ANUL III No. 667 fa DOUA EDITIUNE MERCURI. 17 (29) FEBRUARIE 1888. 15 Q ANI NUM ERUL ABONAMENTELE tNCEP LA I SI 18 A FiE-CAREI LUNI 81 SE PLĂTESC TOT-D'AUNA ÎNAINTE I>’ BCCI'RESCl La casa Administratiune! IN TARA: Prin mandate poştale. Pentru t an 40 lei, 6 luni *0 lei, 3 luni 10 lei. M STRE1A ATATE: La tnate officiele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei 6 lun> 25 lei. LA PARIS: Segasestejurnalul cu iSCent. numsrul, la Kioscul din Bulevardul SL Ger- main No. 84. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA REDACŢIA No. 8. — Plata Episcopiei. — No. 8. MESAGIUL REGELUI HOŢIILE DE LA MINISTERUL DE RESBEL ORFEU SI ATENEU PALATUL ATHENEULUI VIZIR SI SULTAN ! MESAGI11L REGELU ni De vreme ce cursul criticei m'a împins pânft aici. sunt dator se lămuresc astă dată şi chestiunea alianţei cu Austria ca se vedem daca, privind'o chiar numai In sine însăşi, nu ar fi pentru noi românii un lucru monstruos. In principiu politica Austriacă a fost pururea impotrivitoare creştinilor or-todoxi din Orient, cât timp Turcia şi-a putut susţine Însemnătatea el de putere mare In Europa; şi se poate afirma, după faptele istorice, câ daca era se remâie lucrurile pe placul Austriei, nici odată creştinii Orientului—grecii,sârbii, montenegrenil , bulgarii, românii — n’ar fi putut scăpa de sub jugul Turcesc. Acest adevăr nu se poate tăgădui. Chiar noi românii, cari printre toate vicisitudinele timpurilor am ştiut se păstram cea mai mare parte a libertăţii noastie naţionale, In toate crisele mari, ne-am iBbit de reaoa-voinţă austriacă. Pentru Intăiaşl dată când un Domnitor român a crezut Înţelept să se a-lipească de politica anstriacă, a fost la 1598 1) şi acel Domnitor, după trei ani plaţi cu capul greşala sa politică; acesta fu Mihal-Bravul. Mal târziii, după resboiul Turcilor cu Ruşii şi după Incheerea tratatului de la Kainardji, Austria, căria nu’i da-toream nimic, profită de zăpăceala In careseafia diplomaţia Porţii ş nerlpeşte prin viclenie In 1775, Bucovina. Grigori Ghica Vodă a fost ucis pentru că a cutezat să apere această scumpa provincie a Moldovei. 2) După resbelul Crimeii când românii, mişcaţi de un nobil avânt naţional, aQ voit să’şl reconstitue statul lor modern prin Unirea Moldovei şi Vala-chiel, Austria le-a stat In cale. Ea nu s'a mulţumit să ne pue mii de piedici diplomatice pe la Curţile străine, ci încă, In propria noastră ţară, agenţii săi fomentaQ intrigi şi tnvrajoeaO cetăţenii pentru ca se oprească unirea românilor. Apoi după îndoita aiegere din 1859 a lui Vodă-Cuza, ea s a opus cu Îndărătnicie la recunoaşterea noului Domnitor de către puterile Europei. In timpul resbeluiuîdin 1877 78 presa austriacă a întreprins o campanie sistematică contra României; nu era zi In care se nu se arunce cele mai mari batjocuri asupra bravei noastre armate şi a ofiţerilor el, ca să ne decon-sidereze In lume. Ear după victorie stăpânindu-şl ciuda, ne-a fost impotrivitoare intereselor noastre la Congresul de la Berlin; şi profitând şi astă dată de Împrejurări, ca ş’in 1775, ne a răpit Dunarea din malurile noastre. Or unde s’a ivit vre un interes românesc eram siguri, de mai Înainte, 1) Mihal-Bravul tn 9 Iunie 1598 a semnat un tratat de alianţa o ensivâ şi defensiva cu împăratul Rudo.f al Austri 1 pe cure l’a sunnat în Biserica Sl.Niculae din Tirgovişle. 2) In Iaşi românii aQ ridicat martirului Bucovinei un monument de pioasă amintii e, tn pista de la Beilicu, în anul 1875 când sa celebrat In Cernăuţi centeHaiul alipirei Bucovinei de Austria. 15 BAN I NTJM ERUL ANUNCIURILE OIN ROMANI* SE PRIMESC DIRECT LA ADMINIS TRATIA ZIARULUI I.a Paris: Îs Ajfence Ha vas, place de la bourse, S. Agrare Llbrr, rus .Vofre Dame des Yictoiret 10, (Place de la Boxirse) pentru Paris, Franrla, Germania, Austru-l’ngarta, Italia ei Sarea Britaaie. Anunciuri pe pag. IV, linia 30 bani, anuneior si reclame pe pagina treia 2 lei linie 50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B. APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRAŢIA No. 3. — Piaţa Episcopiei. — No. 8. ■MnanHissHMBRBai se găsim pe Austria In contra noastră. Nu mat vorbesc de sistemul săQ de a ne împresura hotarele şi de a ne lua cu hapca, câte o fâşie de pămănt 1); nu mai vorbesc de modul deleal al purtării sale în cestia tratatului de comerţ încheeat cu dânsa In 1875, căci ar trebui un voiam pentru înscrierea tuturor daunelor ce am suferit. Dar să venim la alt ordin de idei; Austria are In imperiul său aproape 5 milioane de români; cum tratează ea pe aceşti nenorociţi fraţi ai noştri ? Et sunt puşi afară din lege In Transilvania, şi drept mal mare bdjocura sunt daţi In stăpânirea Unguri or, care ’şî fac rls de dânşii şi ’I calcă In picioare I Să ne întoarcem apoi la cei din Bucovina. In acel cuib de vulturi de unde eroii Moldovei se repezeaQ şi sdrobaafi păgânii, românul este un feliu «le paria, iar cetatea lui Stefaa cel Mare este In stăpânirea tuturor veneticilor. Intrebe-se pe românii din Austria, care aQ fost neclintit fideli Coroanei şi care n’aQ trâdat o, ca Unguri nici la 1848, nici la 1859 la Solferino... şi răspunsul lor va fi edificator. Acest imperiu sărăcăcios cu politica lui tortuoaaâ, nu a fost nici-o dată de priinţâ neamului nostru şi de acea el a inspirat poporului român acea instinctivă repulsiune care deşteaptă In noi fel de fel de Îngrijiri. Nici religia noastra naţională n’a fost scutită de neajunsurile politicei aus-triace. Şi pe tărâmul acesta Austria caută să ne vexeze, proteguind tn ţara noastra proselitismul catolicismului, contra căruia mal toate statele civili-sate aQ edictat legi de apărare. Ar trebui să ptrdem , nu bunul simţ, ci chiar instinctul demnităţii noa-sire, ca se ne înduplecam a servi de coadă toporului Austriac... Şi or cum s’ar pune chestiunea aceasta înaintea noastră, şi or cât de meşteşugite şi de fine ar fi urzirile secrete a'e politicei palatului, nimeni nu va fi atât de naiv ca să se lase amăgit. Armata noastră naţională este menita să apare patria, iar nu se servească de carne de tun pentru subjugarea creştinilor din Orient, în folosul Ungurilor şi a Nemţilor. Armata noastră nu se va bate pentru Nemţi şi Unguri. A face aceasta ar fi să pregătim ţării noastre, In scurtă vreme, soarta tristă a Transilvaniei, pentru ca fii noştri să ajungă slugile Ungurilor nedegrosiţl... Când am pus pe tronul strălucit al marilor noştri Domnitori un principe străin, nu am fâcut’o pentru a intra In calea nebunielor, şi a deveni un stat neastâmpărat ş; perturbator, ci pentru a asigura mal bine interesele noastre naţionale, prin o chezăşie mal mult de ordine şi de desvoltare înţeleaptă şi paclnicâ, ce dădeam Europei civilisate. Si ne silim a deveni Belgia Orientului—aceasta a fost lozinca românilor de la unire încoace. Toţi bărDâţil noştri politici au avut în vedere această ideie sforţându-se să’i apropie realizarea; — şi astă zi când vedem că se părăseşte calea înţeleaptă indicată de bunul simţ naţional, şi că politicianil Camarilei ne împing In Intregile tenebroase ale cancelarieior nemţeşti, ne angajeascâ In alianţe oculte şi daQ politicei ţarii aluri de provocaţiune, suntem în drept să zicem şefului Statului: Mâria Ta,sfetnicii de care te al Inconjorat sunt nişte trădătorii el te compromit In ochii ţării; Mâria Ta părăseşte politica de aventuri, căci In momentul de cumpănă, ţara nu te va urma ! Prea mult să speculează pe sentimentul de ordine şi de stabilitate al ţării : coarda aceasta s’a întins prea mult. Ar fi o nesocotinţă criminală din partea curtisanilor dacă ne arsili să optăm li In privirea modulul Austriei de a proceda cu hotarele noastre vezi cartea «Rtpt de la Bucovine» notes diplomxt'ques de Thiigul â Kaunitz 3 Fevri-r 1773 pag. 26 < t 27; pag. 28. Kauniiz â Tinigut 6 Sept. 1774. Păru edition Guillaum'n 1875. — Asemenea vezi actele publicate tn Interpelarea deputatului de Meh dinţi Gr Micu eseu In 1875, tn privirea violări1 sistematice a fruntariei româneşti prin «mu-taroa pajurilor». Intre dorinţa de a avea pe tron pe un Carol de Hohenzollern şi Intre dragostea de ţară ; fiind că atuncea românii şl ar aduce aminte de vechiul lor proverb care zice : «Apa trece, pietrele rămân !» A. D. Ilolban. TE LE G RAM E AGENŢIA HA VAS l ondra, 27 Februarie. Englitera a respuns tntr’un chip aproape negativ comunicării guvernului rus. Austria şi Italia aQ dat respunsurl ana-loage. Paris, 27 Februarie. Demersul Rusiei este socotit ca căzut, cu lot sprijinul guvernului german. Totuşi Rusia e hoiflrîta să stea calmă şi să lucreze la menţinerea pâcel. Solia, 27 Februarie. Azi dimineaţă un serviciQ religios şi o paradă militară aOavut loc tn onoarea a-niversăril naşterel prinţului de Coburg. Oraşul e pavoazat. Astă searâ iluminaţiunl strălucite. Provincia a adresat Prinţului numeroase telegrame de felicitări. ÎNTRUNIRE JO113 FEBRUARIE Li 8 ORE SEARA SE VA TISE O A OPOZITII-UNITE IN SALA ORFEU HOŢIILE DE I.A MINISTERUL DE RESBEL Protestam din nou in contra faptului pe care il afirmam, ca ofiţerii Instructori din afacerea âlaican refuz:a se treaca in procesele verbale denunţuri aduse asupra altor persoane ameste-cate in gliesefturi. si chiar depoziţiile le consemncuze alt fel de cât sunt făcute. • • • Militam pe ofiţerii instructori în afacerea Maican se cheme pe d. I. Hratianu pentru ca se depue asupra hoţiilor pe care a declarai ia < orpurile legiuitoare ca le cunoaşte. O hoţie pe zi ! Pentru manutanţa armatei diti Bucureşti, Radu Mi hai pungaşul de ceasornice şi ministru de Interne, a in-cheat contract fără licitaţie cu generalul Anghelescupe când era Ministru de resboi pentru a preda 500 /cile grâu. Grâul l'a vândut cu un preţ exorbitant, aşa de urcat p sie mercurialele grâului din acel moment in cdt a avut folos 30 000 de lei. Aceşti 30.000 de lei s’aii luat de Ba iu Mihaî singur sau in împărţeală cu generalul Al. Anghelescu. Denunţăm faptul majorităţeî parlamentare care se bucură de îndoita fericire d’a avea pe banca ministerială şi pe jeţul de deputat, pe un Radu Mi hai. hoţ de ceasoarnice, traficant de grdne, tâlhar de codru ! Dacă majoritatea vrea să se facă lumină, să ceară de la Ministerul de râsboi dosarul cu această furnitură. Inca o alta hoţie a generalului Uaicun, de asta data in tovurasie si cu ua civil. Generalul Maican a cumpărat în tovărăşie cu directorul Băncei României din Galaţ, d. Auguste Dal-l’Or80, şi încă cine-va, un vapor pe www.dacoromanica.ro care l’«ti botezat Românul; acum patru ani s’a carat cu el fulmicoto-nul şi diferite alte materialuri şi între altele şi cărbuni pentru flotilă. Plata de navlu a acestor transporturi a fost enormă, exorbitantă. Cerem de la d-nii instructori se compare preţurile din corupturile Mi-nisteriului cu acele corespondente de pe atunci şi se chieme la interogatoriu pe d. Auguste Dall’Orso. De altmintrelea d. Auguste Dall’Orso poate da multe desluşiri despre averea generalului Maican, căci d-sa care ca director de Banca face multe dificultăţi pentru a da bani Iacei ce nusuntcomercianţ ,fieeicât de avuţi şi cât de punctuali la plată, a împrumutat mal acum vr’o cinci ani din banii Bancei întâiu trei-zecl şi şease mii lei şi în urmă pâne la şeapte-zeci şi cinci mii lei colonelului Maican, carele între comercianţi era falit şi ca militar era presupus că n’are de cât leafa, şi pe atunci nu era nici căsătorit ca se poată avea pretextul zestrei. Zestrea soţiei generalului (pe ea sărmana, tănăra femeie, o plângem căci ea a fost victima acestei ne-pârce) consistă în 168,000 lei. De unde dar milioanele sale? Iată o es-plicaţie ce generalul prins cu mâna în sac este datora da judecătorilor săi, căci numai D zeu a făcut din nimic ceva. D. Auguste Dall’Orso care mai de unâ-zi în tovărăşie cu alţi doul nobili tovarăşi ejusdem farinae ca şi Maican, etc., în tovărăşie zicem cu Nenea Radu M.hai şi bădiţa Tache Ariastasiu, săpa groapa domnului de Frank, pentru un gheşeft oarecare de sare şi bălţi tulburi din Do-brogia, bune pentru pescuit,dar care li s’a pipărat în urmă prin darea pe faţă a oare-cărei scrisori, d-1 Auguste Dall’Orso se esplice şi d-sa atit judecătorilor lui Maican câtşilumei comerciale, cum 11 împrumuta şi pe ce baze pe amicul seu de ghe-şefturi cu sume atât de însemnate. D. Dall’Orso ar putea explica şi găurirea unui vapor oare care cu multă cunoştinţă de împrejurări. Fosta ancheta de la Resboi Am anunţat erl, la informaţiual, că d. Iancu Sturza ne a trămis o scrisoare prin care voieşte a atenua, a modera înţelesul declaraţiunilor făcute de d-sa In Cameră, In calitate de membru-pre-şedinte al Comisiunelde anchetă, asupra gheşefturilor de la Ministerul de răsbol. D. Sturza a ţinut, se pare, aşa de mult să’şlvază scrisoarea sa tipărită In gazete,In clt.peclnd ne-o tramitea noâ, o adresa şi redacţii V. Naţionale. A-ceasta din urmă a şi publicat’o erl. Impacienţa d-lul Iancu Sturza ne scuteşte de a’l mal reproduce şi noi scrisoarea. Dar, In fine, ce susţine d. Iancu Sturza ? Că d. Pleva n’a avut dreptate când a interpelat guvernul asupra hoţielor generalului Angelescu ? Nici de cum. Câ sgomotul despre tripotagele de la ministerul de răsboiQ nu a fost Întemeiat ? Nici asta. Cu tot curagiul ce l’o fi având d. Sturza, nu poate să tăgăduiască că faptele aQ venit de aQ confirmat peste măsură, cele avansate de d. Fleva In interpelarea sa din luna Decembre. Cu tontă pornirea d-lui Iancu Sturdza de a brava bunul simţ, d-sa nu poate se zică azi că a avut dreptate când a a-firmat In Cameră pe onoarea sa că generalul Angelescu nu s a făcut vinovat. Dacă ar voi să se codiascâ, apoi l-ar eşi înainte demisia generalului Angelescu din armată, trimiterea Maicanilor înaintea Consiliului de răsboiO şi aşa mal departe. Neputând face aceasta, d-nu Iancu Sturdza se perde Intr’un fel de impre-siunl personale asupra stărel sale psihologice. Dar cine l’a intrebat pe d-nu Iancu Sturdza despre starea sa sufletească ? Pe cine interesează aceasta? D. Iancu Sturdza ca membru In comisia de anchetă avea o datorie: pe aceia de a cerceta cu frica de oameni şi de adevăr toate actele privitoare la furniturile de la răsboiO. D. Iancu Sturdza ca membru al unei anchete avea sarcina de judecător de a culege dovezile de a adânci cestiunile. D sa n’a făcut nimic. Singur o spune. N’a citit dosarele zicând câ n’a avut vreme; n’a cercetat actele fortificaţiilor, zicând câ nu le a găsit la ministerul de răsboiO. Se plânge câ lumea n’a venit să ’I denunţe ce ştia ? Această scuză e naivă. Denunţarea i se făcuse de la tribuna Cameril şi n’a-vea de cât să ’şldea osteneala ca să culeagă dovezile, de care arhiva Ministerului de răsboiO e plină. D. Iancu Sturdza mal adaogă că cel chemaţi înaintea sa n’aQ voit să se presinle. Poarte bine aQ făcut aceştia. Cum erea să depue Înaintea unei comisiunl, care nici ca se putuse complecta din numărul cerut spre a funcţiona ? Nu rămâne dar din toată Întâmpinarea d lui Iancu Sturdza de cât impre-siunile sale. Se vede că d. Sturdza (Iancu) nu ’şl dă seamă nici dc ce lusemueaza cuviu-tul impresiune. Simplă impresiune e onorabile deputat afirmarea d-tale : «Am cerut la ministerul de resbel să ni se arate tabelul cum s’aQ întrebuinţat banii si, spre satisfuctiunea mea. ani putut constata ca nici o cifra din acele 30,000,000 nu u fost care se nu se (1 întrebuinţat iu tr«‘buintele armatei; s’au iulrebuintat pentru FLO I ÎL A, pentru pusei, pentru tunuri, pentru muuitiuni de resbel, iu tine». Simpla impresiune este ceastâ l’altă declaraţiune formulată de d-ta pe o-noare şi conştiinţă: «Este de ajuns să văjdeclar câ nu s’a denunţat nimic, spre a şti şi d voastră şi toată ţara ca acele banueli ce s’au aruncat iu public au provenit diu rea voinţa, fara a avea uici un temeiu.» Pentru impresiunile d-tale d-lel. Sturdza ori pentru câ al voit să rătăceşti opinia publică al fost d-ta aplaudat In A-dunare ? La acestea trebuia sărespunzl. Pentru acestea vei avea să dai socoteală Înaintea celor ce te aQ trimis din noQ In Cameră. ORFEU SI ATENEU Erl s’a ţinut, pot zice, cea dintâiQ întrunire publică şi libera a oposiţiel 1& Orfeu şi cetăţenii Capitalei aQ ştiut să profite de ea. Succesul obţinut e cunoscut de capitală, căci locuitorii el 1’aQ dat. Aplau-sele de la Orfeu şi aciamaţiunile entu-siaste de pe piaţa teatrului, vor fi cunoscute de ţara întreagă. Ecoul lor, măreţ şi puternic, se va respândi cu iuţeală In toata ţara şi va strebate munţii, ca se fie auzit de străinii ce se interesează de mişcarea şi viaţa politică a Românilor. Toţi voiaQ o întrunire mare a oposiţiel, toţi se IntrebaQ de ce nu ne adunăm In public să ne spunem necazurile şi să ne dăm sfaturi frăţeşti. De ce ? Toţi o ştiQ. Poliţia nu ne lasă. Astâ-zl când energia oposiţiel a sfidat impertinenţa poliţienească, ne am adunat, nu fără sacrificii, şi ne am înţeles de la Început; simţimintele noastre aQ vorbit înaintea organelor. Sala de la Orfeu, mal mare de cât & EPOCA — i? FEBRUARIE Ateneului, a conţinut mal multă lume, de cât aceea unde se făceau Întrunirile poliţieneşti. Acolo erau concentraţi eâte-va sute de oameni, sduşl cu bâta şi cu corupţia. La Orfeu era lume inteligentă şi de elită, tn număr m8re, şi împinsă de propria’l conştiinţă, ce venise să ticsească sala, lojele şi galeriile. Pentru aceasta aplausele de indigna-ţie de la Ateneh ah remas mute. Pentru aceasta la terminarea Întrunirilor de la AteneU, naţia împinsă de la spate se respândea cu desgust pe la casele lor, cu toate tmpingerile şi e-mulaţiunile gardiştilor deghisaţi, ca să facă manifestaţie, să aplaude, să a-clame. Dar la Orfeu 1 ? Elanul entusiasmulul era atât de mare, cu cât era deşteptat şi venit din convincţiunea fie cărui, din desgustul către guvernanţii actuali. Acesta nu era entusiasm de paradă, plătit saU escitat prin vin, corupţiune şi intimidare. Aici conştiinţa luminată, judecata şi raţiunea 1’aU născut. Pentru aceasta publicul imens s'a ţinut dupe membrii oposiţiel cu urale şi aclamaţiunî, ca dupe unii ce le-aU deşteptat sentimentul, le-aU deschis ochii şi le-ah arătat prăpastia. Pentru aceasta Strada Stirbel-Vodă şi Piaţa Teatrului eraU baricadate de lume, care aclamah pe leaderil oposi-ţiunel, pentru că dedeah recompensa morală şi bine meritată, oamenilor o-neştl, energici şi voitori de bine. Pentru aceasta cetăţenii iritaţi, aii tăiat comunicaţia In Calea Victoriei şi ah huiduit pe cuconu Fănică Rellio, care din întâmplare trecea pe acolo tn echipagid de baron, căci erad desgus-taţl de slugi, de hoţi şi de lachei. Poliţia n’a cutezat se pue bătăuşii şi gendarmeria pe piaţa Teatrului, căci se temea de poporul Înflăcărat de gheşef-turile,abusurile şi obusurilor domnilor colectivişti. Floreâ. CRONICA VIZIR SI SULTAN! De Vineri seară circulă prin toată ţara românească o ştire de o mare Însemnătate politică .• D-nu I. C. Bră-tlauu a perUui pe scumpul a£â Carada, supranumit Sultan. Cum şi ce fel, nu se ştie. Carada n’a murit, dar a dispărut pur şi simplu (vorba vine, căci nu'l crez nici pur, nici simplu) a dispărut de la domiciliul săh, care In acelaş timp este şi domiciliul preşedintelui Consiliului de Miniştri. De când cu procesul Maican-Anghe-lescu, prietenul Vizirului, da adevărate semne de turbare: nu venea la masa, refuza or ce alimente, Întorcea capul cândi se aduces dulceaţă şi apă. Când îl Întreba d nu Brătianu : «Ce al Evghenie dragă ?» Carada nu răspundea nimic. Când II zicea d. Brătianu «Apporle ! Appoke 1» Carada se culca şi Începea să mârâe, fără să mal aducă nimic Vizirului. Când 11 cerceta cine va despre schimbarea ministerială, despre furniturile oştirei sad alte daraveri băneşti, ochii lui Sultan-Carada, se umpleau de sânge şi b&lele’I curgeaţi de a lungul buzelor. In sfârşit, simţind că boala turbărei face la dtnsul progrese grozave, te-mându-se să nu muşte pe Vizirul, şi aducându'şl aminte purtarea câinilor turbaţi către stăpânii lor, Sultan-Ca-rada a dispărut de la domiciliul d-lul Brătianu din strada Colţei No. 56. Desperat, Pieşedintele Consiliului de miniştrii a alergat la Prefectura Poliţiei şi la direcţia telegrafo-poştală spre a da ordin să i se găsească tn grabă Sultanul favorit. La 7 seara circulârile nu produsese in-câ nici un resultat; atunci «Voinţa Naţională» publică Vineri seara la pagina 3-a următorul auuncih pe care’l reproduc aici : un câine rasă danez*, In vlrstâde 7 luni, vărgat şi cu o pata albă pe piept. Are sgardâ iată de metal alb şi răspunde la numela de Sultan. O foarte bună recompensă celui ce’l va aduce strada Colţei No 56. Toată lumea ştie că pe strada Colţei No. 56 locueşte d. I. C. Brătianu, zis şi Vizirul. Toata lumea ştie că tot acolo locueşte şi Evghenie Carada, zis Sultanul, iar cel ce se Indoesc despre veracitatea anunţului ce am reprodus, n’ah de cât săcumpere Voinţa Naţională No. *037 |B; de la 13 {25) Februarie 18SS, şi vor fi Încredinţaţi că n'am născocit nimic. Mornlitnte. D. 1. C. Brătianu a per-dut pe Sultan Carada, cu toate că Sultan-Carada a perdut pe d. I. C. Brătianu 1 Max. IN FOR MATIUNI întrunirea opoziţiei de alaltăeri a pus reu pe gânduri pe colectivişti. Exasperaţia lor. văzând închirierea sâlel Orfeu, este la culme. Voinţa Naţională, cel mai stupid ziar dupe cum însuşi d. Dem. Sturza Pa taxat, insera eri seară următoarele rânduri : «Să ni se permită, tn interesul siguranţei publice, să întrebăm autoritatea comunala dacă sala Orfeft este proprie pentru a conţine o mulţime şi presintft destule garanţii de soliditate, căci ne aducem aminte că acum cât-va timp s’a oprit do autoritate ca lojele de sus să fie ocupate tn serile de teatru. O cercetare dar n’ar strica.» Aperde pudoarea până într’atât şi a recurge la asemenea mijloace, tre-bue ca cine va se fie un Xenopulo oarecare. Daca crede acest individ, că dând pe faţă aşa prosteşte infamia şi stupiditatea eoleetivitâţei, face bine guvernului, se înşeală amar. Noi zicem, din preunâ cu d-nu Sturza: acest ziar compromite şi mat mult guvernul colectivist, destul de compromis deja. Daca opoziţia ar fi plătit pe jupâ-nul Fremdensohn se scrie în ziarul seu aceste linii, nu ar fi putut reuşi mai pe deplin. « - Este mat mult decât sigur că mo-dificaţiunea Cabinetului va fi făcută înainte de sfirşitul acestei săptămâni şi că între miniştrii cari se retrag este şi d. Gheorghian. D sa eşind eri de la Palat a spus că a lucrat pentru ultima oară cu Regele ca ministru al agriculturei, industrie, comerciuluî şi domenielor. Publicăm cu plăcere următoarea tnltm-pinare ce n'o trimite d-nu deputat M. Pacu. Domnule Director, In ziarul Galaţii de la 15 Februarie a. c. ved o scrisoare a d lui Voi-nescu, şeful poliţiei din Galaţi, prin care, voind a da o desminţire ziarului Posta, declară că la 1 Februarie mi s’a predat un mandat de plată prin poliţia acelui oraş. Declar şi eu din parte-mi că faptul In general este adevărat. De, ini s’a predat un mandat de 54 lei şi câţiva bani, dar acest mandat era pentru gradaţiunea mea de profesor la Seminariul din Galaţi pe luna Martie 1887, gradaţiune care se ştie că nu fusese plătită la timp din cauza e- Euisârei fondului respectiv, şi a tre-uit se se deschidă un nou credit pentru aceasta. Am mai primit în Bucureşti în luna Decembre un mandat pentru cele dintei 15 zile servite la Seminariul din Galaţi. Pentru timpul înse de la 15 Noembre de când am fost transferat la Huşi şi până astăzi n’am primit absolut nici un mandat şi nici puteam primi, pentru că n’am servit nici concediu nu mi s’a acordai. Acesta este purul adevăr, pe care sfidez pe ori cine d’al putea contesta. Bine-voiţi, d-le Director, a primi asigurarea osebitei mele considera-ţiuni. Moise N. Pacu Bucureşti 1888 Februarie 16. Ni se scrie din Viena : Aflăm dintr’o sorginte pozitivă că negocierile pentru convenţia comercială cu Austria au reînceput. D. Olâneseu însărcinatul de afaceri al României la Viena a anunţat chiar comitelui Kalnoky sosirea în curând a d-lui Dem. Sturdza Ministrul Cultelor, cu depline puteri pentru a duce negocierile la bun sfirşit. *- Duminecă a fost adunarea generală a acţionarilor societăţii de cons-trueţiuni. Gestiunile supuse de consiliu deliberării acţionarilor au fost din cele mai importante. Aşa, de pildă, raportul declară că din capitalul de 4 milioane s’a perdut 2 300.000 şi nu mai s’ar putea prinde de cât lei 1.700.000 în cas de lichidare Consiliul crede că daca nu s’ar lichida, se poate ca acţionarii să piardă mai puţin, ş’anume, ca în loc de 4 milioane să le remâe vre-o 2 milioane şi jumătate pagubă. In asemeni condiţiuni, administraţia societăţei a cerut acţionarilor se se pronunţe dacă vor lichidarea sau continuarea societăţii de con-strucţiuni. Acţionarii în maioritate s’au pronunţat pentru lichidare. Asupra mijloacelor de continuare s'a urmat o discuţie foarte interesantă. S’a obiectat câ adunarea nu se află constituită in condiţiile &rt, i60 din codul de comerţ (rare cere presenţa în adunare a 3 din 4 părţi din acţionari) şi prin urmare, ea nu poate lua o r^soluţiue legală în ce priveşte reducerea sau limitarea capitalului precum şi preschimbarea actualei comisiunî, într o altă noâ. Aceasta obiecţiune ridicată de d. N. Kirilov şi susţinută de d-nii Gr. Triandafil şi Alex. Vericeanu a fost combătută d. Pache Protopopescu, membru în consiliu de administraţie al societăţii. In cele din urmă s’a luat hotărirea de a se aproba mijloacele propuse de consiliu pentru continuare, subordonând validitatea acestor resolu-ţiuni decisiunei Trib. de comerţ, căruia urmează ca ele se-î fie supusa spre confirmare. Aceste resoluţiuni au fost : 1. Se continue operaţiunile societăţii. 2. Se admite reducerea capitalului social la 2 milioane jumătate şi ca consecuenţă se vor preschimba acţiuni vechi contra a 5 noi de câte 250 lei fie-care. Toţi au plecat cu convingerea că toate aceste măsuri nu sunt de cât nişte espediente vremelnice, cari cu nici un chip nu va scoate din mor-ment fosta societate de Construc-ţiunl. Un consiliu de Miniştri se va ţine azi la 4 ore la palat sub preşedinţa M S. Regele. Consiliul comunal al 'Capitalei e convocat pe mâine seară la 4 ore. La ordinea zilei discuţia bugetului. Sub titlul Scandal militar in Romănia următoarea informaţiune a fost trimisa mal multor ziare engleze de către Exchange Telegrapli Company : Exchange Telegraph Company află câ un scandal militar din cele mai grave a fost dat la lumină în România Se pare că un funcţionar foarte sus pus avea obiceiul d’a pretinde o mare comisiune asupra întregului material de rezbel procurat armatei în timpul rezbelului din 1877—78 şi că între altele a primit 2 franci asupra fie-eăruî obuz predat serviciului artileriei. Aceste o-buzuri au fost atât de defectuoase în cât ele au rănit mai mulţi soldaţi români de cât vrăjmaşi. Un alt fapt care se citează este a-cel privitor la un căpitan de artilerie care a inventat nu prea de mult un revolver destinat a fi adoptat pentru armata română. Când inventatorul s’a dus la Birmingbaui ca se faoa a se executa arma sa şi se privigheze fabricaţiunea ei, casa cu care tratase îi a făcut cunoscut câ mai nainte de a vedea modelul seu de revolver adoptat, trebuia se plătească 40.000 de franci înaltului funcţionar In cestiune. Inventatorul s’agrăbit a se întoarce la Bucureşti şi a comunicat faptul unui număr de ofiţeri superiori. Regele informat a luat lucrul în mână şi a cerut să i se presinte toate ac-, tele privitoare la scandal. E mal mult de cât evident că aceste descoperiri vor da opoziţiunei o arma puternică contra guvernului şi se crede chiar că noua Cameră va tre bui să Ge disolvatâ pentru a se evita ca chestiunea se fie esploatatâ în sî-nul ei de opoziţiune. O circulare telegrafică a fost tri-measâ eri pe la diferitele puncturi de vamă, prin care se fac responsabili toţi căpitanii de puncturi de intrarea în ţară a d-lui G. Panu. Din altă parte aflăm că alesul colegiului 11 de Iaşi va trece graniţa azi la 4 ore spre a intra în ţară. După cum am anunţat la Ediţia doua de eri, cetăţenii Severineni, întruniţi la Cimitirul oraşului a luat la goană pe primar, pentru nişte taxe comunale puse asupra mormintelor. Aflăm că eri a sosit la Severin procurorul de la Curtea de apel din Craiova, Gârleşteanu, care a fost pus asemenea pe goană de către cetăţeni, ast-fel că el abia ’şl a găsit refugiul intr’un sat din vecinătatea o-raşului. Un escadron de Călăraşi a esecu-tat o şiarje asupra publicului. Ştirile oficiale primitele minister, tâgăduesc câ conflctul s’ar fi iscat între autorităţi şi popor, ele susţin câ cetaţâţenii s’ar fi bătut între ei. Deputaţii judeţului Mehedinţi au hotă rit să ceară o audienţă Regelui spre a protesta contra acestor fapte provocate de administraţie. Vom ţine în curent, pe cititorii noştri!, de cele ce se vor mai întâmpla. Se anunţă căsătoria d-lui Nicolae Nicolaevici Wlassow, secretar de le-gaţiune al M. S. împăratul Rusiei, cu prinţesa Catherina de Bauffre-mont, fiică din prima căsătorie a prinţesei Valentina G. Bibescu, născuta contesă de Caraman-Chimaiy. Aflăm câ ordonanţa ce făcea serviciu Îs faimosul şef al spionilor poliţieneşti căpitanul Stănciulescu s'a sinucis eri seară. Nenorocitul care s’a servit de. o puşcă Peabody a murit imedit;cauza acestei triste determinaţii se zice câ este relele tratamente, bătăile şi a-resturile ce acest nenorocit suferea de la sus numitul sbir Aflăm cu plăcere căsătoria amicului nostru d. Mihail Mârescu, cu d-şoara Maria Panaitescu, nepoata d-lui Marocneanu din Craiova. Logodna a avut loc Joia trecută, iar căsătoria se va face la 20 Februarie. Felicitările noastre viitorilor soţi. Aflăm câ d. medic veterinar Io-nescu a adrerat direcţiei generale a serviciului sanitar o scrisoare pentru a’i denunţa faptul unuia din veterinarii însărcinaţi cu examinarea cărnurilor ce se pun în consu-maţiune şi care a liberat vite afectate de Tubercu/osă învăţând pe măcelari cum să cureţe depositele de Tubercule. Cazul este de o mare gravitate fiind în joc sănătatea noastră a tu-tulor. Am dori se ni se răspundă ce măsuri a luat d. doctor Sergiu în contra acestui domn veterinar. Aflâm cu plăcere câ d. advocat B. Pultineanu s’a logodit Duminecă cu d şoara C. Petronie, fiica d-lui colonel C. Petronie. Urâm toate fericirile tinerei pe-rtchi. Ziarele române de piste Munţi a-duc ştirea, că urmaşul generalului Traian Doda la deputăţia Caransebeşului într'o însemnată declara-ţiune adresată preşedintelui Camerei Ungare, face cunoscut Adunare! câ tntr’un corp reprezentativ unde poporul român nare loc, nu poate a-vea loc nici unicul sSu reprezentant. In consecinţă noul ales, prea onor. părintele protopop Mihaiu Popovici aduce la cunoştin a dietei Maghiare, că nici la deliberaţiunile sale nu poate participa nici mandatul de deputat nu’ l poate depune.—Onoare lui ! Societatea geografică română fa.ce cunoscut că Adunarea generala anuala va avea loc estimp in zilele de 28 şi 29 Fe-aruarie 1n sala Senatului. Şedinţele vor fi prezidate de Regele şi vor Începe la 8 ore şi jumătate seara. 1 PROGRAMA LUCRĂRILOR Şedinţa din 28 Februarie 1. Darea de seamă anuală a d-lul secretar general al societăţii. 2. Raportul d-lui Casier asupra situa-ţiunel financiare a societăţii. 3. Conferinţa d-lul Odobescu Al. — Despre antichităţile jud. Mehedinţi, după raporturi locale. 4. Conferinţa d-lul Buzoianu G. — Borcea şi Bărăganul. 5. Conferinţa d-lul dr. Majiolescu N.— Cascadele Niagarei (cu projecţiunl electrice). Şedinţa din 29 Februarie. 1. Raportul comisiunel asupra premiilor «Dimitrie Sturza» şi «Ion Fătu». 2. Conferinţa d Iul V. Al. Ureche.— Pagini resleţe din istoria şi geografia Ţărel. 3. Conferinţa d-lui Tocilescu Grigore. —Elenismul şi Românismul la Dunărea de jos. 4. Aprobarea socotelilor anului 1887 şi votarea bugetului pe 1888. 5. Alegerea Comitetului şi biuroulul Societăţei. PALATUL ATENEULUI Inaugurarea con Torentelor pe anul 1888 Duminecă seara la orele 8 şi 1/2 a avut loc inaugurarea conferinţelor Ateneului pe anul 1888. Solemnitatea avea de astă dată un caracter deosebit, căci ea a avut loc In noul Palat al Ateneului, de pe piaţa E-piscopiel. Marea sala a Muzeului, care se află In aripa dreaptă a edificiului, având două intrări despre strada Franklin, fusese preparată lntr’adins, pentru a primi numerosul şi distinsul public, care venise să asiste la această serbare ; şi Intr'adevăr, sala era Înţesată de lume. 0 tripla salvă de aplause şi de urale isbucneşte, când d. C. Esarcu Îşi face intrarea In sală; just omagiu adus, me-ritosuluî şi neobositului iniţiator al A-teneului, care dupe cum a zis d. Odobescu, este dintre acel puţini care tac şi fac, şi caruia ţara dstoreşte azi unul din cele mai frumoase şi mal măreţe monumente ale el. Urcându-se la tribună, d. Esarcu pronunţă cuvlntarea de deschidere a conferenţelor. «Aveam intenţiunea să fac un dis-«curs solemn, Începe prin a zice d nu «Esarcu. «Nu-1 voi face Insă de cât la termi* «narea Pa'atului noitru. Vă voi spune «numai, câ daca astă zi ne întrunim «aci, este că am vrut, cu un moment «mal Înainte, să fim la noi acasă, şi să «putem zice cu poetul: Mon verre n’est pas grand, mais ie bois dans mon verre. «Am câştigat azi dreptul d’a fi cre-«zut, zice cu o legitimă mândrie, d-nu «Esarcu. Nu voi mal fi taxat de visio-«nar; cu toate câ nu’ml displac acel «ce cu mintea lor trec de limitele pre-«sentului». Vice-preşedintele Ateneului, anunţă apoi câ cu ocasia inaugurărel solemne, care se va face dupe terminarea Palatului, vor avea loc serbări care vor ţine mal multe zile: «V’am arătat la punerea pietrei fun-«damentale a acestui edificiu, cum Dom-«nul Neagoe, a invitat să asiste la sfln-«ţirea catedralei de Argeş, Patriarhi şi «Episcopl din Întreaga lume ortodoxă. «La tflrnoseala templului nostru, vom «avea printre noi, savanţi şi artişti din «lumea Întreagă. Şi cred că pot pro-«mite Încă de pe acum, că cu ocasia «serbărilor inaugurărel, vom avea o «conferenţă de Renan şi un concert de «Rubinstein.» D. C. Esarcu promite că la anul se vor ţine, In sala cea mare de jos, cursuri speciale de instrucţie civică : «Numai ast-fel, zice d-sa, făcând pe afle-care cetăţean să cunoascft dreptu-«rile şi datoriile sale, vom contribui «Împreună la mărirea şi demnitatea «ţărel noastre». Dupe d. Esarcu, se urcă la tribună d. Al. Odobescu, şi citeşte admirabila sa lucrare, asupra Edificiilor rotunde şi pătrate cu dom circular, şi in special a-sttpra Edificiului Ateneului. D-sa a fost des întrerupt de aplause. In timpul conferenţei d-lui Odobescu publicul a făcut o ovaţiune d lui Galle-ron, arhitectul Ateneului, care se află 1n treacăt In Bucureşti, şi care era pre-sent In sală. DIN DISTRICTE ROMAN Infamii administr*atwe Copie după petiţiunea adresată de un număr de locuitori din comuna Băceştil d-lul prefect al judeţului Roman tn 10 Februarie 1888: «Primarul acestei nenorocite comune Băceştil din plasa Fundului judeţul ce administraţi, numit Ştefan Curcă cu notarul său George Chiriac, un beţiv bătut şi isgonit de prin mal multe comune Îşi fac chiar de cap cu persecuţiile şi răzbunările, lucru ce nu ni s’a întâmplat Încă până acum sub nici un regim şi care ne iritează peste putinţa ome« nească şi aceasta provine numai din Cauza nelnvegheril acestor ne demni funcţionari fără frică şi ruşine pentru nenumăratele fapte ce ah comis şi comit. iată până la ce punt ah ajuns cu invidiile : «Auzind despre Înlesnirea de a ni se da popuşol (se inţelege ca cu plată) ne am prezentat la primărie pentru a ne trece şi pe noi In lucrările relative şi după mal multe dojeniri ce ni s’au făcut de numiţii primar şi notar ni s’a promis că dacă vom fi oameni de poruncială In alegerea de la 10 Ianuarie a. c. aii să ne înscrie. «In ziua de 7 Februarie a. c. spre mal mare bâtae de joc şi pentru a’şi face de tot rls de noi ne a zis să mergem la comuna Ruşii depărtare la 30 chilom. pentru a ni se da popuşol; basaţi pe această declaraţiune a primarului şi notarului, neavând alte Închipuiri am pus a-maneturi câte un obiect din casă de am tocmit care şi ne am dus la locul indicat; acolo subprefectul plăşel observând cu amănuntul listaacestel comune nu ne a găsit trecuţi de loc aşa câ am rămas plângând pe drum săcătuiţl de foame: retnturnându-ne pe acasă unul câte unul ribegiţl de frig aproape amorţiţi ca In vremea holerei, primarul cu notarul sătul şi ghiftuiţi de băutură ca In vremea belşugului, ne ah spus câ nu suntem de partidul lor şi de aceia nu ni s’a dat popuşoll Oare aşa să fie scris şi In lege că popuşol la nevoi se se dea numai la partizanii celor de la putere, la cei bogaţi cu câte 5—10 capete de vite, funcţionarilor plătiţi din casa comunală şi consilierilor, cum s’a făcut aicea iar nouă celor mal săraci nu? Dacă ar zice legea aşa, atunci nu avem de cât să fim supuşi peirel de care suntem ameninţaţi, iar dacă ea zice a se da la toţi cel cari ah trebuinţă cerem să ni se dea şi II vom plăti ca şi cel bogaţi. «Bine voiţi vă rugăm d-nule prefect a primi asigurarea prea osebitei noastre consideraţiuni. www.dacoromanica.ro EPOCA-* 17 FEBRUARIE 3 t 2‘ EDITIUNE CORPURILE LEGIUITOARE SENATUL Şedinţa de la 16 Februarie 1888 Şedinţa se deschide la ora 2 1/2. U. s. Mlhallescu, cere guvernului să convoace pe alegătorii colegiului I de Ialomiţa spre a alege un senator tn locul reposatulul Perieţeanu. D. Miniştrii Aurelian, respunde că guvernul ia act despre aceasta. Se dă citire proectulul de lege pentru tnflintarea de noi taxe necesare comunei Târgovişte spre a faceconstrncţiunile pentru scoale şi palatul comunal. D. Dlamandt, se plânge ca unele din aceste taxe lovesc tn partea săracă a po-pulaţiunel şi apără pe cel avuţi. Aceasta nepărtinire s’a făcut tn scopuri electorale şi d-sa e dator să se pronunţe contra u-nora din aceste taxe. Începe discuţia pe paragrafe. La paragraful 5 care scuteşte de taxa pe legume şi (lori pe oreşeni care introduc tn oraş legume, fructe şi (lori. D. Vergati, cere cuvlntul spre a vorbi tot tn sensul d-lul Diamandi tn contra u-nel taxe care scuteşte pe avuţi şi apasă asupra celor săraci. D. Isnia Lerescu, se pronunţă contra Întregului proect de lege, căci plătesc locuitorii destule taxe şi nu mal trebue tn-greunaţl, Târgoviştea are destule venituri ca se nu recurgă la acestea. Antoneseu-C&rnu. Am cerul cuvtn- tul... Toţi. La tribună ! La tribună 1 (rtsete). Antoaeacu-C&rnu. Daţi-ml voe onorabililor. Toţi. La tribună I La tribună! (Hohote). Antonesco-CArnu. Vorbeşte pentru admiterea proectulul de lege fără nici o preschimbare. Un amendament al d-lul Diamandi, pentru a suprima de la articolul 5, aliniatul relativ la scutirea de taxe pentru orăşeni se primeşte cu mare majoritate. Legea tn total se votează cu 40 bile pentru şi 9 contra. Senatul se ocupă apoi cu indigenate. D. CAMERA Şedinţa de la 16 Februarie 1888 145 deputaţi presenţl la ora 1 1/2. O cestie Constituţionala D. P. Gradisteanu întreabă dacă vr'un decret prelungeşte Camera de oare-ce după Constituţie sesiunea ordinară la 15 Februarie e tnchisâ. Guvernul nu e pregătit se vede a răspunde Ia această cestiune, care tn consecinţe rămâne neresolvată. Verificarea titlurilor Se validează aleşii colegiului l-iu şi al Il-lea Fălci0. Alegerea colegiului al IlI-leain persoana d-lul Cişman este contestată; rămâne dar la urmă. Se validează aleşii judeţului Suceava, asemenea şi aceia al judeţului Tecuci, — asemenea şi aceia al colegiilor l şi II de Bacăfi. Alegerea coleg, al lll-lca llacau Dd. Tlrtescu şi Exarcu sunt aleşii contestaţi. D. IV. Fleva, susţine contestarea arăttnd ingerinţele administraţiei cu ooasia acestei alegeri şi provocă surise sarcastice pe u-nele buze colectiviste. Atunci făcând o digresiune şi adresându-se ztmbitoritor : Nu rtdeţi d-lor I fiţi atenţi la cele ce daQ pe faţă; căci şi noi am fost o dată cu d-v., susţiitoril acestui guvern, şi l am părăsit căci am văzut tntr’tnsul negaţi unea tu-tulor principiilor pentru care am luptat ca se’l aducem la putere I Şi vă va veni şi d-v. vremea să vă săturaţi de acest guvern care nu mal are de cât un singur program, o singură grijă, un singur gând acela d’a sta la putere, cu or-ce preţ pentru sărăcirea ţărel. (Aplause, protestări). D. Dr. Kimniceanu, răguşit afară din cale de strigătele sale din precedenla şedinţă, întrerupe pe d. Fleva spunându-l : — Plâteşteţl întâiO datoriile către Stat mal Înainte da vorbi de contribuabili. D. Fleva declară că nu datoreşte un ban Statului; dar că dacă ar datora ceva, ar întârzia plata, cu speranţa că nu acest guvern va dispune şi de acel bani risipin-du’I şi sfeterisindu-l. (Aplause). D. Fleva, cu ocazia alegerei colegiului III de Bacău .arată că cea ce sa petrecut tn acel oraş sa petrecut pretutindeni, şi făcând dese digresiuni spune cele mal crude şi simţitoare adevăruri colectivitâţel şi d-lul I. C. Brâtianu tn special. Acesta e faţă, şi netulburat, ascultă a-cusăţiile cele mal grave şi cele mal precise fără a răspunde nimic, fără a protesta, a-vând aerul d’a zice : «da asa e, toate astea usunt adeverate; ei si ce pofteşti ? Majoritatea e tot a mea, si nu (mi pasa 1» Intr’adevăr pe chipul săâ stă Întipărit un surts, lot-d’a-una acelaşi, un surts de porunceală prin care are aerul d’a sfida or-ce acusaţie. Din când în când se scoală şi şă plimbă pe d’inaintea băncel ministeriale cu ochii tn jos şi mâinile la spate. Presenţa sa excitează obrâsnicia multor colectivişti, care voesc să se distingă prin Întreruperi, gesturi, manifestări de tot soiul, voind a îşi dovedi ast-lel zelul lor colectivist. D. Fleva nu se tulbură ; (ie cărui ti dă răspunsul ce merită, şi acela care se păcăleşte o dată, nu mal se Încearcă a doua oară. D-sa spune cum sub-prefecţil judeţului, toţi concentraţi tn ziua alegerei impuneaii alegătorilor pe candidatul guvernamental. In cursul vorbirel d. Fleva reaminteşte vorbele d-lul Scileru care ne făgăduise că ne va scurta de o palma; lucru ce până a-cum nu s’a tntîmplat; ba din contra s’a văzut că urechile câtor-va s’a lungit d’o palmă 1 (Rtsete). D. Scileru voeşte a răspunde ceva; dar negâsind nimic, se preface că ia note pentru a ’şl da o conteninţă. D. Fleva spune că sergenţii de oraş devenise sbirl electorali. D. Vidrascu. Efi se vă spui ce făceau sergenţii. El veneau chemaţi de poporul indignat (rtsete) ca se mă scape pe mine pare eram Înconjurat de 15 asasini cu re- volverul în mână dintre care am scăpat cu viaţa numai graţie atitudinel mele! D Fleva. iml pare bine că veniţi singur se faceţi Camerei tabloul celor petrecute la Bacau. Daca erad asasini, unde erad procurorii ? daca procurorii n’ad găsit a-sasim, cum rămâne cu afirmaţiile d-lul Vidraş u? Dar ce face d-sa tn capul sergenţilor de oraş? Oratorul spune că Înverşunarea luptei tn Bicau se explică prin faptul că atât generalul Lecca cât şi d. Vidraşcu se jurase că nu vor isbui.i oposanţit la Bacau. In cea ce priveşte alegerea d-lui Caton Lecca, unchiu sed a declarat că daca el va intra tn Camera, d-sa nu va intra. (Generalul Lecca, mormăie câte va cuvinte ce nu se pot auzi). D. Fleva terminând este călduros aplaudai de minoritate. D. Saclielarie alesul colegiului II de Bacau pentru prima oară venit tn Cameră pentru prima oară ia cuvlntul. înalt, chip ordinar, vulgar tn vorbă şi tn gesturi, noul colectivist debutează cu isteţime mare, ca cum ar voi se sperie Camera. Abia vorbeşte însă, şi rtsetele chiar a propriilor sel colegi dovedesc guvernului că ploconul ce ia adus generalul Lecca nu-1 poate (1 de nici un folos. Onorabilul vorbeşte de multe, de un singur lucru nu vorbeşte: de palmele ce a primit tn timpul alegerei. Aceasta constilue tnsă un incident electoral, care a ajuns, azi, de notorietate pu-b ică. D-sa declară că n’a fost nici o ingerinţă administrativă. D. Caton Lecca roagă Camera să nu tnchiză discuţii pentru ca să se poată convinge deescesele administraţiei bacăoane cu ocazia alegerei. D. Aristid Pascal, — care nu e amicul nostru politic—şi care se afla tn acel oraş, a declarat că nu îşi închipuia să poată merge ingerinţele aşa departe, şi că îndată ce se va Întoarce tn Bucureşti are de gând să ceară audienţă la Rege ca să îl spue ce a văzut. (Majoritatea riae ironic). Tânărul orator enumera câte va fapte precise care dovedesc până la evidenţă i-legalitatea alegere! colegiului III, şi cere ca o comisie parlamentară aleasa chiar din majoritate să meargă la faţa locului să constate. Aţi numit anchete peutru noi, numiţi şi pentru d-tră! Fiţi drepţi! Ne acuzaţi de corupţie pe noi 1 pe noi 1 Când pe banca ministerială se află oameni al căror loc nu e acolo ("aplause prelungite, sgomot, protestări). D-nu Sturdza ministrul cultelor ia cuvtniul pentru a cere preşedintelui adu-nârel respectarea miniştrilor ca persoane şi ca consilieri al Tronului (Majoritatea a-p lauda). Ţara ne cunoaşte şi pe noi şi pe d. Ca- ton Lecca... D. Caton Lecca. Cer cuvlntul tn cestie personală I — (aparte : Ti-oi areta eu lie cine sunteti! (aplause). D. Exarhu candidatul despre alegerea căruia e vorba, ia cuvtntul tn cestie personală şi vorbeşte în fond nereuşind a dovedi nimic alt ceva de cât—cea ce d-sa a anunţat’o de la început — că n’are de loc darul cuvtnlulul. Principalul săi) argument este mărturia generalului Lecca. La or ce spune, d o dată se întoarce cătra generalul : — Spune şi d-ta d-nule general, d-ta eşti mal bătrân, nu am zis bine ? Camera tnlreagărtde; iar generalul plictisit d’a fi asl-fel luat continuo de martor, mormăie, nu ştiu ce; pare ca s’aud nume ciudate cu totul depărtate de discuţia ce se urmează : Tonldn saO Goncourt, safi alt ceva cam aşa, n’aud bine. D. Exarhu sftrşind, preşedintele pune la vot luarea In consideraţie a trimeterel u-nel anchete. Hesullalul votului Volanţi ISO Majoritate absoli; ta 70 Pentru 40 Contra 110 Precum eram siguri şi de astă dată majoritatea nedreapta, refuză ancheta pentru unul din membrii săi, după ce a votat de câte ori s'acerut anchete pentru membrii minoritâţel. Iulerined Comic—Cestiile personale D. Dineu Schileru zice că regretă d’a lua cuvlntul tn cestie personală cu d. Fleva care cu ocazia alegerei de la BacâO a vorbii de d sa. De buna regulă a alegerii de la Bacău, cel mal bun cliezaş pentru d-sa e persoana genBra'ulut Lecca bătrinul care... viteazul care... onorabilul pentru care...etc. In ceea ce priveşte cuventul ce domnul Fleva ti atribue că ar fi zis tn Cameră că va scurta ciocoii cu o palmă, a-ceasta e o infamie, o calomnie, nici o dată n’a zis un asemenea cuvânt! Tot asemenea e o infamie când tl acusă de a ti socialist. D. Nădejde de la Iaşi, nu va număra pe Skileru tntre adepţii săi; se îşi ia această nădejde! (Rtsete). D. Morlzuu. Cer cuvântul în cestie personală. D. Skileru termină invitând ped. Fleva sâ vie la Gorj se facă chestie personală cu d-sa, iar nu aci tn Cameră. Acolo dacă o veni va şti d-sa cum să’l regulariseascâ! * « In tot timpul cât vorbeşte d. Skileru aspectul Camerei e caracteristic. Majoritatea pare a’l asmuţi contra d-lul Fleva, aplaudând adesea-orl necumpâla-tele sale expresii şi gesturile desordo-nate ce face. l’e banca ministerială ignobilul rîn-jeşte, gustând injuriile ce aude debitând acestui nod Ieader al majoritâţei guvernamentale. întregul public care asistâ la această şedinţă resimte un sentiment penibil In timpul acestei necuviincioase cuvântări, şi interpretul acestui sentiment pare a se face on. d. Mihalake Kogâlniceanu care, dupe ce Preşedintele suspendă şedinţa, se apropie de Skileru şi spune acestui falş ţăran: d-ta, d-le n’al dreptul să vorbeşti tn numele sătenilor! In timpul acesta dd. Vizanti Vulturescu şi alţii înconjoară pe d. Mortzun căutând a’l caima. Debutul d-Iui Mortzun D. Mortzun nu se calmează de loc şi obţinând cuvântul debutează ast-fel, cu o voce cam emoţionată, d’altmintrelea plăcută : D-le Skileru al zis de socialism că e o infamie, nu mă aşteptam ca d-ta să arunci injuria contra unut partid a! cărui repre-sentant sunt singur în Cameră. At trebui sâ fii cu căciula tn mână, îna- intea ideilor socialiste I D. Schileru, u indignare). EO ! D. Mortzun, Da, D-ta . Fiind-câ not socialişti luptam pentru ţărani. Dar d-ta nu eşti ţăran, eşti îmbrăcat tn haine ţărăneşti dar nu eşti adevărat ţăran, eşti un ţăran de carnaval (rtsete). Oratorul socialist, continuă a lovi cu mult suoces tn d. Schileru şi termină &-meninţându-1 cu scurlarea d-lul de două palme în ziua când ideile socialiste vor reuşi a avea aderenţi printre ţărani. 4 ore si 1 /2 Alegerile din Ylasca Alegerile colegiului I de şi protestate de candidatul căzut paraponisitul Rose Ste-fănescu, sunt lotuşi validate tn persoana d-lor Pariano şi I. Lahovari care sunt proclamaţi deputaţi. La colegiul II alegerea d-lul Epurescu fiind contestată, d. I. Lahovari cere cu-vlntu1 spre a susţine această contestaţie. D. Epurescu, nu strigă, nu sbiarâ, răcneşte tu mod ne mal auzit: Pe şarpele ce nu laşi se moara te muscal (Explosie de risete generale, aplause i-rcnice). D. Epurescu furios vrea să se precipite In emiciclu gesticulând. D. C. F. R. se interpune. (D-sa e or când gata a se interpune şi -1 opreşte ţinându-1 de braţ. S’aude din toate pftrţile rugăciu-nea: iarta-l, iarta-l! D. I. Lahovari (zimbind) Mă văd oare cum acusat d’a li fost şef de bătăuşi. Vrea O să arăt ci ne a organisat bande de bătăuşi la Giurgiu. Voci. Iartâ-I! Iartâ-I I (rtsete. D. Epurescu caută a se smuci din mâinile d-lul Robescu). D-nu Vulturescu, veţi avea ocasia să luaţi cuvtntul la alegerea colegiului III. , D. Lahovari renunţă a mai vorbi. Se proclamă deputaţi d. Epurescu şi D-rul Pitişleanu. Alegerea colegiului III de Vlaşca fiind invalidată tn persoana d-lul Bâdulescu se lasă a se cerceta la urmă. Alegerea de la Dorolioiu Dl). Cortazzi şi Pilat aleşii colegiului I sunt proclamaţi deputaţi tn lipsă de con-testaţiune Asemenea e proclamat şi d-nu Dimitriu alesul col. II şi d. Gherghel alesul col. III. Alegerea de la Putna D Vilner raportor citeşte protesturile depuse contra alegerei col. I. * • * De vre o zece minute d. Disescu, trimis intr’adins s’a suit şi s’a aşezat lângă d. Mortzun pe care caută sâtl împace cu On. Skileru. impâcăciunca reuşeşte. Skileru sapro-pie, şi graţie stăruinţei d-lui (Disescu pacea se face. Onorabilii tşl daft mâna, şi în acelaşi timp reciproca asigurare a perfectei lor consideraţiune. D. Wilner tot citeşte, dar merge încet, deh, ca cum se mergea tntr’o vreme cu poşta de acelaşi nume ! D. I. Lahovari luând cuvântul susţine contestaţia alegerei colegiului I de Putna. Majoritatea, zice d-sa, ne-aacusat pe noi că am (i întrebuinţat corupţia violenţele tn alegeri, asemenea acusâri s’aO aruncat minoritâţel cu curajul ce vă da siguranţa resultalulut final. La Putna din 163 alegători, cart afl votat pentru candidatul guvernamental, 86 erau funcţionari al guvernului. Aceştia ştiai) bine că daca numai ar (i bănuiţi că votează pentru candidatul oposiţiel, şi-ar fi pierdut pâinea. Pe ltngâ acestea mal e-rad 31 datornici la creditul Agricol, a căror atitudine electorală era controlată de însuşi Directorul creditului agricol. Mal eraCi şi rude ale funcţionarilor. Eacâ In ce condiţiuni se presinta alegerea. Dar altla era teama administraţiei că eu toate acesle şanse de succes, nemulţumirea publicâsă nu isbucneascâ, în cit afl stabilit un întreg sistem de control. Alegătorii din Odobeştl şi P&nciu, bănuiţi a fi adversarii guvernului, afi fost tmpedicaţl d'a intra tn oraş. Faptul a fost constatat de însuşi d. senator Gheorghiu, care poate fi chemat se spue adevărul i-nainlea comisiei de anchetă ce roagă Camera se numească. D. Apostoleanu, aratâ în protestul săQ că un domn Ştefânescu controlor fiscal, care nu era alegător se afla controlând pe alegători. Această protestare n’a fost făcută după alegeri, ci tu timpul alegerei. Biuroul a constatat faptul. D. Apostoleanu a mai făcut un al doilea protest arătând d’astă dată o droaie de funcţionari care controlai) în sală pe alegătorii care eşiati de la vot. Biuroul se mărgineşte şi d’astă dată a constata faptele. Pe lângă aceste fapte, mai este incidentul şi unul plic. Iacă faptele. Un alegător reclamă că n’a avut plic. Preşedintele ti dă altul. Şi la sfârşitul alegerei plicul se găseşte rupt tn Camera secretă de vot. Acest fapt e mult mal grav de cât acela care s’a tntâmplat tot cu un plic la Brăila căci la Brăila n’a lipsit de la biurofl nici un plic. Totuşi la Putna, după părerea secţiunel nu încape nici o bănuială, nu trebue nici o anchetă; pe cât timp la Brăila aceiaşi secţiune cere invalidarea alegerei. frebue să spunem pentru a explica a-ceastă diferinţa că la Putna aleşii sunt guvernamentali, pe cât timp la Brăila aleşii sunt oposanţl. D. Lahovari se Întreabă dacă Camera va face cu aceasta ocasie un act de dreptate saii un nou act de nedreptate. Nu e Insă majoritate tn lume care să facă ca ceia ce e drept sâ nu mal fie. Dar ar trebui ca oamenii aceia care conduc majoritatea se se gândească mal departe, se fie Înţelepţi şi se vă oprească p’a-ceaslâ cale de tiranie legală. Puteţi face ce vroiţi, de vreme ce sunteţi majoritate. Dar nu vă faceţi ilusia că veţi remânetn vec* p’acesle bănci, şi nu creaţi precedente p *. care sâ le regretaţi tn viitor. (Murmure). D-lor, zice oratorul terminând, nu uitaţi că tot-d’auna tn ajunul revoluţiuni-lor majorităţile legale s’aft găsit în contradicţie flagrantă cu majoritatea poporului. (Sgomot). Da d-lor ! aşa a fost In Franţa Ja 1848, aşa a fost sub Napoleon al Id-lea. Preşedintele vrea să pue la vot. D. I. Lahovari. Mă ertaţl, mal am de spus ceva tn privinţa acestei alegeri de la colegiul I de Putna. E râd d-lor negreşit, e foarte râd d’a cheltui banii săi pentru a reuşi tn.alegerl; dar este mult mal râd ca ci ne-va se chel- tuiască banii altora. Vă voi dovedi prin documente interesante că la Putna s ad cheltuit banii publici, banii contribuabililor pentru alegeri I (rumoare). D-sa dă citire câtor-va acte tntr’ade-văr interesante, care d’altmintrelea ad fost publicate In «Epoca». Această citire ridica aplausele stângei şi sgomotoasele protestări şi Întreruperi ale majoritâţei. Şedinţa se ridică imediat ce d. I. Laho. vâri termină orele fiind înaintate. Continuarea discuţiei pe mâine. Un Spectator. r, I ULTIME «MMI D. Petre Carp va lua cuventul în discu'viunea asupra alegerilor din Brăila pe care colectivitatea este ho-tărîtâ se le anuleze cu ori-ce preţ. IC Erî în culoarele Senatului, Prinţul Dimitrie Ghica nu se sfia d’a mărturisi că este desgustat de purtarea majoritâţei colectiviste din Cameră în chestiunea validârei alegerilor. IC D. Aristid Pascal a pus sub tipar o lucrare asupra situaţiunei noastre politice în care critică aspru colectivitatea. Această lucrare care va a-pare în curend nu va purta numele autorului. IC Domnii membrii ai Clubului Li-beral-Conservator, sunt rugaţi a se întruni în adunare generală Duminecă 21 Februarie curent, orele 2 p. m., In localul Clubului, strada Ştirbei-Vodă No. 2, spre a asculta darea de seamă a anului 1887 şi a procede la operaţiunile prevăzute de art. 2—10 şi următorii din regula mentul Clubului. IC Sunt doul ani de când Consiliul jude-ţian din Buzeu a votat 180,000 lei, după devisul făcut de câtre inginerul judeţului d. Veluda, spre a construi o cazarma afară din oraş şi destinată Călăraşilor. La licitaţie s’a presintat, Intre alţi concurenţi Societatea de Construcţii din Bucureşti care a lăsat 17 0/0 sub devis. Comitetul permanent tnsâ a refuzat şi dispus o nouă licitaţie la care, nu ştim din ce împrejurări, Societatea de Construcţii nu s’a mal presintat. Singura persoană ce s’a Înfăţişat a fost numai d. Alex. Georgescu, librar şi membru al societăţii Mecanice din Buzeu al cărui preşedinte era d. Mehlup-ciu care, era tn acelaş timp preşedintele Comitetului permanent şi cumnat cu generalul-gheşeftar. Al. Anghelescu, atunci ministru de resbob Ne-având nici un alt concurent d-nu Alex. Georgescu, a rămas antreprenorul definitiv al construirel cazărmilor nu Insă — dupâ cum s’ar crede — In condiţiuni m&l avantagioase pentru judeţ decât cele oferite de către Societatea de Construcţii; ci cu 180,000 lei după devis, şi lucrările începură. La terminarea lor, antreprenorul a invitat pe cel In drept, pro forma — dupft cum se va vedea — ca sâ le primească. Trei comisiunl s’aii succedat, compuse fle-care din ofiţeri de stat-major, Intre care se găsea şi d. capitan Papa-zolu. Însărcinate cu primirea , şi câteşi trele aQ găsit construcţiunile foarte proaste dresând fle-care la rândul ei rapoarte pentru neprimire. Generalul Al. Anghelescu, ministru de rezboi, ca om de pace (!?!) a pus Insă actele comisiunilor la dosar şi a dat o simplă porunca ca lucrările să fie primite, fiind bune, ordin după care, călăraşii s’afi şi mutat In acea cazarmă. Multe, foarte multe, se şoptesc asupra acestei faimoase, dar puţin frumoase şi Încă şi mat puţin bune cazărmi I Antreprenorul, de alt fel ua soiu de burtâ-vered, Insa un coţcar di primo car-telo, a făcut ceia voit, sigur fiind ca ungând laba generalului toate vor merge după pofta inimel sale pentru a putea să’şt umple buzunarele, ceia ce s’a şi întâmplat. Nici una din condiţiunile consemnate tn devis şi In plan n'ad fost luate In seamă şi atât zidurile cât şi restul construcţiunel s’aO făcut cu material de cea mal proasta calitate. Mai mult, nici chiar dimensiunile pre văzute in plan n’ad fost observate, aşa în cât din toate punctele de vedere şi In raport cu sacrificiile făcute de judeţ, aceasta clădire e o adevărată batjocura I * D. A. Theodoru din Bacău ne roagă se publicăm următoarea scrisoare ce d sa adresează martorilor sei in afacerea cu d. Al. Vidraşcu. Scumpii mei d-nt, Găsesc de datoria mea să vă mulţumesc pentru buna-voinţâ ce aţi avut a răspunde d-lul Alexandru Vidraşcu la scrisoarea ce a adresat jurnalului Voinţa Naţională publicată In No. 1033 de la 7 Februarie curent. Răspunsul d v. din scrisorile publicate în Epoca No. 663 şi 664 de la 12 şi 13 curent la apelul ce v’a făcut d. Al. Vidraşcu prin scrisoarea d-sale vorbită mal sus, de a desminţi conţinutul scrisorii ce mi-aţi adresat şi care este publicată In Epoca No. 658 de la 7 curent cred că va fi Încredinţat pe deplin pe d. Vidraşcu şi pe restul Ţării de care părea a se îngriji,că ed nu sunt capabil de mârşeviile cu care d-sa & binevoit a mă gratifica, la care nu am voit să răspund, fiind sigur ca dv. ca oameni sinceri, locali, care ştid să se respecte şi care ştia să’şî îndeplinească cu zel datoria ce le incumbă când un om le încredinţează onoarea şi viaţa, veţi face acea ce aţi făcut şi nu mă veţi fi lăsat, sub nedemneleacuzăr! şi gravile injurii ce'ml adresa d. Vidraşcu. şi la cere găsesc de prisos a mal respunde de oare ce aceste injurii, fiind venite de la d. Al. Vidraşcu nu mă mal pot atinge. Terminând vă rog scumpii mei d-nl se bine voiţi a primi stima şi afecţiunea ce vă păstrez. A. Theodoru. * La 5 Martie se va da balul Socie-tâţei Obolul, care promite se fie strălucit. Biletele se găsesc de acum la preşedinta Societăţe! d na Coralia Se-vescu, la d-nele Elena Ferichidi şi ZoeaFlorescu. Cadourile pentru cotilon au fost aduse din Paris. Toate lojele sunt deja date. * In unele cercuri colectiviste se impută cu amărăciune legaţiunei Rusiei d’a nu fi subscris pentru turnarea din nou a clopotului celui mare al bisericei metropolitane din Bucureşti. Reproşul este cel puţin ciudat. Toată lumea ştie că bronzul acelui clopotproveneadin tunurile luate de Kiseleff asupra Turcilor şi o inscripţie specială amintea aceasta. Acum când se toarnă din nou acel clopot, nimeni nu s’a gândit se nu dea uitărei acea inscripţie ; şi colectiviştii se miră că legaţiunea rusească nu a contribuit pentru ca sâ se şt»argă suvenirul lui Kiseleff. Frumos lucru, logica. ULTIMA. ORA AGENŢIA II \\ AS San-Bemo, 27 Februarie.—Buletinul oficial redigiat azi dimineaţa la 10 ore şi jumătate, zice ca prinţul a dormit bine noaptea trecuta. Accesele de tuse sunt mal puţin dese ; expectoraţiunile sunt asemenea mai rare, şi se observă mai puţin sânge tn flegmă. Starea generala e satisfăcătoare. Buletinul e semnat şi de doctorul Kusman, din Strasburg. Koma, 28 Februarie. — De oare ce desacordul presista între guvernul francez şi cel italian, In privinţa cestiunil tratatului de comerţ, relaţiunile comerciale ale celor 2 ţări vor fi supuse tra-tului general, cu începere de la 1 Martie. Masuah, 28 Februarie.—Negus înaintează iu contra Masuahului cu forţe considerabile. Căpitanul Balasache Manolescu, Fe-licia şi Lucia Manolescu are durerea de a anunţa încetarea din viaţă a consoartei şi mumei ELENA B. MANOLESCU născuta Căpriţă Bolintineanu, In etate de 35 am înmormântarea se va face mâine 17 a. c. la proprietatea sa Mârşa unde a şi decedat dupe o scurtă suferinţă. A-micil care n’ad primit invitaţiunl sunt rugaţi a considera aceasta ca invitaţi une. MARELE CIRC SIDOLI A.st,a.-zi si îrx |t)oate Zilele MARE REPRESENTATIE IN ZILELE DE Dumineca si Serbatoare DOUE MARI REPRESENTATIUNI Una la 3 ore p. m. şi alta ia 8 1/2 La representaţiunea de la 3 ore fle-carevisitator al locului al 2-lea şi al galeriei are drept de libera intrare |cu un copil. Mercurea şi Sâmbăta REPRESENTATIUNE HIGH LIFE la fie-care seară debutul d-lul Ru-tlolpho manufletist şi imitator de paseri. lndeputul la 8 1/2 ore seara Deliului d-soarei Betty Bau», celebra artista de înalta şcoala de călărie In curând debutul călăreţe 1 D şoara Janette şi al jocheului D. Dio. Cu stima, TH. SIDOLI Director. DE ÎNCHIRIAT ESI strada sf. Apostoli No. 42, aproape de cheuri. Curte foarte spaţioasă. Doritorii să se adreseze Calea Victorii No. 74. 638 CREDIT EN BLANC Un financiar de toată încrederea se pune la dispoziţiunea d-lor comercianţi, fabricanţi, proprietari, etc. cari ar avea nevoe de dara veri băneşti asupra uneia din Capitalele Europei. A se adresa d’a dreptul la X. Z. 6. War-wick Street, Regent Street, London W. Corespondenţele se primesc In limbele ; Engleză, Franceză, Germană saQ Italiană. 598. www.dacoromanica.ro EPOCA 17 FEBRUARIE CLASA DE SCHIMB I. NI. F E R M 0 Strada Lipscani, \o. 27 Cumpera si vinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Cursul Bucureşti 16 Februarie 1888 Cump. Vend. 5 0/0 Renta amortţsabila yz i i 5 0/0 Renta perpetua yj yo 1 2 6 0/0 Oblig, de Stat 8? 80 1 4 6 0/0 Oblig de st drum de fer " 0/0 Scris. 1'unc. rurale 10* i/4 105 5 0/0 Scris. func. rurale gy 80 t '2 1 0/0 Scris. Tune. uri ane loz 102 1 2 5 Q/0 Scris func urbane 5 OjO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi 05 06 85 85 8 4 75 12 76 8 OM împrumutul comunal 73 t 2 4 1 4 Oblig Casei pens /leilOdob.) 210 215 împrumutul cu premie 35 37 Acţiuni bancei n-tion. 1C20 1030 Acţiuni -Dacia-România« 220 >30 » Naţionala 2oO 210 * Gonstructiuni 85 00 Argint contra aur 16 45 ifi 70 Bilete de banca contra aur 16 45 16 70 Florini austriacă 2 01 2 02 DOMNILOR COFETARI DIN TARA 0 h ifrfrmi im umiiviki juraţi Bucureşti. — Calea "Victoriei No. 77. — Bucureşti Pentru a dao mal mare desvottare 'Industriei Naţionale am arangeat Fabrica cu mafinele cele mal perfecţionate fi ferme'net, care ImT permit a resista în fa(a or-care! Cunrurrulr atât în calitate cât şi preţuri; pentru care dar rog atât pe onor. d-nt Cofetari cât şi pe consumatori a pune la proba spre a se convinge, căci am cautat a lucra şi asorta mat bine ca toţi anii cu toate articolele ce produce aceasta Fabrica precum : Fondani Garnit, ţi cu Creme; Praline de Chocolat cu Creme Vanilie, Cacao, Pittasche, S'ouga, etc. Pastile de Chocolal, Pastile Gome diferite forme. Chocolat a la Creme forme caiburys; Bomboane englezeşti ii feluri Poctâs Drops la cutii 5, 6 şi to chilo şi cu etichete streine, Vien şi London, asemenea şi la Borcane sistem Klark Nikolas, Englezeşti şi la cutiuţe de lux. UN MARE DEPOSIT DE TOT CE ATINGE BRANŞA COFETĂRIEI Precum t Frunze si flori pentru Garnituri, Hârtie pentru torte. Tăvi *1 Glosele, Culori vegetale *1 Cole, Chocolat, cuverturi pentru lucru, l ut de cacao si gusturi pentru Bomboane oel mai mar*© dejpovx din tara al productelor candite d© JPar*is si Drageuri D-nil Cofetari care doresc a avea Preciurile corente şi catalogul special, sunt rugaţi a'ml seri şi le voi trimite franco la domiciliul doritorilor; şi pentru o mal mare Înlesnire a d-lor Cofetari din provincii, am infiinţat o Magazie de Transit de unde se vor vinde şi expedia marlurile cu preciurile mal scăzute ca din Capitala fiind scăzute ţi acsizele comunei Bucureşti; iar pentru d-nil particolarl consumatori la ocasie de Logodite. Nunti, llutrzurl si Soarele ce vor voi se cunoască industria ţfirei se fac următoarele preciurl: Fundat as "lat de SO f Iun leiio lei 4,'o. Praline -ie Chocol tăcu dif rite vremuri i Kilo Ui e.so, Uragcuh diferite ch lu Ui 6,S0, Fructe Candite ciulo lei i,SO, Bomboane eri’,1 ceşti chilo tei 4, Cărunt le cu fisticuri migdale creme etc. chilot i 4, Şampanie de la diferite case renumite şi cu preciurl de concurenţa. Asemenea Licuervn, (,’• niacuri, Cernu, Pesmeti de II feluri din cei mai fini pentru ceai si desert, Romuri diferite calităţi intre care se recomanda adevăratul de t remen extra lin, din care spre convingere rog a se cere ca proba mărfurile ce sunt a se trimite cu C. F. R. rembursânduse restul iar cele ce sunt a se trimite cu poşta rog a se avanaa valoarea prin mandat poştal dupâ care se va expedia marfa. Subsemnatul udurAnd zabar In cnnlitnti muri peutru fabrleutiunen bomboanelor si a chorolatei pot a tine or-ce concurenta in acest articol. Zahar Capaţânu kilo lei i,tţ|—Zaher frances Cubic kilo Iei l,lţ. — Zahăr frances Tos kilo let t,oţ. ou stima, G. DOBRICEANU. 541 Adresa Telegramelor: Bomboneria Dobriccanu. — Bucureşti. Bucureşti, Calea Victoriei, 77. CASA DE SCHIMB MOSCU NACHMIAS AV>. 8, tn palatul Principele Dimitrie Ghika Sir. Lipscani, in fada noei c/aiiir Bi.ntei Ifattonole (Dacia-România) Buouresti Cump6râ si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi Cursul pe ziua de 46 Febrarie 4888 Renta amortisabila „ româna perpetua Obligaţiuni destul iConv rur.l C. F. R. Municipale Casei pens. [3t0 L.) 7 % Scrisuri funciare rurale 7 % ", ", urbane Ş B I' »» *» . . 3 % Obl. Serbesli cu prime Im cu prime Buc. (ÎO lei] Losuri crucea rusie Italian* „ Otomane cu prime Losuri Basilica bombau Aci. Dacia-Kumânia „ Soc. Naţionala „ Soc. de Constructiuni Aur conlra arginl sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francase „ italiene „ Ruble hârtie NB. Cursul este socotit in aur Cump. Vinde »* X <*> X *4 3 /4 73 X *10 104 *« 3/* tos H •5 X 2 * Să ti u 17 ÎS M *00 1*4 100 99 tto w 2 2 7* X *15 104 * 90 b 70 00 39 *8 39 *0 17 30* 130 100 « 100 «5 xe©x> MASINE DE TAIAT F»AE, FA3ST SI COCENI IN DIFERITE MĂRIMI Mişcătoare cu mâna, cu manegiu si cu abur foarte folositor din causa lipsei de nutret pentru vite Birout \1 CTI înrrtPR Depou» Strada Smirdan sil . ol .1.1 IIIXIV l.ll Str.Bibescn-VodăS 56U x#©x< X# î î X x© AVUŢIE ASIGURATA IN DOOE LUNI Cu50lei.’Cat-itol parantit. NnG de lot. Ce-reţ,i tn limbaromâneas ăcir. u!aragr*iuit«. Comptuar Internaţional 43, rue LatiiU, Paris. H. MTTW AB cunoscând perfect limba Ro-1 Ui firi mâni, Francezi, Germani şi it.nana corespondenţă comerciali tn acest-limbi şi compubilitato, doreşte a fi ancajat fie şi ca voiagtor pentru Rcoân'asi Europa, adici unde poseda cunoştinţe întinse prin voiagele d*jv făcute. Conditiunl avant pioase. A se adresa la administraţia acestui ziar. S A DESHCIS WhfâiM ftCFT’E% Buaurasti — 7 3, al ©a NI ds ilor*, 76 — Buouresti Reparat şi mobiiat cu totul din nou — Se găseşte camere de la 1 leu şi '0 b*ui in sus. Asemenea se iuchriaza camere moblate cu luna. — Sarv ciul prompt, onest şi preciuri moderate.— Se găseşte grajdori penttu cai şi şoproane pentru trasuri. DE ÎNCHIRIAT PRĂVĂLII MARI SI MICI Proprietar, CORKELIU KALUVDERU. 599 iX© X LA RENUMITUL MAGASIN fu 8EUSXH81 Calea Viot,or*iei, No 55 (fondat in anul 1852) SE GASESTE SPECIALITATE DE V ftuRI FINE SI UN K1AHE DEPOSIT DE CONSERVE ALIMENTARE Cu preciuri moderate X ® •X9X X X© 582 No. 66 J0CKAI STABILIMENT SITUAT IN Strada Glopotar- No. 66 Cumpără si vinde cai, trasuri si or-ce harnasament, primeşte aceste con-ditiuni spre venza-re, tine Coi în pensiune, pe preciu de 2 LEI PE ZI inclusiv îngrijirea SOCIETATEA ANONIMA DE B A SALT ARTIFICIU SI DE CERAMICA DE LA COTROCENI Capital social: Ici 1.500 0()« capital versat la 31 Decembre 188(5 lei 1,370,500 (Jsinet situată ta Bucureşti, Cotrncenl, şoseaua Pandurilor, în faţa Asduhn Elena Doamna, legată cu Calea Fer. prin staţia Dealu Spirea 01 SECŢIUNEA $1 DEPOSIT PRINCIP4L IN BUCUREŞTI, STR. 0011*«El. 14 B S Adresa T © 1 e grafica: ASALT Buouresti DEP0SITE SECUNDARE : In Bucureşti, Calea Gnviţ»! 60 — In Brâila, la d. G. Grosovich piaţa Sf. Arhan-ge| — in Craiova, la d. M. G. Poumay, ban hor. — In Galaţi la d. M. S-bastian Somaripa. — In Calaraşl, la d-nil M. Sârghie, B. Far tal o mei. -- In Ruaciuk, la d. Thomadis et Da ml an of. Industria naţională ale cărei produs au obţinut la Exposiţia Cooperatorilor din Bucureşti şi Craiova, cea mai mare recompensă DIPLOMA DE ONOARE CLASSA l-ia ESTRAS DIN PREŢURILE CURENTE PENTRU BUCUREŞTI V H E T U It 1 I. E FELUL MATERIALULUI cal. l CiO 1 Cal. i ' ' pentru mie pentru unitatea de măsură cu aşezare pentru miel pentru unitatea de mesura cu aşezare pentru mie ,i a o A PROFtSOA IN 52 DE LECTIUNI Ziar limbistic septâmânal pentru loate cla-8f*l<> Metoda pentru a invata SIXGt K a nerie *ti a vorbi franţuzeşte. Redaetor H. I.OLI.IOT. profesor |4 liceul sr tihporghft. Adresa: Bulevardul l/llsubeta. Buile Eforiei. Bucureşti. Abonamente .platibi'eina:nte): Un an, cursul rcmplect 20 lei. seare luni,to lei. NB.Se pt'--spre-zece 1 umere au a; arutdeja. TTW CTTTTIIîWT cu cunoştinţe de Uii ijlUlJIllil matematici, caută medi-t tatium de ciasele gira1 asiale, sau ca repeti-| tor la vre un pension. A ie adre-a sub ini-1 ţialele O G Stra.a G-iviţel No 9J. ©XI X n x COFETĂRIA SI FABRICA DE LICHERURI TANASE D* CRETULESCU STR. CAROL NO. 17, A LATURI CU BISERICA CURŢI A VECHE SI VIS-A-AIS DE ANTREUL PIECEI n •x Am pus in consumaţie O mare cantitate de Romuri Jumaica superioare cu lei 2,40 1 tru şi diferite alt'- romuri de la renumitela Case Beuohe si Stcaiu din Bermen Pentru d-nil comercianţi ce vor voi a lua in rantiiâţi marî, se va reduce preţul O mare cantitate de dulceţuri din toate fructele cu vanileşi fârâvanile şi cu preciurl foarte eftine. Bomboane, Şampanie din fabricatium a de brheruri de aci. Ananas, Benedpcti s Cuiraso, Sartr z. FJipermant, Vanile bose, 3 fr. litru. Difer te patiserii proaspeto şi prăjituri proaspete in fie rare zi, o adevărată mastica de Hio. Mare deposit de racii uri bune si indulcite pentru menagiul casei Mar“ depesil de spiri rafinat şi de ntaşm&. Primeşte comande pentru logodne, nunţi, botezuri şi soarele. S rviciila cele mai alegante si esecutate de mine personal. Denosit de distinsă tuieâ. Ser ici le mele fiind unosci te. Toate aceste mărfuri se vând cr preciuri moderate. Cu inala stima T. I». CKETLLE**CU n © n :x©x: PENTRb A SE ÎMBOGĂŢI REPEDE A FACE AVERE l.\ SCIRT TIMP | CE TREBUE FĂCUT Nu trebue s6 se „că operaţiuni de Bursă. Nu trebue să se cumpere bilete de loterie. Nu trebue să se joace. Nu trebue cunoştinţe.Toată lumea chiar şi doamnele pot profita Dovedit şi a probat. Pentrt’ a se priji, importantele instrucţiî, săsescrie*’ omâneşte imediat Paris 8, Rue de Bag cm Arpech H. I'IIIUA FABRICA ROMAIW DE PENTRU FARMACII, CONFISEURI, PAFUMEURI ŞI ALŢI FABRIC ANI fvtiaaa Doamnei, 8 (casele d-lui Maior Miou) Aducând din slreinnfate oameni speciali si maşini de cel mai noit sislem penlru confeclionaca sus ziselor arlirole, suni in posiliune a salisf ice or-ce comanda, intocmai 6a cea din slreinaiaie atragem deosebita atenţiune asupra unei noi metode de cutii lucrate < u le-gaiuri de meiul paternale de curând, care servesc penlru tinere» mărfurilor in magazine, cât si pentru transportarea intr'ânsale prin posta sau prio or-ce alia cale. X© X X © X •x: x :x«©x: CH1MPAG1POMMERY 4 GRENO REIMN Cu stima, M, L1TTMAA. :x©x. x X© De oare-ce circulă tn comerciă vinurî fabricate In Austro-Ungaria purtând fârâ nici un scrupul eiiquete cu firma noastrâ, ne vedem nevoiţi a da oarc-carl desluşiri asupra embalagiulul nostru spre a garanta pe c ii s^rraioril Şampaniei Pommery de asemenea falşificate. Dopurile servind la astuparea buteliilor noastre sunt foarte uşor de recunoscut, având conform modelului ce urmează firma pe fund şi corp. — Osebit de aceasta după ce sticla este astupată seaplicâ a-supra dopului o capsula de tinichea punând numele Pommerv şi trei stele. SAMPJFIE'XTPA-S C Fârâ etiqueta o micâetiquetaKvtra d ţ» mica etipuetaSec la Sec la gâlu sticlei, 8 B 8âtul st‘clel, staniol staniol auriu, gra-nimb granulator, şi nulator, şt dopu cu firma S«i»P*KU $fC Areoetiquetâ albă cu firma noastra o mica etiquetaSec la gâtul sticlei, staniol nuriO granulator, şi dopu cu firma. |__ CHAMPAGNE POMMERY & GRENO REIMS 54? Ageni general A. G. CAJRSY •x—:------j(»)c USA DK SIWTATE Strada Teilor No. 41 Previă pe suferinzi, că tn această casâ care este actualmente administrată de subs mnatul, gâ esc rea mal bună şi complect îngrijire, camere i-gienice. serviciurel mal conştiinrios şi neîncetat supraveghiat, având ladispo-ziţie or-ce doctor d n capitală. Se pot fac» zilnic o -ce pansamente, inhalaţie, fumegaţie, toaleta pentru dame etc. Pentru or-ce desluşire se poate adresa in toate zilele verbal sau inscris către directoru. G. 1. Levezeanu. Tipografia ziamlial .,Epoa«‘ T,parU ■wwwîdaobrenjaBicavKkrt* Qiraat raipenahil, G. Stoeneaeu