ANUL III No. 672
ea
O SINGURA ED1TIUNE
LUNI, 22 FEBRUARIE (5 MARTIE) 1888.
15 B ANI NUM ERUL
ABONAMENTELE
ÎNCEP LA I 81 16 A FIE-CAREI LUNI 81 SE PLĂTESC TOT-O’AUNA ÎNAINTE
ni BLClTRESCi La casa Administratiunei EV TARA: Prin mandate poştale.
Pentru t an 40 lei, 6 luni *0 lei, 3 luni 10 lei.
l!\ si BEixATATE: La toate offlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei. 6 luni *5 lei.
LA PARIS» Segaseste jurnalul cu ISCenL numeral, la Kioecul din Bulevardul St. Ger-
main Ke. 84.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
15 BANI NU M B R UL
ANUNCIURILE
DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA AOMINI8 TRATIA ZIARULUI
La Parte: la Agrare Haraa, place de la
bourse. S.
Agrare Llbre, rue Notre Dame des Victotres 10, (Place de la Bourse) peutrn Paria, Franci», trrmania, Aualru-l ngaria, Italia Si Marea Britanie.
Anunciuri pe pag. IV, linia 30 bani, anunciur si reclame pe pagina treia ! lei linia
50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B.
REDACŢIA
No. 3. — Plata Episcopiei. — IVo. 3.
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
ADMINISTRAŢIA
No. 3. — Piaţa Episcopiei. — No. 3.
O CIRCULARA
A
MINISTRULUI COMERŢULUI
Acum s’a dat bine pe fată toată tactica guvernului în privinţa în-cheerei convenţiunel comerciale cu Austro-Ungaria.
Agitaţiunea provocată şi întreţinută de guvern cu ocaziunea tarifului autonom, cu ocazia resboiu-luî vamal declarat imperiului vecin, n’a fost de cât o agitaţiune ipocrită, o manoperă calculată de mai înainte în vederea alegerilor.
Odată negustorii înşelaţi, guvernul ne mai avend trebuinţă de ei, nu se sfieşte singur, se declare în mod oficial, că părăseşte politica e-conomică ce inaugurase şi, In ace-laş timp, şi manifestă toată graba lui de a relua negocierile de atâtea ori întrerupte cu Austro Ungaria.
O circulară recentă adresată de d. Ministru al Comerţului tutor membrilor Camerilor de Comerţ din ţară, adevereşte toate bănuelile noastre.
Înainte de or-ce circulara d-luî Gheorghian stabileşte ca fapt, pus afară de or-ce îndoială, că lupta vamală in care ţara se găseşte nu ne poale fi de loc folositoare şi că tre-bue a se reforma cât mai în grabă această stare de lucruri.
Această mărturisire făcută de însuşi ministrul nostru de comerţ are un deosebit caracter de gravitate.
In adever se ştie că tariful autonom este opera personală a d lui Ion Brâtianu; dânsul a susţinut cu cel mai mare interes in Cameră majorarea taxelor asupra produselor ma-nufacturare ce importam din străinătate, dânsul a mai declarat că prima lui preocupare va fi de acum înainte a întemeia in ţară o industrie naţională.
Prin urmare starea actuală de lucruri, situaţiunea economică de as-tâ-zi e datorită d-lui Ion Brâtianu. Şi cum trebue a fi considerată a-ceastâ stare de lucruri însuşi d-nu Gheorghian se Însărcinează s’o spue: răsboiul vomai nu mai poate continua, trebue sl înceteze, zice ministrul de comerţ.
Aşa dar vorbele late de protecţie eficace, de industrie naţionala, de comerţ naţional, de capitaluri naţionale utilisate în întreprinderi naţionale, nu ereau de cât nişte figuri oratorice menite a îafierbenta minţile bieţilor negustori şi a le distrage atenţia de la ruina ce li se pregătea.
Aşa dar răsboiul vamal inaugurat de acum doi ani a fost un resboiu funest intereselor ţării.
Aşa dar agitaţia In contra conven-ţiunei cu Austria a fost o manoperă de ocasie, a fost o tragere pe sfoară, a fost o armă perfidă, a fost o tactică ipocrită de care cu intenţie s’a folosit guvernul pe timpul perioadei electorale.
înainte de alegeri, guvernul român declara or-cui că nu e dispus a face nici o concesie mai mult vecinilor, peste concesiunile deja formulate şi purtate la Viena de comisari noştri.
înainte de alegeri, guvernul îndemna pe comercianţi se ’şi imobi-liseze capitalele lor In tot felul de
întreprinderi industriale, îi încuraja chiar şi le promitea câte în lună şi în soare.
Dupe alegeri e alt ceva.
Acum n’are nici un motiv guvernul ca se’şi menţie părerea. Acum concesiunile formulate odată se găsesc neîndestulătoare de ministrul de comerţ!
Acum nu mai e vreme de aşteptat: comersanţii să facă bine se ’şi dea părerea lor, dar să şi o dea repede, fără multă zăbavă, alt-fel guvernul nu mai poate ţine socoteală de dînsa.
In circulara sa d. Gheorghian o spune limpede şi verde :
Insist sft v6 daţi repede pfirerile; alt-fel fiiud-ca guvernul e grăbit, nu vom putea ţine socoteală de ele.
Iată aroganta cu care ştie guvernul democratic al d-lui Ion Brâtianu se trateze pe negustori, când vede că n’are nevoe imediata de voturile lor. Dar nu e numai atât : guvernul nu se mulţumeşte a se arăta grăbit, ei merge pena a dicta Uamerilor de comerţ ce fel de opiuiune trebue se emită.
Vorbeşte de sus de tot guvernul către negustori I
Nu trebue sa uite Camerile de comerţ ca sarcina ce li se da, presupune din partea lo.- un studio serios care ar imbratişa întregi interesele economice ale acestei tari. Nu trebue sa uite, de esemplu ca Romani a Înainte de a tl o tara industria a este o tara agricola; ca prin urmare desfacerea acesioi produse trebue mal ales sa’t preocupe.
Camerile dar sunt avertizate cum să lucreze ca sa fie ascultate I
Pentru ce nu vorbia aşa d. Ion Bratianu când cerea tariful autonom? pentru ce nu scria aşa înainte de alegeri ? Constatam dar, din cele ce preced, ca chiar şi in chestiunea cea mai sfinta, in chestia viitorului nostru economic, guvernul s’a folosit de fraud8, de ipocrisie, de minciuni.
91 uni ttu punt ae vedere circulara d-lui Gheorghian, pe care regretam ca n’oputeinpubhca,—comerciantul care ne a presintat’o nevoind, de teamă a ne-o remite nici a o copia în întregul ei — asta circulara, zicem, are şi alta importanţă.
D. ministru de comerţ, prevede că cu toate convenţiile încheiate cu Germania, italia, E.iglitera, Franţa, debuşeunle produselor noastre agricole sunt ameninţate a fi restrînse. Acum nad< jdea guvernului e sa câştigam de la Austria ceea-ce Germania prin taxele ei urcate asupra cerealelor ne ameninţa a ne refuza, de şi avem cu asta putere o convenţie încheiata.
Se poade întrevedea de aci ce fel de concesii e dispus guvernul sa facă Austriei; se poate ghici deja ce scopuri urmăreşte.
Aceasta politică economică e un act de tradare, pe care ’l denunţam ţarii,promiţând aţine pe comersaiiţi in curentul mişcărilor guvernului.
TELEGRAME
AGEKTIA HA VAS
Viena, 2 Martie.
Cale indirecta.—Lumea u'a fost surprinsa de respunsul Porţii la invitarea celor trei puteri. Se aştepta la un respuns trâ-ganator şi nu se ascunde o oare care sa- (
tisfacţie de a vedea întorsătura ce ia ces-tiunea negocieri or asupra afacerilor Bulgariei, pentru ca se leagănă tn speranţa câ eşecul, fn prima faza a acestor negocieri, departe de a opri pe Rusia, l va a-rata din potrivă trebuinţa de a descoperi intenţiunile sale. In fond nu se desesperă de a face pe aceasLa putere .se angajeze nuol negocieri, şi se mândreş^’ae acea câ vederile Rusiei ar li de astă (iată tn des-tu â conformitate cu aie celor trei State disidente, pentru a face po-ibilâ întrunirea unei conferinţe. Totuşi lumea ’şl da seamă de acea că acest chip do a vedea nu e justificat pftn’ecum de nici un fapt palpabil; dar se calculează asupra efectului campaniei tn contra rublei la Berlin şi a-supra altor măsuri de cari se vorbeşte, pentru a ruina exportaţiunea grâului din Rusia tn Germania. DiflcultAI.il? interne, atitudinea celor trei puteri, < steneala ce pricinueşte Bulgaria, sunt motivele ce se aratft, pentru a explica în cercurile oficiale posibilitatea unul pas înainte făcut de Rusia.
Se crede că corniţele Kalnoky va pleca asta seară sad mâine U Pesta. Nu se ştie lncâ dacă e purtător de nuol propuneri privitoare la Bulgari s.
REGIM DE POLITIE
____ 4
La Zimnicea
D. G. Vernescu a primit din Zimnicea următoarea telegramă :
Dumitrache Graure a fost tăiat de poliţaiul oraşului, iar Tudor Stama a fost crunt bătut.
Veniţ sau trimeteţl constatare
Teroarea în Capitala
Nemernicul supus strein care să afla în capul poliţiei Capitalei, a pus eri în mişcare toata poliţia pentru a deslipi atişurileanunţând întrunirea Opoziţii, pentru a aresta oamenii şi mai ales pe acei care împărţea u prin mahalale anunţurile şi manifestul 0-poziţiunii.
S a răspândit eri în mahalale o a-veratâ teroare. Agenţii poliţieneşti cuti eerau mahalalele răspândind sgo-motul câ la întrunirea opoziţiunii are să fie vărsare de sânge.
Comisarii tutulor secţiunelor primiseră un număr însemnat din or donanţele prefectului poliţii pe care le-au lipit pe toate stradele şi le au împărţit in toate mahalalele.
Arestaţi la Secţia 49
Eri la 2 ore d. a. dd. Ianolescu şi Algiu care s’au dus să împartă manifeste d’ale opoziţiunii au fost arestaţi la secţia 49.
Pe la 9 ore seara dd. Fleva şi Costa-Foru s'au dus se constate arestarea lor, şi, în adever s’au încredinţat ca la acea ora erau încă închişi la secţie.
Protestând dd. Fleva şi Costa-Foru în contra acestei arestări, li s’a res puus, mai îutâiu că acei domni nu sunt arestaţi, ci internaţi.
In urmă un alt comisar le-a spus că ei au fost arestaţi pentru motiv de ultragiu şi fiind că sunt perturbatori, de oare ce au fost prinşi împărţind manifeste.
S’a adaogat câ tocmai a doua zi (adica azi) ei vor fi interogaţi. Astfel aceşti oameni să găsesc arestaţi până după întrunire.
$ ,Dd. Fleva şi Costa-Foru au mers pe urmă la Prefectura poliţii unde asemenea li s’a refuzat punerea în libertate a d-lor Ianolescu şi Algiu.
wwwidacoromanica.r
Din Ancheta „Independentei Române“ la Galaţi
O nota diplomatica
După rPzboiQ,col. Maican fu trimes în Bulgia spre a supraveglra «ard ->jri comande de furnituri. Colonelul ’şl fAcea trebşoarele atât de bine în cât tntr'o zi Ministrul Belgian, d. Jooris, ducă nu neînşt-lfim, remise Ministerului nostru al Afacerilor străine o notă a guvernului săli în care se cerea rechemarea colonelului, pentru că compromitea guvernul prin traficurile sale neruşinate. Aceasta notă trebue să se afle In arhivele Ministerului Afacerilor străine, de nu cutn-va o fi fost desfiinţată. In or-ce caz, este urgent ca o anchetă să fie deschisă, căci de ar fi dispărut acest document din arhivele noastre, or-cum i se vor putea descoperi urmele.
Faptul ce semnalăm este riguros e-exact şi e cunoscut în înaltele sfere diriginte ; să’l desmintâ dacă indrâz-nesc.
Co'onelul fu rechiemat în tară, însă spre a fi trimis numai de cât la uzina Krupp cu însărcinarea de a suprave-ghia o comandă de material de război.
Generalul Radu IVXiliai
De uuă zi, generalul Radu Milial ministrul de interne, afirma la Cameră, că toate acuzHţiunile ridicate în presă contra sa, erau curate, calomnii. In momentul când <1. Itndu Dihai lucea aceasta declaraţie, noi ne imle-letniciam cu o ancheta ce ne permite a afirma ea d. Itadu Mihai este un (IOT.
Afacerea. t>allastului
Pe timpul generalul Radu Mihai era Ministru ai lucrărilor publice şi construia drumurile de fer cu care se lauda atât guvernul, un francez, al ca rui nume ’l cunoaştem, ’l semnală câ la un oare care punct de la Dunăre se găsesc mari cataţiml de baiiast. D. X se oferi a le preda pentru un milion şi jumătate de franci.
Dar nu obţinu această concesiune de cât după ce dădu d-lui Radu Mihai un bacşiş de 50,000 franci.
O repetam, cunoaştem persoana şi o vom numi la trebuinţă.
Aiaoerea şalupelor
Ca ministru al lucrărilor publice, generalul Radu Mihai a comandat la casa Ciaparăite, în Francia, douăşalupe destinate porlUiUi Cuiistauţa.
Aceste şalupe au fost plătite 380,000 franci în aur; spre a se obţine Insă concesiunea, a trebuit să se piateasca un bacşiş de 70,000 franci generalului Radu Mihai.
D. RafaelovicI amestecat în aceasta aiacere, este In stare a confirma acest fapt.
Dacă ar refuza, apoi casa Claparâtte exista, tn cât nu e imposibil d’a constata faptul.
Doue şlepuri ou vapor*
Mal e3te încă în sarcina d-lui Radu Mihai o oare-care afacere a unor şlepuri desliuate a trece trenul diurnului de fier peste Dunăre. Maie on»curi-tate planează asupra com«ndei acestor două ş epun. Ştim numai, c au fust primite de coioutlul Urseaou, omul de complesenţa ai fraţilor Mocan şi a. aitob iripotori. O ancheta e ueapăiata.
Pr u aceste fapte, aşa numitul general Kauu Mihai a căzut sub lovnura codmui penal; A furat, deci trebueşte tratat ca un hoţ.
Este de datoria Camerei d’a deşchide o instrucţie şi a trimite pe culpabil, Înaintea Curţei de Casaţie, dupe cum prescrie Constituţia.
Daca Camera reluză a’şi face datoria, aparţine regelui d’a lua iniţiativa, potrivit art. 101 din Constituţie.
Nădăjduim pentru onoarea ţârei, că d. Radu Mihai va fi oat judeeaţei şi o-sftndit. Francia ne a uat o mare pnda: D. Wi son suferi o pedeapsa aspra, să imitam exemplul Francei 1...
înainte
Poliţ Kneazul a făcut ce a putut pen-! iru a intimida publicul. Pe strade se plimbă escuade de sergenţi de oraş cu revolverul la brlfl, sail arma pe umăr.
La poliţie sunt concentraţi sergenţi ‘cu arme.
In curtea bisericel Kreţulescu se aflâ o companie, de jandarmi.
Garda palatului este îndoita.
Agenţii secreţi cutreeră mahalalele spunând lumel să nu meargă la întrunire că o să se omoare lumea.
Cu toate astea sala Orfeh e plină deja de la unu.
Intrarea d-lul N. Gr. Filipescu este salutată cu vil şi numeroase aplause.
Un preot din public strigă :
— Cetăţeni! să salutăm cu mândrie pe aceî ce’sl sacrifică liniştea pentru binele ţârei. Trăiască Filipescu, trăiască Panu, trăiască biserica, trăiască ţara română !
Aplause prelungite şi călduroase a-probă aceste cuvinte.
2 o r e
Se aud pe stradă urale şi aplause.
D nil Dim. Brâtianu, P. Gradişteanu şi alţi membri al opozite! parlamentare intra in sală.
Publicul îl primeşte cu aplause şi
urale.
D. Dim. Brâtianu este proclamat
preşedinte.
D. Dim. Bratianu
Multâmeşte publicului câ a venit şi d-lui Tache Ionescu care şi-a dat atâta osteneala pentru ca s6 rămânem stă-plm pe sala noastră.
Oiatorul roaga pe public să nu ia în consideraţie ordonanţa poliţienească. Ea nu a fost făcuta de cât lntr'un scop de intimidare. Nu trebue ca publicul să fie cu frica pleopulul, care tremură şi când nu bale viatul. (Aplause prelungite).
Guvîntul Îl are d. Mârzescu. Vil a-plause U primesc la sosirea sa la tribună.
D. Mârzescu
Fraţilor cetăţeni al capitalei, vih cu slabele mele mijloace să protestez Înaintea d v. in numele alegetorilor din laşi, In potriva arcstarei Iul Panu (a-
plause).
D. 1. Brâtianu nu vrea în Cameră de cât siugi pietaie (aplause) Cărora să le »pue ce vrea să credem noi: că nu doreşte vrăjmaşilor săi să lase copiilor lui aiâţea baui, câţi s’au furat la ministerul ae resbel (aplause).
(Taiorul zice, ca nu vine la tribună pentru a culege ap ause, dar pentru a arăta câ mai exisia onoare, câ mal e-xista un partid onest In ţara.
Şi când dlnşii lac ţara de rls, tot dluşii cau ta să dea afara pe aleşii liberi, acuzându'i de corupţiuue 1...
Liberalismul d-lui 1. Bratianu este acela al lui Napoieon 1 despotul. Când invaziuoea străina ocupa Francia, Na-poleoa răspunse unui general care ’I zicea să răscoale poporul : Ce drept am eu care am ucis libertatea poporului, si ’l chem in ajutorul meul (aplause).
AstTel face d. I. Bratianu (aplause) el zice, ca noi împingem la revoluţiune. Nu noi, ci ei tirauui 1 (aplause). Ei care alatun cu mine a conspirat contra regelui Carol. (Aplause prelungite).
Şi Statescu şi Sturza aâ conspirat alaiuri cu mine lu contra regelui Carol.
O voce. Le ai făcut onoare.
D. Mârzescu. Nu mă desvinovăţesc. Dar am tăgăduit, ca voi da de gol la ziua venita pe aceşti şarlatani politici şi ziua a veniţi (Aplause).
Şi trebue să ve mai spun un lucru: noi am conspirat, dar nici venerabilul d. Dim. Bratiaau, nici d. LascarCatar-giu, nu ah conspirat vre-odatâ. (A-piause).
Ar mal fi multe de zis, dar când e vorba dn a lupta In contra acestui regim, nu mă mai ajunge capul să mal spui ceva. (Aplause prelungite).
CA se vedea urmarea pe pagina 3-a).
■**- IMM 1 1 ■
E^OCA - 22 FEBRUARIE
■KM
DIN DISTRICTE
IAŞI
Arderea Teatrului
Mersuri, 17 Februarie, pe la orele 8 seara, zice «Curierul» pe când actorii faceaQ repetiţia unei piese ce era sâ se dea Joi seara, tn beneficiul d-lul M. Galino şi a d nei Elena Gavrilescu, s’a aprins un ogeag (coşu). Îndată s’afi dat de ştire pompierilor care imediat aCi şi sosit la faţa locului, şi aii Început a lucra pentru strângerea lui, şi când aQ crezut câ s’aG stins cu desăvârşire aQ plecat îndărăt ‘Dar nu trecu,vr'o douâ ore la mijloc, şi pe la orele 10 trecute isbucni de odată din patru locuri diferite, o parâ de foc d’asupra acoperişului. Pompierii vin din nod, cu toate tulumbele şi„cele-)’alte instrumente ..ne-cesare; sosind Îndată, spre a da ajutor şi soldaţi de infanterie, călăraşi dorobanţi şi jandarmi, afi Început cu toţii a lucra cu toată.energia pentru a scăpa măcar o parte de acoperământ, dar a fost cu neputinţa, din causa că In pod se afla un colos de uscături de lemne, ce compunea tot acoperământul, arzând ast fel tot. Ba n’a putut scăpa nici scena, mobilierul, policandrele, garderoba, etc. prefâcându-se toate In eenuşe, causând numai trupei actorilor asocinţl In numâr de 14 o pagubă de peste 200 000 lei. Ceea jce este de re gretat, este câ n’aQ fost asigurata, nici averea imobilă, nici cea mobilă. Pa guba pentru imobila o are Statul, căci •1 cumpărase Teatrul din vara trecută, de la Epitropia Sf. Spiridon, pentru al preface In Liceu, iar cea-l’altâ avere ara proprio a actorilor asociaţi. Era un adevărat tablofi para care lumina tot oraşul aşa de tare, In cât se vedea ca şi ziua. Trebue Insă să adaogâm, spu-ind cu mâhnire, ca paguba asociaţilor nu se mărgineşte numai In averea ce a fost prada focului, căci vine Întrebarea ce vor face aceşti oameni tpe viitor, când un alt teatru nu mai este In laşi, şi chiar, dacă ar găsi oare care local de a da representaţil, totuşi ei nu vor putea face nimic, de oare-ce au scăpat numai cu hainele de pe dânşii, arzân-du-le toate costumele, etc. Credem că locurile competente vor face un act de înaltă umanitate, gândindu-se la soarta acestor nenorociţi.
BKA1LA
JVliselii administrative jgj
[ Asupra prigonirilor Înscenate după alegeri împotriva alegătorilor de administraţia acestui judeţ primim următoarea corespondenţă :
Am ajuns In aşa vremuri grele sub guvernul mişel de astăzi, In cât ne a-duce In o stare de nesuferit. Vedem cu ochii cum oamenii cel buni şi drepţi, car! In tot deauna ş’aO făcut datoria In conştiinţa şi cari prin buna purtare afi căpătat stima cetăţenilor, astăzi sunt măturaţi şi Înlocuiţi cu hoţii şi pungaşii.
Mal zilele trecute d. Niţâ Butoeanu a fost destituit din funcţia de ajutor al subprefecturel plăşel Vădenl din acest judeţ, pentru ca n’a fost apt In alegeri, safi mal bine zis, cân’a putut săsmulgă voturile ţăranilor, pentru a le oferi armeanului Basarabeanu.
Ei bine, acest omonest care mal bine de patru ani, a stat In această funcţiune, astăzi se vede aruncat afară mai rău ca un criminal. Şi ştiţi cu cine a fost Înlocuit? Cu un om care n’are cunoştinţa de cel puţin 3 clase primare, dar care ştie să fure ogarii sătenilor şi epurilprinşi deogarl, ca să'l dea plocon lofocatulul colectivist Grigore Geani din Brăila. Acest om sad mai bine zis boţ. se numeşte Neagu Teodorescu pr.mărul comunei Scorţaru vechili şi fin al colactivislulul Geani.
Iu anul 1880, consiliul comunal din menţionata comună, a denunţat pe a-cest hoţ d-lul procuror de Brăila, pentru că In calitatea da primar, a delapidat din casa comunei mal bine du 500, lei, cu ajutorul diferitelor acte falşe; dar c* folos, ca pe lângă d. procuror, era la mijloc şi ocrotitorul hoţului d. Gr. Geani, care nu era zi să nu mănânce dropii şi spârcacil aduşi d8 hoţ ca plo-•oane, şi In loc ca d. procuror să se transporte la faţa locului, să ancheteze faptul şi hoţul să fie trimes la puşcărie, din contra, ne a citat o singură dată la parchet şi In urmâ denunţul nostru l’a făcut muşama. (Obiceiuri coltcti-vlste).
Acum ce e mal mult, că acest mişel şi sluga netrebnică a d-lui Geani, din momentul ce l’a făcut ajutor de subprefect, umblă zăpăcit prin comune, în unire cu o altă lepră, Grigore Sut.e3cu, plătit de sigur de d. Basarabeanu şi comite cele mai mari infamii, ducân-du se pe la locuinţele ţăranilor care ăQ fost delegaţi şi la alţii, zicându-le,
că sunt împuterniciţi de prefect, ca să iscălească protestul pentru acere invalidarea alegerel colegiului al 3-lea, cu ameninţări, că dacă, nu vor iscăli, a-tuncl.d. prefect nu le mal da porumb pentru hrană şi sămlnţâ, şi cu aceste mişelil, atl isbutit nemernicii să iscălească mal mulţi ţărani, slabi de Înger. La comuna Şuteşti, afi speriat femeile şi copil ţăranilor, mergâna de nenu-mărate~orij)e la casele lor, zberând să iscălească, că aşa e ordinului; iar femeile strigaQ : «Iscăliţi, iscăliţi, că o să murim de foamei»
fcln adevăr, şarlatanii aQ cu ce cutreera satele,*căcîjad o diurnă destul de grăs-cioară, de la renumitul armean Basa rabeanu, care stăpâneşte domeniulBra-ila: de Geani, nu mal zic nimic căci e calic sărmanul, avea gând să se Îmbogăţească, dar nu i-a ajutat D-zefi... căci şi-a văzut spulberat visul ce’l nutrea, de a’şl reabilita ^averea perdută după urma şansouetelor şi a jocului de cărţi!
Acest Neagu Teodorescu In timpul cât a stat primar, a sărăcit mal toţi sătenii jefuindu’I ziua nămeaza mare. De la locuitorul Badin Florea, i-a luat mai mult cu sila 300 franci, căpitalaşul lui şi al copiilor, agonisit cu multă sudoare dar nu’i a restituit nici astăzi şi omul se plânge pe toate drumurile că a rămas «arac, căci dreptatea a murit. Tot în a-şa chip de Înşelăciune,(a luat de la alţi săteni bani, In chip de Împrumut şi n’a mal văzul nici unjban,lnapoI. De casa comunală nu mai zicem nimic.- Învăţătoarea n’a primit leafa pe şapte, opt luni ! Intr’un cuvlnt de s’ar face o anchetă serioasă la faţa locului de nişte oameni drepţi, a’ar descoperi hoţii, In cât nu l’am mai vedea pe Chir Neguţu pomojnic, ci desigur băgat la răcoare.
Al. Illhailescu.
ROMAXAT!
Cum s'au ales deputaţii guveniamentr.il Ca să nu se creadă că avansăm neadevăruri,zice Vulturul din Caracal dăm la lumină aci procesul-verbal dresat de ju-decâtoru ocol. II, din Caracal,-cu ocasia procesului intentatded. Bitolian pentru cheltuelile făcute de către parle din a-legâtoril colegiului al III, din care se constată că alesul lor a trebuit se cheltuiască multe parale, să Înşele prin urmare pe ţărani, ca să poată fi ales, şi In urmă se scoată dupe pielea lor de zece ori cât a plătit, sad are să plutească pentru cheltuelile lor dintr’o zi.
PHOCES -VERBAL 1888 Februarie 4
Dosarul No. 213—88S.
Azi; la termenul regulat la apelul făcut se presintă reclamantul In persoană asistat şi de d. advocat Mih. Petro-vici, iar din partea defendorulul Gheor-ghe Protopopescu (alesul colegiului III) d. advocat I. Marineanu (administrato-rul cred. agricol) autorisat cu procură verificata de comisia colorel Roşu Caracal la No. 20—88 care s'a ataşat la dosar. Reclamantul Gheorghe S. Bitolian declurâ că nu mal are nici o pretenţie contra defendorulul, de oare ce ’şl-a primit Întreaga suma pentru care 11 reclamase In judecata, şi pe care bani 'I-a primit astâ-zt.
D. Marineanu ceru a se lua act de declaraţia reclamantului.
Judecata
Luând act de declaraţia reclamantului a dresat presentul prucss-verbal semnat de noi, reclamantul şi d. I. Marineanu advocatul defendorulul, iar procesul remâne Închis.
(s-) Judecător, I. Branisleanu.
«Judecătoria ocolului IE Caracal
Această copie fiind Întocmai cu originalul din dosarul acestei judecătorii No. 213—88 certificat de noi, conform cererel fâcute de d. M. Petrovicl cu petiţia reg.la No... datăaslă-zl judecătorii.
1887 Februarie 7.
(ss) Judeoâter, I. Branieteanu.
Actele acestea fiiod incontestabile, opoziţia din Caracal declară că toate susţinerile colectiviştilor, sunt minciuni sfruntate.
Ceva şi mal mult.
Osebit câ d. Protopopescu a plătit 285 lei d-lui Bitolian, actualminte sunt intentate mai multe procese tot la judecătoria ocol. II Caracal pentru cheltuelile alegă* orilor colegiului III pe care le vom publica In numărul viitor.
Rugăm dar, nu pe deputaţii judeţului Romanaţl care suDt devotaţi adevăraţi ai bătrânului gazdă de hoţi Brâtianu, ci pe deputaţi opoziţiunel eşiţl din libera espresiune a alegătorilor a espune In Cameră, si prin urmare a se şti de ţara Întreaga câ faptele.şi mijloacele Întrebuinţate cu ocazia alegerilor din Caracal sunt de natură a compromite pe M. S. Regele contra cfiruia a Început cu toţi să murmure. Ne facem datoria a a-rătatoate aceste cala timp dreptatea să fie cu noi.
CRONICA
SUNT GROZAV IN APOSTROF 1
Mal urât ca o stafie,
Mal turtit ca un cartof,
Sunt teribil tn mânie.
Sunt grozav tn apostrof 1...
Orator ca mine nu e Din Paris pân la Aţof !... Giurgiuvenil sC o spue, Sun^groţţav tn apostrof!...
Am o voce ca de clopot Şi o burta ca dc grof;
Când vorbesc toţi rtd cu hohot... Sunt gro\av tn apostrof!...
•	Invitat'am doul slove,
Dar pe strada când trec, of! Lumea striga: E pur şi muove 1 Sunt grozav tn apostrof !...
De 'nvltam rlsbotu —’n taina — Agungeam un Mencicoff!
Acum, bort o aţa haină...
Sunt grozav tn apostrof !...
Temeţi vi dar de mine,
Sunt deştept ca un pantof Şi sdrobesc pc or şi cine!...
Sunt grozav tn apostrof!,
La vr'o brună săli bJlae Ml ascund sub malacof...
Aci firea mi se ’nmoaie...
Sunt cam slab tn apostrof!...
Câinii.
IN F OR MAT IUN I
D. Alexandru N. Laliovari a fost primit eri la 5 ore dupe amiază de M. S. Regele. Audienţa a fost foarte lungă.
Acte Oficiale dovedind că d. Ră-ducanu loan, represintant al capitalei ţerel, este strein neimpămen-tenit au fost descoperite. In temeiul acestor acte se va cere expulsiunea din Cameră a d-lul Răducanu loan şi darea sa în judecată pentru exerciţiu fraudulos al drepturilor de cetăţean român.
D. Kogâlniceanu a fost primit eri In audienţă de M. S. Regele.
D. Kogâlniceanu a spus Regelui că n’a mers se afle impresiunile M. Sale asupra eitu&ţiunei ci se expue d-sa pârerilej sale asupra stării de lucruri actuală. C-sa a împărtăşit Suveranului vederile sale asupra si-tuaţiunei şi a exprimat temerile ce ’i-ar inspira prelungirea stării actuale de lucruri.
- shs-
Putem afirma că M. S. Regele este doritor ca d. Panu se lie graţiat.
Câţi-va din miniştrii numai se o-pun încă la această măsura.
Cu toate acestea e probabil că peste doue trei zile d. Panu va fi graţiat.
D. M. Pherykidi anunţa eri că de o dată cu constituirea biuroului Camerei va avea loc şi remaniarea cabinetului.
Astă seara mai mulţi colectivişti au fost convocaţi la beizadea Mitică, -w
D. Radu Mihai întrebat eri de un Senator colectivist dacă nu merge la Camere, adeclaral câ cât vamal fi ministru nu va mai pune pieerile intr’o Cameră unde majoritatea permite se fie insultat.
D. general G. Angbelescu va trece se zice ca comandant al corpului al 3 lea la Galaţi.
D. I. C. Brâtianu a făcut eri o lungă vizită d-lul loan Oâmpinaanu primarul Capitalei.
—3HB-
Poliţia Capitalei nu s’a mulţumit d’a fi lipit pe zidurile Bucureştilor vestita sa ordonanţă din 17 Februarie curent privitoare la întrunirile publice ale opoziţiunei. Numeroase exemplare din această ordonanţă au fost distribuite cetsţenilor la domicili& şi distribuţiunea era In soţitâ decâtre agenţii cariofaceau cu ameninţările cele mai grozave pentru acei cari vor Îndrăzni se se ducă astâ-zi la Sala Orfeâ.
Osebit, In fie-care cârciumă mai fre-cuentatâ un agent poliţienesc şedea în permanenţă şi îndată ce vede a-dunate mal multe persoane chiama băgarea de seamă asupra ordonanţei prefecturei şi le face un tablou îngrozitor de nenorocirile ce vor cădea asupra capetelor acelora cari vor răspunde la chiemările opoziţiunei şi vor asista la întrunirile a-cesteia.
Nici o dată poliţia n’a lucrat cu mai multă activitate şi în acelaşi
timp cu mai multă neruşinare ca în momentul de iaţă pentru a teroriza lumea.
-sw
D. Tache lonescu va ţine Jo' la 25 Februarie la ora 8 1 fi seara în sala Atheneulul (Strada Franklin) o conferinţă despre Credinţă.
Intr'una din întrunirile intime ale colectivităţeî, s’a ales de majoritate un juriu de onoare din care tac parte dd. N. Ganea, V. Lascar, Esarcu (de la Bacău), Col. Filitis deputat, toţi membri ai majorităţii şi care va aVea se cerceteze cestiunea furtului de ceasornic severşit de onorabilul ministru de interne.
D. Radu Mihai a depus deja înaintea acestui juriu de onoare.
In sfirşit a dat Dumnezeu ca Consiliul comunal se se întrunească. El a ţinut şedinţă Joi seară şi încă o şedinţă productivă epuizend cu totul ordinea zilei şi numind comisiunea pentru cercetarea bugetului exerciţiului 1888-1889.
Eri reporterul Voinţei Naţionale la Cameră, spunea publicului din tribuna oficială, ca se nu meargă nimeni la întrunirea oposiţiei câ o se se Întâmple nevoe mare.
La aceste stupide ameninţări un cetăţean ’î-a răspuns :
«Nu o se ss întâmple nimic căci la caz contrariu, d. Brâtianu ştie bine că va plăti scump or ce nouă infamie sar săvârşi »
D. Mitică Moruzi a cerut eri voe medicilor să iasă astâ-zi din casă. Medicii Inse 1’aO impedicot zicându-i câ abia Joia viitoare va putea eşi.
Se afirma eri în culoarele Camerei câ d. G. Panu va fi graţiat astâ-zi, dar că decretul nu va fi publicat de cât Luni în Monitor pentru ca guvernul să poată vedea care va fi atitudinea opoziţiunel în această chestiune la întrunirea de astă-zî.
-*
Aflăm câ guvernul a primit eri notificarea guvernului austriac relativ la data reîncepere! negocierilor pentru tratatul de comerciu.
Această dată ar fi ni se 6pune acea de 15 Martie st. n.
D dr. Bussu Senior a fost delegat de Facultatea de medicină din Iaşi pentru a o reprezenta la congresul de chirurgie din Paris.
-SHR —
D Romanescu va fi numit, ni se spunea eri la Cameră, în postul de Prefect de Dolj în locul d lui Retho-ridi care va trece la Mehedinţi.
Aflăm că astâ-zi se va celebra la biserica Albă, calea Victoriei, căsătoria religioasă a d-reî Eufrosina A. llacotâ cu căpitanu Mihail Dancov.
DEPESI TELEGRAFICE
AGENŢIA IIA VAS
San-Itemo, 3 Martie. — Buletinul oficial de en spune că după o noapte bună, starea generală a prinţului imperial este mal bună azi Pofta de mâncare a sporit In zilele din urmă. Nici o schimbare tn ceea ce priveşte tuşea şi exuectoraţiunile.
Ilerlin, 3 Martie.— Post demonstră câ cauza principală a scăderii ce s’a produs la Bursă asupra rublelor nu e
ovlii ac» bârilor iviU !n traft
cui Rusiei cu Germania şi străinătatea, ci rezultatul disproporţiei ce exista Intre veniturile şi cheltuelile Rusiei.
Post reaminteşte sumele enorme ce Rusia cheltueşte pentru flota sa din marea Roşie, pentru Întreţinerea a
300.000	de oameni la graniţa Vestului si pentru crearea unul port deresbel la Libau.
Ilerlin, 3 Martie. — Se asigură câ creditul ce guvernul va cere Reichstagului, pentru a isprăvi liniile drumurilor de fler strategice din Est, se va urca la 18 saQ 10 milioane de mărci.
Londra, 3 Martie.— După Times d. de Nelidoff a remis Porţii o a doua Notă mal stăruitoare ca cea d’ântăiO pentru a declara situaţiunea prinţului de Co-burg ca ilegală.
Din ediţia ll-a de eri
CORPURILE LEGIUITOARE
SENATUL
Şedinţa de la 20 Februarie 1888
Şedinţa se deschide la orele 2 şi 1/4.
Dupâ citirea şi aprobarea sumarului şedinţei precedente, se votează un indigenai.
D. Dlamandl citeşte raportul comisiu-nel însărcinată cu sludiarea propunerel făcută de d-nu senator Christofi de a se aduce tu tară rămăşiţele răposatului colonel Pleşoiauu şi de a da o pensiune suro-rei sale.
Propunerea cade, dar se primeşte un a-mendament spre a se recomanda guvernului se vie cu un proecl de lege pentru aducerea remăşiţelor reposatulul. Iar cererea de pensie se respinge.
începe apoi seria indigenatelor şi şedinţa se ridica la orele 3 şi 1/4.
D.
A
m
CAMERA
Şedinţa de la 20 Februarie 188S
Şedinţa se deschide la ora 1 şi 1/4 sub preşedinţa d-lul V. Jorj, fiind presenţl i41 deputaţi.
D. P. Gradisteanu se grăbeşte a cere preşedintelui cuvtntu! tn ceslie personală de esplicaţiune de regulament şi rectificarea mal înainte chiar de a se da citire sumarului şedinţei precedente.
Azi, cel puţin, sper că voi avea şi eQ parte de cuvîut! esclamâ on. d. Grâdiş-leanu.
Şi tntr'adevăr, odată sumarul citit, cu-vtntul i se dă.
D. P. Gradîstennu este azi tn dispoziţie de glumă; căci tn «rafuiala» ce ÎDOepe mal tntâiQ cu biroul ta ceslie de regulament, d-sa dă drumul spiritului săQ ager şi sarcastist, biciuind şi ridioulisând unul câte unul pe leaderil majoritălei. din care recunoaşte tnttetatea d-lul Epurescu cel teribil 1
Nu uită nici pe fiul lui State grecu de la Ptrscov sau Blestemata căruia un un-ctiiu al săQ i-a dat mijloacele de a învăţa carte.
D-sa ajunge apoi la inexactităţile ce d. Orăşanu strecoară tn Monitor, şi la nichi-perciadele ce acesl domn se amusâ a pune tn gura oratorilor din opoziţie, rectifică cuvintele ces'a atribuit d-sale şi cere ca pe viitor să se ia măsuri ca asemenea erori să nu se mal Întâmple.
Ca să arate că d-sa aparţine partidului liberal tocmai şi fiind ca a eşit ain colectivitate oratorul face deosebirea Intre una şi alta.
In frase |admirabi!e zise cu dicţiunea elegantă, sonoră şi călduroasă, d. P. Gră-dişleanu arată careeraO ideile reposatulul C. A. Ilosetti, şi care sunt ideile colecti-vităţel!
De o dată s’aude o protestare.
D. Polilimos. D-le Grâiiiştene, d-ta nu faci nici oescepţie? Şi eO fac parle din majoritate.
D. lonescu (musca). Ce protestezi d-le Politimos? Uite la noi ceşlia cel vechi, protestăm ? Nu. Fă ca noi, noi ne-aro obicinuit să auzim d’alde astea.
D. I*. Grndistonuu, vorbeşte de condamnarea şi arestarea lui Panu. La un moment dat, a. Polilimos iar întrerupe. 9e vede că a prins gust onorabilul să se distingă.
D. Polilimos, Asta e părerea d-tale.
D. Gradisieonu. Dacă crezlcă o să vorbesc cu parerea d-tale, te înşeli d-le Politimos. (Ilaritate).
întrerupătorul ast-fel păcălit, pare a se astâmpăra.
Oratorul termină exprimându-şl toată indignarea tn contra acusaţiel infame ce guvernul face opoziţie că ar fi vândută Rusiei.
Reaminteşte incidentul ridicat prin discursul ce a pronunţat la banchetul de la Iaşi la inaugurarea statuel Iul Ştefan cel Mare, şi spune că de şi atunci guvernul ştia, şi aprobase subiectul discursului săQ, totuşi, mal tn urmă, nu s’a ruşinat d’a face Austriei cele mal umile scuze.
Azi sărmana Românie a a juns o mahala a Berlinului exclamă oratorul coborlndu-se de la tribună. (Aplause).
3 ore
Intrând Camera tn ordinea zilei, se continuă validarea titlurilor.
Sunt proclamaţi deputaţi al colegiului I de Covurlul dd. Lascar Catargiu şi M. Ko-galmceanu
La colegiul II se proclamă dd. G. Ro-bescu şi Nenitescu.
DD. Ressu şi Pacu cel-dintâiu alesul colegiului 11 şi cel’alt alesul colegiului III, fiind contestaţi, sunt lăsaţi la urmă.
Aleşii colegiului I* de Tutova I. Slurdza şi Baly sunt proclamaţi deputaţi.
Alegerea colegiului II este contestată, însă în şedinţă contestatorii relrăgându-se contestaţia, dd. lacob Fdtu, Paladi şi Nicorescu sunt proclamaţi deputaţi.
La colegiul III d. D. A. Slurdza este proclamat deputat.
Aleşii colegiului I de Botoşani dd. G. Urzica, N. Boldur-Epurescu şi Pisoski sunt proclamaţi deputaţi.
Aleşii celor-falle colegii sunt asemenea proclamaţi fără contestaţie.
Alegerea d-lul E. Mavrocordat
Iu urma citirel raportului, preşedintele proclamă deputat pe d. E. Mavrocordat (aplause).
Majoritatea protestând, d-nu preşedinte se deşteaptă şi îş ia vorba Înapoi zicând câ a făcut eroare, şi dă cuvtntul
V/ Ul nulul	*•	«an.1 . .1 n «Mvn
(sgomot).
Molivul contestărel e acelaş ca la alegerea colegiului I de Prahova; adică ce trebue înţeles prin expresia «voturi exprese».
D. M. liogalniceauu, zice câ speră câ majoritatea va tranşa tn favoarea aleşilor cestia controversată ce aceste caşuri ridică (aplause).
•
Se pune la vot admiterea contestaţiei d-lul E. Mavrocordat.
D. Epurescu, cere ca sfe se facă deosebirea tntre deputaţii care daci Înainte mal aO dreptul a vota; căci Camera fiind de eri constituită, d-sa crede că numai deputaţii validaţi aQ dreptul d’a vota.
Votarea Începe fără a se fi resolvat a-ceastâ ceştiune.
Rezultatul votului
Votanti ttl
Pentru	88
Contra	-44
D. Epurescu reclamă că d. N. Filipescu a luat parte la vot de şi este suspendat.
D. Preşedinte a fost o eroare.
D. N. Filipescu n’a fost eroare; am votat flind-că am dupe Constituţie dreptul se votez.
Nu e exact că am fost suspendat prin douâ treimi, cum a zis d. Epurescu.
N’am fost suspendai de cât cu majoritate absolută. In consecinţă eQ mă cred In drept d’a vota; şi declar că pe viitor voi merge la fie-care vot la biurou, fie pentru a vota, dacă o voi putea face, fie peutru a protesta la din contra. (Aplause) D. Vllacros pretinde câ această teorie e greşită şi susţine câ de oare ce d. Filipescu e suspendat d-sa nu mal poale votat
Dupe discursul d-lul Vil&orose Preşedintele se declară aşa de obosit In câ. suspendă şedinţa pentru câte-va momente.
4 or© 1 /2
La redeschiderea şedinţei, d-nu Fleva are cuvântul în cestiune de regulament.
D. Fleva. zice câ, tn cestiunea de faţă
www.dacoromanica.ro
•EPOCA 22 FERRUARTE
3
esle vorba d'a se ridica deputaţilor dreptul lor.
Ce se aduce tn susţinerea pretenţiune! ci deputatul suspendat nare dreptul s6 voteze, dupe Constituţiune? Asupra alegeri d-lul Filipescu s’a dat un vot? Care ? S a luat tn considerare o contestaţie făcută. ACit şi nimic mal mult. Invirlutea acestui vot, dat ca simpla majoritate vreţi se luaţi dreptul de vot unul deputat ? D-voastrâ vreţi ca noi s6 vorbim numai şi d-voastrâ se votat! ? (Apiause).
Ce credeţi, ca cu simpla majoritate a’ţî resolvat cesliunea? Nu. A'tl transportat-o tn alta parte.
Chiar regulamentul zice, ca or cum s'ar pune votul, pentru admitere safl pentru respingere, daca nu sunt 2 treimi, deputatul este admis, adicâ are dreptul s6-şl exercite drepturile. (Apiause).
Dar d-voastră n’aţi avut nici o dată sentimentul liberalismului tn interpretările d-voastrâ.
Puteţi face ce-o’ţl vrea. Dar, tncâ o dată, cesliunea remâne întreagă şi nici unanimitatea Adunare!, nu poate se desfiinţeze pactul fundamental
Dacă credeţi şi aveţi curagiO, venit! şi ne datl chiar afară pe toţi.
D. Epurcseu teribilul (tn apostrofa) ia cuvântul. D-sa sbiarâ şi apostrofează. E tntr'adevâr teribil. Când sftrşeşte, d. Cor-tazi aplauda. Tot e ceva.
Alegerile co.egiulul II de laşi sunt validate.
La numele d-lul G. Panu minoritatea aplaudă.
Alegerea colegiului 111 de Iaşi tn persoana d-lul Panopulo fund contestata d. Mortzun cere cuvtntul. Contestaţia e semnata de 6 delegat! din care nici unul nu e ţăran de şi aceştia aO fost invitat! s'o subscrie.
D. Mortzun declară că alegerea d-lul Panopulo se găseşte viciata chiar de la alegerea delegaţilor. In zadar accsle alegeri afli fost protestatela ministerul de Interne. Dar guvernul liberal face multe legi pentru ţărani care rămân literă moartă (apiause).
D-sa istoriseşte ceea ce s’ă petrecut la Miroslava, lingă laşi unde sub-prefeclul cu supleantul s&Q neputând isbuti sâ facă a Irece Lstadelegaţilor guvernamentali,a luat pe ţărani la bâtae.
D-sa conchide la numirea unei anchete parlamentare.
D. Al. Xcnopolu zice că nu e cazul de a se trimite ancheta. Fireşte de ce s'ar tri-rnete? Nu e vorba de alegerea unul opozant.
Şi ştitî motivul ce d-sa invoacă ? Că nu e vinovat d. Panopulo de cele reclamate.
D. Kogălniceanu, zice câ acest motiv îl pare şi d-sale—cum ar zice fostul s60 amic politic d. Epurescu—adevărat teribil, (apiause).
D-sa susţine cererea de anchetă ridicată de d. Mortzun. Trebue cercetat, zice d-sa, daca candidatul ţăran a fost safl nu a-restat în ziua alegere!. Daca a fost arestat, alegerea nu face două parale (rîsele, apiause).
Lăsaţi pe d. Panopolu să aştepte resul-tatul anchetei. Va aştepta In foarte bună companie (rîsete) va fl alături cu d. D. Brătianu, ou d. Filipescu, Mavrocordat şi alţi (aplausele prelungite ale stângei).
D. Kogălniceanu este azi foarte bine dispus, şi este o adevărata plăcere a auzi şirul de nostimade ce d-sa zice în putinele cuvinte ce pronunţă.
D-sa e foarte Înconjurat majoritatea pare deconcertata, văzându’l că ia cuvânlul pentru a cere, cu glasul săfl autorisat trimiterea unei anchete, cea d’întâiu ce s’ar numi în contra alegerei unul membru din majoritate.
Aplausele minoritâtel nu i-afii lipsit.
Discuţia se închide de şi d. Mor(un a vorbit contra închiderel, şi.volareaîncepe.
Sâ vedem d'astă dată cu sprijinul d-lul M. Kogălniceanu câte glasuri va câştiga minoritatea ?
D. iV Filipescu se suie la tribună să voteze.
Preşedintele refusându’I bilele, d-sa protestează.
Resultaliil votului
Votanţi 127
Majo. absoi.	03
Peuiru	31
Contra	sm
Propunerea trimeterel	unei anchete se
respinge.
Nu ! nu e chip să se ia majoritatea după părere dreaptă l
Majoritatea nu judeca, ea asculta !
Se validează deputaţii aleşi din Roma-natl.
» •
Se proolamă deputat! dd. Ilariu Isvora-nu—P. Gradisteanu si Burileanu aleşii colegiului I.
Ud. G. Vernescu şi Nucsoreanu sunt proclamaţi la colegiului al U-lea.
La colegiul III d. Slefaneanu Iran se pro-olamâ deputat.
In privinţa alegerei Prinţului Al. Cuia. D. Kogălniceanu ia cuvântul.
D. Kogălniceanu zice câ precum ţăranii Români sunt recunoscători celui care ia condus la victoria la Plevna, tot ast-fel se înţelege câ el să fie recunoscători fiului aceluia care ia făcut proprietari.
Pentru d-sa alegerea Prinţului Alexandru Cuza e expresia ţăranilor.
Dar pe de o parte se felicită că Prinţul Guza ’şl-a dat demisia, câcl.ascos Camera dintr’o mare încurcătură.
D. IV. lilaramberg. Ce încurcătură? Pentru d-ta poate d-le Kogălniceanu, pentru noi, nu 1 Aci e vorba de o alegere de deputat, nu de alegere de domn... (Sensaţie).
D. Kogălniceanu. Declară că regretă parfumul de pretendent ce înconjoară scrisoarea de demisiune a prinţului, căci nici aceia care afl ales pe Colonelul Cuza Domn, nu s'afli gândit ca el să facă souclie pe tron.
De când România a ales un prinţ strein pe tronul săfl, poftele pretendenţilor pământeni la tron, s’ati cam potolit.
Chiar Vodă Cuza a cerut—puţin înainte de 11 Februarie — împăratului Napoleon al III ca să desemneze un prinţ strein în mânile căruia voia să se demită de Putere.
Rusia voia răii lui Vodă Cuza, care des-legase nodul Gordian al secularisârel mo-nastirelor,
Era natural ca fiul-naiural, adoptat, al Prinţului Cuza se lie mândru de numele tatălui săfl, dar îmi pare răii că s a înşelat asupra unuia din cele mal mar! fapte
ale domniel-sale: împroprietărirea ţăranilor.
Ci fost prim-ministru al Marelui Domn Cuza, mă cred dator sâ protestez despre potrivirea acestui mare act, cu acela ai desrobirel sclavilor în Rusia.
Vodâ Cuzt a aplicat ca Domn o reformă reclamată de întreaga tară. El n’a copiat pe împăratul Rusiei!
D-sa terminând zice câ Domnia pământeană e pentru tot-d’a-una sfârşită In tara noastră
Dacă Ţara n ar 11 avut tn capul el pe Carol do Hohenzollern în timpul resbelu-lul, nu ştim dacă am fl putut traversa a-cea cnsă inlr'un mod aşa de fericit.
Numele şi rudele M. Sale ue-afl fost de cel mal mare folos (apiause).
Preşedintele proclamă în lipsă de or-ce contestaţie pe Prin(ul Al. Cuza deputat, (protestări în dreapta).
Şedinţa se ridica la 61/4.
Un spectator.
II. I. Hratiunu, respunzâml în Camera d lui Lascar Catargiu, a avui neruşinarea se zică,vorbind de Anglieleslil si Maicanii, ca toii aceştia sunt elevii partidului conservator.
Vom publica inaine un articol prin care vom spulbera toate a-ceste neruşinate calomnii ale ml-serabiluiui sef al colectivităţii.
*
Regele a declarat că gen. Anghe-lescu va ft dat In judecată şi trimis de dînsul înaintea Curţii de Casaţiune.
Unul din motivele pentru care M. S. a luat această hotărtre este şi următorul :
Gen. Angliei eseu a făcut un memoriu despre care am vorbit deja, şi în care arată că toate comandele le a făcut nu numai după ordinele d-lul Ion lirătianu, dar chiar după ordinele M. S■ Regelui.
X
lită forţele desfăşurate de poliţie pentru Întrunirea de azi
1.	15 comisari In faţa Orfeului.
2.	20 de sub comisari.
3.	Părţîdin compania dejandarmi, la comisariatele secţiilor i8 şi 17 şi Sn curţile biserieelor sf. Ionică şi Stejarul.
4.	Excadromul de jeandarml la poliţie.
x
D. Populeanu cu toţi procurorii au stat câta ţinutintrunirea, la parchet.
X
Cu toate intimidările şi infamiile poliţiei, cetăţeni in numer foarte mare au venit la întrunirea de la Orfeu.
In capul str. Stirbey-Vodă stau Înşiraţi comisari Cosougeopolu, Epu-reanu, Scordilie, Bogdan etc. secondaţi de bătăuşi Biculoni Ionescu, Matake Nicolae etc. care opreau lumea şi o invitau se nu mergă la întrunire, lucrul Insă nu s a jprins căci toţi le râdeau în nas !
X
Aflăm dintr’o sorginte autorizată, că memoriul generalului Maican comunicat eria fost cerut de M. S. Regele.
X
Consiliul de Miniştri de eri, a luat mesuri ca se se aducă cât mai In grabă un tablou de toate moşiele a căror arendă a retnaa în întârziere şi seproceadăcu toată rigurositatea la împlinirea acestor rămăşiţe.
X
Circulă sgomotul despre apropiata sosire în Bucureşti, a d-lui Ioan Ghica, care ar fi chemat de M. S.
Rogala
X
Se vorbeşte cu insistenţă despre o ceartă foarte vie iscată între Beizadea Mitică şi d. Radu Mihaî, Ministrul de Interne.
X
Azi la ora 1 1/2 Prinţu D. Gr. Ghica a fost primit în audienţă de M. S. Regele.
X
Adunarea generală a Băncel Naţionale anunţată pentru azi «'a amânat peJoI25 Februarie la 4 ore seara.
X
Generalul Fâlcoianu văzând, de unâ zi la Senat într’un grup, ped. Urzică sosit de la Botoşani, dupe ce’l salută ’l întrebă, cu acea ironie ce’i particulară: ce’ţl mal face moşu Pilaf I (se ştie că d. Urzică e nepot generalului Pilat) şi dupe o clipă generalul Fâlcoianu urmă rîzînd : a-dică nu Pilaf, căci generalului Pilat ’l place prea mult griul!...
Unul dintre onorabilii senatori ce erau de faţă neînţelegend vorba generalului ’l rugă se ’i-o esplice şi generalul Falcoianu urmă cu glas tare şi în auzul tuturor de faţă, a povesti un episod din administraţia sa de la ministerul de Resboiu, in chipul următor :
«Pe când eram ministru de Res bel, generalul Pilat se oferi a preda o însemnată cătăţimede grîu pentru trebuinţele manutanţei militare. La dredare comisiunea refuză se pri-
miascâ griul pentru că era de cea mai proastă calitate. Generalul Pilat stăruind din răsputeri de mine, cercetai în persoană la f-tţa locului furnitura şi me convinseiu că grâul generalului Pilat era gunoiu curat. Fireşte că dâduiu ordin a se refuza priituirea în chip absolut şi o taie! verde generalului antreprenor, fără se ţiu soeolială de furia sa. Curîod dupe aceasta me retrâseiu de la minister şi am aflat câ dupe plecarea mea gunoiul predat de generalul Pilat drept grîu armatei a fost .primit de urmaşul meu...»
Autentic şi fără comentarii.
X
D. I. C. Brătianu a plecai aseară la Florica.
X
Mâine va veni înaintea tribunalului decomerciu, opoziţiunea făcută de câţi-va acţionari in contra hotâ-rârei din ultima adunare a acţionarilor societăţii de construcţiuni Des-baterile promit a fi foarte importante.
X
Tageblatt din Berlin află din cercurile Curţeî că greutatea corpului rinţului imperial care era de 90 ilograme când era senetos a scăzut în mijlocul lui Februarie la 58 kilgr. Ceia cedovedeşle repeziciunea boaleT, de care suferă Augustul bolnav, către un sfftrşit fatal apropiat.
X
Primim din Piteşti o broşură intitulată : Pltngerea funcţionarilor a -dresată domnilor dqm taţi şi senatori.
Funcţionarii solicită corpurilor legiuitoare a ts ocupa ou legea pensiilor, a se vota o lege pentru admiterea tn funcţiuni, inlr’un euvlnt a se crea o situaţiune mai bună nenorociţilor funcţionari dm provincie.
X
Cu espressul de Moldova de di-seară la 11 o-e, d na HiLrowo, părăseşte canitda cu copii să: pentru a se duce în Rusia. Simpatice soţie a ministrului plenipotenţiar al Rusiei care a ştiut se ’şi câştige dragostea intregei societăţi bucureştene se va Întoarce între noi in primele zile ale lui Maiu pentru a asista la căsătoria d-lui Wilamov.
X
Mercur! viitoare, 24 Februarie, va avea loc în sala Teatrului Naţional singurul bal mascat ce se va da anul acesta în acea sală.
Acest bal are şi un scop de binefacere: el este dat in beneficiul d-nei Suzana Thal, victima accidentului de la teatrul Băilor Eforiei. Această nenerocita artista, dupe patru luni de suferinţe, nu este Încă vindecată şi mai are Încă trebuinţă de doue luni de îngrjiri înainte d’a putea părăsi camera.
X
Balul societăţeî studenţilor in medicină anunţat pentru 26 Februarie curent va fi întârziat cu o zi şi va avea loc Sâmbătă la 27.
Acest bal al cărui produs este destinat a spori fondul destinat a complecta biblioteca societăţeî e patronat de un comitet de doamne compus din soţiile d-ior profesori ai fa-cultâţei în medicina, ale membrilor consiliului sanitar superior şi ale medicilor primar: de spitale.
Regele şi R gina au bine-voit a promite d'a onora balul cu presenţa M. M. L. L.
X
Oficioasa «Polit. Corresp.» dm Viena primeşte din Bucureşti informaţiunea următoare :
Negocierile asupra convenţiei comerciale intre România şi Austro-Uugaria 'şi-au reluat iareşl cursul de la 29 Februarie st. n. pentru câ in acea zi guvernul român supuse comitelui Goluchovski noile lui propuneri, pe care representantul Aub-tro-Ungariei le lnainlâ Îndată la Viena. Propunerile constaCl, riguros luate, numai în fixarea punctului de vedere din care doreşte România a »e conduce negocierile viitoare. In cercurile guvernamentale române nu’şl fac nici o ilusiune câ o convenţie bazată simplu pe condiţia naţiune! celei mai favorisate ar putea fi primită de Austro-Ungaria; astfel cestiunea ce urmează mai intâiu a fi resolvatâ, este ce anume articole urmeaza a coprinde tariful special ce esle a se anexa pe lângă convenţia naţiunei celei mai favorizate.
(Urmare)
D. C. Bacalbasa
Vine pentru a protestată contra ares-tărei d-lui Panu şi în contra ordonanţei poliţieneşti.
Ordonanţa nu a fost de cât o batjocură. Apiause). La Cameră deja tribunele publice sunt ocupate de poliţie. De ce ? Pentru c» tribunele sunt făcute pentru ca cetăţenii alegători sf auză vorbind pe aleşii lor. El, majoritatea nu este aleasa politiei ? Care sunt alegătorii Iul RaduMihai şi al colectiviştilor ? Ulmeanu şi Toboc. (Apiause)
De aceia si opoziţia v’a chemat aci, pentru ca să puteţi auzi pe aleşi voştri.
Adineauri se zicea ci Panu a fost validat. Da, dar este la închisoare şi Camera nu vrea să’l lase să beneficieze de legile ţârei.
Se va zice câ va fi graţiat. E , d. Panu refuză graţia. El a declarat,cădacă este o graţie de dat, nu Iul să i se dea, dar ţărel. (Apiause).
Nu sunt destul de autorizat pentru a vă încuraja la lupta, dar vă voi zice: nu rămâneţi alături cu guvernul-tîrîtură, guvernul-prostiluată. Apiause).
D. G. Paladi
Trebue să ne Întrebăm, d-lor, ce putere are corupţia, prostituţia, de guvernează această ţară.
El. acea mlnjiturâ se numeşte colectivitate Apiause).
Dati’ml voe să fac o mică autopsie a-cestul corp |corupt. Veţi fl siliţi la un moment dat să vă puneţi batistele la nas, căci voi vorbi de Angheiescu şi Maican,
Să vedem cine constitue acest corp : oameni ? Doamne fereşte 1 Ochiul lor nu vede pungăşiile, urechile lor nu aud, ca Radu Mih&I a furat ceaaoarnice. (Apiause).
Creerl aii ? Dacă creerl însemnează o pastă în care se ticluesc toate mişe-liile, toate nelegiuirile atunci afl creerl (apiause).
Afl trup, stomac ? AO, şi alt nimic. AO stomac de la genuchl până la umeri. (Apiause).
Dar sunt inteligenţi? Ah I nu, căci dacă ar fl deştepţi a’ar mişca, ş'atuncl aţi vedea pe d. I. Brătianu z'căndu-le : -- Ia ascultă-mă pârlitele...(apiause). In vremurile vechi, era pedeapsa cu apa. Beai cât puteai, beai cu sila. Aşa se Încearcă candidaţii colectivităţel : beafl la infamii şi la mişeii! şi dacă nu pot bea cât trebue ÎI dă afară...
E', d lor, pentru a răspunde aceste! sisteme, opoziţia a căutat oamenii ce! mai independenţi din ţară: afl luat pe Ressu la Galaţi, pe Panu peste graniţă (apiause) şi neputând aduce numărul afl adus valoarea (apiause).
In Cameră sosiţi, suntem acuzaţi de corupţiune. Eu II spuneam unui colectivist, dupe validarea mea : răfl aţi făcut de m'aţi validat, căci se va zice că, după ce am cumpărat alegători la Btrlad, am cumpărat majoritatea în Cameră. (Apiause).
Şi ei au 8juns, acuzându-ne de co-rupţiune, să acuze pe Radu-Mihaifl de neîndestulătoare corupţiune I Acum momentul sfîrşitulul a ajuns. El cred şi le vom zice cu poetul : Pasăre a nopţii ziua a sosit I... (A-plause îndelungate).
D. Tache Ionescu
Este vid aplaudat la suirea sa la tribună.
El mulţumeşte cetăţenilor de aplausele lor, care nu sunt de cât o protestare contra acţiune! Camerei colectiviste în persoana sa.
Colectivitatea este asasinul laş, asasinul care nu întrebuinţează pistolul safl cuţitul dar paharul de otravă, mişeleşte presentat (apiause).
Ast-fel colectivitatea strecoară picătură cu picătură veninul săfl In potirul ţârei. (Apiause).
Dar ţara a simţit gustul veninului şi refuză potirul colectivităţel. Ea nu mai vrea deputaţi colectivişti, vrea oameni independenţi (apiause).
Armata chiar se scutură de el prin glasul a 12 coloneii (apiause).
Mai afl el o gogoriţă : câ scapă libertăţile da conservatori. Asta este istoria de despărţenie a grecului, cocoana zicea la judecată : cum să mă potrivesc efl cu el, d le preşedinte; suntem ca rodia şi maghiranul, unul vrea apă multă, altul soare. Şi grecul răspunde : Ce rodiă, ce maghirani E femee necinstită d-le judecător! (Apiause).
Aşa şi noi d-lor. Nn mal e vorba de liberali, de conservatori: e vorba de hoţi d-lor I (Apiause).
Daţi ml voe să vă dafl un sfat, d-lor: d-v. care ştiţi, cft vor cădea cu acest regim Caradalele şi Maicanii şi aceasta pentru tot-d a-una; câol numai o dată se pătează ast-fel numele şi pământul unul neam,fiţi fără preget şi veghiaţ! 1.. (Apiause prelungite).
D- N. Fleva
Urcându-se la tribună In mijlocul a-plauzelor, este salutat de un alegâtoral sfifl din Brăila.
D-lor, zice d. Fleva vă presint pe d. Vasile Tzenof, un luptător de la Brăila care a nesocotit toate persecuţiunile pentru a 'şl face datoria de cetăţean liber. (Apiause, bravo).
Oratorul arată fericirea poporului na-politan, când Garibaldi a dat jos pe regele Bomba şi Camorra. Şi noi astâ-zî tot de o Camorră trebue să scăpăm, de colectivitate ! (Apiause).
Guvernul nu mal respectă nici legea nici oameni!. Oratorul spune cum s’a arestat oamenii In cursul săp.amânel, pentru că sprijinesc opoziţia. (Apiause, publicul vrea să vază pe acel cetăţeni scăpaţi de d. Fleva şi ÎI aclamă).
Noi avem dreptul să apărăm cetăţenii şi d. Fleva aduce exemplul acelui verdict al juraţilor englezi care au declarat, că cetăţeanul care a tras cu revolverul în agentul poliţienesc care a-resta ilegal pe alt cetăţean nu merită pedeapsă, pentru că alunei cund un cetatean îsi vede drepturile vio-
late, toti cetăţenii englezi sunt iu caz de legitima aparare. A-
plause i.
întrunirile noastre T afl speriat. Le am spus că suntem solidari între noi şi că lumea nu T mal vrea. Le-am dat trei săptămânîca să 'şl facăcalabalîcul.
Voci. Prea mult.
Sunt putreziţi de păcatele lor şi când noi cerem anchete la ministerul de res-bel, el ne răspund prin : onoarea armatei.
O voce: Să mergem la Palat.
D. Fleva: Nu, d-lor, nu are trebuinţă Regele să ’l deşteptam noi. Dânsul ascultă ce se zice aici şi când se va încredinţa că sunteţi cu no!, î! va goni pe el....
D. Fleva citeşte scrisoarea publicată eri în Independenţa de d. locot. de flotila Urlâţeanu, prin care se arată, că flota nu e bună de nimic şi că In zadar s afl cheltuit milioane.
Oratorul roagă In sfârsit publicul să vie In toate Duminecele la întrunire şi apoi dă citire rezoluţiunel:
Rezolutiunea
Manoperile şi persecuţiunile poliţiei, care a arestat şi deţine ilegal pe cetăţenii care aă împărţit manifestul opo-siţiuneî;
Arestarea unui deputat, făcută de guvern în timpul sesiuneî fără autorizarea prealabilă a A dunărei;
Isgonirea în mod indirect a represen-tanţilor naţiunei din Cameră ;
Ordonanţa de poliţie cu care guvernul a voi! să intimideze publicul, pentru a nu veni la întruniri şi prin care el a lovit în libertăţile publice garantate de Constituţiune;
Pe toate aceste acte ;
Cetăţenii capitalei, adunaţi în ziua de 21 Februarie în sala Orfeu, le stigmatizează ca nedemne, inconstituţio-nale şi arbitrare, şi le denunţă în ace-laş timp Regelui şi Naţiunei.
Resoluţiunea este aclamaiăjcu aplauze entusiaste şi prelungite.
Preşedenţia tntrunirel invită pe cetăţeni a se retrage în linişte, evitând or ce pretext la scandal zbirilor poliţieneşti.
E s i r e a
Mai bine de o jumătate de oră trebue să treacă până ce publicul să poală eşi din sală. Peste trei mă de oameni se înghesuiau în sală, grămădindu se pentru a eşi. Uşile şi ferestrele au fost sfă-rîmate. Pe stradele învecinate şi mai cu seamă înaintea localului întrunire! mai bine de două mii de oameni, care nu mal putuseră încăpea in sală, aşteptau sfirşitul întruniră aşa că la eşire, pe piaţa teatrului şi strada Stirbei-Vodă erau mai bine de şase mii de oameni.
După părerea tutulor aceasta a fost cea mai imposantă întrunire ce s’a ţinut până acum la Bucureşti.
ULTIMA ORA
DEMH RMIt ULUI
Guvernul a demisionat.
Azi demineata d. Bratianu a depus dimisia cabinetului in mâinile Regelui.
M. S. a primit demisia ministerului.
Prinţul Dim. Ghica a fost însărcinat cu formarea cabinetului.
La 5 ore Prinţul D. Ghica s’a dus la Jockey Club unde a luat pe d. Carp, cu care a avut o lunga convorbire si caruia îi a oferit se intre în minister.
AGENŢIA IIAVAS
Viena, 3 Martie.
Ziarele aprobă în general răspunsul Porţii. Ele aprobă asemenea idea unei conferinţe; dar sunt de părere că negocierile ar fl prea lungi şi că nu se poale cred* acum tnlr’un reviriment complect în politica Rusiei.
Roma, 3 Martie.
După o depeşă din Modana nişte soldaţi francez! afl insultat pe trei amploiaţi al căilor ferate ilaliane.
Comandantul francez a consemnat în cartier pe toţi soldaţii francezi pentru a descoperi pe vinovaţii.
Paris 3 Martie.
Ştirile din Tamatava spun că un uragan violent a distrus, la 22 Februarie o mare parle din oraş.
Pe coastă, 11 corăbii s’afl pierdut, printre cari Incrucişătorul francez Dayot. Sunt 20 de morţi.
Paris, 3 Martie.
D. Wilson a făcut apel.
nr A DCUniT Moşia C41ineşti-Ţi-Ub AnhNUAI gineşti din districtul Muscel, plasa podgoriei, se arendează de la Aprilie 23, anul 1889 pe cinci ani, prin licitaţia ce va C la 20 Mai, anul co-rent. Doritorii vor veni în ziua fixată la domnu Grigore Şuţu, strada Colţei No. 29 spre a concura.	640
www.dacoromanica.ro
EPOCA — 21 FEBRUARIE
CASA DE SCHIMR
I. IUI. F E R IUI 0
Slrndtt l.ipscani, Xo. 27
Cumpera siYinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi
Cursul Bucureşti
20 Februarie 1888
5 0/0 Renta amortisabila
5	0/0 Renta perpetua
6	0/0 Oblig, de *tat
6	0/0 OMig de st drum de fer
7	0,0 Scris. func. rurale 5 0/0 Scris. func. rurale
7	0/0 Scris. func. urbano 5 p/0 Scris Tune urbane 5 OjO Scrie. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi
8	0/p împrumutul comunal Oblig Casei pens (leilOdob.) împrumutul cu premie Acţiuni bancei nstion. Acţiuni • Dacia-România*
•	Naţionala
•	Conatrucliuni Argint contra aur
Bilete de banca contra aur Florini austrieci
	Cump	vend.
	92 3 4	93 1,2
	98 1 2	91
	88 3 4	89 i 2
	104 1/4	104 3 4
	89	89 i 4
	102 1 4	102 3/4
	95	96
	85 i 4	85 1 [t
	75	75 1/2
	73 t 2	74
	210	215
	35	37
	iC10	1015
	220	230
	2u0	210
	80	90
	1 ti 70	17 75
	!« 70	17 75
	2 01	2 02
DOMNILOR COFETARI DIN TARA
Bucureşti. — Calea Victoriei No. 77. — Bucureşti
Pentru a da o mal mare desvoltare «Industriei Naţionale am arangeat Fabrica cu maşinele celt mal perfecţionate şi forme noi, care îmi permit a resista în faţa or-cârel Concurente atât In calitate cât şi preţuri: pentru care dar rog atât pe onor. d-nl Cofetari cât şi pe consumatori a pune la proba spre a se convinge, câcl am căutat a lucra şi asorta mal bine ca toţi anii cu toate articolele ce produce această Fabrica precum: FonJ.int Garnit, şi cu Creme; Praline de Chocolat cu Creme Vanilie. Cacao, Pistaschc, Nouga, etc. Pastile de Chocolat, Pastile Gome diferite forn-e. Chocolat a la Creme forme cadhurys: Bomboane englezeşti ti feluri Rockes Drops la cutii j, 6 şi io chilo şi cu elichete streine, Vien şi London, asemenea şi la Borcane sistem Klark Nikolas, Englezeşti şî la cutiuţe de lux.
UN MARE DEPOSIT DE TOT CE ATINGE BRANŞA COFETĂRIEI
Precumt Frunze si flori pentru (/uruituri. Hârtie pentru turte, Tnti si t.laşele. Culori vegetale si Cole. Chocolat, cuverturi pentru lucru, l'nt de cacao ei gusturi pentru Bonilioaiie
oel ni ni mare depou din tara al producte lor candite de Paris si Drageuri
D-nil Cofetari care doresc a avea Preciurile corente şi catalogul special, sunt rugaţi a’ral seri şi le vot trimite franco la domiciliul doritorilor; şi pentru o mai mare Înlesnire a d-lor Cofetari din provincii, am înfiinţat o Magazie de Transit de unde se vor vinde şi expedia
S.hV, Bomboane enţ/Uzesti chilo lei 4, Caram le cufisticuri migdale creme etc. chilo tei 4, Şampanie de la diferite case renumite şi cu pre-ciurl de concurenţa. Asemenea Licutruri, Coniacuri, Ceaiu, Pcsmeti de ts feluri din cei mai fini pentru ceai si desert. Romuri diferita calităţi între care se recomanda adevăratul de Hremetl exlra fin, din care spre convingere rog a se cere ca proba mărfurile ce sunt a se trimite cu C. F. R. rembursânduse restul iar cele ce sunt a se trimite cu poşta rog a se avansa valoarea prin mandat poştal după care se va expedia marfa.
Subsemnatul aducând zahnr in cantitatl mari pentru fabricatiunca bomboanelor sl a chocolatei pot a tine or-oc eon* curenta in acest articol.
Zahăr Capaţânu kilo lei t,tţ|—Zahăr frances Cubic kilo lei I,tţ. — Zahăr frances Tos kilo lei i,oţ.
cu stima, G. I) O B II I C E A \ U.
(41	Adresa Telegramelor: Bomboneria Dobriceanu. — Bucureşti.	Bucureşti, Calea Victoriei, 77.

CASA DE SCHIMB
MOSCU NACHM1AS
A'o. 8, In palatul Principele Dimilrie Ghika Sir. Lipscani, tn facla noei cladir Bancei Naţionale (Dacia- România)
Bucureşti
Cump6ră si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi
Cursul pe ziua de 20 Febrarie 1888
Renta amortisabila
româna perpetua Obligaţiuni deslet [Conv.rur.) „	C, F. H>
,	Hunicipale
Casei pens. [300 L.) Scrisuri funciare rurale
urbane
Obl. Serbesti cu prime ini. cu prime Buc. [40 leij Losuri crucea ro.sie Italiana ., Otomane cu prime boturi Basilica bombau Act. Dacia-Kemânia „ Soc. Naţionala „ Soc. de Conslruetinni Aur contra arginl sau bilete Florini 'Vel. Anstrluc Mărci germane bancnote francase „	italiana
,,	Ruble hârtie
NB. Cursul asie socotit in anr
laşi
Cump. Vinde	
9» H	93
w	91
88 %	88 !4
73 %	74
210	SIS
104 X	104 a 4
89	88
1 w 5t	1« 8/4
Si,	8.
85	*5 3/4
75	76
63	66
as	a»
iŞ	26
3S	98
17	20
16 75	17 26
2(K>	*02
124	126
100	100 3’4
99	10*
«10	815
TTV OTTTTVEltlT cu bune cunoştinţe de UH Di UU.Cn 1 matematici, cautămedi-taţiunl de ciasele gtmnasiaie, sau ca repetitor la vre un pension. A se adresa sub iniţialele O. G Strana Griviţel No. 90.
Illţ rh /llir l-n landou noii de lf, 1	fi 41» li lolid'n fabrica l.ohner
tJtj 1 UlUilillJ (Vienna). Doritorii se
pot adresa la domnul N. Al. Papadat. Str. Academiei, No. 10, de la 5-7 ore p. m.
l'llinilT sa'on bine mo-iiii llllll \ 1 bilat a se adresa la Doamna Iosovici, casele Cosman, ela-giul I. Bulevardul Academiei. 646.
XXXX"
MASINE DE TAIAT
3P A E, FAN SI COCENI
IN DIFERITE MĂRIMI
Mişcătoare cu mâna, cu manegiu si cu abur foarte folositor din causa lipsei de
X*
X
nutret pentru vite
Depon t
Strada Sraârdan lA\ > STA A DEGkER Slr.Bibescu Voda6
560
i
e
x
xe
582
JOCKAI STABILIMENT
SITUAT IN
No. 66 - Strada Clopotar - No. 66
Cumpără si vinde cai, trasuri si or-ce harnasament, primeşte aceste con-ditiuni spre venza-re, tine Coi în pensiune, pe preciu de 2 LEI PE ZI inclusiv ingrijirea
mxr.
x
:x®x:
o
o
PRIMA FABRICA ROMANA
DE
PENTRU
FARMACII, CONFISEURI, PAFUMEURI
ŞI ALŢI FABRIC ANI
Strunit Doamnei, 8 (ranelr d lui Maior MIku)
Aducând din str.inafale oameni speciali si maşini de cel mai nou sistem pentru confecţionarea sus ziselor articole, sunt in positinne a satisface or-ce comanda, întocmai ca cea din slreinaiale. otrayem deosebita atenţiune asupra unei noi metode de cutii lucrale cu legaturi d» mcial paiantatr de curând, care servesc pentru tinerea mărfurilor in magazine, cât ai pentru transportarea intr ansele prin posta sau prio or-ce alta cale.
V
Sx:
Cu stima, M. L1TTMAN
:x®x.
SOCIETATEA ANONIMA
DE
B1S.UT ARTIFICIAL Sl IIE CERAMICA
DE LA COTROCENI
Capital social: lei 1,500.000 capital versat Iu 31 Decembre
18MI lei 1,370,500
Usina situată la Bucureşti, Cotroceni, şoseaua Pandurilor, în faţa Asilu/uî Elena Doamna, legată cu Calea Fer, prin staţia Dealu Spirea DIRECŢIUNEA $1 DEPOSIT PRINCIPAL IN BUCUREŞTI, STR. DOIMNEI, 14 B S Adresa Telegrafica: BASALT Bucureşti
DEP0SITE SECUNDARE :
In Bucureşti, Calea Griviţel 66 — In Brăila, la d. G. Grosovich, piaţa Sf. Arhan-gel — In Craiova, la d. M. G. Poumay, ban her. — In Galaşl la d. M. S'-baslian Somaripa. — In Călăraşi, la d-nil M. Serghie, B. Fart'alomel. — In Rusciuk, la d.
Thoruadis el Damianof.
Industria naţională ale cărei produs au obţinut la Exposiţia Cooperatorilor din Bucureşti şi Craiova, cea mai mare recompensă
DIPLOMA DE ONOARE CLASSA l-ia
EsTRAS DIN PREŢURILE CURENTE PE'TRU BUCUREŞTI
FELUL
MATERIALULUI
Pavele pentru bordure 10 bucăţi lam. patrat »	• pavagiu destrade şi de curţi
50 bucăţi la metru patrat Lespezi pentru trotuare 25 buc lam. patrat Patrate felurite 36 buca.1 la metru patrat Boraure de grădini 10 buc. la metru liniar Cărămizi refractare 420 buc la metru cubic Cărămizi cu 4, 6 sl 8 găuri 40 buc. la 1 m. p.
In Bucureşti şi In oraşele unde executa lucrări pentru comuna Societatea se Însărcinează f>i cu lucrări particulare, a căror întreţinere o garanleaza pe timp de un an.
Asemenea se afla la uzina materiale de calitate mai inferioara cu Preoiuri foarte reduse w—mmmmmmmm
	r it	E T U K 1		L	E
ual. 1		Cal. 2		Cal. 8	
pentru mie	pentru unitatea de măsură cu aşezare	pentru miel	pentru unitatea de raesura cu aşezare	pentru mie	pentru uni-| t»tea de mesură cu | aşezare
!50	4.25	15^	4.00	300	3.75
370	15.00	250	14.00	230	13.00
ISO	11.00	(00	10.50	320	9.50
MO	10.00	210	9.00	,180	8.00
150	—	130	—	100	—
iJO	—	—	—	—	—
65	—	—		* 		—	—
•il
MARELE
HOTEL DE FRANCE
— BUCUREŞTI —
No. 5, CALEA VICTORIEI, No. 5.
Cel mai mare şi e'pgant hotel din ţari, situat pe Calea Victoriei in faţa stradei Lipscani, din nou dadit, având patru faţade, st-fel In cât toate ferestrele regpândese in stradă. Cu desăvârşire nod montat, dupe sistemul cel mai modern, având restau ant si cafenea foarte spaţ oasi, be rarieşi alte confort ri,curăţenie cea ma oaemp ară Salon pentru soarele, nunţi, bancneturl şi altei . Toate lucrurile de consumaţie de p mia calitate, preţuri moderate şi serviciul cel mai prom
F»H. HUGO
ANTREPRENOR
520	PROPIETARUL HOTELULUI HUGO DIN BRAILA
mx:
x
:xtix:
CfltMPAGl POMHUY & GRENO REIMS
:xi
X
m
x
De oare-ce circuli tn comerciO vinurTfabricate in Auslro-Ungaria purtând fără nici un scrupul etiquele cu firma noaslri, ne vedem nevoiţi a da oare-carl desluşiri asupra embalagiulul nostru spre a garania pe c u armatorii Şampaniei Pommery de asemenea falşiiicate.
Dopurile servind la astuparea buteliilor noastre sunt foarte uşor de recunoscut, având conform modelului ce urmează firma pe fund şi corp.
Osebit de aceasta după ce sticla este astupata se aplici a-supra dopului o capsula de tinichea purtând numele Pommery şi trei stele.	•
VRWV-*
SkmPANI8 SEC	ŞAMPANIE >XTRA-SrC
Areoeliquetâ albă Fără etiquetă o cu firma noastra o micâetiquetaExtra , mica eliquetaSec la Sec la gâtu sticlei,
| gâlul sticlei, staniol staniol auriu, gra-nuriO granulator, şi nulator, şi dopd cu dopu cu firma.	firma
CHAMPAGNE POMMERY & GREN0 REIMS
Agent general A. G. CARSY
:xeex
x©
©Xi
x
COFETĂRIA Sl FABRICA DE LICHERURI
TANASE D- CRETULESCU
-	STR. CAROL RO. 17, ALATURI CU BISERICA CURŢI A VECHE Sl VIS-A-AIS DE ANTREUL PJECEI
•	Am pus in consumaţie o mare cantitate de Hornuri Jamaica superioare eu lei
2.40 1 tru şi diferite alte romuri de la renumitela Case Renoke si Străin din Barmen Pentru d-nil comercianţi ce vor voi a lua in rantiiăţi mari, se va reduce preţui ^	0 mare cantitate de dulceţuri din toate fructele cu vanileşi fără vanile şi cu pre-
ciurl foarte efline. Bomboane, Şampanie din fabricatiun*-a de bcherurl de aci. Ananas, Benedectio, Cuiraso, Sartrez. Pipermant, Vanile Rose, 3 fr. litru. Diferite patiserii proaspete şi prăjituri proaspete in tie-care zi, o adevărată masţica de Hio. Mare deposit de racniuri bune si indulcite pentru menagiul casei
Mare depesit de spirt rafinat si de maşină. Primeşte comanda pentru logodne, nunţL botezuri şi soarele. Sf-rviciila cele mai alegante si esecutate de mine personal. Deposit de distinsă tuieă. Ser ici le mele fiind • unoscute.
Toate aceste mărfuri se vănd cr preoiuri moderate.	Cu inala stima
T. D. CAtETULEsCU
X
m
x
x
©X!
>xe©
AVUŢIE ASIGURATA
IN DOUE LUNI
Cu 50 lei. Capital garantat. Nou de tot. Cereţi In limba romăueascâcircularagratuită.
Comptuar Internaţional 43, rue Laftite, Paris.	H.
x
fi
fi
fi
»
\
fi
I
fi
X
| RESTAURANT ELECTRIC
Strada Sf. Kicolae dio Şelari, tis-a vis de biserica
(In Palatul Socictâţel Naţionale de Asigurare)
Sub-aemnatul am onoare a aduce la cunoştinţa onor. public că la Kcstaurautul Electric deschis încă de la 8 Noembre 1887, se găseşte mâncări gustoase şi alese, cu preţurile cele mal moderate.
BJuiT BlE FR NCEZA Sl OR GINALA Vinuri indigene din podgoriile cele mal renumite cu preţuri foarte moderate.
Serviciul nu lasâ nimic de dorit.
622. Cu deosebita stimă, Anton Crosovicl.
9
DE L'ABBAYE DE FECAMP (FRANCE) BSCEUNTĂ, TONICĂ, D1GKSTTVĂ 81 APKRITIVĂ ceă maT bună din t6tb LICORILE •
vtomm.f nQUfcurx v&s&dsctssm
Harqaei diţKisees ea Franca ei â l Etnager

“l
“ r
j
A *« cere todâuna in josulfi fiecărei sticle, eticheta pătrată purtăndQ semnătura directorelui generale.
Advermta licore Btnedietinâ se al fi la t6te persdnele următdre «ari a’at angajată pe acrirf a nu vinde nici fii contrafacere.
A. Flalkowskj —G. si D. Tanasescn fraţi — Constanlinescu— D. Marinescu Brag/ndli — N.loa-nid et Comp. — Carol Gersabek.	U.

r
„NAŢIONALA**
SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR.
DIN BUCUREŞTI
CAPITAL DE ACŢIUNI
3 MILIOANE LEI AUR
DENJ.\ VERSATE
Aducem la cunoştinţa publică, că am transferat biurourile noastre tn palatul Societâţel din Strada Doamnei No. 12.
Direcţiunea generala.
• ••

MASINE CE TQCmTPAIE
PENTRU
iMTIiETlL CAILOR
DEPOSIT GENERAL LA
MORITZ APPEL
STRADA DOAMNEI No. 7

I
••
iX«K
FRlDERICH PILDNER
Bucureşti — 60, Strada Carol, 60 — Bucureşti
Pentru a mulţumi pe onor. clientela uni adun
TRIFOI - LUTZERNA SUPERFINA
verificat âi plumbuit de biuroul Statalul, resarirea e garantată cu 95010. Iarba de grădină, din cea mal buna calitate. Precum şi toate cele-l'alte seminţe adicâ: de Legume, Flori şi de Pădure numai din cele de primul rang. Catuloagţe *,e trimit dupe eerere franco.
Ademenea se gasesle si ţoale felurile de semince pentru or-ce fel de paseri, numai recolta din urma.	619
Xw
X
VECHIA CASA DE SCHIMB
SUB FIRMA
X
m
x
=X©X:

Timogruât ziavalai
Tipărit ca cerneai* Ch. Lortileiu C-le Parts
OIN STRADA LIPSCANI No. 4S	gj
Se va muta de la 15 Februarie $ a. c. In noua construcţie a d-)or M Edas (Hotel Continental) vis-s-vis ut de Teatrul Naţional, Calea Victo- w riel No. 40.	644 fi
UstmJ r«’post» d', G |Stoeuescu
www.dacoromanica.ro