ANUL III No. 066 ^ DOU A EDITIUN E MARTI. 16 (28) FEBRUARJE 1888. 15 BANI NUMERUL ABONAMENTELE ÎNCEP LA I 81 IB A FIE-CAREI LUNI 81 8E PLĂTESC TOT-D'AUNA ÎNAINTE I* BUCX'RESCl La casa AdrninistratiDnet •> TARA: Prin mandate poştale. Pentru t an 40 lei, 6 luni *0 lei, 3 luni 10 lei. I!4 STREIXATATKt La tnate offlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei. e luni *5 lei. LA rArint SegasesteJurnalul cu tSCent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Ger-maln \o. 84. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA 15 BANI NUMERUL ANUNCIURILE DIN ROMANI* SE PRIMESC DIRECT LA ADMINII TRATIA ZIARULUI La Paria: la Aurore Barat, place de la bour se, a. Aurore Llbre, rus .Votre Dame des Yictoirts 10, (Place de la Bourse) pentru Paria, Franrfa, Germania, Auatrcvlnuarla, Italia Si Rarea Britani e. Anunciuri pe pag. IV, linia SC bani, anuncinr si reclame pe pagina treia * lai linia 50 B. UN NUMER VECHIU. 50 B. REDACŢIA , No. 3. — Plata Episcopiei. — No. 3. APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRAŢIA No. 3. — Plata Eptacoploi. — No. 8. APELUL LA TARA Opoziţia şi-a înţeles datoria. A tiiţ-d^s că cu nenorocitele slugi ale bandiţilor de la cârmă nu este nimic de făcut. A înţeles că spuma Înveninată din care Radu Mihal şi a numit deputaţii sei este capabilă de or-ce ruşine, de or-ce ilegalitate, de or ce infamie, şi fara se mai aştepte ceva de la dreptatea şi de la demnitatea acestor păcătoşi, a început se se adreseze de a dreptul la ţara, puindu-i sub o< hi groasni-cile mârşevii ale regimului In toată goliciunea lor. Hoţiile Înspăimântătoare de la ministerul de resboi şi invalidările mi-şeleşti din Cameră sunt luate din discutiunea unui parlament nedemn şi duse înaintea marelui tribuual al opiniunei publice. Şi In faţa cetăţenilor abia se pronunţă numele lui Bratianu şi Radu Mihai, numele lui Carada şi Statescu, Anghelescuşi Maican şi publicul is-bucneşte In strigate: sunt hoţi, hoţi hoţi; şi cuvântul hoţi resunatimpde câte va minute şi întrerupe glasul oratorilor. E nepomenit lucrul acesta în istoria ţârilor constituţionale. Nu s’a pomenit, nici la“noi nici aiurea, ca un guvern se fie atât de jos căzut în opinia cetăţenilor,că auzul numelor oamenilor de la cărnoase producă o aşa furtuna de indignare, ameste cată cu cel mai adânc dispreţ, cu cea mai veditâ scârbă. Aşa s’au petrecut lucrurile la întrunirea publică de ieri din sala Orfeu. De mult n’a fost în ţara noastră o Întrunire publica mai animata, înţesată de un public mai hotărât şi mai indignat. Am văzut cetateni care plângeai! pe când d. Alexandru La-hovari, cu acel deos^it şi larg talent oratoric pe care toată lumea îl cunoaşte, desvalea turpitudinile regimului. Primul pas s’a făcut eri la Orfeu şi noua faşă în care a intrat lupta ţ“rii contra regimului de tâlhari s’a început Intr’un mod strălucit. De acum Înainte Întrunirile se vor urma regulat cu un succes din ce In ce crescând, şi din Capitala ele vor trece în provincie, şi mai cu seamă !n acele viteze oraşe care au fieeetluit colectivitatea şi care au ost cu ocazia ultimelor invalidări aşa de infam insultate de dânsa. Mândra Craiova şi viteaza Brăila vor respunde cum se cuvine, şi a-ceste oraşe care au fost cele dânteu în lupta electorală contra guvernului, nu vor fi cele din urma nici în noua campanie care a început. Se mergem dar cu toţii cu bărbăţie şi cu hotârîre la întrunirile publice ale opoziţii. TELEGRAME AGENŢIA HA VAS San-Remo, 25 Februarie. Buletinul oficial spune ci Kronprintul a dormit bine câte-va ceasuri noaptea tre-rută fata persistentei tusei şi a expec-stit uam' aG-‘> Profesorul Kusman din Strus-fost chi-mat aci, cu consimţimâu-tui prinţului pentru a lua parte la o con-suitatiuue. Escsdra englezească a sosit azi în apele San-Remulul. Principesa imperială şi fa-mi ia sa s'ad urc*t pe bordul vasului B ir-barigo. Amiralul HeW' tt s’a cobortt pentru a face principesei onorurile cuvenite. Conntantinopol, 25 Februarie. (Cale indirectă). E probabil că d. de Ne-liilofT va comunica oficial azi Porţii vederile Rusiei tn privinţa soluţiunil cestiunil bulgare. D. de Radowitz, din ordinul guvernului săO, va sprijini comunicarea d-lul de Ne-lidoflf. Această comunicare ar fl fcst făcută mal curtnd, după cum v'am telegrafist, dar instrucţiunile d-lul de Radovitz aQ fost întârziate prin faptul că curierul postai a fost oprit de slo urile Dunărei; cancelaria germană nn întrebuinţează telegr. Ilolban. mm\mlopozitiii\ei Peste 2000 de cetăţeni umplead sala Orfeu. culoarele şi intrarea. La 2 ore şefii opositiunel încep asosi. Indata ce se iveşte câte unul, aclama-tiunile II Însoţesc de la uşe până la scenă. La 2 ore şi 1/4 d. D m. Brătianu, proclamat preşedinte al adunârel, ia cuvântul. D. Dim. Bratianu preşedinte Mulţumeşte cetăţenilor că ad venit la Întrunire, de şi ad fost înştiinţaţi aşa de târzid. Bucuieştenil se deşteaptă. Ei care nu ad ales membrii al oposiţiel In Cameră, sunt datori să menţină cel puţin pe cel aleşi de judeţe. (Aplause, aprobări). Da cuvântul d-lul C. Arion (Aplause numeroase şi des repetate salută suirea la tribună a candidatului oposiţiu-neî la coleg. I de Bucureşti). D. C. C. Arion Iubiţi cetăţeni, adineauri m’aţl aplaudat când am Intrat Iu sala, pentru ca să mă mângâiaţi, căci singurul dintre disidenţi nu am putut intra In Cameră. Voi ’mi aţi dat 500 de voturi independente. dar ele au lost copleşite de voturile poliţiei. (Aplause, aprobări). Voi d.n acea zi v’«vi aratat curagiul: nu am dar trebuinţa se vâ felicit de acel pe care tl arataţi astâ-z , când vă strecurat' printre sbirii politiei ca sâ veniţi la Întrunirea noastra. [Aplause). Asta-zi put-rn ţine prima noastra Întrunire In tihnă, lntr’o sală mare. Şi asta zî poliţia nu mal cutează să ne 1) România abea ajunge la 4.400.000 su> flete pe când Belgia are 5.300.000. , ameninţe ca la alegeri, pentru că ne vede forţele; astâ-’.I putem desflda or-ce politie,or-ce colectivitate(Ap/ai«e). Şi când noi suntem tari, el nu mal ad put«re; dar mal ad cutezanţă. Ei vor se invalideze pe Dim. Brătianu, pentru că a scris pe drapelul săd: «Hoţii 1& puşcărie I» (Aplause), pe bătrânul Gri-gorescu a carul viaţa este un exemplu de stabilitate tn apărarea libertăţilor; pe iubitul med amic Tache Ionescu, pentru că talentul şi caracterul săd contrastează cu nulitatea şi venalitatea lor, (Aplause prelungite); pe Pal Iade, tribunul tinerimei (Aplause); pe Fleva, aorigul apărător al libertăţilor noastre (Aplause). Et zic: «Noi v’am ales, sunteţi al noştri 1» In adevăr el ne aleseseră dar cu gândul că suntem de seama lor şi c» ne vom vinile lor cum dânşii Îşi vlnd con-ştintele. S’ad înşelat şi aceasta II aţâţă. (Aplause). Dar ce ad făcut el pentru a nu admite de cât riugi plecate şi nicăerl adversari ? Să vedem. Administraţia: poliţie şi politică de sus până jos. In loc ca administraţia se fle apărarea independenţei cetăţeanului ea nu mai serva de cât să Însemneze membrii oposiţiel şi să'I persecute, câte odatft pânâ chiar In viaţa lor. (Aplause). Aduceţi-vă aminte de Boeru, care a doua zi dupe o Întrunire a opoziţiei, a fost ucis de bătăuşii administraţiei 1 Aplause). LaJustiţie? Priviţi tn ce hal a ajuns. Nici nu se mai ascund de a duce avocaţii colectivişti pe la tribunale ca nişte moaşte care fac minuni. (Aplause). La Fiuance ruşinea e la culme I Ad făcut din firma lor ce fac ovreii care vor se vândă marfă proasta. Au anunţat marfa de Paris, de Londra, de prima calitate, şi când intri In prăvălia lor, găseşti numai marfade faliţi (Aplause). Ga sistemul de Împrumuturi, de e-misium de renta, ad ajuns aceşti oameni sâ datoreascâ 72 de milioane pe an (Aplause), 72 de milioane In aur es din jura pe fle-care an ca sâ îngroaşe pungile bancherilor de la Berlin. (Â-plause). In 12 ani ad ridicat datoria publică la peste un miliard I Cum vor plăti aceste datorii? cu pungile voastre, cu banii voştri. Vor vrea noi imposite. Nu le ajunge monopolul sarei şi al chibriturilor, ei vor şi monopolul spirtoaselor. Nici armata nu a scăpat de el. Ea e mândră, ea e frumoasa căci este armata ţârei, şi nu a colectivitâţel. Dar pentru colectivitate ea se numeşte An-ghelescu şi Maican. (Aplause). D’abia se ascunsese buba lui Anghe-lescu şi rasareoraua mal hidioasa mai cangrenoasâ, aceia a Iul Maican. întrebaţi câmpiile bulgare;suntacolo soldaţi români ucişi de ghiulele eşite din tunurile române. (Aplause). Şi ce au făcut ei ca sâ pedepsească pe cei vinovaţi ? Nimici A trebuit sâ interpeleze d. Fieva guvernul Iu Gamerâ ca sâ se mişte. Şi inca ad negat faptul hoţiilor, ad lasat sâ treaca 10 am, ca sâ fle prescripţia ca vinovaţii să scape de judecata legilor. (Aplause). Numai atuacld.Tachd Brătianu—ohl mă iertaţi I sâ mă ierte D-zefi sâ confund vre o dată pe venerabilul Tache Bratianu cu şeful colectiviştilor! (A-ptause) — numai atunci I. Bratianu a primit a se face anchetă, şi tncâ a trebuit ca 12 coloneii sâ denunţe faptul, să insiste pentru a se face lumină. (A-plause). Pe când ţara sărăceşte, pe când ţăranul nu ’şi poate plăti birul , sunt 2—300 de colectivişti care se îmbracă nu cu caftanul boerilor, dar cu acel mal murdar al cumulului. (Aplause). O voce : Ce să manaace Carada? D c. C. Arion : Aveţi dreptate ce să mănânce Csiada, dar ce sâ mănânce şi oamenii legendari care umblad cu pantalonii de dril (Aplause) şi care astăzi au castele şi milioane, şi cu toate astea tot nu se scârbesc la sfeterisirea unui ceasornic. (Aplause prelungite). E. bine. arâtaii-vâ puterea. Voi, cetăţeni ai Bucureştilor, nu aveţi de cât să ’i suflaţi, cum zicea alatâ-ieri d. Fieva, ca sâ ’i risipiţi ca pulberea. (A~ plause). Ascultaţi bine. Ei nu mai ad putere, grăsimea II copleşeşte. Sunt ca vulpea fabulei care zicea: râd guvernează Elefantul; atunci leul, Regele ’i a dat gu< s ■BnMMHmHHHH vernul Valpeî şi când a chemat’o la socoteală. Vulpea a răspuns: Mă iartă, sunt bolnavă, M’am înecat c’un os. (Aplanşe prelungite). Faceţi-vă datoria şi ne veţi găsi pururea în mijlocul vostru. Căci nu tre-bue să uitaţt că dacă ţara va peri. pe-ri-vom şi noi.(Salverepetate deaptesuze salută aceste cuvinte). D. Al. Lahovary Chemat în timp îndelungat de pa-blic d. Lahovary se botăreşte a lua cuvlntul, de şi nu era pregătit să vorbească. Lungi aclamaţiunl salută venirea sa la tribună. D. Al. Lahovary. D4or. sunt mişcat de primirea ce’mî faceţi, dar aplau- , sele d-tră nu le crez adresate slabelor mele puteri, ci uniformitate! portărel mele politice (aplause). Sunt 2i de ani de când am intrat în viaţa politică şi de 21 de ani am rămas ceam fost în prima zi, vrăjmaşul regimului de astâz şi al omului c ire’l personifică. (Aplause prelungite) De 21 de ani strig de la înălţimea tribunei, în întrunirile publice şi prin ziare: «Băgaţi de seamă ! acolo nu este fericirea ţărel I Omul acela este un şarlatan! principiile lui sunt o minciună şi promisiunile Iul o custa—» (A-plause zgomotoase, roci .• Aşa e! aşa el) Ziua care'ml va da dreptate trebuia să sosească. Târziii, în adevăr, dar mai bine târzia de cftt nici o dată, dânsa a sosit şi 'ml a eşil dreptatea. Acel care altă dată eraii alături cu şeful regimului de astăzi, îl vedeţi acum aci alăturea cu adversarii Iul. Vedeţi pe un Dumitru Brâtianu sflşiind un trecut de scumpe amintiri, rupând acele legături ale sângelui care sunt aşa de tari, şi strigându vă Împreună cu noi: «Daţi jos pe acel ora; el nu este omul li-«berlftţilor pentru care am luptat., ci «trădătorul lor. Nu mnl recunosc mei «un tovarăş de principiurl. nici chiar «un frate. El a rămas numai şeful unei «bande de esploatatorl.» Şi nu numai cel bătrâni, vechii luptători, care represinta tradiţia libertăţilor publice, 1’ad părăsit, dar s’afl despărţit de dlnsul şi cel ce represenfail speranţa, cel ce, cu iluzium care uu aii ţinut mult, îmbrăţişaseră drapa ul mincinos care se zicea că este al libertâţel în această ţară. Ast-fel trecutul şi viitorul ’şl aii dat mâna în contra Iul. D nil Fleva, Tache Ionescu, Arion, Djuvara, sunt astăzi în rîndurile opoziţiunel. Dacă am avea a face cu nişte oameni politici, fie chiar rătăciţi; dacă am avea a face cu nişte oameni în cugetul cărora ar mai fi rămas o urmă du simţire şi pe fruntea cărora s’ar mal găsi o umbră de pudoare, el de sigur s’ar fi retras de mult în faţa unei reprobaţiunl atât de generale, atât de unauime. (A -plause). Chiar nedreaptă să fie opoziţiunea, văzând'o aşa de tare, aşa de unanimă, şi după 12 ani de exerciţiil al puterel, ei ar lăsa loc unor alţi oameni, unor alte idei, unui alt sistem. Dar avem a face cu nişte fiare sălbatice care aii apucat ţara In gură. Şi vai de acela care cutează să le smulgă hoitul din gură I El riscă să'şl lase mâna în dinţii lor. (.Aplause repetate). Muncită de el, strivită sub călcâiul lor brutal, Înlănţuită de o administra -ţiune fără scrupul şi de o magistratură iară independenţă, ţara a putut printr'o silinţă supremă şi desperată a alege vre o 00 dp deputaţi neatârnaţi. Dar ca o mumă suferindă, i-a născut în dureri şi în chinuri şi dtnşil 8d eşit la lumina, ca să zic aşa, din pântecele el sângerând. (Aplause). Şi ce face acest guvern ? Cum tratează pe aceşti bărbaţi, adevăraţii şi singurii aleşi ai naţiune! care tQ trecui prin foc şi prin sabie ca să'şl capete mandatul lor? (Aplause) Cel ce 'ir irebui să fie acuzaţi, îndrăznesc a se face acuzatori. Cel ce ar trebui să apere mandatele lor mlnjite, eşile din pozunarele prefecţilor şi ale poliţailor, cercetează şi'şt permit chiar să invalideze pe acei înaintea cărora ur trebui să dea socoteli. ^Aplause). In loc să se apere că au dus funcţionarii înregimentaţi la vot ca pe o turmă (Aplause, voci: aşa e !); că au ameninţat pe unii şi au corupt pe cel l’nlţt; că ad ţinut pe proprietari cu creditele urbane şi rurale, (voci : aşa el) pe comercianţi cu Banca şi r.uconlra enţiunl inventate de poliţie (voci ■: asa e I aşa e I) pe ţărani cu creditele agricole: că ad controlat pe alegător’ în modul cel mal neruşinat, desbrâcându'i şi cautân-du’I înainte şi după 8legere (voci: aşa e! am fost efl !) oft au despreţuit cu-vlntu) Regelui şi aii lăsat sg se proteste poliţa trasă de dlnsul către ţară, eî sunt acuzatorii, ef peprihftniţil şi opoziţia a intimidat şi corupt pe alegători I (Aplause) Rezemaţi pe forţa brutală a numărului el vor sădea afara pe rari reprezentanţi al ţărel neatârnate. (Aplause) Ce caută printre dtnşil oameni de onoare, oameni detalent ?Nu pricep că nu sunt la locul lor ? Afară un D. Bratianu, cinstea perso nificată ! Afară Tache Ionescu,Djuvara, Paladi, talente de prima ordine! Afară Filipesm şi Ressu, oameni de, curaj, oameni de caracter! (Aplause) Să nu se dea în Camera aceasta uici un vot independent I Să nu se mai auză nici o vorba elocuentă I Ce ? nu sunt de ajuns Radu M:hai şi Anghelescu, Lascar şi Vilacros ? (Aplause). O voce : Şi Maican 1 D. Al. Lahovary. Aceştia nu sunt îdcă în Cameră, dar merită se fie! (A-plause repetate). D-'or,i8tâ situaţiunea. In această ţară am ajuns îutr’o situaţiune în care nu mal sunt nicî divisiuni nici certe de partide, In care nu mal discutăm între noi nici sisteme politice nici teorii eco- EPOCA 16 FEBRUARIE nomicn, nici cutare sad cutare direcţiune de dat ţărel în cestiunile exterioare, ci toţi, oamenii de treabă din toate partidele, nu mal facem de cât să strigam ca gardişlil dupe strade: «Săriţi hoţii!» [Aplause). Iată unde am ajuns I Oposiţia a mers la urne şi n’a putut aşterne înaintea alegătorilor un program complect de guvernământ, cum se face In or-ce ţară în asemenea împrejurări. Ea a fost silită se aiba un singur cuvânt de ordine şi un singur program : «Să scăpăm mal întâii) de hoţi I» Aplause). Şi alegătorii aii mer la urne sub impulsiunea aceleaşi necesităţi supreme. El bine I este foarte trist când guvernul într’o ţară reduce partidele la a-ceastâ programă teribil# In simplicitatea ei. D, D. Brâtianu, In scurta sa cuvântare ne zicea cu drept cuvânt, că întrunirile sunt absolut necesare într’un regim liber. Da, d lor, trebue să ne întrunim adesea, se discutăm să ne luminăm unii pe alţii şi să ne cunoaştem mai cu seamă. Sistemul liberal e un sistem frumos. E un drept minunat pentru un popor de a regula toiul în deplină suveranitate priu votul el. Dar această putere, acest vot pe care ’l aveţi, nu este un dar fără primejdie, e o armă puternică dar periculoasa, este o sabie cu două tăişuri; şi mâinile care o ţin, trebue se fie mâini de om matur şi cugetat. Mă ertaţ! câ vă spun adevărul, dar nu ştia se linguşeşc. (Foci: Bine, adevărat, aplause). Cum nu am linguşit pe R“ge, nu vreaO se linguşesc nici poporul. (Aplause; voci: foarte bine). Or-ce linguşitor traesle în socoteala acelui pe care îl asculta şi ed nu voi se trâesc în socoteala nimănui. lAprobări, a-plause). Ei bine ! ce sunteţi voi, alegătorii, pe care cel de la cârmă vă numesc poporul suveran ? Sunteţi suverani, sunteţi regi, o zi, o oră. Şi vă robiţi apoi în timp de patru ani. Atunci nu mai sunteţi de cât supuşii stâpânirel şi platnicii risipelor şi al greşelilor guvernului I (Aprobări, aplause). Vă linguşesc, până când vă ia votu». Ş’apoi vă fură, vă strivesc ! (Aplause repetate). Şi suveranitatea voastra de o oră, când aţi Inlrebuinţal'o răd, când In ur ne aţi aruncat cu uşurinţă, cu nepăsare, cu necugetare, buletinul fatal, priviţi : aveţi pe un Ion Bratianu în spinare 12 ani de-a rândul. (Aplause, voci: Aşa e I aşa e I) Acel om vă înşală de 40 de ani şi o generaţi.-, succedă celel-l’alte şi ceea ce a fost minciună la început, devine dogmă la sfârşit. Ceea ce a fost o amăgire, se transforma în legenda. (Aplause). Ct: zice acest om ? Ce zice banda care trâeşt* în numele şi din numele lui ? «Ion Bratianu a făcut pe 48 I Ion Rră-tianu v’a dat libertatea ! Ion Brătianu v’adat egalitatea! Ion Brătianu v a dat independenţi!» Nu este adevărat! Este mal întăiu de toate o ruşine pentru o ţară, este o insulta pentru un popor a se zice că datoreşte unul om libertăţile şi drepturile salel (Aplause). La 48, Ion Brâtianu era un om de 2b de ani, un pigmed politic mal nebăgat In seamă. Dar ar fi fost un Gavour sad un Bismark, el n’ar fi fost în stare să facă opera colosală pe care el şi neruşinaţii săi linguşitori ’l-o atribuesc atât de gratuit. (Aplause). 48 l'ad făcut ideile timpului, acea suflare de neatârnare, de deşteptare, care trecea ca vântul prin aerul Europei, care sguduia popoarele vechi şi deştepta popoarele tinere. (Aplause). 48 l'au făcut oratorii, poeţii, cugetătorii neamului românesc dincoace şi dincolo de GarpaţI. (Aplause). 48 l’au făcut In fine chiar boeriî şi privilegiaţii care ad venitcel mal mulţi de ad sacrificat interesele şi prerogativele pe altarul binelui public. (Aplause). Şi daca trebue sâ vorbim de nume proprii, 48 l’ar fi făcut mal cu seama un Heliad şi un Teii, dar mal bine să zicem ca l'a fârut întreaga naţiune românească (Aplause). Şi să nu uitaţi ca acel doi oameni au sfârşit cariera lor în rândurile partidului conservator care merită şi a meritat numele de liberal-conservator. Nu, Ion Brătianu n'a Iacul pe 48 dar putem se zicem că 48 a făcut pe l. Brâ-lianu Aplause) şi nu este fapta sa cea mai buna. . Aplause prelungite). Darded. D. Rrâlianu de ce nu se mal pomeneşte când e vorba de 48? Oare pentru ca asta zi dă pe faţă ruşiuele şi crimele guvernului, i s'a şters şi trecutul şi nume'.esădîn istorie? (Aplause) Dar d. I. Brâtianu, omul de la 48, de cine este înconjurat astă zi în Senatul, îu adunările sale; de cine este reprezentat asla-zi în administraţie, în diplomaţie? Oare oameni da la 48 sunt, nu voi zise boeriî, dar reacţionarii, rămăşiţele cele mal putrpde ale re-gimelor trecute cu care se făleşte şi se Înconjoară? Să’i numesc?... Nu voesc a face personalităţi. (Aplause). O voce : Vdacrose! (Aplause prelungite). Dar 48 nu a fost de cât o încercare generoasă, strivita imediat de invaziu-nea străină. Libertăţile noastre reale datează de la aude două mari adunări, Divanul ad-hoc din 56 şi Gonstituanta din 06. Nu erad conservatorii în majoritate In aceste două adun&rl ? Nu era Manol. Cost. Euureanu. preşedintele Constitu-• antei ? Dacă partidul liberal de atunci, I pe care. nu ’! voi desonora comparându'l cu colectivitatea de astă-zi, a luat iniţia-I tiva multor reforme, apoi ce împotrivire a găsit în foştii privilegiaţi? Toate aceste mari reforme nu au fost votate în unanimitate de aceste patriotice a-dunărl şi minciuna de astă-zl care le a-tribue unul om, cel mai neînsemnat , poate în timpurile acelea, poate se schimbe întru ceva recea şi neînduplecata istorie? (Aplause). Cel puţin, dacă acei patrioţi n’su putut a se bucura de opera făcută de dânşii, ar fi bine să nu se insulte ţărâna lor de pigmeii care profită dp bine-fa-cerile şi sacrificiile care le-ad făcut. (Aplause). Ce ’I lipseşte, ca operă Liberală. Constituţiei de la 06? Nici libertatea presei, nici libertatea Întrunirilor, nici juriu, nici regimul parlamentar In toata puterea lui, ba încă dânsa conţinea a-tătea libertăţi, în cât maî putem să a-dunăm câte-va rămăşiţe chiar dupe revizuirea făcută de d-lor. (Aplause). Nimic nu ad respectat dar, nici pe morţi, nici pe vil, nici adevărul, nici is loria. Pulerea, bogăţia, iată scopul lor înalt. (Aplause). Ţara nu este pentru dânşii de cât o scară pe care o calcă cu piciorul, pe care se urca cât pot mal sus. Dar aceasta scară se compune de trepte vil. Ea suferă, ea trasare, ea slngerează, ea se va scutura odatâ. (A-piause). Şi cu cât se vor fi suit mai sus, cu atâta căderea le va fi mal sdrobi-toare şi mal adânca. (Aplause prelun gite). V'a vorbit d. Arion de finanţele lor In trasuri generale. Nu voi să refac Înaintea d v. acest studia atât de complect. dar aş vrea să mal precisez câte-va puncte. Guvernul conservator care a precedat guvernul colectivităţei a guvernat cinci ani. Cât a cheltuit In acest timp? Iată ţifra esactft dupe socotelile chiar ale Curţei de CompturI şi ale ministerului actual. 139,007,4*6 lei sad în ţifrâ rotundă 440 milioane lei; şi cu aceşti bani a făcut faţă lutulor cheltuelilor publice şi a esecutat dru murile de fler concedate lui Strusberg, de şi sumele destinate pentru aceste drumuri de fier fuseseră furate de Slrusberg, Ambron şi cinstiţii lor to varâşî; tot-de-o dată a plătit datoriile lăsate de prima descălicare a d Iul I. Bratianu tn bugetele ţărel. (Aplause). Prin urmare, daca In cinci am s’ad cheltuit 440 milioane ce trebuia să cheltuiască tn zece ani cinstita colectivitate ? îndoit, neapărat, adică 880 de milioane. E baie, ştiţi cât a cheltuit? Un niilinrd si jimietale în ţifra esactft: 1,302.70 1,027 Iei! Şi pentru ce? 0 voce: A fost pentru Costinescu şi Caro da 1 (Aplause). D. Al. l.aliovarl. A fost pentru a-ceştia şi pentru mulţi alţi. A (ost pentru unii români mult, şi pentru străini şi mal mult. A fost pentru englezi, a fost ovrei, a fost pentru toţi. (Aplause). Toţi venead la pradă, toţi venead la Împărţeală. Erea ţara fără streaje şi satul fftrâ câini! (Aplause prelungite). Ad cheltuiţi miliard şi 1/2; dar nu s'ad mărginit aci. Dar emisiunea de renlft ? 940 de milioane ad fost emise, şi cred ca rămâi sub adevăr. Dacă scoatem de aci vre o 250 de milioane, datorii vechi convertite—şi le fac partea largă,— remâne 700 de milioane împrumutate de dânşii peste buget. (Aplause indignate). Dar Banca 1 dar biletele ipotecarei Iată dar: 2 miliarde 200 milioane şi mal bine risipiţi în 10 ani de zile de aceşti oameni 1 Dar bugetele şi Împrumuturile judeţelor şi ale comunelor I Voci : Hoţii I hoţii I hoţii I D. Al. Lahovari. Hoţii 1 hoţii! strigaţi d-v. Hoţii ad strigat şi judeţele care ad trimes deputaţii oposiţiunei In Camera 1 lata strigătul de la Craiova, de la Severin, de la Ploeştî, de la Giurgiu, de la Buzău, de la Braila, de la Bârlad, de la Iaşi, de la Galaţi I (A-ptause). Diu toate oraşele mari ale ţărel numai capitala nu s’a rostit. Dar când Bucureştii vor da şi ei acest strigat, sper că nici prajul nu se va alege din acest guvern I (Aplause prelungite , Voci: Jos Bratiauu, la puşcărie hoţii). Dar pentru ce s’a cheltuit 2 miliarde şi jumătate în 10 amTPentru ca un d. Bratianu să nu stea pe banca de deputat. (Aplause) Pentru caunCatargiu să nu stea pe banca de senator, dar pentru ca un Radu Mihai să stea pe banca de ministru. (Aplause). Zic că ad cheltuit pentru armată. Da, pentru afaceri de obuzuri şi de a buzuri. (Aplause). Abuzurile lor ne sărăcesc, şi obuzu-rile lor1 ne omoară, pe soldaţii noştri, iar nu pe inamicii (Aplause). Nu le ajunge banii noştri, averea noastră, munca noastra, le trebue sln-gele nostru I (Aplause). Ad cheltuit 80 de milioane, în termen de mijloc, pentru armată, în fiecare an. Şi anul acesta peste această suma 56 de milioane credite extraordinare. El bine' mă tem să o spui în public, dar cu ast fel de administratori, cu Maieani şi Angelesci, ’mi e frică ca armata noastră se nu fie desorganisata şi ca la ora de pericol să uu poată fi mobilizata. Ast-fel nu era armata pe care a moştenil’o de ia guvernul nostru şi pe care In şase luni a putut să o poarte pe câmpiile Bulgariei. (Aplause) 1 Nu în şase luni, dacă d. Bratiauu ar fi fost un Moitke cum se pretinde că I este un Bismarck, putea să organizeze şi să compledeze uu lucru aşa de greu cum este o forţa armată. (Aplause). Dlnşii vorbesc de Plevna parca ar-i mata organizată de el ar fi lual’o, parcă ar fi luat’oRadu Mihai cu prefecţii lui. (Aplause) Sângele nostru a curs pe câmpiile bulgare, sângele fiilor, sângele fraţilor noştri. (Ap/ause). Dar pe când unu mergeau la gloanţe alţii mergead la furnitură. (Aplause) Unii luad redute, alţii decoraţiunil (Aplause). www.dacoromanica.ro Unii se bâtead şi muread, alţii se lâu-dad şi se îmbogăţead. (Aplause prelungite), Dar cu toate astea Plevna a fost o aureolă pentru guvernul Iul Brătianu. Razele acestei glorii, isbindu ne de o data ne a întunecat vederile. Naţiune meridională, naţiune impresionabila, oe am ameţit de fumul victoriei şi toţi un moment am simţit o patriotica mişcare care a făcut se bată Impreuuâ toate inimile româneşti. Zorile dimineţei nu sunt mai plăcute de cât primul ztmbet al gloriei înveselind pamtntul unei naţiuni întinerite. (Aplause prelungite). După două secole de amorţeală era primul nostru fapt militar şi drapelul ciuruit de gloanţe al armatei române a acoperit un moment goliciunea şi nemernicia guvernului lui Brâtianu (A-plause). Aşa dar, cum zice un mare po»t francez, graţie împrejurărilor, graţie vitejiei armatei noastre, o oorba victorie a adumbrit cu aripele sale fruntea unor nemernici; ast fel câte o datft o acvila se abate pe un morman de gunoi. (A-plause îndelungate). Dar fumurile gloriei se risipesc mal iute tncâ de cât fumurile vinului; şi după ce ne am trezit din acest vis plăcut, ne am gâsit în faţa triste! realităţi: Finanţele risip’te, impositelelntreite, magistratura fără prestigid şi fara inde-pe.ndeuţa, administraţia în cap cu Radu Mihai, armata prada Maicanilor şi a Angheleştilor. (Aplause). Un colţ al vălului s’a ridicat şi prive- i liştea este înfiorătoare. S’a deschis numai o fereastra şi ema- ! naţiunile ad infectat aerul întreg. Ce va ! fi când se vadesvalui întregul putregai In hidoasa lui goliciune ? (Aplause). De aceia nu voeac independenţa, nu voesc opoziţiune, nu voesc control, nu voesc nici chiar discuţie. Nu pot să voiaseft oameni cinstiţi, acolo unde pe banca ministeriala se resfaţa Anghelescu şi Radu Mihai. [Aplause). Nu pot să voiasca oratori la tribuna unde divaghează uu 1. Bratianu. /A -plătise). Elocinţa raţiunea, bunul simţ, nu mai ad drept de cetate printre dlnşii. Acea colectivitate, compusa din co-mersanţi care fac politica ca să nu faca falita. (Aplause) Din medicii fara clienţi, din avocaîl fara pricim şi din câte-va personalităţi îngâmfate care nu mai ad nimic de vânzare de cât numele lor ( Aplause) îndrftsneşte, ei, aleşii prefecţilor, să gonească din adunare pe a-leşll naţiunei. (Aplauseprelungite). Alegerile opoziţiei sunt mai curate de cât aurul care a trecut prin foc. Cetăţeni ai capitalei, să nu suferiţi a-ceasta ruşine 1 Judeţele ad ales 50 de deputaţi independenţi: capitala trebue să’i menţină (Aplause). Acest oraş are date mari tn istoria Iul: să nu le întunecaţi astazi. Când capitala a voit, totul s’a făcut. (Aplause). Astazi vă cerem să scăpaţi ţara de un partid care nu merita alt nume de cât partidul fraselor [goale şi pungelor pline. (Aplause prelungite, strigăte : Tra-iasca Lahovary ! Traiascft opoziţia I Jos Rratianu I Cinci minute ova ţ luni le re-sună fără întrerupere. In sfârşit d. D. Bratianu poate da cu-vîntul d-lui N. Blaramberg. D-nu N. Blaramberg Fraţilor l Văd cu fericire câ leul Începe a se deştepta şi la singura Iul mugire şacalii, hienele şi lupii ad se reintre tn vi-suina lor. Erea timpul I câci daca o mare parte a ţărel şi-a făcut datoria în ultimele alegeri, Bucureştii ad rămas cu mult mai îndărăt şi datorez opiniunel o revanşă. Mulţumită amorţirei sale neiertate guvernul şi-a putut 9pori îndestul cortegiul oficial, spre a simula majoritatea în Cameră. Se nu vă aşteptaţi dar ca se vă fac la rândul med lungul pomelnic al nelegiuirilor regimului; câci dupe mine a crede ca acele au uevoe a fi mered împrospătate în memoria fie căruia, spre a fi resimţite, este a insulta patriotismului cetăţenilor, Şi aceasta cu atât mai mult ca ei ad fost păţiţii. Am venit la această tribuna spre a Îndeplini o altă datorie austera şi a face un alt proces. Procesul d tră, al acelora ce a’ţt dormit şi procesul nostru al acelora ce n am făcut nimic ca se vă deşteptem. Dar acesta este un lung proces pe care îl încep astă zi, dar pe care îmi reserv al termina Intr’o altă întrunire când veţi fi stat maî puţin tn picioare. Câci sper că lntrurile vor succeda Întrunirilor şi câ vom face din ele aci înainte o adevărata scoală de civism; astă zi când în fine am reuşit se ne procurăm un local apropiat. Ce ţin se vă spun dupe acum, este câ d-voastrâ între alţii, vă incumbă sarcina de a dovedi acest adevăr incontestabil de altminterea câ dacă suntem numai cincizeci In Cameră, daca n’am mai rămânea decât unul acolo, In afară suntem 5 milioane de j Români; câci nu candidaţii oficiali pot revendic serios titlul de representanţl ai naţiune!. Pentru aceasta se cere însă un lucru şi un lucru de toate momentele, este de a dovedi neîncetat, a dovedi In toate ocasiunile, că la spatele nostru este nul numai alegătorul mal mult sad ma puţin timid, dar şi cetăţeanul demn de acest nume şi care nu ştie ce va se zică a abdica. Vi s’a vorbii cu drept cuvent de fi-nancele noastre compromise, de miliardul risipit. Acestea sunt crime netăgăduite, acestea sunt atâtea ameninţări pentru viitorul economic al acestei ţări. Dar daca toate acestea ne ameninţă de un faliment sigur, ed mă cutremur mal ales la ideia unul alt fali- ment mult mai ireparabil şi de care ne ameninţă o prelungire a regimului, falimentul moral care e la uşă !... Regimul actual nu mal e In adevăr un regim care compromite şi pierde ţara, ci un regim care o şi desouorâ. Daca după urma acestui regim vitreg n’am fi avut se înregistrăm decât per-derile băneşti, ne am fi putut încă consola, cugetând câ prin muncă şi economie, am putea cu timpul se astupăm toate acele goluri. Dar crima lui în ochii mei,cea mai mare, cea mal iremi-sibilă aceia care mă face se nu mal văd In acest moment nici Maieani, nici Angheleşti nici chiar borfaşii de cea-soarnice, este furarea vaselor sacre, confiscarea libertăţilor noastre publice! Şi aci să’ml permită eminentul orator ce m’a precedat la această tribună să’l spun ca daca impostorii politici au putut câteodată se abuseze de aceste lucruri sfinte care se chiamă libertate şi democraţie, aceasta dovedeşte numai In contra oamenilor, dar nu dovedeşte nimic tn contra lucrurilor. Aceasta este aşa de adevărat ca daca aş’I putea un singur minut admite că căderea Iul I. Brâtianu de la putere este sinonim cu naufragiul liberalismului el însuşi, n’aş fi aci. Aceasta este iarăşi aşa de adevărat încât tot acel care ataca şi combat pe Ioan Brâtianu aclamă pe Di-mitrie Brâtianu. Nu! nu spre a detrona liberalismul luptăm noi astă zi, ci spre a’l resbuna şi restaura. Am venit nu se distrugem templul, ci se gonim pe farisei din-tr’lnsul. Şi dacae vorba de a fi ştiut se devi-sajain pe I. Brâtianu nu ca tribun ci ca ministru tncâ de timpuria, revendic dreptul de prim născut; câci ed sunt acela care deja cu ocasiunea ministerului sed din 1867 proclamam dupe Înălţimea tribunei câ el este tocsinul de la o margine la alta a (grei I Se nu uităm iarăşi ca daca Ion Brft-tianu a mai fost posibil după primul săd minister, el care In urma afacerel Strusberg nu mal putea găsi măcar un colegid în ţară care să’l aleagă şi trebuia nu mal puţin de cât ceva cadesin-teresarea unui Chiţu la Craiova sad cavalerismul fraţilor Moldoveni ca la Dorohol, pentru ca să’şl găsească un modest culcuş, el care nu maî cutesa se afrunte o singură întrunire publică, se nu uitam zic ca pentru a’l revedea din nou la cârma statului a trebuit greşelile unora din acel ce iad succedat la putere. Dar ca se revin la ceia ce vă spuneam adineaori repet câ chiar daca alegătorul şi-a făcut datoria, chiar daca el a ales un demn represintant, el Încă n'a făcut nimic, daca la spatele acelui deputat la uu moment dat şi când ş'ar nesocoti mandatul lui, nu ar fi şi cetăţeanul gata a impune la nevoe şi cu forţa respectul voinţei sale. Şi aceasta aslft-zl n’ar implica nici mticar prea mari sacrificii; câci regimul e părăsii de toţi oamenii de bine şi numai poatecompta pe nici un sprijin, nici chiar pe aceia al armatei. In ade-vâr nu cred a mă Înainta prea mult a-firmând ca acei care ca vitejii noştril ad de devisâ onoarea şi patria nu pot se aibă nimic de comun, nu pot se pac-tiseze cu nici un preţ cu acei care, o mai repet,nu numai compromit şi perd ţara, dar o şi desonorez in nauntru şi afara I If rămâne poate geandarmul I Dar acestuia noi li vom opune cetăţeanul şi cred că atât e de ajuns 1 Domnii mei staţi de atâta timp In picioare în cât spre a nu abusa de bunăvoinţă dv. mă voi popri aci cât pentru astăzi şi voi termina cu aceste cuvinte: Un patriot polonez zicea odata : A a-tenta la libertate este prima crimă, a suferi ca ea se fie pierduta este cea de a doua. Cea dântâi e consumata şi este opera guvernanţilor, cea de a doua Insă n’ar putea se fie de cât a noastra. In picioare dar, pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor noastre. După acest remarcabil discurs, publicul chiamă ia tribună pe d. N. Fleva D-sa Insă cere ertare că nu va vorbi : este obosit de discursurile rostite tu ultima Întrunire şi In şedinţa Camerei de Sâmbătă. Apoi d-sa dă citire următoarei rezoluţiunl : Rezolutiune «ln faţa atitudini majorităţii guvernamentale, care voeşte să depărteze din Camera cu or-ce preţ pe aleşii naţiunii, cetăţenii Capitalei întruniţi tn ziua de 14 Februarie protestează energic şi se declara solidari cu toţi alegătorii care sunt privaţi de reprezintanţil lor din adunare.» In mijlocul entusiasmului celui mal mare şi al strigătelor : La Palat I la Palat 1 d. D. Bratianu abia poate ruga lumea să meargă acasă şi să revină întreită şi lmpâtriâ, latntrunirea pe care opoziţia o va ţine tot tn sala Orfeu, Joi viitoare, 18 Februarie, la 8 ore seara. Esire Lumea Însoţeşte oratorii opoziţiei pe strade aclamându’I. Dlnşii se respân-desc în diferite direcţiuni. Atunci publicul se grămădeşte sub ferestrele clubului conservator şi chiamă pe d. Lascar Catargiu; el nu consimte a se împrăştia de cât după ce d. Catargiu a-râtându-se la balconul clubului a putut fi aclamat. Huideo! Conu Fânică [şeful majorităţel din fosta Camera a fost ecoul acestui strigat atât de puţin măgulitor. Coconia sa se întorcea de ia şoşea,cu caii Îmbrăcaţi, când publicul era Iaca pe piaţa teatrului. De o datâ, la vederea sa, uu imens huideo 1 isbucni. Lumea Înconjura trâsura dând din ce ln.ee mal mare desvoltare manifestaţiei spontanee care se făcea admiratorului formelor plastice a Venireî de Keomenos. 1 EPOCA-- 16 FEBRUARIE 3 Conu Fânică se adresă către un tînâr manifestant: — Cum poţi d-ta să dai cu huideo unul aşa de complezant prieten al tinerime! ? —Hal de aci, d-le ! răspunse tlnărul, nu ’ţl e ruşine să ’ml faci propuneri ? Sunt om tnsurat ! Şi Conu Fă ni că o tuli pe jos, salutat de un ultim huideo al mulţime!. Londra, 25 Februarie. Lord Lyttons, ambasador al Englitereî, I a făcut cunoscut d-lul Flourens că guvernul Reginei nu e dispus se accepte cererea Porţii relativă la protecţiunea teritoriilor sale de pe coastele mării Roşie, şi că modificarea privitoare la presidenţia comi-siunil de supraveghere nu-l pare trebuincioasă. INFOR MATIDSI HOŢIILE DE LA Wl NI STERUL DE RESBEL D. general Maican a fost adus erî din nou la instrucţie, unde a stat aproape două ore, şi unde a fost confruntat cu d. căpitan Mardare. • Indisposiţia colonelului Maican , continuând dânsul, nu a putut fi a- dus eri la instrucţie. * Ni s’au adus azi nişte informaţii privitoare la o cantitate iusemnată de aramă veche, provenită din căldările ce s’a strâns de câţi-va ani, de pe la corpuri, şi care s’a vîndut la licitaţie prin simplă înţelegere. Lucrul fiind destul de însemnat ne reservâm dreptul a reveni mai pe larg, în curând. * * * Generalul Anghelescu a compărut azi din nou dinaintea celor doi comisari regali, Însărcinaţi cu instrucţia generalului Maican. * * Eri dupe prânz d. general Budiş-teanu a mers la ministeriul de res-bel unde a căutat mal multe dosare, ce ’i sunt necesare la instruirea a-facerei Maican. * O întrebare d îui ministru de res-bel. Ştie d-sa că colonelul Maican chiar acum când se află arestat, poartă sabia ? Azi când d-sa a fost adus de subdirectorul arestului militar la instrucţie, purta sabia. Scandalul este la culme, chiar soldaţi ce se aflau pe scările consiliului de resbel, se mirau de acestă toleranţă. Colectiviştii vor se propue in Cameră expulsiunea d-lui G. Panu, ast-fel dupe cum s’a făcut la 1866 cu d. M. Cogălniceanu. Ni se spune chiar că 50 de deputaţi au semnat deja o propunere în acest sens. s Eri d. Cornte Goluchowsky, ministru Austriei a avut o lungă întrevedere cu d. Dem. Sturdza. ** Aflăm că d. Ferekide care doreşte înaintarea d’emblie a unor favoriţi va cere îndată dupe constituirea camerei modificarea unor articole din legea organică a corpului diplomatic. Cu toată desminţirea dată de una din foile guvernamentale ştirei des- fire posibilitatea unei apropiate câ-etorii a perechei noastre Regale peste graniţă, putem asigura că este foarte serios chestiune de această călătorie. Chiar în cel din urmă consiliu de miniştri ţinut sub pre-sidenţa Regelui s’a vorbit despre dânsa. —SBR- D. lancu Sturdza ne trămite din Bârlad o întâmpinare relativă la situaţia ce ’şi a creat acest onor deputat în urma declaraţiunei ce a făcut în luna Decembre în cameră, cu privire la nevinovăţia generalului Anghelescu. D. lancu Sturdza voeşte a respun-de la un articol al nostru apărut sub titlul : Un fost general. Ne vom ocupa mâine de întâmpinarea d lui Sturdza. Consiliul de miniştri a delegat pe d. Dim. Sturdza pentru a se ocupa cu tot ce priveşte cestiunlle relative la tractatele de comerţ. Dar d. Ferekidi ce treabă are ? DEPESI TELEGRAFICE AGENŢIA HAVAS Constantinopol, 25 Februarie. (Cale indirectă)—Iq privinţa incidentului din Damasc, circulă ştirea că d. de Montebello ar lua în curând un congediu de circonstanţâ. Această ştire pare cu totul neîntemeiată, pentru că ancheta nu s a început încă, din causa indisposiţiel lui Riza-Bey. Paris, 26 Februarie. D. Flourens a fost ales deputat al departamentului Hautes-Alpes. Londra, 26 Februarie. Observer zice că Foreign-Office a primit ştiri de la Emin-Bey cu data de 15 Sep. tembre. Emin-Bey aştepta pe Stanley în Noembre. Masuah, 25 Februarie. Se asigură că Negus a sosit la Godofe-J&sei cu toată armata sa, la 22 Februarie. CORPURILE LEGIUITOARE SENATUL Şedinţa de la 15 Februarie 1888 Şedinţa se deschide la orele trei. ăe acordă o sumă de congediurl unor domul senatori bolnavi. Senatul votează un împrumut de 370,000 de lei pentru diferite construcţiunl în o-raşul VasluiU, şi un împrumut de 50,000 lei necesar comunei urbane Caracal pentru pavarea drumului de la gară până în oraş. D. Miniştrii Sturdza, depune pe biroU un mesagiu pentru modificarea unul articol din legea silvică. Ne mal fiind nimic la ordina zilei, Senatul se ocupă eu votarea mal multor Indigenate. D. CAMERA Şedinţa de la 15 Februarie 1888 145 deputaţi presei)ţi la 1 şi un sfert. D. N. Fleva cere dosarul relativ la a-tentatul cercat în 1869 contra d-lui Kogăl-niceanu tncares'ar afla acte interesante privitoarele naţionalitatea d-lul Răducanu Ioan alesul colegiului I de Ilfov, ("mişcare) Preşedintele ia act de aceasLă cerere. D. ItupoHor Ikimilrcscu dă citire protestului alegeri colegiului Iii de Dolj In persoana d-lor SLolojan şi Pazu. D. Clocazan zice că de mal înainte e convins că majoritatea va admite conclu-ziunile sale tinzând ia numirea unei anchete parlamentară care să cerceteze la faţa locului împrejurările în care s’a făcut la Dolj alegerea colegiului III. E convins că majoritatea va admite a-ceastâ cerere de oare ce cazul se presintâ cu mal multă gravitate ca ia alegerea d-lul Tache Ionescu pentru care majoritatea a votat trimiterea unei anchete. D. Radu Stanian a spus de unâzi că Plo-eşti şi Craiova în tot d’auna aU apărat libertăţile publice contra arbitrariulul. D-sa a avut dreptate : La Ploeştl şi la Craiova aii căzut aceia care represintaU arbitra-riul (aplause). D. Ciocazan narează apoi cele întâmplate în Craiova cu ocazia înirunirel, şi dovedeşte cu mult hun simţ şi claritate câ escesele aU provenit acolo din partea guvernamentalilor şi a adminittraţiel; iar nu, cum s'a avut lndrăsnealâ a se afirma, din parLea opoziţiei. D. I>r. Komniceanu cere preşedintelui să observe tribunelor d a nu mai şişii. Preşedintele răspunde d-lul dr. Ilora-uiceanu câ n a auzit nici un şişiit. Se vede câ e ziua doctorilor azi, căci a-bia poate oratorul continua din cauza întreruperilor, d-lul dr. Vlftdescu căruia nu'I plac adevărurile spuse cu multă francheţă şi vervă de ginerile on. d. Ghiţu. Cine-va observând ironic d-lul Ciocazan această alianţa. D-sa răspunde cu multă demnitate câ dacă are onoarea d'aavea pe d. G. Chiţu socru, aceasta nu e un motiv pentru a’l împărtăşi fără restricţie iedeile sale d’asupra oamenilor de la putere. D. Ciocazan spune cum a vezut în oala înirunirel de la Craiova comisari îmbrăcaţi civil care'l întrerupeau pe când vor-Gând i-a Întrebat de ce întrerupe: — Aşa avem ordin, i-aU răspuns aceşti nenorociţi. Cele petrecute la Craiova a indignat chiar pe mulţi colectivişti. Unul care facea parte din comitetul guvernamental şi-a dat chiar demisia din acest comitet motivat. Oposiţia tnchiriase sala teatrului d-el Teodorini; această doamnă Insă a fost silită se tntoarcâ banii căci administraţia a ameninţal’o să o ruineze cu desăvârşire daca oposiţia va ţine întrunire In acea sală. D. Tache lonescn, sunt autorisat de însăşi d-na Teodorini se declar aceasta in parlament. D. Ciocazan, am aci chiar scrisoarea d-el Teodorini. Oratorul istoriseşte apoi cea ce s’a petrecut cu Ion Ungureanu care a presidat întrunirea colegiului Ill-lea şi care a doua zi a fost secuestral de administraţie şi nu s’a putut obţine liberarea lui de cât graţie intervenţiei procurorulul-general. Bandele de bătăuşi eraU aşa orgauisate In cât nu mal putea pătrunde tn sala alegerilor de cât aceia de care eraU siguri sub-prefecţil şi comisarii. Ast-fel d-sa enumera o sumă de fapte precise, cu nume, cu date cu mărturii, şi cere ca pe temeiul lor să se numească o anchetă precum Camera a numit una în privinţa alegerel d-lui Ionescu — contra căreia nu s’a putut înainta, nici un singur fapt precis! * Aci se petrece un mic intermediu comic. Am zis comic de oare-ce e vorba de d-nu Epurescu. Incorigibil întrerupLor, onor. d. Epurescu observă ironic d-lul Ciocazan că nu d-sa va veni la putere căzând guvernul, şi nu d-sa va îndrepta lucrurile. — Nici eU, nici d-ta ! răspunde cu multă potriveală oratorui, (risele generale pâ nă şi pe banca ministerială). — Asta nu se ştie, murmură ambiţiosul Epurescu! (ilaritate şi mal mare). In tot caşul nu voi veni la minister In compania d-tale! — Asta o ştiu, replică d. Ciocazan fiind câ al mal trecut o dată tn compania mea şi apoi te-al întors la guvern. D. Epurescu îşi perde cumpătul, (rlsete, aplause). urmă cuvtntul spre a susţine ca d. Ciocazan cererea de anchetă. D razii, nu vrea se răspundă domnului Ciocazan tn cea ce a zis despre numirea anchetei pentru d. Tache Ionescu; nu vrea se respundâ nimic Iu cea ce a zis despre bătăuşi; de oare-ce afacerea e înaintea justiţiei. Nu vrea sărăspunză ia imputarea ce i-a adus că ar 11 a'«s de administraţie ; de oare-co d. Ciocaz.,.i i-a ziscâ e prieten, şi nu presupune ca >l-sa ar vrea să aibă prieteni aleşi deputaţi de a<1min:straţ,ie. Nu vrea să răspuuz* tn cea ce d. Ciocazan a zis despre Ion Ungureanu; daca toti alegatorii d-voastra— zice d-sa— sunt ca ton Ungureanu ap >i am onoarea se ve spui ca v’ahnles d; nişte puscartasi, ţsgomot-miş-care). Şi cu ast-fel de argumente onor. d. Pazu conchide că alegătorii colegiului al Ill-lea de Dolj nu sunt oameni capabili d’a fi influenţai! de sub-prerecţl şi administraţie. (Aplause). Voci, jrîsete!) închiderea discuţiei! D. I*. Gradistcanu se suie la tribună zicând ca nu ar ocupa acel loc dacă ar fi să vorbească numai contra închidere!. D-sa pretind» a vorbi tn fond căci a cedat cuvântul săU d-lul Pazu şi nu crede că Camera va face nedreptatea d'a Închide discuţia până nu isedâ şi d-salecuvtntul. Preşedintele consultă Camera şi după conlra-probă favorabilă d-lul Gradişteauu acesta i-a cuvtntul. D. Dimancea văzând aceasta părăseşte locul săQ, şi din uşa anticamerei face semne deputaţilor din majoritate să vie acolo, de sigur pentru a le comunica înaltele porunci. D. Lccca cu glas tare: Duceţi-vă, d-lor, nu vedeţi cum vă chiamă d. Dimancea 1 (Ilaritate prelungită). D. Gradistcanu, arată cu câtă mal multă dreptate Camera trebue să numească o ancheta tn alegerea colegiului III de oarece a numit o asemenea anchetă tn alegerea d-lul Tache Ionescu. Argumentele sale sunt din acelea peste care nu poate trece o minte sănătoasa, un spirit imparţial. Aceste argumente însă desvollate cu rarul talent, şi admirabila elocuţiune a acestui maestru al cuvtntulul sunt într’adevăr irezistibile. D P. Gradişteanu se ridicâla o înălţime nemaipomenită tn paralelul ce face între corupLul Stolojan şi onestul Chiţu. (O. Chitzu pare foarte emoţional, vecinul seu ultra-pomeduitul Stoicescu cauta se paralizeze efec'ul produs de cuvintele oratorului prin repetite şoapte la ureche). D. Gradişteanu, arată câ membrii parlamentului Român nici trebue măcar a fi bănuiţi; d’acea în aceasta alegere în care se arată fapte precise, nume de funcţionari prin care se dovedeşte că administraţia şi corupţia ad presidat la alegerea d-lor Stolojan şi Pazu, trebue ca Camera se numească o anchetă parlamentară. Nu putem reproduce frumoasele perioade oratorice ale d-lul P. Grâdişleanu. Păcat d’atâtea frumoase cugetări, d’atâ-teâ puternice argumente! Margarilas, ante... colleclivislos. Minoritatea singură aplaudă pe d. P. Grâdişteanu. D. Dimltreseu ca raportor şi interpret al majorităţi vorbeşte pentru respingerea propunerel de anchetă. Argumentaţia sa este pe cât de slabă p’atât de bogată în inepţii declamate pe un ton de violenţe, care contrastează în-tr’un mod nenorocit cu tonul liniştit şi magistral cu care vorbea on. d-nu P. Grâdişteanu. D-sa conchide zicând minorităţel ori să îşi retragă protestul ori va cere majorită-ţei să respingă. Voci închiderea discuţiei. D. Ciocazan în zadar ia cuvântul contra tnchiderei. Majoritatea închide discuţia. Votarea începe. Sunt trei ore si 1/2. Scandalul Aţi observat că în fie care şedinţă este regulat câte un scandal. Eroul scandalului de a;I este on. d. lancu Sturdza, vestitul preşedinte al comisiei de anchetă numită în afacerea Anghelescu. Tocmai a-propo de aceasta afacere se vede ca e vorba căci onorabilul vociferează într'un colţ al Camerei în aşa mod încât Preşedintele se redicâ crezând câ s'a Întâmplat bătaie, tribunele se emoţionează, damele se sperie, ziariştii se urcă pe scaune ca se vază ce e! In timpul a-cesta d. I. Sturdza cu figura sa conjectată, cu ochii eşiţt din cap afară, cu glasul strangulat, tu loc sâ se scuze, acuză, şi face o gălăgie de spaimă, crezând ast-fel ca sâ învingă pe toţi cu tăria glasului săU, ne putând se ti convingă prin ,tăria raţionamentului. D. Sturza nu e d’altmintrelea om cu care se discute cine-va ; d-sa e un fanatic. Cu fanaticii nu se pune nimeni. Daca a mers d-sa cu fanatismul până a lua pe respuuderea onoarel sale onorabilitatea generalului Anghelescu ! Ce vreţi mai mult ? Şi sâ nu credeţi ca se câeşle. D-sa e gai-t şi acum se jure pentru cinstea ori carul Maican, ori c*rui Anghelescu, numai as» să îl ceară Brâtianu, numai aşa se c. eazâ de interesul «partidului». Un Sturza!... Nu erată destule Muscl şi Pleoşniţe tn Camera pentru asemenea ispravă ? h Dar votarea se isprăveşte. Eacâ resultat d: Votant! : 1-1? major.lateu absoluta 74 l’eulru 40 contra 101 In consecinţa propunerea trimeterei u-nei anchete parlamentare la Craiova oen-tru cercetarea alegerel colegiului III se respinge. Dd. Pazu şi Stolojan sunt proclamaţi deputaţi. Dupe ce recapitulează diferitele argumente care fac ancheta necesară, d. Ciocazan cere camerei sâ numească o asemenea anchetă. • • D. P. Gradistcanu, cedează cuvtntul d-lul Pazu ca d-sa se vorbească contra anchetei, sperând câ Camera ÎI va acorda în O chestie personala D. Fieva reievează cuvintele pronunţate de d. Demetrescu în contra minori-ţaţei şi a d-sale în particular, şi rechiamă pe d. Demetrescu la sentimente mai modeste. Când r.’a ales cine-va — zice d-sa —prin administraţie cum te-ai ales d-ta la laşi, este mal modest ! (aplause prelungite). D. Tzoni. Da I d-le Demetrescu pe d-ta a l.ninistraţia ear nu Iaşii te-a aies (a-plause). D. Demetrescu. Când va veni cercetarea alegerel coleg. II de Iaşi voi respunde d-lor Tzoni şi Fleva, Se proclamă deputat d-nu Poenaru-B or dea. Alegerea d-iui Colonel Ffllti D. Visanti cere invalidarea d-lul Pilit îs care se află In aceleaşi condiţiuni la Ialomiţa, ca d. Dumitru Brâtianu la Prahova. | |Suntem drepţi, zice d sa, vedeţi bine, d. Coionel Filitis, de şi ne este amic politic, totuşi cerem invalidarea iul precum am cerut p’acea a d-lul D. Brâtianu. D. Vizanti cere numirea unei comisiunl de 5 memori care sâ studieze cestiunea biletelor tndoite tn douâ. D. Tache Ionescu zice să este nevoită minoritatea se sară in ajutorul unuia din membri majontăţel, pe care tot atât de nedrept vrea sâl invalideze Camera precum voeşte se invalideze şi pe d. D. Brâtianu. D-sa arată cât de puţin serioasă este a-legaţia câ biletul Îndoit tn douâ este bilet cu cheie. Cât pentru numirea unei comisiunl a 5 membri, d. Tache Ionescu se întreabă cum ar putea 5 memorii din Cameră se aducă tn această cestiune mal multă lumină de cât întreaga Cameră? Poate însă că ideia numire! acestei comisiunl este poarta de scăpare ce majoritatea vrea sâ’şl descliizâ pentru a reveni, dupe o septâmânâ de matură chibzuinţă asupra votului ce a dat tn privinţa alegerel d-lul D. Bratianu. • * • O discuţie de regulament se începe asupra punerel votului. D. 1*. Grâdişteanu provocatorul acestei discuţii dă ocasia d-lul Ioan Sturdza de la Bârlad sâ se manifesteze In toată deplinătatea stupidităţel sale mintale. Dar lucrul hazliu de lot 1 Fanaticul Sturdza încetul cu încetul alunecând în digresiuni ajunge a spune la sfârşit tocmai contrariu de ceea ce zisese la început şi cade de acord, fără ştirea şi voia sa, cu thesa susţinuta dc minoritate ; adică câ or cum s ar pune votul, Camera votează validarea sad invalidarea deputatului; de unde con-clusia că trebue majoritatea de douâ treimi. Majoritatea pare opărită pe când minoritatea tn hohote de rîs aplaudă cât poate pe nenorocitul Sturdza. Acesta nu mal îndrâsneşte a scoate un cuveni. Nu Înţelege încă ce nerozie a făcut, dar vede câ trebue sâ fi făcut vre una; de oare-ce minoritatea face aşa haz, şi colectiviştii aşa nas I Tace, şi nimenea nu vine sâ’l felicite. Bietul om, nu e aşa vinovat, n'a fosL presiute ia precedentele şedinţe, şi n'a putut ghici ce se petrecuse. * * Resiiltatul votului Volanţi H5 Majoritate absoluta 73 Pentru 100 Contra 43 Abţineri 2 Deci propunerea de invalidare a alege- rel d-lul colonel Filitis este admisă. • • Se proclamă deputaţi de ialomiţa d-nil Stoenescu şi C Lecca. * D. Taclie Ionescu raportorul secţiunii II tnlocueşte la tribună pe d. Demetrescu. Alegerile (lin Rilînnicu Surul La colegiul I se proclamă de deputaţi d-nil Al. Plagino şi Al. Popescu mal fără contestaţie. D. Fleva cerând cuvtntul, din toate părţile se aude strigăte : iarta’ll iarta’ll — EI bine! sâ l iert. (ilaritate) D. Fieva şade. D. Tache Ionescu dă citire contestaţiilor ridicate contra alegerii colegiului II de Râmnic. Se ştie câte ilegalităţi aU pătat acea alegere; se ştie câ armata a fost de douâ ori chemată; se ştie că fraţii Orovenl şi alţi cetăţeni aU fost maltrataţi, că primarul Tzulzuianu Popescu a comis o mulţime de ingerinţ. D. P. Gradistcanu arată câ faptele precise ce se euumerâ în această contestaţie sunt lesne de constatat. La Râmnic tn loc sâ se facă buletinele pe hârtie ordinară, precum legea prescrie, şi s'a făcut preiulindenl d. dr. Popescu le a făcut pe carton. Eacâ-te un exemplar, zice d. Gradişteanu arătând un carton cu numele d-rului Popescu! Un uşier poartă din bancă tn bancă cartonul de la Râmuic şi din toate părţile se ridic esclamaţiunl. D. Gradişteanu, 52alegători sub şerifi această protestare care conţine atâtea fapte precise: I. baterea candidatului oposiţiel. Merită sau nu un asemenea fapt sâ (ie constatat? II. câ alegătorii bănuiţi erafi aduşi de la vot in localul percepţiei unde ÎI buzunâ-rea oa se îl controleze cum aU votat. Şi cine dirigia această operaţie? Însăşi primarul oraşului d. Al. Popescu, Ţutu-ianu 1 Daca cel 52 semnatari aU spus adevărul, atunci se mearga d. deputat Al. Popescu înainLea justiţiei, se se împace cu legea înainte de a face legi! (Aplause). D. Al. Popescu, cer cuvtntul! D. P. Gradişteanu, mal spune câ plicurile ati fost foarte subţiri. D. general Lecca, asta compensa grosimea hârtiei buletinelor. D. P. Gradişteanu, face apel la d. general Lecca tnlrebându-1 daca aşa a înţeles d-sa se garanteze secretul votului permiţând buletine de carton. D. general Lecca, când cartonul e îndoit în patru nu se mal vede ce e scris pe dânsul. D. Gradişteanu, rlzând. Dar male trebuinţă sâ se vadă ce e scris, când se vede că e carton ? (rlsete). Inteligentul C Zamfirescu. Când cartonul se îudoeşte, se rupe. (Ha! hal Ce spui ?) D. Gradişteanu. Era de carton englezesc. D-sa urmează desvoltarea motivelor puternice ce sunt pentru numirea unei anchete. D. Al- Popescu provocând o ilaritate aproape generală se încearcă a respunde d-iul Grâdişteanu, dar sermanul ce poate respunde la faptele aduse la cunoştinţa adunărel ? îşi tot dă parola de onoare şi tntr’un acces de furie declară că: mai bine murea de cât se se aleaga Oro-veanu deputat la ltimnic ! (Sgomot). Conchizând roagă Camera se respingă contestaţiunea. D. Dr. Uimniceanu apără pe doctorul Popescu, care zice câ era sigur de is-bândâ !a RImnic, liiud-că «or-cine ar fi reu-nsit acole contra tui losif Oroveanu». Acest tip de bătăuş al parlamentului vociferează cât poate şi se face ridicol prin nenorocitele expresiunl ce’I scapă. D. C. F. Robcscu roagă Camera a nu mat readuce cestiunea Iul Oroveanu în Cameră. r<5gomot,protestări, rt-ete se aude, printre altele şi cuvintele de «Catarama», «Kefereu»), D. V Fleva protestează contra modulul cum se aplica regulamentul, sfeterisin-du-se dreptul minorităţel. D. Rtmniceanu înscris a vorbi contra închidere! a vorbit pentru; şi ast-fel minoritatea nu mal poate vorbi contra. Fleva zice câ tribunele şi ţara întreagă judecă şi vor osândi purtarea ma-joritâţei.— (Sgomot mare, — D-rul Malda-rescu protestează). Discuţia e închisă; votul începe. Resultatul votului Voiauti 130 majoritate absoluta 70 pentru 4 1 contra O t Se respinge şi această propunere de anchetă. D. dr. Popescu e proclamat deputat. A-seraenea şi Ai. Tâtaranu, Vizulea şi Vultu-rescu. D. V.Jorjse proclamă deputat pe sine de oare ce nu e nici o contestaţie. Asemenea e proclamat d. Gh.Chiţu. La 6 i/2 se ridică şedinţa. Un Spectator. ULTIME IMITIll Posta din Galaţi află, că politia ar fi găsit pe un grec betrân care ar fi dat o mărturie înscris, legalisatâ de politie, cum câ este moşul amicului nostru Ressu. Acelaşi betrân ar fi afirmat câ ştie căd. C Ressu este născut la Salonic. Şi toate acestea pentru preţul de 300 lei. lată cu ce arme luptă guvernul colectivist contra oamenilor de caracter care ’i-au băgat frica în oase. Itusine 1 IC 0 telegramă ce ne adresează d. Ro-vinaru din Turnul Severinne spune că un mare scandal s’a întâmplat eri acolo din cauza procedârel primăriei locale privitoare la taxele mormintelor lacimitir. Cetăţenii care ş -au permis se manifeste indignatiunea loraO fost maltrataţi. Casele lor au fost asediate de călăraşi. Aşteptăm detalii. IC D. Dem. Sturdza Ministru de Culte şi instrucţie publică a invitat personal pe decani diferitelor Facultăţi ca se ia mesuri contra studenţilor universitari care vor fi vezut' pe la în-trunirele opoziţiei. Aflăm Inse câ chiar d. Dr. Rîmni-ceanu a declarat că aceasta nu o pot face de oare-ce n’au a se ocupa de viata privată a studenţilor în afară de uşile Universitate!. IC Eri într’o întrunire intimă tinută la beizadea Mitică s’a discutat dacă nu ar fi bine ca şi colectivitatea se ţinăjo întrunire publică zilele acestea. Mult' dintre cei prezenţi, între care Hagi Limbric (Disescu) s’a opus. x Iată forma pe cât de esactă peatît de plăcută, sub care Vocea Botoşanilor împărtăşeşte lectorilor sgomotul ce circula mai de ună-zi despre de-misiunea lui Radu MihaL Astă zi şi a dat demisiunea ; Hoţul de ceasornice de la Interne. General Radu Mihal, o dată cu demisiunea : Hoţului de la r&sboi, General Al Anghelescu, în urma denunţărilor făcute de: Hoţul de la Flotilă, General Dumitrescu Maican, în complicitate cu fratele seu Hoţul de la artilerie, Colonel Dumitrescu Maican. X Diseară la ora 8 o întrunire a majoritate! parlamentare va avea loc la Naţionala. Invitatele au fost făcute încă de eri, cu menţiunea specială pe ele: «Gestiuni foarte grave la ordinea zilei.» X Erî seară a avut loc, tn sala muzeului din noul Palat al Ateneului, In presenta unui numeros public, inaugurarea conferinţelor pe anul 1888. Spaţiul lipsindu-ne azi, vom publica mâine darea de seamă a acestei serbări. X D. Genera] Gernat comandantul corpului al Il-lea de armată a fost primit azi de M. S. Regele. * D. Kogâlniceanu, a promis se zicea azi la Cameră că va lua cuvântul pentru a susţine pe d. G. Panu, în Cameră, cu ocazia validări. X Mai multe permutări se vor face zilele acestea printre generali armatei noastre. ULTIMA ORA AGENŢIA HAVAS Paris, 27 Februarie.— Eri, din noufi alegeri patru au fost favorabile republicanilor, două radicalilor şi una con-servatorilor. Sunt doâ balotagil. www.dacoromanica.ro EPOCA 15 FEBRUARIE kjm CASA DE SCHIMB I. NI. F E R NI 0 Strada Lipscani, .\o. 27 Cumpera sivinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Cursul Bucureşti 15 Februarie 1888 Cump vend. 5 0/0 Henta amortisabila yi 3/4 V3 14 5 0/0 Kenta perpi-tua y> 91 6 0/0 Oblig. d« Stat 8? 89 1 2 6 0/0 O *l>g deşt drum de fer 7 0 0 Scrii. func. rurale 10« 1/4 104 3 4 5 0/0 Scris. func. rurale 89 89 1 2 7 0/0 Bcris func. un-ane 102 1/4 10z 3 4 5 n/0 Scris func urbane 95 1 4 96 5 oio Scris. Tune. urbane 85 1 2 88 Urbane 5 0/0 iaşi 75 i 2 76 S 0/o împrumutul comunal 74 74 1 4 Oblig Casei pens JeiiOdobO *10 214 împrumutul cu premie 3C 37 Acţiuni bancei n-tion. Acţiuni Dacia-KomAnia* . Naţionala » Constructiuni Argint contra aur 16 50 16 75 Bilete de banca contra aur 16 50 16 75 Florini austriaci 2 01 2 02 DOMNILOR COFETARI DIN TARA M SI MARELE DEPOU DE 80M80M SI»» Bucureşti. — Calea Victoriei No. 77 — Bucureşti Pentru a da o maT mare desvoltare Industriei Naţionale- am arangeal Fabrica cu maşintlt cele mai perfecţionate şt ferme'noi, care tml permit a resîsta în faţa or-cfirc t'oneurente at&t in calitate cât şi preţuri; pentru care dar rog atât pe onor. d-nî Cofetari cât şi pe consumatori a pune la proba spre a se convinge, câci am cautat a lucra şi asorta mal bine ca toţi anii cu toate articolele ce produce această Fabrica precum : Fondant G.ir nit, ţi cu Creme; Praline de Chocolat cu Creme Vanilie, Cacao, Pistasche, Alouga, etc. Pastile de Chocolal, Pastile Gome diferite forme, Chocolal a la Creme forme cadburys; Bomboane englezeşti 22 feluri Rockes Drops la cutii 6 şi to chilo şi cu etichete streine, Vien şi London, asemenea şi la Borcane sistem Klark Nikolas, Englezeşti şi la cutiuţe de lux. UN MARE DEPOSIT DE TOT CE ATINGE BRANŞA COFETĂRIEI Precum; Frunze %i flori pentru («iimiturl, Hârtie pentru torte. Tăvi *1 t-lanele. Culori vegetale Cole, Chocolat, cuverturi pentru lucru, l'nt de cacao ai gusturi pentru Boniboaue oel mai mar*e depou din tara al producte lor candite de Paris si Drageuri D-nil Cofetari care doresc a avea Preciurile corente şi catalogul special, sunt rugaţi a'ml seri şi le voi trimite franco la domiciliul doritorilor; şi pentru o mal mare Înlesnire a d-lor Cofetari din orovincil, am Înfiinţai o Magazie de Transit de unde se vor vinde şi expedia mărfurile cu preciurile mal căzute ca din Capitala fiind scăzute şi acsizele comunei Bucureşti; iar pentru d-nil particolarl consumatori la ocasie de l.ogoilne. Nunti, Botezuri si Soarele, ce vor voi se cunoască industria ţfirel sfi fac următoarele preciurl: Fondant as "lat de 30 f Iun kilo lei i,'o, Praline de Chocol tăcu difrite cremuri chilo Ivi £.80, Urageuci diferite ch lo Ui £,80, Fructe Candite ehilo lei 8,80, Bomboane engl z< $ti chilo lei 4, Caram le cufistivuri migdale creme ele. chilo t i 4, Şampanie de la diferite case renumite şi cu preciurl de concurenţa. Asemenea Licue’uri. Coniacuri, Ceaiu, Pesmcti de 18 feluri din cei mai fini pentru ceai si desert, Romuri diferite calităţi intre care se recomanda adevăratul de llremen exlra fin, din care spre convingere rog a se cere ca proba mărfurile ce sunt a se trimite cu C. F. R. rembursânduse restul iar cele ce sunt e se trimite cu poşta rog a se avansa valoarea prin mandat poştal după care se va expedia marfa. Subsemnatul ailucând lahur to «autitatl mari pentru fabrlcatiunea bomboanelor el a chocolatel pet a tine or ce eon* curenta lu acest articol. Zahar Câpaţflna kilo iei t,lţ — Zahâr frances Cubic kilo lei l,iţ. — Zehâr frances Tos kilo lei i,oţ. ou stima, Gh DOBRICEANU. !4t Adresa Telegramelor: Bomboneria Dobriceanu. — Bucureşti. Bucureşti, Calea Victoriei, 77. •XI MASINE DE TĂIAT F» A E, E AN SI COCENI IN DIFERITE MĂRIMI Mişcătoare cu mâna, cu manegiu si cu abur foarte folositor din causa lipsei de nutret pentru vite Riront 11 VTtintTLl’R ■ Depou 1 Strada Smârdan 8»1 , Ol .11 llLliM.ll Slr.Blbesru-Vodafi 56u xsex -Xft X i x 1 AVUŢIE ASIGURATA IN DOLJE LUNI Cu 50 lei garantat,!. Nofl de tot. Cereai In limba românească circulara gratuita. ' Comptuar Internaţional 43, rue Laffitr, Paris. H- ttw rmmr » tj cunoscând perfect limb* ROUĂ 1 IA Aii mâna, Franceza, Germana şi 11.nana curospontl-nţă comerciala In acest limbi şi compiabilitati-, doreşte a II aneajat II- şi ca voia* or pentru Ko oânia şi Europa, adica unde poseda cunoştinţe Întinse prin voiagale d-j > fa ut*». < on liţiuni avant .gioase. A se adresa la administraţia acestui ziar. CASA DE SCHIMB MOSCU NACHMIAS ,Vo- 8, In palatul Principele Dimitrie Ghika Sir. Lipscani, tn fada nod cladir Buneai Naţionale (Dacia-România) Bucureşti Cumpâră ti Tinde efecte publice si faae ori-ce schimb de monezi Cursul pe ziua de 15 Febrarie 1888 Renta amortisabila ,, româna perpetua Obligaţiuni da stat [Conv.rur.] ,, C. F. R. Municipale T. ,. Casei pens. [300 L.j Scrisuri funciare rurale 3 6 « 6 3 10 7 1 8 1 7 % " „ urbane ti...................... 5 % ;; ■ uei 3 % Obl. Serbesti eu prime Im. cu prime Buc. (*o lei] l-osuri crucea roşie Italian* „ Otomane cu prime Loturi Basilica liombae Act. Dacla-Komânia „ Soc. Naţionala ., Soc. de Constructinni Aur contra argint seu bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote Iranctse „ italiana „ Ruble hârtie NB. Cursul este socotit In aur Cump. Vinde 9* X 98 90 X 9t « eu 3/4 89 8 73 % 74 % ÎI0 *15 104 104 54 8* 3/4 «V g 1W 1« % 95 % X u 75 K 7* 63 u 35 3* St * 35 3S 17 *0 18 5S 17 ** 1*4 \fil 100 100 % 100 *10 *15 S A DESHCIS mmm 3ua.*3Sti — 7 3, alaa IVI 33 ilor, 76 — Buouresti Reparat şi mobilat cu totul din nou — Se găseşte camere de la t leu şi '0 b5ui in su». Asemenea se inch riaza camere mob late cu luna — Sarv ciul prompt, onest şi preciuri moderata.— Se găseşte grajduri pt-ntiu cai şi şoproano pentru trasuri. DE INCHiRIAT PRĂVĂLII MARI SI MICI Proprietar, CORIYELHJ KALIXDERU. 599 IIM— n MS 1* 11. ■■ Was Mâ«MS RE ST A UR i NT ELECTRIC Strada Sf. Xicolae <1 in Şelari, vis-a vis de biserica (In Palatul Socielâlel Naţionale de A si gura re) Sub-semnatul am onoare a aduce la cunoştinţa onor. public ca la Itestaurunlul Kieetrlr deschis Încă de la 8 Noembre 1887, se găseşte mâncări gustoase şi alese, cu preţurile cele mal moderate. B l .»T Rlf FR NC1Z4 $1 0-* G NAL4 Vinuri indigene din podgoriile cele mal renumite cu preţuri foarte moderate. Serviciul nu laşa nimic de dorit, bli Cu deosebita stima, Auton I rosoviei. X *»•***.* X I I t * I I I i X DRULC. STAUCEANU Strada Griviţti, 57 bis. ’ URMĂTOARELE PREPARATE COMPUSE DE: w&msi1MJÎSTUL DIMITRIE G. GHERMAN BbZEU. Se găsecc In Bucureşti n’imal la d. Marin onescu frizer. Hotel Uutoa, str. Academiei. Apa dcntifrice are proprietatea de a tntâri gingiile,fac® st disp a roşiaţa gingiilor şi «Ingerarea lor Intreţ ne curăţenia şi face sâ disp ra piatra şi mirosul gurei; asemenea a** reco andă ca gargara p nlru durer le de gât, angina şi inflatuaţiu-mie gurei. — Sticla costa un lefii. Pont adu de Chiui .a împiedica căderea pârului şi 'I face st crească. — Borcanu 3 lei. Poniada Heliotrop (F,ss. boquet) Borcanu 1 leu Prafuri albe si ro->i pentru dinţi Ara proprietatea de a întări g ngiile Si face sâ strălucească şi st a'bea-cA inţil. - Cutia 50 bani, 1 lefi, 2 şi 2,50 Apa de Chinina curata şi tmpedicA căderea pârului. — Flaconu 1 şi 50 bani. Pudra Virginie Nu conţine nici o substanţa vătămătoare pentru faţa şi dadtura, adică sărurile de plumb, mercur, dupe cum sunt preparate aproape toate pudrele. Este recoritoare. Albeşte şi înfrumuseţează faţa Preţul 3 lei. Pasta pentru dinţi are proprietatea a albi şl a reda luciul smalţului dinţilor. — Cutia 2 lei. farmacia CHR. ALESSANDRIU română ►t. r■ 1.1 il-ii..t■;tr„t A. "V I S ţ Preparaţiunea acestui rin, care pentru mine a devenit on cult e adesea denaturat de mul relegi cari gtsaxc de caviinţâ a debita alte preparaţiuul tn locul acestui vin, de aceia atrag atenţiunea onor. public u nu primi de cât fiaedne originale VINUL COPIILOR PREPARAT DE CUR. ALESSANDRIU Farmacistul Curţii Regale Etatea cea frageda a copiilor 7 face a se îmbolnăvi uşor; pentru a preîntâmpina maladiile se recomanda acest vin tuturor copiilor de la etatea de 6 luni în sus; tinerelor fete le ajuta la buna desvoltare a corpului, IntS-rescedseleşi da putere muşchilor,—Modul întrebuinţării; a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie ce sticla. Preţ ui 3 Iei. Dintre tdte preparatele de gudron care a obţinut o reputaţie netăgăduită tn faţa d-lor doctori şi clienţii ce afi constatat foldse surprinijeidrc e GUDRONUL ALESSANDRIU care se întrebuinţezi cu succes contra durere! de piept, tusei provenita In urma guturaiului, iritaţii1 ni ale peptuiul asttnu, catar al bfişipel udului.—Lipsei de pofta de mâncare, etc,—Cu o lingura din acest Gudron pus Intr’o litr* de apa formezi ape de l'âcura, care se pote da cu mult succes la copil contra bdlelor mal sus indicate. Pentru adulţi se iea o lingura de Gudron In apă ta charatft sad lapte dulce 2—3 ori pe cj>- 2 lei fl. Emplasture gudronat dis Pauvre Hornnie (Alessandriu).—Contra durerilor Reumatismale, a încheieturilor, mijlocului, durerilor de piept, spate şi alte junghiuri, 1 lefi ruinul. Capsule elastloe ou alei de Riolni (Alessan- driu).—O dosă, cutia a 4 capsule I lefi, a 6 capsule lefi şi 25 bani, a 8 capsule 1 lefi şi 50 bani. Pactllo Guiu oae-C o doin-Tolu (Alessandriu) — Superioritatea acestor medicameute in luaWicle de piept este recunoscuta de tdte celebrităţile medicale. Aceste pastile In urma esauiiuari! ce Ii s'afi făcut s'afi aprobat de Onor. consiliu medical superior, 1 lefi 50 bani cutia. Siuaplsmul Alessandriu, muştar in foi. — Acesta preparaţiune esperimentata de autorităţile ndstre medicale şi profesori la facultate a constatat ca fiiud su peridre tuturor celor-l-alte preparaţiunl str fi ine, şi chiar celui de Rigollot, Culia 1 lefi 50 lumi. Capsule oleo-balsamioe-santaline (Ales- sandii tt).—Remedii! sigur contra maladiilor secrete (scursdre, sculament) la bârbnţl, fie In stare prrîs-pfita, safi orl-cât de Învechita, se vindeca prin Întrebuinţarea unei cutii ce conţine 100 capsule, combinate ast-fei pentru un tratament de vindecare complecta.— Modul întrebuinţării şi dieta prescrisa a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fte-care cutie,—Preţul unei cutii 6 lei. S£T a se observa pe capacul cutiei semnătură, coidre roşie, şi a nu vfi debita alte capsule de a carora eficacitate nn se garantez.a. Se Irimite contra mandat postai în orl-ce localitate. ^ER-E1# / Vindecă \ t 8 din 10 ne-uralgiile ţi migrenele aete mal \ Impouird- . e V. tore y' ‘ t '■C Vlădici \ LtJ crampele de \ p| /stomaoh, palpi-] rtaţiile,colice he-\ patice, virsâ I ov \ turl Derrâ- J ^ se, etc. DE VÎNDAEE LA PHINCIPALELE FARMACII DIN TERA In localităţile unde nu se găsesc aceste preparate cererile să se facă la Farmacia Română Bucuresci fl contra mandat postai espedlez In ori-ce localitate CALEA VICTORIE1 77, BUCURr SCI, (Ci MEU A ROŞIE) (ccoxtreax .* .xcocctccccccccccc „NAŢIONALA' SOCIETATE GENERALA UE ASIGUR. DIN BUCUREŞTI CAPITaL DE ACŢIUNI i 3 MILIOANE LEI AUR DEPI.I.\ VEKSATE Aducem la cunoştinţa publică, că am transferat bturourile noastre în palatul Societaţel din Strada Doamnei No. 12. Direcţiunea generala. UTIL PENTRU T0T1 BALSAM DESANATATE \l farmacistului I. E1TEL din Kâmnicu Vâlcea Analieat şt aprobat de onor Consiliu Medical Superior din România Presiervaiiv eace.inte al săuataţil contra diferitelor molanii contagioase, mal cu seamă In timpuri epidemice, de chotera. de friguri, şi Remediu foarte bun contra boalelor de stomac, de ileat şi consecinţele lor precu o : indigestiuui. lipsa de apetit, râgă aia greaţă, flegma, llatolenţa, durere de elucnac, colică, iugreunarea de elomac cnnstipaţia. cottgesti-uni, galbinare, venin, hemorotde (trânji), hi-dobondrteşt melancolie [provenite din deranjamentul mistuirei;, indispositiune, durerea, de splina, ameţeala, durerea de cap, friguri, scorbut, ulcere etc etc. Ualaauiul de sănătate Eitel, superior tuturor produselor similare, se recomandă pentru ori-ce cas ca cel mai buu şi cel mal util medicament de casa tutulor per-oanelor tn general şi in special celor depărtaţi de ajutoare medicale, UuIhum.uI de Nanatate Eitel, se poate intri-bumţa în ori-ce timp şi Vara deranjament de afaceri. Frtciul unui Barou insolit de iuatruetlo 1 s. 50 bani Se găseste de vânzare la celle mai multă armauii şi la principalele Drogherii din tara MEDALIE DE AUR Yiena 1883 Autorisata de consiliu dcliygiena si salubritate dentTlina ensenţâ pentru gurfi PULBERE VEGETALA PENTRU OIITI ale Dr. S. K.ONYA. CHIMIST Ambele preparate cu acid salicylic pur sunt remedii radicale pentru durerea de dinţi, boalele gurei si ale gingiilor. Ele conserva dinţii si da gurei un miros I plăcut. Preţul: 1 flacon, dentalina 3 franci; 1 cutie cu prafuri 2 franci. Depnsite la Bucureşti: F, W. Zvrner, I. 0-vesa, Uruss Stela si Branndus—Braila Fabini, —Rotosani. Hajnal, — Dorohoi, Uague. ş8ţ Erezii L. LEMAITRE, Succesori TURNATORIA DE FER SI ALAMA - ATELIER MECANIC Bucureşti.—Calea Văcăreşti No. 192—Bucureşti Se Însărcinează cu construrţiunl de turbine şi mori cu preţuri mal redusedecâtaceie duiViena şi Pe=ta. Breciul Unei mori cu 1 piatră de 36 lei 1900 » » » t n n 46 » 2100 « » «2 pietre » 36 » 3600 » » » 2 pietre » 42 » 3800 | E-ecuteazâ reped*- or-ce lucru de urnatorie saO mecanică ; precum : olane simple şi ornate. Mare asortiment de moblile pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri de vin, etc. Mare deposit de gri-zi de fer. raiuri pentru vagoane, Deacauvile, teve de tuci. Mare asortiment de pietre de moara, LaFerte-sous-j-uars LICOARE DE MMOHOLO-VESCIT se intrebuini**&za cu succes pentru tămâ lui-rea durere de piept, tuse vechi, tuse, arsuri de stomac, catar al hăşicel urinare, lipsei de ?io'U d" mftncar» etc. Aceasta licoare este ormstâ din gudron veg- tal de Norvegia, bal-8«m tolntan si vâsc de brad Sticla 2,5(1. IVIIiTTIt r 11 DL V l Sigură in vindecarea IAJlLIIA lllLIltll scursoarel Blenoragie . Stirla 2 lei. ace-te preparate, compuse de Dimitrie G. Gheman, farmac slin Buzâu, s» găseşte de vânzare in Bucureşti la armacia Roşu, Sf Gbeorghe şi la farmacia Galenu, Calea Gri-viţel DE \E\ZARE P.4UIRI L\ PARCHETE 1. Pe moşia Grecel de sus, Ilfov, spre Moşia Căldăruşanl. 2. Pc moşia Socetu judeţul Dâmboviţa, intre gara Gherganl şi satul Cojasca Corneştl. A se adr-sa la proprietarul d. Ştefan D Grecianu, Bulevardul Academiei, 2 Bncureştj nr iTfiir/inr Ln |and#i1 noo de Ifri I L l/AliL t*»t-, din fabrica Lohner i/Ei i lilUiillOi (Vienna). Doritorii se pot adresa la domnul N. Al. Papadat. Str. Academiei, No. 10, de la 5-7 ore p. m. L. LLGItA.VIt, Paris, line Saiut-Houore, 227 ESS-ORIZA SOLIDIF1EE PARFUMURI CONCRETE IXVEN'TICXE SISTEMATICA BREVETATA IN FUAMIA 81 IX STBEIXATATE PARFUM URILE ESS.-ORIZÂ7preparate printi’un procedeu nou poseda un grad de concentratiune si de suavitate pân’acuma necunoscut Ele suni incluse sub forma de Creioane sau Pastile, în nisle flacoane mici sau cutii de toate genurile ce suni foarte usioare de purtat. Aceste Creioane-Parfumuri nu se evaporează, si se pol înlocui in tuburile lor, când sunt usale. Efe au imensul avanlagiu de a umple cu mirosui lor, fara a le inmuia sau a le strica, obiectele supuse la contactul lor. E DESTUL A FKBCA US0R PENTRU A PaRFUMA IN DATA. iu A/ “ s £ T K r kt K * T O O * o o * k. T ^ O «9 £ si loate obiectele de L1NGER1B, de PAPETAR1E, etc., etc., etc. DBPOSITR IN TOATE PARFUMEKULB atalogul Parfumurilor cu preciurile «• PRINCIPALE DIN LUME TipograflA Eiueulnf „Bpo&S' Ttpa.rH cu cerneala Ch. Lorllleux C te Pari* sunt trimise FRANCO la cerere r**poa«dbil, G. Stoenescu www.dacoromanica.ro