din 4 Martie 1871 acelaşi orator adaogă : (Şedinţa Camerei din 4 Martie 1871.) «D. I. Brâtianu : D-voastră ziceţi câ «suDteţl dinastici ? Vă Întreb mai Intâifl «ce este a fi dinastic In ţara noastră ? «Domnitorul nu are copil. «fl. Dimitrie Ghika Comăneşteaau : «De ce puneţi pe Domnitor In cestiune? «O. I. Brâtianu : Oare numai d-tale «’ţi este permis ca sg discuţi aci despre «opiniunile d-tale dinastice, şi mie nu ? «Eli cred că vel bine voi a'ml da şi mie «această permisiune. «Moştenitorii Tronului până azi sunt «în streinătate ; nu’i cunoaştem şi prin «urmare nu putem iubi de cât pe Capul «Statului, dinastia nu este In inimele «noastre, fiind ca, o mal repet, noi «încă până acum n’o cunoaştem, nu a-«vem o dinastie In sensul care se dă a-«iurea acestui cuvînt. «Până când urmaşii Capului Statului «nu se vor arăta In ţară, până când el nu «se vor face cunoscuţ'^rm moralitatea «lor, prinvirtuţile lor.până atunci dinas-«tianu va exista ca fapt in ochii poporu-«lui. Până atunci, zic, dinastia nu va «fl la noi de cât o fiinţă legală ale cărei «rădăcini sunt în Constitutiune. «Prin urmare, ori-cinelovesceCons-«titutiunea acela este antidinastic, «acela lucrează contra dinastiei. Ast-«fel onorabilul d. D. Ghica Comăneş-«teanueste cel mal mare antidinastic, «fiind că lovind necontenit Constituţiu-«nea nu face de cât să slăbească dinas-«tia, lovind’o chiar la rădăcină.» (A-plause). Ce ziceţi de aceste mărturisiri care merită cu atât mal mult să oprească a-tenţiunea d-v. şi să fle crezute ca nu sunt mărturisiri ad hoc. Şi cine In părerea d-v. este mal periculos, acel ce scrie In contra dinastiei simple articole de ziare sad acel care după propria sa de-claţiune o sapeazâ la basa, luându'l ca să zic aşa însăşi cuvântul el de a fi, desfiinţând actul stărel civile al acestei, lovind In Constituţiunea ce ţara ’şl a dat la 1866, In unanimitate şi In deplina sa suveranitateşi care e paladiul tuturor I... Şi daca ar fl sg adâncim şi mai mult acest subiect, ar mai rămâne Încă un lucru de relevat. Deja cu ocasiunea a-legerilor s’a adus o teribilă, o nesocotită lovire Coroanei ; aţi lăsat sau mal bine aţi făcut se se proteste cuvântul Regelui In favoarea libertăţei alegerilor. Şi cine a făcut aceasta de nu consilierii actuali al Tronului ? Cine a pus voinţa sa mal presus de cât cuvântul Regal, dacă nu oamenii ce şed pe acele bănci? (Aplause din partea oposiţiunel). Apoi atac pentru atac; nu ştifl care pe mine unul m'ar fi atins şi revoltat mal mult! Dar cum zice un autor spaniol, fie-care este singur doctorul onoarel sale, fie care este stăpân să simţâ injuria şi să’şl o rgsbune în felul săd. Dar nu v’aţl oprit aci cu ireverenţa şi cu sistemul de a deservi pe Capul Statului, veniţi acum să Împrospătaţi cestiunea Panu? N’am dreptul să întrevăd In toate acestea un fel de ostilitate sistematică şi surdă In contra stărel actuale de lucruri? Nu vedeţi că zelul d-v. tinde acum a desminţi până şi cea mal g>orioasâ din tradiţiunile Hohen-zollern ? Fie care familie domnitoare are câte un tip, câte oincarnaţiune care resumâ mai bine calităţile particulare şi transcendente ale neamului. Când zici Bour-boni fără voia ta. figura ce se presintă fie-cărui spirit este figura cavalerească a unui Henric al IV sau aceia a regelui soare, a lui Ludovic al XIV. Când zici Bonaparţi, asemenea fără voia ta cugeţi la colosul ce se chiamâ Napoleon I. Când vorbeşti de casa Roma-noff ai Înaintea ochilor imagina maresţă a Iul Petre Cel Mare. Când vorbeşti de Hohenzollern. or cât de mare ad putut sâ fle câţl-va din succesorii săi şi chiar representantele el actual în Germania, totuşi figura lui FridericIIcel mare, se im pune,se detaşează isolat din tablod domină şi acoperă cu umbra uriaşa a aripelor sale de acvilâîntreaga familie. A-cest este prototipul familiei, idealul ce fie care neam urmăreşte el In cursul veacurilor. Şi nu vorbesc numai de a-cel erod pe câmpul de bâtae, ci şi de el ca regent înăuntru. lata In adevăr, ce ne spune de acea domnie liberală, un frances, care nu poate se fie suspectde parţialitate. Vorbind de acel amic al lui Voltaire, şi de libertatea presei, Benjamin Constant se exprimă ast-fel: «Va fi tot ast-fel cu presa pretutin- deni unde autoritatea dreaptă şi moderată, nu se va pune In luptă cu dânsa. Guvernul englez nu fu sguduit prin vestitile scrisori ale lui Junius. In Prusia, sub domnia cea mal strălucită a acelei monarhii,libertatea presei fu nemărginită. Frederic, In timp de patruzeci şi şease de ani, nu desfăşură autoritatea sa contra nici unul scriitor, contra nici unei scrieri, şi liniştea domniei sale nu fu turburată, de şi fu agitată prin resbele teribile, şi de şi el lupta contra Europei ligate. Este că libertatea respândeşte linişte In suflet, înţelepciune In spiritul oamenilor ce se bucura fârâ tngrîjire de acel bun nepreţuit. Aceia cedovedeşte aceasta, estecâ, dupe moartea lui Frederic, miniştrii succesorului săfl, adoptând purtarea opusă, o fermentaţiune generală se făcu curând a fi simţită. Scriitorii se puseră In luptă contra autoritâţel, el fură pro-tegiaţi de tribunale». Câci acolo, dupe vorba morarului de Sans-souci, tot din timpul Iul Frederic cel mare, eraii judecători la Berlin ! In adevăr justiţia şi guvernul nu erau totuna. Pe când la noi vai I De şi advocat de profesiune, de şi pe tot minutul ca justiţiabil, dar mai ales ca om care are curagiul opi-nianilor sah şi care ca cetăţean e capabil de, acte virile. m6 găsesc expus la gladiul şi la lovirile juctiţiel colectiviste, nu mă silesc Insa a declara că astâ-zi cea mal mare parte a magistra-turei noastre nu mal cunoaşte nici ruşinea de oameni nici frica de Dumnezeii I... (continuă a citi). «— Şi daca, adaogă Benjamin Constant, norii care se ridică pe acest ori-sont, altâ-data aşa de pacinic, nu formară o furtuna, este câ chiar restric-ţiunile ce se încercară a impune mani-festarel cugetarel se resimţeafl de înţelepciunea marelui Frederic, a cărui umbra magnanimă semăna a veghea încă asupra Prusiei...» (Cours de politique constitutionnelle par Benjamin Constant 1.1. p. 260-261). Ei bine, vă puteţi astâ-zl mândri de a fl dat desminţirea cea mal flagrantă şi acestei tradiţiunl a casei Hohen-zolern. Iată, o mai repet, tradiţiunile glorioase ale familii pe care d-voastră aţi reuşit cel puţin In Bucureşti să le resturnaţl şi întunecaţi, şi eQ care n’am linguşit nici odată Palatul şi Dinastia, şi dacă aţi avea ver-o îndoială In aste privinţl aşi putea face apel la însuşi mărturisirea Capului Statului, denunţ tarelndoituld-voastră joc, îndoitul atentat de care v’aţl făcut cul-peşi faţă cu el. Or cum, ce e sigur este că or-ce amic sincer şi inteligent al Tronului ar fl fost incapabil de actualele ne dibăcii ale d-trâ cari sunt prea grosolane spre a exclude bănuiala unor cugetări ascunse. (Aplause In stânga). Când am văzut ca aţi luat cuvlntul In această cestiune eram sigur, aşi 11 putut pune prinsoare că aduceţi un decret de graţiare. Iată negreşit darul safl sur-prisa ce aştepta ţara de la un consilier devotat şi sincer al Tronului şi atunci fiocare ar 11 fost de Indata şi de sine pus la locul săfl. (Aplause din partea o-poziţiunei.) Dar nu I Veniţi să vă fâliţi cu ştirea câ aţi pus In fine fără multa opinteală mâna pe Panu şi că el astăzi e la umbră I Toate acestea mie ’ml dovedesc numai un lucru, că răsbunaţl In realitate nu persoana Regelui, ci propriele d-voastră resimţiminte. Nu voesc Insă să prelungesc peste măsură aceste des-baterl şi de aceea mă voifl mărgini numai la câte-va avertismente caritabile, încetaţi de a vă aşarna după resultate din cari n’aveţl să trageţi nici un bene-flcifl durabil. Căci cum sunt de încordate astăzi lucrurile, chiar dacă ne aţi da afara cu grămada, n’aţl câştiga nimic, câ tot ar trebui să ne întâlnim o-data şi unde-va. (Aplause In stânga). Aveţi, este netăgăduit, aveţi In fapt două treimi, cum v’am mal spus’o. Puteţi dar tot în aceste ziduri... să ne invalidaţi, să ne expulzaţi chiar... Un lucru Insa ce nu ’l veţi putea face nici aci, nici afară, chiar daca aţi face, cât e timpul încă, partea focului, părăsind cu un minut mal Înainte băncile putere!, (aplause în stânga) este da a mal readuce la d-tră inimile mândre şi libere, (aplause din partea opoziţiuneî) de a recâştiga simpatiile şi încrederea ţârei. Puteţi, mulţumită aceleiaşi majorităţi, o repet, să ne invalidaţi şi expulzaţi cu gramada, puteţi să faceţi ca nici unul din noi să nu mal rămână pe aceste bănci, dar ce nu puteţi Insa face cu nici un preţ este ca spectrul, ca ccş-marul ultimelor alegeri sâ nu continue a vă urmări merefl şi în vis şi aevea. El va fl în mijlocul orgiilor d-trâ ministeriale, (aplause din minoritate) aceea ce afl fostcuvintele profetice ce ştiţi trasate cu litere de foc, de o mâna invizibila, în festinul lui Balthasar.... Sunt iarăşi câte-va numi cari or ce aţi faee şi or ce aţi zice, vor continua a re-suna la urechile d-tra, ca un clopot funebru; ele vă vor aminti, chiar în cele mai bune momente ale d-tra şi când vă veţi aştepta mai puţin, ele vă vor a-minti merefl ca zilele colectivismului sunt de aci înainte număratei... (A-plause din minoritate. Bravo.) INFORMA TIDNI CONVOCARE Domnii membri ai Clubului Libe-beral-Conservator, sunt rugaţi a se întruni în adunare generală Luni 29 Februarie anul c. orele 2 p. m. în localul Clubului, strada Ştirbei-Vodă No. 2, spre a asculte darea de seamă a anului 1887 şi a proceda la operaţiunile prevăzute de art. II—X, şi următorii din regulamentul Clubului. Preşedinte: General 1. Cm. Florescu epoca 25 FERRUAR'E 3 Prinţu Dem. Gr. Ghica dupe in-trevederea ce a avut azi la ora 12 cu M. S. Regele, s’a dus la d. M. Co-gălniceanu. D. Dem. Sturza fostul Ministru al Cultelor şi instrucţiune! publice a fost chemat aseară la palat unde a avut o lungă întrevedere cu M. S. Regele. Pr. Dim. Gr. Ghica a adunat asearfi la Eforia spitalelor pe următorii candidat! la portofoliuri: D nil Pache Pro-topopescu, Alexandru Şendrea, generalul Berendey, Pherychide, Nacu, Aureliao, Coco Dumitrescu şi Gher-mani. D. Ghermani afăcut atunci declaraţia că sub nici un pretext nu poate intra Intr'un cabinet, unde ar remânea măcar unul din membrii precedentului cabinet. Prinţul Dim. Gr. Ghica a rugat pe cei-l’alţl candidaţi, cari toţi primiseră, să vie azi la 10 ore tn frac pentru a merge la Palat unde să depue jurâmtn-tul, remâind ca d. Aurelian să ţie inte-rimul ministerului lucrărilor publice. Azi Insă Prinţul Dim. Gr. Ghica, sosind mal târziu la Eforie unde se găseaţi toţi cel-l'alţt domni In frac şi cravata alba, le-aii declarat că combinaţia făcută aseară nu are şansa de a 11 acceptată de majoritate, şi propuind o nouă schimbare de portofoliuri, unii din cel presenţl aii refuzat. In fine la 12 ore d. Dim. Gr. Ghica a mers la Palat, unde a declarat M. S. Regelui că nu poate ajunge a constitui oabinetul. Majoritatea ce trebuea se seadune la «Naţionala» aseară la ora 8 nu s'a putut întruni. *- Un Ministru străin Întrebat aseară de unul din amicii noştril asupra situaţiei, i-a declarat «că situaţia este foarte gravă, dupe d-sa reîntoarcerea d-lul Brătianu la guvern ar fi foarte reu privită în Europa chiar şi în Germania.» Aseară un intim al prinţului Dem. Gr. Ghica declara că acesta ar fi a-vut de gând venind la ministerul de interne se ia ca prefect de poliţie pe d. N. Dimancea. D. Theodor Văcărescu ne roagă să rectificăm o informaţiune a noastră de ieri care 11 priveşte. D Văcărescu ne declară că n’a avut pentru nimeni vre o însărcinare din partea prinţului Di-mitrie Ghica In privinţa formarei cabinetului; că d-sa n’a avut plăcerea de a se întâlni nici ieri, nici In zilele precedente, cu d. Theodor Rosetti, şi că n’a fost dar In poziţiune a’i face nici o propunere. Unirea atribue reu architectulul parisian Galeron proiectul însemnatei clădiri ce epitropia fondaţiuni-lor Nifon Mitropolitul va ridica pe locul ce posedă în faţa legaţiunel imperiale a Rusiei, colţul calei Victoria şi strada Doamnei Această clădire care într’adever va fi una din podoabele Capitalei se va construi dupe planurile d-lul architect Paul Go-ttereau căruia Bucureştii datoreşte deja un Însemnat numer de lucrări de un deosebit merit. D. Paraschiv Teodor proprietar din suburbia Izvoru, cunoscut pentru simţimintele sale opoziţioniste, a fost atacat aseară in apropierea fabrice! Oppler, de comisaru secţiei de lângă Biserica Izvorul, asistat de mal mulţi zbiri poliţieneşti, bătut oumplit, şi târit la secţie unde a fost arestat şi torturat. La strigătele de desperare a le victimei soţia a a-lergat se’şi scape bărbatul; a fost şi densa bătută şi arestată Ambii soţi stau încă la închisoare. Protestăm contra acestor infamii şi cerem pedepsirea mişeilor. « A eşit de sub tipar Nr. 4 al revistei literare Peleşul. Direcţiunea a-nunţă că de la numărul viitor numele sub care va apare foaia sa va fi acel de Revista. O RECTIFICARE Primim din partea d-lui M. Anto-nescu următoarea scrisoare : Domnule Directore, laft cunoştinţa numai astâ-zl de cele sorise In ziarul d-v. tn privinţa scrisorel adresata de mine «Apărărel» din Craiova. Văd că d-1. redactor al ziarului d-v. zice că etl am declarat că «fiind luat de la teatru ded. Romanescu,» am fost dus la Comitet, unde mi s'a luat «prin surprindere de d-nil Mâldărescu şi Romanescu iscălitura» pentru o telegramă adresată Regelui. Aceasta e o gravă eroare. Dacă d. Redactor al ziarului d-v. ar fi citit mal cu atenţie scrisoarea mea, (pe care v’o trimet chiar cum e reprodusă în «Apărarea») s’ar fi putut lesne încredinţa că nu am scris cele ce ’ml atribue. EQ am declarat că plecând de la teatru spre a mă duce la Comitet «pe drum m am Întâlnit cu d. Romanescu, care m'a poftit tn sania d-sale; iar acolo, la Comitet, «d. Măldârescu mi-a presentat o hărtie stăruind cu dinadinsul a o iscăli,» şi că «efl nu am Intru nimic cunoştinţa de co-prinderea hârtiei ce mi s’a pre-untat de d. Mâldărescu şi pe care am iscălit’o.» Vedeţi bine, stimate d-le directore, că, tn aceasta afacere, nu am avut amăpllnge de d. Romanescu, ci de d. Mâldărescu; şi mă mir cum d. redactor a luat prilej din scrisoarea mea spre a adresa cuvinte aşa de grele ca cele ce se citesc In Nr. de la 22 Ianuarie d-lul Romanescu, pe care nu ara avut inlenţiunea a '1 confunda cu d. Măldârescu. Socotesc că trebue să fim înainte de toate drepţi, şi să du aruncăm asupra unora vinele comise de alţii. De aceia, făcând apel la sentimentele d-v. de dreptate şi adevăr, vă r g, stimate d-le directore, să bine-voiţl a face să se rectifice cele scrise despre d. Romanescu, de oare-ce ele nu rees nici din scrisoarea mea, nici din firea lucrurilor petrecute. Primiţi, vă rog, d-le directore, asigurarea prea osebitei mele consideraţiunl. al d-v. devotat (semnat). M. Amoncscn. A 2‘ EDITIUNE ZIARELE DE AZI Colectiviştii se tem de or ce combinaţie ministerială care n’ar fi exclusiv compusă din elemente colectiviste. Chiar Prinţul Dim. Ghika e bănuit, cu toate că d. Brătianu a declarat că îl va da tot concursul. Iată ce zice azi Telegraful: In ceea ce priveşte compunerea noului caninet Ghika-junimist, apoi, p»ntru oamenii care se conduc In atitudinea lor mal mult de raţiune şi de patriotism, de cât de pismâ şi de pasiune, este bine a adăsta şi a aştepta înainte de a se pronunţa contra, saO ce e şi mal gretl pro. Evenimentele care se vor succede, ne vor arăta daca un minister junimist corespunde cerinţelor eventualitâţcl. Să avem răbdare. Să ne oprim de a ne pronunţa pentru moment. 8gomotele privitoare la persoana d-lul Dumitru Sturza sunt cu totul falşe. D-sa nu va primi de a face parte din un minister junimist; diferenţa de idei tn ceea ce priveşte politica din afară Intre d-sa şi junimişti este mare, pentru cine ştie să cugete. D. Sturza a şi refusatde a face parte din noul cabinet. Acelaşi ziar dovedeşte că concursul ce ’1 ds colectivitatea Prinţului Ghica e cu totul condiţional; căci iată ce publică acea foae la informaţiunl : In Întrunirea de ieri seară ţinută la «Naţionala» de maioritatea din Cameră, s'a luat următoarea resoluţiune : «Maioritatea va susţine pe d.Dim. Ghica, pe cât timp d-sa va merge pe calea liberalismului naţional...» * # * Naţiunea publică următoarea ştire : Dupe întrunirea oposiţiunel de Duminecă, unul din foştii miniştri, mergend la Palat, Regele ’l-a întrebat ce s’a vorbit tn întrunire. Ministrul respunse că s'a atacat In mod violent Majestatea Sa şi cabinetul. Majeslatea Sa replică : «De sigur că persoana care v’a dat această informaţiune v’a indus In eroare, căci dupe informaţiunile positive ce am, nici nu s’a pomenit de mine.» Ministrul rămase înmărmurit şî nu mal zise nimic. Regele In adevăr trebue să fi fost bine info> matde ceea ce s’a petrecut tn ambele întruniri ale Opoziţiunel de oare ce o persoană de încredere a M. Sale, se afla In Sala Orfeii. După cum am arătat, România crede a şti că acea persoană este d. SchoeflVr, pe cât ştim noi, persoana tn cestiune este d. Basset, secretarul intim al M. S. Regelui. CORPURILE LEGIUITOARE SENATUL Şedinţa de la 24 Februarie 1888 Senatul a ţinut pro forma o şedinţă de câte-va minute. S’a votat un indigenat şi şedinţa s’a ridicat, o. CAMERA Şedinţa de la 24 Februarie 1888 140 deputat prezenţi. Pejbanca ministerială se află d. I. C. Bri-tianu şi Dimitrie Sturdza. D. Preşedinte zice că la ordinea zilei sunt validările râmase la urmă. D. I. I.aliovari In ceşti* de regulament întreabă cum lucrează Camera fără minister ? D. I. C. Bratianu răspunde că lntr’a-devăr ministerul edemisionat demisia(pri-mitâ de Rege, şi prinţul D. Ghica însărcinat cu formarea noului Cabinet, Insă ptnâ acum nefiind constituit noul cabinet, d-sa şi colegii săi sunt datori a gera afacerile, ţara neputând rămâne fără guvern. Aceasta mal ales o poate face acest guvern care n’a căzut din cauza majorităţii dar care s’a retras pentru alte motive. D’altminterea Camera nare a lucra legi şah discuta cestiunl de vre un interes mal deosebit; ea are a’şl continua opera ei de constituire, care este chiar necesara pentru consti’uirea noului Cabinet. D-sa declară terminând că ministerul persistă In demisiunea sa care e un fapt cert şi indeplinit, dar camera poate foarte bine să se constituiască spre a nu prelungi starea el anormală. Destule lucruri a-normale sunt tn ţara aceasta, zice d-sa, fără să mal fie şi aceasta. D. raportor < . Dlmitreseii, chemat la biurofl, citeşte • «ortul asupra invalida-rel d-lui P<-tre Ohi za. D. C. Sloicesru susţine invalidarea, de oare-ce tn aceasl» alegere se presinta ees-tinnl identice cu «celea tn cari se află şi alegerea On d D. Brătianu. D. 1*. Grădişte»nu se întreabă mai întâie de cr Camer» I icepe prin examinarea acestei alegeri. Regulat fiind a se începe prin a • g.-re* , oleg. I de Prahova. Motivul acestei interversiunî d-sa II găseşte tn dorinţa raajoritaţel d’a crea asl-fel un precedent D>- care să rpzeme invalidarea On. d D- Brst'anu. Apoi demonstra că caşurile nu sunt iden'ice In alegerea d-lul P. Chiţu număra oarea chiar a bu elinelor a fost sxesita, lucru ce nu s’a întâmplat la Prahova D-sa cere trimiterea acestei alegeri tn«intea u« ui comitet care să se pronunţe asupra el. D. Viln» r z ce că rU mal e nev^e de numirea unei eomisiunl, Camera tr<*bue să hotărăsc» invalidarea, (Iii d-că, dupe părerea d-sa’e, aceasta alegere e ilegală. D. G. Vercieseu recuno >şte competinţa Camerei d'a examina şi resolva cestiunile relative la validare sad invalidare spre a evita interesaţilor mai multe străgănirl. D. \ izanli susţine tr miterea acestei a-legerl înaintea unul comitet da 5, care să se pronunţe asupra acestei c-stiunl şi să resolve cu această cestiune şi pe cele-alte. D scuţia se tlichide şi preşedintele pune la vot numirea unul comitet. Kcstiltnliil votului Votanti 120 Bile albe 88 Bile negre 32 Moţiunea s’a adoptat şi şedinţa se suspenda dupe aceasta, spre a se tnţelege majoritatea asupra persoanelor cari să compună acel comitet. Se procede la votarea comitetului. Resultalul votului Votanţi 132 Buletine albe 44 Aleşi : D. Vasile Lascar cu 87 voturi » C. I. Stoicescu » 82 » » C. Dlsescu » 83 » » A. Vilner » 83 » » lacob Negru ţi » 69 » D. G. Vernescu tn cestie de regulament zice că nu poate Camera procede la alegerea biuroulul el până nu va fi mal IntâiQ un minister constituit. D. Vilacros susţine că Camera poate şi trebue să’şl aleagă Preşedintele el chiar Înainte de formarea unul Cabinet spre a arăta nuanţa ce va trebui tocmai se re-presinte noul Cabinet. D-sa race protestări de fidelitate către d. I. C. Brâliauu din partea Intregel majorităţi. (D. Epurescu aplaudă Intr’un mod teribil). D. I*. Gradlsteanii reia thesa susţinută de d. G. Vernescu desvoltând-o cu noi argumente. D. Ferechule declară că Camera trebue să’şl aleagă Preşedintele sed ca să poată M. S. Regele şti cui să sc adreseze ca organ al Camerei. Majoritatea închide discuţia. Preşedintele propune continuarea validărilor. La ordinea zilei e alegerea col. IU Fălciu tn persoana d-lul Cişman. Opinia majorităţei secţiune! conchide la trimiterea unei anchete; minoritatea a cerut invalidarea. Se pune la vot propunerea anchetei care se respinge cu 67 de voturi, fiind contra 53. D. Cişman e proclamat deputat. Un amic tmi zice : Jiien n’est changi â la majoriti; il y a seu-lement une canaUle.de plus! (Nimic nu s’a.schimbat tn majoritate; e o canalie mal mult şi atâta totl) Şedinţa se ridică la 5 ore. (Jn .spectator ULTIME MIMAM CRIZA MINISTERIALA Credinţa generală e că căderea combinaţiei ministeriale de azi dimineaţă a prinţului Dem. Ghica si datoreşte d-tul I. Brătianu şi hotărtrelor luate azi de foştii miniştri In întrunirea ce au avut’o la d Moruzi. De o cam dată nu s’a însărcinat nici o persoană alta de cât Prinţul Dem. Ghica ca si se ocupe de formarea Cabinetului. Bcizadeaou a vizul azi pe d Kogăl-niceanu a corul intenţiunl a vrut să presimţească in caşul când ar forma împreună un abinet. Totuşi Beizadea Mitică n’a oferit în mod oficial d Iul Kogălniceanu si intre în minisler şi si se ocupe d<‘ în ocmirea cabinetului. D. Kogălniceanu a spus că primeşte si intre in cabinet cu Prinţul Dimitrie Ghica, dar crede că ministerul trebue constituit cu elemente luate din toate grupurde minorităţii. Prinţul Ghica nu a făcut nici o împotrivire ace ‘el declarafiunl. D. Kogălniceanu în urma acestei convorbiri s’a dus si vază mal multe persoane din opoziţiune şi la Cameră a continuat convorbirele sale încă cu alte persoane din oposiţie. D. Kogăln'ceanu a convorbit cu dd. gen. Mânu, F/eva.Pr. Al. Surbey, ele. Atât convorbirea Prinţului Ghica cu d. Kogălniceanu cât şi aceia a d-lul Kogălniceanu cu membrii oposifiunil nu au caracterul unor propuneri oficiate d’a intra in minister, cisunt nişte simple conversaţiunl menite a pregăti terenul pentru o eventuală combina-ţiune Ghica Kogălniceanu. m O versiune care era primită azi la Camerâ cu oare care crezământ era că Regele va însărcina pe d. Theodor Rosetti si formeze noul cabinet cu e-lementul junimist în majoritate. www.dacoromanica.ro Colectiviştii speriaţi de formarea unul cabinet Th. Rosetti or de un minister Dim. Ghica Kogălniceanu compus în majoritate de elemente opoziţioniste, au hotărît să facă tot ce le va fi prin putinţă ca si împiedice formarea or-cărul cabinet, ca să tărăgănească lucrurile pdni ce Camera fiind constituită să se aleagă preşedinte d. gen. Lecca. El vor susţine atunci că usurile Constituţionale silesc pe Rege si se adreseze preşedintelui Cameril ca si formeze ministerul. In acest cas gen. Lecca ar forma sub preşedenţia sa un minister compus exclusiv din elemente colectiviste. D. gen. Lecca a făcut deja făgă-duell că va consimţi si joace acest rol. D Dimancea a susţinut azi la Cameră această teorie tntr’o convorbire ce a avut cu d. Vernescu. «Trebue ca Camera si se constitue, a zis d sa, şi si ’şl aleagă preşedintele, pentru ca Regele si ştie cui si se adreseze. * • • Azi dimineaţă, tn urma insuccesului tutulor combinaţiunilor Prinţului D. Ghica, M. S. Regele a trimes se cheme pe d. M. Cogâlni-ceanu la palat, fixându-i audienţa pentru ora 4. D. Cogălniceanu a făcut o apari-ţiune la Cameră, unde s’a întreţinut mai mult timp cu d. L. Catargiu. Apoi d-sa a plecat la palat. * • * La 5 oro d. liogâlnlceanu s’a dus la Ikalat, chemat fiind de M. S. Itegele. Pana la O ore d. Kogălniceanu nu eslse încă de Ia Palat. In acelas timp a convorbit cu Itegele sl Prinţul I>im. Ghica. • a Colectiviştii sunt înspăimântaţi de unele combinaţii ministeriale care ar însemna căderea pentru tot-d'a-una a colectivităţii. Chiar de Beizadea Mitică el se feresc. De aceia poliţia cutreeră mahalalele spre a îndemna pe cetăţeni si facă o manifestaţie populară pentru rechemarea d-lul Ion Brătianu. Amar se inşală colectiviştii dacă cred că se mal bucură de cea mal mică popularitate şi că pot si mal pue mâna pe putere prin asemenea mijloace. h * * Pe la 3 ore, d. Ion Brătianu s’a închis tntr’o cameră de la Senat cu d. Simian MihaVescu, care se bucură de oare care influenţă pe lângă Beizadea. Putem afirma că în această convorbirea fost vorba de tragerea ps sfoară a Beizadelei. X Secţiunile Senatului au cercetat azi propunerea de dare în judecată a generalului Anghelescu şi au ad-mis’o. Iată, dupe un ziar colectivist, cum a luat naştere această propunere : Senatul fiind întrunit în secţiuni, d. Ion Brătianu a declarat că a prii-mit din partea d-lui general Beren-dei un raport care spune că fostul ministru de resbel, generalul Anghelescu, e grav compromis prin fapte descoperite cu ocasiunea instrucţiunii generalului Maican. Până acum a adaus d. Brătianu nu credeam; In faţa faptelor dovedite inse recunosc că am fost înşelat in Încrederea ce am dat acestor oameni, ale căror studie serioase me faceau se am încredere. Dupe aceste declaraţi uni s’a decis a se presanta propunerea. * Ştirea retragerei cabinetului Ion Bratianu a fost primită în toată ţara cu o bucurie nebună. Din mai multe judeţe, de la Roman între altele,s’au adresat ziarului nostru telegrame a-râtând impresiunea favorabilă ce a făcut asupra tutulor oamenilor de bine căderea regimului colectivist. Aceste telegrame însă oficiile telegrafice au ref uzat să le transmită. X Continuă cu multă stăruinţă a se zice că d. colonel Carp, raportorul special în afacerea colonelului Maican, ar fi dispus se închizâ dosarul pentru că vina imputată ar fi prescrisă: ea s’a săvârşit în anul 4877 şi instrucţiunea a început tocmai tn 1888, adecă dupe mai bine de zece ani. Ne permitem a reaminti d-lui raportor special un text de lege şi nişte fapte, despre care, se pare, nu are cunoştinţă. Textul de lege este art. 593 § 2 Pr. Pen. care consideră ca acte intre-ruptive de prescripţiune or-ce acte de instrucţiune saă de urmirire. Faptul este că, în Aprilie 1878, s’au făcut cercetări, acte de instrucţiune la ministerul de resbel în privinţa obuzurilor care fac obiectul urmărire! colonelului Maican. Ministerul de resbel a ordonat regimentelor de artilerie să facă constatări în această privinţă, şi esistă în arhivele ministerului raportul făcui tn 1818 de regimentul I de artilerie. Legea (art. 593 § 2 Pr. Pen.) nu cere ca informaţiunea se fie îndreptată contra acusatului, destul numai ca acte de instrucţiune, adică procese-vcrbale sau constatări se se De aceia, d. raportor ar trebui să ţină socoteală de aceste împrejurări. H' Colectiviştii au hotărî se înfiinţeze în Bucureşti un mare ci',,b Rare Ya purta numele de club nj’Uonal liberal. X Doctorul Anastasiu Leonte,unul di şefii de serviciu ai spitalului Filantropia, pleacă zilele acestea la Paris pentru a asista ca delegat al Eforiei spitalelor civile la congresul internaţional de chirurgie ce este a se ţine în Capitala Franţei. X Trenurile pentru Giurgiu şi pentru Călăraşi n’au plecat nici azi, liniile continuând a fi închise. In Moldova de sus, de la Roman înainte liniile sunt asemenea închise în toate direcţiunile. Chiar între Roman şi Bucureşti este o intre-rupţiune căci trenul accelerat din Roman n’a sosit încă. Trenul acceleratdin Verciorova nu va sosi de cât diseară de o dată cu trenul de persoane fiind că linia a fost închisă Intre Slatina şi Craiova. Circulaţiunea între Buzeu şi Brăila, Faurei şi Feteşti, şi Tecuci şi Galaţi s’a redeschis. NOSTIMADE Una a Beizadelei, alta a cuconulul Mihalake, episode ce ni se dă ca autentice ale crizei ministeriale. După ce d. P. Carp îşi enumSră toate condiţiile cu care d-sa consimţea a intra In combinaţia ministerială a Beizadelei, Banca naţională etalonul de aur, patru sail 5 ministere şi mal ştia ett ce: — Ei mie, ce îmi mal rămâne? zise Beizadea Mitică uimit. Preşedinte de consiliu al unul asemenea minister n’aş mal avea de cât sg mă Îmbrac In frac şi cravata albă, să îmi pui decoraţiile toate, şi apoi să stai! sg mg uit la dumneata. Şi cu acest cuvlnt s’a ţiunile. rupt negocia- Când Beizadeaua s’a dus la Cuconu Mihalake, acesta neputânda se Înţelege asupra garanţiilor ce cerea. — Mal prostea Junimiştii, nu sunt! n’at putut sg II tragi pe sfoară pe el; nu crede că mg vel putea trage pe mine. Alta, mal frumoasă de cât toate, teribil de frumoasă; Epurescu a zis’o p’asta. Era vorba de Beizadea Mitică. — Acesta este Pauteliuionescu tutulor guvernelor I ULTIMA ORA AGENŢIA HA VAS San-Remo, 6 Martie. —Prinţul imperial s’a preumblat toată dimineaţa la grădină şi a prânzit acolo. Starea sa e cu mult mal bună. Konia, 7 Martie. — Prinţul de Bis-marck a adresat lui Crispi o telegramă afectuoasă, spre a ’I mulţumi pentru discursul seti, pentru votul Camerei, şi pentru urările sale In favoarea însâ-nâtoşirel prinţului Imperial. «Reforma» zice că această telegramă are un caracter politic îDsemnat, pentru că face alusiune la legăturile de a-miciţie ce unesc cele doug ţări. MARELE CIRC SIDOLI Asta-zi Joi 18 Fr’ek>r*u.ar*i® MARE REPRESENTATIE IN ZILELE DE Dumineca si Serbatoare DOUE MARI REPRESENTATIUNI Una la 3 ore p. m. şi alta la 8 1/2 La representaţiunea de la 3 ore fle-carevisitator al locului al 2-lea şi al galeriei are drept de libera intrare |cu un copil. Mercurea şi Sâmbăta REPRESENTATIUNE HIGH LIFE In fle-care seară debutul d-lul Ru-dolpho manufletist şi imitator de paseri. lndeputul Ia 8 1 /2 ore seara Debutul d-soarei Betty Baus, celebra arttsta de iualta şcoala de călărie In curând debutul călăreţei D şoara Janette şi al jocheului D. Dio. Cu stima, TH. S1UOL1 Director. MS» (MPATI fiind închis din cauza morţel d-lul Ca-rapati, depositul de Ciaiu, sosit acum se afla la d. F. Martin pâlărierul de a-lăturl. Tot acolo se afla şi depositul de Măr-ţişoare pentru 1 Martie. F. Martin palarier uleiuri cu Ua-gasinul Carapati 1* Calea Victoriei ÎS. 654 KPjCUiA. 25 FEBRUARIE CASA DE SCHIMR I. I». F E R M r Strada Lipscani, Xo. 27 Cumperi si vinde efecte puhîf si fa,CB or-ee schimb de w Cursul33 > j u r e s t, i 24 Feb arie 1888 " Curap. Vend. o/n D.„, vmortisabila r ^ 5 perpetua Stat 9 J:'? Jblig de st drum de fer 2 *6 Scris. func. rurale 9* 1 2 fcb 14 90 88 3/4 91 89 1/4 104 1/4 104 3/4 . J/0 Scris. func. rurale 89 89 1 2 7 0/0 Scris. func. urbane 102 Vi 102 * 4 5 q/0 Scris func urbane 5 oiO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi 95 96 85 85 1 2 75 75 i 2 8 0k) împrumutul comunal Oblig Caseipens (leilOdob.) 73 1 2 74 210 215 împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. 35 37 1C05 10(8 Acţiuni -Dacia-România, 220 230 » Naţionala 200 2t0 » Construetiuni 80 90 Argint contra aur 16 80 16 95 Bilete de banca contra aur 16 80 (6 95 Florini austriac! 2 01 2 02 mmmm mmm & IAEl. — No. 32. STRADA LAPUSNEANU, No. 32 ---------------- - IAŞI MOBILE, de toate felurile, pentru odăi complecte si piese de fantasie. COVOARE, persane, Bruxeles, englezeetc. cu bucata si metrul. BIJUTERII, Mare si variat asortiment cu preciuri dupe evaluare. PERDELEy PORTIERE cu galeriile lor; LĂMPI) mare asortiment de toate preciurile. CR1STALERIE, Serviciuri de dulceaţa si de masa. Garnituri pentru biurou, BRONZES, BOMBONIERE, EVANTAILE foarte elegaute. BRILIANTE si pietre preţioase en gros si en detail. MAGAZIA HIRSCH & FINKE, IAŞI, STRADA LAPUSNEANU, 32. 595 MOSCU NACHMIAS No. I, In palatul Principele Dimitrie Ghiha Slr. Lipscani, In fada noei clădit- Bancei Naţionale (Dacia-România) Buouresti Cumperi si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi Cursul pe ziua de 24 Febrarie 1888 Renta amortisablla româna perpetua Obligaţiuni de stau Conv.rur.] tl C. F. R. , Municipale Casei paris. .4*0 L.] Scrisuri funciare rurale » !’ urbane obl. Sârbeşti eu prime im. cu prime Buc. i»e lai) Leşuri crucea rusie Italiana „ Otomane cu prime Leşuri Rasilica bombau Act. Dacia-Remânia „ toc. Itationala „ Soc. de Censtructiunl Aur centra argnl sau bilete Florini Wal. Anslrluc Mărci germane Bancnote francase „ Italiana ,, Ruble hârtie NB, Cursul este sooetil In aur laei Comp 9» H X h 90 48 74 SIS l»i tw h 94 li 74 19 U 14 44 17 1« 40 lee tu 1»C M 110 _Vindu 93 91 » X 74 114 114 4/4 ,Ssk K 44 3/4 74 44 84 «0 17 108 116 100 4/4 100 HR DE L'AURAYE DE FECAMP (FRANCE) K8CELINTĂ, TONICĂ, DIGESTIVĂ 81 APER1TIVĂ CEA MAT BUNĂ DIN TOTK UCOR1LE A ue cere todăuna la josulll fiecărei sticle, eticheta pătrată purtăndu semnătura dtrectorelut generale. nguEUft Bix&mcnn tUnţtos tWposeu ra France el 4 l'fanapt ■j ■eeur V Adverata licore BenediclitU se alfă la t6te persOnele următârc «seri e'aă angajată pe ser mă • du vinde nici fii contrafacere. A. Flalkowsky— G. si D. Tnnnsesoii fraţi — Constnntinescu— I). llnrlnescu Bragndli —X. Ion nld el Comp. — Carol Gersabek. H. ram lua» MARE SUCCES LIMBA FRANCESA PREDAU ROM* NU OR FI'A PROFESOR IN 52 DE LECTIUNI Ziar limbistic seplPmAnsl pontru toate cla-SPl« Metoda pentru n invatn SIAIGOR a scrie ni a sorbi franluzente. Redactor H. I.OI.I.IMT. profesor U lic*-ul Sf tîheorghe. Adrese : Buletardul Elisabrtu, Băile Eforiei. llm-iiresti. Abonamente ;platibiieînainte): Un an cursul complect 20 lei. Boaseluni.tO lei. NB.Se pte-sprc-zece numere nu aparul deja. AVUŢIE ASIGURATA IIST DOTJE LUNI Cu 50 lei. Cănită 1 garantat. Nod de tot. Cereţi tn limba româneascăcirr.ularagratuită. Comptuar International 43, rue Laftite, Paris. H. A VI S — COFETĂRIA SI FABRICA DE LICHERURI TANASE D. CRETULESCU STR. CAROL No. 17, ALATURI CU BISERICA CURTtA VECHE SI VIS A-AIS DE ANTEUL PIECEI mm n u mm Am pus in consumaţie o maro cantitate de Romuri .Inmaira superioare eu Iei 2,-40 I tru şi diferite alte romuri de la ronumitela Case Rcnohe sl sseaia din Bermen Pentru d-nil comercian(I ce vor voi a lua in cantiiâţl mari, se va reduce preţul O mare cantitate de dulce(urldin toate fructele cu vanileşi fârâ vanile şi cu pre-ciurl foarte etline. Bomboane, Şampanie din fabricatiun^a de brherurl de aci. Ananas, Bebedectio, Cuiraso, Sartr-z. Pipermsnt, Vanile Rose, 8 fr. litru. Diferite patiserii proaspete şi prăjituri proaspete in fie care zi, o adevărată mastica de Hio. Mare depoxit de rachiuri bune si indulcite pentru rnenagiul casei Maro depesit de spirt rafinat şi de maşină. Primeşte comande pentru logodne, nunţi, botezuri şi soarele. S-rviciila cele măi alegante si esecutate de mine personal. Denosit de distinsă tuieă. Ser ici Ie mele fiind unoscute. Toate aceste mărfuri se vănd cr preciuri moderate. Cu inala stima T. D. CRETULEsCU !*•• U' u me •xi X LA RENUMITUL MAGASIN W ****,* Xs PENTRU A SE ÎMBOGĂŢI REPEDE A FACE AVEREH'SCl'lir TIMP CE TltEBUE FĂCUT Nu trebue sg se .-că operaţiuni de Bursă. Nu trebue sg se cumpere bilete de loterie. Nu trebue sg se joace. Nu trebue cunoştinţe.Toată lumea chiar şi doamnele pot profita Dovedit şi 8probat. Pentru a se primi importantele instrucţiî, sgsescrie'o omâneşte imediat Paris 8, Rue de Bag-flpu Arpech H. PI I » X©XI IX© X RECOMAND A IVI XI •Xi LEGA TORIA DE CÂRTI Mo MEML STRADA BISERICA IENEI No. 10. CASA BISERICEI DINTR'O ZI BUCUREŞTI In acest atelier se esecuta ori-ce lucrări do Le-gatorie, Papetarie, Galanterie si Cartonage, ase-manea efectuează Registre de Comptabtlitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-oe mărime si liniatura mecanica cu pre-oiurile cele mai moderate. > f* ( X ixmxm Cal. Victorii Pal. Dac.-Rom. LA ORAŞUL V1ENA A LA VILLE DE VIENNE vis-a-vis de Lib. Soeec Recomandam onorabilei noastre clientele toarele noutăţi: Rufarie pentru Doamne si Domni. Feţe de masa, servele si prosoape de pftnza. Olanda veritab. de Belgia si Rumburg. Madapolam frantzuzesc de toate calităţile si lăţimile. BatiBle de olanda si de tino albe si colorate Ciorapi de Dame si Domn ide Fii d'Eoosse, de bumbac, de lâna si de matase. pentru Ieftinatalr ni «oliditnte urma Flanele, camasi si ismene de lăna după Mlnteiuul profesorului Dr. li. .largrr. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Trounuuri complecte pentru Hdantati. I.ajeltes si Trousouri pentru copii. Troasourl pentru pensionate, oteluri •I reatauranturi. Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CATALOGU niOSTBU ILUSTRAT SI VA FI TRIMIS OH1-CUI VA FACE CERERE. LA ORAŞUL V IEN A CALEA VICTORIEI. PALATUL «DACIA-ROMANIA» vis-â-via de librăria Socec PENTRU FEMEI Uoalc rcnteesli.—Cunoaşterea si vindecare lor Alcătuite dupe mai mulli autori de doamna A Sopbie Această carte, care cu drept cuvănt s'ar putea numi populară, descrie scmnule dupe care se poate deosebi o boala de alta ţi Invaţa foarte lămurit cum se poate vindeca toate bontele fe-meeţtl, precum: period neregulat, period cu dureri si or-ce tulburări a acestei funcţiuni poala alba si alte scurgeri; toate boalele de mitra ca umflarea mitrei, caderea (lasarea in jos) a mitrei, etc. coloroza si anemia. Sfaturi femeilor care nu fac copii pentru a sti Cum se se caute. La fie-care boala se arata leacurile şi mijloacile cele mal bune pentru vindecare. Medicamentele nu sunt costisitoare ţi le poate or-cine pregăti acasa. Nu putem tn dea-juns recomanda lume! suferinde aceasta cane a căror sfaturi urmate s< fie sigur or-cine că seva vindeca. In capitala, cartea te vinde cu 50 de bant la librăriile loaniţiu, Alcalay ţi la alte librarif, precum ţi la chioţcurile de jurnale. Se expeaiază franco în toate părţile ţerel, or-cuf va trimite 55 de bani In mărci poţtale la adresa: d-na A. Sophie Strada Sf. Ioan nou No. 16 Bucu-reştl. î97 X IX© Parfumerie - Oriza PARFUMURI CONCRETE ÎWKMTIUVE SISTEMATICA BREVETATA l.\ FRANCI A Sl IA STREIN AT ATM PARFUMURILE ESS.-ORIZÂ, preparate printt’un procedeu nou poseda un grad de concentratiune si de suavitate păn’acuma necunoscut Ele suni incluse sub forma de Creioane sau Pastile, in nisle flacoane mici sau colii da toate genurile re sunt foarte usloare de purtat Aceste Creioane-Parfumuri nu se evaporează, sl se pot Înlocui in tuburile lor, când suni usale. Ele au Imensul avantaglu de a umple cu mirosul lor, tara a le inmula sau a le strica, obiectele supuse la contactul lor. K DESTUL A PUKCA UŞOR PENTRU A PaRPUBA IN DATA. */ — *. * si toate obiectele de LINGER1E, de PAPETARIE, etc., etc.. etc. DRPOSIŢE IN TOATE PARFUMKR1ILB at&iogul Parfumurilor cu preciuri PRINCIPALE DIN LUME sunt trimise FRANCO la cerere X „NAŢIONALA* SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR. DIN BUCUREŞTI CAPITAL de acţiuni 3 MILIOANE LEI AUR DEPU.V VERSATE Aducem la cunoştinţa publică, ci am transferat biurouriie noastre In palatul Societăţel din Strada Doamnei No. 12. 527 Direcţiunea generala. I I GEMltKI Sl OGLINZI I I DE CRISTAL D de orl-ce mărime, precum şi or ce fel de sticlă pentru acoperămânlurl £ şi vitrine. #9 Furnisează cu preciuri eftine. A. Feldmann 625 Comisionar, str. Sf. Viner", 15 I I MăMmmM mmm&m „mmm. VECHIA CASA DE SCHIMB SUB FIRMA PRIN VENZAREA LOR DE PESTE 6,000,000 DE BUCĂŢI de la existenţa fabricei, sunt recunoscute ca cele mai bune Maşini de Cusut din lume. Sigura garanţie pentru superioritatea acestor maşini este chiar esistenţa de mal bine de. 30 ani a fabricei THE SINGER MANUFACTUBING Co. IN NEW-YORK şi continuă Întrebuinţarea numelui din partea altor fabricanţi şi vgnzălori pentru recomandarea maşi- nelor lor imitate MASINE ORIGINALE DE CUSUT „SINGER“ se vând, dupe plata unei modeste arvune, pentru uşurinţa procura-rei lor şi cu plata In rate septamânale sad lunare In România afara de magasiuul meii din Bucureşti Încă tn : Iaşi, Str. Lapusnranu, Galaţi, Slr Domneasea, Craiova, Str. Lipscani, l‘loesti, Str. Lipscani 41 Unde se afla atelierul d-^ reparaţiuni şi deposite de multe părţi de maşina, unsoare, aţă şi ibrişim Bucureşti— Gr. NEIDLINGER - Bucureşti Bulevardul Elinbeta, Băile Eforiei FURNIS0R AL MAI MULTOR CASE DIN STRĂINĂTATE M. IEW DIN STRAOt LIPSCANI NO. 4S Se va muta de la 15 Februarie n. c. In noua construcţie a d-)or Elias (Hotel Continental) vis-a-vis de Teatrul Naţional, Calea Victoriei No. 40. 644 RESTAURANT ELECTRIC Strada Sf. Aiicolae din Şelari, tis-a vis de biserica (In Palatul Societăţii Naţionale de Asigurare) Sub-sem-otul am onoare a aduoe la cu-noţtinţa o. . public că la Restaurantul Electric .>chis Încă de la 8 Noembre 1887, se g ,,ie mâncări gustoase ţi alese, cu preţuri'e cele mal moderate. B n-t; .Ilt FR NCE2A Sl 08 GINALA Vinuri indigene din podgoriile cele mat renumite cu preţuri foarte moderate. Serviciu' nu iasa nimic de dorit. bu Cu cuc -. oiţă stimă, Anton I rosoviel. I I I i x l X Tipografia ziarului ,JSpoW Tipărit cu cerneala Ch. Lorllleux C-te Parts Qsîtst rsipus^sbi1, G. Sloenescu www.dacoromanica.ro