ANUL 111 No. 673
A DOUA EDITIUNE
MARŢI, 23 FEBRUARIE (6 MARTIE) 188$.

15 B ANI NUME.RUL
ABONAMENTELE
ÎNCEP LA I 81 ie A FIE-CAREI LUNI 81 8E PLĂTESC TOT-D’AUNA ÎNAINTE
I\ BUCUHESCI La casa Administratiunet IX TABA: Prin mandate poştale.
Pentru 1 an 40 lei, 6 luni *0 lei, 3 luni 10 lei.
IX stbkixatatEî La toate offioiele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei 6 luni *5 lei.
LA PARISj Segraseste jurnalul cu 16Cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. tier-inaln \o. 84.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
15 BANI NUMERUL
ANUNCIURILE
OIN ROMANI* SE PRIMESC DIRECT LA AOMINII TRATIA ZIARULUI
La Paris: la Agrare Havaa, place de ia
bour se. S.
Agrnrr Llbre, rus .Voire Dame des Victoirei 10, (Place de la BourseJ pentru Paris, Franela, Germania, Anstro-l'nţarla, Italia Si Marea Britani e.
Anunciuri pe pag. IV, linia 30 bani, anunciur si reclame pe pagina treia X lei linia
50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B.
REDACŢIA
No. 3. — Plata Episcopiei. — No. 8.
APARE IN 1 GATE ZILELE DE LUCRU
ADMINISTRAŢIA
!\'o. 3. — Plata Episcopiei. — No. 3.
Colectivitatea a murit!
Ieri pe când cinci mii de cetăţeni aî Capitalei se adunaseră ca se protesteze în potriva infamei ordonanţe poliţieneşti pe care colectivitatea, svîrcolindu-seîn spasmele agoniei, o ticluise pentru a încerca pentru ultima oară se înâbuşească vocea opiniei publice, betrânul bandit, care era capul haitei de la putere, depunea în mâinile Regelui demisia întregului cabinet.
Nu e vorbă, nu de bună voe s’a dat această demisie. Faţă cu deşteptarea uriaşă a Capitalei, zilele putrede-! colectivităţi erau numărate. Nu mai remânea de cât se se aleagă între retragerea de la putere şi încercarea de a se înăbuşi în sânge glasul conştiinţei naţionale, revoltate de hoţiile şi mişeliile regimului. Cum bine ve Închipuiţi, guvernul colectivist alesese : sângele generos al cetăţenilor independenţi care ar fi curs şiroaie pe stradele Bucureştilor, nu putea de cât se îngraşe pe aceste fiinţe nesăţioase de pradă, gata la orî-ce, numai şi numai ca se nu fie depărtate de ieslea budge-tară din care se hrăneau.
Regele insă n’a fost de părerea colectiviştilor. Speriat de apucăturile acestora, mişcat în fine de ţipetele desnădejduite ale ţârei şi de impunătoarele manifestaţii ale Capitalei, Mnjestatea Sa le impuse legalitatea faţa cu dreptul de întrunire al ce tâţenilor Bucureşteni.
Eri legalitate pentru colectivitate însemna moarte.
A şi murit, doborîtă de dispreţul şi de desgustul public.
Nu e vorbă, regimul care ne stăpânea ajunsese de mult in stare de putregaiu. O lovitură or cât de mică îi era de ajuns ca se se pref&ca în gunoiu. l a fost dat Capitalei se ii dea acea lovitura Onoare ei 1
De la Mehedinţi până la Dorohoiu un imens oftat de uşurare iese din tot pieptul românesc; plămâni se destiud lacomi de aer curat, inimile bat de bucurie, minţile se deschid i&rsşi la sublime aspiraţii de viitor naţional.
Începi a mai hrăni iluzii frumoase, te simţi mai mândru de numele de Român, mai ales câud te gândeşti ca acest regim vitreg şi strein a fost răsturnat numai de ţară şi prin ţară.
Virtuţile româneşti încolţite în pământul strămoşesc n’au putut fi sttr-pite de pâlâmida colectivistă.
Tocmai când crezi naţiunea românească îngenuchiatâ pentru vecie, printr’o desuâdajduita opiutialâ, ea se ridică mai falnica şi mai mândră de cât nici odată.
Aşa In vremea fanarioţilor odinioară, aşa acuma In vremea colectiviştilor.
A fost destul ca să se ridice naţiunea pentru ca să moară odioasa colectivitate. Azi a murit !
Dumnezeu s’o ierte, căci noi nici nu putem, nici nu trebue s’o iertăm.
Ion C. Gradisteanu.
TELEGRAME
AGENŢIA II ATAŞ
Paris, 4 Martie.
După o depeşă ce primeşte din Viena «Journal des Dăbats», împăratul Wilhelm a scris împăratului Franz Iosef pentru a'I exprima dorin'.a de a vedea pe Rusia şi Austria punându-se de acord In privinţa Bulgariei.
Iterlin, 4 Martie.
«Gazeta Germaniei de Nord» află că o poemă pamfletară, sub titlul de «Trăiască Francia», este răspândită la Băle şi conţine insulte contra Germaniei.
«Gazeta» face să se observe că datoria Elveţiei e de a evita provocările la adresa puterilor străine.
Sunt In Elveţia medii cari ignorează a-ceastă datorie internaţională, zice «Gazeta», şi noi voim să sperăm că guvernul elveţian va urmări pe aceia cari turbură raporturile Elveţiei cu ale Germaniei.
C»Ir, 4 Martie.
Sudanezii aO atacatSuakimuI dimineaţa. Depeşile de sorginte englezească asigură că inamicul a fost respins, lăsând vr'o sută de morţi şi răniţi. Ele mărturisesc tn acelaşi timp că colonelul Tapp şi cinci soldaţi aO fost ucişi şi că sunt 14 răniţi.
DEMISIA CABINETULUI
Căuşele demisiunei.—Campania de
întruniri.— Cabii etul Dimitrie Ghika-Carp. — Planul ministerial.— D. KogaL-niceanu.
Căuşele demisiunii
Vineri seară d. Ion Brătianu a Întrunit la Naţionala pe membrii majorităţii.
In această şedinţă preşedintele consiliului a stăruit din răsputeri, pentru invalidarea membrilor oposiţiunii care fuseseră suspend <ţ.
Atunci a luat cuvântul d. Costinescu, şi s’a Împotrivit la asemenea măsuri, care nu puteaddecât se Încordeze şi mal mult situaţia politică.
Majoritatea a păstrat tăcerea arăttn-du-se mal mult dispusă a urma pove-ţile d-lul Costinescu.
D. Ion Brătianu a intrat atunci lntr’o furie nebună şi s’a hotărât să demisioneze.
Campania de întruniri
Cea-ce estesigur e că nu acest singur motiv a hotărât pe d. Brătianu să se retragă. Din coutra acest motiv e poate cel mai slab din toate şi mai mult a-parent.
D. Brătianu era speriat de întrunirile oposiţiunii şi era hotărât să le o-preascâ chiar cu forţa armată.
Atunci s'a făcut faimoasa ordonanţă a d-lul Moruzi.
«Am să ’i sdrobesc», a zis Ion Brătianu vorbind de oposanţl.
Regele Insă nu părea de loc dispus să permită a se scoate armata, şi el a fost îndemnat la aceasta de dd. Kogăl-niceanu, Al. Lahovari şi Carp care l’afl văzut 1d ajun şi cu doue zile îuainte de întrunirea de Duminică.
Totuşi d. Brătianu aluatmăsurile mi-lităreşti cele mal straşnice ca să împiedice întrunirile.
Când s’a dus însă la Palat şi a spus Regelui că el nu poate tolera agitaţiunea creată de opoziţiune şi că trebue cu forţa s'o oprească, M. S. s’a opus In modul cel mal categoric.
Atunci d. Brătianu şl-a depus demisia.
Cabinetul Dim. Ghika-Carp
In urma unei întrevederi ce a avut loc azi dimineaţă Intre prinţul Dim,
Ghika şi dd. Carp şi Maiorescu, s’a hotărât de o cam dată următoarea combinaţie:
Dim. Ghika. Preşedinte al consiliului şi ministru de interne.
Carp, finanţe.
Maiorescu. instrucţiune publică.
Dini. Sturza, externe.
Gen. Berendey, resbel.
Pentru cele l’alte ministere n’a fost încă hotărât nimic.
Ministerul domeniilor a fost oferit prinţului Al. Slirbey.
Planul ministerial
Acest minister ar avea o coloare o-posiţionistâ moderată.
OrI-ce idee de dare In judecată ar fi depărtată.
S’ar urmări lnsăînaintea tribunalelor ordinare toţi colectiviştii care afl comis abusurl.
Darea In judecată a gen. Anghelescu e un lucru hotărât d ■ către persoanele mal sus citate.
Condiţiunea asupra căreia a stăruit mal mult d. Carp a fost aceia a Băncii Naţionale.
IJ. T. Rnsetti este djsemnat da guvernator ai Băncii Naţionale.
Carp şi amicilor sei ca se intre In
cabinet.
Faţă cu un minister format din a-semenea elemente moderate, şi a cărui atitudine nu se poate încă bine cunoaşte, oposiţia, credem noi, va a-vea o atitudine expectantă
Cea ce înse e neapărat trebuincios e ca oposiţia se nu desarmeze pe câtă vreme o reîntoarcere la colectivitate e posibilă, şi se urmeze agitaţiunea începută în contra dl ui Ion Brătianu.
Trebue ca noul cabinet se ştie că ori ce încercare d’a scăpa pe d. Brătianu li va fi fatală.
Din contra, noul minister va putea, credem, compta pe neutralitatea oposiţiunii daca planul lui e d’a lichida guvernul trecut, d’a pedepsi pe culpabili, şi d’a face alegeri libere din careva eşi guvernul definitiv de mâine.
X. F.
| Acel cari sunt stricaţi, sunt elevii altei scoli, de la care ah învăţat c& jurământul militar este un conţi act sinalagmatic.
Aşa dar, această alegaţiune a d-lul I. C. Brătianu, cu privire la şcoala tn care a început tineretul din armată, este pe atât ds maliţioasă pe cât este de neadevăratâ. D-lul a găsit chiar pe unii din ofiţerii, cari sunt astăzi urmăriţi pentru crimele ce li se impută, puşi de mine In neactivitate, pentru oare-cari abateri de la datoriile lor. Ce a fâcutd.I. C. Brătianu, din momentul In care a venit la putere ? In loc de a vedea că poziţiunea tn care se aflaţi aceşti ofiţeri, era resultatul conduitei lor, şi ca părinte să ia toate măsurile de îndreptare pentru ca, fiind chemaţi tntr’o zi tn activitate, să’şl aducă aminte de greşelile comise şi a se teme de a mal cădea Intr’ân-sele, d. I. C. Bratianu, din contra, preocupat numai de dorinţa de a şi crea un partid şi de a introduce politica înarmată ’i-a tratat ca nişte victime politice, le-a Încredinţat misiuni lucrative şi fără cou-trol, atunci chiar cănd era vorba de mu-niţiunl do râsboih, ’i-a tnaintat cu o repeziciune neauzită, ast-fel că, ea unul, consider pe aceşti ofiţeri ca pe nişte a-devărate victime ale Iul I. C. Brătianu. Victima lui I. C. Brătianu a fost chiar generalul Slăniceanu, despre care dom-nu I. G. Bratianu, In neuhibzuinţa sa, spunea, tot tu răspunsul dat d-lul Fleva, In fosta Cameră, că opoiiliunea ar fi mâncat pe nenorocitul general Slanieeanu. La aceasta nu am de căt ai face o simplă întrebare: Opoziţiunea era In majoritate In Senatul care a blamat pe generalul Slăniceanu, sah era imensa şi supusa majoritate a d-lul I. C. Brătianu? Judece dar or-cine daca şi generalul Slăniceanu nu a fost adeverata victimă a d-iul I. C. Brătianu.
In privinţa abuzurilor ce d-sa susţine că se comileafi la ministerul deră^boiu şi tn timpul guvernului conservator, la răspunsul foarte nemerit care s’a dat de d. Lascar Calargiu, voiu mai adaogacele ur-măloare: Reluzalu-s’a vre-o data de guvernul de atunci dosarele ce se cereah de Camerile legiuitoare ? La cea mal mică interpelare a unul deputat sad a unul senator, şovăit-au miniştrii conservatori a le da, precum buna-cuviinţă o cerea, esplicaţiile cele mat lămurite? Dar, să’ml permită d. I. C. Brătianu de a-1 povesti la rândul med, un fapt din zilele trecute: chiar în ajunul şedinţei de la 18 Februarie, un amic al med ml spunea că jurnalul Telegraful pe care, mărturisesc, nu’l citesc nici o dală, coprindea la adresa mea calomnii de tot felul, din care unele se cam potrivesc cu alegaţiuuile rostite de d-sa, In Cameră» tn şedinţa de a doua zi. Aş dori ca d-sa să’mi spue dacă d-sa a inspirat articolul din Telegraful sad daci d-sa s’a făcut în Cameră ecoul acestui ziar? Aş dori să am această lămurire.
General I. Em. Florescu,
ELEVII IHIIIIIMIM
Generalul Anghelescu Alexandru fu pus iu neactivitate prin retragerea funcţii încă de la 22 Fevruarie 1872 prin decret, in urmapropunerei ministrului de resbel,general Florescu, pentru ştergerea jurământului din livretul soldaţilor. Dlnsu de la 1872 până la 1877 a rămas în a-ceastâ posiţie murind de foame. încerca a’şi câştiga viaţa măsurând păduri, Insă nu gasea clienţi căci sa purta necinstit, era leneş şi lăsa pe un sub ordine a lucra.
Generalului H. în loc să’i măsoare pădurea i-a tâiat’o şi i-a vendut’o.
D. Bratianu îl chiamâ în activitate îndată ce vine la putere. De la 9 Martie 1877 intră In activitate şi capătă toate onorurile; cordoane, decoraţii, misii etc. Remâne tot ne» cinstit.
D. Kogalniceanu
Vorbindu-se foarte mult de o combinaţie Ministeriala Dim. Ghika—Kogâl-niceanu, unul din amicii noştri a mers azi dimineaţă la d. M. Kogalniceanu spre a ’i consulta asupra situaţi unei.
D. M. Kogâlniceanu i-a spus că până în momentul de faţă n’a primit nici o propunere form-la de a face parte din vre o combinaţiune ministerială şi mal puţin încă d a lua sarcina formărei u-nui Cabinet.
Este adevărat Insă că d-sa a făgăduit oare-cum Prinţului Dimitrie Ghika d’a Ii da sprijinul sâh In caşul când d-sa ar fi losârcinat a forma noul Cabinet ; ar fi chiar posibil ca d-sa sâ primească a intra Intr’o combinaţie ministerială sub preşedenţia lui Beizadea Mitică, însă aceasta nu fără rezerve.
Cele două puncte care constituie pentru d. Kogalniceanu condiţii sine qua non pentru intrarea sa In minister,este întâi u libertatea de acţiune In politica externă şi apoi excluderea din noul cabinet a persoanelor acelora care aii o politica externa d’lnainte cunoscută.
In ceia ce priveşte disoluţia Cameri-lor, d-sa crede câ M. S. Ragele ar refuza-o d’o-cam dată ori cărui noii minister, cel puţin până după răspunsul la Mesagiu şi votarea bugetelor.
Daca d-sa n’ar refusa se intre într’o combinaţiune ministerială cu Prinţul Dimitrie Ghika, în cea ce priveşte însă combinaţiunea In care şi d. P. Carp ’şl ar avea locui, d-sa o considera inacceptabilă pentru d sa.
Părerea d-sale asupra ori cărei combinaţii ministeriale formată sub auspiciile unei politice externe occidentale, este că va fi un minister mort-născut, care abia va putea trâgăni de azi pe mâine.
Pentru d. Kogalniceanu singurul ministru de Resbel pe care, faţa cu scandalurile din armată, situaţia 11 impuDe ar fi d. general G Mânu.
NOUL MINISTER
OPOSIŢIA
Prinţul Dim. Ghika a fost îasăr-cinaţ se formeze noul cabinet şi pre-
O LĂMURIRE
Ştiam toca de mult câ d. I C. Brătianu nu mal vrea să’şl dea seamâ de ceea ce vorbeşte, dar m’am convins şi mal bine de una ca aceasta, de când am citit cuvintele rostite de d-sa, tn şedinţa Camerei din 18 Februarie curent, ca răspuns la discursul d-lui Lascar Catargiu.
Primul ministru de asUri, care, dupâ cum spunea mal acum câl-va timp, In Camera, nu vrea să ştie nici de Împăraţi nici cluar de regele Carol, nu avea de ce se se sliasca mai de una zi, adresăudu se către aleşii sei, pentru a spune ca «hoţiile se făceau muşama sub conservatori» şi că d-lul a dat in judecata «pe hoţit cari s’afl condamnat şi se vor mai condamna.»
Se potrivesc oare aceste cuvinte cu acelea rostite tot de d-sa când a răspuns ia interpelarea d-lul Fleva, arătând că principiul d-sale este: mat bine di a laşa case scape un culpabil de cât a se desonora armata ?
Se potriveşte oare această decJar-aţiune cu aceea făcută Iu şedinţa de la 18 Februarie, In care vorbeşte de darea In judecata a unor culpabili «cari s’aQ condamnat şi se vor mai condamna ?»
Las la aprecierea oricărui om cu mintea sauatoasa sa judece daca ceea ce d. I, C. Bratianu spune o dată, seamănă cu ceea ce spune altă dată.
După mine unul, nici nu se poartă cum vorbeşte, nici vorbeşte cum se poartă, aşa câ teamă ’ml este câ ’l ar li venit la socoteala mult mal bine de a lăsa să scape pe cel culpabili, daca nu s’ar fi găsit mal mulţi oliceri superiori cari se Înţeleagă all-fel onoarea militară.
Cuvintele lusâ cele mal nesocotite ale d-lul I. C. Brătianu sunt acelea când adre-ssaza d-iul Lascar Calargiu următoarea întrebare: Acei cari s’au dat in judecata, ai cui elevi sunt ? ai mei sau ai d-lra ? Mal a-daogând,—dupâ obiceiul său de a născoci vorbe spuse de alţii—ca oare cine ’i ar fi zis : «ce pacal ca acest tineret a Început la o rea şcoala 1 Asta ’l a stricat; efl ’i am găsit stricaţi.»
Or cat aş U de sigur câ Însuşi d. I. C. Bratianu nu a crezut ceea ce a spus, nu mă pot ânsă stăpâni de a nu mă ridica cu indignare contra unor asemenea cuvinte proferate de primul ministru al guvernului actual, mal cu seama când ştia şi suut adânc încredinţat câ, numai mulţumită acelui «tineret,» care a Început la a-cea «rea şcoală,» d. I. C. Brătianu a putut trimite pe câmpiile Bulgariei armata română de care suntem cu toţii mândrii... până şi chiar d-sa.
Şcoala despre care vorbeşte d. I. C. Brătianu nu a stricat pe nimeni.
2
EPOCA — 23 FEBRUARIE
El acoperea pe necinstiţi şi perse-outa pe cei l'alţl. Un exemplu este cazul căpitanului Botez, dat în urmărire pentru fals în registre recunoscut de el însuşi. Gen. Anghe-lescu refusă a’l trimite înaintea Consiliului de resboiQ, mărginindu-se a ’l da o pedeapsă disciplinară.
Unde putea fura, fura; Inse în mic, pe furage.la manevre, pe chirii.
La 1882 a găsit mijlocul se fure din Indemnitatea ce a cerut un proprietar pentru un teren, pe care se instalase un lagăr comandat de domnia sa.
La început proprietarul nu reclamase nimic; în urmă Inse, dupe îndemnul chiar al generalului, arecla-mat o indemnitate enormă din care şi-a luat partea.
D. I. Bratianu, zice Bravo la toate acestea, şi'1 numeşte ministru de Resboi I
Cel dânteiu act al lui a fost a reintegra, în armată, pe un ofiţer şters din controale pentru că fusese osândit de Consiliu de ResboiCi pentru mituire.
A violat toate legile pentru a reintegra în armată acest alt elev al d-lui Bratianu.
Generalul Maican Demetrescu, pus în neactivitate prin retragerea funcţii tot de către generalul Florescu pentru greşeli gravefţinuse prăvălie la Galaţi )se vedeîndata oe d Bratianu ,rine la putere, înaintat, trecut peste cinstitul şi bravul colonel Murgescu, (unul din eroii atacului bastimentului turc sburat în aer) suspect de simpatie pentru generalul Florescu.
Maican-Dumitrescu este Înaintat repede, neţiindu-se în seamă termenul petrecut în neactivitate şi cere trebue se i se scaz*, şi ajunge stăpân absolut al flotile', persecutând pe toţi cel cinstiţi şi înconjurându-se numai de cel coruptibili.
Este chemat ca director la minis-tei’iu de resbel, sub oblăduita conducere a elevului Anghelescu, şi a-oolo face o lege pertru flotilă, in care, pe lăngă gradul de general ce şi-l însuşeşte, în contra legi cadrelor , face din flotilă un adevărat Stat în Stat. Dupe acea lege bugetul flotilei este absolut la disposiţia comandantului el, fără control.
Norocire că acest distins elev al d-lul I. Brălianu n’a putut se o a-plice multă vreme.
Elevul Colonel Maican este depărtat de generalul Florescu de la Py-rotechnia armatei unde, de şi nu era superior, şi nu putea dispune de nimic, totuşi se simţea apucăturile Iul rele. El este trimis la Craiova în artileria teritorială spre al feri de or-ce ispită. Mutarea sa este din Februarie 1875.
D. Bratianu, 11 cheamă imediat la 9 Martie 1877 în capul serviciului armelor speciale la ministerul de
resboiu; 11 face locotenent-colonel peste or-ce rând, şi li formează e-ducaţia aşa de frumos, în cât acum l’a adus a acoperi de ruşine armata întreagă. Frumos elev a făcut 1
Elevul Radu Mi hat, pus îu neactivitate prin retragerea funcţii la 1868 cu gradul de maior, desesperând vre odată a R rechemat, demisionează la 1869, şi uzează mai multe duzine de pantaloni de dril, până la anul 1877 când d. Bratianu îl numeşte prefect al poliţii, unde se deprinde iute la furtul pungelor, ceasornicelor, etc.
D. Bratianu, vezând într'însul ep-titudini speciale, se grăbeşte a împodobi din ncu armata cu dânsul şi terfeleşte toate gradele şi toate uniformele numindu-1 în diferite grade până la cel mal înalt, de general... de reservă 1
Frumoasă reservă a făcut şi d nu Radu Mihai şi d. Bratianu !
Frumoasă părere trebue se aibe străinătatea de armata noastră când J aude că generalul Radu fură ceasornice, (bez Vlaşca şi Teleormanul, dupe zicâtoarea română).
Ar trebui cel puţin ca jurnalele se nu ti mai dea această poreclă şi să lase numai pe profesoru lui, pe d. I. Brătianu se ’l cheme cu acest titlu atât de terfelit.
(Va urma).
INFORMATIUNI
CONVOCARE
Domnii membri al Clubului Libe-beral-Conservator, sunt rugaţi a se Întruni în adunare generală Luni 29 Februarie anul c. orele 2 p. m. în localul Clubului, strada Ştirbel-Vodâ No. 2, spre a asculte darea de seamă , a anului 1887 şi a proceda la operaţiunile prevăzute de art. II—X, şi ur-! mătoril din regulamentul Clubului.
1 Preşedinte : General I. Em. Florescu
La ora 1 la Cameră colectiviştii sunt adunaţi fntr'o odae vecină de sala şedinţelor.
D. Brătianu le face declaraţiunna că şi a dat demisia.
S a observat că eri seară, la d-na Oteteleşanu d. Lascar Catargi a avut o foarte lungă convorbire cu contele Goluchowsky.
Eri toată zioa d. Ion Brătianu n’a voit să primească pe nimeni. Chiar celor mai intimi ai sei, uşa sa a re-I mas închisă.
-*
Comisarul de poliţie din Giurgiu Adamescu a fost înlocuit prin con-diearul Tribunalului Vlaşca. Şi din-sul este bănuit d'a nu li lucrat cum se cuvine contra opoziţiunei.
D. Ion Brătianu a fost priimit azi dimineaţă de Regele la care a stat mai bine de o oră. înainte d’a merge la Palat d-sa fusese la ministeriul agricultura!, industriei, comerciulul
şi domeniilor unde resfoise mai multe dosare.
Eri Duminică oiosiţiunea Craioveană a ţinut şi dânsa o întrunire publică.
lată telegrama adresată In această privinţă d-lui Viutilt C. A. Rosetli de d. senator Chintescu care a presidst întrunirea :
Astăzi la orele 2 s a ţinut o întrunire publică.
Entusiasmul a fost indescriptibil.
AG vorbit d-niî Viişoreanu, Guran, Târ-noveanu, Seulescu şi deputatul Ciocazan.
Moţiunea următoare a fo-t aclamata tn mijlocul aplauselor frenetice aleadunâriî.
«Cetăţenii Graiovent. convocaţi tn întrunire puolică de comitetul liberal radical, aderează la linia de conduită inaugurală de ziarele «Românul» şi «Lupta», asigurând de sprijinul lor pe valoroşii directori Vintilâ llosetli şi Gheorghe Panu i protestează cu tărie contra ilegalei arestări a deputatului Panu, tnfierând purtarea nedemnă a acestui guvern sugrumător al drepturilor şi al libertăţilor publice.»
D. Spiru Haret a remis azi dimineaţă d-lui Mitiţă Sturza demisiunea sa din postul de secretar general al ministerului cultelor şi instrucţiunel publice. Această demisiune a şi fost primită.
In faţa zgomotelor respândite despre intenţiunea guvernului d’a năbuşi afacerile Maican, lmptdicând trimiterea vinovaţilor înaintea Consiliilor de rezbel şi mărginindu-se a-I reforma, mai mulţi ofiţeri superiori din acei cărora se datoreşte începerea urmăririlor ar fi făcut, se zice, demarşe pentru activarea instrucţiunel. Aceste demarşe ar fi avut de rezultat, precum ni se spune, ca astăzi se se închee negreşit instrucţiunea
D. Manolake Cârtojanu, sub prefectul plasei Câlniştea din judeţul Vlaşca, pentru motivul că nu a desfăşurat dupe cum pretinde stUpul tronului Epurescu destul zel pentru isbânda candidaţilor guvernamentali în ultimele alegeri a fost înlocuit prin d. Pănescu, fost şef al staţiei oăel ferate la Conţeştl. Pentru acelaş motiv, directorul prefec-turel, d. G. I. Cârtojanu, îş aşteaptă ordinul înlocuiri prin d. Râdulescu finul d-lul Fundescu.
Urgia asupra familiei Cârtojanu nu se va opri insă aci : se zice că şi d. E. Cârtojanu,substitut la tribunalul Vlaşca va fi asemenea pus in disponibilitate.
sas
La Giurgiu circula eri sgomotul despre înlocuirea d-lul prefect Poteca prin un domn Chintescu de la Turnul-Severin sau, în caz de refuz al acestuia, prin d. Em. Culoglu, veselul prefect al judeţului Constanţa.
Se zice că juriul de onoare instituit de d. Radu Mihai, pentru al scoate alb ca zăpada din afacerea cu ceasornicu, basat pe o declaraţie negreşit de complesenţă a d-lui M. Kogălniceanu care fix-ază ca dată a schimbului făcut cu d. Radu Mi-hai, o dată anterioară aceleia a furtului obiectelor d lui căpitan Văeă-rescu, va face o declaraţie pentru a spăla pe d. Radu Mihai.
Este de mirare ca Intr’o afacere în care sunt în joc doi militari, un ast fel de juriu de onoare se se formeze fără se facă parte dintrTnsul nici un ofiţer şi mai cu seamă fără
ca d. căpitan Văcărescu principalul interesat se fie auzit.
întrunirea de eri a oposiţiunel a e-sasperat atât pe poliţie In cât astă noapte s’a năpustit cu o furie adevărat colectivistă nu numai asupra acelor care aO asistat la această întrunire, dar şi asupra orcul este bănuit de simpatie pentru oposiţiune.
Intre mal multe altele semnalăm viitorului Ministru al Justiţiei următorul caz:
D. Niţa Radu Ruse, tâmplar locuind în Strada Rahovei No. 247 s'a pomenit cu comisarul Alex. Calvocorescu, Inso ţit de doi sub comisari, doi gendarml pedeştri şi de vr’o şase bătăuşi, în capul cărora se găsea numitul Milialake Voicu, condamnat în mal multe rânduri pentru furt, contraband, bâtae şi răniri grave, şi de uu a'.t puşcăriaş a-nume S. Fluture, ca vin la dânsul a-casă, II sparg geamurile şi uşa şi nâ-pustindu-se înăuntru II bat pe dânsul, pe soţia sa şi pe cârciumarul Dumitru în modul cel mai crunt.
In zadar toţi chemaG In ajutornimenl nu îndmnea sâ vie sâ’I scape. Iatrebat fiind d. Calcovorescu care este cauza acestei urgii d-sa a avut cinismul sâ râspundâ tn gura mare :
— Tu eşti cu opoziţia, al fost la Întrunire, şi o să vă ucidem pe toţi câţi aţi fost la Întrunire.
Cea ce face actul poliţiei şi mai infam este că nenorocitul Niţâ Radu Ruse tntrebat de noi daca a venit la întrunire ne a răspuns :
«— Am vrut sâ mâ duc, însă fiind a-meninţat din nainte n’am îndrăznit.»
Cuvîntul de ordine în cercurile colectiviste este d’a se prezintă schimbarea ministerului ca un act de dibăcie al d-lui Ion Brătianu, care vo-eşte a păstra puterea fără a avea răspunderea ei. Ast fel, toţi colectivişti sunt de acord pentru a spune că noul cabinet nu va fi de cât con-tinuaţiunea cabinetului d-lul Ion Brătianu, care ar urma sâ fie în realitate şeful guvernului. Ei pretind că beizadea Mitică a luat formal angajamentul d’a nu face nici un pas fără voia predecesorului seu ; după dînşii cei cari strigă colectivitatea a murit! se înşalâ amar ne adeogând să trăiască colectivitatea I Puterea d-lui Ion Brătianu va fi şi mai mare pe viitor ; d-sa se va alege deputat în unul din colegiile vacante şi va lua preşidenţia Camerei pentru a ţine ast fel In mâinile sale pe guvernul lui beizadea Mitică, prevenit deja de regele că in nici un caz nu’i va acorda disoluţiunea Camerei.
Această interpretaţiune a schimbare! cabinetului pe care colectiviştii se silesc a o face să fie primită de public este insă cu totul nepotrivită cu compoziţiunea noului cabinet care se dă aproape ca sigură, in adevăr, personalitatea dominantă pare că trebue să fie aceea a d-lui Carp şi nu e admisibil ca d. Carp sâ fi primit rolul ce colectiviştii îi a-tribuesc.
Nu se cuvine dar să vedem în silinţele cercurilor colectiviste d’a face să se creadă că viaţa colectivitâţei nu e9te sflrşitâ de cât oparigorie de bolnav.
In Tlrgovişte, aapărutun nou ziar; Viitorul organ al intereselor locale. ’I urâm viaţă lungă.
-asin numărul de eri s’a strecurat din eroare numele d-lui Scordilie între
—hm—aaw siami^a mm
acel al comisarilor care suprave-ghiau întrunirea de la Orfeu.
D Scordilie nu mai este comisar de mult timp.
-SN5-
Consiliul comunal al Giurgiului a înscris pe d. I. C. Fundescu, între alegătorii colegiului I iu pentru Senat şi colegiului al 11-lea pentru Cameră şi între eligibilii la Senat.
D. Fundescu însă nu are absolut nici un drept d’a figura pe vre una din listele In care a fost înscris.
înscrierea, datorită zelului colectivist al d lui N. Droc-Barcanu, directorul gimnazuluî din Giurgiu, a fost coi testată de un mare număr de a-legători.
Secretariatul Atheneulul Român ne face cunoscut că din cauza balului Curţii, conferinţa d-lul Tache lo-
nescu, despre credinţă, anunţată pentru Joi 25 curent, se va ţine a doua zi Vineri la 26 şi va începe la 8 ore şi jumătate.
Duminică 28 Februarie, d-1. io-nescu Gion va vorbi despre Entusiasmul în trecuta generaţiune.
l!N DEPLTAT AL CAPITALEI
Pe când colectivitatea, în lipsă de de alte mijloace d’a depărta din Cameră pe unii deputaţi aî opoziţiei, le contestă naţionalitatea fără a produce nici o dovadă în sprijinirea contestaţii el, ea admite In adunare, ca reprezentant al capitalei ţârei, pe omul pe care ’l priveşte următorul act şi care, de când a declarat sub propria sa semnătură că este supus străin, n’a făcut nici o demarşe pentru a dobândi drepturile de cetăţean român ce exersează azi.
IMTERCGATORUL LUAT LA INSTRUCŢIE
LUI
RADUGAJVU IO AN
LA 14 IUNIE 1869
Dosar No. 2033, Trib. Ilfov Secţia II Corertionuln
i) Cum te numeşti,de Riducanu Ion, de ani câţi ani eşti, ce profesie )4,comerciant Strada Mo-al, unde locueştl ?	şilor.
Ce naţionalitate!	De protecţie rusă1
i) In pricini criminale N’am mal fost. saO corecţionale al mal fost ?
l) Cunoşti pepreotul II cunosc ţi nu l’un ve-Gr. Musceleanu,de când rut din luna Iul Martie, T-atvfizut ?	când a trecut pe la prâ-
valia mea şi l'am salutat. 4) Poţi se spui in ce zi Eu v4 declar ca de la a venit Musceleanu la Martie nu l'am mal vt-d-ta tnca cu un individ zut, şi poate st fi venit In şi cine era acela?	lipsa mea, căci eO de la
Iunie t am plecat la târguri şi m’arn întors Marţf la 10 Iunie.
$) Ce marfa al.d-ta in Marchitanie, adică fiare, prăvălie ?	lacate, arme şi altele.
Judecător instructor, I. Cinflea,
Gref.
(iscălit) H VDIXAM IVAN.
DIN DISTRICTE
BOTOŞANI
Comitetul pentru adjutorarea incendiaţilor din Botoşani
Joi la 18, zice Vocea Botoşanilor, In localul Clubulului, a început distribuirea banilor călre incendiaţi dupe repartiţiunea făcuta de comitet pe liste anume oprite, definitiv regulate.
Fie-care incendiat, dupe apelul nominal ce se face, în basa acestor liste,
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(34)
H.	W O O E>
CASTELU TRAGIC
PARTEA II
IV
Scrisoarea
Apoi după ce’şi bău ceaşca de cafea şi’şi puse pălăria pe cap. judecătorul eşi fără a zice adio nimănui.
D-na Hare se întoarse spre fiica sa.
—	De ce mi-ai făcut semne, Barbara? ce a fost hărtia ce a căzut din scrisoarea Anei ?
Ea o scoase atunci din buzunar; a-bia o citi şi se făcu galbenă ca moartea.
—	O 1 mamă 1 strigă ea.
—	Ce este ?
—	E vorba de Richard, zise ea Încet. Nu mă gândeam la el, ce noroc că tatăl meG n’a văzut nimic I
—	Mă faci să mor, Barbara. Ce zice Ssrisoarea acea 1
Barbara citi mamei sale scrisoarea; ea coprindea următoarele ;
«Am primit o stranie scrisoarea de la R..., fără data, fără iscălitură; am recunoscut scrisul lui. ’Ml spune să vă vestesc că într’o seara, peste puţin, va veni să vă vadă. Trebue să pândiţi din partea luflşilor.»
D-na Hare dădu drumul| scrisorel care căzu pe genuchil săi.
—	Ce fericire 1 o să’l vedem 1 suspină ea.
—	Da, mamă, dar in ce primejdie o să se pue I
—	Da, însă puţin lucru e să ştiG câ trăeşte ? D zefl care l'a ocrotit până azi, 11 va ocroti şi mal departe. El nu lasă nici odată pe cel nevinovaţi. Arde hârtia asta, Barbara.
—	Trebue sâ'l vadă Enric, mal întâi, mamă.
—	Atunci să il arăţi chiar azi; nu mă voi linişti până ce nu’l voi şti ars.
Sfidând clevetirea limbelor rele şi cu primejdia de a întâlni pe tatăl sâG, Barbara porni In grabă spre biuroul ddu ICariyle. El lipsea şi trebuia să se întoarcă abia seara. Ce era de făcut ? Se hotărî a se duce la Est-Lynne spre seară, când tatăl el va fi plecat.
Abia sunaG şapte ceasuri când bătu la uşa lui Carlyle. Nu'l găsi nici acum; 11 aşteptai la masă. Servitorul voi s)o poftească în casă; Barbara nu primi.
Is&bela care sta la fereastră pândind întoarcerea bărbatului său, o zărise}
o văzu departându-se.
O mnutâ în urmă servitorul intră.
—Miss Hare a fost ?
—	Da, Milady; a întrebat de d-nu. I-am spus câ milady era acasă, dar n'a voit să intre.
Isabela nu cuteză sâ Întrebe mal muit.
Levison o privea cu milă; se sculă grăbit şi se duse iar la fereastră. Tocmai atunci sosea bărbatul săd, care se întâlni cu Barbara, caie ’l strânse prieteneşte mâna şi’i citi o scrisoare.
Nu se gândeaG atunci că ochii geloşi al Isabeleinu’I lasaGoclipă; că ochii curioşi al lui Levison şi al Corneliei pîn-deaG toate mişcările lor.
Puţin după acea, Carlyle intră In so-fragerie, lnvinuindu-se c’a întârziat prea mult.
Isabela nu răspunse nimic; bărbatul el însă nu bagă de seamă şi se puse vesel la masă.
—	Ceai citit cu Barbara ? întrebă jde o dată Cornelia cu sângele ei rece o-bicînuit.
Ochii Isabelel scânteiară.
—	Al da... zise Carlyle rîzînd pentru a lnlăntura bănuelile ; fetele au început să'mi spue tainele lor şi pricepeţi că nu le pot trăda.
—	Ce ne istoriseşti tu, Enric ? AI putea să ne răspunzi mai lămurit I Cam de multe ori se Întâlneşte cu d-ta Barbara, de o vreme.
Carlyle aruncă drept răspuns o pri-
vire furioasă surorel lui, şi In acelaşi timp o ţinti aşa că ea îşi plecă ochii.
Totuşi nu’l venia sS tacă :
—	Cum 1 zise ea, iar să fie vorba de istoria cea veche ?
Corny voia să vorbească de Richard; dar Isabela înţelese prin aceste cuvinte vechiul amor al Barbarei pentru bărbatul el.
—Cornelia, răspunse avocatul serios, mi-al face plăcere se vezi de prlnz. Iţi spun încă odată că n’am dreptul de a trada tainele pe care mi le a încredinţat o d-şoarâ. N’&m dreptate, căpitane Levison ?
Căpitanul făcu un semn din cap fără a răspunde; un zimbet pe care ’1 băgă de seamă Isabela numai, rătăcia pe buza lui. Cât despre Cornelia, se supusese şi nu zicea nimic.
A doua zi dimineaţă, Isabela stătea lângă fereastră, tristă şi posomorite. Căpitanul Levison dusese pe Carlyle până la portiţa Parcului; apoi prefe-cându-se că’l lasă, 11 urmărise, lărîn-du-se ca un şearpe, pe după gardul care se întindea de a lungul drumului.
Un ceas dupe acea se întoarse şi povesti Isabelel câ fusese faţă la o întli-nire a lui Carlyle cu Barbara lângă grilajul «Crlngulnî». Tot atunci i se aduse o scrisoare. Era o invitaţie la masâ pentru zioa viitoare.
Ea dădu scrisoarea cumnatei sale.
—	Vrei se mergi ? Întrebă aceasta.
—	Da, răspunse Isabela; Enric ca şi
mine are nevoe de a shimba aerul, a-dause ea ciudat; trebue dar se ne folosim de această serată.
—	Şi veţi lăsa pe căpitanul singur ?
Isabela nu răspunse; scria răspunsul.
—	EI bine ? respunde ! strigă Corny.
—Căpitanul va prinzi şi singur odată,
zise Isabela cu răceală. Sâ primesc invitaţia pentru d ta ?
—	Nu, eG nu mă duc.
—	E( bine I atunci, căpitanul nu va fi singur.
—	Dar nu ţin de loc să’l am de tovarăş I adause Cornelia; nu’mi place aşa grozav. Aş vrea se mă duc la masă la d-na Jtfferson, dar mi-ar trebui o rochie.
—	Nu e nici o greutate, zise Isabela; şi mie ’ml trebue una.
—	D-tale?Iţl mal trebue Inc# o rochie nouă ?
Cura, n’al duzini 1
—	Nu ştiam câ ’ml numeri rochiele, zise Isabela rîzlnd.
Apoi isprăvi scrisoarea, sună să vie servitorul, i-o dădu şi zise se cheme pe Wilson.
—Azi dimineaţă, întrebă ea pe dadacă, vine cusătoreasă ca se Încerce rochia Isabelel ?
Wilson stătu la îndoială, se roşi, şi privind când la una când la alta, res-punse câte-va cuvinte de neînţeles.
Dar Cornelia, ridicând capul:
(Va urma).
www.dacoromamca.ro
EPOCA- 23 FEBRUARIE mmammmmmmmmmmmmm
3
se presintă înaintea casierului acestui comitet, d. A. EnacovicI, unde tn pre-senţa unei delegaţiunî a comitetului
compusă de d. D. Sc. Miclescu, vicepreşedinte de dd.T. Buzdugan şi Alecu Sin George membrii acestui comitet, se face numerarea sumei anume prevăzută, în lista de repartiţiune. Primitorul iscăleşte o chitanţă tipărită din o condică anume formată pentru suma care o primeşte şi detegaţiunea, în josul fie-cărel chitanţe confirmă prin iscăliturile tuturor membrilor ce o compun, că 'n adevăr plata s a făcut în presenţa sa şi cel In drept d’a primi suma fixată de comitet s'a presentat In persoană.
Pentru evitarea substituţiunelor de persoane ce lesne se pot face prin con-fusiunea ce o aduce identitatea de nume, mal ales între evrei, comitetul şi a asociat pe dd. Wohl şi Wahrman care făcând mal multe distribuţiunl de bani ch ar incendiaţi'or posedă aproape cunoştinţa tuturor acelor ce ad sub rit pagube din incendia.
Pe lângă acestea s’a trecui în dreptul numelui fle-căruia numărul casei care a ars, apoi se ia de baza spre verificarea identităţel persoanei şi sumele ce deja s’ad dat de comitetul is-raelit în două rânduri şi care se constată prin un tablod regulat format conţinând suficiente informaţiunî.
Se speră că peste două zile totul să fie terminat.
Distribuţiunea e foarte la timp ve nită, gerurile sunt mal mari, nevoile mal grele de cât ni le-am putut închipui. Lumea e foarte mulţumită de a-ceste adjutorurl, regula şi justeţa observată în împărţeala, face cea mal mare onoare comitetului şi donatorii 'şl atrag toate bine-cuvîntările ctlor adjutoraţi.
BUZEL
Urmările miselielor' colectiviste
Îndreptarea este informată că ţiganii de la Simuleasca s'ar fi revoltat tn contra primarului lor, vestitul Iancu Po-pescu, pentru că nu le-ar fi plătit pînă azi ovaţiunile ce ad adus pestradeo-raşulul marelui patriot Brătianuîn timpul alegerilor.
Primarul ca să scape de încurcătură ar fi obiectat că simpaticul nu 'i a dat parale.
• *
Un slujbaş de la casieria locală, care 'şl părăsise serviciul pentru mal multe zile din ordinul primarului spre a face propagandă electorală, se plânge că nici până astă-zl nu şi a primit resplata ce i s'a făgăduit pentru alergăturile şi an-ticamerile ce a făcut primarului în timpul alegerilor.
• •
Ni se spune că mal zilele trecute la gara locală, vre o câţl-va negustori din oraş ce se găsead acolo ad făcut o frumoasă ovaţiune părintelui oraşului a-dresându’I oare-care înjurături (I ? ) la care d-sa ar fi răspuns tot pe aceiaşi struna şi cu aceiaşi desinvoltură.
Nimic mal gingaş !
*
* *
Individul Scarlat N. Aldea Primarul comunei Valea Teancului cel care n’a făcut alegeri de delegaţi în comuna sa este dat In judecată pentru crima de tâlhărie. Afacerea este pendinte înaintea d-lul Jude Instructor local, probabil că acest erod colectivist va fi depus la răcoare.
Fratele numitului este depus la puşcărie pentru această crimă.
IAŞI
Artiştii teatrului Jasau
Prin arderea Teatrului Naţional artiştii societari din a doua capitala a regatului ad fost isbiţl de o mare nenorocire, căci pe lângă că ad rămas lipsiţi de local, apoi toată averea artiştilor decoruri, costume şi mobilier a fost mistuită de foc, pentru care artiştii ad solicitat ajutorul M. S. Regelui prin următoarea telegramă :
Majestăţei Sale Regelui,
Bucurescl.
Sire,
Teatrul Naţional din a doua voastră Capitală a fost prada flăcărilor în noaptea zilei de 17 a. c, Această mare nenorocire, Sire, a lovit greu şi pe^oraş, Care nu avea de cât un singur local de teatru, dar mal gred pe subscrişil artişti societari al acelui teatru care ne găsim în o îndoită perdere : lntăia că nu mal avem un local şi a doua Sire, nimicirea întregului mobilier, decoruri şi costume, proprietatea Societăţel.
Implorăm, Sire, înalta Voastră pro-tecţiune pentru dotarea acestui oraş cu un alt teatru.
Prea plecaţi Voştri servitori depunem J» picioarele Tronului umilitele noastre
rugăminţi şi rămânem prea supuşi şi devotaţi servitori.
Luchian, Galino, Bălânescu, Elena Laşcu, E'ena Gavrilescu, Atena Geor-gescu, Evolski, Arceleanu, Pruteanu, Dimitrescu, Constantinescu, Alexan-drescu, Ionescu şi Manoliu.
DIMBOVITZA
Orrima orrikrila
In ziua de 14 Februarie, zice Viitorul o crimă oribilă a avut loc în comuna Bogaţi. Gheorghe Cârstea a omorît pe fratele săd Stanciu, lovindu’l cu un ciomag dupe urechia dreaptă. Moartea a fost instantanee.
D. judecător de instrucţie mergând la faţa locului, în urma unei serioase cercetări a descoperit pe criminal,care, la începutul instrucţ’unel nega crima comisă. In urmă, după ce a fost depus tn prevenţie, a mărturisit totul.
Motivul fratucidului este o neînţelegere provenită din cauza a doi stânjeni de pământ, pe cari ’i stăpânea Stanciu, lăsaţi de mama lor acestuia, pentru că el singur Îngrijise de dânsa până la moarte.
Cele ce vedem petrecându-se în comuna Bogaţi ne umple inima de durere. Boţeşti, Bogaţi şi Dobreşti din Muscel, sunt trei comune unde crimele şi tâlhăriile nu se pot stârpi cu nici un chip.
Ferocitatea şi nesupunerea locuitorilor te îngrozeşte. Focul, în cazul cel mai fericit, este răsbunarea, când cuţitul sad revolverul nu’I poate răsbuna. Vai de acel consătean care ar avea curajul să denunţe vre unei autorităţi o crimă sad un delict I
Pisicaru, vestitul Pisicaru, astăzi om de treabă, este singurul care mal îngrozeşte pe aceşti nelegiuiţi.
A 2* EDITIUNE
CORPURILE LEGIUITOARE
SENATUL
Şedinţa de la 22 Februarie 1888
şedinţa se deschide la orele 2 şi 1/2.
Dupe citirea şi aprobarea sumarului şedinţei precodinte, se citeşte o petiţie a generalului Anghclescu care cere se fie trimis înaintea Curţel de Casaţie de vreme ce circulă tn privinţa sa o suma de ştiri reu voitoare. Se decide trimiterea petiţiu-nel la secţiune.
D. MArtescu se miră despre această procedare. 0 asemenea petiţie nu se poate trimite de cât la comisiunea de petiţiunt, ear nu In secţiuni.
Kste o lege de răspundere ministerială care nu trebue pierdutâdin vedere şi care trebue respectată. D-sa aminteşte tn puţine cuvinte lot mersul afacerel Anghe-lescu şi apărarea sa susţinută de d. I. Brâtianu.
D. I. Bratlauu, anunţă apoi demisiu-nea guvernului.
Şedinţa se ridică şi se declară secretă.
D.
CAMERA
Şedinţa de la 22 Februarie 1888
Şedinţa se deschide la ora 1 fi jumătate fiind prezenţi 117 dd. deputaţi.
D. Ion Itratianu. Am onoare a vă comunica că ministerul fi-a dat erî la 11 ore demisia, fi că bl. S. Regele a primit'o (Semne de satisfacţie, aplausa prelungite).
Nefiind minister, preşedintele ridică şedinţa. Cea viitoare pe mâine la ora 1.
ZIARELE DE AZI
Criza ministeriala
Toate ziarele înregistrează demisia ministerului; toate însă nu apreciază încă această demisiune.
Presa opoziţiunel îşi exprima bucuria pentru căderea regimului|colectivist.
România zice :
D. Lascar Catargiu a zis în discursul ce a ţinut fn Cameră : Numai merge! şi în a-devăr că n’a mat mers.
Trebuia un^sflrşit, urma sâ se facă dreptate şi acestei ţări atât de mult apăsată, esploatatâ şi îngenuchiatâ.
Cu toate acestea, opera nu e fncâ complectă, lucrul nu e sfirşit prin căderea firmei d-lul ion Brătianu, pe câtă vreme a-supritoril ţârei, călăii libertăţilor publice vor fi incă în majoritate în adunarea naţională. Lupta de aci înainte începe; însă va fi lupta cea dreaptă, cea folositoare şi pentru ţară şi pentru partide.
Voim cu toţii sfi reslatornicim domnia legilor, sâ ridicăm moralitatea publică, din noroiul undp|câzuse, latnălţimea unde se cuvine; sâ facem ca libertăţile noastre publice s6 ajungă o realitate pentru cetăţean.
L’Independance Roumaine zice ca căderea Plevnei n’a provocat mal mult entusiasm ca căderea d-lui I. Brâtianu.
Căderea d-lul I. Brătianu nu mal era de cât o cestiune de timp.
D’aceia a putut zice mai de unăzi în Cameră d. Lascar Catargiu : «Ori ce aţi face pentru a vâ agăţa de putere va fi de prisos, nu mal aveţi încrederea ţării. Retrageţi-vâ pentru a uşura sarcina Regelui şi a înlesni situaţia Sa. Aţi arun-
cat ţara într’o stare decorupţiune şi de ' mizerie fără seamăn. Pentru a pune capăt acestei s.tuaţil retrageţi-vă: vâ dad acest sfat »
Pronunţând aceste cuvinte, zice Independenţa, leaderul conservatorilor erea interpretul gândului tutulor.
• «
Cât despre noua situaţie creată prin > căderea guvernului, ziarele de azi sunt foarte laconice.
România Liberă după ce anunţă demisia cabinetului zice ;
Astăzi s'a adunat la Eforie, Prinţul Ghi-ka. P. Carp şi T. Maiorescu, pentru a se înţelege împreună.
Parlamentul va primi corounicaţiune despre deraisiunea cabinetuluîşi’şl va suspenda lucrările până la constituirea noului cabinet.
*
* •
Ziarele guvernamentale anunţă demisia mmisteruluî fără a se rosti asupra motivelor acelei demisiuni.
Telegraful zice pur şi simplu :
Ministerul ’şi-a dat demislunea. Ieri M.
S.	Regele, după ce a primii demisiunea cabinetului, a chemat la palat pe d. Dumitru Ghica, tnsărcinându’l cu compunerea noului cabinet.
Tot atât de rezervata e şi Unirea care adaogâ numai atât :
In locul d-lul Dim. Ghica care va rămâne preşedinte al consiliului fără portofolii!, la preşidenţia Senatului va fi ales d. I. C. Brătianu.
ÎNTRUNIREA
MAJORITATE! DE LA SENAT
înainte de întrunire
Cu cftte-va minute înainte de a se deschide şedinţa Senatului d. I. C. Brătianu însoţit de d-niî Dr. Rîmniceanu, Di-mancea, Cortazzi, precum şi de inspectorii de poliţie Epureanu şi Lahovari soseşte pe jos de la Cameră.
D. Brâtianu intră pe uşa Senatului cu surâsul pe buze.
Toţi Senatori coîectiviştlll înconjoară sS ’1 facă întrebări, d-sa Insă tot surî-zând ie răspunde : O sâ vedeţi aşteptaţi.
Colecti\iştil sunt toţi consternaţi. In fine se deschide şedinţa Senatului In care dupâ cum se vede In darea de seama, d.I. C. Brătianu anunţâdemisia Cabinetului.
După ridicarea şedinţei publice uşierii invită publicul se părăsească tribunele.
întrunirea
Colectiviştii puri sunt In păr şi toţi aştept cu nerăbdare cele ce va zice d. Brătianu.
In timpul acesta d. Radu Mihal stă trist şi palid pe banca prelaţilor.
In fine preşedintele sună clopoţelul şi dă cuvîntul d-lul I. C. Brătianu.
D. I. C. Bratiauu, foarte emoţionat începe prin a vorbi despre doriuţa ce a avut de a face bine în această ţară, d-sa Insă mărturiseşte că a făcut greşeli şi că dacă se retrage este mal ales pentru a nu aduce o catastrofă partidului.
Daca se retrage cauza este încordarea ce există între minoritatea opoziţionistă şi guvern, încordare care ar degenera sigur lntr'un resbel civil, oratori opo-zilioniştl declarând chiarde la înălţimea tribunei că vor eşi cu revolverul în stradă.
«Ed de mult am simţit adaogă d-nu Bi’âtianu că trebue să mă retrag şi să fac loc altora care ad un ideal poate mal frumos».
«Am conjurat pe d. Dem. Ghika ca să primească să compue cabinetul şi l’am asigurat de concursul med, ed nu vread să mal fac parte din minister de oare-ce nu vreau să se obicinuiască ţara a crede că retragerile mele sunt nişte triste comedii».
Tot de o dată d sa face un joc de cuvinte zicând că de 20 ani a şters cuvântul nu se poate din dicţionar. Vorbind apoi de alegeri d sa spune că alegerile ad fost cât se poate de libere, căci guvernul s’a anihilat cu totul, şi daca partidul liberal a reuşit să aibă majoritate aceasta se datoreşte comitetului central al căruia preşedinte este Măria Sa ; dovadă de libertatea alegerilor este şi că mare parte din opoziţie a intrat tn Cameră.
D. Politimos (întrerupe) din nenorocire 1—Şi ast-fel fiind, adaugă d. Brătianu, domniile voastre II datoraţi tot concursul. (Aplause).
Discursul Beizadelei
D. Dem. Gr. Ghika ia cuvântul şi după ce face apologia d-lul Brătianu zice că în mal multe rlndurl a făcut a-pel la d-sa pentru a nu se retrage dela putere, căci un om de valoarea d-luil. C. Brâtianu trebue neapărat se nu se retrampeze de cât In actele sale măreţe pentru a câştiga forţe noi pentru a lupta.
D sa adaogă ca sunt două zeci ani de când a declarat formal M. S. Regelui că e decis a nu primi sâ facă parte din nici o combinaţie ministerială. Gravitatea Insă a situaţiei actuale şi iubirea de patrie îl face se reviesă uite pe prinţul Dem. Gr. Ghika de acum doă luni şi să caute a impâca spiritele formând un cabinet în care se intre şi membrii din minoritate. (Epurescu Lascar, Ro-şanu, Dimancea, dr. Romniceanu fac semn de desaprobare)
Ceia ce vread, d-lor, adaogâ viitorul preşedinte al Consiliului de Miniştri, este ca sâ nu ecsiste nici învinşi, nici învingători.
Principele Ilem. Gr. Ghii
cu ajutorul lui Dumnezed care a avu-ochiul săd aţintit asupra destinelor României va ajunge să scape situaţia, şi termină declarând că îşi va face dat toria.
Cred că şi d-v. veţi face pe a d-v. şi în zioa când veţi vedea că mă abat de la programul pentru care am luptat o viaţă întreagă, atunci să mă goniţi de Ia putere. (Aplause).
Discursul d lui general I.eeca
Declara în numele majorităţeî Camerei că va da tot concursul săd principelui D-m. Gr. Ghika nu numai pentru ca reuşita majorităţeî in alegeri fi se datoreşte, dar încă pentru că d. I. C. Brâtianu a declarat că’I va da concursul. Şi nu trebue ca majoritatea să uite cât de mult datoreşte d-!ul Brătianu mai ales acum când s’a retras de la putere.
Adaogâcă principele Dem. Gr. Ghika are dreptul la concursul Majorităţeî şi pentru motivul că In timp de 12ani Măria Sa a dat majorităţeî cel mal real şi sincer concurs. (Slabe aplause).
Discursul d iul Orescu
D. Alex. Orescu face o declaraţie în acelaşi sens în numele Senatului.
Principele Dem. Gr. Ghika roagă majoritatea sâvie disearâ la Întrunirea ce va avea loc la «Naţionala».
Eslrea
La eşire un grup foarte mare ds colectivişti, sbierad că el nu vor da concursul lor Principelui Dem Gr. Ghika, printre aceştia d. Popescu, Roşianu, Romniceanu, Lascar etc.
Azi la 12 ore şi jumătate prinţul Al. Stirbey s’a dus la Eforia Spitalelor să dea răspunsul seu prinţului Dim. Ghika.
Prinţul Stirbey a refuzat categoric se intre în minister.
D sa ca primă obiecţiune a făcut aceasta : că nu intra tn minister daca unul singur dintre colegii actuali al d-lul Brătianu va rămine în ministerul viitor.
D. George Gantacuzino care se află cam bolnav în străinătate a fost chemat In Bucureşti, pentru a îi se cere concursul in favoarea noului minister.
*
D Dim. Sturdza dânduşi seamă că situaţia sa într’un cabinet junimist şi mai ales alături cu d. Maiorescu e imposibilă, a refuzat se între în cabinet.
Nu ştim daca d. Sturdza va stărui în acest refus, putem Inse garanta că de o cam dată el a refuzat.
D. Carp a avut azi doue întrevederi cu d. Fleva.
Pentru moment Insă, d. Fleva nu va intra în minister, căci majoritatea Camerii fiind prea mult pasionată în contra d-lui Fleva, ministerul nu ar dobândi de la Camera actuală votul bugetului, de care cabinetul are neapărat nevoe.
K
D. EPURESCU INTERWIEVAT
Nu credeţi că e cronica. E lucru foarte serios. On. Epurescu In calitatea sa de leadar al coleetivităţel trebue sâ ştie ceva;d'acea m’am hotărlt şi’l iad pe de departe,cu dibăcie, şi să apuc să aflu de la dtnsul care e cugetul după urmă al coleetivităţel.
Intr’adevâr nu mi-am perdut vremea.
Eaca versiunea Epurescu:
«Mitiţa Sturdza ne a mâncat fripţi! El s’a dus pe la Berlin pe la Viena pe unde dracu s'a dus, a săpat p’acolo pe Brâtianu, spuntnd că i s’a slăbit autoritatea tn ţ&râ, şi l'a lucrat apoi la palat până când Regele i-a dat tn cap.
Dar Brâtianu e om mare I El cade pe motivul cel mai patriotic, cel mal popular. El n’a vrut să primească a subscrie nici un angajament cu Germania şi cu Austria. El nu aprobă politica nemţeasca patronata de Rege şi Mitiţâ Sturdza; d'acea se retrage. Ion Brâtianu va reveni însă în curând la putere în ciuda opoziţiei şi a Regelui I»
Eacă părerea d-lul Epurescu şi acâstâ versiune nu e isolata. Toţi colectiviştii par supăraţi pe Rege şi spun în gura mare că Brâtianu nu s’a putut pleca la politica germană a Regelui, d’acea noul minister va fi un minister cu desăvlr-şire câştigat politicei austro-germanet
U.	S-
7 ORE
La 0 ore seara dd. Maiorescu şi Theodor Rosetti s’au dus la Jockey Club unde au avut, într’o cameră a parte, o convorbire cu d. Carp.
Să pure că combinaţia n’a isbutit, cdcl după acea convorbire d. Carp a zis: «Nimic nu e incă făcut.»
Diseară aceşti domni vor avea o nouă întdluire la d. Maiorescu.
ULTIMA ORA
AGEXTIA li A VAS
ConslanUnopol, 3 Martie. — (Gale indirectă).—D. de Nelidoff a remis Porţii Miercuri un al douilea memorid care ixplică pe cel d'lntâifl şi care demon-
stra, prin consideraţiunile deja cunoscute, că declaraţiunea de ilegalitate relativă la prinţul de Coburg e conforma tratatului de la Berlin şi că ea este trebuincioasă.
Poarta n’a luat încă nici o decisiune în privinţa Bulgariei ; ea aşteaptă a-cum resultatul călătoriei comitelui Her-bert de Bismark la Londra. Se asigură că consiliul de miniştri ce se va ţine mâine va fl mal decisiv. Singurul punt dobândit până acum este că consiliul recunoaşte legalitatea măsurii propusă de Rusia, dar el variază asupra oportunităţi’, utilităţii şi asupra consecinţelor acestei măsuri.
Cu un cuvânt impresiunile relative la adtrarea Porţii la programa rusească sunt mult mal favorabile.
După o sorginte bună, guvernul bulgar a notificat agenţilor Engliterei, Austriei şi Italiei la Sofia că nu va ţine de loc seamă de declaraţiunea de ilegalitate a prinţului de Coburg şi că va respinge cu forţa or-ce măsură coercitivă.
Aceaşi sorginte afirmă că Bulgaria a făcut şi continuă a face pregătiri mili-tăreştl tn consecinţă.
Cercurile germane cred că menţinerea prinţului de Coburg este imposibilă fiind că e prea austriac şi că cestiunea bulgăreasca s’ar aranja prin mijlocul alegerii unul prinţ de Oldemburg sad de Hesa sad chiar a prinţului de Bat-tenberg, dacă acesta ar putea sâ se împace ce Ţarul şi să dea garanţii, dar a-cestea sunt simple ipotese.
Conslnnllnopol, 3 Martie. — (Cale indirectă).—Incidentul Damasc tot mat e pendinte, dar speranţa unei soiuţiunt satisfăcătoare persistă; trebue să se observe maieu seamă că Aii-Paşa, fost ambasador la Paris, unde a lăsat cele mai bune amintiri, care a fost numit guvernator al noului vilaiet al Bâirutu-lul şi a cărui plecare a fost amânată Iu timp de două luni, a primit ordinul sâ plece şi a plecat alaltâ-ierl la Bâirut. Ali-Paşa fiind personna grata pentru Francia, se augureazâ tntr’un mod favorabil pentru regularea incidentului din Damasc.
San-Hemo, 5 Martie. —Kronprinţul adormit bine. Tuşea şi expectoraţiu-nile nu s ad schimbat. Timpul e mai rece.
Londra, 5 Martie. —Se anunţă din Buda-Pesta ziarului Standard, dintr’o sorginte autorisată, că corniţele Kal-noky a declarat că scopul său unic, retuşând propunerile Rusiei, a fost de a lua acesteia pretextul de intervenireln caşul când prinţul de Coburg ar refusa să plece.
D. Kalnoky a adăogat că Austria nu are nici o dragoste particulară pentru prinţul de Coburg, cu atât mal mult cu cât ea s ar teme de a’l vedea, In urma inlrigelor orleaniste, aruncându-se în braţele Rusiei.
tlasiinh, 5 Martie. — Se confirmă ştirea In privinţa concentrării Abisi-nilor la Gaura cu Ras-Alula şi Ras-Mi-kael. La Asmara şi la Kasen se află trupele sosite din Hamacen şi pe cari Ne-gus le a întărit.
Atacul în contra Italienilor pare iminent.
MARELE CIRC SIDOLI
^\fcita-zi *Joi 18 Februarie
MARE REPBESENTATIE
IN ZILELE DE
Dumineca si Serbatoare
DOUE MARI REPRESENTATIUNI
Una la 3 ore p. m. şi alta la 8 1/2 La representaţiuuea de la 3 ore fle-carevisitator al locului al 2-lea şi al galeriei are drept de libera intrare |cu un copil.
Mercurea şi Sâmbăta REPRESENTATIUNE HIGH LIFE
In fle-care seară debutul d-lul Bu-dolpho manufletist şi imitator de paseri.
lndcpulul la 8 1/2 ore seara Beirutul d-soarei Betty Raus, celebra artista de Înalta şcoala de călărie
In curând debutul călăreţel Dşoart Janette şi al jocheului D. Dio.
Cu stima, TH. SIDOLI Director.
IP al aurie ml IVI. S. JFtegjelvii
Diplomă de onoare la Exposiţia din Bucureşti
Cu începere de ia 1/13 Martie va fabrica Pălării de Pâslă. în toate nuanţele şi formele cele mal noul pe preţul de
15 lei
Cereţi pălării numite PARISIEA ai pa-ljrli de incase Înalte foarte uşoare şi solide cu
21 lei
Nu uilaţl a cere pălăria GE.\'TLEMA.\
Deposilul pălăriilor Engleze Mellon Kondsa PALARn DE LUX, NOUŢ ATI	647
Din RUL
P. J. STOJENESCU
Dela facultatea de medicinădin Paris, dă consultaţiuni de maladii interne şi veneriene, în toate zilele dela 3 pînă la 5 p. m. Pentru săraci consultaţiile sunt gratis.
016	Strada St. Gheorghe nod 20.
BUCUREŞTI STRAOA PRIMĂVERII N». 26
Face cunoscut persoanelor care n’atl mai găsit locuri la începerea anului şcolar curent, că s’afl mal adăogat un dormitor şi o cameră de studii.	672
EPOCA — 23 FEBRUARIE
CASA DE SCHIMR
I. M. F E R IVI 0
Strndu Lipscani, !Vo. 27
Cumpen sivinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi
Cursul Bucureşti
22 Februarie 1888
	Cump.	Vend.
5 0/0 Renta amortisabila	St; 1 2 93	
5	0/0 Renta perpetua 6	0/0 Oblig, de Stat	90 88 3'4	91 89 1 4
6	0/0 Oblig deşt drum de fer 7	0 0 Scria. func. rurale	104 t/4	104 3 4
5 0/0 Scris. func. rurale	89	89 1 4
7 0 0 Scrie. lunc. urbane	102 I i 10* 3/4	
5 Q/0 Scris func urbano 5 OţO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi	95	9<5
	85 I 4	85 (;j
	75	75 l 2
s 0/o împrumutul comunal Oblig Casei pens tjeilOdob )	73 t 2	74
	210	215
Împrumutul cu premie Acţiuni bancei n-ition.	35	37
	1C10	1015
Acţiuni -Bacia-Homânia-	220	230
» Naţionala	200	210
• Construcliuni	80	90
Argint contra aur	1fi 75	16 90
Bilete de banca contra aur	ifi 75	16 90
Florini austriac!	2 01	2 02
DOMNILOR COFETARI DIN TARA
-essKKSSSSS^-
Ti
Bucureşti.
j
Calea
Victoriei
No. 77. — Bucureşti
Pentru adao malmare desvoltara Industriei Naţionale" am arangeat Fabrica cu maşinile cele mal perfecţionate şl forme noi, care fmt permit a resista !n faţa or-carel Concurente atât in calitate cât şi preţuri; pentru care dar rog atât pe onor. d-nl Cofetari cât şi pe consumatori a pune Ia proba spre a se convinge, câcl am câutat a lucraşi asorta mal bine ca toţi anii cu toate articolele ce produce aceasta Fabrică precum: FcnJanl Gamit, şi cu Creme; Praline ele Chocolat cu Creme Vanilie, Cacao. Pistasche, Nouga. etc. Pastile de Chocolal, Pastile Gome diferite forme, Chocolat a la Creme forme cadburrs; Bomboane englezeşti 22 feluri Pocket Drops la cutii j, 6 şi io chilo şi cu etichete streine, Vien şi London, asemenea şi la Borcane sistem Klark Nikolas, Englezeşti şi la cutiuţe de lux.
UN MARE DEPOSIT DE TOT CE ATINGE BRANŞA COFETĂRIEI
Precum j Frunze si flori pentru Ciuruituri. Hârtie pentru torte. Tăvi «I tilasele. Culori vegetale si Cole, Chocolat, cuverturi pentru lucru, l nt de cacao al gusturi pentru Bomboane
oel mai mar*© depou din tar*a al productelor* oandite de JPar*is si Drageuri
D-nil Cofetari care doresc a avea Preciurile corente şi catalogul special, sunt rugaţi a'ml seri şi Ie voi trimite franco la domiciliul doritorilor; şi pentru o mal mare înlesnire a d-lor Cofetari din provincii, am înfiinţat o Magazie de Transit de unde se vor vinde şi expedia mărfurile cu preciurile mal scăzute ca din Capitala fiind scăzute şi acsizele comunei Bucureşti; iar pentru d-nil particoiarl consumatori la ocasic de Logodite, \unti. Botezuri «i Soarele, ce vor voi se cunoască industria ţârei să fac următoarele preciurl: Fondant asortat ti: 50 f'lun kilo Ui i,*o, praline de Chocolutaeu difrite cremuri chilo lei e.so, Drageuri diferite ch lo lei e,»o. Fructe CandiU thilo Ui S,kO, Bomboane englezeşti chilo Ui i, Curam> le cu fisticuri migdale treme ele. chilo lei 4, şampanie de la diferite case renumite si cu preciurl de concurenţa. Asemenea Licueniri, Coniacuri, Ceaiu, Pesmeti de /* feluri din cei mai fini pentru oeai si desert, Hornuri diferite calităţi intre care se recomanda adevăratul de llrtvten extra fin, din care spre convingere rog a se cere ca proba mărfurile ce sunt a se trimite cu C. F. R. rembursânduse restul iar cele ce sunt a se trimite cu poşta rog a se avansa valoarea prin mandat poştal după care se va expedia marfa.
ttub-vumalul aducând zalmr iu eanlitati mari pautru falirlaatiunea bomboanelor si a cliocolatrl pot a tine or ce eon* curenta in acest articol.
Zahăr Căpaţâna kilo lei i.iţ|— Zahăr francet Cubic kilo lei 1,15. — Zahăr frances Tos kilo lei 1,05.
ou stima, G. DOBRICEA IV U.
Ş4i	Adresa Telegramelor: Bomboneria Dobriceanu. — Bucureşti.	Bucureşti, Calea Victoriei, 77.
CASA DE SCHIMB
MOSCU NACHMIAS
No- 8, In palatul Principele Dimitrie Ghika Sir. Lipscani, In facianoei cladir Bancei Naţionale fDacia-România)
Bucureşti
Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi
Cursul pe ziua de 22 Febrarie 1888
■jmm
an*
	Cump. Vinde	
5 X Renta amortisabila	9* V	33
f» % ,, româna perpetua	90	91
6 Jţ Obligaliuni d.sial^Conv.rar.]	** X	80 %
!> % Uunlcipal*	73 X	7*
tO fr. ,. Casai patu. [800 L.l	iio	Sie
7 % Sărituri funciare raiale	104 H	104 3/4
5 5^** ** v. 7 % „ „ urbane	m %	«9 V 106 3/4
6 %	λS	96
	s«	»6 8/4
5 % .. .. .. laşi	li	76
3 % Obl. Serb.sii cu prime		tfc
Im. cu prime Buc. Îs» lei	#5	
Loturi crucea roşie Iu liane		20
Olomane cu prime	35	36
Loturi Basiilca bombau	17	20
Ael. Dacia-Kominîa		
.. Soc. Naţionala		
„ Soc. de Construcliuni		
Aur colili a arg nl aau bilete	16 75	17 25
f lorini Wal. Anstrluc	200	202
Murei g«rinanu	121	126
Bancnote francase	100	100 St;4
„ italiana	90	100
.. Ituble hărţi*	210	315
NB. Cursul esle socotii in aur		
Erezii L. LEMAITRE, Succesori TURNATORIA DE FER SI ALAMA - ATELIER] MECANIC
Bucureşti.—Calea Vaoaresti No. 1 92—Bucureşti
Se însărcinează cu eonstrucţiunl de turbine şi mori cu presuri mal reduse de cât aceie dinVieiiaşi Pesta.
Preotul
Unei mori cu	1 piatra	de	36	lei 1900
»	»	»	1	»	»	46	»	2100
»	»	ii	2	pietre	»	36	»	3600
»	»	»	2	pietre	»	42	»	3800
E-iecuteaza repede or-ce lucru de urnătorie safl mecanica; precum : olane simple şi ornate. MareasorLiment de moblile pentru
fradina, armamente pentru graj-url şi teascuri de xin, etc.
Nare deposit de {grinzi de fer, raiuri pentru vagoane, Deacauvile, teve de luci. Atare asortiment de pietre de moara, LaFerte-sous-jouars
PENTRU FEMEI
Itoale femecsti.—Cunoaşterea si vindecare lor
Alcătuite dupe mai mulli autori de doamna A Sophie
Această carte, care cu drept cuvânt s'ar putea numi populară, descrie semnulc dupe care se poate deosebi o boală de alia şi învaţă foarte lămurit cum se poate vindeca toate boalele fe-mceştl, precum: period neregulat, period cu dureri si or-ce tulburări a acestei funcţiuni poala alba si alte scurgeri; toate boalele de mitra ca umflarea mitrei, căderea lasarea in jos) a mitrei, etc. coloroza si anemia. Sfaturi femeilor care nu fac copii pentru a sti cum se se caute. La fie-care boală se arata leacurile şi mijloacile cele mal bune pentru vindecare. Medicamentele nu sunt costisitoare şi le poate or-cine pregăti acnsa. Nu putem In dea-juns recomanda lume! suferinde aceasta carte a căror sfaturi urmate să fie sigur or-cine că seva vindeca.
In capitala, cartea se vinde cu 50 de bani la librăriile Ioaniţiu, Alcalay şi la alte librarii, precum şi la chioşcurile de jurnale. Se expediază franco în toate părţile ţârei, or-cul va trimite 55 de bani în mărci poştale la adresa: d-na A. Sophie Strada Sf. Ioan nou No. 16 Bucureşti.	J97
Farfumerie - Oriza
LEGRAND, PARIS, rue Salnt-Honor6, 207.
33
PARFUMURI CONCRETE
IXVENTIUNE SISTEMATICA BREVETATA I!\ FKANC1A SI IN STREINATATE
PARFUMURILE ESS.-ORIZA7pr©Parate printi’un procedeu nou poseda un grad de concentratiune si de suavitate pân’acuma necunoscut
Ele sunt Închise sub forma de Creioane sau Pastile, in nişte flacoane mici sau cutii de toate genurile ce sunt foarte usioare de purtat Aceste Creioane-Parfumuri nu se evaporeaia, si se pol Înlocui in tuburile lor, când sunt usate.	t ,	...	-
Ele au imensul avanlagiu de a umple cu mirosui lor, fara a le mrauia sau a le strica, obiectele supuse la contactul lor. E DESTUL A FRECA UŞOR PENTRU A PaRFUMA IN DATA.
4/
.4/
4*
4/
*
V
4>
A»
V
4/
A.
*
V
O
03
o
4*
4“
O
A.
O)
▼
si ţoale obiectele de UNGERII-:, de PAPKTAR1K, nKPQSITK IN TOATE PARFUMER1ILE PRINCIPALE DIN LUME
etc., etc., etc.
atalogul Parfumurilor cu preciurile sunt trimise FRANCO la cerere
sx
t
I
I
mm si oglixzi
DE
CRISTAL
de orl-ce mărime, precum şi or ce fel de sticla pentru acoperămănturl şi vitrine.
Furnisează cu preciurl el'line.
A. Ic Mm nn n
625 Comisionar, sir. Sf. Viner , 15
UTIL PENTRU TOII
BALSAM DE SANATATE
AL farmacistului
I. EITEL din Râmnicu-Vâlcea
Analieat şi aprobat de onor. Consiliu Medical Superior din Romftnia
Preiervătlv escelinte al sănătăţii contra diferitelor maladii contagioase, mal cu seamă In timpuri epidemice, de cholera. de friguri, şi Remediu foarte bun contra boalelor de stomac, de licat şi consecinţele lor precu • : îndigestiuni, lipsa de apetit, râgâ ala greaţă, flegmă, flatulenţâ, durere de stomac, colică, iitgreunarea de stomac constipaţ a, congesti-um, galbinare, venin, hemoroide (trânjl), hi-dohondrieşi melancolie (provenite din deranjamentul mlstuireij, indispositiune, durerea, de splină, ameţeala, durerea de cap, friguri, scorbut, ulcere etc etc.
Balsamul de sanatate Eitel, superior tuturor produselorsiinilare, se recomandă pentru ort-ce cas ca cel mai buu şi cel mai util medicament de casa tutulor persoanelor In general şi in special celor depărtaţi de ajutoare medicale,
Balsamul de sanatate Eitel, 80 poate întrebuinţa In ori-ce timp şi fără deranjament de afaoeri.
Freclul
unui llacon insotit de iustruetie 1 si f»0 baui
Se găseste de vânzare ia celle mai multă armacii şi la principalele Drogherii din tera
MEDALIE DE AUR
Vlena 1H63
Autorisata de consiliu dehygiena si salubritate
dentTlina
ensenţa pentru gura PULBERE VEGETALA PENTRU DINŢI
ale
Dr. S. KONYA
CHIMIST
Ambele preparate cu acid salicylic pur sunt remedii radicale pentru durerea de dinţi, boalele gurei si ale giDgiilor.
Ele conserva dinţii si da gurei un miros plăcut.
Preţul: 1 flacon, dentalina 3 franci; i cutie cu prafuri 2 franci.
Deposite la Bucureşti: F, IV. Zurner, I. 0-vesa, Bruss Stela si Branndus—Braila Fabini, —Botoşani, Bajnal, — Dorohoi, llaque. 485
FARMACISTUL
TL7/ ':T7 VT-TT -7T 'gTEV- 'MW!*.--?	'■	,	.	.
farmacia CHR. ALESSANDRIU română
? SINGURUL
Dintre tfite preparatele de gudron care a obţinut ol reputaţie netăgăduita în faţa d-lor doctori şi clienţii ce I aii constatat folfise surprintjetdrâ e
GUDRONUL ALESSANDRIU
care se întrebuinţată cu succes contra durerel de piept, I tusei provenită în urma guturaiului, iritaţiunl ale peptulul astrau, catar al băşicel udului.—Lipsei de poftă de mân-l care, etc.—Cu o lingură din acest Gudron pus într’oj litră de apâ formezi ape de Păcură, care se pfite da cl I mult succes la copil contra bdlelor mal sus indicate.
Pentru ndulţl se iea o lingură de Gudron In apă ta charată safl lapte dulce 2—3 ori pe (ţi. 2 lei fl.
Emplasture gudronat dis Pauvre Homme (Alessandriu).—Contra durerilor Reumatismale, a Încheieturilor, mijlocului, durerilor de piept, spate şi alte junghiuri, 1 lefi ruinul.
îlUilî
Pastile Gumose-Co dein-Tolu (Alessandriu).—
Superioritatea acestor medicamente in maladielc de piept este recunoscută de tdte celebrităţile medicale. Aceste pastile In urma esaminăril ce li s'afl făcut a'afl aprobat de onor. consilia medical superior, 1 led 50 bani cutia.
-A. "V I S x
Preparaţiunea acestui rin, care pentru mine a devenit un cult e adesea denaturat de unit relegi cari găsesc de cuviinţă a debita alte preparaţiunl In locul acestui vin, de aceia atrag atenţiunea onor. public a nu primi de cil flacfine originale
VINUL COPIILOR
PREPARAT DE
CHR ALESSANDRIIT
Fnrmnoistul Curţii Regale Etatea cea fragedă a copiilor 'I face a se îmbolnăvi uşor; pentru a preîntâmpina maladiile se recomandă acest vin tuturor copiilor de la etatea de 6 luni în sus; tinerelor fete le ajută la buna desvoltare a corpului, întă-resce fisele şi dă putere muşchilor.—Modul întrebuinţării; a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie-ce sticlă. Preţul 3 lei.
^assea
Capsule elastice ou ulei de Ricini. (Alessandriu)*—O dosă, cutia a 4 capsule 1 lefi, a 6 capsule 1 led şi 25 bani, a 8 capsule I lefi şi 5° bani.
Sinapismul Alessandriu, muştar in foi. —
Acfistâ preparaţiune esperimentată de autorităţile nfistre medicale şi profesori la facultate a constatat că fiind su perifire tuturor celor-l-alte preparaţiunl străine, şi chiar celui de Rigollot. Cutia I lefi 50 bnn!.
Strada Teilor No. 41
PreviCi pe suferinzi, câ tn această casă care este actualmente administrata de subs-mnatul, gă-esc rea mal bunâ şi complect' Îngrijire, camere i-gienice, serviciu cel mai conştiincios şi neincetat supraveghiat, având la dispoziţie or-ce doctor din capitală.
Se pot face zilnic o -ce pansamente, inhalaţte, fumegaţie, toaletă pentru dame etc.
Pentru or-ce desluşire se poate adresa in toate zilele verbal sau inscrie către directoru.
6*3
K !*■><**<
G. I. Levezcnnu.
cest
Capsule oleo-b&lsamioe-s&nt&Une (Alessandriu).—Remedtfi sigur contra maladiilor secrete (scursfire, sculament) la bărbaţi, fie în stare prfis-pâtă, safl ori-cât de învechita, se vindecă prin Întrebuinţarea unei cutii ce conţine 100 capsule, combinate ast-fel pentru un tratament de vindecare complectă.— Modul Întrebuinţării şi dieta prescrisă a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie-care cutie. —Preţul unei cutii 6 leL
BJJT" A se observa pe capacul cutiei semnătura, colfirc roşie, şi a nu vă debita alte capsule de a cărora eficacitate nu se garantâzâ. Se trămite contra mandat postai in ori-ce localitate.
LICOAKE DE «OMOLHESCAT
se întrebuinţează cu succes pentru tămăduirea durere d» piept, tuse vechi, tuse, arsuri de stomac, catar al bâşicei urinare, lipsei de pofta d- mâncare etc. Aceasta licoare este formata din gudron veg tai de Norveiria, balsam toluian şi vftscde Drad Sticla 2,5d.
IVIL /'TI 4 IM I IMiA l sigura in vindecarea l.ijLl/1 l.'l U iLUEill.l scursoarel. vBlenora-gie Sticla 2 lei.
Aceste preparate, compuse de Dimitrie G. Gheman, farraac stin Buzău, se găseşte de vânzare in Bucureşt la larmacia Roşu, Sf. Gheorghe şi la farmacia Gaienu, Calea Gri-vitel
DE VEMARE FADlftl IN PARCHETE
1.	Pe moşia Grecel de sus, Ilfov, spre Moşia Căldâruşanl.
2.	Pc moşia Socetu judeţul Dâmbovîţa, intre gara Gherganl şi satul Cojasca CorneştI.
A se adresa la proprietarul d. Ştefan D-Grecianu, Bulevardul Academiei, 2 Bucureşti
/? DE VÎNDARE LA PRINCIPALELE FARMACII DIN ŢERA.
/a localităţii$ unde nu se găsesc aceste preparate cererile să se facă la Farmacia Româna Bucuresci fi contra mandat postai espediez în ori-ce localitate
—i S A DESHCIS —►
MAfcELE HOTEL DE- LONDRA
Bucureşti — 76, Calea iVIosiloz*, 76 — Buouresti
VINDECAREA
BOALELOR SECRETE
CAPSULE ANTIBLENOREA BICE
preparate de I.OKMald cu aprobarea consiliului medical superior.
Sunt cele mal bune capsule in contra
boalelor secrete, scurgeri vechi al Doi, catar de vesiea, etc.
l’retul unei cutii lei 4.
APADE MATREATA CU EFECT SIGUR
Cuaătă capul de mâtreata, intăreşte pârul şi opreşte căderea Iul.
Preciul unui fiaoon 2 iei 50 bani. Deposit principal, la Craiova, farmacia I. OSWALD.
Bucuresci la drogueria d-lul I. Ovesa, şi la mal multe farmacie dinţară.
Comandele făcute prin poştă, insotite de valoarea lor, plus 50 bani pentru em-balagiu, se fee uez ezact.	4
Reparat şi mobiiat cu totul din nou — Se găseşte camere de la 1 leu şi 10 biui in sus. Asemenea se inchiriaza camere mobilate cu luna. — Sarv ciul prompt, onest şi preciuri moderate.— Se găseşte grajduri pentru cai şi şoproane pentru trasuri.
DE ÎNCHIRIAT PRĂVĂLII MARI SI MICI
Proprietar, CORMEUL KALIXDERU.
599
AVUŢIE ASIGURATA
IN DOUE LUNI
Cu50 lei. Capital garantat. Nofl de tot. Cereţi în limbaromâneascicirr.ularagraLuită.
Comptuar Internaţional 43, rue Laffite, Paris.	H.
DE ÎNCHIRIAT
Hotelul zis Nemţoaica tn total sad în parte, situat în strada Bibescu Vodă No 16.
Doritorii se vor adresa la d. propie-tar Strada Clemenţei No. 35.	651
x*#x>
MASINE DE TĂIAT
IP A 12, F1 AN SI COCENI
IN DIFERITE MĂRIMI
Mişcătoare cu mâna, cu manegiu si cu abur foarte folositor din causa lipsei de nutret pentru vite
x8
Birou:	li	4 1 L PD Depou:
Strada Smârdan 811 ■ oI/LIUlIiAE/U Str.Bibescu-Voda6
560
r
x*#x-
1
i
Xi
Tioografia ziarului .Epo*#"
Tipărit cu cerneai* Ch. Loriileux C-te Paris
Qtrnt	G. Stoenescu
www.dacoromaoica.ro