ANUL m No. 665
A DOUA EDITIUNE
DUMINECĂ. 14 (26) FEBRUARIE 1888.
15 Q ANI NUME RUL
ABONAMENTELE
încep la i si ie a fie-carei luni si se plătesc
TOT-D'AUNA ÎNAINTE
IX Bl'Ci REsn La casa Administratiansi IX TARA: Prin mandate poştale.
Pentru 1 an 40 lei, 6 luni *0 lei, 3 luni 10 lei.
IX stheixatatE: La toate ofHciele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru t an 50 lei. 6 luni 25 lei.
LA PARISi Se gaseste Jurnalul cu IBCent. numeral, la Kioecul din Bulevardul St. 8er-main Xo. 84.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
15 BANI N U M ERUL
ANUNCIURILE
OIN ROMÂNIA SE PRIMESC DIRECT LA AOMINIt TRATIA ZIARULUI
La Paria: la Agenee Havaa, place de ta bourse, t.
Agrare Llbrr, rus Notre Dame des Victoiret 10, (Place de la Bourse) pmtra Paria, Franrla, Srnnanla. Aoatra-Ungaria, Italia Si Marea Britanle.
Anunciuri pe pag. IV, linia 30 bani, annncinr si reclame pe pagina treia 2 Iei linia
50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B.
REDACŢIA
No. 8. — Plata Episcopiei. — No. 3.
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
ADMINISTRAŢIA
No* 3. — Plata Episcopiei. — IVo. 3«
■
întrunirea Opozitiunei
Din prima şedinţă a Cameriîlupta a fost pusă pe adevăratul ei teren, pe terenul acut al luptei violente în contra arbitrariuluî.
Aşa fiind pusă cestiunea, tot câştigul e pentru noi.
Căci nu mai este vorbă, astă-zî,de superioritatea talentului minorităţii pe care comptam spre a egaliza con-diţiunile luptei cu nişte adversari mai puternici prin număr.
Nu mai e vorbă numai de puterea şi de prestigiul ce ’l dobândise minoritatea prin faptul că cei 50 de o-posanţi se puteau făli că sunt adevăraţii represintanţi ai ţării, pe când cei 120 de deputaţi ai majorităţii nu sunt de cât expresiunea bandelor lui Radu Mihai.
Astâ-zi oposiţia, de şi redusă prin suspendări şi decimată prin invalidări, şi-a Înzecit forţele, căci mică la număr ea a devenit puternică prin idea ce represintă, şi prin lupta desperată ce are să poarte: Lupta dreptului violat în contra arbitra-riului; lupta unei minorităţi oprimate în contra unei majorităţi tiranice.
Şedinţa de eri a Camerii a edificat de sigur pe cei cu mai multe ilosii.
Cei dinteiu oposanţi a căror alegere a fost discutată, dd. Dim. Brâ-tianu şi Grigorescu au fost contestaţi.
lnchipuiţi-vă d-nu Dim. Brâtianu, fost preşedinte al consiliului al partidului actualmente la putere, şi preşedinte a) Camerii liberale, căzut în două alegeri la Bucureşti şi la Piteşti, abia 'şi găseşte un refugiu şi un asii la Ploeşti, şi majoritatea u-nei camere care se zice liberală ’l acuză că prin fraude, prin meşteşu-giri, prin bilete cu cheia a isbutitsă pătrundă In parlament, de şi el nici nu fusese faţă la alegerile de la Ploieşti.
Şi nici măcar colectivişti nu au căutat sfl invalideze cu două treimi şi conform regulamentului, ci călcând regulamentul au vrut să’l suspende, pentru a se trimite la Plo-eştî o comisiune de anchetă care să cerceteze.ce ? Dacă legea cere sau nu anularea biletelor îndoite în două.
Precum se vede nu era vorba de argumente.
Singurul argument al colectiviştilor este acesta : Avem majoritatea şi cu majoritatea vă expulsăm pe toţi din parlament.
Însuşi un membru din majoritate s’a indignat de aceste procedări, şi d. Agarici a exclamat, adresendu-se majorităţii: «Daca aveţi puţină înţelepciune respectaţi legea şi regulamentul , şi nu lasaţi oposiţiunii rolul frumos d’a se poza in victimă».
Majoritatea n’a vrut să ţie seama nici de acest sfat, pornit de la un membru al majorităţii.
Iar nouă minoritatea, victimă a u-neî majorităţi arbitrare şi fără ruşine, ne incumbă rolul pe care ni l’a indicat d. Agarici, şi în contra actelor majorităţii care nesocoteşte voinţa alegătorilor, vom face apel la ţară şi vom protesta înaintea opi-niunii publice.
TE LE GRAM E
AGENŢIA HAVAS
Paris, 24 Februarie.
Buletinele oficiale transmise din San-Remo, asupra ştirii sănătăţii Kronprinţu-lul. sunt favorabile; pe când ştirile primite din sorginte privată sunt alarma-toare.
Berlin, 24 Februarie.
«Gazeta Germaniei de Nord» vorbind de declaratiunea oficiala a Rusiei, zice că daca guvernul Ţarului s’a decis se facă a-ceastă manifestare eminamente pacinică tocmai tn acest moment, aceasta probâză pe deplin dorinţa sa sinceră de a linişti Europa asupra intentiunilor sale, şi de a goni neliniştele permanente tn privinţa unul rfesboiu apropiat.
Valoarea intrinsecă a propunerilor ruseşti pare puţin alterată prin îndoelile manifestate din altă parte.
«Gazeta» repetă că ar fi o eroare de a crede că propunerile ruseşti ar avea trebuinţă de sprijinul lutulor puterilor, pentru a fi acceptate de Poarta.
Solia, 24 Februarie.
Ştirea resp&ndită de «Temps» care spune că guvernul s'ar teme de turburări, din causa nemulţumirii garnisoanel din Rus-ciuk şi din Varna e cu totul greşită.
Cu toate ştirile «Corespondentei de Est» care nu crede tn primirea voioasă făcuta prinţului Ferdinand in Rumelia, d. Stam-buloft a făcut să se publice, puţine zile Înainte de aceste spuse, un rescript prin-tiar rugându-1 se mulţumească popula-liunil provinciilor ce a slrebătut şi ale căror receptiunl călduroase şi strelucite vor remâne Întipărite In inima sa.
In urma intrunirii publice de eri-s6ra, deputaţii si membrii comitetelor oposiţiunii s’au intrunit intr’unul din saloanele Clubului ,,Unirea‘‘.
S’a hotarît ca se se faca in-truniri publice, fara intreru-pere, si ca primele intruniri se se faca fara nici o inter-ziere.
In acest scop s’a inchiriat cu cele mai mari sacrificii SALA ORFEU.
In numerul viitor vom a-nunta zioa si ora primei întruniri.
IMI11MIIW D! Hll
Aseară, cu toata vremea rea, un numeros public se grabisesă meargă la întrunirea oposiţii, pentru ca se ascuite pe membru oposiţii şi se protesteze contra încercărei neruşinate a guvernului de a se scăpa prin invalidări de adevăraţii representanţi ai poporului.
Indignarea cetăţenilor era la culme şi publicul sublinia cu torente de aplause părţile energice ale discursurilor oratorilor. Se vedea bine că ţara este sătulă de atâtea infamii, şi că nu aşteapta de cât o uşoară im-pulsiune din partea conducătorilor oposiţii, pentru a seconda din toate puterile sale pe cei ce luptă contra guvernului.
Această impulsiune nu va lipsi de astă data şi o energică campanie de intruniri publice şi de agitaţiune intensă în ţară este hotărâtă.
In Bucureşti mai cu seamă întrunirile publice se vor urma regulat la intervale foarte scurte, şi cetăţenii vor fi ast-fel ţinuţi în curent
cu toate infamiile ce se vor săvârşi în cameră.
Legătura ce se va stabili ast-fel între adevăraţii representanţi al ţereî şi naţiune va fi folositoare şi decisivă în lupta intreprinsâ în contra colectivităţei, care prin votul de erl ne-a arătat că a pierdut ori-ce simţ de demnitate şi deruşine. Vrăjmaşii cei mai neîmpăcaţi ai coleclivitâţei nu şi închipueau nici el că guvernul să cadă atât de jos. să recurgă la expediente atât de desperate în împrejurările triste in care se găseşte.
Toată lumea Îşi închipuia că colectivitatea înecată până în gât în noroiul gheşefturilor de la ministerul de răsboi.se va gândi de zece ori înainte de a invalida pe vre unul din deputaţii mirio itâţeî. Ei bine nu 1 Tocmai situaţia grea în care se găsesc i a ftcut se recurgă la mijloacele cele mai desperate,să’şi piarzâ minţile şi să alerge Ia pretecsteîecele mai neghioabe, cele maî idioate pentru a se scăpa de câţi-va din aceşti incomozi musafiri nepoftiţi, care se chiamâ deputaţii opoziţii.
Prin aceste fapte colectivitatea a dat cea maî puternică şi mai netăgăduită dovadă de vinovăţia sa : a arătat că ’i e frică decontrol,că fuge dedînsul.
Prin acest fapt chiar situaţia s’a limpezit cu desăvârşire: avem în faţa noastră nişte tâlhari desperaţi care simt chiar de pe acum mâna grea a jandarmilor apăsând pe umerii lor, şi pe care frica de ziua refuelei ’i-a făcut să piardă ori ce sentiment de dreptate, de moderaţie şi de ruşine.
Invalidările începute ieri în Cameră spun curat ţereî : că tâlharii care au pus mâna pe guvern, sunt hotărâţi se calce tot în picioare pentru a nu pierde puterea.
lată ce trebue să se constate în întrunirile publice, pentru ca apoi indignarea cetăţenilor sefacăpe bandiţii de la cârmă să înţeleagă că nu mai merge, că ţara aceasta nu maî este cum credeau d lor, şi cum zice un proverb popular : Un sat fără câini.
Guvernul român şl-a schimbat vederile tn privinţa încheierii unei con-venţiunl comerciale cu Austro-Ungaria.
Era şi natural. Acum ad trecut alegerile, şi dimpreună cu dtnsele, grijea ce ’l inspira lui Ion Brâtianu justele recla-maţiunl ale comercianţilor In contra or-căror concesiuni, care ar pune In pericol interesele lor.
Astă z; nu mai este un secret pentru nimeni că d. Ferikide a făcut Contelui Goluchowski avansuri destul de categorice, manifestând în acelaşi timp via dorinţă a guvernului român de a reîncepe negociările cu imperiul vecin.
Suntem în măsură d'acunoaşte chiar concesiunile pe care d. Ferikide le-a formulat grosso-tnodo ca bază a intrării din nou in tratative cu Austro-Ungaria. Ast-fel, pe când până acum guvernul român declara că nu va consimţi in nici un chip a separa cestiunea con venţiunel com-rciale propriu zise de cestiunea esportului vitelor, sau, alt-fel zicend, de convenţiunea veterinară, de astă-dată d. Ferikide a declarat d-iul Conte Goluschowski că România e dispusă a trata tn mod se-
www.dacoromanica.ro
parat, a scinda în două, pretenţiunile sale anterioare.
Denunţăm comercianţilor, denunţăm industriaşilor, denunţăm agricultorilor şi proprietarilor de velniţe acest act de Înaltă trădare.
Evident este că Ion Brâtianu făcând concesiuni, şi din cele mal importante Austro-Ungariel, trădează interesele Statului român.
Le trădează. Căci, ademeniţi de tariful autonom şi de legea asupra industriei naţionale, mulţi comercianţi ’şl-ad întrebuinţat capitalele lor în mic! industrii, care apărate de invasiunea similarelor streine putead propâşi cu timpul.
Aceasta este atât de adevărat, că negustorii interesaţi mirosind intenţiunea lui Ion Brâtianu de a'şl schimba politica comercială cu Austro-Ungaria ad protestat pe la camerile de comerţ, cari la rîndul lor, aii somat guvernul să se pronunţe ce are de gând.
D. Ferikide n’a voit nici sâ răspundă la adresa Camerii de comerţ.
In aceaşl situaţie cu negustoril.'din o-raşe se găsesc şi fabricanţii de spirt şi proprietarii de vite.
Separând restia comercială de convenţia veterinara, care se ştie că a fost In tot d’auna refuzată de vecinii noştri, suntem ameninţaţi a ne vedea dăruiţi cu un regim convenţional, tn baza căruia mărfurile austriece vor năvăli In ţară, şi pe de alta parte, agricultorii vor aştepta cine ştie cât stabilirea unui regim care să le permită şi să le asigure In mod onest esportul vitelor.
încă o dată denunţăm ţării noul act de trădare pe care după alegeri ’l pregăteşte ţării guvernul lui Ion Brâtianu.
UN TRĂDĂTOR
Soarta nemernicului creator al co-lectivitâţeî va fi un ecsemplu salutar pentru toţi cei ce ar fi dispuşi a’l imita.
Şarlatanismul incalificabil, neruşinarea nemărginită cu care acest om Îşi însuşea munca şi meritele altora şi au trăit veacul şi astă-zi bătrânul mincinos, printr’un joc nemilos al soarteî, se arată contimporanilor săi şi istoriei aşa cum este, incapabil, meschin, necinstit, criminal.
Acest om care şi-a însuşit munca adevăraţilor promotori ai mişcărei de la 48, a vrut se fure munca şi activitatea unui distins militar, generalul Florescu, meritele, curajul şi devotamentul Intregei armate române, şi nu era discurs al seu şi si slugilor sale, or articol al gazetelor sale, care se nu pue la activul marelui Brâtianu succesele resboiului din Bulgaria, fără se se gândească că dacă ecsista o armată serios or-ganisatâ, aceasta nu se putea face în cele câte-va luni cu care venise la putere d. Brătianu înaintea resboiului, şi că dacă armata s’a bătut bine, aceasta nu se datoreşte de cât vitejiei soldaţilor şi devotamentului ofiţerilor.
Astă-zi in sfârşit adevărul a eşit la iveală, şi toate turpitudinile câte s’au descoperit până acum la ministerul de răsboî, nu fac de cât se mărească gloria armatei române şi să crească admiraţia ce ţara o are pentru dânsa, căci astâ-zi este probat câ In condiţiile cele mai vi- I
trege, lăsată pe mâna unui neghiob şi unui mişel, ea totuşi a ştiut se ’şi facă datoria cu prisos către ţară.
Onoare armatei române 1
Pe când însă vitejii noştri soldaţi şi ofiţerii se luptau, lipsiţi de ori-ce îngrijire In Bulgaria, patronul hoţilor, gazda luî Garada, ’şi lăsa tovarăşii şi favoriţii sâ fure nu numai a-supra hranei şi îmbrăcămintei armatei, dar chiar asupra muniţiuni-lor sale de resbol: Maican cumpărase, mituit fiind, obuzuri care eclataii in mâinile soldaţilor noştri.
Şi Ion Brâtianu, marele patriot, ştia toate acestea după cum singur a declarat în Cameră.
Ştia că so compromitea viaţa soldaţilor noştri, succesul resboiului, soarta ţârei, de către câţi-va hoţi şi el tăcea! Tăcea şi ’l Înainta In grade şi le da locuri de Încredere.
In glorioasa dramă a resboiului independenţei, Brâtianu n'a jucat de cât rolul infam de trădător al patriei.
Iată ce s'a ales din toate laudele sale.
A
OPOSITIEI
Aseară un public de peste o mie persoane In(esa saloanele Clubului Unirei chiar de la 7 ore şi jum.
îndată ce un membru al opoziţiei se arăta aclamaţiunl frenetice II primead şi II InsoţeaQ până ce dispărea In mica cameră care precedă tribuna.
La 8 ore şi un sfert cea mal mare parte a membrilor opoziţiunel sunt prezenţi.
D. D. Bratianu preşedinte
DEPUTATUL PRAHOVEI
D. D. Hrnlinnu, proclamat preşedinte, mulţumeşte de onoarea cei se face. In fie care zi câte un nod pericol se iveşte. Azi vedem armata pusă In pericol. Hoţiile de la ministerul de rezbel sunt o primejdie naţională, căci ele lovesc In existenţa apărătorilor ţârei.
Regimul care ocroteşte aceste mişeii!, caută să gonească din Cameră toţi reprezentanţii independenţi ai ţărel. Voi, cetăţeni al Capitalei, nu trebue să vă lăsaţi mal pe jos de judeţe. Capitala este focarul la care judeţele vin sâ ’şl aprinză facla patriotismului. Nu lăsaţi voi să se stingă acest focar sftnt, paza onoare!, a onestitâţel, a virtuţel, (Aplause prelungite,hurale entuziaste).
D. N. Fleva
DEPUTATUL BRĂILEI
D. Fleva este chemat la tribună cu aclamaţiunl.
D. IV. Fleva. Nu trebue să ne fia teama de votul de astâ-zl. EI erad învingători şi parcă tot el erad pe fugă, cu frunţile plecate. Ei simt că totul se dărlmă sub dlnşii, că de geaba mai se agaţă de corabia care se cufundă. Dar ei nu vor să se lase de dânsa, căci de la putere ei nu cad ca alţii, cu fruntea sus, de la banca ministerială la banca de deputat. Ei ştid câ de la putere vor cădea la puşcărie. (Aplause frenetice.)
Voci: La puşcărie hoţii I la puşcărie colectiviştii I
O voce : Trăiască Capitala!
D. Fleva. Nu ! nu ziceţi asta ! SS plângeţi soarta capitalei care s'a temut
s
EPOCA — 14 FEBRUARIE
de a'şl ridica glasul, care ’şl a plecat capul sub jug.
O voce : Poliţia e de vina 1
D. Fie va. Ei d-lor ! Zicea o data d. Danieleanu : Când poporul vrea săres-toarne pe cei ce ÎI stad în cale, al nu are trebuinţa de a se revolta,el suflă numai şi calea i se curăţă ! (Aplause). A-tât le trebue : să’I suflaţi 1 (Aplause) Of! ce ar fi dacă am avea o sală unde să vie 5.000 de cetăţeni 1 Să eşim de a-colo cu putere şi In ziua aceia II vedeţi pe fugă.
Arătaţi dinţii numai şi toţi aceşti gheşeftari vor dispare, şi ruşinoasa lor clădire, şandramaoa colectivistă, se va surpa ca un putregaid. (Aplause prelungite).
D. II. Isvoranu
DEPUTATUL MEHEDINŢILOR
D. II Isvoranu. D lor alegători al capitalei sad mal bine, dacă ’ml daţi voie, vă voi zice că la mine la Mehedinţi: Fraţilor/Aplătise: Trăiască Mehedinţii).
Fraţilor, vă aduc sim^mântul de durere al judeţelor pentru înfrângerea voastră. Totuşi să nu vă mâhniţi de înfrângerea d-v.; ea nu însemnează nimic cum nu înseamnă nimic înfrângerea noastră astă-zl la Cameră. Astă zi, Fraţilor, vechiul luptător al libertăţilor, d. D. Brătianu, a fost suspendat din Cameră de o mână de pigmei, care nici că erad născuţi când d-sa înălbise în luptele politice. (A-plause). De ce? Pentru ca d sa nu este popular? Nu. Pentru că programul d-sale este: hoţii la puşcărie, loc cinstei şi virtuţel 1 (Aplause).
Adevărat, el sunt puternici, căci sunt cutezători ca hoţii. Dar bandelor de bătăuşi noi să răspundem, nu cu spetele, dar cu pepturile noastre. (Aplause) In 1866 eram student şi Camera voia să pue în Constituţie drepturi pentru străini. El bine, capitala s’a sculat a-tuncl si în câte-va minute a desfăcut ce făcuse Camera. (Aplause). Acelaş curagid să'l aveţi şi astă-zi, se apăraţi drepturile voastre, şi cu legea în mână ed voi fi în capul vostru, (Aplause prelungite). Şi dacă va fi de trebuinţă, voi muri cu \o'. I (Aplause frenetice, /turale, aclamaţiun)).
D. Tache Ionescu
DEPUTATUL DOLJULUI D. Taclie Ionescu aclamat de adunare ia cuvăntul. Iubiţi cetăţeni, pe voi v’a făcut de rîs guvernul, căci v’a dat o listă caraghioasă. Ed zic că voi nu aţi votat, căci alt-fel n’ar fi Radu Mihal deputat. (Aplause).
Un domn tiran, zice se, ’şl făcuse calul ministru; guvernul a făcut mal mult: a făcut pe Radu Mihal deputat. (Aplause,.
El au crezut ca o să ne dea afară din Cameră, disolvănd’o. S’ad înşelat. In loc de 15—20, câţi eram în Cameră, astă-zi suntem 50. (Aplause). Şi asta ’I sperie. Erad Înainte deputaţi carora nu li se auzea glasul: el, astă-zl, am auzit vorbind peViiacros! (Aplause, ilaritate).
Ei bine, încă o împinsătură, şi veţi vedea rezultatul aşteptat şi mal târziu, copii voştri nu vă vor zice că nu v’aţl făcut datoria. (Aplause).
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(31)
H.	W O O D
CASTELU TRAGIC
PARTEA II
ii.
Olca/na rupta
—	01 d le, zise sermana fată, nu mă atinge, mi să pare că ’ml-am rupt piciorul.
El cercă totuşi să o ridice încet, dar ea striga ast fel în cât fu silit să cheme pe cine va să ’l ajute.
O duseră pe patul el, şi Carlyle, fe- i meia lui şi miss Cornelia, aceasta cu o grămadă de doctorii în mână. săstrîn- I seră pe lângă rănită, aşteptând sosirea doctorului.
Câte-va minute în urmă, micuţa lsa-bela se furişă în odaie.
—	Mamă, zise ea, este un domn jos; a sosit îb trăsură cu o ladă şi te întreabă pe d-ta şi pe tata.
El era? Biata femeie să simţi slăbind	|
~ M'a speriat, urma copilul j m'a a-
D. G. Pallade
DEPUTATUL TUTOVE1
D. G. Pailndi. Aveţi în faţa d-v., d-lor pe un corumpător de la Bârlad (f-laritate). Ed am cumpărat voturi la Bârlad şi ştiţi de ce? Pentru ca să am dreptul să leg hoţii la Bucureşti. (Ilaritate, aplause). Spuneţi d-voastră, ed trebuia să cumpăr pe Bârlădenl pentru aceasta sad Bârlădenil pe mine? (Aplause prelungite).
Da, am zis că voi lega hoţii la Bucureşti, căci hoţi sunt toţi, cei de la gu-nern: hoţi se numesc Maican, Anghe-lescu, Andronic, Oherel (Aplause) şi cea mai înaltă a lor espresiune este imaculatul Carada. (Aplause).
Şi vot să ne ajutaţi, să fiţi alături cu noi (Aplause). Să luptaţi din resputerl la răsturnarea regimului care In fie care zi face căte o rană ţărel, eri In pozuna-rul ei astăzi In chiar trupul sfinţilor el apărători. (Aplause prelungite).
Publicul chiamă Ia tribună pe d. Al. Lahovari, dar orele sunt înaintate şi d-sa anunţă, că In curând, o nouă întrunire se va ţine în tr'o salft mal spaţioasă.
După aceasta lumea conduce cu ova-ţiunl pe oratori până la eşire.
La 10 totul e terminat.
INFORMAT IDNI
AFACEREA MAICAN
Depoziţia generalului Maican privitor la beneficiul de 2 1 /2 0/0 cj era obligat se servească lui Carada, pentru fie-care afacere, a produs o adevărată eonstrrntţiune în lagărul colectivist. Spaima guvernului e foarte mare, şi colectiviştii de toată mănă se silesc prin toate mijloacele se des-minta lucrul şi a ascunde adevărul.
Emisari sunt trimişi prin localurile publice, mai ales prin acele frecuentate de ofiţeri, cu scop de a respândi tot felul de minciuni şi calomnii contra acelor ce depun la instrucţie.
Pare însă că ei nu sunt fericiţi, de oare ce marea majoritate a ofiţerilor nu se sfieşte de a infiera pe fraţi Maican şi pe gheşeftari.
*
• *
Erl generalul Anghelescu, eşind de la instrucţie s'a cam bolnăvit şi ducându-se acasă a fost silit se păstreze patul.
*
Atitudinea colonelului Maican e de vr’o trei zile cu totul schimbată. Se vede că el nu mai oomptează atât pe eficacitatea protecţiuneî d-lui Ion Brătianu, căci este trist, abătut şi plânge chiar.
*
• •
Colectivişti răspândesc sgomotul că guvernul are să scape în curând de d. general Arion, trimeţându’l ca comandant al corpului al 3 lea de armată, ştiind d’inainte că generalul va refuza de a merge la Galaţi, -s*-
Un consiliu de Miniştri s’a ţinut azi la Ministeriul de interne sub pre-şedinţa d lui I. C. Brătianu.
Circulă sgomotul despre următoarea combinaţie ministerială:
D. I. C. Brătianu, president al Con-
siliului de Miniştrii şi Ministru de Resbel.
D M. Phervkide la Interne.
D. Sturza la” Finanţe.
D. Nieu la Justiţie.
D Aurelian la Domene.
D. Berendey la lucrări publice.
D. A. Vizanti la Culte.
O dăm pe cât face.
D. general Gheorghe Anghelescu comandantul corpului l-iu de armată a plecat aseară la Craiova.
Reptilul de pe bulevardul Elisa-beta desminte ştirea dată de mal multe ziare despre refuzul extrădare: autorului principal al crimei din strada Dionisie, prins in Ungaria. Se poite ca, precum pretinde reptilul, acel refuz să nu fi fost până a-cum notificat guvernului nostru ; aceasta însă nu împedieâ ca el se fie absolut sigur. Şi ce este mai grav, e că motivul real al hotârîrei guvernului ungar d’a nu preda pe criminal nu este altul de cât bănuiala rare planează asupra adevăratei cauze a morţii feciorului llie.
D-nu general Radu Mihal a tele-grafiat aseară tutulor prefecţilor pentru a le anunţa votul de eri al Camerei pe care ’I califica de nimicirea opoziţiunei I D-sa invită pe prefecţi a da ştire! cea mai întinsă publicitate.
*
D-nii prefecţi ai judeţelor Covurlul, Dolj, Brăila, Rimnicu-Sărat, Tutova, Putna se găsesc In Capitala.
Toate spitalele speciale pentru boale de ochi înfiinţate de Ministerul de Resbel vor fi închise zilele a-cestea, epidemia de conjunctivită granuloasâ fiind aproape dispărută.
Se vorbeşte cu multă stăruinţă despre numirea d-lui Luca Ionescu în postul de prefect de Ilfov.
In locul d sale la Brăila se zice că se va numi faimosul d. Gr. Giani.
Consiliul comunal a eşit victorios din conflictul ce avea ou Ministeriul de Ioterne în privinţa împrumutului do 2 milioane.
Intr’adevăr, Ministeriul a aprobat eri acest împrumut pe care începuse prin a ’l refuza.
-s*
Multe fete din Asitul E'ena Doamna aii căzut greu bolnave din cauza răului tratament ce suferă din partea nemţouicii Sohmalz. Numărul bolnavilor e atât de mare că ne mai încăpând în infirmeria Azilului au fost trămise prin spitale.
Nenorocitelor fete nu li se face foc în dormitoare şi li se micşorează porţiunea de hrană. Cu modul a-cesta, din eauza privaţiunilor şi a terorismului Schmâlzoaei, fetele sunt trămise prin mănăstiri, sub cuvent că sunt leneşe !
iată sistemul infam întrebuinţat de mişelul Sturdza ca să distrugă învăţământul naţional.
Societatea plăpâmarilor şi tapiţerilor români va da, în sala Dacia, la 18 Februarie viitor, în beneficiul fondului societăţei.o reprezentaţiune de amatori urmată de un mare bal.
Urăm deplin succes organizatorilor acestei serbări.
DINTR’O ZI INTR ALTA
Dare de seama asupra mersului So cietatei studenţilor Români din Zu-rich, de la 1 Ianuar 1887 plna la 1 Ianuar 1888.
Domnilor,
Iată un an de când noi studenţi români, reprezentanţi a! naţionalităţel române, într'un oraş străin, împinşi de sentimente patriotice pe de o parte, de dorinţa de a neinstiui pe de alta, cu entusiasm şi aproape în unanimitate, am pus prima cărămidă a unul edificiu grandios, pe frontispiciul căruia vom seri cu litere durabile, cuvintele :
Lumină, Concordie.
1 Ianuarieeste data fundării societăţii studenţilor Români din Ziirich. Această zi va rămâne de sigur ca un plăcutsuve-nir, tn memoria acelora cari au fost fundatorii el. De la această dată In coace fie care din membri, mal mult sad mal puţin, într’un sens sad lntr’altul, s'a grăbit a grămădi materialul cu care să continuăm clădirea.
Acest material formează activitatea noastră.
Astăzi d-lor, după un an întreg în care am avut deosebita onoare de a fi a-les şi reales ca Preşedinte al acestei societăţi, găsesc cel malnemerit timp de a vfi mulţumi pentru încrederea ce ’mt aţi arătat şi ajutorul ce ’ml aţi dat tn a-jungerea scopului dorit; găsesc asemenea cea mal buna ocazie pentru a’ml Împlini ultima mea tndatorire de preşedinte; adică de a face conform articolului 28 al. 6din statute o dare de seamă asupra mersului societăţel tn timpul ultimelor 6 luni.
lml veţi da Insă voe sâ cred ca va fi şi pentru d tra plăcut a arunca o căutătură lnca şi mal departe tn trecut, pentru ca ast-fel adunând cele de atunci cu cele de acuma sâ putem face u i ta-blod complect, în care se poată vedea şi un ochid străin, care ne a fost acti- | vitatea într’un interval de un an.
Pentru aceasta cu sumarele şedinţelor ţinute în mână mâvol cerca, pe cât clar şi precis îmi va fi posibil, a arăta care ne a fost activitatea şi care eresul-tatul;măvoI cerca de asemenea prezentând lucrurile cum s'aii petrecut, a căuta Împreuna cu d tră partea cea slabă a acţiunelor noastre, pentru ca pe viitor, fiind atenţi să putem înainta fără teamă de a mal greşi.
Domnilor,
In decursul primelor 3 luni, am avut 18 întruniri.
In primele 4, adică de la i, 2, 4 şi 8 Ia- _ nuarie 1887 am discutat un proiect de statute propus de d-nu Obreja, care s’a prin.it ca provisoriil.
La 22 Ianuar s’a ales un comitet definitiv şi s’a făcut Înscrierea acelor Români ce voiad să fac» parte din societate.
La 19 Iunie s'a citit prima conferinţă de către d-nu Solomon, intitulată Istoria Mathemacilor la Greci.
De la 5—19 Martie s’a discutat un
project de Regulament.
La 26 Marte d-nu Cioculescu a dat citire unei scrieri intitulat» : Pregătiri de voiagiu.
La 2 Aprilie d-nu Lecca a citit so-
cietâţei o comedie tradusă de domnia-sa din Englezeşte intitulată: Şcoala Cle-fetirei, de Scheridan şi câte va cuvinte asupra acestui autor.
La 8 April’e d-nu Petru D. Căli-nescu a citit societăţel o nuvelă originală intitulată :
Resbunarea unei victime.
La 16 Aprilie s’a discutat Regulamentul Ribliotecei.
La 1 Mai d-nu Zamflrescu a făcut o comunicare asupra Măsurărei fără instrumente a distanţei intre două puncte
neaccesibile.
La 7 Mai d nu LazarovicI citeşte răspunsul seu asupra conferinţei d lui Solomon şi d. Hirsch face o comunicare asupra iuţelet cugetăreî.
La 4 Iunie am avut conferinţa d-lul
N.	Cioculescu intitulată: Podul lui 7'raion.
La 2 Iunie d-nu Marcus Loebel citeşte conferinţa sa, o problemă de Mecanică intitulată: cantitatea de muncă ce chel-tueşte un membru venind la Societate.
La 18 Iunie se continue discutarea statutelor definitive.
La 23 Iulie se citeşte raportul comi-siunei de control asupra funcţionărel comitetului şi preşedintele citeşte darea de seamă pe timpul primelor 6 luni.
In semestrul al doilea s'aii ţinut numai 6 tntrunirl din cauză că In cele 3 luni de vacanţie societatea n'a funcţionat.
In prima întrunire a acestui semestru cere a fost la 28 Octombre s a continuat votarea statutelor.
La 12 Neombre d nu Alex. Dumi-trescu citeşte conferinţa sa intitulată : Despre meteorologia luneî.
La 26 Noembre d-nu Solomon citeşte conferinţa sa: Definiţiunt noi In Mecanică.
La 10 Decembre d-nu LazarovicI îşi desvoltă conferinţa sa intitulată : Despre Gheţari.
La 23 Decembre d-nu I. T. Ange-lescu citeşte conferinţa sa intitulată : Obiceiurile câtorva popoare din Africa.
La 30 Decembred. Flesch citeşte conferinţa sa intitulată Electricitatea aplicată la ferărie, şi s’a ales comisiunea de control.
La 1 Ianuarie 1888 a fost ultima întrunire a semestrului trecut. Comisiunea de control a citit raportul săd asupra funcţionărel comitetului şi asupra chel-tuelilor şi încasărilor societăţel. Dupe aceea preşedintele a citit darea de seamă asupra mersului societăţel şi în urmă s’a ales un nod comitet pentru următorul semestru.
Iată domnilor care ne a fost activitatea.
Este de sigur clar efi s’ar fi putut face şi mal mult, chiar admiţând că întrunirile sunt numai de două ori pe lună, că mal toţi membrii, fiind elevi regulaţi al politechnicei, sunt mult ocupaţi şi că ne găsim tn primul an societar.
Aşa de exemplu In loc de a fi întrebuinţat atâta timp şi energie precum am făcut, 1n discutarea statutelor, am fi putut avea mal multe conferinţe ; de de asemenea era bine daca am avea mat mulţi bani pentru a putea tipări statutul şi regulamentul.
pucat. de braţ, şi mă privea cu nişte ochi aşa rel I
—	Dă de veste tatei, murmură Isa-
bela.
—	Mamă, întrebă copila, oare o sâ moară Joyce ?
—	Nu, drăguţă, nu cred...
—	Vezi că e vina mea, mamă, zise ea pltngtnd, ea după mine a alergat.
—	Lasă ! micuţo, nu pltnge, vel îmbolnăvi mal reu pe Joyce, dule şi spuue tatei cine a venit.
Carlyie se cobor! ca se primească pe Levison.
Isabela, fericită de a avea un pretext, câderea femeiel din casă, nu se arătă. Joyce îşi rupsese glesna şi trebuia să stea în pat mal multe săptămâni.
Seara, Levison voi să se joace cu co-piliţa şi o atrase la dânsul.
—	Spune-m', sălbateco ce eşti, de ce al fugit azi dimineaţă când am vrut sâ te sărut ?
—	Pentru că m’am dus se spun mamei că al venit; era In odaia Iul Joyce.
Căpitanul tresări.
—	Joyce ? zise el; cine ’I Joyce ?
—	Femeia din casă a lsabelel, răspunse Cariyie, s’a întâmplat ceva ; ş'a rupt glesnR.
—	Ciudat nume, băgă de seamă Levison.
—	Da, nu’i aşa obicinuit, li zice Joyce Hallijohn...
Pllnsetele fetiţei întrerupseră pe Carlyle.
—	Tată, zise ea, m’a stins prea tare.
Căpitanul zlmui cam nelndemanatec,
ear Carlyle, necăjit, se sculă cu linişte, şi luă copila, pe care o aşeză pe genu-chiî sel.
—	Nu eşti obişnuit cu copil, căpitane, zise el, spre a’l desvinovăţi oare-cum; cu dânşii trebue se ştii cum se umbli.
—	Trebue se fie foarte greii când al mal mulţi In casă, răspunse Levison flegmatic. Dar întâmplarea asta o se vă lase fără slugă o vreme?
—	Pentru vr'o şease săptămâni, a zis doctorul.
Căpitanul se sculă ţanţoş, ca un om foarte mulţumit de acest răspuns, şi se sui în odaia sa, spre a se dechisi puţin.
A doua zi dimineaţa, soarele umplea cu viile sale raze odaea d-nei Bare pe când ea, cu faţa aprinsă, ochii sclntei-torf, părea în prada unor friguri cumplite.
Judecătorul îşi isprăvise Îmbrăcămintea punându-şl pe cap faimoasa Iul peruca blondă. El se apropie de palul soţiei sale si întrebă ce voia se mănânce la dejun.
—	Nimic, dragul med, numai puţin ceaid, mor de sete.
—	Cum nimic? e nebunie I ia măcar un ofl.
D-na Hare scutură din cap.
—	Prea bagi de seamă la d-ta, reluă judecătorul, eşti bolnavă mai mult In Inchipihre. Trebue să te mişti puţin.
Crede-mâ, mănâncă bine şi al se vezi cum te vel simţi mai tare.
—	Nu, Richard, Iţi spun că mi-e cu neputinţă, răspunse blând d-na Hare.
Dar dacă vrei să deschizi puţin fereastra aerul imi va face bine.
Judecătorul ÎI împlini dorinţa ridicând din umere şi eşi din casă.
Chiar atunci Barbara intră In odaia mamei sale. Supărarea, stlmpărlnd vioiciunea firească a caracterului săli o făcuse mal iubitoare şi mal omenoasă încă pentru cel la care ţinea.
Ett’şi sărută mama şi văzu îndată că are friguri.
—	Ce al azi dimineaţă, mamă ? ’Ţi era aşa de bine eii.
—	Barbara, marmură biata femeie, am avut iar un vis de cele urlte.
Barbara nu se putu Împiedica de a face o mişcare de ciudă.
—	O 1 mama cum se poate să mai al aşa idei?
—	Şi cum să le înlătur, zise d-na Hare cu glas sdrobit. Eram bine dispusă eri seară, mi se pare chiar ca n'am vorbit toată ziua de bietul med copii, şj totuşi acel grozuicvis s’a Întors. Eceva Inspăimlntător copila mea I zise ea a-pucând pe Barbara de mină. Am visat că adevăratul ucigaş venia la Est-Lynne.
Barbara, nu mă înşel, de sigur o să se Întâmple ceva noii, In privinţa a-cestel nenorocite afaceri.
—	Curaj, dragă mamă 1 cine ştie? Poate vom avea vr’o bucurie.
—	N’am perdut speranţa, copila mea; dar câte odată durerea ’mi e mal tare de cât voinţa. Totuşi &m credinţă că D-zeu va face ca Intr’o zi să se descopere adevărul.
La ceasul prânzului, d-na Hare era
mai bine.
Judecătorul povesti ce se întâmplase lui Joyce, pe care toţi o jăliră, căci toată lume ţinea la acea fată atât de bună şi devotată.
—	Barbara, zise d-na Hare după ce judecătorul plecă ; aş dori mult să mă duc să văd pe biata Joyce.
—	Vel putea oare să mergi până a-colo, dragă mamă ?
—	Da, mă simt mal tare; apoi plimbarea ’mî va face bine.
Pe la şapte ceasuri, d na Hare şi fiica el pornir» în spre Est-Lynne.
Era o seară foarte frumoasă. D-na Hare merse voiniceşte de o cam dată, dar In curând puterile ’l slăbiră.
Se rezemă de grilaj.
—	Mi se pare că rău am făcut de am venit, Barbara.
—	Căldura te a obosit, mamă.
Amândouă se aşezară pe o banc», ce
se află In faţa intrărel parcului. Puţin In urmă, d. Carlyle care le zărise le eşi nainte cu nevasta şi sora lui.
—	Ce zici de asta, Enric? întrebă d-na Hare zîmbind. Să vin să văd pe 0 bolnavă când ed însăşi de abia mă pot ţine ! Sermana Joyce 1 Mi-a părut atât de rău când am auzit ce i s’alntâmplat ?
—	Ei bine, de vreme ce al venit, zise Isabela cu prietenie, vel rămâne câte-va ore prisoniera noastră; vel lua un ciaid căci iţi va face bine.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
EPOCA- 14 FEBRUARIE
lata domnilor partea cea slabă. A-cestea fie zise nu atât pentru a regreta cele ce nu s'a făcut, cât pentru a vă atrage atenţiunea asupra celor ce sunt de corigeat.
Înainte de a termina, cred că nu e răii de a mal adăoga următoarele, şi anume : Toată lumea ştie cât de degrabă se plămădueşte o societate şi cu cât entusiasm şi bărbăţie se pun la Început cu toţii pe lucru, dar de asemenea mal ştie lumea, că cea mal mare pai te din societăţi sunt efemere, ca o buna parte din ele Îşi fac numai statute şi ca un foarte mic procent trăesc şi lucrează.
El bine, domnilor, societatea noastră care a eşit din cele două categorii ar fi bine se intre tn a treia şi se remână acolo.
Iată dorinţa care ne mai remâne şi pe care să căutăm se o satisfacem. Pentru aceasta nu e de ajuns entusias-mul şi ilusiileunor momente nervoase, care durează cât focul de paie, nicî bărbăţia unei paseri care se sbate In ghia-rele vulturului, ci slnge rece şi bună voinţă. Atunci domnilor, succesul e al nostru.
încheind acilea darea de seamă, îmi mal remâne plăcerea de a transmite mulţumirile lntregel societăţi, acelor domni directori care aâ avut buna voinţa de a ne trimite ziare şi reviste gratis.
Preşedinte, I*. D. Calinescu.
Zurich, 6 Ianuarie 1888.
CORPURILE LEGIUITOARE
SENATUL
Şedinţa de la 13 Februarie 1888
Se Îndeplinesc formalităţile obicinuite, şi apoi d-nil Senatori trec tn secţiuni, s'aO mal bine zis se duc acasă, căci n’ati nimic de lucru.
D.
CAMERA
Şedinţa de la 13 Februarie 18 88
140 deputaţi presenţl.
D. G. Vernescu, face asupra procesu-lul-verbal de erl următoarea observaţie.
Rfefi, biroul a creat erl precedentul d'a lua In consideraţie propunerea de invalidare a d-lul D. Brâtianu cu majoritatea absolută; trebuia pentru votul de erl majoritatea de două treimi.
D-sa apoi constată că erl s’a votat nu tn mod secret cum cere regulamentul; ci s’a controlat votul de membrii majorităţel şi al guvernului.
Oratorul cere ca preşedintele să ia pe viitor disposiţil pentru casecreLul votului să fie In realitate garantat. (Sgomot, protestări pe băncile majorităţel).
D. Tache louescu revenind asupra primei cestiunl relevate de d. Vernescu asupra redactarel procesulul-verbal al şedinţei de erl, cere rectificarea Iul in sensul că nu cu majoritate absolută dar cu majoritate de două treimi s’a luat tu considernţie propunerea de invalidare a d-lul D. Brâtianu.
D. Tache Ionescu spre a arăta unde ar duce sismetul ce susţin guvernamentalii ia un exemplu prin care dovedeşte că o majoritate de 93 deputaţi ar putea scoate din parlament şi invalida 60 dintr’o minoritate de 90 deputaţi.
Demonstraţia aceasta este foarte limpede dar ea nue de gustul majorităţel.
*
* *
D. I. C- Brâtianu, care nu se mal resfaţă anul acesta pe fotoliul săft ca anii precedenţi, descinde tn liemiciclu şi urmează cu multă atenţiune atitudinea majorităţel.— D-sa se linguşeşte când pe lângă unul când pe lângă altul; mal ales observăm curtea ce primul ministru pare a face prinţului N. Bibescu, care şi-a luat loc pe banca Întâi din dreapta între dd.Vizanti şi P. Borş, având de colegi mal apropiaţi pe doctorul llomniceanu , Al. Xenopulu şi Ionescu Muscă I Delicată societate !
•
• •
D. Tache Ionescu sflrşeşte atrăgând a-tenţiuneaCamerei asupra importanţei precedentului nenorocit ce s ar crea daca s’ar ocoli ast-fel, tn mod pieziş, garanţiile ce are minoritatea tn cerinţa unei majorităţi de două treimi pentru invalidare.
D. Vilacrose, care tn ultima sesiune n’a deschis gura, fiind-că, ne zice d-sa, nu eranevoe să ia cuvântul faţă cu minoritatea neînsemnată ce era tn precedenta Cameră, respunde d-lul Tache Ionescu susţinând că tn toate cestiunile, afară de invalidări, trebue o majoritate absolută. Aşa dar erl foarte bine s’a urmat când la vot s’a ţinut seamă de majoritatea absolută, de oare-ce se vota luarea în consideraţie a unei propuneri. Când se va voia invalidarea, atunci va fi nevoe de două treimi majoritate; până atunci însă trebue să se urmeze precum s’a urmat erl.
D. I*. Gradisteanu cu desbaterile Constituantei tn mână dovedeşte că temerea celor ce se petrec azi a avut’o d’atuncl reposatul C. A. Iiosetti, şeful partidului liberal, şi că d-sa a propus un amanda-ment care s’a votat atunci de aproape u-nanimitatea Camerei, care lămureşte adevăratul sens al articolului 40 din Constituţie.
Este adevărat că regulamentul Camerei pare a fi favorabil interpretârel ce vo-eşte azi a da majoritatea. Dar Constituţia fiind posterioarâ regulamentului Camerei abrogă orl-ce text coutrarifi, şi tl modifică.
Principiul Constituţiei este că nu Camera ci alegătorii fac pe deputaţi.
D-sa conchide deci că pentru luarea tn consideraţie a propunerel da invalidare
trebue majoritate de două treimi; ear nu simpla majoritate absolută. (Aplause în stânga).
» *
Discuţia se Închide.
Pr< ş-dintele deciarâ că procesul-verbal de eri este Întării.
D Ciocnzau întreabă caree procedarea admisă ?
D. .lorj Preşedinte, răspunde că precum sa urmat erl se va urmaşi pe viitor; adică se va vota cu majoritate absolută, ear nu cu acea de două treimi.
Dd. Caz ti, Al. Marghiloman, Constan-tinescu şi Dimitriadi aleşi ai Colegiului I şi 11 deBuzâO sunt proclamaţi deputaţi.
Alegerea d-Iui INI. Stnteseu
Această alegere este contestată tn sec-ţipne de majoritatea guvernamentală pe cuvântul că d-sa este falit nereabilitat.
D. I. i.nhovari arată cât de puţin serioasă este această imputare.
D. N. Stâtescu, tn lipsă a fost declarat falit de Tribunalul Buzâti tn urmacererel unul singur creditor care tn aceiaşi zi obţine acea sentinţă.
Dar d. Stâtescu a făcut opoziţie şi tribunalul i-a admis opoziţia şi a reformat prima sentinţă ce dăduse tn lipsa d-lul Stâtescu.
In urma acestor explicaţiunl contestâ-toril retrag contestaţiunea şi tn aplausele Camerei Întregi d.N. Stâtescu e proclamat deputat.
*
* *
Alegerea d-lor I. Marghiloman sl IHinitrle Butculescu.
O foarte caraghioazâ contestaţie a acestei alegeri este citita de raportor tn rtsul tntregel adunări. Şi cum să nu râză cineva când aude expresiuni ca acestea «au-«torilatile au fost surprinse, si oraşul a «remis prada unor horde barbare de opo-«zanti,» şi altele care mal de care exagerate.
D. Al. Marghiloman declară că s’ar fi sfiit să vorbească tnlr’o cestiune care a-tinge aşa.d’aproape pe tatăl d-sale şi pe un amic politic ca d. Butculescu dacă n’ar avea convingerea că această cestiune este de un interes general.
De cine e subscris acel protest care înşiră pe trei coaie tn stil figurat cele mal groaznice abuzuri ce s’ar fi comis cu ocazia acestei alegeri.
E vre un om cu greutate Intre subscrip-torl ? Nici unul.
La faţa locului erafl Insă oameni importanţi dintre adversarii noştri, era d. Ca-zoti, era Primarul oraşului. Mal erau Procurorii judecătorii de instrucţie, substituţii. Nimeni absolut nimeni n’a constatat nimic din cea ce se afirmă tn acel protest!
Dar cine sunt semnatarii protestului ? Oratorul tl ia unul câte unul şi dovedeşte că sunt sau inconşcienţl sad anonimi; căci anonimi sunt aceia care se văd subs-crişi prin tragere de deget fără vre o le-galisare; şi inconşcienţl şi de rea credinţă sunt aceia care se plâng că nicls’afl putut apropia de sala de vot, când se dovedeşte din actele de alegere că el tn realitate ad votat.
Adevărul tnsă este că acel protest a fost scris tn tntregul săd de candidatul căzut, d. Câtuneanu.
Acest paraponisit s’ascunde la spatele acelor nenorociţi şi necunoscuţi subscrip-torl.
Camera nu poate lua tn serios un asemenea protest contra alegerel unor bărbaţi ca d. I. Marghiloman şi d. Butculescu.
Apoi d-sa face calculul alegătorilor care ad votat şi dovedeşte că chiar dacă d. Câtuneanu ar fi întrunit toate voturile ce nu s’ad dat candidaţilor aleşi totuşi nu ar fi avut majoritatea.
Discursul d-lul Al. Marghiloman să distinge prin cumpătarea şi eleganţa expre-siunilor, numeroase aplause acoperă ultimele sale cuvinte.
Preşedintele suspendă şedinţa pentru 5 minute.
Hore
La redeschiderea şedinţei, d. Coco I>e-metrescu, raportor deciarâ că tn urma esplicaţiunilor date de d. Al. Marghiloman, majoritatea retrage contestarea. (A-plause generale).
D-nil Iancu Marghiloman şi D. Butculescu sunt proc amaţl deputaţi (Aplause).
D. IM. Constantinescu In frase foarte tn-.urcate fşl arată părerea sa de răfl pentru retragerea contestaţi unei; aceasta cel puţin reesediu cele ce d-sa în timp de un sRrt de oră Îndrugă.
D. Coco Itumitrescu protestează contra cuvintelor preopinentului, şi trece a-pol la alegerea deputaţilor districtului Dolj,
Se proclamă deputaţi fără discuţie finii Nicolaidi, Pesacov, Popp şi Prinţul Ştirbei.
Alegerea d-lul Tache Ionescu
Aeeastă alegere este contestată ca pătată de corupţiune (sic) (rîsete).
Raportorul dă citire mal multor protes-turl, identic redactate, a căror concluzie este suspendarea alesului colegiului II de Dolj, şi trimiterea in localitate a unei co-misiunl de anchetă parlamentară.
D. Tache Ionescu cere ca să ia cine-va cuvtntul spre a susţine contestarea; d-sa va vorbi apoi având, cum drept este, ultimul cuvtnt.
D. IM. Hlaramherg susţine cererea fi-lul Tache Ionescu.
Suntem insultaţi—z ce d-sa—aibă insultătorii curagiul să se arate! (aplause tn stânga. Nimeni tn dreapta nu suflă)
Câte va momente tăcere.
D. Tuclie Ionescu. Dacă nu ia nimeni cuvtntul, tl iad ed. Nu ca să mă apăr;—nu mă voi înjosi să mă apăr de corupţiune — iad cuvtntul ca să acuz pe aceia care tn-drăsnesc să acuze Craiova că pe bani şi-a vândut voturile. (tuneLe de aplause).
Tânărul orator arată cu o limpeziciune admirabilă şi cu incontestabilul săd talent, cât de stupidă este o asemene acuzaţie.
Cum ? aţi validat pe d. Ciocazan care s’a ales de aceiaşi alegător ca mine. El e bun ales şi ed sunt acuzat d’a fi cumpărat voturile aces'or oameni cari pentru d. Ciocazan votad de geabâ şi pentru mine pe bani I
Cea ce m’a ales pe mine nu e nici meritele mele nici talentul med, cea ce m’a ales e persecuţia crâncenă ce colectivitatea mi a făcut personal mie. (Aplanse tn stânci).
D-sa face apel la d. Gh. Chiţu, se spue cum s’a petrecut lucrurile la Craiova.
Dar cine 9unt semnatarii acelor p-otes-turl? Unii şi ad retras semnăturile ; alţii sunt daţi In judecată ca bătăuşi.
Alegătorii din Craiova mi-ad dat voturile lor fiind-că m’am presentat ca opo-sant înverşunat, ca disident care le am dat asigurarea că nici o dată nu mă voi întoarce tn colectivitate. (Aplause prelungite).
S’a citit protesturl contra alegerel mele semnate de 120 semnături.
O sâ’ml permiieţl a vă citi protesturl tn favoarea alegerel mele şi contra ingerinţelor guvernamentale cu ocazia alegerilor, c>re protesturl însumează 338 semnaturi de alegatori!
(Sensatie in majoritate, aplause).
D-sa dă citire acestor protesturl, al căror efect este sdrobitor pentru majoritate.
D. Tache Ionescu mal dă citire lacâte-va scrisori particulare ce a primit din Craiova şi căci sunt foarte interesante şi instructive, care desvălue în detalii ingerinţele şi persecuţiile guvernamentale.
O se fie un imeas hohot de rts tn ţara întreaga când se va auzi că aţi acuzai de corupţiune şi imoralitate pe aceia cari prin d. Fleva acum două luni desvăluiad hoţiile de la ministerul de Resbel.
O se fie un hohot de rts în ţară de la Dorohol până la Severin când se va afla că ne acusaţl a fi aci nu trimişi al ţârei ci aleşi cu banii oposanţilor.
Nu pentru ţară a’ţl inventat această a-cuzaţie ci penLru străinătate! (Aplause).
In străinătate acest guveru face să se acrediteze versiunea că oposiţia a pătruns tn parlament cu bani, şi chiar cu bani străini. (Sgomot).
Acuzarea de vânzare străinilor este o cuzaţiune obişnuită tn rtndurile d-v.
Aşa aţi acusat la 1870, la 1875 pe conservatori laţi acusat că sunt vtnduţl străinilor. Baronul de Hahn a respândit tn Europa asemenea acusări. Acelaş care azi respândeşte acusaţia că oposiţia s’a ale9 cu bani ruseşti. (Aplause).
D. D. Sturdza, tace pitindu-se dupe o carte ce se preface că citeşte în tot timpul cât d. Tache Ionescu vorbeşte.
D. Ionescu spune cu o elocinţă admirabilă cele mal mari adevăruri coleclivităţel şi guvernului. Nicl-o-dată ca azi nu s’a ridicat la o asemenea înălţime.
Discursul săli merită a fi citit înextenso. Nu îşi poate cine-va face o idee exactă din incomplectele note ce se poate lua fără a-jutorul stenografiei.
D-sa atinge cesliunea exterioară cu multa dibăcie arătând că atât în lagărul guvernământul cât şi tn oposiţie|exisfâ diversitate delvederl In politica externă, unii fiind pentru o alianţă alţii pentru alta, şi alţii tncâ pentru neutralitate.
Aceste vederi provin din convingerea ce fte-care îşi formează tn inima sa de Român iar nu dintr’un infam interes pecuniar precum are neruşinarea d’a ni se a-runca acusarea.
Aşa aţi acusat pe protivnici voştri la 1875, aşa tl acusaţl az ; aceasta dovedeşte că n’aţl învăţat nimic. Aceasta ’ml dovedeşte că nici atunci nu ştiaţi nimic! Am zis! (Aplause frenetice).
Oratorul este călduros îmbrăţişat de d. Fleva şi pe rând de colegii săi din opo-siţie.
Efectul acesLui important discurs este imens.
D. Epurescu Înscris să vorbească, nu cutează să mal ia cuvînlu.
Preşedintele ridică şedinţă.
Colectiviştii sunt consternaţi, minoritatea e radioasă de succesul repurtai de alesul colegiului II-lea de Craiova.
La redeschidere d. Epurescu cedează fi-lul Stanian replica.
D. Stanian se plânge că d. Tache Ionescu n’a vorbit tn cestie. Pretinde că d-sa na răspuns acuzaţiilor susţinute tn protest. Se întreabă pentru ce d. Tache lones-cu nu consimte la o anchetă parlamentară care va avea de resultal să dovedească moralitatea alegerel sale.
Ca Ploeştean d-sa blamează pe d. Tache Ionescu Ploeştean, şi tl vrea binele d’alt-mintrelea. D’acea conchide pentru numirea unei anchete parlamentare. Acesta e interesul cel mare al naţiunel 1 zice d-sa sfârşind. (aplause in dreapta).
Voci. închiderea discuţiei 1 (sgomot).
D. IM. l-’leva contra închidere! se Întreabă caree faptul precis şi lămurit care s a înaintat tn contra alegerel contestate.
Abia vorbeşte de câte-va minute şi în-lreaga*majoritate ca o haită furioasă se năpusteşte cu întreruperile tn contra d-lul Fleva.
Acesta le ţine piept şi prin ripostele sale nemerite tl exasperează până la nebunie Respunzând nu ştiO cărui întrerupător : I)-voastra v’alî ales cu baui nu noi! esclamă d. Fleva, şi v’ati ales din bani noştri, din fondurile secrete.
Scandalul
Sgomotul ajunge d’aci înainte la un a-tare diapazon tn cât nu se mal aude nimic.
Apostrofele cele mal violente, ameninţări, strigăte pe d’asupra căror s’aude glasul d-Jor Epurescu, Vidraşcu dulăii haitei colectiviste, creşte lntratât scandalul, tn cât preşedintele fuge dupe fotoliul preşedenţial.
Aceasta a ajuns un obiceifl la d-sa. Şedinţa e ast-fel ridicată.
o
• *
Dupe 5 minute Preşedintele Întreabă dacă Camera voeşle continuarea şedinţei, căci sunt 5 ore şiduperegulament şedinţa ar trebui ridicată.
Camera aprobă continuarea.
*
D. Fleva continuând arată ca scoplu celor care propun ancheta parlamentara este d’a suspenda pe unul dintre cel mal aprigi oposanţt pe tot timpul cât ar ţine cercetareaaneheie!. Să se preciseze un singur fapt serios care să motiveze ancheta. Până nu s’o pune un argument serios înainte, discuţia nu trebue închisă ; căci altmintrelea ne aţi da dreptul a crede ca de şi majoritatea e mare la număr totuşi se teme de minoritate care e mare ca calitate (aplause, protestări).
Daceea majoritatea ar face mal bine — daca nu vrea să tntemeeze o asemenea părere — se lase membrii minorităţel tn parlament.
D. V. Lascar vorbind pentru închidere zice că ar fi o ruşine să se zică de cine-va că există tn ţara Românească Români plătiţi cu bani streini. D-sa protestează contra unei asemenea alegaţii. Nu e tnsă aci cestiunea. Intre semnatarii protesiurilor sunt oameni serioş . Nu trebue să râmâe nici o bănuială asupra alegerel d-lul Ionescu. In interesul săO chiar ar fi bine să se numească această anchetă. Deci roagă Camera s’o voteze.
In timpul votarei
Cu ocasia votârel minoritatea are cea mal mare greutate pentru a obţine oare cum secretul votului.
După ce votează d. Agaricl un uşier se sue repede la tribună şi controlează votul membrului bănuit al majorităţel.
D. G. Vernescn protestează cu energie şi cere ca d. Agaricl să voteze din noii.
D. Agaricl votează d’al doilea.
Ce e drept azi protestările oposiţiel ad avut de resultal ca deputaţii să stea la locurile lor.
Afară de ctţl-va controlori incorigibili, cei l’alţl se abţin azi de această umilitoare funcţie.	,
Doue absente
D-ni Dimitropulu şi Enescu de şi presenţl azi la şedinţă la vot lipsesc.
Regretabil 1
Oposiţia ar trebui se stea neclintita la postul săd de onoare.
• *
Bcsulfntul votului
Volanţi 139
Majoritate	absoluta	80
Pentru	107
Contra	53
Conclusia raportului	este aşa dar	ad-
misă.
0 anchetă parlamentară remâne a fi numita pentru cercetarea Împrejurărilor a-legerel d-lul Tache Ionescu.
Craiova remâne acum se răspunză a-cestul vot al colectivităţel.
Uu Spectator.
ULTIME INFORM\TIINI
MÂINE DUMINECA
ORA 2 DURE AMIAZI
ÎNTRUNIRE peruca
A
OPOZITII-UNITE
IN
SALA ORFEU X
D. Mişel Ferikidi a spus mai multor persoane azi la Cameră că şi d-sa este unul din miniştri cari vor părăsi cabinetul cu ocasiunea remania reî ce se va face Indata dupe constituire! a Camere!.
X
Căpitanul Mardaridin corpul flotilei care este considerat unul ca din martorii cei mai importanţi în afacerea generalului Maican şi care a fost ehiemat grabnic din străinătate unde se afla în misiune a sosit azi dimineaţă în Capitală.
X
Ni se spune că colonelul Maican ar fi destul de greu bolnav.
X
D. Mihail Kogălniceanu a fost pri mit azi în audienţă de Regele.
X
Pe când d. Tache Ionescu dovedea cu Voinţa Naţională în mână acusaţia aruncată opoziţiei d’acest oficios ce ea ar fi vendutâ streinilor, şi a-nume Rusiei, unul din cei care erau mai aproape de ministrul Sturdza ’l a auzit zicând către d. Nacu :
— Acest jurnal pare a fi făcut numai pentru a ne compromite !
D’astâ dată suntem de părerea d-lui Ministru Sturdza.
X
Un colonel din armata bulgară al cărui nume este ni se pare Vlandoff a sosit în Bucureşti însărcinat ni se spune cu o misiune pe lângă guvernul nostru.
X
D. Ion Brâtianu presidentul con siliului miniştrilor a plecat la Flo-rica.
X
lată cum The Globe unul din cele mai vechi ziare din Londra apre ciază rezultatul ultimelor alegeri:
«Camera română s’a alcătuit deja: alegerile sunt sfirşite, guvernul are actualmente o mare majoritate, şi cu atât mai mult există o aparenţă de unanimitate pentru a suferi ministerul cu cât se găseşte într’o ţară unde se află o oposiţiune constituţională. In România înse, majorităţile nu însemnează tot d’auna adevărată convincţiune electorală. Guvernul se serveşte de administraţie, ca de o agenţie electorală, care posedă o mulţime de arme legale şi ilegale pe care statul le plăteşte. Listele electorale sunt pline de o armată de funcţionari, cari sunt persecutaţi până la n patra generaţie, îndată ce bănuiala exista că ar fi dat un vot ostil a tot puternicilor lor stăpâni. Tot felul de intimidări sunt întrebuinţate, pentru a câştiga votul alegătorului fricos, în mai multe districte chiar bătăuşii (armed roughs) sunt plătiţi pentru a tero-risa pe adversarii lor politici.
Când cine-va îşi aduce aminte, că drepturile cetăţeneşti ale poporului Român au fost oarecum de curând câştigate, îşi poate lesne închipui e-fectele acestei presiuni politice.»
X
Doliul luat de Curte în urma morţii Prinţului Ludovic-Wilhelm de Badea va înceta la 24 Februarie curent ast-fel că balul anunţat pentru 25 nu va fi amânat.
Intr’o informaţie datati din Bucureşti ziarul parisian L’Autriche Slave et Roumaîne, se exprimă în chipul următor asupra rezultatului alegerilor noastre generale pentru Adunarea deputaţilor ;
«Isbânda guvernului In alegerile române a fost escomptatâ de Nemţi şi de Unguri; pentru care, Indat* ce resul ţaţele aii foscut cunoscute, ziarele dir Pesta şi din Viena s’aO grăbit a reclama onoarea şi beneficiul reuşitei, îndemnând cabinetul Brâtianu d a uti-lisa imediat succesul săfi spre a încorpora definitiv România în tripla a-iianţft. O dată această manoperă îndeplinită au trebuit se recunoască, că o-po3iţia, departe d’a fi fost slăbită prin cea din urmă luptă, revenea în parlamentul din Bucureşti mal numeroasă şi Întărită de toate ilustrafiunile oratorice, literare şi politice aflate In ţară.
Această surprindere neplăcută a necesitat o schimbare de tactică, şi avansuri ad fost făcute de pe acum la unii şefi din grupurile oposante, spre a-I a-duce mal tntâiu la o apropiere şi apoi la o Înţelegere cu cabinetul Brâtianu. Inspiratoare a acestor încercări, diplomaţia austro maghiaro-germană nu ’şî face nicl-o ilusiune asupra reuşitei la care se aşteaptă, prevăzând o sesiune oragioasă şi desbateri spinoase pentru proteglaţil săi; şi se teme deja d’a vedea Bucureştii transformat în focar de agitaţiune anti-maghiară, strălucind asupra tutulor principatelor dunărene. Simptom ciudat: foile repti-liane se fac, în termeni mal mult sad mal puţin învăluiţi, organe ale acestor îngrijiri şi fac a se întrevedea trebuinţa tn care s’ar putea găsi cabinetul Bră-tianu spre a conjura oare care primejdii, pritilr’o schimbare a constituţiei!
Aşteptăm fără nerăbdare, dar cu o curiositate legitimă, isbucnirea proec telor ce se Întrevăd prin aceste îndemnuri.
Un semn al descuragerel produsă în rangurile ministeriale, prin succesele electorale ale oposiţiel este demisia mi nistrului de interne d. Radu Mihaî; şi că primul ministru Brâtianu, cea mal mare speranţă a triplei alianţe, cugetă a se retrage spre a face loc unul minister Ghica-Kogălniceanu. Este de prisos a se face să reiasă schimbarea, ce aceasta înlocuire, ar atrage în rela-ţiunile exterioare ale României».
X
D. G. Mavrodolu ne roagă a spune că nu d-sa este acel Mavrodolu de care am vorbit mai zilele trecute cu privire la o pungăşie. ’*■
Ne grăbim a spune că nimeni nu poate se confunde persoana onorabilă a d-lui G. Mavrodolu cu individul de care e vorba.
X
Mâine se deschide seria conferinţelor în unul din saloanele nouluî Ateneu.
Dupe discursul de deschidere, rostit de d. C. Esarcu, d. A. Odobescu va vorbi despre «Edificiile rotunde şi pătrate cu dom circular» şi despre «Edificiul Ateneului».
X
Regina a vizitat azi azilul Elena Doamna.
X
Consiliul comunal al Capitalei va începe Luni examinarea budgetului eserciţiului 1888—1889
Un mare spirit de economie va prezida, ni se spune, la fixaţiunea chieltuielilor.
Am dori se ştim dacă şi creditele destinate a face se trăiască şi se se îmbogăţească Vornicul, Toboc şi cel-l’alţi asemenea vor fi reduse.
X
Balul Societâţei de binefacere Regina Elisabeta care trebuia se aibă loc disearâ în sala Eforiei spitalelor de pe Bulevard a fost amânat pentru o altă zi care seva anunţa prin afişe.
Cauza amânărei este doliul Curţii care împiedică pe M. S. Regina protectoarea Societâţei d’a asista la bal.
ULTIMA ORA
AGEYTIA HAVAS
Londra, 25 Februarie. — Se anunţă din Berlin Iul «Standard» că, după ştirile primitedin capitalagermană,Poarta va notifica în curând la Sofia că ea consideră posiţiunea prinţului de Coburg ca ilegala, exprimând convingerea ca semnătaril tratatului de la Berlin împărtăşesc opiniunea sa.
Viena, 25 Februarie. — «Fremden-blatt» zice că nu se contestă nicăieri i-legaiitatea exerciţiului putere! prinţului de Coburg şi ca lumea e în general convinsa că iniţiativa demersului de făcut la Sofia se datoreşte Sultanului; dar că mai multe cabinete esită încă a resturna guvernul de facto ce dirigează afacerile din Bulgaria. Intr’adevăr zice foaia vieneză, daca acest guvern n’are îealminte o basa legală internaţională, totuşi este în stare să menţină ordinea. Se poate înţelege deci că cabinetele, înainte de a face primul demers pentru a resturna acest guvern,doresc înainte de toate să ştie lămurit cum se va asigura asemenea pentru viitor ordinea şi liniştea în Bulgaria.
Două case situate în strada Frumoasă Nr. 12 şi 12 bis; avend fie-care patru odăi de stadân, patru de servitori, curte mare şi gradină spaţioasă cu pom roditori.
Se vinde în total saiiln parte.
A se adresa la d-na proprietară care locueşte la Nr. 12. Strada Frumoasă îa casele din fundul curţel.
ue mm
www.dacoromanica.ro
EPOCA 14 FEBRUARIE
CASA DE SCHIMB
I. M. F E R IVI 0
Strada Lipscani, .\o. 27
Cumpera si vinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi
Cursul B ucuresti
13 Februarie 1888
5	0 0 Renta amortisabila
6	0/0 Reuta perpetua 6 U/0 Oblig. de Stat
6	0/0 Ouiig do st drum de fer
7	0,0 Soris. l'une. rurale
6	0/0 Scris. func. rurale
7	o/0 Scrie. func. umane
5	0/0 Scris func urbane
6	ojO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi
8	0/o Împrumutul comunal Onlig Casei pens (leilOdob.) împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. Acţiuni •Dacia-Kom&nia*
> Naţionala » Constructiuni Argint contra aur Bilete de banca contra aur Florini austriac!
Cump.		vend.
Vz	3 4	W 1/4
90		91
89		89 12
un	1/4	104 3 4
		89 1 2
lOi	1 i	102 3 4
95	1 4	96 |
8S	t 2	86 ,
75	1 2	76 y
74		74 1,4
.10		214
30		37
16	55	Î6 7i
16	50	16 *75
2	01	2 02
mm & fssfsi
IAŞI. — No. 32, STRADA LAPUSNEANU, No. 32 —
IAŞI
MOBTLE, de toate felurile, pentru odăi complecte si piese de fantasie. COVOARE, persane, Bruxeles, englezeetc. cu bucata si metrul. BIJUTERII, Mare si variat asortiment cu preciuri dupe evaluare. PERDELEPORTIERE cu galeriile lor; LĂMPI, mare asortiment de toate preciurile.
CR1STALERIE, Serviciuri de dulceaţa si de masa.
Garnituri pentru biurou, BRONZES, BONBONIERE, EVANTAILE ,foarte elegaute.
BRILIANTE si pietre preţioase en gros si en detail.
595
MAGAZIA HIRSCH & FINKE, IAŞI, STRADA LAPUSNEANU, 32.
CASA DE SCHIMB
MOSCU NACHMIAS
A'o. A In palatul Principele Dimitrie Ghika Sir. Lipscani, In fada nori clqdir Bancei Naţionale (Dacia-Remdnt al
33 ucuresti
Cumpirâ si vinde efecte publice sl face ori-ce schimb de monezi
Cursul pe ziua de 13 Febrarie 1888
Ren la amortisabila ,, româna parpelna Obligaţiuni d»stalTcanT.rur.]
"	Hunicipal*
fr. ,. Casai pans. [MO L.] Scrisuri funciare rurala
"	,, urbane
„ Obl. Serbesti cu prima lm. cu prima Buc. [îo lei] Loturi crucea roşia italiana ,, Otomana cu prima Loturi Batilica bombau Act. bacla-România „ Soc. Naţionala „ Soc. de Constructiuni Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germano Bancnote francese „	italiana
„	Rubla hârtia
NB. Cursul este socotii in aur
laţi
Cump. Vinde 9} îi T~98 89 3^4 Si g
78 X
910
104
*8 3/4 109 9i
85 X
2 ‘
3*
SL8)
36
17
1C 50 200 184
100
w
210
74 X
215
%
tis*
102
%
70
«0
38
28
38
20
17
202
128
100 %
100
210
AVI: I i PORTANT
Consumatorii oari cântă cu drept ouvînt escelentul CIAI Companiei Coloniale din Pari», trebue a& evite
numerăsele Contrafaceri, şi pentru a nu fi înşetaţl, a exige pe fiecare Cutie TIMBRUL DE GARANŢIE al Uniunii Fabricanţilor, Societate recunoscută de utilitate publioi de Statul Francez.
VINDECAREA
BOALELOR SECRETE
CAPS ULE A NTIB LE NO REA GICE
preparate de I.Omvald cu aprobarea consiliului medical superior.
Sunt cele mal bune capsule in contra botlrlor serrctc, scurgeri vechi «I noi, catar de veelca, eto.
l*retul unei cutii Iei 4.
APADE MATREATA CU EFECT SIGUR
CuaUte capul de mâtreata, intuieşte perul şi opreşte căderea Iul.
Preciul unul flaoon 2 lei 50 bani. Deposit principal, la Craiova, farmacia I. OSWALD.
BucurescI la drogueria d-lul I. Oveaa, şi la mal multe farmacie din tare.
Comandele fâcute prin poştă, insotite de valoarea lor, plus 50 bani pentru em-oal agiu, se fee uez ezact.	A
e*?co«ec'&3«d£s
ANTREPRIZA BARORSETRiCÂ

CURĂŢIREA LATRINELOR CU MAŞINI PNEUMATICE
No. 25, Strada Academiei, No. 25.
AYăDtagiele ce Dresintî sistemul nostru atât h pri-TiiU promptiladiEil câl ţi a silubrită-,11 ui las! linie de torit, ceea ce ie ;i pune in posi;ine de a concura pe toţi ceM-alţl dii aceşti branşa.
«nor. public se pdte convinge printr’o sticlă ce posedă fie-care vt~i. câ vadele se umplu cu desăvârşire
«Rf PRECIURILE NOASTRE SUNT CELE MAI SCĂZUTE.
i
Ui


"mm-
^9
0
f'W-
------
99
MAP.E ATELIER SPECIAL ®
DE
! MOBLE SCULPTATE
IS’a deschis in Calea Victoriei, No. ISO. vis a vis de A Palatul Ştirbei, un magasin al acestui atelier, tinde se poate găsi şi comanda tot-d'auna direrite moliile nrulp tute, cu preţuri moderate, precum «aii demancare.de lectura, iatacuri, antreuri etc.
Cu stimă,	4*
V. MAYER.
573
999----------9 9 9---------999
9Xb
XM
•X9X*
*X9 X
LA RENUMITUL MAGASIN
IR M, H	S 31
9
x
'(ii O	W 'D LLt	J
Galea Victoriei, No 55
(fondat în anul 1852)
SE GASESTE SPECIALITATE DE V tiuRI FINE
81 UN MARE DEPOSIT DE
CONSERVE ALIMENTARE
Cu preciuri moderate
689
XI
•X9XI
__ X
—X0
SING R» MIOPIE DE AUR
PENTRU
ARTICOLE DE PANSAMENT
bin parleaM.S. Imparateas.i Augusta acordata la exposula generala germana de hvgiena d :. I crlin 1883.
espositia internai isnala far-1 maceutica din V I ENA 188g ' medalie de aur
TUR IN 1884 | medaliedeaur
Dl ARTICOLE UE
HOHENEEBE (BOEMIA)
I FABRICE	CEA MAI MARE FABRICA SPECIALA	FABRICE
in	CU BURI	in
HEIDENHEIM	Se recomanda ca cea mal buna si mal eftina	I* A II I S
u	sorginte de procurat	si
CIILUMTZ	AETIC©la® SS MSAÎfiSMT	PAVlA
Precum si alte articole de aceiaşi ramura
CALITATE SUPERIOARA SI PRECIURILE CELE MAI EFTINE
INALRIRE PROPRIE $l G.4EDER1E RE BUMBAC (BRllNS-WATTA)
Patenta pentru ustro-Ungaria pentru scama de lemn dupe Doctorul Walcber din Tubingen, Vata de lemn si Bandage-Hygia
SINGURA VENZARE AL CATGUTULUI RESORBITANT
Marca Wiesner pentru Auatro-Ungaria, România, Bulgaria ai Orient PRETURI CURENTE, AFIŞE, MOSTRE SE TRIMIT GRATIS si FRANCO REPRESENTt NTil GENERALI Sl DEPOSIT PENTRU ROMANII Sl BULGARIA
RYSER & BRATEANU
Calea Moşilor No. 29. — Bucureşti.
628
X#
X
FRIDERICH PILDNER
Bucureşti — 60, Strada Carol, 60 — Bucureşti
Pentru a mulţumi pe onor. clientela am adus
9 TRIFOI-LUTZERNA SUPERFINA 9
verificat ii plumbuit de biuroul Statalul, resârirea e garantata X cu 9$0|0. Iarba de gradina, din cea mal buna calitaie. Precum şi toate cele-Valte seminţe adica: de Legume, Flori şi de Pădure numai din cele de primul rang. Cataloage se trimit dnpe cerere franco.
Asemenea se gaseste si toate felurile da semitice pentru or-ce fel de paseri, numai recolta din urma.	619
XtX:
:x<
RECOMAND AM
LEGATORIA DE CÂRTI
Mo P I IUL»
STRADA BISERICA IENEI NO. 10, CASA BISERICEI DINTR'O ZI BUCUREŞTI
In acest atelier se esecuta ori-ce lucrări de Le-gatorie, Papel&rie, Galanterie si Cartonage, ase-manea efectuează Registre de Comptabtlitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-ce mărime si liniatura mecanica cu pre-piurile cele mai moderate.
XI
©xi
iXIXâ
«- X
r\
'a- I
I
J
DE L'ABBAYE DE FECAMP (FRANCE) ESCEUNTĂ, TONICĂ, DIGESTIVĂ 81 APERITIVĂ ceă maT bună din t6tk LICORILE
vthnTAKi r aouKUR rtrtman
Marques dtposecs ca France et ă 1 Elrsaget

A h oere todduna la josul6 I fiecărei sticle, eticheta pă-I trată purtăndO semnătura Idirectorelui generale.
W
cari l'at angajată pe aerisii a nu vinde nici 6a contrafacere.
A. Fialkousky—<î. sl D. Tunuseacu fraţi — Constantinescu— I>. Marlnescu Bragadii — K.loa-nld el Comp. — Carol Gersabek.	H.
X«1
VECHIA CASA DE SCHIMB
SUB FIRMA
®x
I hmm\ ifivv
|	DIN STRADA LIPSCANI |0. 45
i Se va muta de la 15 Februarie b. c. In noua construcţie a d-lor a Elias (Hotel Continentul) vis-a-vis i de Teatrul Naţional, Calea Victoriei No. 40.
k

a.
TTW CTITIVCMT co Lune cunoştinţe de Uiv ui Uimii 1 matematici, caută medi-tatinnl de danele gimnasiale, sau ca repetitor la vre un pension. A se adresa sub iniţialele O. G Strada Griviţel No. 9d.
m9
x
COFETĂRIA Sl FABRICA DE LICHERORI
TANASE D. CRETULESCU
STR. CAROL NO. 17, ALATURI CU BISERICA CURTEA VECHE Sl VIS-A-AIS DE ANTREUL PIECEI
Am pus in consumaţie o mare cantitate de Romuri Jamaica aupcrloare ea lei 8,40 l.tru şi diferite alte romuri de la renumitela Case Reuohc ni Steain din Bermen Pentru d-nif comercianţi ce vor voi a lua in cantiiâţi mari, se va reduce preţui
O mare cantitate de dulceţurldin toate fructele cu vanlleşi fârăvanile şi cu pre-ciurl foarte eftine. Bomboane, Şampanie din fabricaţi unea de licherurl de aci. Ananas, Benedectin, Guiraso, Sartrez, Pipermant, Vauile Rose, 3 fr. litru. Diferite patise-roaspete şi prăjituri proaspete in Ue care zi, o adeverată mastica de Hio. Mare Je rachiuri bune si îndulcite pentru menagiul casei Mare depesit de spirt rafinat si de maşina. Primeşte comande pentru logodne, nunţi, botezuri şi soarele. S rviciila cele mai alegante si esecutate de mine personal.
iiio
Cu inala stima I>. CBETULEîsCU
n
9
n
m deposit
Deposit de distinsă tuieă. Ser ici le mele fiind i unoscute. Toate aceste mărfuri se v6nd cr preciuri moderate.
*!
X
*9
X1
9
î
i
%
CASA DE SANATATE
Strada Teilor No. 41
X
I
I
«
Previi pe suferinzi, că tn această casă care este actualmente administrată de subsemnatul, gă-esc epa mal bună şi complecţi îngrijire, camere i-gienice. serviciu cel mal conştiincios şi neîncetat supraveglitat, având la dispoziţie or-ce doctor din capitală.
Se pot face zilnic o--ce pansamente, inhalaţie, fumegaţie, toaletă pentru dame etc.
Pentru or»ce desluşire se poale adresa in toate zilele verbal sau inscris către directoru.
G. 1. Levezeanu.
6M
9X
X
:x9x:
X
9
X
PRIMA FABRICA ROMANA
DE
Wim
PENTRU
FARMACII, CONFISEURI, PAFUMEURI
ŞI ALŢI FABRICANT
>11 aut: Doamnei, 8 (rasele d lui Maior Miau)
Aducând din slreina/ate oameni speciali si maşini de cel mai nou sistem pentru confeciionarea sus ziselor articole, sunt in pusiliuna a satisface or-ce comanda, intocmai ca cea din slreinatale. utraytm deosebiia atenţiune asupra unei noi metode de cutii lucrate cu legaturi de metal patenlale de curând, care servesc pentru line sa mărfurilor in magazine, câl si pentru transportarea intr ansele p. in posta sau ptlo or-ce atu cale.
X*
X
X
X
9x:
X
:x99x:
CHAMPAGl POMMERY & GKENO RE1MS
:X9
X
X
9X
Cu stima, M. L1TTMAX.
X9X.
mx
xt
De oare-ce circulă In comerciO vinurljfabricate In Austro-Ungaria purtând fârâ nici un scrupul etiquele cu firma noastră, ne vedem nevoiţi a da oare-carl desluşiri asupra embalagiuluT nostru spre a garanta pe c » st-rratoril Şampaniei Pommery de asemenea falşificale.
Dopurile servind la astuparea buteliilor noastre sunt foarte uşor de recunoscut, având conform modeluluice urmeaza firma pe fund şi corp.
Osebit de aceasta după ce sticla este astupată se aplică a-supra dopului o capsulă de tinichea purtând numele Pommery şi trei stele.
VIUVc
Viw»
ŞAMPANIA SEC
Areoetiquetâ albă a cu firma noastrâ o A mica eliquetăSec la S gâtul sticlei, staniol ¥ nuriQ granulator, şi dopu cu firma.
CHAMPAGNE POMMERY & GRENO REIMS

ŞAMPANIE 1XTRA-SEC
Fără etiqueta o micăetiquetaUxtra Sec la gâtu sticlei, staniol auria, granulator, şi dopu cu firma
X
9
9
X
^	Agent general A. G. CAKSY
•X-	VMlf-
541
X9
PENTRb A SE ÎMBOGĂŢI REPEDE
A FACE AVERE SCURT TIMP
CE THEBUE FĂCUT '4 -
Nu Lrebue să se acă opere, -uni de Bursă. Nu trebue să se cumpere bilete de loterie. Nu trebue să se joace. Nu trebue cunoştinţe.Toată lumeathiar şi doamnele potprefita Dovedit şi aprobat. Pentru a se prim. importantele instrucţil, să se scrie \i omâneşte imediat Paris 8, Rue de Bag-m u Arpech
H.
X
I
I
1
I
ti
ti
ti
I
X
Tipografi» zi«jrn.l«d ,^po«a"
Tipărit cu cerneala Ch. Lorllleux C-le Paris
www.dacoromanica.ro
Oarait rtspgiiâbil, G. Sloenescu