ANUL III No. 663
A DOUA EDITIUNE
VINERI, 12 (24) FEBRUARIE 1888.
15 B ANI NUM ERUL
ABONAMENTELE
ÎNCEP LA I SI 16 A F1E-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'AUNA ÎNAINTE
1.1 BUCL'HESCi L» casa Administratinnel IX TARA: Prin mandate poştale.
Pentru 1 an 40 lei, 8 luni *0 lei, 3 luni 10 lei.
IX STRElXATATEi La toate offlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru t an 50 lei, 6 luni *5 lei.
LA FARISi Se gaseste jurnalul cu 1E Cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. G.r-nialn la. 84.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
15 BANI NUMEFMJU
ANUNCiURILE
OIN ROMÂNIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINIS TRATIA ZIARULUI
La Paria: la Agenre Havas, place de la
bourse, t.
Ajfenee Librr, rue \otre Dame des Victoires S0, (Place de la Bourse) pentru Paria, Eraneia, Germania, Auvtra*l n^aria, Italia Si Marea
Britanic.
Anunciun pe pag. IV, linia 30 bani, anunciur ai reclame pe pagina treia 2 lei linia
50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B.
REDACŢIA
No. 3. — Piaţa Episcopiei. — No. 3.
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
ADMINISTRAŢIA
IVo. 3. — Piaţa Episcopiei. — I\’o. 3.
PROCEDEUIILE COLECTIVITĂŢII
OPOZIŢIA IN CAMERA
■	■	«o —----
BANCA NAŢIONALA PAPISMUL IN ROMANIA
CASTELU TRAGIC
Acum, or nici-odată, a venit vremea se ne scăpăm pentru tot-d’a-una de colectivitate şi de stupida legendă ce un mişel reuşise se creeze în folosul seu şi a lor sei. Dacă nici a-cum nu vom fi vrednici se sdrobim hidra colectivistă, apoi nici că se mai luptăm pe viitor, şi toată răspunderea nenorocirilor ce vor cădea peste ţară, a noastră şi numai a noastră va fi.
Până acum mai puteam invoca oare-care scuze: ne temeam că a-tâta vreme de domnie brâtieneascâ sleise puterile de resistenţă ale ţerei şi pe lângă asta mulţi din noi erau surprinşi şi zăpăciţi de îndrâsneala cu care colectivişti srhimbau rolurile, tăgăduiau evidenţa, resturnau legile şi obiceiurile scrise şi nescrise, legile şi obiceiurile civile şi politice, precum şi acelea ale gândire!.
Acum ţara ne-a arătat că ştie se resiste şi o învechită şi îndelungată practică ne-a descoperit cu prisos toate misterele vigleşugurilor şi tacticei colectiviste.
Priviţi numai pe aceşti mişei la lucru or de câte-ori se găsesc în in-curturâ : or tac or aruncă toată viua asupra altora, vorbesc de alţii şi se feresc a vorbi de dânşii. Gând pun bătăuşi să ne bată şi lucrurile au a-juns prea departe,sistemul lor de a-perare e simplu: ne întorc numai de cât acusaţia, ne spun că noi am bătut, omorât, provocat. Ii acuzi în Cameră de infamii fără nume, şi el se pun se acuze pe alţii, refac istoria cum le vine la Îndemână şi de present nu zic nici-o vorbă.
Acum dupe alegeri aceeaşi tactică. N’a fost infamie pe care să nu o întrebuinţeze pentru a reuşi. Alegerile lor sunt protestate în şapte, opt judeţe, şi discuţia la care ar fi dat naştere verificarea titlurilor i’ar fi compromis cu deseverşire. Ei bine,aceşti neruşinaţi au găsit şi aici mijlocul ca se ese din încurcătură. Au schimbat rolurile, au luat ei ofensiva şi s’au pus In secţii să invalideze cu grămada pe membrii oposiţiuneî. Puţin le pasă că aceasta este o ticăloşie şi o stupiditate fără pereche, căci au reuşit se micşoreze puterea atacului oposiţii, silind’o să se ocupe cu apărarea membrilor săi ameninţaţi, şi apoi au isbutit se producă confusiunea, întunericul. Se acuză şi unii şi alţii, vor zice cei ce judecă lucrurile pe de asupra, deci este pasiune politică la mijloc, deci nici unii nici alţii n’au mare dreptate. Şi iacă cu chipul acesta mişeliile lui Ghiriţopolu, Simulescu şi Săveanu puse la adăpostul controversei colectiviste.
Gu hoţiile descoperite acum aceiaşi farsă. Au început prin a tăgădui şi a se indigna de acuzaţiile care li se aduceau, apoi au tăcut cât au putut şi tac încă cât pot, şi au sfirşit când n’au mai putut face alt fel prin a da pe mâna justiţii pe fraţii Maican. Peste toate cele-l-alte imprejurări au
tras cu buretele. Uită răspunsul bătrânului tâlhar la interpelarea d-lui Fleva, uită refuzul numirei unei anchete serioase, uită minciunile neruşinate ale cinstitului Iancu Sturza. Uită că Brătianu era ministru de resboî când colonelul Maican cumpăra obuzuri ucigătoare pentru soldaţii noştri, uită că Brătianu este gazda şi tovarăşul lui Garada, uită tot, şi marele staroste al hoţilor, bă-trenul necinstit, ipocrit şi mincinos, remâne la adăpost de ori-ce învinuire, planează ca un Jupiter de asupra lighioanelor colectiviste, din care sacrifică câte una fatalei necesităţi.
Acest joc stupid şi neruşinat care n’ar fi prins nicî o jumătate de ceas in altă parte, a prins doî-spre-zece ani la noi din pricina lipsei de cultură şi de educaţie politică, şi mal cu seamă din pricina moliciune» şi stângăciei oposiţii.
Acest joc trebue să înceteze şi o-datâ cu el şi oamenii care au uzat şi au abuzat de dânsul doî-spre-zece ani.
Cu hoţiile de la ministerul de răs-boi secătura de la patru-zeci şi opt şi pungaşul de la opt-zeci şi opt e prins cu mâna în sac.
Se’l plimbăm în această posiţie în faţa ţerei şi se'l pecetluim cu declaraţiile sale de mai nainte şi faptele descoperite în urmă. In faţR lor nici o inteligenţă, cât de mărginită, nu va putea se nu recunoască că Ion Brătianu, este ministru mincinos, tăinuitor al hoţilor şi hoţiilor, complice şi trădător al ţerei şi intereselor sale.
X. X.
TE LE GRAM E
AGENŢIA HAVAS
Iierliu, 22 Februarie.
Se anunţă tncercurile diplomatice, că d. Busch, m nistru ai German'el la Bucureşti, va fi numit în curând tn aceiaşi calitate la Stockholm.
I.ondra, 22 Februarie.
Camera Comunelor. — Sir Fergusson, respunzând d-lul Labouchâre, neagă e-sistenţa or-cărul aranjament care s'ar fl Încheiat cu streinătatea şi care ar tmpe-dica acţiunea viitoarea Engliterel. El constată că corespondenţa schimbată cu diferite puteri n'are de scop de cât menţinerea păcel, dar el refusâ s'o comunice.
D. Gladsione recunoaşte că respunsul lui Sir Ferguson este satisfăcător.
ltoma, 22 Februarie.
Un incident s'a produs la Modana (gara frontieră). O ceartă a isbucnit tutr'o cafenea între un veterinar italian Girolami şi medicul maior francesFavre. D. Girolami ducându-se acasa, nişte soldaţi irancezl veniră s6'i silească a se întoarce la cafenea, pentru a cere scuze. D. Girolami se supuse: dupe aceea fu reţinut la închisoare toată noapiea.
Guvernul italian a ordonat d-lul Girolami să plece ia Suse şi se aştepte acolo ordine nuol.
O oare-care agitaţie domnind la Modana guvernul a ordonat, ca măsură de pre-cauţiune, gendarmilor italieni, se nu iasă din gara.
D. Grispi a propus guvernului frances, pentru a evita or-ce incident, se schimbe tn mod simultan personalul italian şi personalul frances de servicii! de la gara din Modana.
lierlia,22 Februarie.
«Gazeta Germaniei de Nord» declară cu totul neîntemeiată ştirea dată de «Standard», cum că Germania a propus Elveţiei de a încheia un tratat prin care imperiul ar acorda protecţiunea sa Republicel elveţiene, în caşul când aceasta ar vedea graniţa sa violată de Franţa.
Couslantioopol, 22 Februarie.
Se confirmă că ambasadorii Ruşi au chemat atenţiunea guvernelor asupra si-tuaţiunel Bulgariei.
D. de Nelidoff n’a făcut nicî o represen* taţiune.
Sofia, 22 Februarie. Sofia şi provincia fac mari pregătiri pentru a celebra aniversarea prinţului de Coburg ce se va face la i4 Februarie
OPOZIŢII JN LUIITIV
Astă zi Camera va începe a lua în cercetare, In şedinţă publică, titlurile noilor deputaţL
Nu mai este astă-zî un mister, că guvernul a hotârît se invalideze în masă pe deputaţii din minoritate, fără alt motiv de cât acela că s’au dat pe fajâ azi o parte din tâlhăriile bandei lui Brâtianu-Carada, şi că vitejii deputaţi ai opoziţii sunt hotâriţi a înfiera şi a pecetlui cum se cuvine pe toţi aceşti pungaşi ordinari, care şed pe banca ministerială in loc d’a fi tlriţi pe băncile poliţii corecţionale.
Acest lucru trebue se-1 vază ţara în discuţiunile ce vor urma privitor la validările noilor deputaţi aleşL
In d. sul discuţiunif lipsită de interes a verificării titlun! ;r, se ascunde o cestiune de on interes capital, şi sub forma aridă a invalidărilor se va desbate marele proces al opoziţii cu colectivitatea.
Se nu se lase dar cetăţenii a fi amăgiţi, se nu se piardă în detalii şi se nu se încurce tn pretextele invocate pentru invalidarea membrilor minorităţi .
Gestiunea se pune aşa: 0 majoritate arbitrară, aleasă prin corup-ţiune şi violenţe, vro»şte se expulseze din Gamerâ o minoritate aleasă în contra violenţelor şi presiunelor ad-ministraţiunii, pentru ca un guvern fără ruşine se remâe fără control.
Ţara dar va secunda pe adevăraţii ei representanţi în lupta supremă pe care o vor întreprinde.
Câci dupe ce ţara a luptat ca se trimeaţâ în parlament pe ce: 50 de deputaţi ai opoziţii, a venit acuma rîndul acestor deputaţi ca şi ei se se arate demni de mand&nţii lor şi cu aceiaşi energie se lupte ca se rămâe la postul unde ţara ii a trimes.
Este o datorie pentru membrii minorităţii ca se remâe neclintiţi la postul lor, fara a ţine seamă de invalidările unei majorităţi arbitrare.
E' vor sta dar agaţaţi de băncile lor, adresând majorităţii aceste cuvinte ale lui Mirabeau:
«Suntem aci prin voinţa poporului şi nu vom eşi de cât prin forţa baionetelor.»
BANCA NAŢIONALA
Sunt şapte ani de la fundarea Băncii naţionale. In acest interval, fie-care a avut ocaziunea de a studia activitatea primului nostru institut de credit; comerţul a putut constata daca, In general, a dobândit prin şi de la Banca Naţionala foloasele la cari era în drept să se aştepte; particularii capitalişti, la rîndul lor aii văzut şi el la ce rezultate a ajuns creditul public. Până acum în nenumerate rânduri am demonstrat că mai mult răii de cât bine a dobîndit ţara de la înfiinţarea şi funcţionarea Bâncii Naţionale.
N'a trecut adunare generală a acţionarilor tn care să nu se semnaleze ad-ministratiunel Bancei naţionale viţiele organizării sale, greşelile funcţionării el, resultatele funeste ce pregătesc viitorului nostru economic.
La tcate aceste juste observaţiunl s’a răspuns în tot d’auna că Banca e în formaţiune, ca se găseşte încă In perioada esperienţelor, că In cele din urmă cauze de forţă majoră, şi numai de forţă majora aii provocat până acum toate relele de cari se plâng comercianţii, toate neajunsurile, in contra că-
ror reclamă bancherii, şi în fine agiul de care suferă toată ţara.
Ei bine, acum epoca esperienţelor a trecut; administraţia Bâncii, debilă şi nepriceputa,compusă din persoane străine comerţului şi afacerilor de bancă,se bucura de o inamovibilitate de şapte anT, şi. prin urmare este presupusa a fi învăţat Îndatoririle eî.
Pentru toate aceste cuvinte, lucru1 rile se presintâ acum, sad trebue să se presinte, sub un aspect cu totul altul de cât In anii trecuţi, şi tot din acest punt de vedere Adunarea generală a acţionarilor Băncii naţionale care este anunţată pentru ziua de 21 Februarie are In ochii publicului nostru şi al străinătăţii o importanţă deosebită.
Desbaterile, cari voi avea loc cu o-casiunea acestei adunări, vor fi foarte instructive.
Intre numeroasele cestiunl de întâia necesitate carjvor urma să fie rădicate In întrunirea generală din 21 Februarie, trei mai cu seamă merită o deosebită atenţiune.
Acţionarii vor avea să cerceteze mal întâiti dacă este interesul primei noastre instituţiunî de credit, ca să se perpetueze In capul administraţiunei sale nişte administratori cari afi dovedit, cu prisos, că nici şapte ani de exerciţiu, de practică, de espenenţă, nu’i au familiarizat cu mecanismul superior şi delicat al operaţiunilor de Bancă. Ac-ţ onarii "şi vor aminti, cu această oca-siune, ca fie-care dintre aceşti administratori .a primit până acum Intre
200,000	şi 250,000 lei şi că In schimbul acestei enorme retribuţiunl unii din el abia pe lăzile mari — la Paşte şi Gră-ciun — ş’aCt adus aminte că datoresc munca lor acţionarilor, că trebue să ajunga odată a se pune la Înălţimea !n-saicinărei ce li s’a dat, ca tn fine res-punderea lor e mare către societari şi către ţara întreagă.
Din acest punct de vedere, trebue ca acţionarii să refuze de a prelnoi mandatul de censor lui Ion Gâmpineanu, trebue se respingă prin votul lor de la candidatura pe directorul Bancei care In şapte am de zile, a adus publicului român o paguba enormă, subscriind j nişte bilete de bancă a căror valoare j reală scade din ce In ce, In cât aiurea nici suut luate In bagare de seamă.
Aceasta scădere a biletelor formează a doua cestiune importantă ce merită a fi desbatută In adunarea generală.
Gând Banca a fost creata, biletile el n’aU Întâmpinat de cât favoruri din partea publicului. Top le primeai! farâ obiecţiune, toţi ‘şi-au dat aurul lor In contra hârtiilor albe-albastre purtând pecetea Bancei Naţionale.
De aceasta favoare Banca a abuzat.
Când biletile el au fost scoase In circu-laţiune, ţara se gasia In linişte şi viitorul cel mal prosper surldea tutulor.
De atunci pâua azi tot de pace ne-am bucurat. Nici ţara n’a fost In resboiil, nici guvernul n’a avut nevoie de Împrumuturi forţate care să acopere nevoile ver unei nenorociri d’afarâ căzută asupra noastra.
Cu toate acestea biletele Băncii ah dat Intr’una înapoi.
La început se atribuia depreţierea lor crizei generale industriale de aiurea. Necontestat că acest motiv erea pueril şi neaplicabil noâ, cari In lipsa de industrii nu puteam avea criza a-cestora, ba cari din contra am avut, în locul crizelor d’aiurea, o prosperitate agricolă aproape continuă, — dar să zicem că motivul pus Înainte erea scuzabil.— Ei bine, criza de doi ani s’a potolit, aficerile si au reluat mersul.
Pentru ce atunci numai biletele Bărcii noastre naţionale scad ?
Iatâ pentru ce desbaterile asupra a-cestei a doa cestiunl sunt de mare însemnătate.
Vine ai treilea punt: relaţiunile d’in-tre Banca naţională şi Statul.
Aci terenul devine foarte arzător: mal arzător azi de cât tot d'auna.
Şi iată pentru ce.
De cu vreme s’a atras atenţiunea Bâncii naţionale asupra favorurilor ilegale procurate de dânsa guvernului.
www.dacoromanica.ro
iitiit niiiMin iiiiiiiuiim ■minimum îmi
Mulţi aii protestat In contra acestei conduceri ilegale, degenerată în sistemă.
Administraţia Băncii n’a voit Insă să ţină nici o socoteala de intemeiatele ob-servaţiunl ale societarilor.
Mal mult tncă.
Administraţia mergea mal departe. Ea a zis tn atâtea rânduri: dacă ne luaţi afacerile Statului, apoi nu mal avem ce câştig să vă dăm.
Asta-zl Banca 'şl schimbă sistemul: declară că Statul a npnorocit'o.
Gând a avut Banca dreptate?
Nicî-o-dată.
în Adunarea generala de peste 10 zile situaţia dintre Stat şi Bancă trebue bine lămurită şi răspunderile bine Împărţite.
lata pentru ce deşteptăm pe toţi a-miciî noştri, care atl dovedit In tot d’auna că se interesează de creditul public, să vie cu toţi la Adunarea generală a Bâncii Naţionale din 21 Februarie.
Se vor descoperi multe tn ziua aceia.
într’una din zilele acestea am fost surprinşidespuindcorespondenţa noastră zilnica, de trimiterea a două numere, cel de la 7 şi cel de la 16 Februarie curent, din ziarul L'Observateur Franţais organ clerical din Paris. Se înţelege, ca cea dintâi mişcare a fost să resfoim ziarul fr&nco-papist, spre a vedea pricina atenţiunel neaşteptate al cărei object eram ; pe care ne-am explicat'o îndată, citind două articole sub titlul Le Catholicisrne en Roumanie iscălite de Contele îosif Grabinski. Observând apoi, mat de aproape banda ce purta adresa noastră, am văzut, că era apozata chiar pe banderola imprimată a ziarului parizian. Cea ce ne-a Învederat, că autorul, or inspiratorii săi (poale chiar ordinariatul papist din Bucureşti), ad precugetat să ni se pue Înadins sub ochi articolul In cestiune. Din parle-ne, refuzăm a vedea In a-ceasla, îndeplinirea unei lăcomii răutăcioase şi copilăreşti spre a ne sili să citim proza nobilului propagandist ; ci ne place a ne da iluziunel, că neimpâ-caţil vrăjmaşi aî Bisericeî noastre naţionale, aQ voitdintr’un simţimâut cavaleresc a ne pune tn cunoştinţă de mişcarea lor, recunossându-ne prin a-ceasLa de luptători nepregetaţi pentru respingerea cotropirei papiste.
Să ne îndeplinim deci datoria, aducând la cunoştinţa cititorilor noştri strigătul triumfal de izbândă al organului papist, despre cucerirea apropiată a României de biserica papală. Şi pentru deplina edificare 8 Românilor ortodocşi să reproducem aci ^Introducerea rostului propovăduitorului papist:
«Una din ţările In cari religiunea ca-«tholica a făcut mai mult progres In «cursul celor din urmă ani, este de si-«gur România. Căzută tn schizma lui «Photius ţo dată cu cele l’alte biserici «răsăritene, România fu lipsită multă «vreme de missionari şi rămase străină «mişcărel ce frâmtnta pe Bulgari, fâ-«cându'i a'şl Întoarce ochii spre Roma. «Cu toate aceste Sântul Şeaua nu uita «pe Români, pe cari atâtea amintiri şi «comunitatea de rasă II uneşte atât de «strâns de Cetatea eternă. O data ce «vremurile ajunse la maturitate şi «mijloacele de care Papii şi Propaganda «dispun le Ingăduirâ d'atrimete misio. «nari la gurile Dunărei, urmaşii iul Pe-«tru nu negligiaiă aceste nobile ţinu-«tur! şi le procurară apostoli demul de «sarciaa ce le încredinţa: Călugării «Paşsionisli din ltoma fura în-«sarcinali de a evangheliza Ko-«mânia ••• II®
Foarte mulţumim de dragoste ! Adică cum, ţara Românească până la 1879 a fost păgână şi sălbatică, până ce s'a milostivit Papa a trimite In acesta paragini pa apostolul său Monsenior Pao-li ca să evanghelizeze România ! Cum se vede, sumeţia scriitorilor papistaşl întrece ori ce margini, şi aici ci ar me-
EPOCA - 12 FEBRUARIE
rita a fl relevată, atât păcătueşte prin j ignoranţă şi fanatism.
Ne vom permite totuşi a aminti zelosului propagandist, că istoria lumel ne învaţă, că Dacia Traiana şi cea Au-reliană afl fost creştinate or evanghe-lizate, mal ’nainte chiar de a fi pătruns apostolii Evangheliei în Gallia şi cele-l'alte ţinuturi mal depărtate ale Apusului. Şi întru cât priveşte denumirea de schismatic) cu care ne gratifică papiştil, Biserica răsăritului a res-pins’o pururea cu drept cuvînt, pentru că Apusul derogând de la învăţătura cea adevărată susţinută de patriarhii Photie şi Mihail Ceruralie, s'afl rez-vratit împotrivia întâel mitropolii a creştinataţeî, ridicată de Sfinţii împăraţi Constantin şi Elena în Roma Nouţ.
Pulberea ce necontenit ni se aruncă în ochi, cu papistăşirea unei părţi a populaţiunel bulgare, nu poate fi luată în serios, întru cât este ştiut că nenorociţii Bulgari aflându-sesub jugul turcesc, afl putut fl lesne amăgiţi de misionarii papistaşl, cari făceau să le lucească puternica protecţiune a ambasadelor catholice sub a căror scut privilegiat suntpuse misiunile papistaşe din Orient. Astăzi când stăpânirea turcească a fost sfărîmată, proselitismul papistă-şesc a Încetat cu totul peste Dunăre şi oile rătăcite afl început a se întoarce la staulul Bisericel mume a Răsăritului căreia n’a încetat d'a aparţine aproape u-nanimitatea populaţiunilorbalcanice.
Intru cât priveşte farmecul sprijinului şi al reazemului a tot puterniciei papale întru desvoltarea popoarelor şi întru ocrotirea drepturilor lor naţionale, cucarsvoie8C papiştil a răpi acum văzul conştiinţei lor, să ne fie iertat a crede în deşertăciunea sa înşelătoare; care însă în ori ce caz ni se oferă acum prea târziii, după ce am luptat cu ortodoxia noastra, trecând prin foc şi sabie, veacuri întregi pentru neatârnarea de care ne bucurăm azi, pa când papalitatea în cel mal bun caz strălucea prin absenţa, dacă nu asista cu puterea el mâna tirană a opresorilor popoarelor.
Nu vom tăgădui noi activitatea, zelul şi meritele ce a câştigat Monseniorul Paoli întru Îndeplinirea misiunel sale; este însă cu desăvârşire ne adevărat, că până la dânsul preoţii papistaşl ar fi fost împiedecaţi de aşi cauta de sufletele credincioşilor bisericel a-pusene aflaţi în ţară. Din potrivă, toleranţa naţiune! române pentru toate confesiunile şi credinţele este proverbială din cea mal adâncă vechime. Şi a-nume misionarii papistaşl s’afl bucurat de un sprijin osebit, obţinând chiar ajutoare băneşti însemnate de la Domnitorii ţârei, pentru întreţinerea şi clădirea bisericelor lor. Se înţelege, că a-ceastâ îndurătoare ingăduire înceta când era vorba de a se atinge de credinţa noastra strămoşească; şi istorii noastră ne dovedeşte, cum la diferite epoce călugării şi jezuiţil trimişi de Vatican, abuzând de ospitalitatea ce li se da, îndrăzneau a se incerca să smulgă poporul de la credinţa străbună, în care caz dregătorii şi mal marii neamului, eraţi siliţi să’I pue la loc, tăindu-le din ungbiuşoară.
Apologistul Domnilor Paoli şi Palma comite o gravă necuviinţă şi o neertată
greşală când numeşte pe Episcopii ţării Fanarioţi, spre a uşura pretenţia incua-lificabilă.pe care afl reuşit a şT-o realiza în chip clandestin, episcopii papali, a-rogânduşî un titlu pământean; uneltire de care Episcopatul naţional s’a emoţionat cu drept cuvândt, impunând guvernului a pune o stavila lucrarel subversive a propagandei papistaşe în ţară. Şi se înşalâ amarnic agenţii Vaticanului în speranţa, ca ţara aceasta după ce a izgonit pe Fanarioţii veniţi din Constantinopole, 'I va schimba a-cum cu Iezuiţii Romei papale I Când, dar misionariitrimişl în Roma, vor trece de la căderea lorde îngrijitori sufleteşti al papistaşilor petrecătorl în ţară, la aceia a proselitismulul, de sigur că vor fi poftiţi peste hotar ca nişte turburători al conştiinţei naţionale ; şi pentru aceasta Episcopatul nostru nu va avea nevoe de sprijinul franc-mas-sonilor, nici de restricţia libertâţel cultelor, căci nimeni în această ţară nu va fl atât de nebun să primească a schimba o Biserică ca cea ortodoxă română,care ’şl ara fiinţa în rărunchii neamului românesc, spre a primi jugul unul pontificat străin, fie el chiar aşezat î^i Cetatea eternă a latinităţel.
Itnbn-Novnk.
INFOR MATIUNI
AFACEREA MA1CAN
D. general Maican a fost adus azi la ora 10 tnlr’un cupeu de birje la instrucţie.
Reptilul de pe bulevardul Elisa-beta, voind se desminţă pe un ziar al opoziţi unei, spunea eri cade două zile fraţii Maicanî nu fuseseră interogaţi.
Nu eadeverat şi putem asigura că alaltă seară interogatoriul colonelului Maican a durat până la 9 ore seara. Aceasta a spus’o unul din co-lonelii instructori care viind la teatru tocmai la 10 ore, a zis înaintea mai multor persoane că abia atunci a «scăpat de la instrucţie, unde cercetase pe colonelul Maican.»
•
• *
Ni se spune că generalul Maican voind să probeze instrucţiei partici-paţia unui înalt personagiu la ghe-şeftul torpilorilor, şi cerând să ’i se puie la dispoziţiune un raport adresat de comisia însărcinată cu examinarea propunerilor diferitelor case, a întâmpinat răspunsul că acel raport nu se găseşte în dosare.
Comisarul regal însă a declarat d-lui'general Maicancă raportuldacâ există se va găsi.
Nu ştim dacă prezicerea d lui comisar Regal se va adeveri, cea ce ştim Inse, şi cea ce e patent, e că dosarele au fost purificate.
Eri, eşind de la Palat, d. Eugenie Stătescu a anunţat mai multor persoane că s’a retras definitiv din Mi-nisteriu însă numai pentru cuvântul că, ca simplu deputat, va putea lupta mai cu profit pentru guvern contra opoziţiunei din Cameră.
D. M. Pherykide ministrul afacerilor streine a primit eri corpul di plomatic La această primire d. Phe-
rykide a anunţat remaniarea cabinetului.
D fost general Al. Anghelescu îşi va da azi demisia din Senat.
-**-
D. Radu Mihai este în conflict cu consiliul comunal în privinţa împrumutului contractat de primărie la Casa de Depuneri şi Consemnaţii pentru restituirea reţinerilor funcţionarilor.
De şi convenţia relativă la acest împrumut este deja semnată ministrul de interne refuză a o aproba.
Ştirile despre starea sânătaţeî prinţului moştenitor al Germaniei continuă a fi contradictorii. Pe când buletinele comunicate publicului pe diferite căi sunt destul de liniştitoare, ştirile particulare venite direct de la San-Remo constată o zilnică agravaţiune a răului. Fiind dat că buletinele destinate publicitate! sunt probabil controlate la Berlin unde este natural că se caută a se atenua ştirile rele,e probabil că in-formaţiunile particulare se fie cele mai apropiate de adevăr. Trebue dar să ne aşteptăm dintr’un minutjîntr’al-tul la plecarea Regelui nostru pentru a vizita pe cel mai bun amic al Său.
Aflăm că guvernul Austro-Ungar a refuzat estradarea celor doi preveniţi în omorul soţilor Lespezeanu. Procurorul din Pesta însă a cerut dosarele pentru a putea urmări a-colo pe aceşti doi preveniţi.
sw~
Gonsiliul comunal al capitalei e convocat pe mâine spre a lua o ho-târîre definitivă în privinţa restituire! reţinerilor.
M. S. Regele însoţit de major Şp-mânesou a visitat eri nişte ţinte noi de tragere ce s’au infiinţat la poligonul armatei.
D. Doctor profesor Babeş a început o serie de experienţe pentru culturi de diferiţi bacceli cunoscuţi în ştiinţă.
D sa îndată ce va termina aceste culturi va începe un curs public, pentru persoanele ce nu fac medicină, dar care se ocupă de ştiinţă.
Ni se cere să anunţăm că ziarul Alianţa a cărui publicaţiune era suspendată de cât va timp va reapare cu începere de la 1 Martie viitor ca organ de opoziţi une.
Aflăm că d. Bianu, profesor la liceul St. Sava, care se ştie că a călătorit toată vara pe socoteala mi-nisteriului de culte şi instrucţie publică, va pleca peste câte-va zile din nou în străinătate, de astă dată la Moscova pentru a lua copii dupe nişte documente privitoare la istoria noastră naţională.
D. dr. Petrini (Paul) fiind numit profesor provisoriu de Anatomie la Facultatea de medicină din Bucureşti a înlocuit pe d. dr. Severeanu la comisiunea I pentru întâiul examen de doctorat in medicină.
Curierul din Iaşi află că peste 700 familii evreeşti, numai din acest o-
raş, sunt înscrise până acuma la so cietatea pentru emigrare, spre a fi transportate în America în primăvara aceasta.
ÎNAINTĂRI IN ARMATA
Sunt înaintaţi, la gradul de Major:
D. căpitan Priboian Mihail din artilerie. La gradul de căpitan :
D. locot. Valeanu Dimitrie din artilerie. La gradul de locotenent:
Dd. sublocot. Christescu Ştefan, Otnescu Constând in, Alexandrianu Nicolae, Gra-şosky Nicolae, Coandă loan din flotilă, şi d. sub-locot. Cucu Gheorghe din artilerie.
DIN DISTRICTE
IAŞI
Sărăcie la culme
Atât din cauza crizei actuale, zice Curierul Balasan, a ernel seberianeşi nes-fârşibilâ, âât şi a scumpetel popuşoilor, nicljo dată nu am văzut atâţea nevoiaşi, fără esistenţa zilnică, peritorl de foame şi îngheţaţi de frig, cum sunt acuma, aşa p. e. pe strada Arcului Nr. 17, zace bolnavă de mal mult timp o biată femeie săracă cu desăvârşire şi văduvă cu 3 copil, Catinca Arnăutu, care când se afla sănătoasă îşi câştigă mizerabila e-sistenţă cu spălatul lengeriilor, iar de când nenorocita a picat greii bolnavă suferă o adevărată tortură, stă zile întregi nemâncată şi fără foc, în cât de mult ar fi trebuit să o găsească moartă cu zile In casa de foame şi frig, dacă unii din vecini nu ’şl aduceau aminte dio când 1n când de sărmana femeie, trimiţându’i ceva ajutor. Credem că d-nil d-ri de despărţire ar face un act de Înaltă umanitate, a lua măsuri de a se interna în spital cândgăsescbolnave şi lipsite absolut, asemenea desmoşte-niţl, căci altmintrelea chiar îl vizitează şi le dă medicamente gratis, bolnavii tot vor muri de foame şi frig. Credem în acelaşi timp că şi onor. Părinţi al comunei, ar trebui să poseadă mal multe simţimite de caritate ş: umanitate şi a nu lăsa pe conlocuitorii urbei să piară cu zile, căci guvernul ş’a făcut datoria pentru sărăcimea rurală, trebue dar ca şi Primăria la rlndul el să ’şl-o facă pentru cel din oraş —măcar pentru cel bolnavii!! Umanitarii filantropi şi i-nimele generoase sperăm că nu vor trece cu vederea un aşa fapt dureros şi sfâşietor.
IUJZEU
Alegerea m.eixik>rilor oa-ni©r ei ele comeroiu
De sigur steaoacolectiviştilor a apus ! zice Îndreptarea.
Nu este prilej cu care cetăţeanul în genere şi buzoianul în particular, — cu toate presiunile şi ingerinţele cele mal neruşinate — să nu aplice regimului câte o palmă din ce In ce mal formidabilă.
O nouă dovadă, despre desgustul şi oroarea ce guvernul inspiră alegatorului independent şi cu demnitate, este resultatul alegerel acelor 5 membrii la Camera de Comercifl, circums. III cu reşedinţa In Ploeşti, de către alegătorii
din judeţul Buzăfl, cs a avut loc la 7 Februarie anul corent.
lată acest resultat :
Nae Stănescu a întrunit 40 voturi Stoica Panaitescu	»	»
Mate! Mateescu	»	»
loan Brătescu	»	»
Napoleon Popescu	»	»
Grigore Monteoru a întrunit 1 vot (IM) Dimitrie Oprescu	»	»
Ştefan Stoian	»	»
Dimitrie Gherman	»	»
Ştefan Anastasiu	»	»
Alegerea a fost făcută sub preşe-denţia distinsului nostru magistrat, d-nu Anton Bârdescu, judecător la Tribunalul local.
A T ED1TIUNE
CORPURILE LEGIUITOARE
CAMERA
Şedinţa de la 11 Februarie 1888
D. V. Jorj deschide şedinţa la ora 1 şi 10, presenţl i30 deputaţi.
Preşedintele declară că toate raporturile secţiunilor nefiind depuse, şedinţa se ridică.
D. Vernescu cere sâ se ia In conside-raţiune raportul secţiune! VIII cu care trebue sfe se înceapă lucrările.
D. Constantinescu (Buzeu) zice că teoria biuroulul este cea adevărată.
D. Preşedinte roagă pe dd. deputaţi care vin de la Senat să'şî reguleze situa-ţiunea.
D. II. Izvoranu protestează că nu are trebuinţă de avisul nimănui pentru a’şl regula situaţiunea. D-sa optează pentru Cameră.
D. Epurescu (leader) vrea ca d. Izvo-ranu să'ş! dea declaraţi una tn scris.
D. Consta ii (in esen (Buzeu). De oarece Camera nu este constituită, ea nu poate cere nimănui se opteze. Dupe validare, da.
D. 11. Izvoranu îl trage un perdaf lea-derului Epurescu. Cuvinte luate de stenografi, declaraţiunl consemnate tn procesul verbal al şedinţei nu afl trebuinţă de a fi date In scris. Unul om onorabil nu i se poate cere asemena lucruri de către alţi oameni onorabili.
Leaderul înghite şi tace.
D Preşedinte so mulţumeşte pe cuvintele d-lul Izvoranu şi ridică şedinţa la 1 şi 25.
Bedccu
SENATUL
Şedinţa de la 11 Februarie 1888
Şedinţa se deschide la orele 2 şi 1/2 sub preşedinţia d-lul Al. Orăscu.
Suni presenţl 70 de senatori.
D Christoli de la Vâlcea. Vorbeşte despre colonelul Pleşoianu de la 48... D-nu I. Brătianu de la 48... luptători de la 48... şi d-nu D. Brătianu de la 48... Vă rog căci luptători de la 48....
D. Orescu. Lăsaţi afacerea cu colonelul
Pleşoianu (rîsete).
D. Christoli. Să am parte de cuvânt (rîsete).
D. Orescu. S'afl pronunţat secţiile.
D. Christofi. Remâşiţele luptătorului de la 48... (rîsete). EQ care ştifl că la 48 Pleşoianu, cu Golescu, că la 2 Iunie 48, a rupt Ilarele sclaviei.
Libertatea şi egalitatea de ia 48 (hohote). Onoare celor de la 48... E0 propui de urgenţă şi cu unanimitate pensia pentru soţia reposatulul.
Termină citind o moţiune de blam contra Senatului care a îndrăsnit se rîză 11
Apoi pleacă supărat de la tribună 1
Propunerea este semnată numai de d-sal
D. Vergati. Cere ministrului Justiţiei să se ocupe cu regularea cestiunel regulamentului pentru servitori!
Voci. Asta e Christofi ediţia 2 (ilaritate).
Senatul se ocupă cu votarea mal multor indigenate.
Indigenatul israelitulul Zukerman, susţinut de P. S. Mitropolitul, este respins de Senat.
I).
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(29)
H.	W O O D
CASTELU TRAGIC
PARTEA II
I
Plecarea la Bulonia
De odată îşi aduse aminte şi de acea grăbind pasul să apropie zîmbind.
—	Nu mă înşel, am onoare a mă găsi faţă cu lady lsabela?
Ea lăsă să'l ia mâna destul de sfioasă şi încurcată.
—	Mă iartă, adause el, ar fi trebuit să zic lady Carlvle... De mult nu m'am aflat lîngâ d-ta, încât n’am glndit că eşti tot acea de altă dată.
Ea se reaşeză pe bancă şi viile colori ce se arătase pe obrajii el se şterseră câte puţin.
—	Ce te aduce aice ? Întreba el şe-zind, fără multă sinchiseală, lângă dînsa.
—	Am fost bolnavă, şi doctorii m’afl îîâtuit se merg la băile de mare. D-nu 'Garlyit a plecat ui dimineaţă.
—	In adevăr, pari suferindă, zise el cu simpatie, chiar foarte suferindă.
—	Poate, zise ea, am eşit din casă prea curînd, mă duc înapoi... La revedere, căpitane.
—	Dar nu eşti în stare se umbli singură, zise Levison; dâ-ml voe să te re-conduc.
Şi’I dădu braţul ca un vechili cu uoscut
—	De mult n’aî văzut pe lady Mont Severn ? o întrebă el.
—	Am văzut’o astă primă-vară, la Loudra. Era întăia oară de la nunta mea. Nu ne scriem, dar lordul Mont-Severn a venit de mal multe ori să ne vadă. Cred că sunt încă la Londra.
—	Efl unul, nu ştiâ nimic despre el; de zece ani am părăsit Englitera, am stat la Paris, şi am sosit eri.
—	Ai luat congediu pe multă vreme?
—	Am eşit din armată. Iţi mărturisesc— d-tale pot s’o spun — că stau cam refl de o cam dată. Unchiul mefl, pe care mă bizuiam, s’a însurat din noii.
—	Da, am auzit’o.
—	Are şeapte-zecî şi trei de ani, prostul de moşneag 1 înţelegi că poziţia mea e sdruncinată acum. Creditorii mă trag din toate părţile ; de aceia mi-am văndut tot ce aveam şi am venit se petrec cât-va timp îu Franţa.
—	Ce crezi să faci acum ?
—	Zeu, nu prea ştifl.
—	Te ai stricat cu unchiul d-tale ?
—	Nu; de oe aş face o ? Nu mi ar mai da aici pfciisia pe care mi o trimite,
stal
va
eată tot... lady lsabela, crezi să mult timp încă la Bulonia ?
—	Nu ştifl; voi vedea dacă ’mi plăcea.
—	Efl am venit ca să mă mal dreg puţin. Parisul îţi Înghite multe parale şi te oboseşte grozav... Merg poate prea iute ?
—	Nu, sunt tare acum.
Când ajunseră la locuinţa Isabelel, căpitanul întră odată cu dânsa nerugat; poate să glndi că între veri, or cât de depărtaţi erafl, nu se încăpea ceremonii; şi când se sculă ca se plece, o întrebă ce avea de gând se facă în timpul zilei.
—	Am să mă odihnesc, zise ea, nu sunt destui de tare spre a sta aşa de mult timp afară.
—	In or-ce caz, dacă vel eşi mal târziii, te rog să’ml dai voe să caut de d-ta, zise el. îmi pare bine că mă aflu aici. Vel vedea că Carlyle la întoarcere mă va mulţumi.
Câte-va zile trecură; sănătatea Isa-belel se întărea şi în curînd fu destul de tare ca să poată merge în tie-care dimineaţă pe ţerm, spre a privi la fluxul şi refluxul Mârei.
Când nu era singură, stătea cu Levi-si n; dar nu făcuse nici o altă cunoştinţă. îşi zicea ades In sine că ar face mal bine să nu tot stea cu densul, dar nu cuteza să i o spue.
După vr’o cincl-spre-zece zile, d-nu Carlyle găsi mijlocul de a se putea repezi pentru două zeci şi patru ore la Bu’onlş. lsabela întovărăşită de oăpi*
tanul Levison, ÎI eşi înainte până la de-| barcader.
Carlyle, văzând’o, abia o recunoscu;
| faţa el era ca alta data, părea mult mal vioae, şi plăcerea de al vedea făcea să’l strâluciască ochii de bucuria cea mal ! adevărată.
—	Ce al făcut scumpa mea? strigă el luându’I mâinele; eată-te mai de tot
binet
—	Sunt mult maî bine în adevăr, En-ric, dar şi emoţiunea ’mi face faţa mal rumenă decât de obiceifl.
Carlyle, In vremea acea, să întreba cine era elegantul care Intovărăşia pe femeia lui.
lsabela băgă de seamă.
—	Căpitanul Levison, zise ea; ţam spus, în scrisorile mele, că se află aici.
—	Şi sunt foarte fericit de a mă afla, reluă căpitanul; aceasta mi-a îngăduit să pot fi de folos lui lady lsabela. E mal tare astă-zl, dar în primele zile n’ar fi putut eşi singură.
—	Ol îţi sunt foarte recunoscător 1 zise Carlyle prietenos.
lsabela luase braţul bărbatului el; căpitanul mergea lângă acesta.
—	Drept să’ţl spun, zise el încet, când am întâlnit pe lady lsabela, am fost speriat de shimbarea ce se făcuse în ea, şi am crezut că e de datoria mea de a veghia asupra el.
—	Şi efl sunt sigur că ’ţi este recunoscătoare. Cat despre însănătoşirea sa ’ml pare o minune. Auzi lsabela ? spun că trebue să se fi făcut o minune
ca tn ciDcî-spre-zece zile să te faci aşa rumenă.
Rumeneala de care vorbea Carlyle se preschimbă lntr’o vie roşată, când Isa-bela auzi aceste cuvinte. Ştia şi inima el ’I o spunea în de ajuns, că nu aerul făcuse să curgă mal repede sîngele în vinele sale; dar ea strînse fără a răspunde braţul bărbatului sefl, rugând pe D-zefl în lăuntrul el se depărteze de dânsa or-ce primejdie.
—	Nu mi-al vorbit de copil mei, zise ea lui Carlyle, când remaseră singuri, fiind că nu poftise pe Francis se intre. Mi afl trimes el multe sărutări? Dar Harry, cum se află? Mi-a trimis câte-va şi el ?
Carlyle nu se putu împedica de a rlde.
—	La opt-spre-zece luni, Harry e cam tânăr încă ca să’ţl poată trimite sărutări.
—	De aş fl fost In locul d tale, î-aş fi luat o mie de sărutări zicâodu-I că sunt pentru mama Iul.
—	EI bine, îl voi duce o grămadă mare din partea d-tale, zise Carlyle strtngînd pe femeia sa la pept. De al şti, cât sunt de fericit de a te vedea !
A doua zi dimineaţă, căpitanul Levison fu pentru întâia oară poftit la masa. Rămânând singur cu Carlyle, ÎI povesti de a lungul toate neajunsurile sale.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
EPOCA 12 FEBRUARIE
3
CLTIME INFORM UIM
MÂINE VINERI 12 FEBRUARIE
LA ORELE 8 SEARA
SE VA ŢINE
0 întrunire publica
A
OPOZITIU NEI
LA
CLUBUL „UNIREA."
localul Băilor Eforiei tlupe Bulevard.
X
AFACEREA MAICAN
O probă că sinistrul Bandit arc de gând să facă lucrurile muşama în a-facerea fraţilor Maicani.
Ni se spune că starostele hoţilor şi tovarăşul lui Carada a făcut eri o vizită d nei colonel Maica» si a asigu-rat’o ca nu este nimic si ca în curând sociul seu are se fie liberat.
Se mal indoeşte cine va de complicitatea şefului Bandei în hoţiile de la ministerul de resboî?
Intre alte depositiunî de mare importanţă primite de raportorul în a-facerea colonelului Maican este şi aceea a d-lui Broadwell care a declarat că asupra tuturor comandelor caselor ce representa, colonelul Maican primea o comisiune de 5 0/0 din preţui acelor comande.
A declarat încă d. Broadwell că generalul Anghelescu ’i a restituit o sumă de 25,000 lei ce ’i dedese ca mulţumire pentru acordarea unei comande. Faptul acestei restituiri ’l am comunicat noi publicului de mai multe zile deja.
* *
Pe fie-care zi se dă pe faţă unul sau mai multe gheşefturî ale colonelului Maican. P’intrecele din urmă descoperite este acel privitor la o însemnată furnitură de pulbere de rezbel pentru artilerie făcută de o Casă Kramer şi Buholtz. Cu ocsziu-nea predărei acestei furnituri, colonelul Maican a luat o sumă însemnată de bani pentru a nu refuza re-cepţiunea prafului care erea de o calitate inferioară probei depusă.
lată numele ofiţerilor superiori a căror chiemare la instrucţia afacerel Maican a fost hotârită pân’ acum : Hagiescu, Horbatski, Voinescu, Poe-naru, Popescu, Argintoianu, 1. La-bovari, Carcaleţeanu, Brătianu, Bă-dulescu şi Grămaticescu.
Miniştrii s’au întrunit şi azi în Consiliu sub preşedinţa d-lui Ion Brătianu. O parte a şedinţei a fost consacrată, ni se spune, ultimelor hoţii descoperite în administraţi u-nea resbelului.
Ni se încredinţează de o persoană In poziţiune d’a fi bine informată că din cele mai multe descoperiri făcute pân’ acum de către raportorii afacerilor Maican rezultă în modul cel mai evident culpabilitatea fostului general Al. Anghelescu. In majoritatea cazurilor d. Al. Anghelescu ar fi chiar mult mai compromis de cât generalul şi colonelul Maican.
*
Pentru un îndoit motiv guvernul amână dintr'o zi la alta începerea validărilor sau invalidărilor în şedinţa publică.
Mai intâiu guvernul a numărat şi a resnumerat pe ai lui şi a găsit că tot mai ’i trebue câţi-va deputaţi, pe cari i-a chemat din judeţe.
Al doilea motiv este că se aşteaptă de la prefecţi protesturi în contra deputaţilor oposiţiunii.
Astâ-zi chiar s’a depus pe biuroul Camerei protestul din Brăila, adus chiar de prefectul Ionescu. Acesta e atât de stupid, în cât chiar un colectivist a zis despre densul că: «dacă aşi fi ministru aş da imediat afară pe prefectul care a pus la cale o asemenea inepţie».
X
In raportul comisiuni Camerii relativ la invalidarea d-lui Constantin Ressu pe motivul că nu este cetăţean român se recunoaşte de rat portor că «lntr’adever ar fi aparţinu-pomisiuneî chiar de a face proba că
d. Ressu nu e român; aceasta inse, adaogă raportorul, numai dacă ar fi esistit cel puţin o presumpţiune
j d.sp-e calitatea de român a d-lui
j R-s«u.»
Vt se zică: a fi născut din tată român fost funcţionar al Statului, j a’şi fi îndeplinit îndatoririle mili-I tare, ş’a fi fost judecător de instrucţie şi primar al oraşului Galaţi nu constitue nici măcar o simplă pre sumpţiune!
Autorul acestei admirabile teorii este d. Cornelie R. Manoleseu.
Frumos debut!
x
Domnul I. C. L»cca ne adresează următoarea scrisoare :
Domnule Redactor,
D imnul Ai. Vidraşcu făcând apel la d. Sebastian şi la mine, martorii d-lul Andrei Theodoru, ca să declarăm dacă d. Theodoru n a alterat conţinutul scrisoare! ce ’i am adresat cu ocasiunea a-facerei d-el sale cu d. Vidraşcu, am trimis încă de eri ziarului Voinţa Naţională, tn care d. Vidraşcu a inserat a-pelul săO către d. Sebastian şi către mine, un răspuns la acest apel.
Văd cu o legitimă mirare că cer de la Voinţa Naţională nici nu publică scrisoarea mea nici nu mi’o înapoiază.
Până la publicarea acestei scrisori căreia vă voi ruga a’i da ospitalitatea In stimabilui d-voastră ziar, vS rog a declara, de pe acum. In numele d-lui Sebastian şi al med, că d. Theodoru n’a alterat Intru nimic conţinutul scriso-rel ce’I am adresat şi care a fost publicata 1n ziarul Epoca.
Primiţi vă rog, domnule redactor, a-sigurarea prea osebitei mele stime.
Bucureşti, 11 Februarie 1888.
I. G. Lecca.
X
Majoritatea colectivistă nu a’a putut încă înţelege asupra numărului deputaţilor opoziţionişti de invalidat.
Diseară însă în întrunirea de la Naţionala se va hotărî această chestiune.
Acoastâ neînţelegere poate fi şi densa una din căuşele pentru care colectivitatea înterziazâ începerea, în şedinţa publică, a discuţiunei asupra titlurilor aleşilor.
X
D. general Lecca a fost primit azi de dimineaţă de M. S. Regele.
X
Aflăm dintr’o sorginte autorizată că d. Aurelian va pleca în curând la Viena pentru a relua negociaţiunile privitoare la reînoirea tratatului de Comerţ d’intre România şi Austro-Ungaria.
X
Secţiele Senatului au început azi a seocupa de proiectul d-lui Stâtescu privitor la reforma Magistraturel.
X
D. 1. C. Brătianu a rugat azi personal pe toţi Senatorii colectivişti ca se asiste la întrunirea ce va avea loc diseară In localul Societaţei de asigurare Naţională.
X
D-nu 1. Galenderu,administratorul domeniului Coroanei care se afla a-cum vr’o câte va zile la Paris a plecat de acolo pentru Berlin şi Dussel-dorfT unde se zice că are a îndeplini unele însărcinări ce ’i a dat M. S. Regele.
X p-
Guvernul nostrua delegat pe d-nii Profesori doctori Severeanu şi Assa-ki, ca se represinte România la Congresul de Chirurgie din Paris.
u
Publicăm aci, pentru a ţine locul Cronice, de care am privat azi pe cititorii noştri!, următoarea scrisoare pe care o găsim în prima pagină a numărului de azi al Voinţei Naţionale.
Cititorii noştri! vor vedea că coconu Ştefan Beliu ştie să se zefiemisească pe sineşl tot aşa de bine ca amicul nostru Max.
O ÎNTÂMPINARE
Domnule Redactor,
Nu cred să se afle mulţi oameni în lume car! să nu’şl aibă idionsincrasiile lor, unul nu poate suferi paiangenil, altul se îngrozeşte la vederea unul şarpe, iar altul i se face părul măciucă când intră In atingere cu peleaumedă a vre-unel broaştertioase; aşa am şi eh idiosincrasia mea tn privinţa presei periodice, un adevărat (lor de friguri mă coprinde or! de câte ori trebue să pun mâna pe o gazetă, şi mal cu seamă pe o gazetă din ale oposiţiunei, care în loc de a fi o comoară de idei şi cugetări Înalte, care să poată preocupa creeril şi Încălzi inima cititorului, azi a ajuns să fie mal mult o basna, In care se aruncă toate murdăriile, toate minciunile şi toate clevetirile din lume. E şi mal plăcut şi mal instructiv,de-a studia frumuseţile plastice ale unor modele ca Vinerea lui Kteomenes din galeria Afedicis, sau de-a urmări cursul ager şi Înfocat al unul armăsar arab, drept pogorltor din familia vestitului Ara-bistan lildirim, de cât de a’şl perde cine-va vremea culegând pleava netrebnică ce zilnic se vântură In necuratele fol ale oposiţiunei !
In asemenea Împrejurări nimic mal natural dar, de cât ca o diatribă, publicată In No. 14 al «României» la adresa mea, să treacă cu totul neobservata de mine;şi de sigur că ar fi trecut de mult, şi pentru tot-d'a-una, In neantul uitârel, ca multe din neghiobiile cu cari ziarele oposiţiel ’şl umple necontenit coloanele lor,dacă zilele aceste nişte prieteni ,carl ca toţi prieleniice de obicei se întrec de a te servi cînd e vorba
de a'ţl putea aduce o ştire neplăcută, nu 'ml-ar fi adus foaea ca s'o citesc, şi nu mâr fi îndemnat ca să respund ceva la mişeliile urzite in socoteala mea.
Se pretinde, cum că un anume Tache Oroveanu din Caracal ar fi declarat: că pe când d. Câmpineanu se afla ministru, sunt acum 20 ani, d-sa ar fi cumpărat o moşie la mezat, a cărui confirmare Întâmpinând greutăţi, s ar fi adresat la mine pentru ca să intervin pe lângă ministru; iarefi ’l-aş 11 cerut peutru acest serviciu o filodorma ce 500 poli.
Nici nu am cunoscut vre-odată, nici nu cunosc pe acast d. Oroveanu ; n'am avut nici odată daraverî cu acest ipochimen, şi prin urmare nici n'am putut să'i cer vre o plată pentru un serviciu ce nici odată nu mi s a cerut; evident dar că cele pu-blicale tn Romănia nu sunt de cât o născocire mincinoasă, ce nu se poate reflecta decâtasupra acelor netrebnici care îşi fac
0	tristă meserie din a defăima toată lumea.
Or-cine mc cunoaşte mai de aproape, ştie
cât sunt de corect in toate eesliunile care pot pune in joc reputaliunea uuui om onest. D. I. Cdmpineamt nu era ministru de ft-nance când s’a decis rescumpărarea căilor ferate şi tnfiinţarea băncei naţionale; eram tn posiţiune mal mult poate de cât mulţi alţii, ca să cunosc epocele când se vor începe aceste operaţiuni: puteam se cumpăr acţiuni de ale băncei sau căilor ferate, vie asemenea cine-va a ml dovedi dacă e0, direct safl indirect am cumpărat, sau arendat vre o moşie saO pădure de la Stal pe timpul cât sâ aflat d. I. Câmpi-neanu ministru la domenii; n’am fâcut'o Insă, numai şi numai casă nu compromit relaţiunile strânse ce mă lega de d. I. Câmpineanu. Care dintre toţi patronii ziarului Atowduiaaflându-se In condiţiunl analoge, ’şl ar 11 putut Înfrâna setea de câştig, asl-fel precum am fâcut'o eh ? Thal ist the question !
Ster. Heliu.
X
Următoarele lămuriri asupra caşului d-lul Moise Pacu, alesul colegiului al treilea de Covurlul afl fost puse azi In vederea d-lor Deputaţi;
Secţia a Vl-a a Camerei a invalidat alegerea d-lul Moise Pacu, deputatul colegiului al 111-lea de Covurlul.
Motivul invalidărei este că d. Pacu, ca profesor, a stat faţă In faţă tn sala alege-rel tn ziua de 25 Ianuarie, când s’a săvir-şit operaţiunile acelei alegeri.
Acesi motiv este ubsolut fără temeio, şi iată pentru ce :
Ne'.âgăduit este că, după art. 28 din legea electorală, profesorii definitivi pot fi aleşi deputaţi şi senatori. D. Pacu, fiind profesor definitiv, avea deci capacitatea d a fi ales deputat, chiar de ar fi fost în activitate.
Dar nu aici e chestia. E vorba de pres-cripţiunea art. 88 al. 2, care sunăast-fel :
«Cel retribuiţi de Stal, judeţ şi comună nu pot sta In sală (alegerel) chiar In caşul când ar 11 candidaţi.»
Să lăsăm la o parte că interpretarea şi practica acestui text de lege a fost tot-d’a-una In favoarea profesorilor definitivi, pe care legiuitorul iiu 'l-a considerai ca simplii funcţionari; şi chiar tn ultimele alegeri, pe orl-unde afli fost candidaţi profesori, aO stat tu permanenţă tu sala de voturi.
Dar să fim cât se poate de stricţi şi să admitem că art. 88 priveşte şi pe profesorii candidaţi.
Se aplică oare acest articol şi la d. Pacu? Nici de cum. Cazul d-lul Pacu e cu lotul deosebit. La 25 Ianuarie a. c. d-sa nu mal era profesor In activitate retribuit de stat, comună saU judeţ, ci profesor demisionai'.
împrejurările din cari a isvortl această demisie sunt următoarele:
D, ministru al iustrucţiunel prin ordinul No. 17,062 din 11 Noombrie 1887, transferă pe d. Pacu pe ziua de 15 Noembre de la Seminarul din Galaţi la cel din Huşi, tnlo-cuindu’lla Galaţi prin d. C- Georgescu. D. Pacu protestă contra acestei transferări telegrafie şi prin plângerile înregistrate la No. 38,645 din 20 Noembre şi 39,490 din
1	Decembre, şi nu se presinlă la post. In acelaşi timp ceru un concedia de 15 zile, spre a veni In Bucureşti şi a cerca să revie asupra transferărel. Cazul d-lul Pacu a fost Lratat şi In Cameră, prin interpelarea d-lul Tache Ionescu, desvollatâ In şedinţa de la 30 Noembrie, anul trecut.
D. Pacu nu obţinu nici concediu nici revocarea măsurel de transferare.
La 5 Decembrie, adicâdupă20 de zile de la transferare, profesorul Pacu primeşte de la Minister un alt ordin sub N». 18,090, prin care este invitat din noii d’a merge la Huşi. D. Pacu răspunde cu hârtia datată din 14 Decembrie şi înregistrată la Numărul 41,715 că, dacă nu este despăgubit cel puţin de ruina materială ce’I caură nemeritata sa transferare tn mijlocul eruel, nu se poate disloca din Galaţi, protestând ia-râşl contra nedreptâţel ce i se face.
Ministerul n’a răspuns nimica nici la a-ceaslâ hârtie nici la cele precedente. Asemenea n’a acordat concedia mâcar de o zi d-lul Pacu. — Fapt necontestat e apoi că transferatul profesor Pacu nu s’a presen-tat de loc la postul ce i sâ încredinţat fa Huşi; la Galaţi nu se putea presenta nici atâta, câcl era deja Înlocuit Încă de la 15 Noembrie.
Care este deci, după toate aceaste Împrejurări, posiţiunea legală a d-lul Pacu In corpul Învăţător?
Legea instruiţi unei regulează acest caz. Art. 390 al. 1 iată ce glâsueşte :
«Lipsirea de la clasa îu curs de o lună farâcoacediO şi fără causă bine cuvîntată, va face să se considere demisionar învăţătorul.»
Lucru deci limpede şi lămurit. — La 15 Noembre d. Pacu a fost strămutat la Huşi. —Nu sâ dus; deci la 15 Decembre legea însăşi tl considera demisionar. De la demi-siunea declarată de lege până Ia 25 Ianuarie, ziua alegerel colegiului al 3-lea, trecuse o lună şi zece zile; leafă saO retribu-ţiune cum zice legea electorală, nu mal primise de la nimenea de trei luni; la Galaţi fusese înlocuit Iaca de la 15 Noembrie, la Huşi d’asemeaea de la 1 Ianuarie s’a numit un altul, d profesor P. Bârgâoanu; deci era în tot dreptul săU candidatul Pacu d’a asista în sa a de alegeri, drept care s’a recunoscut de Însuşi preşedintele biurou-lul electoral, eâire care se ridicase această chestiune.
X
Presa franceza si afacerea
Maican
Sub titlul Un scandal la Bucureşti însemnatul ziar parisian|«Le Gaulois» în numerul care ne a sosit azi, pu-publică următoarele renduri :
www.dacoromanica.r4
Un groaznic scandal s’a Întâmplat în România.
Ministerul de rezbel, de mal bine de zece ani. este prada celor mal neruşinate esploataţil. Furtul asupra furmturelor militare era organizat de doi oflcerl, fraţii M.... cu un cinism care întrece tot ce se poate Închipui. Unul din fraţi, ofiţer general, ocupă o funcţiune la ministerul de rezbel, cel lâlt, colonel, comanda o brigadă de artilerie.
Aceste neruşinate specule fusese semnalate Parlamentului de către membrii opoziţii, care reclamau comunicarea dosarelor, pentru a dovedi hoţiile săvârşite.
I |Dar, primul-ministru, d. I. Brătianu, refuzase această comunicaţie, declarând că de şi cunoaştea aceste furturi, prefera să lase să scape un vinovat, mal bine de cât să desonoreze armata. Ministrul de rezbel îşi dedese demisia, fusese numit comandant al unul corp dearmată, şi d. Brătianu îşi însuşise portofoliul rezboiulul ca să pue vtrflucrulu), RegeledisolvăCamera şi hotărî alegerile pentru un termen foarte scurt. Această agitaţie electorală era menită să cocoloşească neruşinatele specule care se dăduse pe faţă, dar care de alt-fel erau cunoscute de mult Regelui şi ministrului săO.
Intrâdovăr, un ofiţer din armată, dăduse pe faţă, şi dovedise vinovăţia fraţilor M...In timpul campaniei 1877—78, aceşti doi mizerabil! primise pentru armată obu-zurl de proastă calitate, de la care căşti-' gaseră un comision de 2 franci de obuz. Mal sunt Învinovăţiţi, afară de asta dâ fi primit bacşişuri însemnate pentru toate furniturile. De aceea, fraţii M... care la intrarea lor tn slujbă eraa săraci, sunt astăzi bogaţi moşieri.
Faţă cu nepăsarea guvernului, 13 oflcerl superiori al armatei s'aU unit, ab adunat probe despre toate aceste gheşefturî şi sâa legat să urmărească afacerea, până ce dreptate se va face.
Ce face atunci guvernul ? numeşte o comisie de anchetă compusă de 3 generali. Se va crede poate că comisia s’a Întrunit, şi că vinovaţii a0 fost arestaţi, or, eel puţin, suspendaţi din funcţiile lor. Nimiodin toate astea; se poate vedea cu mirare pe vinovaţi jucând cărţi la Clubul Regal, mâncând tn restauranturile de modă, cu generalii membri al comisiei de anchetă.
Lumea s’aşteaplă să se facă destăinuiri dâşa fel tn cât guvernul va 11 probabil silit să facă dreptate.
Sub un titlu aproape identic Scandalurile de la Bucureşti un alt organ din cele mai însemnate ale presei parisiane, «L’Autorite» consacră şi dînsul un lung articol hoţiilor săvârşite în administraţiunea română a rezbelului, dar spaţiul nu ne permite se’l reproducem. De alt-minterea subiectul tratat de ambele ziare fiind acelaşi, apreciaţiunile lor nu]diferă|mult afară numai că «L’Autorite», conform alurelor sale obicinuite, este şi mai severă de cât «Le Gaulois».
X
In numerul seu de la 20 Februarie curent st. n. Le Figaro conţine următorul răspuns al d-lui Conte de Keratry la scrisoarea d-lui Alexandri, ministrul nostru la Paris:
D. ministru al României a protestat azi dimineaţa tn contra enuncierilor produse de mine, Intr’un articol recent, atât din puntul de vedere al detalielor retrospective relative la atitudinea guvernului român tn timpul răsboiulul turco-rus din 1877, cât şi relative la un recent tractat cu Germania.
In cea ce priveşte primul punct (e vorba de violaţiunea neutralitâţei afirmată la Paris şi la Londra, şi pe urmă violată de guvernul român) menţin tn modul cel mal absolut informaţiunea istorică pe care am produs’o. Pentru a pune puncturile pe i, adaug că, fn consiliul ţinut de principele Carol, tn care patru din membrii vorbise In modul cel mal hotârft pentru neutralitate, d. Rosetti, care făcuse la Paris o declaraţiune contrară ducelui De-cazes, şi chiar principele, spre mirarea tutulor fură cel ce se pronunţară pentru intrarea imediată tn campanie In contra Turciei. Pentru a preciza mal mult, adaog Încă că Anglia şi Austria făcură, atunci şi asupra acestor, representaţiunl la Bucureşti.
Ţin toate aceste detaliurl de la un fost preşedinte al consiliului de miniştri al Principelui Cuza şi al Regelui actual, membru chiar In consiliul de resbel, care împins de sentimentul cavaleresc al parolei date, m'a angajat ca sâ le fac cunoscute cea ce am făcut in 1877, şi cea ce n’a fost desminţit până acum.
Relativ la tractai, d. ministru al României scrie: «D. Conte de Keratry afirmă că de mal multe luni cancelariele ar avea cunoştinţă de un tractat de alianţă cu Germania» şi mal adaogă: «sunt autorisat a declara că această informaţiune n’are nici un temei şi că autorul articolului In ces-tiune a fost indus In eroare».
Mal Întâia, n’am spus că «cancelariele aveab cunoştinţă», cea ce ar presupune o comunicaţiune oficială făcută de guvernul român : am spus câ «câţi-va diplomaţi a-veafl cunoştiDţă de aceasta», cea ce se poate esplica prin indiscreţiuniJe destul de comune şi destul de cântate tn aceaslâ materie.
Mal mult Încă. Ce este oare lipsit de fondamenl? «Cunoştinţa de către cancelarii saO «existenţa tratatului»? D. ministru nu s’a exprimat destul de limpede fn această privinţă.
In aşteptarea, unor mal complecte ştiinţe, pe care le-am provocat asupra acestei grave revelaţi uni, culeasă dintr’o sorginte distinctă. Insă numai puţin autori-satâ ca cea dinlâiO, ’ml voiâ permite a e-voca, o simplă amintire, care va scuza, până la un nob ordin, respectuoasa mea Incredulitate.
In Aprilie 1877,d. de Villemessant, aflând câ mă duceam ca amator pe teatrul răsboiulul turco-rus, mă rugase să’i trimit eâte-va telegrame pentru ziarul «le Figaro».
«Le Figaro» a publicat mal multe din ele : dar ’l adresai una, Intre altele,tn care relatam brusca plecare a unul trimis al principelui Ia Kişinev, şi’l anunţăm neîntârziata mobilisare a armatei române, telegramă care n’a ajuns la destinaţie.
Intr’adevăr, a doua zi după presintarea acelei telegrame, la oficiul telegrafic din Bucureşti sub pseudonimul de Nemo, administraţia română, printr’o scrisoare cu en tUe, pe care am conservat’o tnmod pre-cios, mă invită a ‘ml retrage suma vărsată pentru plata expediţiei zisei telegramă, de
oare ce ea nu a putut fi expediată ca fiind contrarie adevărului.
Cinci zile in urmă, armata română intra In campanie contra turcilor! Etnune, eru* dimini.
Conte E. de Kâratrv.
ULTIMA ORA
AGENŢIA HA VAS
Constnntinopol, 21 Februarie.—
(Cale indirecta).—Redeschiderea neîntârziata a cestiunii bulgare, asupra iniţiativei Rusiei, este confirmată; dar puterile interesate trebue să stabilăscâ un acord Intre ele, Înainte de a lucra la Constantinopol, pentru a face pe Sultanul să proclame căderea prinţului de Coburg ; acest acord pare obţinut, pentru că Poarta să aşteaptă la acea ca demersurile să se facă zilele astea, probabil chiar azi.
Acest acord, dacă este adevărat, dupe cum se asigura, nu pare desbră-cat de un gând ascuns din partea puterilor care compun tripla alianţa. In-tr’adevăr, cercurile otomane consideră ca cu totul improbabil ca Sultanul să adopte proectul Rusiei, să proclame căderea prinţului de Coburg, chiar fără coerciţiune ; câci Sultanul n’ar face a-semenea lucru In mod isolat, fiind că aceasta ’l poate angaja ca Suzeran.
De altă parte, suposănd că Sultanul va ceda şi că prinţul de Coburg se va supune, lumea nu e de loc sigură că poporul bulgar sau, cel puţin, că guvernanţii actuali se vor supune.
Deci, tripla alianţă nu riscă mare lucru. In presenta sa condescendenţă către Rusia.
I Paris, 23 Februarie. — Ştirile din Viena spun că Austria va accepta propunerile ruseşti pentru că ea ştie că a-ceste propuneri vor cădea In faţa opunerii Engliterieî şi a Italiei.
Hoina, 23 Februarie.—«L’Esercito» publică o corespondenţă alarmantă care ’l este adresată de la graniţa. Dupe a-ceastă corespondenţă, Francezii eşelo-
I1	nează trupe de-a lungul graniţei ita-liane, pentru a se asigura de operaţiuni repezi.
«L’Esercito» adaogă că informaţiu-nile sale proprii confirmă ca forţele franceze se măresc la graniţa italiană. Guvernul este pe deplin informat de a-ceste preparative şi de concentrarea
Imaterialului de răsboifi. El urmăreşte cu un ochiil priveghetor aceste măsuri ce nu sunt justificate de loc de atitudinea Italiei.
Cea ce se spune de graniţa terestră se Întinde naturalmente şi la graniţa maritimă.
Friburg , 23 Februarie. — Prinţul Willielm, fiul al doilea al Marelui-Duce de Baden, a murit.
MARELE CIRC SIDOLI
Asta-zi si în toate Zile 1 e
MARE REPRESENTATIE
IN ZILELE DE
Dumineca si Serbatoare
DOUE MARI REPRESENTATIUNI
Una la 3 ore p. m. şi alta la 8 1/2
Mercurea şi Sâmbăta REPRESENTATIUNE HIGH LIFE
In fie-care seară debutul d-lul Hu-dolplio manufletist şi imitator de paseri.
Indeputul la 8 1/2 ore seara
Debutul (l-soarcl Betty Baus, celebra artista de înalta şcoala de călărie
In curând debutul călăreţei D-şoara Janette şi al jocheului D. Dio.
Cu stima, TH. SIDOLI
Director.
BUCUREŞTI STRADA PRIMĂVERII N°. 26
Face cunoscut persoanelor care n’afl mar găsit locuri la Începerea anului şcolar curent, că s'afi mal adâogat un dormitor şi o cameră de studii.	672
CC ADrkinCA7A de la Octombre ot AntnULAZ.A viitorpartâmea .lin moşia ŢIGaNEŞTI-GALONFIREŞTI districtul Teleorman la distanţa de IO minute de Alexandria, In întindere de 1700 pogoane arabile toate, Case mari de locuinţe, magasli pentru grâu si porumb mari. Doritorii se vor adresa la Radacţia acestui ziar.
DOCTORUL
P. J. STOJENESCU
Dela facultateade medicinădin Paris, dă consultaţiuni de maladii interne şi veneriene, In toate zilele de la 3 plnă la 5 p. m. Pentru săraci consultaţiile sunt gratis.
q!6	Strada St. Gheorghe nou 20.
CREDIT EN BLANC
Un financiar de toată încrederea se pune la dispoziţiunea d-lor comercianţi, fabricanţi, proprietari, etc. cari ar avea nevoe de daraverî băneşti asupra uneia din Capitalele Europei.
A se adresa d’a dreptul la X. Z. 6. War-wick Street, Regent Street, London W.
Corespondenţele se primesc In limbele : Engleză, Franceză. Germană saa Italiană.
598.
EPOCA 12 FEBRUARIE
■■■MBWMMaBBMI
CASA DE SCHIMB
I.M. F E R NI 0
Strada Lipscani, \o. 27
Cumpera si vinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi
Cursul Bucureşti
i / Februarie 1888
5 0/0 Renta amortisabila
5	0/0 Renta perpetua
6	0/0 Oblig, de Stat
6	0/0 Oblig de st drum de fer
7	0/0 Scris. func. rurale 5 0/0 Scris. func. rurale
7	0/0 Scrie. func. urbane
5	q/0 Scris func urbane
6	OiO Scrie. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi
8	OM împrumutul comunal Oblig Casei pens (leilOdob.) împrumutul cu premie Acţiuni bancei mtion. Acţiuni -Dacia-Romănia»
» Naţionala Construcliuni
Argint contra aur Bilete de banca contra Florini austrieci
aur
Cump.	Vend. |
.9i 1/4	93 k
90 1,2	9l
89	89 1/2 gj
104 1/4	104 3/4 |
89	89 1 2 0
102 1/4	10? 3 4 a
95	96 |
85 1 2	86
75	76 1 2 S
74	74 f 2 H
210	215 â
aş	36 1
1200	1' 30 5
220	230 i
200	2(0 8
80	9C fi
16 40	16 60 |
16 40	16 60 R
2 01	2 02 Vi
mimm % wm&m
IAŞI. — No. 32, STRADA LAPUSNEANU, No. 32 — IAŞI
------ciâSSşfcSS®-
MOBTLE, de toate felurile, pentru odăi complecte si piese de fantasie. COVOARE, persane, Bruxeles> englezeetc. cu bucata si metrul. BIJUTERII, Mare si variat asortiment cu preciuri dupe evaluare. PERDELE, PORTIERE cu galeriile lor; LĂMPI, mare asortiment de toate preciurile.
CR1STALERIE, Seniciuri de dulceaţa si de masa.
Garnituri pentru biurou, BRONZES, BONBONIERE, EVANTAILE foarte elegaute.
BRILIANTE si pietre preţioase en gros si en detail.
595
MAGAZIA HIRSCH & FINKE, IAŞI, STRADA LAPUSNEANU, 32.

CASA DE SCHIMB
MOSCU NACHMIAS
JVo. 8, In palatul Principele Dimilrie Ghika Sir. Lipscani, In fada noei cladir Bancei Naţionale (Dacia-RamAnia)
B ucuresti
Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi
Cursul pe ziua de 11 Febrarie 1888
Renta amortisabila româna
,, româna perpetua Obligaţiuni de stat [Conv.rur.] „	C. F. li.
,	Municipala
Casei pens. [300 L.] 7 % Scrisuri fnnciare rurale 0 % „ „ ,<
urbane
Obl. Serbasll cu prime
7 6
5
5
3 ..
Im. cu prime Buc. ISO lei] Losurl crucea roşie Italiana „ Otomane cu prime Losurl Hasilica bombau Aet. bacia-ltomânia „ Soc. Naţionala „ Soc. de Constructiuni Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstriuc Mărci germano Bancnote francase „	italiana
„	Ruble hârtie
NB. Cursul este socotit iu aur
laşi
Cump._Vinde 3/4	93~ M
90 %	- ■
99
73
9M
10*
«9
1W
95
85
75
63
34 94
35 17
te k>
900
13*
too
99
414
9!
89

74 *15 104 3/4 8» Ai 10* 3/4 98 88 78 85 38 9»
38
*0
16 76 909 196
100 «4 100 917
Cal. 1 ictorii
Pal. Dac.-Rom.
LA ORAŞUL VIENA
AU VILLE devienne;
vis-d-vis de 1b. Socee
Recomandam onorabilei noastre clientele pentru leftinatnte al soliditate nrma
toarele noutăţi:
Rufane pentru Doamne si Domni.
Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza.
reţe ae masa, şervete st prosoape de pan
Olanda veritab. de Belgia si Rumburg.
Madapolam frantzuzesc de toate calitatile si lăţimile.
Batiste de olanda si de lino albe si colorate.
Ciorapi de Dame si Domni de Fii d’Ecosse, de bumbac, de l&na si de matase.
Flanele, camasi si ismene de lAna după •i*tfnml profesorului I>r. G. Jargrr.
Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile.
1 rousourl complecte pentru fidantati. I.aycttes ai Trounoarl pentru copil. Trousourl pentru pensionate, oteluri ai reatauranturl.
Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CATALOGU NOSTRU ILUSTRAT SI VA FI TRIMIS ORl-CUl VA FACE I ERERE.
LA ORAŞUL VIENA
CALEA VICTORIEI. PALATUL «DACI A-ROM ANI A*
vis-â-vis de librăria Soceo
535
DRULC. STAUCEANU
Strada Gri viţei, 37 bis,
i
r '*'«3
RESTAURANT ELECTRIC
Strada Sf. Nlcolae din Şelari, vis-a vis de biserica
(In Palatul Societate! Naţionale de Asigurare)
Sub-semnatu! am onoare a aduce la cunoştinţa onor. public că la Restaurantul Electric deschis Încă de la 8 Noembre 1887, se găseşte mâncări gustoase şi alese, cu preţurile cele mat moderate.
BUCăT RIE FR NCEZS SI OR GIRAIB Vinuri indigene din podgoriile cele mal renumite cu preţuri foarte moderate.
Serviciul nu laşa nimic de dorit.
6jj Cu deosebita stima, Anton Urosovici.
X	»*.<**. ■«bv*.s
X
*
»
9
X
Erezii L. LEMAITRE, Succesori TURNATORIA DE FER SI ALAMA ATELIER MECANIC
Bucureşti.—Calea Văcăreşti No. 192—Bucureşti
Se însărcinează, cu construcţiunl de turbine şi mori cu preţuri mal redusede cât aceie din Viena şi Pesta.
Preoiul
Unei	mori cu	1	piatră	de	36	lei	1900
»	»	»	1	»	»	46	»	2100
»	»	»	2	pietre	»	36	»	3600
»	»	»	2	pietre	»	42	»	3800
Esecutează repede or-ce lucru de urnătorie safi mecanică; precum: olane simple şi ornate.
Mare asortiment de moblile pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri de vin, etc.
Mare deposlt de gri uzi de fer, raiuri pentru vagoane, Deacauvile, teve du tuci. Mare asortiment de pietre de moara, La Ferte-sous-Jouars
DEPOUL FABRIGEI
DE
MARE ASORTIMENT DE
CURELE DE TRANSMISIUNI
Garantate prima calitate
CURELE D E CUSUT
TUBURI DE CAUCIUC
Cu spirala si faru spiral*
TABLE DE CAUCIUC
PENTRU GARNITURI

’ptW INTERESANT
609>«
RONDELE DE CAUCIUC TUBURI ©5 CRÎÎERS,
CURELE ELEVATORII PENTRU MORI A S B E S T
STICLE PENTRU NIVEL DE APA OTTO HARNISCH
Bucureşti— 1, Strada Modei, 1 —Bucureşti
Aproape de gradina Episcopiei
PENDULA NOUA
ZISA
VEGHETOARE
ln ramă bogat sculptată, având barometru anero-id şi termometru, mare cadran de 13 ct. luminos, luminând noaptea el singur.
Preciul 35 franci

CEASORNIC
specialitate pentru vînă-torl şi militari, recomandat de ministerul de res boi frances la 19 Aprilie 1887. Dub'u cudran luminos, luminând Iri cel mal mare Întuneric. Mărimea 18 mm. (40milimetri diametru) cilindru 6 rubine, foarte solid.
Ca cutie de uirliel 2S fr. Argiut 40 fr.
P£NTRU TOATE CELE-L’AITE GENURI A SE CERE PRECIUL CURENT Fie-oare Ceasornic si Pendula sunt, garatate txpeditiuue contra mandat postai
D	I0ANN0T-B ALTISBEBGER
Febrica de Ceasoarnice
0EP0SIT IN RERLAO LA 0. MAL. STEIN CESO' HICâR $1 BIJUTIER. Berna, Elveţia
mx

FRIDERICH PILDNER
Bucureşti — 60, Strada Carol, 60 — Bucureşti
Pentru a mulţumi pe onor. clientela am adus
TRIFOI -LUTZERNA SUPERFINA 0
verificat ti plumbuit de biuroul Statalul, resarirea e garantata cu 9ţO|o. iarba de gradina, din cea mat buna calitate. Precum şi toate cele-l uite seminţe adică : de Legume, Flori şi de Pădure numai din cele de primul rang. Cataloage ne trimit dupe cerere franco.
Asemenea se gaseste si toate felurii* de seinince pentru or-ce fel de paseri, numai recolta din urma.	619
X

X Q X:
X X?
mmm-
mm
■mmm-
mmm
m
•o66*
mmm
MASINEDLT3U7PAIE
PENTRU
NliTHETliL CAILOR
DEPOSiT GENERAL
LA
MORITZ APPEL
STRADA DOAMNEI No. 7
r
m
î
mmm-
mm
mmm
DE L'ABBAYE DE FECAMP (FRANCE) ESCELINTĂ, TONICĂ, DIGESTIVI Bl APKRITIVĂ CEA MAÎ BUNĂ DIN T6TE LICORILE
A secere todâuna in josul fi ti.cărol sticle, eticheta pă-
| VtelTAKl. £ cqukdr BtnbncBn IUrquc* <Xpos4es ea France et 4 liUing*
|trati purtăndii semnătura jdirectorelui generale.
AdveraU lioore Btncdietini se alfi la t6te persfinele următăr® cari s'afi angajaţii pe sortai a nu vinde nici fit contrafacere.
A. Fialkowsky— Cî. si I). Tanasescu Fraţi — Conslantinescu— I>. llarinescu Bragadii — loa nitl et Comp. — Carol Gersabek.	H.
1 GEAMURI 81 OGLINZI	j
ffi	DE	f
|	CRISTAL	|
de ori-ce mărime, precum şi or ce w fel de sticlă pentru acoperământuri ffi şi vitrine.
Furnisează cu preciuri eftine.	H
X
625
A. Feldmann
Comisionar, Str. Sf. Viner\ i5


TT1T CTnnCWT cu bune cunoştinţe de Uii D 1 UULll 1 matematici, cautămedi-taţinnt de ciaseie gimnastele, sau ca repetitor la vre un pension. A *e adresa sub iniţialele O. G Stra.a Griviţei No. 9).
sx$©xi
A V I S
mm
x
n
m
n
COFETĂRIA SI FABRICA DE LICHERU Rl
TANASE D. CRETULESCU
STR. CAROL NO. 17, ALATURI CU BISERICA CURTfA VECHE SI VIS A-AIS DE ANTREUL PIECEI
Am pus in consumaţie o mare cantitate de Homari Jamaica superioare eu lei 2,40 1 tru şi diferite alte romuri de la renumitela Case Uenohe si Steain din Bermen Pentru d-nil comercianţi ce vor voi a lua in cantităţi mari, se va reduce preţul O mare cantitate de dulceţuri din toate fructele cu vanileşi fără vanile şi cu preciuri foarte eftine. Bomboane, Şampanie din fabrieatiunea de licheruri de aci. Ananas, Benedectin, Cuiraso, Sartrez, Pipermant, Vanile Rose, 3 fr. litru. Diferite patiserii proaspete şi prăjituri proaspete in fie care zi, o adevărată mastica de Hio. Mare deposit de racii'uri bune si indulcite pentru menagiul casei
Mare depesit de spirt rafinat şi de maşină. Primeşte comande pentru logodne, nunţi, botezuri şi soarele. S rviciila cele mai alegante si esecutate de mine personal.
X
0
u
Deoosit de distinsă tuiek. Ser ici le mele liind unoscute. Toate aceste mărfuri se vând cr preciuri moderate,
Cu inala stima T. I». CHETb’LEbCU
APARARE IN CONTRA FOCULUI
Grenadele Stinoatoare Harden
STNRTTRTTT, nFPOWfiTT TIV RDM A TVT A
588
Bucureşti. ~ Strada Smârdan, No. 2 « MME 3?!TSg w Bucureşti. - Strada Smârdan, No. 2
ziaurn,li3.i .iSpoc**
Tipării cu cerneala Ch. Loriileux C-le Parts
Gartţpt reR»o»Babil, G Stoenescu
www.dacoromanica.ro