ANUL III No. 674 A DOUA EDITIUNE MERCUBI, 24 FEBRUARIE (7 MARTIE) 1888. 15 B ANI NUMERUL ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI ce A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'AUNA ÎNAINTE IX BIICURESCI La casa Administr&tiunei l.\ TARA: Prin mandate postate. Pentru t an 40 lei, 6 luni *0 lei, 3 luni 10 lei. I* STREI\ATATE: La toate offlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru t an 50 lei. 6 luni 25 lei. LA rABlNi Se gaseste jurnalul cu f 6 Cent. numernl, la Kioscul din Bulevardul St. Ger-niain >o. 84. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA 15 BANI ISTUNI ERUL ANUNCIURILE OIN ROMÂNIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINIS TRATIA ZIARULUI La Paria: la Agenre Havaa, place de ia bour se, 8. Agenre Libre, rue Notre Dame des Victotrtt 10, (Place de la Bourse) pentru Pari», Francla, Germania, AuHtro-l'njfaria, Italia Si Marea Britanic. Anunciuri pe pag. IV, linia 80 bani, anuncinr ai reolame pe pagina treia 2 lei linia 50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B. REDACŢIA No. 8. — Piaţa Episcopiei. — No. 8. APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRAŢIA No. 3. — Piaţa Episcopiei. — No. 3. SE VEGHIEIVI Cabinetul Ion Brătianu a fost silit se se retragă sub greutatea nenumăratelor sale păcate. Nu ştim ce va aduce noua combinaţie ministerială, dar or-cine ar veni la putere, în afară de colectivitate, va fi un bine pentru ţ iră, va fi o uşurare imensă, cel puţin pentru moment. Ceia ce trebue se ne preocupe în-nainte de numele persoanelor care vor forma viitorul minister, este colectivitatea şi iarăşi colectivitatea. Trebue se veghem ca reîntoarcerea colectivitâţeî se nu mal fie cu putinţă în această ţară. Aceşti oameni trebue se dispară cu desăvârşire din viaţa politică şi numele lor să nu mai fie pronunţate decât ca o odioasă amintire. Trebue ca colectivitatea să ne slujească ca lecţie, ca o groaznică învăţătură de minte, ca o ecsperienţă scump plătită, dar ca o ecsperienţă folositoare. Bucuria că am scăpat de Ion Brâ-tianu şi de Stâteseu, de Radu M hai şi de Carada, nu trebue 9ă ne facă se uităm faptele lor. Nu trebue sene facă să uităm că aceşti oameni sunt capabili de or-ce. Cu cinismul lor, cu lipsa lor de scrupule, aceşti oameni pot avea încă îndrăzneala se se presinte in luptele politice, dacă în veselia succesului momentului, vom trage cu buretele peste trecutul lor miserabil şi odios. Datoria noastră este se nu încetăm un moment de a ’l denunţa ţereî, de a face ca regimul de doui spre-zece ani al lui Brătianu să fie pus alături cu regimele cele mai negre ale istorii noastre în conştiinţa celui din urmă locuitor al celei mai depărtate şi mai umile colibe. Opoziţia este datoare sestâruiască din resputeri ca toţi culpabilii, ca toţi abuzivii, ca toţi hoţii regimului să fie daţi pe mâna justiţii. Opoziţia este datoare se stăruiască ca întreg adevărul să se descopere, ca toate faptele rele şi toate uneltirile lor viclene se fie date la lumină. Şi când zicem toate acestea nici că ne gândim la o urmărire politică în contra lor. Colectiviştii au pierdut de mult dreptul dea fi trataţi ca oameni politici. Când ai contra unor oameni atâtea fapte rele, atâtea delicte şi crime de drept comun, ar fi o greşeală se te gândeşti încă la mişeliile lor politice, la călcările chiar de Constituţie şi de legi făcute cu un scop politic. Acest lucru trebue se nu-1 uite nici oamenii noştri politici, nici ţara. Se ne aducem aminte tot-d’a-una de acest fapt monstruos, că doisprezece ani ţara aceasta a fost guvernată de oameni aşa de păcătoşi, in cât cele mai mari greşeli şi crime politice, au fost întrecute, întunecate, de faptele lor rele de domeniu ordinar, de crime de drept comun. Şi aşa cum au trăit, aşa au şi murit. Printr’o groasnicâ ironie a soar-tel, oamenii care acum doi-spre-zece ani când au luat puterea, se numeau oamenii virtuţel, şi regimul lor, regimul virtuţel, au căzut nu pentru mormanul de greşeli, de violenţe, de călcări de Constituţie, i au căzut nu pentru ideile politice ce n’au avut, au căzut pentru hoţiile lor îngrozitoare, neruşinate, nenumărate. Ion Brătianu, n’a căzut ca un om politic, Ion Brătianu a căzut pentru hoţiile care se comiteau, a căzut ca un hoţ. Regimul său n’a fost nici liberal, nici conservator; nu merită nici măcar numele simplu de regimul colectivitate!, adecă al unei adunături de oameni fără idei. Aceasta ar fi prea puţin. Regimul lui Ion Brătianu a fost în toată puterea cuvlntuluî reeimul hoţilor. I. N. lancovescu. TELEGRAME AGENŢIA IJAVAS Vlena, 4 Martie. Cabinetul din Berlin şi Pelersburg ar 11 primit din Bulgaria tiişle informaţiunl cari permit sâ se creada că prinsul Ferdi-nand n’ar avea intenţiunea să prelungească rezistenţa sa, dacă se va găsi tn pre-senţa unui acord unanim al Puterilor. De altă parte, dupe nişte ştiri diu Berlin, Germania n’ar stărui de loc, dupe cum s’a zis, la convocarea unei conferinţe. Vieua, 5 Martie. Se anunţă din Belgrad «Corespondenţei Politice» că radicalii aO repurtat o mare victorie tn alegerile de ieri. Afl fost aleşi 130 radicali, 12 liberali, 7 fără partid. (5 re-sultate sunt tacă necunoscute. Berlin, 5 Martie. Împăratul este uşor răcit. In prima parte a nopţii, somnul a fost întrerupt. împăratul a prelungit prin urmare repausul săfl azi dimineaţă. San-Reroo, 5 Martie. Prinţul Wilhelm va pleca astă uimineaţă la Berlin. Musuah, 5 Martie. O recunoaştere s’a făcut pe drumul Ai-lel-Ambetocan. S'a Intălnit vr’o 50 de soldaţi abisinienl cari s'au retras spre Brusa. Roma, 5 Martie. Regele Humbert a renunţat la dorinţa de a visita pe Kronprinţul la San-Remo, tn urma declaraţiunii augustului bolnav că ar fi regretat de a produce o dureroasă impresiune asupra Regelui care '1 văzuse tn toate forţele şi viguroasa sa virilitate. San-liemo, 5 Martie. Prinţul Wilhelm a plecat. Plecarea a fost tristă. Kronprinţul a petrecut o noapte rea. Solia, 5 Martie. S'afl făcut alegerile pentru cousiliile generale. Resullatele afl fost pretutindeni favorabile guvernului. D Burian, agent diplomatic al Austro-Uugariei, s’a întors Sâmbătă Ja Sofia. Koma, 5 Martie. Cameradepulaţilor.—D. Sorrino propune să se voteze o moţiune dupe care Camera exprimă viile sale simpatii Kronprinţulul, Principesei Imperiale, M. M. L. L. împăratului şi împărătesei Germaniei şi Germaniei întreg-, tn numele Întregului popor italian. D. Crispi se asociază cu căldură la a-ceastâ moţiune, exprimând urarea ca Kronprinţul să se însănătoşească, şi să poată într’o zi să guverneze puternicul Imperiu German. Moţiunea e adoptată în unanimitate. Viena, 5 Martie. «Corespondenţa Politică» declară lipsită de temeiQ ştirea care anuaţă încheierea unul tratat de alianţă între Turcia şi En-giitera. Aceaşl «Corespondenţă» desmiate ştirea după care sar fi descoperit un complot contra Sultanului chiar în Palat. Berlin, 5 Martie. «Monitorul Imperiului» anunţă că împăratul, suferind de o răceală uşoară, va fi probabil ailit să nu iasă câte-va zile. Paris, 5 Martie. Generalul Boulanger a scris ministrului de răsboiQ că voeşte să se consacre exclusiv datoriilor sale militâreştî. El cere în acelaşi timp autorisarea de a publica scrisoarea prin care el ruga pe cel ce susţineafl candidatura sa, de a nu i se da sufragii ce nu poate accepta. Viena, 5 Martie. «Noua Presă Liberă» zice că Împăratul a numit pe prinţul de Galles colonel-pro-prietar al regimentului 12 do husari. SITUAŢIA Combinaţia Carp nu isbuteste.—Programul financiar. — Noui propuneri junimiştilor. — In entiu-nile Pr. Dim. Ghika.—întrunirea opoziţii. — O noua combinaţie. Combinaţia Carp nu isbuteste Eri spre seara se ştia că combinaţia Dim. Ghika-Cai'p nu isbutise. Motivele acestei neînţelegeri sunt de două feluri. Mal înlciu, d. Carp vroia să aiba garanţii că Prinţul Dim. Ghika nu va putea, după un timp oare-care, când spiritele vor fl potolite, să revie la sistemul Bratianu. Apoi mal este şi o cestiune de program. D. Carp a cerut ca condiţiune sine qud non, ca ministerul să intre pe calea reformelor şi să săvârşiască unele din reformele din programul junimist. Programul financiar Partea de căpetenie a acestui program erea reforma financiara şi modificarea organizaţiunil Băncii Naţionale. D. Carp se ştie câ vrea să introducă etalonul de aur, In scop d’a stârpi a gini, şi să pue capăt abusurilor de la Bancă, schimbând cu desăvlrşire personalul actual. De aceia d. Carp vroia să ia portofoliul finanţelor. El mai cerea şi numirea d-lui Theodor Rosetli In postul de guvernator al Băncii şi aceia a d-iui Th. Nica în postul de ceusor. In fine d. Carp a lăsat categoric să se înţeleagă că vrea depărtarea de la Banca a Iul Carada. Asupra acestui din urmă punct Prinţul Dim. Gmka a opus un refus absolut. Toate aceste lucruri le afirmăm în modul cel mai positiv. Neprimindu-se condiţiunile sale, d. Carp a refuzat să intre în minister. Aceasta erea eri seară situaţia. Noui propuneri Junimiştilor Azi dimineaţa s’a Încercat a se relua negocierile cu Junimiştii. D. Theodor VaCoreseu s a dus din partea Beizadelei, să facă noul propuneri Junimiştilor. D. Vacârescu a văzut azi dimineaţă pe d. Theodor Rosetti şi II a făcut următoarea propunere : «De oare-ce cu d. Carp nu se poate ajunge la o înţelegere, să intre în minister dd. Maio-rescu şi Th. Rosetti.» Acest din urmă a spus că el nu primeşte aceasta şi s'a dus să se Înţeleagă cu d. Carp. Resultatul acestei convortfin a fost că d. Carp s'a dus azi la 12 ore la Prinţul Dim. Ghika şi 'l-a zis câ refuză în mod categoric şi pentru ultima oară să intre în cabinet. Intentiunile Pr. Dim. Ghika Cu toate aceste refuzuri, Prinţul Dim. Gh ka rămâne însărcinat cu formarea cabinetului. Se zice câ Beizadeaua vrea să Introducă în minister pe dd. Costic’ Boerescu şi Pache Protopopescu. Azt dimineaţă d. Boerescu trebue să fi avut o întrevedere cu Btizadeaoa. întrunirea opositiunei Eri seara deputaţii oposiţiuneî şi membrii comitetului executiv s’aQ întrunit la clubul «Unirea». Asupra unul punct toată lumea a căzut de acord, ca nu trebue încetat cu ag'taţia în contra d-luî Ion Brătianu, pe câtă vreme înlăturarea Iul nu va fl definitiva şi pe câtă vreme cabinetul Brătianu nu va fi înlocuit prin un minister, care fără nici o îndoială să nu fie urmaşul guvernului actual. D. Tache Ionescu a resumat această idee în modul următor : «Am dat pe d. Br.itianu pe uşe afară, acuma trebue să tragi in zăvorul ca să nu se mat întoarcă». ULTIMA ORA O noue combinatiune La ultimul moment ni se dă ca probabilă următoarea combinaţie ministerială : I*r. Mim. Ghika, Preşedinte al consiliului şi interne. I'aolie Prolopopescu........ Iterendoy, Resbel. FerekUli, Externe. fiaiic Domenii. Leou Itegruzzi........ Aurelian........ Intru cât priveşte pe d. Leon Negruzzi ştirea pare a fi fără temeiu. Se zice câ chiar azi acest minister s’ar presinta înaintea Camerei. Negreşit dam această ştire sub re-servă. DEMISI0Y4REA LII CARADA Erî se auzia vorbindu-se despre de-misionarea lui Carada din postul de director al Băncii Naţionale. Nu ştim Intru cât acest sgomot este esaot sau nu. Ţinem numai să constatăm, că lumea nu pare de loc surprinsă despre o asemenea hotărlre luată de şeful tripotorilor de sub Colectivitate. Mal mult de cât atât; toţi cred câ Carada nu numai câ va demisiona, dar câ se va grăbi în acelaş timp a pleca din ţară. Datoria presei opoziţioniste, datoria guvernului care va veni — ori care va fi acela — este să împedice pe Carada de a spăla putina. Acest trist personagiii a fost conducătorul ocult al lui Ion Brătianu timp de 12 ani. Carada a pre-sidat la tot procesul de corupţiune, de ’ hoţit, de malonestitate al regimului căzut. Ar fi o ruşine pentru ţara aceasta dacă s’ar lăsa acum — când cetăţenii sunt pe cale d’a intra In eserciţiul liber ale drepturilor lor — dacă s’ar îngădui să rănite Carada fără pedeapsă. Până la guvern, până la justiţie, este o altă autoritate tn drept a lua măsuri de siguranţă Iu contra onestului Carada : e societatea generală a acţionarilor Băncel Naţionale, cari sunt convocaţi în întrunire pentru Joi 25 Februarie. Inâceastâ întrunire, dacă Carada va presinta demisiunea, acţ onariî trebue s'o respingă. Societarii trebuie să ţie acest limbagiu gheşeftarului caie a fost Îndurat să se resfeţe atîţea ani în capul primului nostru institut de credit: «Tu trebue se rămâi acolo până când vei da Întreagă socoteală de samsar-lîcurile în care ’ţi aî vîrît mâinele până în coate. Această socoteală nu ţi se poate lua de cât atunci când un guvern regulat va procede la anchetarea tutor turpitudinilor regimului colectivist. Numai atunci ţi se va lua din mână slujba de la care a! câştigat pe fie care an 30 i până ia 40 mii iei. Şi atunci vel fi nu demisionat, ci destituit, şi atunci nu vel fl lf sat să te duci la Paris să’ţl visUezI palatele, ci vel fl închis la un loc cu Maicaniî, tovarăşii tel de coţcării.» A fost o ruşine ca primul nostru institut de credit să fie condus de un tâlhar; ar fl o ruşine şi mat mare însă când el ar fl lăsat şi acum să’şl bată joc de ţară! DISCURSUL D-LUI NICOLAE BLARAMBERG (Şedinţa Cameril de la 11 Februarie (888) D. Preşedinte: Discuţiunea urmâzft. D. N. Blaramberg, are cuvlntul. Discuţiunea urmează, d-lor, vă rog fiţi liniştiţi şi lăsaţi pe oratori să vorbească tn toată libertatea. (Aplause). D. BlarsmberK are cuvlntul. D. N. Blaramberg : Vă mulţumesc, d-le preşedinte, de şi cât pentru mine, sunt dintre aceia care nu mă plâng nici odată de Întreruperi, cu singura condiţiune ca ele să fie inteligibile, şi ca sgomotul să nu mă împedice de a auzi şi răspunde. Vin la cestiune. D-nii met, ştiam şi ştiam de mult câ atunci când patima vorbeşte, justiţia trebue să ’şi acopere faţa. Dar ce ştiam, tot aşa de bine şi ce trebuia să ştiţi cu toţii este că atunci când se comite o nedreptate şi o nelegiuire, chiar daca toate buzele ar amuţi de o-datâ, conştiinţele oneste vor continua şi atunci, a striga şi protesta I... încă de când s'a Început verificarea titlurilor In această Cameră, noi tn realitate nu am mal asistat la cercetări, desbaterl şi judecăţi, ci la un fel de trilliagiu, şi nu avem contestaţiunlînaintea noastră, ci adevărate liste de proscripliune. Şi faţă cu asemenea liste fată cu liste de proscripţiune, pe care deja este înscris un D murie Brătianu, un Tache Ionescu, şi pe care voiţi a-cum să lnscriţi şi pe un Panu, cer o-noarea să flă şi eh înscris din cei dintâi u. (Aplanse din partea oposiţiuneî). D. Preşedinte: Veniţi la cestiune. D. N. Blaramberg: V'aţi luat prea curend vorba lnusrăt, d le preşedinte, şi 'mi pare cu atât mai răii de aceasta câ faţă cu d-v. care aveţi aspectul aşa de venerabil, aş fi preferit să n’ain de cât omagiur! şi mulţumiri, iar nu imputări şi plângeri, a vă adresa. D-lor, aţi putut constata ca nu aveam câtuşi de puţin mâncărime de vorbă ; aţi putut constata ceva msl mult: că fiind dat modul cum s’a pus cesliunea, eO care aveam cel lntâiil cuvlntul, am crezut câ afacerea lua nişte propor-ţiuni aşa de meschine, tn cât discuţiunea putea să fie lesne circonscrisâ In limitele unei cestium pure de drept, tratate terre d terre şi din punctul de vedere numai al strictei legalităţi. Ceea ce eu presiiuţisem, ceea-ce ed voiam tocmai să lmpedec, renunţând la cu-vtnt, nu s’a putut evita şi nu s’a produs de cât prea curând. Se vede câ d. ministru al justiţiei avea un scop ho-târlt de mal înainte şi un discurs pregătit, şi că dejucasem pe unul şi făcusem inutil pe cel-l'alt. Sabia cu care venise şi pe care ne o oferea avea doufi tăiuşurî, se vede asemenea ca d. ministru In situaţiunea sa actuală avea negreşit nevoe de ceva reclame In In-na>t loc. Văzând dar câ discuţiunea ast fel cum fusese Începută, câ cesliunea cum fuse tratata de către onorabilii preopinenţi nu ’i da ocasiunea dorită şi aşteptată, a perdut răbdarea şi a deschis singur focul, anticipând oare cum. A venit cu ocasiunea arestârel u-nul deputat, cu ocasiunea cererel avi-suluf Camerei asupra menţinerel sad suspendarei acelei măsuri, să abordeze partea morală a cestiunel, a intrat tn fondul aceştia, a discutat şi a prejude-cat pe larg natura, caracterul obligatoriu şi chiar valoarea intrensecâ a ho-târtrel care lovea pe acel deputat. A-ceastâ tactică, această meşleşugire cred câ n’a scăpat nimănui, şi daca reievez lucrul este că ea ne dă măsura cugetărilor ascunse ce se mângâe. www.dacoromanica.ro EPOCA — 24 FEBRUARIE Set-- na D. ministru, părea radios la ideea că ne-a întins o cursa şi c&, vrând ne-vrând, avem să ne certăm definitiv saO cu Coroana sad cu ţara, şi că nu vom putea sft’l scăpăm, ll previn ânsă că nu vom face jocul sgii. Şi când zic aceasta vâ rog să credeţi că nu fac nici o întoarcere asupra mea însumi, căci sunt tocmai unul din acel care în viaţa publică nu a făcut nici odată calcule egoiste şi meschine, care în viaţa lui publică nu a luat tot-d’a-una consilii de cât de la conştiinţa sa, dintre acel în fine care ad ascult I nu mal implica nici un sacrificiu, repune totul ta Gestiune. Acea Camerălnsăcare făcea paradă de vată şi am mers cu toţii înaintea alegătorilor. Uitam însă să adaog o particularitate a şti câ mal înainte de a se face acestea, glasul nostru fusese înăbuşit; că un proiect de adresă ce prezintasem la a-ceastâ tribună, spre a protesta contra tutulor acestor ilegalităţi şi spre a cere ca Regele, acel represintant permanent al naţiunel să opună veto săd, n’a putut măcar să fie citit şi ca a trebuit ca noi, cel din opoziţiune să demisionăm şi să protestam contra acestei tiranii a majoritate!. Or-cum, glasul nostru n’a fost ascultat şi am fost trâmişi cu toţii înaintea alegătorilor şi ca să ştiţi cum s’ad făcut noile alegeri, n’am nevoe să fac a-pel la memoria fle-câruia In parte, nici chiar să vă cer să ne credeţi pe cuvlnt pe noi cei cari ne opusesem revizuirei, d. Rosetti are să v’o spună şi vom face apel tot la el ca să vă edifice şi asupra condiţiunel In care s’a făcut pretinsa revizuire ea Însăşi. Ce voesc numai să mai adaug personal este că, In timpul acelor alegeri, Regele s’a desinteresat până Intr’alât la tot ce se petrecea, în cât a părăsit chiar ţara, lăsându ne la mila d lui Brătianu. Dar iată ce spune d. Rosetti, despre ceea ce sunt alegerile sub regimul actual: (citeşte). «Din această Cameră şi din cea «l’altă şi din cele mal nainte, foarte «mulţi din noi ne am dus la d. mi-«nistru şi ’i am zis : dăm un bilet să «mă aleagă; şi cei mai independenţi «sau cei mai dibaci ziceau: Domnule «ministru, te rog scrie prefectului să «nu mi susţină, nici sâ mi combată. Eu «acuş, combat pe actualii miniştrii, pe «cari ’i stimez şi iubesc, când vid că se fac asemenea lucruri, dar cel puţin recunoaşteţi că aceşti miniştrii şi Primul 7iostru ministru la 1881, dacă nu mă înşel, 'şi a dat demisiunea, zicând că numai poate administra cu acele cerşetorii ale acelora cari sunt aleşi prin cerşetorii.... Şi mal la vale : «AU zis numai câ se duc In mijlocul naţiunel, dar ed nu am văzut pe nici unul să se ducă. ’Ml pare răd că nu s’a dus, şi ’ml pare şi mai răd că nici unul din partidul meU nu se duce de cât numai când sunt alegeri, având pe prefect la braţ. (Şedinţa Camerei de la 2 Aprilie 1884 Monitorul de la 6 Aprilie, pag. 2023j. Mal am nevoe se vă spun cine vorbea ast-fel şi cine era C.A. Rosetti ? Am trebuinţa să vâ amintesc cfl el era expresiunea cea mallnaltâ a partidului d-voastrâ în trecut? Destul să adaug că era expresiunea, incarnaţiunea legală, a acelei Camere, căci fusese în mal multe rânduri preşedintele ei I Eată pentru autoritatea morală a acelei sad acelor Cameri. Dar aceasta e tot ? Ascultaţi mal departe. De astă dată numai e vorba de d. Rosetti. Rosetti a murit şi acel cari practică astâ-zi,peoscară aşa de largă, neatârnarea inimei, sunt poate astâ-zl In largul lor ca să ’l recuze. Dar ce veţi zice când vă void invoca In aceste privinţe mărturia chiar a şefului d voastre actual, mărturia primului ministru ? Acea mărturie cel puţin vi se impune d-voastre tuturor şi astăzi. lată ce zicea d-sa In şedinţa din 20 Maiu 1884: «Primul ministru, d. I. C. Brătianu. Aţi văzut, d-lor, că ed cu toate neorân-duelilece s ad făcut, asasinate, procese scandaloase, am tăcut şi am luat toată răspunderea numai cu speranţa să vi fac revizuirea fiind că era o cestiune de viitor pentru ţară.» Va să zică nu numai că acea revizuire este faptul guvernului; căa fost smulsă ţârei, dar dupe propria mărturisire a preşedintelui actual al consiliului, ea a fost smulsă nu numai prin presiuni şi violenţe ordinare, dar prin procese scandaloase şi chiar, auziţi oroarea! prin asasinate 1... D. I. Sturza : S’a zis cu total alt-ce-va de cât cum o ştiţi d-voastră. (întreruperi). D. N. Blaremberg : Rog pe d. Sturza să creada ca eu unul sunt incapabil d’un falş şi nu fac de cât a cita. Aveţi Monitorul la disposiţiune, puteţi să controlaţi de oare-ce vădafi şi numărul acestuia. Dar până atunci n’aveţl dreptul să mi daţi o desminţire. Vă desfid să dovediţi că am alterat măcar o iotă. Numai daci aţi dovedi, ceea ce nu veţi putea face nici odată, că citind, adaug sad suprim ceva, ai putea să’mi retragi stima d-tale, până atunci eşti dator să ’mi-o păstrezi şi sâ mă crezi când afirm un fapt. (Aplause din partea oposi-ţiunei). Am reprodus ceea ce a zis şi ceea ce a consemnat Monitorul oficial. De altmintrelea aceste cuvinte s’ad reprodus de mii de ori, fără a se mal putea des-minţi; căci mulţumită cerului n’aţi putut 1ncâ suprima şi procesele verbale ale Cam-rilor. lata dar, d lor, tn mari trasuri, In ce condiţiuni ruşinoase şi revoltătoare s’a făcut acea revisuire. Dar oare e vorba numai de p&cstul originar al acelor Cameri ? Am putea Insa sa uitam multe, In ceea ce priveşte forma, dacă nu s’ar fi sacrificat şi fondul. Dar când cine-va se gândeşte ca prin asemenea mijloace sad mai bine zis crime, aceea ce s’a făcut nu este o reformă tn sensul democratic şi iib-ral, ci restrictiv ; c4nd cine va se gândeşte ca revisuirea a venit numai se distrugă o parte a garanţiilor ce avem deja, ol atunci permiteţi cel puţin aceluia si acelora care ad protestat de la origină, aceluia care nu s’a împăcat nici cu modul cum s’a făcut acele alegeri, nici cu modul cum s’a se-vârşit revisuirea, se vină să zică că nu o recunoaşte, şi se opună faptului, dreptul. Aşi putea să înmulţesc mărturiile In finit. Se mal aduc numai una de o greutate escepţională, de o greutate pe care tocmai d-voastră nu o veţi putea nesocoti, care în or-ce cas, pentru or-ce om neprevenit, ar fi singură de ajuns pentru a’I forma convinc-ţiuuea ; vread să vorbesc de mărturia unul om care pe lângă alte titluri, pe lângă titlul de frate mal mare al primului ministru, are asemenea şi pe a-cela de fost preşedinte al Camerei d v. de una din figurile cele mal imposante din rândurile oposiţiunei actuale, am numit pe d. Dimilrie Brătianu. Iată ce vă spunea d. Dimitrie Brătianu, cu un accent de sinceritate şi de onestă indignaţiune, pe cari nimeni nu le va nega, vorbind despre alegerile tn cestiune : «Refusul med de a intra In Cameră, demisiunea mea de represintant al d-voastră nu v’a putut surprinde. Intrând tn Cameră pe de o parte, veţi conveni toţi,nu ’mi-arfi fost permis să cred că a’şl putea face pe aleşii guvernului si recunoască că riii aii fost a-leşî şi să tragă pentru aceasta pe guvern la respundere, iar pe de altă parte a’şi fi contribuit a da Adunărel numite de guvern. In marea sa maio-niate, aparenţa unei representaţiunl aaţionale şi a procura tot d’o dată guvernului un pretext de a scusa neputinţa sa de a mai face binele, zicând câ oposiţiunea mea este o oposiţiune sistematică, care tinde a’l ţine tn loc, a’l paralisa orl-ce acţiune ; şi In adevăr, cum fără de legile şi miseriile de tot felul ale administraţiuneicari se ţin lanţ, se repetă şi se înmulţesc pe fie care zi, ad devenit un ce sistematic, neapârat şi combaterea lor avea să pară sistematică. «Nu, nu prin Camerele actuale vom atinge scopul ce urmărim împreună. Afară din aceste Cameri trebue să lucrăm, trebue să ne căutam punctul de reazem ca să ajungem la schimbarea sistemului actual de guvernământ. Fiţi siguri caprotestaţium caalegerea voastră de la 20 şi 21 ale lunei şi ca demisiunea alesului vostru, vor contribui mai mult de cât daca Argeşul ar mai fi avut un deputat In Cameră, a pregăti tarămul pentru ca viitoarele alegeri si nu mai fie o minciună şi pentru ca să recucerim drepturile noastre călcate in picioare de o mână de speculanţi politici, fără frică de Dumnezeii şi fără ruşine de oameni, cari ad ajuns a crede că ’şi pot permite totul pentru a se menţine la putere, ca să se îmbogăţească din averile noastreşi din sâracia poporului.» (Va urma). CRONICA DEPRINDERI MINISTERIALE! Adică, ştiţi d-v. câ nu e glumă, după ce al fost doul-spre-zece ani de profesiune ministru, să te trezeşti într’o dimineaţa rămas : de profesiune paraponisit I Al fost obicinuit să ai vizitiu pe capră, sergent; fecior In casă, sergent ; bucătăreasă, sergent; dădacă la copil, sergent, şi o dată te pomeneşti cu un decret de punere în neactivitate pentru infirmităţi constituţionale, decret care lţt pune In neactivitate şi tot personalul casei. Al fost obicinuit cu icrele lui Tache Auastasiu, scoarţele lui Chiriţescu, vinul lui Simulescu, căprioarele lui Ghel-megeanu, rahatul Iul Luca Iouescu, şi de o dată vezi venind pe bucătăreasă care ’ţl cere parale pentru piaţă ! Parale pentru piaţă I Auzi vorbă, se dai parale pentru piaţă tu,fost Ministru obicinuit până erî să aduni parale din piaţă 1 AI plecat desutede ori cu tot neamul tăd până dincolo de gherdapurl, n’al ştiut nici o dată cât se plăteşte de umblat pe kilometru de cale ferată, şi a cum, să nu poţi să te duci măcar până la Chitila fără să ’ţl zică conductorul «Mă rog biletul 1» Apoi, dacă n’ar fi de cât deprinderea de a te aşeza doul-spre-zece ani de a rtndul pe aceiaşi bancă ministerială, tot este foarte anevoe să te desberl de dinsa, tot faci greşeală, şi iar te aşezi la un loc care nu mai este al tăd. N’a pâţit’o ast-fel un bătrln boer din Moldova care despârţindu-se după vr’o două-zecl de ani de căsătorie, se Însurase din nou de curtnd şi plecase la bal cu soţia cea proaspătă? Pe la uuul după miezul nopţei voind să se retragă, zăreşte lntr’un colţ pe fosta sa soţie recăsătorită şi dinsa, şi uitând că e despărţit, se apropie şi ’: zice : «Adelo, aide acasă câ e târziu 1» Ce are să facă acum nenorocitul Radu Mihal, deprins până erî cu ciupeala şi sfeterisirea ceasoarnicelor, fără supărarea parchetului. Sâ se abţie, e lucru greU; căci are să uite că nu mal este Ministru şi prin urmare câ a pierdut apanajele. Să facă un nod la batistă ca să ’şl a-minteascâ că ademisionat din Minister şi din ale ceasornicăriei ? Sistemul ar fi bun, dar te pomeneşti că şi batista cu tot nodul el, este furată! Max INFORMATIUNI ln privinţa demisiunif lui Carada aflăm următoarele, din sorginte autorizată : D. Carada a declarat «câ tn zioa când d. Brătianu va părăsi ministe-riul, el va părăsi Banca Naţională». Nimeni insă nu crede tn sinceritatea acestei declaraţiuni Nici Prinţul Dim. Ghika, nici d. I. Brătianu nu vor tâsa nici tntr’un chip pe d. Carada să părăsească Banca Naţională. In darea de seamă ce ara făcut eri despre întrunirea majontăţei la Senat omiţănd din grabă, mai multe frase din discursul pronunţat de d. 1. C. Brătianu şi aceste frase fiind de oare care însemnătate le reproducem azi : La începutul discursului seu enumerând tot ce a făcut ln timpul cât a stat la guvern d-sa a zis ; «Am iacut şcoli, am lucrat pentru ameliorarea Facultăţilor şi studenţi mă urăsc, me despreţuesc. Am ridicat armata, şi azi sunt ofiţeri care ’mi refuză mâna.» Mai departe: «Este adevărat că am comis multe greşeli şi păcate, dar atunci când cine-va face mult bine poate el se nu facă şi câte-va greşeli şi drept este sâ i se refuze iertarea lor?» Vorbind despre modul cum s’a făcut alegerile: «... Opoziţia nu a lucrat tot astfel pe calea libertâţei; ea s’a servit de mijloace nedemne, a mers până în cele din urmă comune şi m’a po-nigrit facându me ast fel a deveni odios.» In fine când a făcut apel la majoritate ca se dea concursul seu principelui Dem. Gr. Ghica, d-nu I. C. Brătianu a zis: «Gândiţi-vă bir.e, ce faceţi, ca nu cum-va ln locul Camerei de azi care se zice a fi o Cameră de proşti şi de slugi, se vie o Cameră de mişei.» Următoarea petiţiune a fost adresată azi d Iul prim-preşedinte al tribunalului de Ilfov: Domnule Prim-presedinte, Sub-semnaţil alegători tn colegiul I de Ilfov pentru Cameră, intentăm acţiune publică contra d-lul Răducanu lvan pentru câ In contra art... din legea electorală şi având dlnsul cunoştinţă că nu se bucură de naţionalitatea rom&nă, fiind supus muscâlesc, a participat la alegerile din urmă. Cerem dar darea lui ln judecată şi pedepsirea lui conform legilor ţârei. Primiţi, etc. (8). G. Vernescu, Vladimir Ghica, A. A. Dristoreanu, G. N. Alexandres-u, E. Laptev, E. Protopopcscu Pakc, A C. Catargiu,!. A. Bralescu, D. Mânu, R. Orghidan. HOŢIILE DE LA MINISTERUL OE RESBEL Aseară d. general Maican a fost adus la instrucţie unde a fost confruntat cu d. Broadwell. D. Maican a încercat chiar de la începutul confruntărei a nega cele depuse de d. Broadwell zicend câ sunt minciuni. Traducândui-se de către interpret cuvintele d-lui general Maican, d. Broadwell s’a repezit la crucea a-flatâ pe masă şi luând-o în mână a zis: «Jur pe această cruce şi pe biblie că tot cea ce am spus este a-deverat, şi dacă d. Maican vrea se ’i spun şi mai mult n’are de cât se arate dorinţa, căci mai ştiu şi altele. II consiliez daca are conştiinţa curată se facă şi d-sa tot atâta». ln urma acestei declaraţie d-lul Maican îi-a venit rău. Eri, dupe Întrunirea intimă a majorităţilor parlamentare la Senat, d. Ion Brătianu a lucrat până la 7 ore şi jumătate la d-sa acasă cu d. general Cruţescu, secretarul general al ministerului de resbel. Azi dimineaţa asemenea d. Brătianu nu s’ef dus la ministeriul de resbel şi a trimis răspuns secretarului general că nici acasă nu va lucra. Azi d. Dem. Sturdza şi-a luat toate catrafusele ce avea In cabinetul său de la ministeriul instrucţiei publice şi cultelor. Acest fapt care însemnează că d. Sturdza chiar daca va rămâne ln noul cabinet va lua alt portofoliu a umplut de o nemărginită bucurie pe funcţionarii ministeriului instruc-ţiunei publice şi cultelor. Aflăm că concursul pentru catedra de istorie la externatul secondar de fete din Bucureşti care trebuia se Înceapă eri a fost amânat. Se zice că o murdărie se ascunde sub această amânare. Azi la 8 ore şi jumătate Beizadea Mitică a fost la Palat unde a stat până la 9 ore şi trei sferturi. Imediat dnpe plecarea Beizadelei de la Palat M S. Regele a primit pe d-nu general Radu Mihai. Un amic din Tecuciu ne anunţă o importanţă corespondenţă asupra www.dacoromanica.ro EPOCA 24 FERRUARTE t unor adevărate nelegiuiri comise de faimosul prefect Take Anastasie. D. colonel Filiti pe care ’l ane numit Intre persoanele compuind juriul de onoare căruia colectiviştii din Parlament, tn una din ultimele lor întruniri intime, a încredinţat sarcina d a se pronunţa în chestiunea furtului unui ceasornic al căpitanului Vacărescu comis de generalul Radu Mihai, ne declară că d-sa nu face parte din acel juriu şi ne roagă se rectificăm în acest sens informa-ţiunea noastră. Cu bucurie luăm act de declara-ţiunea d-lui colonel Filiti şi o comunicăm cititorilor noştri. Primim din Roşiori-de-Vede următoarea telegrama datată de azi : Rosiori-de- Vede. Alaltăieri, Duminecă, Take Câi-naru, capul bătăuşilor poliţiei huiduind şi insultând pe cetăţenii cari luaseră parte la o întrunire publică relativă la alegerile comunale, a fost dojenit de un biet locuitor ce nici nu fusese la întrunire şi pe care ’l insultase şi ameninţase. Arestat şi chinuit de poliţie, nenorocitul, după ce pomojnicul ’ia smuls barba şi mustăţile, a fost înaintat la parchet pe jos şi gol pe un ger de 10 grade. Soţia lui a cerut voia să înles-niascâ mijlocirile de transport, dar sub-prefectul a refuzat. Rugăm ridicaţi vocea contra neomeniilor administraţiei. Căpitan Mânciulescu, Oprea Drăgo-escu, G. Răducanu, T. Anghelescu, A«-ton Bărbulescu, T. Mar ine seu, Gr. Ili-escu, Teche Vasiliu, T. T. Bucur, I. Ră-dulescu, T. Dumitrescu, P. Răducan, Ghiţă lonescu, Vasile Gheorghiu, Marin Mincu, G. M. Belitoreanu, Ştefan Nicu-lescu, AnghelNiculescu, Take Siculescv, TacheR. Soare, Marin Mereanu şi S. I. Dogeanu. Oficiul poştal central ne vesteşte că : Trenul accelerat din Roman a sosit azi cu întârziere de 1 1 /2 oră ; trenul accelerat din Verciorova asemenea cu întârziere de 160 minute. Căile ferate întrerupte pe ziua de as-tă-zi din causa zăpezei sunt următoarele : Bucureşti—Giurgiu, Bucureşti—Feteşti, Fâurei—Feteşti, Cos-teşti—Măgurele, Buzău—Fâurei, Bărboşi—Braila, Bărboşi—Tecuciu. DIN DISTRICTE I>OL«llL! Un emigrant Un ziar din Craiova spune că lega-ţiunea Serbiei, a comunicat autorităţilor noastre că un subprefect a dispărut cu mat mulţi bani {al Statului şi ca el se află In Craiova la hotel Theodor, la care se vor găsi doi saci cu bilete de bancă, o sabie şi un revolver. Cercetându-se, autoritatea poliţienească a dovedit că la hotel Teodor se află un refugiat din Serbia ; asupră’l s’ad găsit 58 bilele hipot. slrbeştl de 10 lei una, 19 napoleoni aur, 33 jumătăţi de napoleoni şi 35 galbeni. Funcţionarul spune că se numeşte Mihail Milo vanovicl, nume sub care era cunoscut şi la hotel că n’a furat nici un ban din casa Statului; şi că are a-vere. A fugit din ţară pentru că semnase un act politic de multă valoare şi putea să fie Împuşcat. S’a cerut estradarea lui; se zice că autorităţile Române vor refuza-o de oare ce nu esistă o asemenea convenţie Intre Serbia şi noi, şi odată, ivindu-se un caz, când s’a cerut de la vecinii sârbi estradarea unul individ care comisese mai multe furturi aici, aceştia ah refuzat. Mihail or Milan, spune că are rude printre înalţii funcţionari al diferitelor departamente ale Ministerelor Slrbeştl. COVUKLUI Rea®i*vii»tii săteni Mal mulţi reserviştl ţărani, zice Post a, din Comuna Braniştea, plasa Siretu, judeţul Covurluiulul, s'ah adresat prin-tr’o petiţiune d-lul ministru al agricul-turel şi domenielor, rugându-1 să facă a li se da şi lor locuri de hrană pe moşia Statului Braniştea la puntul Lozova, unde sunt 49 de locuri, măsurate deja de inginer încă din 1880, dar rămase neocupate până acum. Petiţiunea aceasta a fost înaintată d-lul ministru de o mulţime de vreme, dar fără nici un resultat. Printr’ânsa tinerii ţărani arată starea de sărăcie in care se află, numai din causă că n’aii pământ de hrană. Ridicăm vocea noastră In aceasta ces-tiune şi cerem guvernului să satisfacă cererea acelor cari ab adus asupra ţă-rel atâta glorie pe câmpiile Bulgariei In răsboiul de independenţa. Se fac interesele atâtor arendaşi, favoriţi al puterel; privească măcar din când In când guvernul şi la acel ce formează talpa casei. BOTOSAM Hoţii de oai O bandă de hoţi de cal. zice o foaie locala, tn număr de 9 inşi, a fost descoperita şi prinsă zilele aceste de către primarul satului ŞtefăneştI şi subprefectul plâşil Jijia-ŞtefâneştI. Această bandă se ’ndeletnicea cu furtişaguri de cal de pe la locuitori, pe cari II treceab peste Prut şi ’l vindeab la doi evrei, Iţic şi Herşcu, cu preţ de o rublă calul, întreaga bandă se află In inâ'nile justiţiei. BACAU Delegaţi guvernamentali Doi delegaţi, zice Renascerea Bacăului, de la Comuna Liuzil-Călugâra, judeţul Bacăb, şi anume : Petrea Tulburi şi Mihai Ţlmpu Ignat, care ab votat pentru alegerea d-lor Exarhu şi Tirţescu deputaţi la colegiul al treilea de Bacău, sunt pe punctul de a fi daţi In judecată de consătenii lor pentru că ab luat câte 20 franci fle-care, ca preţ al voturilor date acelor d-ni candidaţi de deputaţi. A TEDITIUNE ZIARELE DE AZI Aprecierile presei asupra căderii guvernului Ioan Bratianu Romanţa constată bucuria generala ce a produs In ţară, căderea guvernului : Şi ţara are dreptate se fie atât de veselă, căci de când exista ea, n’a avut un guvern atât de stricat şi de neromânesc, viaţa lui de 12 ani, va forma mal multe pagini negre tn istoria naţională, şi căderea lui a fost tot atât de ruşinoasă ca şi şederea’! la putere. Totuşi colectiviştii, In desperarea lor, Işl găsesc o mângăere. El spun tutulor cari voiesc să ’I asculte, că d. I. C. Bră-tianu va repeta comedia jucată de atâtea ori. Bieţii oameni nu văd că împrejurările nu sunt aceleaşi şi că de astă dată se aduc In cabinei elemente cu totul străine colectivi ţâţei. De rândul acesta cel puţin, s'a sflrşit cu gluma, şi firma d-lui I. C. Bratianu e bine căzută, şi poate pentru veclnicie. * « • Na(iunea căutând cauzele crizei ministeriale actuale constată că ea nu a fost explicată prin obiceiurile unul regim constituţional, de oare-ce primu-ministru, s’a mărginitfan aunţa parla-mentululdemisiunea ministeriului fără altă lămurire : Aşa dar origina crisel ministeriale nu o putem găsi tn obicinuitele isvoare parlamentare; ea are de astă dată rădăcini mal adânci, şi tocmai de aceea ea are un caracter cu atâta mal grav. In adevăr, de astă dată nu aleşii, ci alegătorii ad res-turnal guvernul, nu representanţil ţărel ab provocat crisa ministerială prin un vot de blam, ci ţara de-a dreptul prin re-zoluţiunl virile şi energice. Ceea ce tn timp de mal mulţi ani n’au putut face Parlamentul şi presa, două instituţiunl care represintă opinia publică a ţărel, a făcut ţara de-a dreptul priu impozantele sale întruniri publice. Deci căderea cabinetului se datoreşte tn mare parte deşteptare! cetăţenilor. Victoria este a lor; onoarea succesului lor li se cuvine. Remâne acum ca cetăţenii să nu'şl considere rolul lor terminat; el tre-bue să fie In o vecinică veghere, ei trebue să continue lupta începută. Clădirea putredă a colectivitate! este tare sdrunci-nată, dar ea nu este încă dărâmată. Să ne grăbim a dejuca planurile celor ce se încearcă a pune noul proptele. Să nu desarmăm până nu se va pune sfârşit acestui regim de corupţiune, de arbitrar şi de hoţii. * Lupta se rosteşte âst-fel In privinţa ministeriului Dim. Ghica Noi vom urma a combate cu cea din urmă energie or-ce minister, urmare a colectivităţel; măcar dacă ar fi compus tn cea mal mare parte de oposanţl. Pe aceştia tl vom considera ca desertorl şi atâta tot, căci un guvern care va trăi din graţia iul Epurescu, lui Dimancea, sad a generalului Lecca, va fi pentru noi un guvern colectivist. * • Reproducem după Voinţa Naţională de astă seară o parte din discursul d-lui Ion Brătianu rostit In şedinţa secretă de la Senat, despre care am vorbit deja, precum şi tntreg discursul Prinţului Dim. Ghika. Discursul d-lui lou Bratianu Mulţi m’ad Întrebat de ce ml-am dat de-misiunea. La rândul med zic acestora, că, până câud nu vor purta şi el sarcina şi răspunderea pe care am purtat’o eb douăsprezece ani tn timpul şi In condiţ,iunile cele mai grele, nu ab dreptul a mă acusa, că ml-am dat demisiunea. Dar afară de consideraţiunl personale, să judecăm lucrurile omeneşte. Ca cestiune generală voib zice, că un om, care a stat prea mult la putere, i se urăşte lumel de dânsul. Aceasta este sim-ţimântul general pentru oamenii, de altă talie, cum suntem noi. E bine ca după doul-spre-zece ani de putere se mă retrag. E bine ca lumea să se tncredinleze, că nu ori-ce ideal iute şi uşor se realisează şi că unele lucruri se .pot face şi că altele nu se pot îndeplini. Nu e reb deci se vină şi alţii să urmărească idealul ce-T are ţara, ca lumea să se convingă că şi el fac greşeli, că şi el nu-’l pot atinge pe deplin. Am simţit necesitatea de a mă retrage de la guvern, eâc acel ce ’şi pierd ilusiu-nile şi pierd şi puterile şi trebue să vină să lucreze alţi oameni cu ilusiuni noul. Aţi mal văzut a.ml câte pasiuni s’ab desfăşurat tn timpul din urmă. Şi toţi aceşii Inver'unaţi, toţi «ceşti pasionat! au întreprins o campanie crâncenă In toată tara In potriva mea, zugrăvindu-mă ca pe un jsfuitor şi un tiran. Din nefericire o propagandă contrară nu s’a făcut, căci d-voastră toşi aveţi ocupaţii car! vă ian tot timpul, pe când acei ce ne combâleab n’aveafl absolut nimic de făcut. Bine est** ca să facem să mal dureze o asempnea stare de lucruri înveninata ? Nu de sigur. Nu e bine nici pentru interesele generale ale terel ca străinii sa vada la ce grad de agitaţie ab ajuns spiriti e tn ţară. Retrăgâ idu-me de la putere spiritile se vor linişti, iar noi vom continua a ne face datoria şi a nu ne hsi pe lene. V’aţi întrunit aci ca să ştim cu toţii ce trebue făcut !n aceste împrejurări grele. Am luat cuvântul ca să vă spun şi eb părerea. Am declarat d- ja pr ncipelul Ghica când l’am văzul pierzând credinţa In formarea unul noii cabinet ; i-am zis: sâ’ţi iasa din gând că nu vel putea alcătui un minister, câcl eb nu mal pot reintra. Reiul area mea ar fi o comedie şi aşi lipsi ţârei şi Regelui de buna cuviinţă. Trebuest ajungi la scop cacl al fost tot-d’a una Român bun şiţi-al împlinit datoria către tară. Noi tofl Iţi vom da sprijinul. Sa nu zic «mu se poate» câcl acest cuvlnl ar trebui şters din dicţionarul nosiru politic. De nu vel face lot pentru a reuşi, sar putea întâmpla ca minoritatea să vină la minister. Aceasta ar II ceva cu Lotul neconstiluţional, când majoritatea poate guverna. Dar daca minoritatea ar veni acum la putere, cu toata pătimită ei, asa nepotolite cum ele sunt, far a ca se aleaga neghina din griu, s’ar intcmpla o catastrofa, Când s’ab făcut alegeri cari abdato majoritate guvernului, şi când minoiitatea ar fl chemata la putere şi ar voi sâ isbutiascft In alegeri cu or ce preţ— şi o va face—nu vedeţi ce vărsări de sânge s’ar întâmpla ? Şi u vedeţi că prin aceasta s ar compromite regimul parlamentar In România? Şi bine ar (1 ca aceasta sâ se întâmple tocmai 1n momentul când poate va isnucni resbelul ? Câcl ori-ce ar face conducâtoril statelor celor mari pentru al Impedica, resbelul tot poate isbucni dintr’un moment tntr’altul, câcl adesea el depinde de evenimente neprevăzute. Totul deci ne Indeamnftsftne facem datoria şi se dâm sprijinul nostru principelui D. Ghica, după cum el ne a dat sprijinul sâb In timp de 12 ani. Discursul principelui Dim. Gliika Principele Ghica a respuns următoarele: ştib mulţi din dv. cât m’am temut de momentul fatal la care am ajuns şi de câte ori am conjurat pe d. Brătianu sâ nu părăsească puterea. Eb cred că atunci câud un bărbat a săvârşit aclele cele mari pe cari le-a tnde-piinit d. Brătianu, el găseşte lot d’a-una tn ele forţa de a merge înainte. Dar din causa împrejurărilor ce ne-a a-rătat d-sa a crezut că a venit momentul psicologic pentru a nu întinde mal mult o situaţie peste măsură de încordată. M. S. Regele m’a chemat să formez noul cabinet. Puteţi fi siguri că ’ml voib face datoria. Pentru ca să mi-o pot face, ’ml trebue sprijinul serios şi energic al d-lul Bră-tianu şi al majorităţel. Din parte-xi, nu am nevoe să ’ml fac o profesie de credinţa, câcl nu sunt nob tn politică ci stautu arena de mal bine de 50 de ani. Ce doresc se fac este se primesc cu braţele deschise pe ori-care din opoziţie ar voi se i-a parte La trebile terei, căci sUli, d-lor, ce mart pericole ne ameninţa. Până acum n’am isbutit, căci nu înţeleg ca In situaţia de laţa se fie tnvingâtorl şi învinşi mal cu seamă când 3/4 ale parlamentului sunt ale majoritaiel. Sper că cu ajutorul lut Dumuezeb voib reuşi. Şi numai atunci când va veni unul din dv şi ’mi va aminti ca m’am tndepâ-lat de la datoriile mele, veţi putea sâ ’mi spuneţi ; «L-saţi neln pace» şi veţi vedea ce veţi avea de fâout. Cred însă că nu mă voibdeszice acum la bătrâneţe. | CORPURILE LEGIUITOARE SENATUL Şedinţa de la 23 Februarie 1888 Şedinţa sedesohide la orele 2 1/2. După citirea şi aprobarea sumarului, D. I. Bratianu, cere Senatului sâ se Întrunească In s cţil unite spre a se ocupa de cererea d-loi general Al. Anghelescu de a fi dat In judecată Şedinţa se ridica, declarându-se că cea viitoare >e va ţine mâine. După o oră, şed nfase redeschide. D. I). Polizu-Micsuueanu, protestează In contra ac estei procedări cacl nu avem guvern, cel aciuai fiind demisionat. D. Isuia Lerescu, susţinecâ guvernul actual poate urma cu gerarea afacerilor pân> la Intocni rea noului cabinet. D. Preşedinte citeşte propunerea pentru darea In judeca a a generalului Al. Anghelescu. Cererea se va pune la vot peste cinci zile. Şedinţa se ridică îndată. D. liLTIME IMATIH CRIZA MINISTERIALA Erl seară la 9 ore d Pnche Proto-popescu o avut o întrevedere cu Prinţul Dim. Ghika la Eforia Spitalelor. D. Protoponescu a făgăduit Prinţului Dim. Ghika căprimeşte un portofoliu în cabinetu' său şi ambii a-ceştl domni sl au dat întâlnire pentru azi dimineaţă la i0 ore dimineaţa la Eforie. întrevederea a avut loc azi la ora holărîlă. In urma acestei convorbiri şi a altor consfătuiri cari aă avut loc azi peste zi, combinaţia care pare mal sigură este aceasta : Prinţul Dim. Ghica' Preşedinte al consiliului şi interne. Paehe Protopopescu justiţie Ghermani flnance Al. Sendra culte Gen. Berendey resbel Ferekidi externe Aurelian domeni Pentru lucrări publice nu e încă hotărât. Mâine dimineaţă la 10 ore se întrunesc toţi aceşti domni la Eforie spre a se hotărî lista în mod definitiv şi a se lua ultimele disposiţiunl. X Circulă sgomotul că Kronprinţul a murit. Oficial însă această noutate nu este încă confirmată. X Beizadeaoa a fost din nou primit azi la 3 ore de către Regele. Pe când Luminăţia Sa intra la Palat d. general Berendel eşia. X D. Nicolae Creţulescu a fost primit azi în audienţă de M. S. Regele. X Abia sunt două zile de când d-nu Brătianu a căzut de la putere şi focul dinastic s’a stins cu desăvârşire. Putem afirma în modul cel mai positiv câ erl deja la d. Brătianu acasă familia şi prietenii săi începuseră a ataca pe Rege. Cam curând nu-î aşa ? Când această nemulţumire va re-sufla şi în presa lor, dacă aşa ceva va mal ecsista, atunci o se rîză cu hohote ţara. X In urma refuzului demisiuneî sale din sarcina de primar al capitalei, demisiune pe care o dedese Duminecă, d. Ion Câmpineanu a cerut şi dobândit azi un congediu de doue luni. D. Ion Câmpineanu este dintre colectiviştii optimişti care cred câ or cum s’ar compune noul cabinet tot d. Ion Brătianu va remâne adevăratul cap al guvernului. X Ecou dintre convorbirele urmate între Prinţul D. Ghica şi d. P.Carp: Prinţul Ghica. Viitorul nostru cabinet, nu trebue se facă nici o prigonire politică. Carp. Această părere o împărtăşesc şi eu, nici un proces politic, dar urmărirea tuturor delictelor private. Prinţul Ghica. Explicaţi-vă, căci nu înţeleg. Carp. Vorbesc de urmărirea implacabilă pentru furt, abusde incre-dere, falşuri în acte publice, înşelătorie. Prinţul Ghica. Vai de mine l Apoi cu sistemuld-sale, nu mai scapă nici unul din colectivitate l X Majorităţile parlamentare s’au întrunit din nou azi în localul Societate! de asigurare Naţionala. D. Dimitrie Gr. Ghica ne putând merge la întrunire a însărcinat pe d. Simeon Mihailescu să spună Senatorilor şi Deputaţilor prezenţi că crede până disearâ, să poată comunica rezultatul demarşelor sale pentru compunerea noului Cabinet şi de aceia roagă câ întrunirea sâ fie a-mânatâ pe disearâ. X Generalul Barozzi, şeful casei militare a Regelui, a fost azi la Senat unde a avut o lungă convorbire cu d. Ion Brătianu. Ni s’a asigurat că generalul Barozzi fusese trimis de M. S. X Eri, generalul C. Budişleanu Întâlneşte pe ceasornicarul de la Interne Radu Mihai şi Intre dtnşil începe urmfttoarea conversaţie : Generalul Budişleanu. Mă Radule, mare om eşti tu l Radu Ceasornicarul. Eu ? Pentru ce? Generalul Budişleanu. Eşti mai tare de cât toţi in ţară. Radu Ceasornicarul. Glumeşti. Generalul Budişleanu. De loc. Tu ai făcut ce n’a putut se facă nici o-pozitia unită, nici străinătatea, nici presa. Radu Ceasornicarul. Ge lucru ? Generalul Budişleanu. AI mâncat fript pe Iancu Brătianu l Autentic ! X Generalul Maican a fost azi din nou confruntat cu d. Broadwel. X Azi au sosit în Capitală o mare parte d’intre prefecţii judeţelor. Printre cei sosiţi cităm pe d-nii Boldur Lâţescu, Albu, G. Radu, Luca lonescu, Peridi şi Poteca. X Aflăm apropiata sosire în Bucureşti a celebrei violoniste d-ra The-resinaThuat care va da mai multe concerte. X Pe temeiul unei informaţiuni primită din Craiova am spus sunt câ-te-va zile câd. Romanescuva fi probabil numit prefect al judeţului Dol- jiu. Aflăm azi câ informaţiunea noa-tră era neîntemeiată şi câ d. Roma-nescu nu s’a gândit un singur moment se primească vre-o funcţiune administrativă. X Am dori să ştim cum se face că strada Numa Pompiliu, una din stradele cele mai puţine frecuentate ale Capitalei, este de mult deja curăţită de ghieţuri, pe când multe alte strade din cele principale ca de e-semplu strada Scaunelor sunt încă cu desăvârşire Impracticabile. Să nu fie pentru căpestradaNuma Pompiliu locueşte d. Gogu Cantacu-zino, directorul general al C. F. R. X Sunt câte-va zile un nenorocit sergent de oraş anume Gheorghe Şerbănescu împins la desnâdâjduire prin chinurile ce’l făceau să îndure zilnic şefii săi, vestitul căpitan Stân-ciulescu şi ofiţerul S&va Hristescu, s’a sinucis trăgendu-şi o lovitură de puşcă In cap. Lucrul s’a făcut muşama, un simulacru de anchetă atribuind sinuciderea unui amor contrariat. Călăii luî Gheorghe Şerbănescu nu s’au mulţumit însă d’a fi scăpat de răspunderea morţii subalternului lor. Ei au voit şi ca această moarte sâ le aducă câştig. Ast-fel au pus mâna pe toată averea mortului consistând într’un livret al Casei de e-conomii pentru o sumă destul de Însemnată şi în mai multe objecte de valoare. Dogeaba rudele care cunoşteau existenţa acestei averi ab reclamat’o : Căpitanul Stănciulescu le-a luat la goană spuindu-lo câ nu s’a găsit nimic după urma mortului şi cade vor insista în pretenţiunile lor vor avea afaoe cu dînsul. Bietele rude alerg încă. ULTIMA ORA AGENŢIA II \\ AS Constanllnopol, 6 Martie.—Consiliul miniştrilor a conchis la acceptarea propunerii ruseşti relativă la notificarea ilegalităţii situaţiunii prinţului de Co-burg. Această notificare trebue să fie adresată guvernului bulgar. In virtutea unei iradele conformă cu această deriziune, Poarta a notificat d-iui StambulofT prin cale telegrafică, că siluaţiunea prinţului de Coburg este ilegală. Berlin, 6 Martie.—Gazeta Naţională anunţ* că generalul Witich e ataşat persoanei prinţului Wilhelm de Prusia pentru afacerile militare şi profesorul Gneist pentru afacerile politice; aceasta numire din urma s’a făcut asupra propunerii d-lui de Bismarck. Prinţul Wilhelm a ales el însuşi pe consilierul Brandenstein ca şef de cabinet. Londra, 6 Martie. — Times zice că înţelegerea puterilor e posibilă asupra numelui unul candidat al cărui trecut ar indice că va fl devotat Intr’un mod exclusiv intereselor Bulgariei. Times insista In acelaşi timp asupra identităţii intereselor Eogliterel şi Austriei, în privinţa Statelor balcanice a căror independenţă trebue să fie asigurata da amlndouă. Houia, 6 Martie.—Răspunzlnd unei interpelări, d. Crispi & zis ca ministerul afacerilor străine n’sre să intre In discuţiunea incidentelor din Modana; vinovaţii ah fost deja pedepsiţi de autorităţile franceze, şi incidentele n’ah nici o însemnătate. Asupra interpelării d-lor Ricci şi Pi-gantelli care întreabă dacă garnisoana din Masuah este Îndestulătoare pentru a resista unul atac eventual al Abisini-lor, d. Crispi zice câ nu crede câ trebue să răspunza, dar in şedinţa viitoare el va spune daca poate să răspunză şi la ce dată. D. Ferrari anunţă o interpelare In privinţa acţiunii diplomatice & Italiei In cestiunea bulgăreasca. LA CONCURENTA Vtnd mult si câştig pucin, avantagiu consumatorilor C. T. CHRISTOFOR „LA IVI A BIX AH ** Calea Victoriei, No. 100, vis-â-vi* de Cişmeaua Roşie sub Jockey-Club. Zahăr franţuzesc . . . kilo i—10 Zahăr cubic.......... » 1 —20 Cafea martinicâ cal. I . . » 4—40 Cafea Rio » I . . » 3—00 Luminări Apollo verit. 560 gr. 1—65 » de lux cal. I . . kilo 1—40 Unt-de-lemn francez . . » 3 » grecesc . . » 2 Orez turces.......... » 50 Făină de Pesta cal. I . . » 60 » » » » II . » 40 Macaroane de Italia cai. I . » 1—20 Fidea » » » I . » i—20 Măsline dulci..............» 2 Ceaiu comp. col. cutia . . » 4 Rom Englezesc .... kilo 3—60 YI\I KI DE MASA ALESE Conservate de mine tn propriile mele pivniţe Vin negra de Airurenti vechi de 4 ani Litra fr. 1. Viu alb de Draganianl vechi de 4 Uni litru fr. 1. 543 Cu stima C. T. CHRISTOFOR www.dacoromanica.ro EPOCA — 24 FEBRUARIE CASA DE SCHIMB I. M. F E R M 0 Strada Lipscani, No. 27 Cumpen si vinde efecte publice si f&ce or-ce schimb de monezi Cursul Bucureşti 23 Februarie 1888 Cump. Vend. 5 0/0 Renta amortisabila 9z b 0/0 KenU perpetua 9> 9i 6 0/0 Oblig.de bUl 88 1 2 89 6 0/0 Oblig de st drum de fer 7 o,o Scris. func. rurale 101 14 104 3 4 5 0/0 Scris. func. rurale 89 89 1 2 7 0/0 Scris. func. uruane 102 1 4 iOr 3 4 5 o/o scris func urbane 95 96 b ojO Bcris. func. urbane 85 85 i 4 Urbane 5 0/0 laşi 75 75 1/2 8 0/0 Împrumutul comunal 73 t 2 74 Uuhg Gasetpeus deilOdob.) 210 215 împrumutul cu premie ai 37 Acţiuni baucei n^tion. 1C05 101-8 Acţiuni «Dacta-Komânia, 220 230 • Naţionala 200 210 » Constructiuni 80 90 Argint contra aur 46 80 17 Bilete de banca contra aur 16 80 17 Florini austriaci 2 01 2 02 mm DOMNILOR COFETARI DIN TARA Pentru sda o maT mare desroltare Industriei Naţionale am arangeat Ferica cu maşinele cele mal perfecţionate fi forme noi, care îmi permit a resista în faţa or-carei tuorurrntr atât în calitate cât ţi preţuri; pentru care dar rog atât pe onor. d-nt Cofetari cât ţi pe consumatori a pune la proba spre a se convinge, câcl am cautat a lucra ţi asorta mal bine ca toţi anii cu toate articolele ce produce aceasta Fabrica precum: Fondo ni Garnit, şi cu Creme; Praline de Chocolat cu Creme Vanilie, Cacao, Pistasche, Nouga, etc. Pastile de Chocolal, Pastile Gome diferite ferire. Chocolat a la Creme forme cadburys; Bomboane englezeşti 22 feluri Rockes Drops la cutii i, 6 şi to chilo ţi cu etichete streine, Vien ţi London, asemenea ţi la Borcane sistem (Clark Nikolas, Englezeşti ţi la cutiuţe de lux. UN MARE DEPOSIT DE TOT CE ATINGE BRANŞA COFETĂRIEI Praauiu; Frunze si Dori pentru năruituri. Hârtie pentru torte, Tnvi si (ilasele. Culori vegetate si i'ole. Chocolat, cuverturi pentru lucru. Unt de caca» si gusturi pentru Bomboane oel mai mare depou din tara al productelor candite de Pari* si Drageuri D-nit Cofetari care doresc a avea Preciurile corente ţi catalogul special, sunt rugaţi a’mt seri ţi le vot trimite franco la domiciliul doritorilor; ţi pentru o mal mare Înlesnire a d-lor Cofetari din provincii, am înfiinţat o Magazie de Transiţ de unde se vor vinde ţi expedia mărfurile cu preciurile mai scăzute ca din Capitala fiind scăzute ţi acsizele comunei Bucureşti; iar pentrit d-nit particolarl consumatori la ocasie de Logodne, Nunti. Botezuri si Soarele, ce vor voi se cunoascâ industria ţârei se fac următoarele preciurt: Fondant ufirlat de 30 {■ Iun huo tei f.'o, Praline ac L'hocoluta eu dip rite cremuri chilo lei e.so, Oraycuri diferite chlo lei «,*o, Fructe Candite ehtlo lei li.XO, Bovibount englezeşti chilo lei 4, Caranule cufistieuri migdali creme etc. cliito l. Jarger. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Trouwouri complecte pentru fldanlatl. Layettea NiTrouNouri pentru copil. Troawoarl peutru pensionate, oteluri si restauranturi. A.vem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut (ATAUlUl1 nostru ILUSTRAT SI VA FI THIM3S OHI-CUI VA FACE CERERE. LA ORAŞUL VIENA CALEA VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANlA» vis-ă-vis de iibraria Socec 535 AVUŢIE ASIGURATA IN DOUE LUNI Cu 50 lei. Capital garantat. NoO de tot. Cereţi tulimbaromâiieascăcircularagratuitâ. Compluar internaţional 43, rue Lai Iile, Paris. H. MADrVTA A T saii c*c vânzare moşia Ba-xiriLll JJ A i na-Vultureşti din judeţul Oll, a d-nel ..rette Dumba, împreuna cu semănăturile de toamna şi cu padurea de pe dânsa, compusa numai de lemn de construcţie în grosime de 0—14 palme în circomferinţa ; precum şi douâ vit din principalul deal al Oltului din Dra-gaşanl. A se adresa în Bucureşti in strada Sfinţilor No. 4, sau Ia proprietatea zisei moşit DE VEMARE PADţJRI IN PARCHETE 1. Pe moşia Grecci de sus, Ilfov, spre Moşia CâldâruşanI. 2. Pc moşia Socetu judeţul Dâmboviţa, intre gara Ghergani şi satul Cojasca CorneştI. A se adresa la proprietarul d. Ştefan D‘ Orecianu, Bulevardul Academiei, 2 Bucureşti Erezii L. LEMAITBE, Succesori TURNATORIA RE FER SI ALAMA - ATELIERI MECANIC Bucuresti.—^Calea Văcăreşti LV o. 192—Bucureşti Se însărcinează cu construr.ţiunl de turbine şi mori cu preţuri mal reduse de căt acele din Viena şi Pesta. Preotul Unei mori cu 1 piatră de 36 lei 1900 » » » 1 » » 46 » 2100 » » » 2 pietre » 36 » 3600 » » » 2 pietre » 42 » 3800 Esecutează repede or-ce lucru de urnâtorie safi mecanică ; precum : olane simple şi ornate. Mare asortiment de moblile pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri de \in, etc. Mare deposit de grinzi defer, raiuri peutru vagoane, Ileacauvile, teve de tuci. Mare asortiment de pietre de moara, LuFerte-sous-jonars I 1 © : MARE ATELiEH SPECIAL ©# DE MOBLE SCULPTATE —s?325S&£2S35^- S’a deschis in t'alra Victoriei, Xo. 12(1. vis a-vis de Palatul StirbeL un magasin al acestui atelier, unde se poate găsi şi comanda tot-d’auna di erite mobile sculptate, cu preţuri moderate, precum săli de mâncare, de a, iataeuz' lectura, iatacuri, antreuri etc. #©©~ 573 Cu stimă, V. MAYER. NECESAR, i\0U l\ T E KESANT ■©• ©•© îl I Bucurei x©x= X© X FRIDERICH PILDNER Bucureşti — 60, Strada Carol, 60 — Bucureşti Pentru a mulţumi pe onor. clientela am adus © TRIFOI-LUTZERNA SUPERFINA • verificat âi plumbuit de biuroul Statalul, resârirea e garantată ii cu 9ţoţo. iarba de gradina, din cea mat buna calitate. Precum ; [ şi toate cele-l alte seminţe adică: de Legume. Flori şi de Palii dure numai din cele de primul rang. Cataloage se trimit I dupe ecrere franco. • II Asemenea se gasesle si toate felurile de semince pentru or-e» fel de s# paseri, numai recolta din urma. *19 •x= X©X: ZISA VEGHETOARE _ __ “ T ' la ramă bogat sculptată, avend barometru anero-id şi termometru, mare cadran de 13 ct. luminos, luminând noaptea el singur. CEASORNIC KEilONTOIIHIlSOLt specialitate pentru vlnâ-torl şi militari, recomandai de ministerul de res-bot frances la 19 Aprilie 1887. Dub'u cadran lumi- | nos, luminând In cel mal mare Intuni-ric. Mărimea 18 mm. (40 milimetri diametru) cilindru 6 rubine, __________ foarte solid. Preciul 35 franci Cu cutie de «ichei rr. Argint 40 fr. PENTRU TOATE CELE-L ALTE GENURI A SE CERE PRECUL CURENT Fie-oare Ceasornic si Pendula sunt. garatate Expeditiunc contra mandat postai D- 10 ANN0T*B ALTISBERGER Fabrica de Ceasoarnioe DEPOSIT IR RERLAD LA D. MAL- STEIN CtSO’NICAR SI B JUTIER. Berna, Elveţia DEPOUL FABRICEI DE MARE ASOUT1.UEXT UE CURELE DE TRANSMISIUNI Garantate prima calitate CURELE DE CUSUT TUBURI DE CAUCIUC Ca spirale si fara spiral» TABLE DE CAUCIUC PEM III GAHXITURI RONDELE DE CAUCIUC TUS95U 35S CjEJÎ CURELE ELEVATORII PENTRU MORI A S B E ST STICLE PENTRU NIVEL DE APA OTTO HARNISCH Bucureşti— 1, Strada Mode , 1 — Bucureşti Aproape de gradina Episcopiei 587 Tipografi» zinmltxi ,JBpoen“ Tipărit cu c«rne«lm Ch. Lorilleux C-le Parii www.dacoromamca.ro Oarait rN«po**RbI', G. Stoeuescu x©x