NUL m No. 670 A DOUA EDITIUNE SÂMBĂTA. 20 FEBRUARIE (3 MARTIE) 1888. V ^ 15^{ANI NUM ERUL ABONAMENTELE încep la i Si ie a fie-carei luni si se plătesc* TOT-O'AUNA ÎNAINTE IM BUCURESC1 La casa Administratiunei IM TARA: Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 lei, 6 luni *0 lei, 3 luni 10 lei. IM 8TRKIMATATK: La toate officiele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 tei. 6 luni Î5 lei. LA PARIS: SegasesteJurnalul cu IKCent. numeral, la Kioscul din Bulevardul St. Ger-nintn Mo. 84. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA 15 BANI N U M ERUL ANUNCIURILE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINIS TR ATI A ZIARULUI La Paria: la Agenee Havaa, place de la bourse, t. Agrnre Fibre. rue Notre Dame des Yictoire* 10, (Place de la Bourse) prntrn Paria, Francia, Germania. Anwtro-L’ngaria, Italia Si Marea Britanie. Anunciuri pe pag. IV, linia 8C bani, anunciur si reclame pe pagina treia 1 lei linia 50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B. REDA CTI A Mo. 8. — Plata Episcopiei. — Nîo. 3. APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRAŢIA IV'o. 3. — Piaţa Episcopiei. — No. 3. mmm RĂFUIALĂ MINCIUNI, MINCIUNI! ÎNTRUNIREA INTIMA A MAJORITATEI GHEŞEFTARI NOŞTRI REGIMUL COLECTIVIST JUDECAT DE DEPUTATUL CATULESCU DISCURSUL D-Llil TACHE I01SCII RAFU1ALA Grozav a trebuit să usture pe d. Ion Bratianu ziua de erl. Şeful bandei de hoţi, care In timp de 12 ani n’a Încetat a asvtrli cu noroifl In oamenii onorabili şi nepătaţi cari ad guvernat ţara aceasta Înaintea sa, care alaltăieri âncâ punea pe un Epurescu să facă procesul unui întreg regim, a fost luat de piept erl la Cameră de fostul preşedinte al cabinetului conservator, d. Lascar Catargiu, care In mijlocul consternaţiei colectiviste, i-a as-vîrlit In obraz purtarea-I mişeleascâ faţă cu adversarii săi politici, şi i-a cerut cont de halul lu care a adus ţara de cănd a luat puterea In mănâ. li era lesne sa acuze şi să execute pe absenţi ; greu i-a venit Insă când s'a aliat faţă In faţă cu cei pe cari li calom-niase, şi când a trebuit să se justifice. Cu autoritatea pe care i-o da vârsta şi cunoştinţa adâncă a ţârei şi a stârel In care se afla, cu o logica strânsa şi inexorabilă, cu o energie pe care i-o da conştiinţa dreptaţel cauzei sale, cu uu profund acceut de onestitate şi de sinceritate, d. Lascar Catargiu, nici nu s a Înjosit până a se apăra ln contra atacurilor al câror obiect fusese. D-sa care acum 12 ani, ceruse ln zadar ln trei rânduri sa fie trimis Înaintea Cur-ţei de casaţiune, pentru a II judecat, a spulberat ln câte-va cuvinte Întreaga colecţie de acuzaţiuni adunate contra sa de oameni ne având calitate pentru aceasta, declarând cadepeşile publicate sunt faişifleate, şi ca aceasta o poate proba când va voi, cu chiar documente care se allâ în arhivele Statului. D-sa a făcut apel la însuşi d. Ion Bra-tianu să spue dacă nu ştie că acele de-peşi sunt faişifleate ; şi d. Brâtianu a tâcut. D-nul Lascar Catargiu, facându-se însă acuzator, i-a arătat cum cangrena corupţiunel a ajuns să copleşească azi de sus până jos toate ramurile administraţii publice cum toate instituţiunile au fost terfelite, pe când el din cabinetul săfl de ministru de Rezbel, transfor-mându-se ln agent electoral, muta şi strămută pe ofiţeri în 8junul alegerilor, de la un colţ la cel’alt al ţărel, în scopuri electorale. D. Lascar Catargiu a citat nume. Şi aci d. Ion Bratianu a tăcut. Şeful bandei a luat cuvlntul ca sărăs-punza. Şi ce răspuns? Epurescu alaltăerl a provocat ilaritatea. Erl ţi se facea mila auzind pe cancelarul de carton. Fiind însă încolţit şi urmărit pas cu pas de d. Lascar Cartagiu, ne mai putând vorbi nici de 1821 nici de 48, «omul frazelor goale şi al buzunarelor pline», s'a arătat eri, în toată perfecta lui nulitate. Discursul lui n'a iost de cât o acumulare de banalităţi, de stupidităţi şi de enormităţi. Vestita-i aroganţa din zilele de fericire dispăruse. Patronul Caradalelor, Angheleştilor şi Maicanilor, se gândea poate, privind pe adversarul săfl, că, mal puţin fericit ca dînsul, nu va avea această suprema satisfacţie, d'aşl putea apăra cu fruntea sus actele sale şi d’a confunda pe acuzatorii săi, ci ca, după răfuiala finală, tot ce i s’ar putea întâmpla m u bun, este că el care a găzduit atâta vreme pe Carada, să fie găzduit la rândul săQ de acesta, în unul din imobilele sale de la Paris. Z. TELEGRAME AGENŢIA IIA VAS Budapesta, 1 Martie. Camera Deputaţilor a adoptat, după apel nominal, cu 185 voturi contra 86, tratatul relaLiv la delimitarea graniţelor cu Ho-mânia. Iloma, 1 Martie. CapUan Fracassa crede a şli că d. Villa, preşedintele Comitetului pentru Exposilia din ^’aris de la 1889 va convoca poate azi chiar pe colegii sM, pentru a le propune de a declara comitetul disolvat. Condamnarea lui Wilson Paris, 1 Martie. D. Wilson f coiiiluiiinat la î ani de închisoare. :t»OW fr. amenda si X ani de Interdicţie a drepturilor sale civile si politice. Consldrrantrlr sentinţei sunt foarte severe pentru <1. Wilson. Hihaudeao, Itiibreuil. HCbert sunt osAn-diti la pedepse mai miei. Femeia Itatazzi este ACHITATA. Sofia, 1 Martie. Cercurile guvernamentale sunt foarte decise sk refuze toate pretenţiunile formulate de Rusia cart ar putea să turbure ordinea şi liniştea în ţara. Berlin, 1 Martie. Agenţia Wol/f anunţă că toate ştirile puse în circulaţiune, în privinţa întrunirii apropiate a unei Conferinţe care ar regula ceşti unea bulgărească, sunt cu totul lipsite de temeifi. Nimeni n’a manifestat dorinţa de a vedea întrunirea unei atarl conferinţe. Homa, 1 Martie. Lucrătorii fără lucru ati în t-rcal să meargă la Capitol pentru a corc lucru. Primarul a primit comitetul, şi i-a declarat că municipalitatea a ordonat execuţiunea a nuol lucrări. Poliţia a împiedicat pe manifestanţi de a pătrunde în piaţa Capitolului şi i-a împrăştiat. Şaşe soldaţi aii fost răniţi cu pietre a-ruucate de uvrieri. S aU operat mal multe arestări. Sofia, 1 Martie. Mâine, va avea loc o serbare olicială a aniversarii tratatului de la San-Stefano şi a încheeril păcel între Serbia şi Bulgaria. Un requiem solemn se va cânta la catedrală, iar seara vor 11 mari iluminaţiunl. ÎNTRUNIRE duminica ii iuiiiiaiiii: 2 unii ziua SE VA 1 INE O A OPOZITII-UNITE IN SALA ORFEU MINCIUNILMINCIUNI! Eri în Cameră, răspunzînd d-luî Lascar Catargiu asupra hoţiilor de la ministerul derezboi, cinicul Brâtianu a avui colosala neruşinare de a zice că hoţii de la acest minister sunt elevii d-luî Catargiu. Pentru ca să vază ţara cât de mişel şi de jos cazul este acest neruşinat bă-trin şi cum minte fără ruşine vom aminti că : Primul hot de la rezboi, Generalul Anghelescu, atunci colonel, a fost pus în neaclivitate, de d. general Fiorescu pentru că a şters din livre- . tul soldaţilor jurămîntul către capul Statului. încă de alunei generalul Anghelescu prin chiar acest fapt se vede că făcea parte din colectivi ale şi era elevul d lui Brâtianu. Afară de aceasta dacă numai acest motiv a fost invocat in mod oficial, mai eraţi şi altele care aii hotărît pe ministrul conservator a i retrage funcţia;erau multe neregula-rităţi în viaţa sa civilă. De ce l'a luat şi l’a ridicat în urmă d. Ion Brâtianu ? Ai doilea hot de la resboi, generalul Maican, pe atunci căpitan de marină, a fost pus în neaclivitate de generalul Fiorescu, fiind că la Galaţi deschisese o prăvălie de ferărie, şi-’şi vindea marfa şi pentru trebuinţele marinei. De ce Va luat şi Va înaintat d. Ion Brălianu ? Ce mincinos păcătos şi trist! Apelul d-lui Urnii nun Im unire.— llcelarutia generalului I ec-ca.—Ceasornicul lui Itadu Mihai.—Politia si întrunirile publice.—(Jn discurs al d lui Lascar Apelul d-lui Bratianu la unire Majoritatea consternată de şedinţa de eri a fost convocată în grabă erl seară la o consfătuire în saloanele de la «Naţionala.» D. Brâtianu a spus, în această întrunire, ca suntem în ajunul unei catastrofe. Această declaraţia a fost urmată de un apel la unire, în jurul drapelului liberal. Declaraţia gen, Lecca D. general Lecca, a spus că în împrejurările actuale, trebue oricine se’şi calce pe conştiinţa; că nu trebue se existe legături de amiciţie, de rudenie care se nu dispară în faţa interesului de partid. Generalul Lecca a spus că el personal era prieten cu d. Veruescu, că a fost găzduit la dînsul la moşie şi că d. Vernescu îi dedea şi cai de călărie; cu toate acestea el nu are nici o relaţie cu d. Vernescu, căruia nu i dă nici măcar ziua bună. S’au făcut reproşuri, atât de gen. Lecca cât şi de alţi oratori, membrilor din majoritate care au rela-ţiunl cu cei din oposiţie. Ceasornicul lui Radu Mihai Tot în întrunirea de eri, câţi-va colectivişti l’au apucat de scurt pe Radu Mihai, privitor la furtul ceasornicului d-lui căpitan Vâcârescu. Ministrul de interne a respuns că este o calomnie şi că are o chitanţă de la un Rus, de la care pretinde că a cumpărat acel ceasornic. S’a hotârît se se aleagă o co misiune de anchetă de 5 membrii care se cerceteze afacerea ceasornicului d lui Radu Mihai. Politia si intrunirile publice ln Qne, s’a mai vorbit şi de întrunirile de la Orfeu şi de ordonanţa prefectului poliţii. Chiar unii membrii din majoritate s’au aretat scandalizaţi de procedeu-rile poliţii. D. Radu Mihai a dat acestor reproşuri, un respuns demn de dînsul: «Ei, d lor, a zis ministrul de interne,dacă credeţi că cu legalitatea aţi fi ajuns, chiar aldţea câţi sunteţi, în Cameră, amar ve înşelaţi.» Un discurs al d-lui Lascar S’a hotărât,In fine, ca^ez or mâine d. Vasile Lascar se pronunţe un mare discurs care se releveze majoritatea de înfrângerea ce a suferit ieri. Toată noaptea a muncit d. Lascar la acel discurs, şi la ore destul de Înaintate a nopţii, el a trimis la bibliotecă se îi se aducă cărţi pentru pregătirea marelui discurs cu care va sdrobi opoziţi unea. GHEŞEFTARII NOŞTRI y ____ y Scandaloasa afacere Maican-Anghe-lescu este astă-zl în mâna justiţiei militare şi trebue sâ ne mângâem cu nădejdea ca porunca Vizirului despot nu va putea să treacă pragul onoarel militare. Trebue să ne rătnâe cel puţin mândria că Nâceşti, Sârâţoni şi Androneşti nu vor avea fraţi pe băncile justiţiei militare. Dar până când va veni zioa procesual, până când culpabili vor fi osândiţi să plătească cu epoletele lor tristul sgomot ce aii făcut ln jurul armatei no tslre, suntem datori să deşteptam adormita Îngrijire a guvernului de azi saii mai bine zis a guvernului onest ce ar putea veni mâine—asupra ortalel gheşeftarilor civili şi militari care s’au furişat în toate administraţiile noastre. La uşa ministerului de răsbol şi la uşa ministerului lucrărilor publice, în sala comisiunilor de recensimânt sad în sala de desbaterl a Consiliului comunal, în puţine cuvinte, la poliţie şi la prefectură, la căile ferate şi la monopolul tutunurilor, la comitetul permanent şi la toate autorităţile publice unde se fac licitaţii sad se dad furnituri în regie, furnică o ceată de gheşeftari care n’ad altă misiune de cât acea de a semana mituirea între funcţionarii publici. Este o legiune întreagă de Caradale şi sub-Caradale care traeşte 1* braţ cu miniştrii, să pupă ln bot cu R^du Mi-hal, se ia de gât cu Tache Protopo-pescu, mănâncă la masă cu generalul Al. Anghelescu şi sta seara la taifas cu preşedintele Consiliului de miniştri. Şi când vine zioa p-imirei unei furnituri, ne pomenim cuobusurl care nu fac explosie de câttn rlndurile noastre, ne pomenţm cu mărfuri putrezite, cu cisme găurite, cu tutun de Găeşti, pentru că furnisorul e nevoit să plătească sutimi de mii de lei miniştrilor, sutimi de mii de lei gheşeftarilor care i’au dat o afacere ln mână. Este bun de studiat aspectul ministerelor noastre ln timpul sesiunel Corpurilor legiuitoare, căci gheşeftarii cel de frunte sunt mandatari al naţiune!, sunt deputaţi colectivişti, ba câte odată chiar vice preşedinţi de Cameră. Atunci vezi pe Dimancea dimineaţa la Justiţie, făcând samsarltc pentru un decret de graţiere, la două spre-zece ore la Externe, meşteşiugind o recomandare pentru Steaua României, la două ore la Regia Tutunurilor recomandând un negustor de tutunuri din Smyrna saii Constantinopole, la cinci ore la Ministerul de Răsbol cerând un contract pentru corturi saii hamuri. E', o asemenea stare de corupţiune socială nu trebue se mal existe. Dar sarcina de a taia ln carne vie nu se poale să o lăsăm, nu se poate să o cerem d-lul I. Brătianu, căci dacă acesta ar fi Îndatorat să trimită pe toţi hoţii la puşcărie şi să isgoneasca din ministere pe toţi gheşeftarii, am ajunge la reproducerea faimoasei scene din Sgârcitul lui Moliăre. Am vedea pe d-nu I. Brătianu, după ce a băgat ln puşcărie pe toţi confraţi sel de guvern şi de buzunâreală, lnhâ-ţăndu-se, la urma urmelor siogur de piept, şi vârlndu-se ln fundul ocnei. Aga REGIMUL COLECTIVIST JUDECAT DE DEPUTATUL CATULESCU «Furtuna» din Focşani, aduce următorul articol-manifest semnat de d. deputat dr. Al. Câtulescu, socotit până acum de guvernamental, pe care’) adresează conju-deţenilor sfii, spre a sligmatisa administraţia jefuitoare ce’l apasă : PUTNENILOR I «Gândesc că de o cam dată e bine, că noi Intre noi, locuitori ai acestui 0-raş şi judeţ să ne dam seama de localitatea noastră, şi apoi mai In urmă să privim şi să judecăm şi despre cele ce să petrec în ţară. Să ne ocupăm dar şi să vorbim mal toteiil de năpăstuitul şi jalnicul nostru judeţ, şi mai ln urma vom vorbi şi despre ţara Întreaga. Am auzit foarte adesea vorbirea oamenilor dntre dânşii, aceşti oameni cari să întâlniafl erafl, unul de la Do-rohol, altul de la Severin, altul din Te- cuciii, altul din Galaţi, Brăila etc. etc. . în sfârşit, fie-care din diferite părţi ale ţărel. Pe or-care l’at fi ascultat, n’al fi auzit de cât aceste cuvinte : «Cred domnule ca o flreu si la dv. dar ca la noi de reu, nu poate se fie » Era In adevăr un lucru pe atât de ciudat, pe cât era de sfâşietor 1 Nu 'şl poate cine-va închipui cât de crudă impresie ’ţl face !.... Să fi văzut pe toţi, cu cât foc si cu câta sinceritate câutati a se convinge unu. pe altul că în judeţul seu e cu mult mal răii de cât ln judeţul celui alt ! Adevărul e că fie c^re avea dreptate, căci peste tot e răii şi omul când suferă nu crede că altul suferă mai mult de cât el 1 Şi cu toate acestea, este un trist adevăr că sunt unii a căror măsură de suferinţă e mal mare de cât a tuturor 1 Putnenii sunt In această nenorocită stare I Măsură de amaraciuni a Putneni-lor, e mai mare si mii grozava de cit a tuturor Românilor 1 Putnenilor le a fost dat sa treaca prin toate focurile prin toate jafurile, prin toate umilirile, prin toate persecuţiile, prin toate lovirile, în sfârşit prin toate relele care pot cadea pe un biet popor. Sunt foarte puţini dintrePutnenl cari cari n’afl suferit toate aceste grozăvii; şi le dorim să’i fereasefi D nezeO a’l a-junge să simţâ ceia ce le spun efl 1 Dar, nu crez să nu’i ajungă şi pe el amarurile ce suferă fraţii lor 1 Nu crez că vor scăpa ne loviţi, fiind că daca nu acum, darln scurt timp, negreşit trebue să le vie rândul; căci de o potrivă soartă aii toţi câţi sunt locuitori lntr’un judeţ unde este stăpân un om fără suflet, fără lege şi fără ruşine. Acei puţini Putnenl cari n’ad simţit încă jugul stapânirei ln munca lor, şi schingiuirile sbirilor pe trupul lor, a-ceia zicem o vor simţi mai cu umăr, căci el vor fi cei din^urmă a împlini setea de jaf a pungaşului oficial, şi al sălbaticilor stăpinirei. «Aşa dar se ştie că şi acel ce nu aii suferit Încă până acum toate relele stăpânire!, şi el vor inghiţi asupririle şi ticăloşiile sbirilor şi negreşit mal cu prisos. «Căci, tu locuitor Putnean, ce te aştepţi de la unprebet care nu are alt scop de cât să pue genuchiul pe grumazul tăQ şi să dea jaf în averea ta ? «Ce te aştepţi de la un aşa mişel, care nu are In trecutul său de cât numai fapte vrednice de dispreţ ? «Ce te aştepţi de la un preşedinte de comitet care trage cu puşca In oameni, şi care bagă ln posunare acea ce a scăpat din nebăgare de seama de la jefuitorul oficial şi titular, reprezentant fidel al lui Radu... Angliei ? «Ce aşteptaţi voi judeţeni şi orăşeni, de la un Vlădoianu, un Sburlca, şi alte asemenea ciumate fiinţe ? «Nimic! de cât numai jaf, schingiuire, miselie, sad cum zice Romînul «Foo si Pârjol I» «Ce este dar de făcut ?... Când va veni timpul ve vom spune I «Până atunci lmbarbâtaţi-vă. uniţi-vă unul cu altul voi cei buni; şi isbânda va fi a noastră. «Când ajunge un judeţ Întreg să’l fie frică de un singur om, să bagaţl bine de seamă că aceia nu e frica, ci e nebunie; căci alt fel nu se poate ca 150 mii de oameni, să le fie frică de un singur păcătos». Al. Cutulescu, deputat. ALEGERILE l)l\ D0LJ1U DISCURSUL D-LUI T. I0NESCU (Şedinţa Cameră din 13 (SS) Februarie 4888) D. Tache Ionescu: D-le preşedinte, aşi ruga să se dea cuvlntul mai ântâiii cui-va care susţine contestaţiuuea; şi a-ceasta ca să nu fim nevoiţi a vorbi de două ori. Ştiu ca această contestaţiune a pornit de la o treime din secţiunea verificatoare şi că prin urmare noi a-vem dreptul să vorbim. Vom vorbi, dar să fie bine Înţeles ca ultimul cuvlnt va fi al contestatului. Cu toate astea ca să nu fim nevoiţi să vorbim de două ori, şi să luăm ast-fel un timp preţios Camerei, cred că ar fi mal uemerit să susţină cine-va din secţiune conlesta-ţiunea formulată, s'o motiveze ln faţa Camerei şi a ţărel. Aştept, d le preşedinte. D. N. Blaramberg: Propunere de muţi nu poate să aiba loc ln Cameră. Acei cari aâ formulat acuzarea în secţiune să bine-voiascâ a ’şl-o explica In Camera, şi atunci vom răspunde. (A-plause din partea opoziţiunei.) Suntem insultaţi şi acei care insultă n'afl cura-giul să’şî susţină insulta! (Aplause din partea opoziţiunei). www.dacoromanica.ro EPOCA - 20 FEBRUARIE I D. Tache lonescu : Nu isd cuvlntul ca să mă apăr; cine e acuzat de corupţiune şi se apăr», s'e înjoseşte; am venit aci ca să acuz, ca să veştejesc pe a-cei», cari aii neruşinarea să acuze cetatea Craiova, ca s a dat pe bani. (A-plause din partea miooritaţel). Daca ar fi fost să mă apăr contra acu-zaţiune! de corupţiu~e, pornita de unde a pornit, n'aşl fi luat cuvtntul, pentru ca mi-aş fi adus aminte c& tot d’acolo a pornit la 1873 acuzaţiunea de“corup-ţiune în contra Regelui în privinţa muntelui Piatra Arsa, ca tot d'acolo a mal pornit atâtea acuzaţiunl de corupţiune, în cât e aproape o onoare ca să fie cineva acuzat de corupţiune din acea parte. Am luat tnsft cuvlntul ca să acuş, ca să vă arat cum s a născocit această con-testaţiune, ca să dovedesc cel puţin a-celor dintre d-tr», cari nu sunteţi cu desăvârşire solidari cu ori ce se face şi se zice de cel cari ad direcţiunea partidului, să le arăt ca'şl sap» groapa lor însuşi dacă intră pe aceasta cale. Despre ce e vorba ? S a ales la colegiul II de Craiova 4 deputaţi: duol deputaţi guvernamentali şi încă guvernamentali palizi—şi v6 voia arăta îndată cum s’aft ales — şi duol deputaţi opozanţi. Unul dintre opozanţi ziceţi ca e moaerat, adică opozant azi, care poate Insa trece mâne cu d tră. Protestez In numele d-lul Ciocazan contra acestei insulte, atât d-lui cât şi ed suntem opozanţi implacabili; acesta este titlul nostru, aceasta este mândria noastra D-lor, dacă aş vrea să minţ şi să vă fac curte ca să vă capăt voturile, nu v’aşi vorbi ast-fel; dar nu voesc se minţ pentru nimic în lume, şi de acea vă spun adevărul, ca să ştiţi cine sunt, şi în cunoştinţa de causă să judecaţi dacă este bine sad nu să fiţi drepţi. S’a ales, d lor,la Craiovadolopozanţl puşi pe aceiaşi listă cu aleşii colegiului l, a eşit deci la colegiul ii doi deputaţi a-leşi de alegătorii guvernamentali şi doi aleşi de alegătorii opoziţiunel, şi dacă a eşit aşa amesteeftturs, lesne vă închipuiţi cum? Ştiţi ca sunt o mulţime de alegători cari pun preferinţele persoanelor înaintea intereselor de partid; ast fel se poate esplica ca alegătorii o-pozanţi afi votat pentru Romanescu şi P. Chiţu, şi alegătorii guvernamentali ad votat pentru d. Ciocazan şi mine. Se zice însă că această alegere e întinată de corupţiune. De aţi crede a-ceasta ne am fi aşteptat ca să fim contestaţi cel puţin duol; D. Ciocazan şi ed. In adevăr, se zice că am cumpărat voturi ? el. dacă e aşa, atunci le-am cumpărat amânduol 1 Dar d voastră nu judecaţi aşa. Co-rupţiunea am fscut’o numai ed. Fie şi aşa! Să strâng mal d’aproape calomnia şi să vedem ce am cumpărat. Ed am avut 406 voturi, alegători votanţi ad fost 780, prin urmare am avut şi voturi guvernamentale, căci alt fel nu se poate explica, cum am eşit şi eu şi d. Romanescu din aceiaşi urnă. Nu mă veţi acuza, sper, că am cumpărat voturile alegătorilor d voastre, căci pe aceia ’i-aţl declarat incoruptibili ! Prin urmare cel puţin 50 de voturi pe cari le-am luat de la guvernamentali, nu sunt luate prin corupţiune. Ce mal române din majoritatea care am obţinu-t’o? Remâne330 voturi, voturile tocmai ale acelora care ca o armată disciplinata ad votat pentru lista întreagă a opoziţiunel. In adevăr, 330 de alegători ad votat şi pentru colegii mei Bol-descu şi Varlum. Aceştia sunt alegătorii pe care ’i-am corupt, căci cred că nu veţi merge până acolo cu orbirea In cât să ziceţi că alegătorii care ad votat pentru d. Petre Chiţu şi Romanescu tot aceia ad votat şi pentru mine. El d-lor, dard. Ciocazan care s'a ales ca şi mine cu aceleaşi 330 de voturi ? Aceiaşi alegători ad votat pentru el gratis şi pentru mine cu bani ? Pe d. Ciocazan care este opozant şi opozant nu moderat ci ca şi mine inconciliabil, şi care a făcut campania electorală Împreună cu mine, cum de nu ’l-ad contestat şi m'a contestat tocmai pe mine? D lor, lucrurile pe mine nu mt miră; aşa s’a pus lupta în Craiova. Din prima zi adversarii mei politici ’mi-au făcut marea onoare să spună că toţi pot să iasă numai ed sa nu es. Şi aceasta mi-a fost d lor cel mai bun certificat d’ina-intea publicului Craiovean ! Dar, d-lor, pe mine nu m'a ales Craiova nici pentru meritele nici pentru talentul med, ea m'a ales din cauza persecuţiunilor d-voastră. (Aplause prelungite]. Ştiţi până unde aţi mers cu furia în contra mea ? Duoă zile înaintea alegerilor, comitetul partidului guvernamental adresa un manifest către cetăţenii craiovenl în care mă arăta cu degetul bătăuşilor, căci zicea : Cetăţeni craiovenl! «Sunt pe lume oameni fatali, sunt oameni cari In urma lor lasă ruine. «Dintre aceştia trebue să fie şi Tache lonescu, care a inaugurat venirea sa în Craiova cu sânge, sânge ce a curs sub bâtele plătite cu bani, aduşi de el «Acest gonit din alte părţi şi refugiat în Craiova e un om fatal, tăiaţi-1 pofta de a mal veni p'aicl!» Aşa scriad guvernamentalii din localitate în disperarea lor, căci în adevăr în Craiova opoziţiunea este şi în aer. Vreţi o dovadă ? Vă void da-o. Este acid. Gheorghe Chiţu care a fost adversarul nostru politic în acesie alegeri, dar pe care 'I iad de martor să spună daca verl-un cuvânt s'a zis de noi în contra d-sale, este aci un om care 20 de ani a fost deputatul Craiovel şi care totuşi acum a căzut. Cine cunoşte, d-lor, Craiova şi vede că s’a Întâmplat acest fapt neaşteptat ca d. Chiţu să cadă în alegeri, şi să cada nu la colegiul al II unde spuneţi că ed am făcut corupţia, ci în colegiul I al căruia aleşi, d-voastră adineaori ’l-aţi validat, acela trebue să zică că In Craiova a trebuit să fie un curent de oposiţiune iresis-tibil. Da, d-lor, ca să cadă d. Chiţu care este mai mult de cât stimat, este iubit dc toată lumea, ca să cadă în două rtn-durl este o dovada netăgăduită că la Craiova s’ad sfârşit zilele colectivităţel. (Aplause din partea oposiţiune:,. Dacă d. Chiţu ar fi venit la Craiova In numele d sale personal, poate ca nimeni nu ’l-ar fi putut bănui, în compania însă în care s a înfăţişat— şi nu'I fac o imputare — nu putea de cât să cad». Daca ed m’am ales în Craiova a fost că din ziua dântâl am fost desemnat de adversarii mei politici ca unul ce nu trebue să se aleagă. Ordinul era pornit d’aci de la guvern. A fost chiar o corespondenţi pe care la vreme o voi dovedi-o, ao fost telegrame plecate din Bucureşti în cari se zice : «nu trebue să iasă Tache lonescu.» Şi de aceea Craiova ’şl-a zis : nu-l vrea vrăjmaşul, semn bun I Chiar în sala de vot, — şi vă mărturisesc că am avutorăbdare îngerească, — în sala de vot, d. Romanescu care voia cuori-ce preţ să provoace scandal ca să se poată anula alegerea, lua pe a-legătorl şi le spunea în gura mare : «A-legeţl 15 oposanţi dacă vreţi, ed nu mă dad în lături, nu mă votaţi nici pe mine de voiţi, faceţi or ce, numai se nu se a-leagâ Tache lonescu » Urmftrindu-mâ ast fel, 'mi aţi făcut un esces de onoare pe care cetăţenii Craiovel nu putead să nu’I aprecieze I Dv. aţi făcut de am câştigat încrederea lor I lat», d lor, secretul alegerel mele; şi daca voiţi să ştiţi secretul triumfului oposiţiune!, nu aveţi de cât să vă amintiţi scenele de selbătăcie şi actele barbare comise de poliţie In seara de 15 Ianuarie la întrunirea oposiţiunei. Craiova este un oraş căruia—permiteţi-ml expresia — nu trebue să’i umbli pe coadă, şi Craiova de către d-voastră a fost călcată pe coadă. Aţi cercai s» introduceţi şi acolo cetele de bătăuşi,dar în Craiova nu se sperie oamenii de poliţie, şi drept respuns nobila cetate v’a dat un vot pe care ’l cunoaşteţi cu toţii şi pe care ’l deplângeţi atât. A venit apoi ziua alegerel şi am eşit din urnă cu d. Ciocazan, dar o să ziceţi : cum de a eşit şi d. Romanescu ? Ed.adversaiul d-lui Romanescu, nu mă dad în lături, şi recunosc că d. Romanescu, are oare-care mici simpatii personale în oraş; cât le vamal avea nu ştid, faptul este însă că are oare-care simpatii, şi aceasta vă explică cum de s’a ales şi d. Romanescu. Dar de abia s’a cunoscut resultatul votului şi ad început să curgă aceste conteslaţiunl. Ce spun ele ? Se arată oare prin verl-una dintr’în-sele fapte precise de corupţiune? Nu. - Sunt şeapte contestaţiunl iscălite de 107 alegători: dintre dînşil sunt vr’o zece, cinci spre-zece care nu sunt alegători, sunt 5 funcţionari publici, şi 5 numai dintre cel 40 pe care ’l-am examinat, sunt 11 care în urm» ’şl-ad retras iscăliturile şi ad iscălit un contra-protest pe care ’l vom citi, sunt 3 care ’l-am dat noi în judecată ca bătăuşi al poliţiei, pentru că ad spart capetele oamenilor, şi iad de martor pe d. Ciocazan, opozant mai moderat (ilaritate), să vă spue dacă nu este aşa, că ’i am dat în judecată ca bătăuşi ai poliţiei. Mal rămâne restul de 70 alegători, care spun ce ? că m’am dus cu douS luni înainte de alegerîîn Craiova şi am cutreerat o-raşul din casă în casă. Mai Intâid regret că faptul nu este a-devărat, datoria or-cărul candidat este să lupte din răsputeri pentru candidatura Iul, şi să fie în stare să sacrifice pentru politică tot, ab olut tot. Cine nu este în stare să sacrifice pentru binele public tot, dar absolut tot, acela n’are dreptul să ceară cetăţenilor onoarea d’a le conduce destinele. (Aplause din partea oposiţiunel.l De fapt ed n’am fost de cât cu o lună înainte de alegeri la Craiova. Mal spun ca s’a ales un om necunoscut în ţara românească şi care nu putea gâsi nicâerl un coleg care să I vreai Ei, d lor, să fim serioşi şi să ne uităm în dreapta şi în stânga în această Cameră şi să De întrebăm cu mâna pe conştiinţă, dacă nu se putea gâsi un colegid electoral pentru mine când s’a putut gâsi pentru atâţia alţii? (Aplause din partea o-poziţiel.) Şi aceasta este o insultă care mi se I face, voiţi să mă faceţi să cred că ed sunt cel mal strimt la cap si cel din urm» dintre toţi d voastră I Ve mârtu-{ risesc că cu toată modestia mea la a-ceasta nu o să reuşiţi. (Aplause din partea oposiţiune’.) ! Dar, d-lor, mal zic acel conteslatorl: s’a ales necunoscutul Tache lonescu I El, d lor, se poate ca ed să fid necunoscut, e însă ceva care e cunoscut în ţară: disidenţa. Când am făcut disidenţa, doul ani ne aţi îndopat cu venin spuin-du-ne: mal duceţi vă înaintea corpului , electoral şi o să găsiţi în loc de voturi; huideo. Doul ani am tăcut,doul ani am \ răbdat injuriile d voastră,le-am răbdat pentru că cine se laudă d’tnainte face râd, doul ani n’amzis o singură dat» în Parlament că mă void realege. I Chiar atunci când d. ministru al justiţiei ’mî spunea că disidenţa noastră de sigur aprobată de lumea "afinată şi cultă—lucru ce nici ed nu tăgâduesc — de către masa profundă a naţiunel însă este privită ca o deşertare, ed n’am zis nimic ci m’am mulţumit sărăspund numai că desertor e soldatul care fuge de frica gloanţelor şi se duce la învingător, nu e desertor însă acela care părăseşte banchetul, un banchet la care nu a participat şi nu voeşte să participe, şi trece de partea asupriţilor. (\-plause din partea opoziţiunel.) Ed nu am spus nici odată că sunt sigur că cetăţenii ne vor realege ; am aşteptat ziua judecăţei şi atunci m’am dus înaintea alegătorilor şi le-am spus : Nu am nici un titlu la recunoştinţa d-v. n’am făcut nimic până acum în politic», un singur lucru însă am făcut: am ple cat d'ai'nlo.şi Rlegătorii'm'-ad respuns: bine ai făcut. Singurul nostru fapt politic e despărţirea de d-vo’stră: aceasta e un titlu de glorie pentru noi, şi pe dânsul ţara ’l a onorst când ne-a reales pe noi. Alesu-m'am ed acolo unde d-voastră sunteţi tari ? La Craiova, d-lor, vă mărturisesc că s’ar fi ales or-cine cu o singură condiţiune: se aibă alegătorii siguranţa că nu vor trece nici odată a-leşil lor la d-voastră. Atât ad cerut alegătorii; n'ad cerut nici merit nici trecut politic, ad cerut un singur lucru: Să promiteţl, să garantaţi că sunteţi opo-siţie de restumare. Căci, d-lor, la Craiova mal era o oposiţiune, o oposiţiune guvernamentală ; era o oposiţiune aşa zisă de... îndreptare — c»cl toţi spun că aveţi nevoe de îndreptare 1 — iar noi eram o oposiţiune de răsturnare Lupta a fost numai între aceste două feluri de opo-siţiunî. N'aveam să combatem pe guvern Ia Craiova, aveam să demascam numai pe falşii oposanţi. Ni se spune : aţi vărsat sume enorme de bani. Dar cum ? când? ce fel ? Ni se spune că alegătorii ad votat cu bani pentru mine şi gratis pentru Ciocazan. Nu vă acuş de inconsecinţă, ed tot mă mulţumesc că nu ne ciopârtiţi pe amândoi. Dar, d-lor, s’ad strâns proteste în contra noastră ! Ia se vedem şi contra-protestele. Am aci 9 contra — proteste iscălite de 324 alegători din colpgiul al II !ea. (Sensaţie, ilaritate). Am avut, d-lor, 406 voturi, dintre a-ceştia 71 sunt alegătorii din Calafat ; vă mărturisesc că n’am putut să mă duc acolo fiind că trebuia Ră stad aci ca să vă supraveghiez pe d voastră. (Ilaritate, aplause). Aşa dar 324 de alegători ad votat pentru mine pe faţ»; aceasta nu mal este o votare, esleunplebicist. Vă mărturisesc că e un curagid bărbătesc a-ceasta, e un curagiu pe care aşi vrea să'l văd şi în alte oraşe. Acum d-lor, se vă citesc şi contra-protestele care daca sunt cam aspre în expresiunile lor, vC rog să nu vă supăraţi, căci alegătorii nu pot seînvâlue ideile, ce le ad de ast fel comune cu noi, în acea formă parlamentară care e mal dulce de suportat. Am se le dad lectură căci procesul a-cesta e mal mare de cât credeţi. Dac» aşi fi numai ed în joc n’ar fi nimic, căci puţin importă ţârei româneşti ca «d să fid sad să nu fid pe aceste bănci. Ceea ce importă însă este să se ştie că opo-sanţil s'adales din rărunchii ţâreliarnu din punga oposiţiunel. Protestul cel d’ântâid e isculit de 87 alegători. lata-1 : - Domnule preşedinte, «Candidatura d Iul Tache lonescu la deputăţia col. II de Dolj, a fost combă tută cu mijloacele cele mal nedemne de administraţie, poliţie şi percepţie. «Dupe întrunirea de la 15 Ianuarie, spartă de bătăuşi, agenţii poliţieneşti spunead fără sfială, că tot scandalul era îndreptat în deosebi asupra d-lui lonescu ca să nu’I lase să vorbească. «Nici o calomnie nu ’l-a fost cruţată şi tot felul de ameninţări s’ad esercitat asupra corpului electoral ca să nu vo teze pe d. Tache lonescu. «Dar d. lonescu s’a ales şi credeam că adversarii sel vor desarma. Ne-am înşelat însă când ’i-am considerat *ca pe nişte oameni cu oare-cure reţinere interioara. «Zilele acestea tot! agenţii percepţiei şi comisarii poliţieneşti umblă prin mahalale din casa în casă şi din prăvălie în prăvălie, ca se adune iscălituri pe un fel de protest contra alegerel d-lul Tache lonescu. Nici nu vor se citească ce e scris şi cer de la oameni să semneze pe din afară. Pe cel mal simplii îi amăgeşte spuindu-le că e un protest contra d-lul Stolojan. «Căutând să aflăm ce se articulează contra alegerel d-lal Tache lonescu am aflat că se articulează această calomnie cum c» aiesul colegiului II a cumpărat voturile cu bani. «Aceasta calomnie nedemnă se revarsă şi asupra noastră şi suntem datori să o întâmpinăm cu acest protest daca se va produce la tribuna Adună rei. «Ţ’.nem să denunţăm aceste manopere organisate de autorităţi şi ca on. Cameră se ştie de la cine vin, cităm pe agenţii Paraschivescu, Cristea Sinescu şi alţii». Iată un al doilea protest semnat de li alegători ai colegiului al II lea, în care se zice între altele : «Sub semnaţii alegători în colegiul al II lea de Dolj, protestăm contra in-trigelor agenţi!or percepţiei şi poliţiei, care umblă prin mahalale şi din casă în casa cu un fel de protest contra d-lui Tache lonescu, deputatul colegiului nostru, etc. etc. «Aceste uneltiri le declaram infame şi protestăm contra minciunei ce vor să acrediteze în Camera deputaţilor». D-lor, eu voiu fi cam lung, de aceea v’aşi ruga să nu mă întrerupeţl căci a-tuncl void fi şi mai lung. Acum vă void citi un alt contra-protest. Toate sunt energice, dar citez numai ce este mal caracteristic. Un al treilea, semnat de 38 alegători, conţine aceste linii: «La nimeni nu citeşte ce e scris şi pe mulţi ’Lsemneazâ chiar agenţii Lă-zărescu şi Costică lonescu, amândoi a-julorî de percepţie». Un al patrulea, semnat de 27 alegători spune: , «De şi unii am respins asemenea cerere (cererea agenţilor) consideram însă de demnitatea noastră de cetăţeni alegători să protestăm contra acelor infamii şi mijloace ilegale. «Declaram că d. Tache lonescu este alesul nostru din libera voinţă şi con ştiinţă». Un a* cincilea, semnat de 8 alegători spune: «Protestăm contra acestor manopere şi ilegalităţi care sunt şi o calomnie contra noastră a alegătorilor ne fiind nimic adevărat». Un al şeaselea, semnat de 31 alegători, spune între altele: «Sub semnaţii declarăm că agentul de la percepţie, Paraschivescu, a venit la casele şi prăvăliile noastre cu o hârtie crrând să o iscălim». Al şeaptelea contra-protest, iscălit de 48 de alegători, spune cam energic: «Declaram printr’aceasta de infamă o asemenea procedare din partea guvernului. Protestfm contra acestei calomnii adusă cetăţenilor Craiovenl, iar pe cei care se încearcă a inventa asemenea fapte îl taxăm de infami calomniatori». In al optulea contra protest iscălit de 50 alegători, citesc : «Considerăm de demnilatea noaslră de cetăţeni alegători, să protestăm contra aceslor infamii şi mijloace ilegale». Este vorba de uneltirile agenţilor guvernamentali d’a ’ua iscălituri cum că ed am făcut corupţiune 1 Iată d-lor şi contra-protestul cel din urmă. E-te iscălit de 24 alegători, şi aci se vede : «Protestăm contra acestor manopere ilegale şi declurăm c» d. Tache lonescu este alesul nostru din voinţă şi conştiinţa». Dior, ed felicit pe orăşeml ateia care, în starea de suferinţe în care vunt cetăţenii din Craiova, totuşi s’ad putut g»si 324 care să iscălească pe faţă aceste protestaţium, care nu numai că întăresc votul secret, dar şi un vot pe faţă dat In contra guvernulu’. ’l felicit când dânşii vin şi condamnă procedarea ilegală, protestă în contra tutulor presiunilor şi infamiilor pe care le ad văzut că se comit de către oamenii administra ţiunel. Pentru mine, 'ml pare bine, ca cu a-ceastă contestaţiune, a venit ocasiunea ca cetăţenii să se manifesteze în contra d voastre, nu numai prin vot, ci pe faţă, cu iscălituri pe hârtie. Este un act de bărbăţie din partea cetâţeni’or craiovenl ca el să'şi pună pieptul înainte, şi acum ca şi în timpul alegerilor să zică: jos guvernul d-voadrel (Aplause din partea oposiţiunel.) Ei, ce mal ziceţi d-lor, în faţa acestor proteste ? Aceştia să fie alegătorii pe cari pretindeţi că ed ’l-am corupt ? Fiel Am cumpărat Craiova întreagă 1 Am găsit 406 de mişel cari să 'şl vânzâ votul I Dar aceste 324 cari votează pe faţă ? Tot cumpăraţi să fie ? Ei, d-lor, mişeii nu iscălesc! Mişeii nu iscălesc proteste pe faţă în contra poliţiei, a perceptorilor şi a guvernului, fiţi siguri. Acela care ar fi în stare, să’şl vândă conştiinţa, trece în camera secretă, acolo poate, poate te votează dar când ese d’acolo spune comisarului care ’l pândeşte afară că a votat pentru guvern. (Aplause). D-lor nu e3te zi să nu primesc scrisori peste scrisori de cele ce se petrec la Craiova. lată una; nu mă cunoaşte omul nu’I cunosc, dar este alegător. «Domnule Tache, «încep a zice. cnragiul d tale să fie tot mare şi bărbătesc câcl aceşti tâlhari de la percepţia Craiovel de trei zile cu-treeră mahalalele şi la alegătorii din colegiul al doilea. La parte le impune să iscaiească la alţi ’î lnşalâ şi zice facem să doborftm ne Stolojan... Agenţii sunt, Costică lonescu şi Lâzăreanu, dar să crezi ca am scris şi inima’ml palpită când scrise: câcl nu mal este de suferit cu aceşti oameni.» Un alt cetăţean pe care nu-l cunosc personal ’ml scrie: «Onoare şi g’orie I «D le Tache cu cel mal profund res pect, viu prin aceste cuvinte a vă arăta cum merge politica prin Craiova. A-genţil umblă necontenit prin mahalale cu petiţiunl adresate d-lui prim-preşe-dinte al Camerei spunându-ne ca d-nu Tache lonescu nu merită a ocupa funcţiunea de deputat şi să iscălim mal mulţi craiovenl a vă suspenda din ser-vicid, însă noi craiovenil ne-am opus la acest fapt infamant de oare ce d-voastre numai prin influenţă aşa cred ed, aţi reuşit. Prin urmare dar ce am făcut ? Am maltratat pe acel mişel... (Agent de percepţie)... Piei dinaintea mea ne-ruşinatuie I» Mi se zice că de ce am citit partea din urma. Noi nu suntem din şcoala acelora cari atunci când un agent de percepţie ’şl permite să vie să I propună ca să voteze pentru guvern, ’l primesc cu bună voinţă; s a isprăvit cu acea şcoala, noi atunci când un mişel face o asemenea faptă ’l dăm afară cu dispreţ. (Aplause din partea oposiţiel.) (Va urma) INFORMATIUNI Drept răspuns la scrisoarea pe care d. G. Sau-Marin o publică în ziarele guvernamentale îa adresa d-lui N. Filipeseu, dar care me vizează, fac următoarea declaraţiune ; dacă vre una din rudele acestui domn ia răspunderea scrisorei d-sale, me voi grăbi a’i trămite martori Gat pentru d. G. San-Marin, dîn-sul ar trebui să li înţeles căinsultele sale nu mal sunt ofense pentru nimeni. A. t> a vila HOŢIILE DE LA MINISTERUL Dt rtESBEL Azi d-nii fraţi Maican au fost a-duşi din nou la instrucţie. \flani dlntr’o sorginte sigura ea nn capitan ehieniat azi la instrucţie pentru a depune in afacerea âl alean a făcut o denunţ are formala contra d-lor E. < arada, si fostul general Anglielescu. Vom reveni indata ee vom avea detalii. D. general Budişteanu în urma depoziţiei făcute de acel d. Căpitan despre care vorbim mai sus a mers la Ministerul de Resbel unde a avut o lungă consfătuire cu d I. C. Bră-tianu. Din cauza abondenţei materii articolul asupra arestâreid lui Pariu find cam lung a remas pe mâine. D. I. G. Miclescu ne adresează următoarele informaţiuni relative la arestarea d lui G. Panu : «Am găsit pe d. Panu la Leorda, staţiune înainte de Botoşani. Dânsul nu a fost adus în acest oraş, de teamă să nu se producă turburârî. Prefectul Lăţescu a dat ordin se ’i pornească înapoi la Vereştî, punt de inlersecţiune al linielor Botoşani-Iţcani-Bucureşti. Acilea d-3a a petrecut noaptea la şeful de gară şi azi de dimineaţă la 7 ore a fost pornit spre Bistriţa cu trenul mixt Bacâu-Piatra. D sa e bine tratat». -s» Un intim al d-lui I. G. Brâtianu zicea eri seară : D. 1. G. Brâtianu este desgustat, ar dori să se retragă de la guvern, insă nu poate fiindu-î teamă ca pasiunea să piarza pe mulţi nevinovaţi. D general Cantilli, rechemat în activitate a sosit eri la BacăCi venind din Berlin. St. Jame's Gazette, jurnal fpwţg însemnat din Londra într un artiool mlilulat': «Rusia o'ensivă şi defensivă» dupe ce a-ratâ că Ruşii ar trebui se atace cu mare energie şi cu un număr considerabil de trupe pentru a învinge forţele imense grămădite contra lor In Oaliţia, zice : «Armata rusească strinsă in Basarabia, şi care acum ameninţă fruntaria nordică a României ar a-vea mai puţin de făcut. Nu că armata prinţului Garol e lipsită de mari calităţi resboinice, dar fiind că sunt semne de incorectitudine şi incapacitate printre miniştrii români şi înalţii funcţionari azi la putere. Ministrul resboiului, generalul An-gholescu, acuzat de a fi primit co-misiuni asupra contractelor guvernului, părăsind cabinetul a fost res-platit cu comandamentul unui corp de armată, şi după telegramele de Marţi, a fost silit în urmă să se retragă In viaţa privată. Se anunţă în acelaş timp că doi ofiţeri de un rang înalt au fost arestaţi sub o acuzare de speculaţie relativ la furniturile armatei. In caz de resboi intre Rusiacu milioanele sale de soldaţi şi România cu cei 150,000 oameni ai săi, se crede că armata română se va concentra In forturile ce înconjur acum Bucureştii. Neîndestulător Înzestrată cu muniţiuni şi provisiuni, este evident că această armată nu va putea opune resis-tenţa ce sar putea aştepta delaeasub o administraţie cinstită şi capabilă. - s» - Aflăm că d. Vladoianu fostul perceptor al circumscripţiei I-a (coloarea Roşiu) din Capitală care a fost destituit pentru mai multe acte de indelicateţă,intre altele pentru că întârzia cu mai multe luni plata lelu-rilor funcţionarilor, va fi din nou numit în acelaşi post. Vom reveni. Aflăm dintr’o sorginte autorizată că d. Radu Milial a declarat azi M. S. Regelui că se retrage. Consiliul comunala luat eri o măsură foarte bună (una fois n’estpas coutume). Dlnsul a decis ca d. Dr. Felix se reorganizezeîntr’un mod cu totul sistematic serviciul de salubritate. •** Poftim pe cioropina care dirigează 0 foaie guvernamentală prin preju-rul Lipscanilor, să dea pe faţă numele opoziţionistului care a îndemnat pe unul din redactorii zisei foi d’a nu eşi pe strade Duminecă căci 1 s’ar putrea întâmpla ceva rău. Prinsorile sunt deschise daca cioropina va respunde sau nu La invi-taţiunea noastră, dar nu credem să se prindă cine-va pentru da. Bietul domnu Bibicescu ne mai ştiind cum să aducă la şedinţe pe consilierii municipali, a hotârît se încerce de a’i chiăma şi seara în loc de zioa. Suntem curioşi se vedem dacă se vor întruni. www.dacoromanica.ro EPOCA— 20 FEBRUARIE ¥ Obicinuit avertismentele procedez actele de rigoare; poliţia capitalei însă loveşte mai întâiu şi apoi îndeamnă pe oameni a nn se pune în căzu' d'a fi loviţ'. Ast-fel fără a aştepta efectul faimoasei ordonanţe a sa afişată eri pe zidurile oraşului şi pe care am reprodus'o ieri înainte chiar ca această ordonanţă se fi fost pusă în cunoştinţa publicului poliţ-Kneazul a început se răfuiască pe acei care au luat parte la ultima întrunire publică a oposiţiuneî. Uoa din victimele sale este şi d. Cos-tache Mitu, alegător al colegiului I, locuitor în coloarea de Verde, care a fost arestat fără nici o vină alta de cât d’a fi asistat Dumineca trecută la întrunirea din Sala Orfeu. D. avocat Constantin Arion a cerut liberarea lui pe cauţiune dar d. judecător ds instrucţiune al cabinetului No. 1 a refuzat’o până astă zi zicând că n'are timp de a se ocupa de afacere. I 2‘ EDITIUNE CORPURILE LEGIUITOARE SENATUL Şedinţa de la 19 Februarie 1888 Şedinţa se deschide la orele 2 şi 1/4 sub preşidenţia d-lul Al. Orescu. Dupe citirea si aprobarea sumarului şedinţei precedente, se fac mal multe comunicări. D. C. Boerescu, interpelează pe d. preşedinte al Consiliului de Miniştrii dacă art. 26 din Constituţie mal ecsistă şi dacă întrunirele publice sunt lăsate astă-zl la bunul plac al poliţiei» Mal întreabă dacă guvernul nu are de gănd să pedepsească pe funcţionarul care a făcut o adevărată lovitură de stat prin ordonanţa ce a dat. D. NArzescn, anunţă guvernului o interpelare pentru violarea art. 52 din Con-stitutiune prin arestarea d-lul deputat Panu. Amândouă interpelări se vor comunica guvernului. Senatul votează apoi un indigenat. La ordinea zilei este proectul de lege pentru contractarea unul tmprumuL ae 400,000 lei necesar Consiliului judeţului Ialomiţa pentru construirea palatului administrativ, de justiţie, tem ni ţi şi cazărmi. D. Chirlacescu, combate Împrumutul pe motiv că judeţul are destule mijloace spre a face aceste clădiri, având un venit de 180,000 lei, fără să Re nevoit a recurge la împrumuturi. D. S. Mlhalescu desvoltă teoria că Senatul nu trebue să se facă tutorul autorităţilor şi conchide pentru admiterea împrumutului. D. Saftoi combale proiectul de lege pe motiv că de vreme ce astă-zl consiliul judeţean găseşte că nu poale plăti 14,000 lei chirie pe an pentru localuri, apoi cum va face atunci când va (1 nevoit să plătească ca anuitate şi procente 30,000 de mii lei pe an? Cere modificarea proiectului, prin vărsarea la casa de depunere a rscedentu-lul anual ce are astă-zl consiliul judeţean, până la achitarea datoriei de 400,000 lei. Dupe o discutiune lacareiaO parte d-nil general Fălcoiaauşi C. Stefânescu proiectul de lege se pune la vot şi întruneşte 34 bile albe cu 19 negre. D. General G. Anplielescu, citeşte raportul comisiunel de pelitiunl sprre a se scuti de plata prestaţiei comunale pe trecut, rezervişlil care aii luat parte la campania din Bulgaria. Conclusiunile comisiunel se primesc. Şedinţa se ridică la orele 4 Este de observat că prinţul D. Ghica nu presidează de trei zile, de şi vine la Senat. Rămâne foarte gânditor şi scârbit de tot ce se petrece. 1). CAMERA Şedinţa de la 19 Februarie 1888 Şedinţa se deschide la ora t şi 1/4 sub preşedinta d-lul V. Jorj, fiind present' 153 deputaţi. D. Petre Gradisteauu cere cuvântul în cestiunea personala remasă eri nere-solvată între d-sa şi d. O. Sţoicescu. Majoritatea nu vrea cu nici un preţ să să’l lase să vorbească, şi reclamă cu mare gălăgie ordinea zilei. D. P. Gradisteauu făgâdueşte că se va despăgubi de această intolerantă la prima ocasie când va lua cuvântul. Validări D. I. A g ar ie i e proclamat deputat fără contestatiune. Asemenea se proclamă dd. Vaslle Mor-tzuu, Vaslliu Ion si Zări topul o la colegiul II, Roman. La colegiul Iile proclamat d. Branhiei. D-nil Euake liantemir şi Al. Grivet sunt proclamaţi la colegiul I de Neamţu, d. Dr. Cautemlr la colegiul II şi D. Son-rec la colegiul III. Asemenea se proclamă deputaţi fără contestaţii aleşii districtului Muscel, d-mi Rosianu-Dobrovie!, C. Zauifireseu (inteligentul), Gh, iNastasescu. Se mai proclamă fără contestaţii aleşii colegiilor I, II şi III de Ilfov. Alegerile din Teleorman Alegerea d-lul Dr. Calenderoglu la colegiul I, fiind contestată pe motiv că nu se află în condiţiile de eligibilitate prescrise de lege, se invalidează de unanimitatea sectiunel şi remâne a fi invalidată mai în urmă şi de Cameră. D. Gr. Bratianu e proclamat deputat. Alegerile Colegiului al 11-lea D. G. D. Vernescu presentâ un protest subscris de 5 deputaţi, şi îl susţine. D-sa arată că la acest colegii! apelul no' minai nu s’a făcut dupe listele electorale originale, ci dupe o listă anume făcută de Primar în care alegătorii favorabili guvernului eraQ înscrişi întâifl, eraO alegătorii bănuiţi favorabili oposiţiel au fost lăsaţi la urmă. Biuroul electoral, în contra legel opreşLe alegerea la orele 12, şi astfel 193 alegători — toţi din oposiţie, d® şi prăseaţi remân privaţi de dreptul lor de vot. Preş dintele biuroului a perdut 2 ore cu tormarea biuroului provisoriO, şi întreaga operaţie a t- târziat foarte, căci nu era de cât o sirg irâ ea aeră pentru votat. D. Ionescu Mu, 6 A, „ Municipale 73 % IU fr. ,. Casei (iens. ,300 L.] 215 7 i Scrisuri funciare rurale 104 104 3/4 5 % 89 S 7 % ., urbane toi K 1(« 3/4 6 L7 95 96 5 85 85 3/4 5 % „ l»si 75 76 3 % Obl. Serbesti cu prime 63 titi lin. cu prim» buc. [*o Ici] 35 3» Losuri crucea roşie lialiatie 25 2« „ Otomane cu prime suri basiiica bombau t. Dacia-Komânia „ Soc. Naţionala .. Soc. de Conslructiuni 35 38 Lc AC 17 20 Aur contra argint sau bilete 16 75 17 25 f lorini Wal. Anslrluc 200 202 Mărci germano 124 126 bancnote francase ÎOO 100 3/4 .. italiene 99 1U0 „ lUtble hârtie NB. Cursul est. socotii in aur 210 215 mu * COFETĂRIA SI FABRICA DE LICHERURI TANASE D. CRETULESCU STR. CAROL NO. 17, AUTURI CU BISERICA CURTU VECHE SI VIS-A-RIS DE ANTREUL PIECEI ci Am pus in consumaţie o mare cantitate de Romuri Jamaica superioare eu lei 8,40 1 tru şi diferite alte romuri de la renumitela Case Reuolie si străin din Bermen Pentru d-nu comercianţi ce vor voi a lua in cantiiaţi mari, se va reduce preţul O mare cantitate de dulceţuri din toate fructele cu vamleşi far a vanile şi cu pre-ciurl foarte eftine. Bomboane, Şampanie din fabricatiunea de lieheruri de aci. Ananas, Benedectin, Cuirase, Sartrez, Pipermant, Vanile Bose, 3 fr. litru. Diferite patiserii proaspete şi prăjituri proaspete in fle care zi, o adevărată mastica de Hio. Mare deposit de rachiuri bune si indulcite pentru menagiul casei Mare depesit de spirt rafinat şi de maşina. Primeşte comande pentru logodne, nunţi, botezuri şi soarele. Serviciile cele mai alegante si esecutate de mine personal. Denosit de distinsa tuiea. Ser ici Ie mele liind unoscute. Toate aceste mărfuri »e vând cr preciuri moderate. Cu inala stima MARE SUCCES LIMBA FRANCESA PREDAU ROMANILOR FA»A PROFESOR IN 52 DE LECTIUNl Ziar limbistic sppteuiânal pentru toate clasele. Metoda pentru a invata SINGUR a serie si a vorbi franţuzeşte. Redactor Ii. I.OI.LIOT, profesor la liceul Sf Gheorghe. Adresa Itulevardul Ellsabeta. Italic Eforiei. Ilururesli. Abonamente (platibileinainte):'Un an, cursul complect 20 lei, sease luni, 10 lei. NB.Se pte-spre-zece numere au aparul deja. DRULC. STAUCEANU ■BBMBl DE L’ABBAYE DE FECAMP (FRANCE) E3CELJNTĂ, TONICĂ, DIGESTIVĂ 81 APERITIVĂ CKĂ MAT BUNĂ DIN TOTK LICORILE YtRITABLE EIQUKCH. 1 Harqut (Mposâes ea France et A i'ElrufX A se cere todăuna in jooulfi I fi «cărei sticle, eticheta pătrată purtăndli semnătura directorelui generale. per cari «’aă angajată pe «crisfi a nu vinde nloi fia contrafacere. A. I ialkow sLy—G. si I). Tanasescu Craii — Constantinescu— I). Marlnescn Bragndii — X. loa-nid et Comp. — Carol Gersabek. H. URMĂTOARELE PREPARATE COMPUSE DE : DIMITRIE G. GHERMAN BLiZEU Se găsesc In Bucureşti numai la d. Marin mnescu frizer. Hotel Union, str. Academiei. Apa dfentifriee are proprietatea de a întări gingiile, face se dispi & roşiaţa gingiilor şi sângera-rea lor întreţine curăţenia şi face s6 dtsp.râ piatra şi mirosulguret; asemenea se reco r.andă ca gargara pentru durer.le de g&t, angina şi inflamaţtu-nile gurel. — Sticla costa un leii. Pom nila de Chinina împiedică căderea' perului şi 7 face s6 crească. — Borcanu 3 lei. Pomăda Heliotrop (Ess, boquet) Borcanu 1 leu Prafuri albe sd ro ol pentru dinţi Ara proprietatea do a întări gingiile şi face se strălucească şi s6 albească dinţii. — Cutia 50 bani, 1 lefi, 2 şi 2,50 Apa de Chinina curată şi fmpedică căderea părului. — Fiaconu 1 şi 5o bani. Pudra Virginic Nu oonţi/te nici o substanţă vătămătoare pentru faţa şi dadtura, adica sărurile de plumb, mercur, dupe cum sunt preparate aproape toate pudrele. Este recoraoare. Albeşte şi înfrumuseţează faţa Preţul 3 lei. Pasta pentru dinţi are proprietama a albi şi a reda luciul smalţului dinţilor. — Cutia 2 lei. TTW TTWAD cunoscând perfect limba Roii Ii lin Alt mână. Franceză, Germană şi llaliana. corespondenţă comerciala In aceste limbi şi compiabilitate, doreşte a fi angajat fie şi ca voiagior pentru România şi Europa, adică unde poseda cunoştinţe Întinse prin voiagele deja făcute. Condiţiunl avantagioase. A se adresa ia administraţia acestui ziar. MEDALIE DE AUR Viena t HH3 Autorisata de consiliu dekygiena si salu'n'itale ] dentTlina ensenţă pentru gură PULBERE VEGETALA PENTRU DINŢI ale Dr. S. KONY CHIMIST Ambele preparate cu acid salicylic pur sunt remedii radicale pentru durerea de dinţi, boalele gurei si ale gingiilor. Ele conserva dinţii si da gurei un miros plăcut. Preţui; 1 flacon, dentalina 3 franci; 1 cutie cu prafuri 2 franci. Deposite la Bucureşti: F, IV. Zumer.I. 0-vesa, Bruss Sleia si Branndus—Braila Fabini, —Botoşani, Bajnal, — Dorohoi, llaque. 485 farmacia CHR. ALESSANDRIU română Ut, t„f. ' . ... SE SINGURUL Dintre tdte preparatele de gudron care a obţinut o I reputaţie netăgăduită In faţa d-Ior doctori şi clienţii cc | afi constatat foldse surprimjetdre e GUDRONUL ALESSANDRIU care se întrebuinţdsâ cu succes contra durerel de piept, | tusei provenită In urma guturaiului, iritaţiunt ale peptulut astmu, catar al băşicel udului.—Lipsei de poftă de min-1 care, etc.—Cu o lingură din acest Gudron pus Intr'ol litră de apă formei! ape de Păcură, care se pdte da cu I mult succes la copil contra bulelor mal sus indicate. Pentru adulţi se iea o lingură de Gudron In apă ta charată safi lapte dulce 2—3 ori pe <}'■ 2 lei II. Emplasture gudronat dis Pauvre Homme (Alessandriu),—Contra durerilor Reumatismale, a încheieturilor, mijlocului,durerilor de piept, spate şi alte junghiuri, 1 lefi ruinul. Pastile Gumose-Codoln-Toln (Alessandriu).— Superioritatea acestor medicamente iu maiadielc de piept este recunoscută de tdte celebrităţile medicale. Aceste pastile in urma esaminăril ce li s'afi făcut s’ail aprobat de Onor. consilia medical superior, 1 left 50 bani cutia. A V I S | Preparaţi unea acestui vin, care pentru mine a devenit I un cult e adesea denaturat de unii colegi cari găsesc de | cavtinţă a debita alte preparaţiunl tu locui acestui vi de aceia atTag atenţiunea onor. public a nu primi de cit fiaedne originale VINUL COPIILOR PBKPAKAT DK CHR. ALESSANDRIU Farmacistul Curţii Regale Etatea cea fragedă a copiilor 7 face a se îmbolnăvi uşor; pentru a preîntâmpina maladiile se recomanda acest vin tuturor copiilor de la etatea de 6 luni In sus; tinerelor fete le ajută la buna desvoltare a corpului, Intă I reşce dsele şi dă putere muşchilor.—Modul întrebuinţării; a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie-ce sticlă. Preţul 3 lei. Capsule elastioe ou ulei de Hiclnă (Alessandriu).—O dosă, cutia a 4 capsule I lefi, a 6 capsule 1 lefi şi 25 bani, a 8 capsule I lefi şi 50 bani. Slnapismul Alessandriu, muştar in foi. — Acdstă preparaţiune esperimentată de autorităţile nristre medicale şi profesor! la facultate a constatat că fiind su-peridre tuturor celor-l-alte preparaţiunl streine, şi cliiar ^ehŢ^de^Lponot^Cutia^eiS5ol>Tnn^^^^^^^^^^^ Capsule oleo-balsamioe-sautaline (Alessandriu).—Remedia sigur contra maladiilor secrete (scursdre, sculament) la bărbaţi, fie în stare prds-pfitâ, safi orl-cSt de învechită, se vindecă prin întrebuinţarea unei cutii ce conţine 100 capsule, combinate ast-fel pentru un tratament de vindecare complecta.— Modul întrebuinţării şi dieta prescrisă 1 se vedea instrucţiunea ce Însoţesce fie-care cutie. —Preţul unei cutii 6 lei. A se observa pe capacul cutiei semnătura, coldre roşie, şi a nu vi debita alte capsule de a cărora eficacitate nu se garantezi. Se trimite contra mandat postai In orl-ce localitate. D'> m. '. V/ Vindeci *JJ /crampele do \ ___ (stomach, palpi-\ JJ (toţii le, colice hepatice, virsi j ^ turl nerrd- /. 1 \ etcO* , „NAŢIONALA SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR. DIN BUCUREŞTI CAPITAL DE ACŢIUNI 3 MILIOANE LEI AUR deplin versate Aducem la cunoştinţa publici, că am transferat biurourile noastre In palatul Societăţel din Strada Doamnei No. 12. 527 Direcţiunea generala. VINDECAREA BOALELOR SECRETE CA PS ULE A NT1BLEN0RHA 0ICE preparate de I.Oaualdcu aprobarea consiliului medical superior. Sunt cele mar bune capsule in contra hoaţelor secrete, «curgeri vechi «I nul, calar