ANUL m No. 671. A DOUA EDITIUNE DUMINECA. 21 FEBRUARIE (4 MARTIE) 1888. m 15 BANI NU IVI ERUL ABONAMENTELE ÎNCEP LA I 81 18 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'AUNA ÎNAINTE I!* Bl'CURESCl La casa Administratinnsi l\ TARA: Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 lei, 6 luni *0 lei, 3 luni 10 lei. PI streinATATKi La toate officiele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei 6 luni *5 lei. LA PARIS> Se gaseste jurnalul cu I S Cent. numerul, la Kioscut din Bulevardul St. 6er-main \o. 84. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA 15 BAN I NUMĂRUL, ANUNCIURILE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINIS TRATIA ZIARULUI La Pariat la Agrnce Ha va*, place de (a bourse. ». Agenee Llbre, rus Notre Dame dei Victoirt* *0, (Place de la Bourse) pentru Paria, Franci», Germania, Auatro*Lngaria, Italia si Sarea Britani e. Anunciuri pe pag. IV, linia 8C bani, anunciur si reclame pe pagina treia t lei linia 50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B. REDACŢIA IVo. 8. — Plata Episcopiei. — No. 8, APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRAŢIA No. 3. — Piaţa Episcopiei. — No. 8. Wttmm Cetăţeni, îngrozit de propriele lui nelegiuiri regimul tremura vezend că se dau la lumină. Pentru aceia adevăraţii mandatari ai ţerii sunt unii arestaţi, alţii alungaţi din Cameră, iar voi opriţi In exerciţiul celui mai sacru şi mai eficace din toate drepturile cetăţeneşti, dreptul de întrunire. Poliţia vezend că prin ademeniri nu isbuteşte, caută se ve ameninţe, şi în 08rba-i nesocotinţă acest guvern vitreg care nu mai poate trăi prin libertate, s’a hotărît s’o suprime. Lovitura de Stat anunţată In Camera trecută de ministrul justiţii începe a se adeveri. Printr'o simplă ordonanţă, drepturile voastre constituţionale sunt confiscate ; voi cetăţeni liberi ai capitalei sunteţi puşi sub epitropie, iar oratorii care vorbesc la întrunirile voastre sunt puşi la index ca resvrâtitori. Nu mai este ertat nimănui astă-zi se cugete şi se vorbească de cât pe placul politiei. lată libertate 1 Iată constituţionalismul guvernului de astă zi 1 Acest atentat pe fată la libertăţile noastre publice îl denunţăm vouă cetăţeni ai capitalei. Nu ascultaţi sfaturile ipocrite şi criminale ale celor care lovesc pe toată ziua în drepturile şi interesele voastre. Nu ve speriaţi de ameninţările şi opintelile desnedâjduite ale unui regim In agonie. Acoperiţi-le cu dispreţul vostru; şi mai mult de cât or când căutaţi să ve întruniţi pentru a se da pe faţă toate mişeliile şi jafurile care deso-norează şi sărăcesc naţiunea. Noi, neputând ridica încă glasul nostru în Cameră, prin dreptul de interpelare, ne-am crezut datori a protesta în mijlocul vostru, asigu-rându-ve că ne veţi găsi pe toţi la locul nostru pentru împlinirea datoriei. Să ne întrunim dar Duminică ca să ne luminăm împreună şi se ne sfătuim cu toţii despre ce este de făcut. Trăiască Constituţiunea 1 Bratianu 1).. Blaraniberg X., Bu-rileanu G AI., Bulculescu I).. Ila-dulescu I). C., Catargiu Lasear, Corjescu C., Djuvara A.. Ilcmc-triart I., Fleva X., Felu I., Filipes-cu X., Grigorescu T. C,Gratlis-ieanu P., lonescu C., lsvoranu II., lonescu »adie, Lecca G, » ., l a-hovary X. I , Marghiloman I., Movila 1., Mavrocordal E., Marghiloman AI., INicorescn X., Xicolaid B. H., Xegruzzi I., Xucsoreanu I,, Paladi 1). G., Pariano C., Pacu X. M., Peslacov August, Popp X, Popescu C. X., Bascanii X , llo-bescu C. G., Hessu C , Slirbey B. A., Statescu G. X., Saruleauu C. X., Tzoni AI., Verncscu G. AREST VREA D-Llil PANE Alaltă-ierî d. Panu deputatul coleg. II de Iaşi a fost arestat In momentul când călca pe teritoriul românesc, venind să ’şt ecsercite mandatul cu care fusese însărcinat de alegători. Constituţia ţării a fost violată cu a-ceastă ocazie, brutal, îndrăsneţ şi fără nici un folos, căci nici ordinea publică nici majestatea Justiţii nu fuferea nimic, dacă Îndeplinirea sentinţei contra d-lulPanu se amâna pâne ce se cerea şi sâ dobândea de la Cameră autorizarea cerută de articolul 52 din Constituţie. Majoritatea Camerei, încunoştiinţatâ despre acest fapt de către însuşi d. Stâtescu, ministrul justiţii, l’a lăsat să treacă fără protestare, dovedind cu a-ceastâ ocazie încă o dată ţârei, că n’are să aştepte nimic de la aceşti oameni, care nu sunt în stare sâ apere drepturile şi prerogativele lor, necum garanţiile, libertăţile şi interesele publice. Pentru a micşora oare cum imoresia rea produsă de acest act lndrăsneţ de arbitrar, dacă nu peDtru a ’1 justifica, d.E. Stătescu competentulşi infailibilul interpret al tutulor legilor noastre trecute, presente şi viitoare, & venit cu o interpretare ad-hoc a articolului 52 din Constituţie şi a debitat’o cu o suficientă care n'a fost întrecută de cât prin monumentala incompetinţă pe care a do-vedit'o cu această ocazie. Bietul d. Stătescu, om care n’a privit şi na înţeles nici o dată dreptul a 11—fel de cât ca ori şi care altă meserie, ca un mijloc de hrană şi de îmbogăţire, a crezut că şi tecstele constituţionale se interpretează tot aşa cum să interpretează lna;ntea învăţaţilor săi magistraţi, articolele de la servituţi or de la obligaţii din condica civilă, când avocatul trebue să dovedească cu or ce preţ clientului că nu de geaba i’a luat paralele. A susţinut d. Stâtescu că articolul 52 garantează persoana deputatului numai contra arestârel preventive, nu şi contra arestarel In puterea unei sentinţe definitive, flind-câ.. acelaş arti- col spune ca 1n caz de flagrant delict deputatul se poate atesta fard nici o autorizaţie şi, prin urmare, cu atât mal mult !n urma unei condamnări judecătoreşti, căci care vină este mal vădită de cât acea constatată prin holărtri definitive ? Această interpretare este curat stupida pentru ori cine cunoaşte puţin istoria desvoitârel constituţionalismului în Europa, şi mai cu seama In cea continentala. înainte de toate Insa este d. Stătescu sigur de puterea acestui argumpnt prin afortiori, este esactca ocondamnare judecătoreasca are un grad de evidenţa mal mult de cât flagrantul delict ? Aşa s’ar parea Ia prima vedere. In realitate însâ, este între flagrant delict şi o condamnare aceiaşi deosebite în minus de evidenţa pentru cea din urma, cât este îu logica, un minus de certitudine la a-devărurile dobândite pe cale de de-ductiune fată cu cele dobândite prin percepţiunea simţurilor. Şi să nu se răspunza cu vecinica majestate a Justiţiei căci In cazul de faţa, tocmai o neîncredere vădiia a legiuitorului constituţional faţa cu magislrarura numită este principiul. De altminteri însuşi d. Statescu s’a in-sărcinat să dovedească încă din capul locului ca ceea ce susţine este o prostie, căci d-sa s’a grăbit a declara Camerei câ aceasta poate să ceara liberarea d-lul Panu. Am tntrebadarpe d. Slalescude unde a conchis d sa ca Camera are drept să ceara punerea tu libertate a unui deputat arestat în urma unei condamnări şi eminentul ministru ne va zice ca u ti-mul aliniat al articolului 52 îi dă acest drept. Ia să vedem ce zice acest articol : Nici un membru al uneia sau celeT l'alte adunări nu poate sa fie urmărit nici arestat în materie de represiune de cât cu autorizaţiunea adu-naret din care face parte, afara de cazul dc vina vădită. Detenţiunea sau urmărirea unul membru al u-neia sau celei l’alte adunari este suspendata In tot timpul sesiunel daca adunarea o cere. Aşa dar legiuitorul a avut în vedere două cazuri: i) Când urmărirea safl arestarea trebue să se facă In timpul sesiuaei. 2) Când urmărirea sau detenţiunea erau deja Începute la deschiderea sesiunel. Două cazuri deci ale aceleiaşi împrejurări, arestarea sau urmărirea care trebue sa fie esecutate In timpul sesiune! safl care începuseră a fi esecutate înainte de deschiderea sesiunel. Prin declaraţia făcută Înaintea Camerei d Statescu spunând câ Camera poate cere liberarea d-iul Panu condamnat definitiv, a recunoscut câ ultimul aliniat al articolului 52nu vorbeşte numai de arestarea prevtntivă; de ce dar alin atul întâi al articolului vorbeşte numai de arestarea preventiva ? Şi d8Câ numai de arestarea preventivă este vorba în partea d’Intâi a articolului, apoi tot numai cu privire la arestarea preventivă vorbeşte şi partea a doua. Da această din urma consecinţa a teorii sale s’a speriat şi d. Statescu şi neavând curajul să fie logic până la sfîrşit s’a pus In contradicţie şi a spus îutr’un caz or Jntr’allul o vădita prostie. De altmintrelea Thonissen comentând acest articol, copiat întocmai de noi după cel din Constituţia Belgiei zice curat la pagina 164 : «Congresul Naţional a voit să ocrotească pe membrii celor două Camere pe limput sesiunel, de ori e,' areslare sau urmărire criminala corec-ţionala ori de poliţie. Daca Insa detenţiunea saii urmăririle sunt pe cale de esecutare in momentul deschiderel Camerilor, acestea aO dreptul de a cere ca ele sa fie suspendate pentru toata durata sesiunel.» Pe d. Statescu însă 11 nelinişteşte mult flagrantul delict şi II face să nu vază în cuvântul arestare de cât arestarea preventivă. Sa vedem. Sunt trei feluri de infracţiuni, şi a-num« criminale, corecţionaie şi de simplă poliţie. După regulamentele tutulor camerilor cunoscute, acela care este condamnat la o pedeapsă infamantă este esclus din cameră sau invalidat, lucru ce nu se face pentru cele mal multe din pedepsele corecţionaie. Aceasta stabilit sâ vedem ce este flagrantul delict sail vina vădită cum se zice în legea noastră ? Este infracţiunea ce atunci safl de curând se comisese şi când autorul este urmărit prin strigătul public etc... Pentru ce fel de infracţiuni este flagrant delict ? (J ordonanţă, în Franţa, de la 1820 spune limpede : «Flagrantul delict trebue sâ fie o adevărată crimă, adică o infracţiune contra căreia legea pronunţă o pedeapsa ! aflictivă safl infamantă». Şi articolul j 123 al decretului de la 1 Martie 1854 spune : «Or ce infracţiune care prin natura sa se pedepseşte numai prin De-depse corecţionaie, nu poate fl un flagrant delict.» Iaca dar In ce Împrejurări excepţional de grave părăseşte Constituţia pe un deputat, şt adică atunci când e evident că a comis o crimă, fapt care îl face a’şi perde calitatea de deputat şi rând persecuţie safl imolicare nedreaptă aproape nu poate să fie. Atunci şi numai atunci. Lucrul acesta este atât de adevărat In cât Rossi găseşte numai această obiectmne : «Flagrantul delict aş o. cum e definit in Cod lasă o prea mare latitudine.»(D.Cons. vol.4pag. i 6) Constituţia,şi nu a noastră care a co piat, când a făcut excepţiune pentru flagrantul delict, a înţeles dar sâ părăsească pe un om care după toate probabilităţile în curând avea sâ sufere o pedeapsa infamanta, care avea să şl piarzâ nu numai drepturile sa'e politice dar şi pe cele civile, păr. sea pe un deputat careîn curând avea să-şl piardă viata safl să nu mal fie aproape om. \ orbesc de constituţiile franceze din anul 1791, din 1793 şi 1830,dupe care s’a luat art. 45 din constituţia Belgiei mo-diflcându-se şi adâogându-se ultimul aliniat, care dă drept Camerei de a cerceta şi sfarlma or ce arestare şi detenţiune începută înainta de deschiderea sesiunel. Pe de altă parte natura chiar a flagrantului delict, urgenţa constatârel, procedura de instrucţie escepţionala la care as* menea t rime sunt supuse justifica şi legitimează cu prisos, abat rea care se face de la principial inviolabilitate! deputatului. Nu tot aşa este cu o condamnare şi mal cu seama ru o condamnare u-şoara pentru un delict oare care. In acest caz principiul inviolabilitaţel reintră în vigoare, cftci nimeni nu pierde nimic daca esecutarea unei sentinţe se amăna două or trei zile până se dobândeşte autorisarea Camerei, daca se dobândeşte. Pentru un delict neînsemnat, pentru faptul câ într’un moment de efervescenţă politică un deputat a comis un ultraj asupra unul funcţionar public, de exemplu, parlamentul nu poate să se lipsească în tot-d’auna, de concursul, de talentul, de competinţa sa. Să ne închipuim un financiar de puterea unul Leon Say lipsind de la discutiunea bugetelor fiind ca a fost condamnat pentru ca dobitocise pe un comisar prea obrasnic. N’ar fl ridicul ? In resum t Constituţia a Înţeles să garanteze pe un deputat de or ce urmărire şi de or-ce arestare, cum zice Thonissen afară de cazul de flagrant delict, şi prin urmare arestarea d-!uf Panu fără autorisarea camerei, este o îndrâsneaţâ şi necalificabilâ violare a constituţiei într’una din d;sposiţiile el cele mai esenţiale, fapt prevăzut şi pedepsit de legea pentru responsabilitatea ministerială. încă o prostie voesc a mal releva din declaraţia d-lui Statescu pentru ca să termin. Acest învăţat miDistru, cam neîncrezător In interpretarr.a sa a articolului 52, a vrut să se pue ia adăpostul r spectului ce are pentru «cursul neîntrerupt al justiţiei». Avea aerul d’a zice ca or-cum ar sta cestiunea constituţionala,d sanuede vina.câci nu poale să se amestece In justiţie. Câte prostii în aceasta scurta frasă! Şi ce ciudat lucru se Întâmplă d-lul Stătescu; pe d-sa îl coprinde un respect religios pentru independenţa (?) magistraturel tot d'auna când ar putea să facă o faptă buna şi să împedice o călcare de legi şi nici odată când e vorba să comande judecătorilor sei vre una din acele infamii cu care a desonorat magistratura noastră. Cum? d. Stătescu uită câ executarea hotârîrilor este încredinţată parchetelor şi că d sa ca ministru al justutil este şeful lor? Cum ? un procuror nu e ţinut să răspecte Constituţia şi d. Stătescu care a destituit judecătorii de instrucţie numai flind-ca bânuea că n’afl să judece poţi ivit legel si dreptate!, aşa cum o înţelegea dânsul, nu crede câ procurorul care a câlcat Constituţia ar trebui nu numai destituit, dar şi dat In judecată, In puterea unul articol din condica penala, pe care o cunoaşte aşa de bine încât îi trage de păr sensul ori de câte ori îl trebue câte un articol care să se poată aplica faptelor adversarilor sei? Multe prostii am auzit spuind pe d. Stâtescu, dar avea până acum o scuză, www.dacoromanica.ro aceea că ie spusese până astă-zi tot în momente de supărare. De asta-data, de sînge rece, preparat, după matură chibzuire acasă, le-a pus vârf la toate; s’a întrecut pe sine... Şi cele multe înainte... Ion X.lancovescu I ^ I TE LE GRAM E AGEXTIA I1AVAS San-ltemo, 2 Martie. S’a interzis doctorilor de a publica buletinele cotidiane privitoare la sănătatea Prinţului Imperial. Solia, 2 Martie. Comunele şi satele din toate puntele Bulgariei afl adresat mal mult de 2,000 de telegrame de felicitări, pentru aniversarea naşterel Prinţului. Azi, dupe Te-Deum, prinţul a visitat pe miuistrul-preşedinte, la care a întâlnit pe ministrul afacerilor străine. ÎNTRUNIRE III MINIM îi FEBRUARIE î OUE ZIUA SE VA ŢINE O A OPOZITII-UNITE IN SALA ORFEU Primim dm Turnul-Severin următoarele ştiri cu dala de 17 Februarie. In urma evenimentelor din zilele trecute, s’a început a se face arestări numeroase. De şi femeile singure au săvîrşit răscoala de la Cimitir, se arestează o mulţime de bărbaţi aparţinând negreşit toţi oposiţiunii. Eri s'au depus 9 oameni. Azi au mai fost depuşi dd Petrache Dumitrescu, Ion C. Bâcleşanu, Ion Badescu. Pâne acuma mai suntincâ25 înscrişi pe lista, la instrucţie, între care dd. Dumitrescu, Dânciulescu, Mun-teanu, Scaneriu care urmează a se depune treptat ca se nu se revolte lumea. Pe fie care zi se arestează cel puţin 3, 4 oameni. Numărul total însă acelor desemnaţi pentru a fi arestaţi e mare, şi numai teama d’a nu e-xaspera lumea şi d’a nu o împinge la cine ştie ce extremităţi, face pe guvern se procedeze în modul acesta. Noi sfătuim pe guvern, în interesul lui, se puie capăt acestei stări de lucruri. O SCRISOARE A D-LUI EFREM GERMANI Domnule Redactor, In două articole al ziarului Voinţa Naţională de la 13 şi 18 Februarie,purtând iscălitura lin Oltcun se asvârle un torent de injurii junelui Prinţ Alec-sandru I. Cuza alesul colegiului III de la Mehedinţi. Unor insulte făcute sub vălul comod al anonimatului, dispreţul este cel mal bun respuns.—Insa fiind câ ziarul care le reproduce este o foaie oficiala, se cade o întâmpinare nu individului meprisabil care le-a scris, ci guvernului care le ospătează In foaia sa! Onorat de, încrederea neperitoruluî Domn Român Alecsandru ion I, numit de dânsul epitrop al fiilor minori, de şi retras din viaţa politică, a’şi crede câ lipsesc unei sfinte datorii, dacă aşi tăcea In a-semenea împrejurări. Organul Ministerial reproduce actele prin care Prinţul Alexandru Cuza a fost infiat de fostul domn. Această descoperire n'&re nici un merit. — Toate aceste acte ale Mitropolitului, ale Tribunalului, ale Ministerului de atunci sunt oficiale, publicate în «Monitorul Oficial»,cunoscute tutulor— Dar ele nu aduc cea mal mică atingere situaţi unei Prinţului Alexandru Cuza — Din contra ele dovedesc că această a- dopţiune s’a făcut cu toate formele legale ; câ Religia, Justiţia, Puterile publice afl fost împreună spre a o sancţiona. Ea formează dar una din legile Statului Român ; prin urmare nu numai calitatea de fio şi moştenitor legitim, dar şi titlul de Prinţ este mal legal dobândit fiului Iul Cuza Vodă, de cât multor altora căror democratul organ nu se sileşte al dărui.—Mal am de observat, câ dupe legile politice şi civile atât ale Statului Român, cât şi ale tutulor Statelor civilisate, adopţiunea conferă adoptatului aceleaşi titluri şi drepturi ce le are şi copilul legitim şi din sânge. Se mal acuză Prinţul Alecsandru că la vlrsta de 25 ani n’a făcut nimic pentru ţara sa. — Eatâ o absurditate care iarăşi o las la apretierea tutulor oamenilor cu minte.—Prinţul Alecsandru Cuza cel puţin n’a comis nici un act care se păteze numele glorios ce’l poartă. Alegerea sa la Mehedinţi dovedeşte că foşti clâcaşl n’afl uitat numele binefăcătorului lor marele Domn Cuza. Această alegere a esasperat pe foaia guvernamentala care nu primeşte se fi făcut cine-vaceva în aceasta ţară, afară de patroni sei. Dar, cu tot zelul sefl oficios, istoria nu se şterge, mar cu seamă când este săpată în inima recunoscătoare a patru milioane de ţărani Români, foşti clâcaşl. Terminând aci, crez că m’aşl mtnji până se răspuns la cele l’alte infamii ale pamfletarului anonim. Primiţi d-le Redactor, Încredinţarea prea osebitei mele consideraţiunf. El'r. I. Germani DECLARAŢIA ,,ROMANULUI" Românul de eri seară răspunde într’un lung şi important articol, sub iscălitura d-Iul Vintila Rosetti, la ordonanţa prefectului poliţii privitoare la dreptul de întrunire. Extragem din acel articol, urmetoarea categorica şi bărbătească declaraţiune: La provocaţiunea poliţiei, la ameninţarea ei d’a ne pedepsi cu reclu-siunea, d’a pune pe sbirii sei sâ ne atace pe strade, dacă vom căuta a face Întruniri publice, răspundem fără sfială : Vom face Întruniri, vom Înfrunta închisoarea, ne vom Împotrivi sbirilor care ne vor ataca. Spre ştiinţa d-lul prefect, anunţăm câ, chiar în urina ordonanţei sale, mai cu seamă In urma ordonanţei sale, la prima întrunire la care vom merge vom li armaţi şi agresorilor le vom răspunde cum se răspunde tâlharilor care te atacă la răspântie. Asta-zi deci, când şi dreptul d’a ne Întruni ni se ridică, când Întrunirile publice sunt asimilate cu a-dunărl sau tete turburătoare liniştel obşteşti, când cei care fac apeluri la întruniri sunt ameninţaţi cu 6 luni până la 2 ani Închisoare, când simpla apărare cu un baston se va pedepsi cu reclusiune, nimeni nu mal poate avea nădejde câ vre-o Înţelegere se va mai putea stabili cu cel care tolerează sau inspiră despoticele, criminalele ordonanţe ale poliţaiului nostru. ŞEDINŢA DE JOI A CAMEREI Şedinţa de la 18 ale curentei 8 Adunare! deputaţilor a fost o înfrângere zdrobitoare pentru guvernanţi, cari afl rămas striviţi de cuvîntul d-lul Lasear Catargiu, venerabilul şef al partidului conservator, şi impresiunea produsă a-supra opiniei publice a fost adlncâ, după cum constată organele independente. L'Indipendame Roumaine consacra un Însemnat articol de fond acestei şedinţe din care estragem următoarele trăsuri : «Frumoasă şedinţă eri !a Cameră pentru opoziţia-unită, şiomorltoare pentru guvern şi majoritate. Toata lumea aştepta cu o legitima nerăbdare cuvîntul d-lul Lasear Catargiu, vechiul preşedinte al consiliului, care nu vorbise de 12 ani în această Cameră. Ieri In sfîrşit toţi miniştrii eraţi pe banca lor şi Ia deschiderea şedinţei se dădu cuvîntul d lui Lasear Catargiu, Discursul d-sale, s’o spunem numai de cât a Înşelat speranţele ministeriale. Acest discurs înseamnă o înfrângere pentru guvern, înfrângere ce fu încă accentuată prin replica d-lul I. Brâ-tianu, discursul d-lul G. Vernescu şi incidentul Radu Mih&iu. D. Lasear Catargiu, cu acea cinste ce este trăsătura principală a caracterului săfl. a nimicit într’o cuvîntare desbri-catâ de orl-ce artificii, toate calonjniele ! grămădite cu lârguinţe de d. I. Br|« £ EPOCA 21 FEBRUARIE tianu contra vechiului minister conservator. D. Catargiu, a dărlmat întreaga a-ceastâ clădire de minciuni, afirmând cu dovezi, ca mulţimea de depeşl citite în ajun în Camera sunt falsificate; şi a-mintind fasele diferite prin care a trecut vestita propunere ce tindea a traduce în judecata ministerul conservator, vechiul preşedinte al consiliului a demascat rolul Decinstit jucat de Brttianu, care pe d'o parte proclama urbi et orbi, cft poseda documente ce’l ar permite a trimite pe foştii miniştri la închisoare; iar pe de alta, refuza a-cuzaţilor mijloace!» de apărare. Apoi din acuzat, devenind acuzator d. Catargiu a cerut socoteala d-lui Brft-tianu, ce a făcut cu administraţia, cu armata şi toate instituţiunile acestei ţări pe timpul îndelungatei sale şederi la putere ; partea aceasta a discursului a fost zdrobitoare pentru guvern. Era interesant a urmări această luptă corp la corp între şiretlicul şi impostura întrupate In d. 1. C. Brâtianu şi cinstea şi francheţe verde a d-lui Catargiu. Vulpea a fost Învinsă de Leii. D. Brătianu a fost strivit.» • Lupta constată, că discursul pronunţat Joi în Cameră de d. Lascar Catargiu a fost sdrobitor pentru minister şi în special pentru primul ministru. După o lipsa de 12 ani din Cameră s’a auzit en pentru prima oară glasul leaderului partidului conservator. Cu toate cele spuse de Voinţa putem afirma ca discursul cu mult tact pronunţat de d. Lascar Catargiu, a căzut ca un trăsnet In colectivitate. Se putea observa chiar că mulţi dintre deputaţii guvernamentali ah fost foarte mulţumiţi de discursul d lui Catargiu, ceea ce a atras şi atenţiunea guvernului. Pentru a se împrăştia şi în ţară de către guvern cft discursul d lui Catargiu din contra n'a fost aşa de agreat, s'a dat ordin Voinţei de a scrie ceva,ceea ce a şi făcut. ALEGERILE DI\ BM DISCURSUL D-LDI T. IONESCU (,Şedinţa Ca merii din 13 (ii) Februarie 1888) (Urmare şi fine) Am aci o scrisoare a unul alegător din colegiul 1 pe care toţi alegătorii din Craiova ’l cred partizan al guvernului. Pe acest alegător a bioe-voit să’l cheme d. prefect la d-sa acasă, şi să auziţi ce frumoasă converzaţiune s'a petrecut între prefect şi alegător : «Pe ziua colegiului al treilea cftnd se cunosc aleşii candidaţi al colegiului al doilea, căci am fost chemat la d. poliţaii, atunci am fugit la ţară, nu m'am mal dus. După venirea mea având o trebuinţă la d. poliţaii! acolo găsesc pe d. prefect la masă, care văzăndu-mă îmi zice : el, ţi-al făcut plăcerile d-tale cu alegerile. Mă iartă d-le Retoridi că d-tră urmând tot aşa cu politica o s’o perdeţt de tot... D-sa îmi zice: să ştii câ'ţi voia proba în curând timp şi atunci ne fiind adevărate vorbele tale, o să.fli persecutat în cât să perzl toată averea ta. Pe ziua de 6 curent sunt chemat de un aprod dupe stradă zicând că mă pofteşte d. prefect şi d. poliţaiO. In cabinetul d-lui poliţaiu găsesc singur pe po-liţaifi luându-mă de mână cu o veselie grozava zicând câ'l pare destul de răii ca să mă vadă pe mine scris în portofoliul opoziţiunel şi că el stârneşte cu orl-ce preţ sa nu mă vadă dus în eroare. In moment mă mal pomenesc şi cu altă lepră necunoscuta. EQ ’i răspunsei d-lul poliţai: Dragă amice, alegerile aii trecut. cum văd eQ nici acum nu mă laşi în pace. El îmi zise; nu voiQ să le duci acolo unde al plecat. Atunci schimba vorba, recomandându-ml pe d-nu cel ce intrase mal nainte (un d. poliţaii! din Măgurele) şi tot de o dată scoate o petiţie adresată către Cameră s'o iscălesc şi eh sub pretext că Tache lonescu s’a ales deputat cu bani. Ea ’l am răspuns că aş fi un om de nimic dacă aş iscăli a-cea petiţie. D-sa de o dală se scoală zicând : bine a zis d. Retoridi că tu nu eşti omul nostru, acum te am probat o dată pentru tot-d'auna. Lepra cea Paltft lua cuvîntul: de ce te sfleştl ca să nu iscăleşti de oare-ce d-tale nu’ţl pasă nimic dacă eşti cu guvernul, fiind că guvernul are putere mai mult de cât opoziţia. Ea ’i am răspuns : tntr'adevâr, d-le, dar conştiinţa mea n'o pot vinde cu nici un preţ, să nu fie guvernul să fie chiar părinţii mei. Atunci d-sa cu ifos îmi zice : pteacă de aci că are să te coste cât nu gândeşti, bravo om M. Nedeianu s’a dus la instrucţie şi a jurat ca s’a dus N. Georgescu de'i a dat 4000 lei ca să aleagă pe Tache. lonescu. Ea ’l am -răspuns că pentru m ne M. Nedeianu nu valorează nimic, etc.» F8râ comentar, d-lor! Dar, d lor, e o parte şi mai importanta căci nimeni cu seriositate nu crede că a fost cu putinţă ca dia aceiaşi urnă să iasă Giocazan gratis, şi ea cu parale; că din aceiaşi judeţ să iasă la col. I. 4 opi zinţl şi ce fel de opozanţi, patru opozanţi, cari de I Vă cam doare că ad esit, căci e prinţul Stirbey, care nici o dată nu va trece cu d trâ, căci e d Pop, care pentru a treia oară vine în Cameră, şi care încă de mult vă face opoziţiune, căcie d. Nicolaidecare a fost 6 ani primar în Craiova, şi a cărui despărţire de d-tră v’a usturat, căci e d. Ciocazsn care din causa relatiunilnr de familie îl citaţi ca opozant du'ce, şi care vă spune că esfe o iosu ta pentru d-sa ca sa'l tratsţ1 ast fel, căci e d. A. Pesiacov care s'a ales pentru adouaoara şi care s'a ales contra d-lul Chiţu; nimeni nu poate să creadă acuzsţiunea de corupţiune, asvârlită de 70 de alegători cari n’ad isbutit să facâ să se aleagă candidatul lor, atunercând sunt 324 de alegători cari votează” pentru mine pe faţă. Dar mal e o obiecţiune, şi o obiec-ţiune gravă. Vă era teamă că o să'şl zică mulţi în ţară : cum se eplică succesul opoziţiei dacă ea nu ar fi populară ? Căci lucru curios, d trâ ziceţi prin gazetele d-tra ca noi am fost bstuţt măr, iar noi prin jurnalele noastre spunem oă am capft-tat biruinţă, ast-fel că venind aci, ar fi trebuit să ne strîngem toţi In braţe, toţi mulţumiţi. El, nu e aşa, se vede câ unii nu spun adevărul, noi vă spunem că suntem foarte mulţumiţi, şi dacă totuşi nu exista înţelegere, se vede ca nemulţirea pleacă de dincolo,ca mulţumirea d trâ e de porunceala. Ei bine, d lor, cum era se explicaţi d-voastră succesul nostru, cum,dacă nu inventaţi mitul conrupţiunei ? Şi nu atât pentru ţară aţi inventat d-voastrâ acusaţiunea de conrupţiune, nu, nu aţi facut'o pentru ţară căci ştiţi că opinia publică vă va primi cu un hohot de rts. Va fi, d-lor, un imens hohot de r!s când veţi acusa de imoralitate pe opo-siţie. d voastră care 8cum două luni acusaţl de calomnie pe d. Fleva care vă destăinuia cele petrecute la ministerul de resbel. (Aplause din partea minoritate!.) Va fi un hohot de rîs de la Dorohoifi până la Mehedinţi când lumea va auzi că acel care acoperă pe generalul An-ghelescu ne acusâ pe noi de conrupţiune şi imoralitate. (Aplause din partea minoritaţel.) Va fi un hohot de rîs când veţi zice că oraşul Craiova care ’şl a dat probele sale In timp de mal bine 20 de ani, câ cetatea care a ţinut fruntea sus chiar d’lnaintsa baionetelor o dată cu venirea mea s'a trsnslormat tntr’un oraş con-rupt. (Aplause din partea opoziţiei.) A ! acusaţiunea nu o faceţi contra mea, nu, nu sunt atât de naiv ca să cred câ merit făurirea unui întreg sistem ca acela pe care ’l aţi croit acum 1 Şi mal mult încă, cum v'am spus’o nu aţi născocit calomnia nici pentru ţară, nu, voiţi ca această acusaţiune să străbată dincolo de hotare să ducă acolo ideia câ o-posiţiunea din România este vânduta străinilor şi câ co banii străinilorne am ales noi. (Aplause din partea oposiţiei.) Vă rup mascile I Acesta vă este sistemul d-voastra ! Voiţi să vă creadă câ tot ce vă displace este vândut strâimlor Şi acest lucru la d-voastră nu este noQ, este un sistem Întreg un sistem vechifl; vă voiU dovedi o cu actele d-voastrâ. Ştiţi că încă din Camera trecută eU şi fîjuvara ne am luat sarcina sâ vă scotocim hârtiile, şi se zugrăvim ţârei întregul d-voastrâ sistem. La 1875 eraţi în opoziţie, la putere era partida conservatoare. Ce ziceaţi în jurnalele d-voastrâ In contra-le ? Scriaţi, da, scriaţi câ conservatorii sunt vânduţi străinilor : «Din vremea fanarioţilor pânâ azi, scriaţi In jurnalele d-voastră oficiale, fost-am noivr’o dată mal robiţi tutulor obrăsniciilor nemţeşti ?» Şi tot d-voastrâ : «Opuse-va România pe malul pră-pâstiel? Or aleşii principelui Carol de Hohenzollero o va asvftrii cu o zi mal curlnd In parada lăcomiei vulturului german ?» Şi toate astea pentru că conservatorii eraU partisanil al alianţei cu Germania. La 1875 scriaţi: «Stăpânul de la Berlin a ordonat, şi slugile, aleşii prinţului Carol de llohenzollern aU executat.» La 1875 consilierul coroane) care sub-scria atunci Erdmann de Hahn... (Sgo-mot, aplause din partea opoziţiei.) D. B. Epuresou : D-le preşedinte, vă rog să biue-voiţl a face ca tribunele să nu dea semne de aprobare sad desa-probare. D. M. Ciocazan: Da, regulamentul o-preşte. (Sgomot). D. ministru de finance, C. Nacu ; De la una din tribune se arata cu degetul banca ministerială, se făceau semne de ameninţare şi dacă d. Ciocazan era întors în partea aceia, ar fi văzut şi d-sa. (Sgomot). D. M. Ciocazan: Nu este permis tribunelor a da nici un semn de aprobare saU desaprobare (Sgomot). D. ministru de finance, C. Nacu : Toţi particularii trebue să respecte Parlamentul. D. Tache lonescu: La 1875 Erdmann de Hahn,consilierul de azi al tronului, dinastical de ocasiune scria In jurnalul Politic din Praga : «Germania a ajuns să fie mal urâtă de cât era Rusia Înainte de răsooiul Crimeeî, fiind câ din paralelul pe care ’1 fac românii între cele două mari puteri, balanţa se pleaca, după dlnşil, In favoarea celei din urmă.» Şi ca să scuze pe românii pentru a-ceste sentimente de ură contra Germaniei, consilierul coroanei de azi zicea : «Că politica Germaniei era dominată de mesrhine consideraţii de tarabă». La 1875 spuneaţi câ Basarabia s'a hotârlt de către guvernul român să fie vlndută, şi când 2 ani în urmă, Basarabia s’a perdut sun guvernarea d v. nimeni nu v’a acusat că aţi vtndut’o ! La 1875 spuneaţi cft guvernul român este complice cu Europa ca să vlndă Basarabia în schimbul.... unei coroane de r ge! Intr’adevăr, d-lor, iată ce scriaţi la 25 Decembre 1875 vorbind despre compui itatea guvernului român: «Ne aşteptam la protestări violente contra bftnuelei unei aşa complicităţi trfd toare. Cu toate a^stea, faptele şi cuvintele puternicilor zilei, exploatarea făcută iu independenta, sgomotele de armare, vorbele zise fără nici o jenă, mai ales de către generalul Florescu, asupra viitoarei eventualităţi în care armata română ar fi chemată să ’şl a-rate valoarea sa într’un resbel, care, I dupe cele ce se zic, n’ar fi defensiv, desmint protestările ce s’ar face contra noastră şi ne autorisa să stabilim limpede posibilitatea complicitâţei guvernului din România în retrocedarea Basarabiei şi a gurelor Dunărei. «In Europa, nu mai este un secret pentru nimeni câ principele Carol de Ilohenzo’lern are veleităţi de glorie militari, de mărire politică, şi că In aceste veleităţi Basarabia ar fi sacrificată în schimbul unor pretinse avantagii». Şi la 15 Noembre 1875, acelaş jurnal spunea câ acele pretinse avar.tagii sunt: «aspiraţiunea d’a ne emancipa de darul anual ce facem Turciei, si vanitoasele preompaţiunl ca şeful Statulu ro mân să se intituleze M jesut a Si Regele în loc de româneşte Maria Sa Vodă». Iată, d-lor. de unde pornesc aceste acusâri ce vi se fac de vînduţî străinilor, şi când aţi ajuns la putere s’a întors cojocul: conservatorii care eraO vlnduţi Austriei şi Germaniei aU trecut imediat si s’aU vîndut Rusiei, aşa spuneaţi In jurnalele d-v., aşa acusaţl azi nu numai pe conservatorii, dar Intrâga oposiţie câ a făcut alegeri cu banii u-nei puteri streine, cu bani ruseşti. D. Preşedinte: Rog pe d. orator să vina la cestiune. D. Tache lonescu: D-le preşedinte aveţi răbdare, aceste calomnii se scriu Într’un jurnal oficios, un jurnal care represintâ inspiraţiunile guvernului, şi eU vă mărturisesc ca aş putea se omit or-ce jurnal, dar este unul pe care, or care ar fi dcsgustul meQ, ’l citesc cum ese de sub presă : Voinţa Naţională. Cred că este datoria or cărui om politic să citească jurnalele adversarilor. Iată ce citesc tn Voinţa Naţională de la 6 Februarie 1888. D nu B. Epurescu: Este un discurs preparat? D. Tache lonescu: Or de câte-orî vorbesc In Parlament mă prepar, fiind câ m’aşt crede nedemn de a sta aici, dacă aş lua cuvîntul fără să mă gândesc dinainte ce am sâ spun. Ziceam, d-lor, că în Voinţa Naţională cit-»c următoarele : «Şi nu ştiu, dacă în definitiv, Parlamentul, gelos de prestigiul şi de demnitatea sa, nu va ordona diferite anchete pentru a descoperi uneltirile şi infamiile acelor neruşinaţi bogătaşi, care, dupe ce ’şl aU satisfăcut toate poftele, aU crezut ca pot să’şi plătească şi luxul unei deputăţii stoarse prin bani de la conştiinţa alegătorilor». Pânâ aci este vorba de coruptoril bogaţi 1 Mai la vale: «Deja vocea publică ’l numeşte pe toţi aceşti samsari de voturi, pe aceşti traficanţi de principii, care ’şl închipue ca totul le este permis In ţara românească. Probe numeroase sau adunat contra lor. Aceste probe Înainte de toate trebuesc aduse în Parlament şi acolo, In fata ţârei întregi, trebuesc demascate uneltirile acestor oameni cara considera politica ca o afacere şi scaunul de deputat ca o tarabă». Adică, d-lor, deputaţii din oposiţiune fac din scaunul de deputat o tarabă prin care capătă favoruri de la guvern! «Mal trebue ca ţara se afle prin ce mijloace s’aU ales mal mulţi tineri,cari nu dispun de nici o avere, dar cari cu ocasia alegerilor aU cheltuitsume foarte Însemnate de bani. Ast-fel se vorbeşte de un tânăr deputat care a împărţit la alegători peste 25,000 lei. Nu numai câ toate aceste lucruri trebuiesc dovedite, dar mal trebuesc descoperit de unde provin toţi aceşti bani, cari aU căzut ca o mană cerească asupra tutulor lichni-ţilor, tuturor golanilor, tuturor mişeilor, cari aveaU unul saU mai multe voturi de vânzare.» Cel 15,000 de alegători cari aU votat pentru oposiţiune sunt pentru nenorociţii cari aU scris «cest jurnal, golanii, mişeii şi lichniţii din ţt ce începe mal Întâii! cu biroul tn cestie de regulament, d-sa dă drumul spiritului săQager şi sarcastist, biciuind şi ridioulisând umil câte unul pe leaderil majoritate', din care recunoaşte tnttetatea d-lul Epurescu cel teribil I Nu uită nici pe fiul Iul State greeii de la Pîrscov sau Blestemata căruia un un-chiual săfl i-a dat mijloacele dea învăţa carte. D-sa ajunge apoi la inexactităţile ce d. Orâşanu strecoară In Monitor, şi la nichi-perciadele ce acest domn se amusâ a pune în gura oratorilor din opoziţie, rectifică cuvintele ce s a atribuit d sale şi cere ca pe viitor 6â se ia măsuri pa asemenea erori să nu se mal Întâmple. Ca să arate că d-sa aparţine partidului liberal tocmai şi fiind că a oşit din colectivitate oratorul face deosebirea Intre una şi alta. In fra9e ladmirahile zise cu dicţiunea elegantă, sonoră şi călduroasă, d. P. Grâ-dişteanu arată careeraO ideile reposatulul C. A. Rosetti, şi care sunt id ui le colecti-vitâtel! De o dată s'aude o protesta» e. D. Polilimos. D-le Grâdiştene, d-ta nu faci nici oesceptie? Şi oft fac parte din majoritate. D. Jonescu (musca). Ce protestezi d-le Politirnos? Uite la noi ceştiacel vechi, pro-teslâm ? Nu. Fă ca noi, noi ne-am obicinuit să auzim d’alde astea. D. P. Gradisteauu, vorbeşte de condamnarea şi arestarea Iui Panu. La un moment dat, d. Politirnos iar întrerupe. Se vede că a prins gust onorabilul să se distingă. D. Politirnos. Asta e părerea d-tale. D. Gradisteauu. Dacă crezi că o să vorbesc cu părerea d-tale, te înşeli d-le Poli-timos. (Ilarilate). întrerupătorul ast-fel păcălit, pare a se astâmpăra. Oratorul termină exprlmându-şl toată indignarea tn contra acusaţiel infame ce guvernul face opoziţie că ar fi vândută Rusiei. Reaminteşte incidentul ridicat prin discursul ce a pronunţat la banchetul de la laşi la inaugurarea statuel Iul Ştefan cel Mare. şi spune că de şi atunci guvernul ştia, şi aprobase subiectul discursului săQ, Lotuşi, mal In urmă, nu s’a ruşinat d’a face Austriei cele mal umile scuze. Azi sărmana Românie a ajuns o mahala a Berlinului exclamă oratorul cobortndu-se de la tribună. (Aplause). 3 ore Intrând Camera în ordinea zilei, se continuă validarea titlurilor. Sunt proclamaţi deputaţi al colegiului 1 de Covurlul dd. Lascar Catargiu şi M. Ko-galniceanu La colegiul II se proclamă dd. G. Ro-bescu şi Nenitescu. %DD. Ressu şi Pacu cel-dintâio alesul colegiului II şi cel'alt alesul colegiului III, fiind contestaţi, sunt lăsaţi la urmă. Aleşii colegiului I* de Tutova I. Sturdza şi Baly sunt proclamau deputaţi. Alegerea colegiului II este contestată, Insă In şedinţă conteslaLoril retrăgându-se contestaţia, dd. lacob Fătu, Pal-idi şi Nicoreseu suni proclamaţi deputaţi. La colegiul IU d. D. A. Sturdza este proclamat deputat. a Aleşii colegiului’l "de Botoşani dd. G. Urzica, N. Boldur-Epurescu şi Pisoski sunt proclamaţi deputaţi. Aleşii celor-l alte colegii sunt asemenea proclamaţi fără contestaţie. Alegerea d-lui E. Mavrocordat In urma citirel raportului, preşedintele proclamă deputat pe d. E. Mavrocordat (aplause). Majoritatea protestând, d-nu preşedinte se deşteaptă şi îş ia vorba Înapoi zicând că a făcut eroare, şi dă cuvtnlul domnului VîzantI se desvolte contestarea (sgomot). Motivul conlestârel e acelaş ca la alegerea colegiului I de Prahova; adică ce tre- D. Epurescu reclamă că d. N. Filipescu a luat parte la vot de şi este suspendat. D. Preşedinte a 'ost o eroare. D. IV. Filipescu n’a fost eroare; am votat fiind-câ am dupe Constituţie dreptul se votez. Nu e exact că am fost suspendat prin două treimi, cum a zis d. Epurescu. N’am fost suspendat de cât cu majoritate absolută. In consecinţă eQ mă cred în drept d'a vota; şi declar că pe viitor voi merge la fie-care vot la biuroQ, fie pentru a vota, dacă o voi putea face, fie pentru a protesta la din contra. (Aplause) D. Vilacros pretinde că această teorie e greşită şi susţine că de oare ce d. Filipescu e suspendat d-sa nu mal poale votat Dupe discursul d-lul Vilacrose Preşedintele se declară aşa de obosit In că. suspendă şedinţa pentru câle-va momente. 4 ore 1 / 2 La redeschiderea şedinţei, d-nu Fleva are cuvântul tn ceîtiune de regulament. D. Fleva, zice că. In cestiunea de faţă este vorba d’a se ridica deputaţilor dreptul lor. Ce se aduce tn susţinerea pretenţiunel că deputatul suspendat n’are dreptul să voteze, dupe ConstituţiuneV Asupra alegeri d-lul Filipescu s’a dat un vot? Care ? S a luat In considerare o contestaţie fâ-culâ. Atât şi nimic mal mult. In virtutea acestui vot, dat ca simplă majoritate vreţi se luaţi dreptul de vot unul deputat 7 D-voastră vreţi ca noi să vorbim numai şi d-voastră se votaţi ? /Aplause). Ce credeţi, că cu simpla majoritate a’ţl resolvat cesiiuuea? Nu. A’ţl transportat-o tu altă parte. Chiar regulamentul z ce, că or cum s'ar pune voiul, pentru admitere s»0 pentru reapiugere, daca nu sunt 2 treimi, deputatul <’ste admis, adică are dreptul să-şi exercite drepturile. (Aplause). Dar d-voastră n’aţl avut nici o d1 104 3,4 ay 89 V. 10Î X 104 3/4 95 96 *5 85 3/4 75 76 63 66 35 38 io 26 36 38 17 20 16 76 17 25 2u0 204 181 126 100 100 s/4 9y 100 410 *15 — S A DESHCIS — t\&ieL ife lowuf*a Bucureşti — 76, Calea IVTosilor, 76 — Buouresti -<^e5K££2H35=>- Reparat şi mobiiat cu lotul din nou — Se găseşte camere de la i leu şi r0 b^ui in sus. Asemenea se inchiriaza camere mobilate cu luna. — Sarv ciul prompt, onest şi preciuri moderate.— Se găseşte grajduri pentru cai şi şoproane pentru trasuri. DE ÎNCHIRIAT PRĂVĂLII MARI SI MICI 599 Proprietar, COHNF.LIU KALIXDERU. TTV GTTT'Mî'M'T cu bune cunoştinţe de Ui» Oi UDEI» i matematici, caut» med i-taliunl de ciasaie gimnasiale, sau ca repetitor la vre un pension. A se adresa sub iniţialele O. G Strada Griviţei No. 90. [ţi) lTV'llltr Un •»ndou noii de III, I lYl/.HIiri tot, din fabrica Lohner izii i uiiu.iiiu (Vjenn^ Doritorii se pot adresa la domnul N. Al. Papadat. Str. Academiei, No. 10, de la 5-7 ore p. m. 1)1' IMlIIIItIVT Un salon bine mobilat a se adresa la Doamna Iosovici, casele Cosman, eta-giul I Bulevardul Academiei. 640. ®XI IX® ®x* ®x« MASINE DE TAIAT F* A. E, FAN SI COCENI IN DIFERITE MĂRIMI Mişcătoare cu mâna, cu manegiu si cu abur foarte folositor din causa lipsei de X® X nutret pentru vite 8«.w. Depun t Slr.Bibescu-Voda6 560 iXG®X« I ® I X® 582 J0CKAI STABILIMENT SITUAT IN No. 66 - Strada Olopotur- No. 66 Cumpără si vinde cai, trasuri si or-ce harnasament, primeşte aceste con-ditiuni spre venza-re, tine Cai în pensiune, pe preciu de 2 LEI PE ZI inclusiv îngrijirea ®x: X :x®x: PRIMA FABRICA ROMANA :x® x DE s. X X © PENTRU FARMACII, CONFISEURI, PAFUMEURI ŞI ALŢI FABRIC ANI Strada Doamnei, 8 (easele d lui Maior Uitai) Aducând din streinafale oameni speciali si maşini de cel mai non slslem pentru confecţionarea sus ziselor articole, suni in posiliuna a satisface or-ce comanda, inlocmal ca cea din streinaiaie. atragem deosebita atenţiune asupra unei noi metode »a i, G |Sloenescu www.dacoromanica.ro