ANUL mNo. 661.	A DOUA EDITIUNE	MERCURI. 10 (22) FEBRUARIE 1888.
1 5 B ANI NUMERUL
ABONAMENTELE
ÎNCEP la I sus a FIE-CAREI luni si se plătesc TOT-D'AUNA ÎNAINTE
W BUCUBESCl La casa Administrstiunei W TA8A1 Prin mandate poştale Pentru t ah 40 lei, 6 luni *0 lei. 3 luni 10 lei.
I!\' STHEIXATATE: La toate ofticiele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei. 6 luni Î5 lei.
LA PABISt Segasestejurnalul cu iSCent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Ber-matn \o. 84.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
15 BANI NUMERUL
ANUNCIURILE
DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINIS TRATIA ZIARULUI
La Paria i la Agrare Bavaa, place de l*
6 ourse, *.
Agrnee Librr. rus Soire Dame det Kictoirei it, (Place de la Bour se) protra Paria, Frauda, Kertnanla, An«ir«-l ngaria. Italia Sl Barea Britanic.
Anunciun pe pag. IV, linia SC bani. annnciur li reclame pe pagina treia S lei linia
50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B.
REDA CTI A
No. 8. — Plata Episcopiei. — No. 3,
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRV
ADMINISTRAŢIA
No. 3. — Plata Episcopie!. — No. 3.
HOŢII COLECTIVISTE
O ÎNTREBARE
D-LUl
ION C. BRATIANU
ECHILIBRAREA IOTULUI
CASTELU TRAGIC
ULTIMA RĂTĂCIRE
Banda lui Brâtianu a pierdut cu desăvârşire ruşinea.
Mizerabilii care au pe spete hoţiile îngrozitoare ale generalului An-ghelescu şi ale fraţilor Maican, cu Înalta complicitate a lui Garada şi a bătrânului bandit Ion Brâtianu, în loc se se ascunzâ tn gaurâ de şearpe şi se fugă de ochii lumei, câştigă noui puteri şi o noue îndrâsneală pentru a săvârşi infamii.
Aceasta o putem numi tndrăsneala desperării, căci tocmai hoţiile care s’aâ descoperit, tocmai indignarea şi desgustul de colectivitate de care a fost coprinsă ţara, îi îndeamnă se se agaţe cu ori ce preţ de putere, se facă tot ce e cu putinţă şi tot ce e cu neputinţă pentru a prelungi ceasul grei al răfuelei finale.
Prima formă sub care această ho-târîre desperată s’a manifestat a fost prima zi de verificare & titlurilor deputaţilor.
Dupe cum cu câte va zile înainte am anunţat, colectiviştii au invalidat eri în secţii pe mal mulţi deputaţi al opoziţii, au suspendat pe alţi! şi ş’au reservat şi ziua de astâ-zi pentru noi invalidări şi suspendări.
Inchipuească-şi ori cine cum se poate face ca numai alegerile opoziţii se fie pătate şi pline de neregu-laritâţi, pe când ale guvernului, a-celui guvern care n’a cruţat nimic pentru a reuşi, se găsesc toate bune, corecte şi ca formă şi ca fond. Astfel pe când din 120 alegeri guvernamentale, alegeri făcute de Sâveni, Chiriţeşti şi Simuleşti, nici una nu se găseşte rea şi contra lege! şi spiritului ei, la cele 60 de alegeri ale opoziţii, mai mult de zece sunt reu făcute, dupe părerea unor slugi nemernice pe care prefecţii unui Radu Mihai ’i au trimis In Cameră.
Dacă n'ar fi Inse de cât aceste consideraţii generale, n’ar fi nimic.
Fie-careinv&lidare in parte este un scandal şi un monument de neruşinare colectivistă.
Ast-fel :
D. B&dulescu, alesul colegiului al treilea de Vlaşca, a fost invalidat pe motivul că câţi-va delegaţi n’au votat fiind-câ primarii nu le dedeseră certificate. In ţara Întreagă acelaşi fapt s’a petrecut. Primarii au refuzat pe cât au putut certificatele la mai toţi delegaţii care erau suspecţi că vor vuta cu opoziţiunea. De ce a-tunci nu se invalidează toate alegerile colegiului al treilea, şi mai cu seamă cele guvernamentalele! pentru reuşita candidaţilor oficiali primarii au fâcutacesteinfamii? Ş’apoî se se invalideze alegerea unui deputat din opoziţie pentru fapte de care el şi numai el ar avea drept se se plângă şi contra cărora totuşi a reuşit se fie ales ?
Dar invalidarea d-1 ui Pacu? Aceasta este şi mai scandaloasă. D. Pacu este I
invalidat pe motivul că fiind profesor, a stat In contra legei In sala de alegeri.
D. Pacu Inse, mutat acum trei luni de d. Sturdza de la Galaţi la Huşi, a demisionat şi a remis la Galaţi. Demisia Inse nu se găseşte In minister, de sigur fiind-câ a ascuns’o cinstitul Sturdza.
Şi pe acest motiv uşurel alegerea este invalidata, pe când aceea a doctorului Măldărescu, profesor salariat de mai multe ori,şi aceea a d lui Di-sescu, tot profesor, care au stat în permanenţă în sală de vot sunt declarate bune şi valabile ! Ge se zicem apoi de validarea, contra legei, a alegerei d-rului Calenderu carer.e fiind profesor definitiv nici nu are măcar drept de a fi ales ?
Colectivitatea în desperarea ce a coprins’o la gândul că va pierdepu-terea şi-a pierdut cu desăvârşire minţile şi pe faţă,fără ruşine,declară că ceea ce e reu la adversar este bun când s’a făcut pentru ea.
Aceasta ne pare a fi rătăcirea din urmă.
Şi rătăcirea din urmă este mal rea decât cea dântâi, zice evanghelistul.
La lucru d-lor colectivişti, şi arătaţi până la sfârşit ţârei tot ce sunteţi în stare să faceţi.
X.X.
TELEGRAME
AGENŢIA II \\ AS
Viena,20 Februarie.
«Corespondenta Politică» a primit din Londra şi din Roma ştiri cari spun că cancelariile din aceste două capitale se aşteaptă la primirea unei propuneri a Rusiei care ar cere ca puterile să declare tn mod colectiv Porţii că presinta prinţului Coburg la Sofia este ilegală. Dar Rusia n'ar propune măsuri coercitive.
lielgrad, 20 Februarie.
Partidul progresist nu va lua parte ca atare la alegeri; el lasă membrilor săi libertatea de a lua parle la iupta electorală.
Itoma,20 Februarie.
Se asigură că Corniţele Robilante uumit ambasador la Londra.
HOŢII COLECTIVISTE
9
In anul 1880 d. Stolojan locuia într’o casă din calea Victoriei, unde platea o chirie de 4,500 fr.
Proprietarul casei,o persoană foarte cunoscută în Bucureşti, Îşi reser-vase In pivniţă o despărţire pentru o cantitate oare-care de sticle de vin strein, de o calitate excepţională.
Gând d. Stolojan părăsi casa proprietarul imobilului observă mai in-tâiu că d-sa transportase câte-va buţi de vin chiar în compartimentul ce-şi reservase, iar d. Stolojan răspunse că în adevăr a ocupat şi acel compartiment, căci era dreptul seu.
Ge descoperi însă apoi proprietarul casei ?
Ca d. Stolojan îi beuse tot vinul, si ca sticlele conţinând vinurile cele mai preţioase de Bordeaux si de Bourgogne fuseseră umplute cu apa goala.
Gât-va timp dupe aceasta proprietarul casei In cestiune trase o ştraş-nică gură, pe stradă chiar d-lui Stolojan, fără ca acesta să răspunzâ nimic.
Onorabilul stâlp al colectivităţii se mulţumi se se jeluiască la d-nu Vulturescu care era avocatul d-lui X... proprietarul casei.
Noi luăm angajamentul faţă cu d. Stolojan, ca se retractăm tot ce am
spus, daca va obţine o desminţire la cele spuse de noi, de la proprietarul casei, o persoană foarte onorabilă, şi a cărui cuvînt nu poate fi de nimeni bănuit.
D. Mititza Sturdza prins cu un bilet fals la Viena!
Dând la ediţia a doua d’aseară acest articol după ziarul vienez, s’au strecurat mai multe greşeli pe care îndreptându le T reproducem acum din nou.
«Wiener Tagblatt» organ democratic din Viena, tn numărul de la 5 (17) ala curentei tntr’un articol, ce a produs mare senzaţie tn capitala Austriei, constata faptul cum a fost prins onorabilul Mtiţa Sturdza ministrul cultelor, cu un bilet de liber-pareurs ce nu’f a-partinea, pe căile ferate austriace tn cea din urmă călătorie ce a făcut în străinătate:
«Marele proces vienez al biletelor de liber parcurs a dat naştere la o mulţime de znoave, de proverbe, de aforisme şi sentinţe înţelepte, şi partea utilă a procesului a culminat în jur&mtntul unul inculpat, ca nu va mal călători «pentru milioane^ cu un bilet de liber parcurs! Acela care călătoreşte, ca Impiegat al diferitelor căi ferate a fost potrivit u-nul «cameleon ce sclipeşte in toate culorile» şi această sclipire tn toate feţele trebue a se aplica negreşit maieu sea- ; mă aceluia ce a fost prins cu un bilet falş şi tras la răspundere. Se înţelege că cel prins îngslbene-te şi se roşeşte în acelaşi timp. văzând scânteigalbeni— verzi înaintea ochilor 1
O asemenea ruşinoasă păţănie s’a întâmplat, d'abia după două zile de la încheierea vestitului proces al cărţilor frauduloase de liber parcurs, pe căile ferate austriace, unei persoane sus puse, care a fost prinsă cu un bilet de liber parcurs emis pe alt nume, de cît al aceluia ce se folosea de dănsul.
Personagiu, căruia s'a întâmplat a-ceastă neplăcută aventtiră. este domnu deStarza ministrul român al Instrucţiei , Publice I..
Se ştie că d-nu de Sturdza, In a doua J jumătate a lui lauuarie, a făcut prinţului de Bismarck o vizită la Friedrichs-ruhe. La întoarcere d nu d<* Sturdza. 1n-trebuintâ calea Nord Vest pe linia Tel-schen Viena şi tntr’adevăr cu o cartă de liber-parcurs. Un bilet de liber parcurs plătit,este deja,precum seştie,din procesul cărţilor de liber parcurs, mire neatnvăţat multe ciudăţenii, unlucusa non lucendo. Şi cănd călătoreşte un ministru al Instrucţiei publice cu un bilet de liber parcurs, apoi simţimlntul logicei sale ar fi foarte vătămat ca să’l plătească. Lucru ia care nici că s'a gândit d nu de Sturdza I
In Friedrichsruhe la prinţul Bismark dânsu era d nu de Sturdza; pe căile ferate germane continua a fi tot d-nu de Sturdza. La Tetschen Insă se produce o schimbare In persoana d Iul de Sturdza: de o dată 'şi dădu demisia ca ministru al Instrucţiunel publice 'şl schimba numele, transformându se In funcţionar superior al căilor ferate române.
«Numai asemenea bilete întâmpin» zicea,precum se ştie,conductorul,tn procesul cărţilor de liber parcurs...
Nu ştim dacă, tn trenul care ducea pe Ministrul român al Instrucţiei şi al Cultelor, cu un bilet fraudulos, eraii numai asemenea bilete, dar aceasta nu pare probabil, de oare ce d'abia cu doă zile mal 'nainte se Încheiase vestitul proces al cărţilor de liber parcurs şi frica coprindea Încă membrele tutulor onorabililor amatori de asemenea bilete.
Ori cum însă,Ministrul român allns-trucţiel avea un ast fel de bilet. Conductorului nu ’I trecu prin gând nici o bănuială, căci după exterior pare a nu fi tocmai o mare deosebire Între un impiegat al căilor ferate române şi un Ministru al Instrucţiei. Cu totul alt fel însă se petrecu faptul cu Controlorul, care revizui biletele de liber parcurs cu câteva siaţiunl înaintea Vienel ; acesta stabătwde sigur biletul cu o ochire duşmană şi acest primejdios instrument optic, descoperi coatrolorulul că posesorul biletului cu pricina aparţinea breslei Cameleonilor călători 1....
Controlorul somâ deci, pe înfaţişăto-rul biletului de liber parcurs a se legitima ca acela, pe numele căruia eralibe-rat. D. de Sturdza se află In cea mal mare încurcătură şi se grăbi a face ruşinoasa mărturisire că era Ministrul
român al Instrucţiei publice...... Ju-
rându-se, că nu mat face una ca asta, adică a fi Ministru şi a călători cu o carte de liber parcurs pe un nume strein. Se înţelege de sine, ca d. de Sturdza se mai grăbi a declara,că e gata să plătească or-cetaxâ cu cuvenita amendă, dar cu o singură rugăciune, să nu se facă zgomot.
www.dacoromaoica.ro
întâmplarea fu pentru d. de Sturdza cu atât mat dureroasă, cu cât plata trebuia a se face Ia gara de Nord Vest din Viena, unde însă Ministrul urma a fi primit nu numai de şeful staţiune!, dar încă tn mod mult mal solemn şi In ch:pul cel mat onorific de membrii lega ţiunel române.
Inchipuiascâ'şl cine-va situatiunea u-ricioasă a unul ministru care venea d’a dreptul de la o visita la cancelarul imperiului german: fiind primit pe peronul gărei tn chip solemn de represen-tanţa diplomatică a ţărel sale. să fie nevoit Insă a se Înfăţişa mal tntâiQ tntr’un biurofl, spre a plăti taxa cuvenită, împreună cu amenda cu care era pedepsit pentru frauda ce comisese 1... Pentru un barbat de 9tat aceasta nu poate fi tocmai plăcut şi d de Sturdza cu toate că n’o fi citit procesul cariilor de liber parcurs, trebue să’şl fi zis tn acel moment cu amărăciune, ca nu se va mai folosi nici pentru un milion, de o cartă pe nume străin !...
D. de Sturdza reuşi a aranja afacerea în toata liniştea şi avu negreşit să sufere mat puţină frică, de cât aceia care sunt siliţi a restitui taxa de călătorie nu la gară ci la curtea cu juraţi ; căci de sigur un proces de înşelăciune e cu mult mal neplăcut, de cât o amendare fiscală.
O ÎNTREBARE
D-LUI I. c. BRATIANU
STAROSTELE HOŢILOR
Am dori ca d. I. C. Brâtianu, starostele hoţilor din toată România, tovarăşul lui Carada, preşedintele consiliului de administraţie a societăţii escrocilor ect. să ne dea o desluşire, or In locul d sale să ne dea această desluşire u-nul din organele sale.
Sus-numitul Ion Bratianu a declarat în Cameră, cu ocazia interpelării d-lui Fleva, privitor la afacerea Anghelescu, că ştie cu in !iiii|>ul reshclului s'au făcut *>i ullc hoţii |>e cure insa, el u’a vrut se le <Ieu pe facie. lată acum întrebarea:
Oare hoţiile la care a făcut alusiune d-nu Brâtianu sunt acelea ale fraţilor Maican şi a generalului Anghelescu ?
Şi in acest cas, cum se face că d nu Brâtianu a înaintat in grad pe toţi a-ceşti ofiţeri, că a numit ministru de res-bel pe gen. Anghelescu şi secretar general la acelaşi minister pe gen. Maican ?
Dacă hoţiile la care a făcut d-sa alusiune nu sunt acelea ale fraţilor Maican şi a gen. Anghelescu, cerem si se spue care sunt cele-l’alte hoţii săvârşite pe j lângă hoţiile, descoperite zilele acestea ?

Mesagiul Tronululdin ăstan, In scurtul său coprins, aruncă o vorbă despre starea financiară a ţării.
Negreşit—fiind date precedentele—nu ne puteam aştepta ca guvernul să afirme cum că stăm râu: atâta abnegaţiune îngerească nu se poate pretinde miniştrilor. Dar Intre a|spune adevărul iQtreg şi Intre a ’l ascunde iarăşi pe d a întregul, esistâ o cale de mijloc.
Credeam, cel puţin de astă dată când o nouă perioadă legislativă se deschide, că guvernul se va feri de a declara prin mesagiă că:
Buna stare a finanţelor noastre asigu-reazăechilibrarea bugetului, ceia ce a fost obiectul constant al preocupare 1 guvernului mefl. In adevăr Încasările exerciţiului curent nu numai au răspuns prevederilor, ci Încă le-ad întrecut.
Din potrivă : nici finanţele Statului nu sunt în bună stare, nici bugetul nu este echilibrat.
Dcalt-fel, aceste două cestiunl sunt i Înlănţuite una cu alta, în cât e de a- 1 juns să studiem pe una din ele.
Daca In loc de echilibru—contraria a-firmariî mesagiului—vom da peste un deficit, este evident că şi buna stare a finanţelor se va preface In o rea situa-ţiune finanţiară.
După câte s’a descoperit, după câte s’a mărturisit zilnic, este foarte lesne de a ne da seama de lipsurile In care se găseşte bugetul statului.
însuşi ministru! finanţelor a fost si-lit la finele sesiunel trecute să afirme l esistenţa acestordeflcite ; d. Nacu a făcut mal mult de cât atât : a mărturisit că aceste deficite le-a putut ascunde, le-a putut oare cum cocoloşi mai multa vreme, graţie complesenţel—ca să nu zicem complicitaţel—administraţiuneî Bâncel Naţionale.
In adevăr, în şedinţa din 19 Decembre 1887, d. Nacu cerând Cameril un credit de 2,100,000 lei şi fiind întrebat cui datoreşte Statul această sumă, declară următoarele :
«Ministerul finanţelor datoreşte Băncii naţionale această sumă. Daca nu am fi datori vi s’ar cere aceasta suma ? D-voastră ne ati făcut viata amara cu Banca si stiti de ce? Pentru ca puneţi in posiliune pe Banca cade aci inainte se caute a ne tra'a cum am fi fost tratati de alţi bancheri.
Când făcea d. Nacu această declara-ţiune preţioasă din toate punctele de
vedere ?
Câte-va zile după ce ministerul finanţelor încheiase gestiunea anului 1886-87, în care se ascundea urma orl-cărul deficit.
Dar d. Nacu nu s’a mărginit la această declaraţiune.
Oposiţiunea din Cameră descoperise că ministrul finanţelor comisese un falş în scripte — de oare scriptele arătau că nu esistă deficit, iar prin proiectul discutat în şedinţa din 16 Decembre 1887, guvernul cerea un credit de 2 milioane, tocmai pentru acoperirea deficitului.
In această situaţiune şi sub această gravă acusaţiune de falş, d-nu Nacu zise :
D-lor, am avut onoare a vă spune şi cu altă ocasiune că exerciţiul anului 1886 — 1887 remâind descărcat de o sumă de 3.429.735 lei, repurtată asupra anilor viitori, s’a soldat cu un prisos de incasârl de peste 3.000.000 şi din această sumă propunem a se plăti agiul pentru 1885—1886. Va să zică noi vă arătăm realitatea lucrurilor In toată sinceritatea lor, avem curagiul o-piniunilor noastre. Noi nu v’am presintat o situaţiune financiară falsă, nu am susţinut că bugetul de 1886 — 1887 s’a soldat cu excedent, pentru că tn realitate nu era un excedent acel prisos de 3 milioane.
Esaminănd de aproape aceste decla-raţiuni ale ministrului, constatăm mal Intăifi de toate gradul de zăpăceală al d-lul Nacu.
Titularul de la finanţe pe de o parte zice:
Am un deficit de 2 milioane şi ’ml pro-puiO să’l acoper cu excedentul anului 1886 — 1887.
Peste un minut, acelaş ministru a-daogă:
Anul 1886—87 nu s'a încheiat cu excedent.
Să judece orl-cine, din singurile contraziceri ale d-lul Nacu în ce stare de zăpăceală se găseşte echilibrul bugetari
Cu toate acestea, Mesagiul tronului vesteşte noile Camere despre buna stare finanţiară şi despre echilibrul constant al bugetului l
Aceasta este situaţiunea, desbrăcată de ţifre.
Dacă ar fi să intrăm în inima cestiu-nel şi să examinăm condeiQ cu coodeiil suma la care se urcă deficitul bugetar am găsi:
pe lângă cele 2.100.000 cerute In 17 Decembre 1887,
pe lâDgâ cele3.000.000 remasede plată asupra eserciţiuiui 1886—87, încă o altă suma nouă de 7 pâaa la 8 milioane datorită de Stat Băncii Daţionale.
în adevăr, bilanţul acestei Bănci în-cheiat la finele anului 1887 arată că din conturile curente ţifrate :
la activ cu lei 26.611.831 şi la pasiv cu lei 20 522.290,81
Banca naţională are să primească de la Stat
cel puţin lei 6 milioane.
Aceasta este atât de adevărat că însăşi Banca Naţională, temându-se că va fi interpelată asupra datorii Viste-ril a cerut ministerului s’o plătească.
Ast-fel se esplică cuvintele d-lul Nacu din şedinţa de Ia 17 Decembre 1887 (Monitorul din 29 Dec. 1887 pag. 335): D voastră ne-aţi făcut viaţa amari cu Banca.
2
EPOCA — 10 FEBRUARIE
Ast-fel se esplică şi sgomotu) răspândit în zilele din urmă cum ca Banca refuza Statului de a se mal însărcina cu plata anuităţilor în străinătate.
Dupe aceste esplicaţiunl, credem că afirmările din Mesagiu privitoare la echilibrul bugetar nu esprimă esacta situaţiune a tesauruluî.
Noua Adunare chemată a vota bugetul este datoare a esaminabine toate puntele privitoare la gestiunea Visteril înainte de a se ocupa de credite noi.
Mergem mal departe: faţă cu zăpăceala din discursurile d-lul Nacu, părerea noastră este caocomisiune aleasă din sinul Camerif să fie Însărcinată a verifica scriptele Statuluî şi contul lui cu Banca Naţionala. Fără această cercetare pregătitoare credem că guvernul nu e în drept a solicita de la Cameră nici un credit nod.
Să se descopere întâiu falsurile şi în urmă vom vedea ce e de făcut.
Cayrol.
COLECTIVITATEA. JUDECATA
de
„UNIREA"
Semnalăm cititorilor noştri următorul articol de fond apărut erî-seară în Unirea, ziarul d-luî Bibicescu locu-ţiitor de primar al Capitalei.
Sub o formă. îndulcită din causa situaţiunel quasi oficioase a Unirel, organul d-lui Bibicescu esecuta pe acelea din ziarele colectivităţeî cari ’şi au permis a critica ideile politice ale d-lui Kretzulescu. In deosibi dd. Sturdza şi Ferikide nu vor ceti cu mulţumire acest articol:
Pasiunea politică ne face să comitem adesea fapte, de cari, numai cu puţină bună credinţă dacă am fi înzestraţi, tre-buire-am să roşim.
0 ast fel de faptă comis-afi zilele a-cestea unele gazete.
Pentru a compromite pe unul din adversarii lor politici, l’au presintat nici mal mult nici mal puţin de cât ca pe un partizan absolut al Rusiei. Vorba ven-dut era în condeid; nu a căzut din el, dar lasă să se Înţeleagă.
Cine fâcead aceasta? Oameni, cari şi-ad afişat neted aplecarea lor pentru
0	altă putere streină; cărora li s'ar putea Întoarce pe deplin vorbele lor de partizani absoluţi, faţă cu această altă putere.
Mare greş&lăl
Noi nu le facem acestor din urmă injuria de al socoti mal puţin Români, pentru motivul că s’ad pronunţat, In politica esterioară, pentru Germania, şi văd mântuirea ţărei lor lntr’o strlnsă a-
1	ipiro de aceasta putere. Cu acelaşi cuvânt însă în drep suntem a le cere să fie la rândul lor cinstiţi şi să nu se îndoiască de patriotismul acelora cari voesc să menageze imperiul rusesc, convinşi că bunele disposiţil ale acestei puteri sunt cel puţin tot atât de indispensabile micului nostru stat, ca şi a-celea ale celor-l-alte puteri.
Căci — încă odată, să fim cinstiţi — tot ntât de buni Români sunt dd. Co-gâlniceanu şi Creţulescu, cari nu şerifi în gazete germane, ca şi dd. Maiorescu şi Sturdza. Pe puţin tot atât de incon-
testabil este patriotismul fostului nostru ministru Ia Petersburg, vlăstar al unei vechi familii româneşti, ca şi cel al ministrului nostru de externe.
Pot fi deosebite ideile unoraşi ale altora In privirea direcţiunii ce este de dat politicei noastre de din afară: aceste deosebiri pot să dea naştere la discuţii pasionate. Aceste discuţii sunt chiar folositoare, căci nu punând unii pumnu în gura altora, eşi va la lumină adevărul. Nu mal puţin sigur e însă, că a-tuncl când patria va fi în pericol, deosebirile de vederi vor înceta şi toţi for-ma-vor o singură falanga patriotica S’a văzut aceasta până astă-zl, ori de câte ori patria a fost în pericol.
Noi unii suntem, chiar de pe acum, pe deplin liniştiţi în privirea soluţiuniî care eşi-va biruitoare. Ea va fi cea a-probata de sentimentul general al poporului românesc. Intr’un răsboi pe viaţă şi moarte, nu intră o ţară numai dupe speculaţiile câtor-va politici. Sentimentul public nu se amăgeşte în faţa unul pericol naţional.
Dacă dar mesagiul de erl coprinde vre un adevăr, pe care trebue să ni-1 punem la inimă, e de sigur următorul :
«Paza cea mal bună, siguranţa cea mal puternică a fle-cărel ţâri, este unirea cetăţenilor el.»
Acesta este un apel la patriotismul Românilor, în vederea gravelor evenimente ce pot sosi dintr’o zi Intr'alta. Pentru ca să nu resune în pustid, datori suntem a nu-I paraliza singuri e-fectul, bănuindu-ne şi căutând a ne discredita reciproc.
Chestia apărârel naţionale, nu e o chestie ca cele-l’alte. In ea trebue să ne desbrăcăm de patimele înjositoare, cu cari procedăm în cele-l'alte ; în ea trebue să nu fim de cât Români. Ţara nu o apăra o partida, o apăra toţi; un răsboifi nu ’1 fac nici Roşii nici Albii, nici ruso-phobil şi germano phobil, ci naţiunea întreagă.
Nici o dată şi nici un moment să nu perdem aceasta din vedere.
IN FORMAŢIUNI
Se zice câ guvernul este hotărît, dacă mijloacele legiuite şi mai ales cele nelegiuite ce este hotărît a întrebuinţa pentru a împedica acţiunea oposiţiunei în Cameră vor remânea zadarnice, se renunţe a face se i se voteze în această sesiune or-ce altă lege afară de buget. De aceea comi-siunea bugetară în care nici un membru al minorităţei nu va fi admis, nu va esamina de cât pro forma, în mare grabă, propunerile bugetare ale guvernului, ast fel ca bugetul se fie pus cât mai curând la ordinea zilei. Ni se asigură că d. Emil Cos-tinescu refuză d’a se asocia la a-ceastă manoperă şi de aceea estimp d-sa nu va fi ca în tot-d’a una sud domnia colectivistă, raportorul general al bugetului.
AFACEREA MA1CAN
Aflam dintr’o sorginte autorizată câ d. general Maican a fost arestat aseară la ora opt.
D sa se află la comenduire.
*
D. Căpitan Dimancea a depus eri d’inaintea judecătorilor instructori ai afacerei Maican o listă de martori ce locuesc la Darmstadt, Carlshrue Berlin şi Paris.
• »
Se pare că depoziţiele făcute eri de d-nii coloneii Sergie Voinesm şi căpitanul Dimancea,d’înain tea judecătorilor instructori, au produs o impresie teribilă asupra d-lui Brâtianu.
Arestările chiar ar fi fost ordonate
în urma acestor depoziţii.
*
• •
D. Ion Brătianu arătând intenţiu-nea d’a primi demisiunea din armată a d-lui general Al. Anghelescu, cea mai mare parte din generali sunt hotărîţi a face o demarşâ colectivă pe lângă d. Ministru de rezbel şi, la trebuinţă, chiar pe lângă Regele pentru a împiedica ca prin mijloace indirecte ,d. Anghelescu se scape de răspunderea ce poate cădea asupra’i.
Primim din Câmpu-lung următoarea telegramă :
Aseară Luni mai mulţi alegători din Câmpu-lung au adresat d-lui Dimitrie Sturza, ministrul cultelor şi instrucţiune! publice depeşa ce urmează:
Desistarea dv. de Ia balotagiul colegiului al doilea senatorial publicată în ziarul Voinţa nu concordă de loc cu luptele disperate şi cu ingerinţele desfăşurate de administraţie în favoareacandidaturei dumneavoastră.
Vă rugăm se ordonaţi biuroului electoral înlăturarea buletinelor dv. dacă menţineţi desistarea.
Andreescu, Rmnovici, Cătune,anu, Langada.
Se vede câ insinuaţiile stupide ale reptilului de pe bulevardul Elisa-veta privitoare la coruperea alegătorilor de către membrii opoziţiunei cu bani procuraţi de o mare Putere străină sunt rezultatul unui cuvent de ordine dat colectivităţeî.
In adevăr, chiar înalţii funcţionari ai Statuluî'colportez această infamie. Putem cita pe unul din a-ceştî funcţionari care a susţinut înaintea unul amic al nostru că guvernul are dovezi despre ajutoarele în bani primite de opoziţiunea de la Rusia. La trebuinţă îi vom spune numele.
D Uem.Sturdza Ministru Cultelor şi instrucţiei publice s’a dus azi la palat unde a stat aproape o oră cu M. S. Regele.
D. N. Fleva a fost primit de M. S. Regele.
—SH8—
D. General Anghelescu a fost primit azi de dimineaţă la ora 8 şi jumătate de d. Brătianu laMinisteriul de Resbel.
Citim în ziarul parisian Le Mălin următoarea scrisoare a d-luî Conte E. Keratry :
Paris 16 Februarie 1888 D-lui director al ziarului «Le Matin»
Domnule, a’ţl inserat în ziarul d-vde azi o protestaţie care v’a fost adusă după cum asiguraţi de câtre un perso-nagid autorizat întitulându-se «Un român» şi dirigiată contra unul articol
semnat de mine în ziarul Le Figaro, articol în care tratam despre politica străină a guvernului român.
Autorul acestui comunicat oficios, începând prin a se plângedeatiludinea hostiiâ a unei părţi din presa franceză, pe care chiar n'o scuteşte de tot felul de insinuaţii, mă acuză tot de o dată de rea voinţă câtre naţiunea român#.
Ed resping încă de la început confu-ziunea calculat* pe care autorul acestei comunicaţii anonimă ar dori să o stabilească Intre critica făcută de mine unei politici internaţionale şicaren’a Întrecut nici cuviinţele, nici adevărul, nici dreptul scriitorului, şi între sentimentele pe care mi le conferă într’un mod gratuit cătie populaţia română, a-supra căreia m’am esprimat în public în termeni cel mal simpatici încă de la 1877, unde număr din fericire mulţi prieteni pe cari nu’l confund în nimic cu guvernul săfi, şi a cărui majoritate judeca foarte sever In ţar# faptele d-lul Brătianu.
Acestea zise îmi permit de a observa că se abuzează cam mult de semnaturile mascate: «un engleez, un lector, un vechio abonat.»
Ziceţi într’adevăr, d-le, că acest personagiu anonim este autorisal. Efi cer să mi se spună; de cine, de ce? înainte de a respunde la întrebările ce autorul protestaţi unei pretinde a ’ml adresa la adăpostul dominoului săd void aştepta ca să bine-voiască a se descoperi. CâcI carnavalul s’a terminat şi vremea d’a vorbi cu măscile a trecut. Cu obrazul descoperit mă void grăbi a respunde, şi nu fără oare-care interes pentru edificarea cititorilor d-voastrâ sub ochii carora ar fi fost corect şi imparţial cred, ca să puneţi articolul meu incriminat.
Scuzaţi-mă d-le, dacă vă adresez direct această scrisoare, ne ştiind cui să o fac să parvie.
Dar sper că veţi bine voi, lnserănd’o în viitorul d-voastră număr, să fiţi tot atât de hospilaliar pentru respunsul med ca pentru prolestaţiune.
Bine-voiţl, vă rog, a primi, d-le redactor, ş c. a.
Conte Ii. de Keratry.
Consiliul de Miniştri s’a întrunit azi la Ministeriul de Interne sub pre-şedinţa d-lui 1. G. Brâtianu.
D. Doctor Busch Ministru Germaniei a fost primit eri în audienţă de M. S. Regele.
Consiliul sanitar superior al armatei se va întruni mâine pentru a discuta mutările ce trebuesc făcute, cu ocazia înaintărilor ce se vor face.
Aflăm ca d. doctor Em. Tulbury a fost numit medic la Spitalul Horez (Vâlcea).
»
D ni membri şi conferenţiari ai Ateneului sunt invitaţi a se întruni Joi la 11 Februarie curent la 8 1/2 seara în Palatul Ateneului (sala mu-seulul intrarea Franklin) fiind la ordinea zilei stabilirea definitivă a programei conferenţelor.
Gonferenţele vor începe Duminecă 14 Februarie la 8 1/2 seara în aceaş sală printr’un discurs de deschidere al d-lui G. Esarcu dupe care d-nu Alex. Odobescu va vorbi asupra edi-fioielor rotunde şi patrate cu dom circular şi în particular asupra e-dificiului Ateneului.
Balul dat de colonia franrezâ în favoarea înfiinţârei unei şcoli laice în Bucureşti a reuşit într’un mod splendid.
întreaga elită a capetaloi ’şl aă-
dese rendez-vous. Suma realizată net
se urcă la peste 23,000 lei noi.
M S. Regele care a asistat la a-ceastă serbare oferise doue loturi, din cari unul care consta într’o frumoasă pendulă de bronz a fost câştigată de d. inginer Gourgoulin.
Lotul oferit deM. S. Regina şi care era un frumos portofoliu iscălit de M . S. a fost câştigat de d. locotenent de Marină Angheleanu.
Printre cele-l-alte loturi câştigate de diferite persoane cităm următoarele oferite de tfi. S d. preşedinte al Republice) Franoese:
O ceaşcă albastră loz câştigat cu No. 272 Două cescl albe	»	880
Două vase dazâne »	1126
Două vase cornat »	1664
Un vas indre	»	621
0 cupă albastră	»	60
Două vase antice	»	1256
Un vas mare albastru »	1778
Toate aceste obiecte sunteşite din Fabrica Naţională de porzelane din Scvres.
Văzul cel mare a fost câştigat de d. căpitan Ghristescu din geniu.
Trenul accelerat din Itzcanî a sosit astă-zi cu întârziere de 2 ore din causa transbordamentuluî la podul de peste apa Buzăului. Expediţia din Galaţi n’a sosit, comunicaţia fiind întreruptă la Bărboşi din causa in-nundaţiei.
Posta din Constantinopole de Duminecă n’a sosit, trecerea Dunărei fiind foarte dificilă, astă zi se speră a se putea trece.
Eri şi alaltâerî trenul între Cer-navoda-Constanţa n’a putut circula din causa inundaţiei.
Domnule Redactor,
Pentru ca ţara să’şl poată face o idee esactă de modul cu care guvernul actual a făcut pomana cu porumbul cumpărat pentru locuitorii lipsiţi de hrană din judeţul Vaslui, şi pentru a se dovedi încă odată că acea pomană nu fost de cât o reclamă electorală, cred necesar a vă arăta următoarele :
In comuna Oşeştil, din plasaStemnic-Fundurl, judeţul Vaslui, s’au adus la 6 Februarie anul curent numai 12 chile porumb care s’ad Împărţit la un număr de 95 locuitori, cari toţi posedă moşie şi păduri pe care !e esploatează pe seama or, oameni care nu ad nevoe de ajutorul (pomană) guvernului, iar locuitorii acel care sunt datori pe câte 2 şi 3 ani, fără ajutor, lipsiţi cu desăvârşire, văduve care ad început a se duce pe cea lume de foame, nu li s’ad dat măcar un grăunte, de şi el ad întrebuinţat multă stăruinţă ca să li se dea măcar câte o baniţă de gospodar. Primarul respectiv le a refuzat cererea, spuindu-le câ are a da porumbul cumpărat după ordinul ce are la cel bogaţi.
Cele ce avansez sunt cât se poate de esacte, iar ca probă vă alaturez aici lista celor 95 locuitori fără nevoe, cărora li s’a dat porumb fără nici un rost. Or când se poate constata câ aceşti 95 oameni sunt departe de a avea nevee de pomana ce s’a făcut, iar că acel nevoiaşi ad rămas cu lacrămile nevoel,, foamea şi mizeria In nenorocitele lor familii.
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(28)
H.	W O O TD
CASTELU TRAGIC
XVII
latre viata si moarte
—	M’ad trimes s’o aduc acasă seara. Am apucat drumul prin câmp ca să scap de praf, ştii ce am văzut la barieră ?
Joyce ridică ochii la cer.
—	Nu, habar n’am.
—	Am văzut ped. Carlyle şi pe miss Barbara împreună. Ce se petrecuse nimeni n’o ştie afară de dtnşii. fia sta rezemată de un copac, plângând, şi elR spunea câ pe viitor trebuia să fie ca frate şi soră. Atunci am vorbit ca să audă că sunt acolo, şi ei s’ad tulburat. Totuşi, o însoţi până la uşa noastră, un-
de’I spuse încâ ceva încet, luându’i mâinele.
—* In tot cazul, zise Joyce supărată, e o nebunie să’l mai iubească încă.
—	Nu zic ba, dar ea nu se lasă. De al vedea-o cum se strecoară seara, pe Vremea când trebue să treacă el, lângă
poartă, de unde 11 urmează cu ochii 1 Ţ’o spun, dacă vre odată d-nu se va sătura de milady...
—	Wilson, întrerupse Joyce, te rog să bagi de seamă la ce spui.
—	O ! zise Wilson rlzând, ştiu câ nu ’I de glumit cu d-ta; dar acum mi-am recorit sufletul, nu voi mal vorbi nimănui.
Cititorul să’şl lnchipue ce îndura Isa-bela, auzind aceste vorbe, în starea el de slăbiciune, chinuită cum era denişte friguri grozave. Nenorocita femeie a-junseae a gândi că bărbatul săd n’o iubise nici odată şi o luase numai spre a’şl mulţumi ambiţiunea.
Când Carlyle se întoarse, se miră de schimbarea ce se făcuse în ea. Faţa’I era aprinsa şi ochii el străluciauciudat.
—	Isabelo, ce ai ? strigă el, te simţi mai răd ?
Ea se ridică pe jumătate şi apucân-du-se de gâtul lui:
—	O 1 Euric, Enric, zise ea, d’o lua, dacă vrei să mă odihnesc In pace în mormlnt 1
Carlyle se spăimîntă crezând ca are delir.
—	Isabelo, răspunse el cu glas mân-gâitor, al dormit şi de sigur nu te al deşteptat bine ; odihneşte-te puţin în braţele mele.
—	E un chin grozav pentru mine a mă gândi câ poate să'ţi fie soţie Intr’o zi, urmă Isabela. Fâgădueşte-ml că n’o vel lua, Enric, jură-mi
i vel lua, finric, jura-mi :
- iţi făgăduesc tot ce vrei, zise eim "www.dacoromaiiica.ro
rat Ia culme, de şi nu pricep nimic. Cum vrei să mă însor, draga mea, de vreme ce'ml eşti femeie ?
—	Daca voi muri... pot să mor ştii bine : mulţi cred că nu mă voi mal însănătoşi. Nu vel da locul med unei alteia ?
—	Nu, scumpa mea, nimănui'. Dar aî făcut un vis rău, de sigur. Ce te chi-nueşte ?
—	Enric, poţi să mă mal Întrebi ? Nu iubeai pe cine-va, nainte de a mă lua de soţie ? Poate o iubeşti şi acum ?
D. Carlyle Începea a înţelege. Faţa lui, din zîmbitoare, se făcu serioasă.
—	De cine vorbeşti, Isabelo ?
—	De Barbara Hare.
—	Isabelo, răspunse el supărat, n’am iubit nici odată pe Barbara, şi nu fam dat nici când cuvinte de a presupune că nu te iubesc pe d-ta.
Ea ridică ochii la dlnsul. Lacrimi de pocăinţă şi de fericire îl făceau să stră-luciască.
Luându’I apoi mânele :
—	Nu te supăra pe mine, Enric, zise ea; nu mi-ar fi venit aşa temeri dacă te aş iubi mal puţin.
El ztmbi cu blândeţe şi din inimă.
—	Ei bine I dragă, goneşte aceste visuri rele Crede In mine, căci te iubesc şi numai pe d-ta.
PARTEA II
I
Plecarea la Utilau ia
Şease ani ad trecut. Isabela a născut trei copil: William, Isabela şi Enric. Tânăra femeie bolnavă In urma facerel fu silită a se duce să se caute la băile de la Bulonia din ordinul doctorilor. Sglrcenia lui miss Cornelia o sili să’şl lase copil cu Joyce. Zicea că să va îndrepta mal curînd ne avînd a se îngriji de dănşii.
Isabela şi d. Carlyle, întovărăşiţi de d-şoara Wilson şi de Petru, ajunseră la Bulonia şi se coborlră la otelul Băilor, aşteptând să poată găsi un apartament.
Acolo găsiră o scrisoare de la d-na Ducie, prin care ’I înştiinţa că şi a schimbat drumul şi se duce In Germania.
Carlyle propuse femeiel sale se meargă la Trouviile; dar ce’I făcea el dacă va merge acolo sad aiurea ? Să afla la Bulonia; voia se rămîe. Bărbatul el stătu trei zile cu densa, In loc de douăzeci şi patru de ciasuri, atât se temea s’o lase singură.
—	Nu vreau să fac cunoştinţe,, ÎI zise Isabela, într’o zi pe când de pe ţărmul măre! privead la trecători.
—	Şi bine faci, câci mă tem ca lumea de aici să nu fie oam amestecata, res-punse el.
—	Aş vrea se mă duc acasă, ÎI zise Isabela, mă simt obosiţi.
Şi amândoi reluară drumul spre oraş, mergând Încet pe lângă ţărm, pe când cei care se plimbad lntorcându-se spre a’I privi, gîndead : «Ce pereche potrivită 1»
Batelul de la Folkestone pleca a doua zi la 8 ore ; Carlyle întră de vreme în odaia femeiel sale spre a o săruta.
—	Adio, zise ea cu glasul tăiat de lacrimi; sărută pe copil noştri, şi, adause ea încercând să zlmbeaseă, nu fă curte Barbarei.
De ar fi putut simţi el cum II b&tea
inima !
In ziua acea să îmbrăcă şi dejună mal târziu, Intrebându-se cum va petrece atâtea lungi ceasuri singură. Era o dimineaţă încântătoare; ea luă drumul spre ţerm, urmată de Petru, apoi să aşeză pe o bancă şi spuse servitorului să se întoarcă înapoi şi se vie după un ceas.
Din locul unde sta se uita la trecători, când de-o-dată ochii ei dădură de un tânăr care venia spre dânsa plim-bându-se. O uşoară bătaie de inimă o prevesti câ era cine-va pe care nu’l uitase de tot.
Noul venit era căpitanul Levison, înainta Încet, In spre banca unde sta densa. O zări şi el în curînd şi nu se putu împedica de a gîndi, în sine, că era vrednică de privirile sale.
—	Ce nostimă persoană 1. gîndi el; cine oare să fie ?
(Va urma)
■
EPOCA 10 FEBRUARIE
3
Terminând, d-le Redactor, arunc a-supra acestui guvern blestemul ce merită:
«Să i dea Domnul mizeria şi nevoia «în care aO remas acel lipsiţi, uitaţi şi «nedreptăţiţi din comuna Oşeştil».
Se nu caute nimeni a afla numele a-celul ce scrie aceste rânduri; el este un mare proprietar din acest judeţ căruia i se sfâşie inima de durere văzând netrebnicia şi nesocotinţa bandei negre ce guvernă această nenorocită ţară de amar de ani.
Vă rog d-le Redactor, bine-voiţî}a da publicităţel aceste rânduri.
Un marc proprietar din judelui Vaslulu.
Iată şi lista In cestiune :
Ion Cogălniceanu, Toader Penelea, Ion Holban, Dumitru Chinac, Glieorghe Chi-riac, Gavril Furcoi, Mihalache Roman, Ilie Bobuşan, Toma Stroiu, Gheorglie Chitic, Vasile Tânjaiă, Ion Bâleseu, Vasile Roman, Petrache Chiralcu, Zamlirache Haulicft, Glieorghe Ilie al Irimoai, Constantin Dia-conu, Zamlirache Toderaşcu, Vasile Hau-lică, Gheorghe Varlam, Ion Dârdâră, Ni-culae Poştolachi, Andrei Neghină, Ştefan Neghină, Zamlirache Mihai Mititel u, Gheorghe Dărdăra, Ene Postolache, Constantin Barechtariu, Ion Barechtariu, Maxim Broa-tecu, Toader Broatecu, Gheorghe Neghina, Alecu Broatecu, Mihalache Cocea, Costa-che Chiriac, Gheorghe Antip, Petrache Mo-tâşu, Ştefan Darie, Alexandru Chiriiâ, Ior-dache Antip, Jordache Neghină, Costachc Ilie al Rucsandel, Vasile Diaconu, Nicolae Pahonie, Ion Stroi, Costache Antip, Vasile Antip, Vasile Ghilas, Ion Benghea, Ion Gâscă, Angheluţă Merilă, Ştefan Postavaru, Ion Gh. Popa, Enache lehim, Ion Ghiţu, Ştefan Radu, Enache Bădârău, Mihalache Pârca abu, Gheorghe Va9i!e Neghină Toader Ciolan, Nicolae Bucur, Vasile Panleli-mon, Gheorghe Dobranicl VasileChiratcu, Ştefan Pandelea, Toader Andronic, Gheorghe Andronic, Ion Zâru, Ion Derişiu, Vasile Borcilâ, VasiloI Neghină, Costache Varlam, Costache Turicu, Gheorghe Taban Ştefan Chiriac, Năstase Grumeza, Năstase Diaconu, Toader Diaconu, ştefan Chiticu, Gheorghe Enache, Ion Gavril Mititelu, Matei Darie, Nicolae Antip, Vasile Acsenti, Ion Vasile al Siminel, Gheorghe Gramada, Constantin Chiriac, Dumitru Grumeza, Mihalache Popa, Manolache Bogza, Gri-gore Longhin, Vasile Neghină, Gheorghe Pahonie, Gheorghe Ciolan.
DIN DISTRICTE
Societatea Agricola din Graiova
D. Sa va Şomănescu senator, preşedintele acestei societăţi deschizând a-dunarea generală de la 21 Ianuarie trecut a pronunciat un discurs prin care dt seamă de activitatea acestei însemnate societăţi, din care extragem următoarele date interesante :
Domnilor societari,
Am fericirea de a deschide astă-zl a treia adunare generală a societăţel agricole din Craiova.
Domnilor societari. Condiţiunile economice în care ne găseam când ne-am adu-dunat şi am fondat această societate sunt aceleaşi în care ne găsim şi astă-zl: Sistemul protecţionist, atât de apăsător, mal seamă pentru statele mici, criza financiară, lipsa de convenţiune cu Austro-Un-garia, lipsa porturilor france, a docu-rilor etc.
Să vedem ce ajutor a dat societatea noastră desvoltărel agricullurel.
Consiliul d-v.de administrare, cu ocasia concursului de pluguri, ţinut la 15 Noem-bre 1887, a contribuit cu cinci premii, care consistau în patru pluguri şi o grapă pentru lncuragiarea locuitorilor de la ţară.
Pentru propagarea cunoştinţelor agricole, graţie concursului a câţl-va tiueri e-minenţlca : d-nii Ioan Pâsâreanu, I. Nicu-lescu etc.,Societatea agricolă areastâ-zl o Revista Agricola. Consiliul d-voastrâ de administrare prin subscrieri personale a distribuit gratis 43 abonamente la 43comune. Exprim în numele d-voastră mulţumiri d-lor: Nae G&ncea, care a oferit 3 abonamente, lancu l'essiacov 3, Demetre Geor-mâneanu 2, M. N. Leoveanu 2, M. N. Con-sLantinescu 2, Marin Sescioreanu 2, Gr. A. Alexandrescu 1, G. Vorvoreanu l,Dr. Cer-nătescu 1, şi sper că vom ajunge ca flecare comună din judeţ se aibă o Revista Agricola.
Pentru îmbunătăţirea rasei vitelor consiliul d-voastră de administrare a emis opiniunea de a face un apel la d-voastră ca să contribuiţi fle-care cu ce veţi bine voi. Ast-tel deja societatea are doi tauri de prăsilă, oferiţi, unul de)d. Ştefan 1. Ple-şea şi altul de d. lancu Pessiacov, cărora le exprim mulţumiri.
Pentru încurajarea rasei cailor am plăcerea a vă anunţa că generalul Gheorghe Anghelescu, Comandantul corpului I, teritoriale se ocupă cu instituirea de curse, de cal în oraşul nostru.
Pentru încurajarea culturii vinului, zilele acestea se va ţine un concurs şi se vor distribui premii acelora care vor a-duce cele mal bune vinuri.
Pentru a preveni criza comercială produsă prin lipsa unei convenţii comerciale cu Austro-Ungaria, ce a avut de urmare transplantarea pieţei craio-vene la Brăila, unde se trimit chiar productele Olteniei; societatea ar trebui se Introducă magazii de deposite pentru producte, oferindu-se ast-fel a-gricultorilor mijlocul d’aşî procura şvansurl.
n
In acest scop un ttnăr, d-nu Fereanu, a şi luat iniţiativa şi dej a s'a făcut subscrieri pentru suma de 180 mii franci.
Societatea noastră, sfârşeşte preşedintele, numără d-lor societari 260 membri. Capitalul societăţel In mobilier 6600; bani în casă lei 1112, bani 69.
Rămăşiţe 5550, venit din cotizaţiunl, lei 6635. Cheltuelile se urcă la suma de lei 5523.
Escedentul bugetar pe 1887 lei 94S9.
Acum că am făcut darea mea de seamă şi pentru că şi astăzi espiră mandatul ce ne-aţl încredinţat de a conduce această societate.
Să'ml daţi voe a vă esprima, în numele consiliului de administrare, mulţumiri pentru încrederea ce ne aţi acordat.
Iată Răspunsul dat d-Iul preşedinte al societăţel agricole de M. S. Regele : Domnule,
«M. S. Regele Augustul.nostru Suveran a primit cu deosebit interes statutele şi darea de seamă a societăţel Agricole din Craiova, precum şi discursul pronunţatcu ocaziunea adunăreî generale anuală. Cunoaşteţi îndestul via şi neschimbata solicitudine ce Regele poartă tutulor institu-nilor care aii de scop desvollarea economică a ţărel, pentru a nu vă îndoi de plăcerea ce I aţi procurat prin expunerea situaţii societăţel ce presidaţî.
Majestatea Sa a bine voit a mă însărcina de a fi pe lângă d-v. interpretul sentimentelor Sale de vie mulţumire de această a-tenţiune.»
Prefectul Palatului
I. Grecennn.
A X EDITIUNE
CORPURILE LEGIUITOARE
CAMERA
Şedinţa de la 9 Februarie 188 8
La ora 1 d. V. Jorj deschide şedinţa, 120 deputaţi răspund la apelul nominal.
D. Disescu, după ce acuză minoritatea căa făcut scandal cu ocazia chemări d-sale la secretariat termină dându-şl dimisiaca secretar al Camerei.
I*resedinlele, invită pe d. I. Kogălni-ceanu să ocupe locul de secretar rămas vacant.
D. Fleva, protestă contra procedărel preşedintelui care erl a părăsit fotoliul fără a ridica şedinţa.—Iu cea ce priveşte dimisia d-lul Disoscu, d-sa nu e de părere că poate fi loc, d’a se vorbi de di misie. D. Disescu usurpase locul de secretar, deci nu poale demisiona, oi trebue a fi depus.
Regulamentul trebue respectat.
D. IV Grudistcanu. protestează contra cuvitelor pronunţate de d. Disescu, şi constată că majoritatea, iar nu minoritatea a provocal scandalul cu oare s'a început actuala sesiune.
D. G. Vernestcu, luând cuvântul zice, că se pare că tntreaga majoritate ascultă unei lozince, căutând a năbuşi glasul acestui leader al opoziţiei prin sgomotul sistematic ce face.
Lozinca pupltrelor
Ca dovadă ca această provine dintr’o prealabilă lozincă dată, este că sgomotul se face de toţi prin acelaşi mijloc.
Onorabilii representanţl guvernamentali, ca nişte copil sburdalnicl de la şcolile primare, ridică capacul pupitrulul, şi îl lasă să cază sgomotos.isbucniud apoi de rls de această inteligentă manoperă parlamentară.
Intr adevăr sgomotu este asurzitorii pare că auzi pârâiala puşcelor, aşa se succede pocniturile copacelor pupitrilor.
D. G. I>. Veruescu se opreşte din cuvântarea sa. Face apel preşedintelui tn zadar, protestează contra acestui act de tiranie al majoritâţel.
Din toate părţile, d’o dată, oratorul se vede apostrofat tn modul cel mal violent.
Printre cel mai obrasnicl şi sgomotoşl distingem pe dd. lonescu (muscă) Diman-cea, Vlâdescu, Ion Slurza. Chiar ministru Nacu făcând haz de scandalul ce vedea, lncuragiazâ plevuşcă colectivista prin su-rîsul şi exemplul sefl ; câcl chiar pupi-trnl ministerial devine mişcător şi sgo-motos.
Când însâ minoritatea observâ aceasta şi adresează ministrului Nacu reproşul, ce faptul săa merită, acesta tâgâdueşte sfruntat :
—«EG, nu ştiu, n’am făcut nimic, întocmai ca Scolareţil, când sunt prinşi asupra faptului şi mustraţi de profesortot ast-fel respund, tot ast-fel se poartă.
La un moment dat., scandalul pare a intra In faşă mal gravă. Intr'adevâr vedem pe d. Dimancea repezindu-se către d. Djiuvara care protesta contra sgomotulul pupitrilor. D. Giuvara e gata a se apăra coulra furiosului Dimancea, când acesta, luâudu-şl, se vede seama se calmează ca prin minune. In timpul acesta intervin şi cel mal d'aproape; ast-fel scandalul este d'o cam dată evitat.
Dar asoectul acestei Camerl nu ne promite nimic bun.
Dacă din primele două şediute furtuna isbucueşte aşa de violentă, ce o să fie mal târziu, când obiectul discuţiunil va pasiona spiritele aşa de surexcitate! t D. G. D. Veruescu, mal protestează, : cu multă dreptate, contra deschiderel şedinţei la orele 1 pe cât timp, dupe regulamentul Camerei, şedinţele trebuesc deschise la 12. Daca de la început se stabileşte abasul şi călcarea regulamentului interior de chiar preşedintele Camerei, ce ne făgâdueşte oare timpul î
Această observaţie ridică o nouă furtună pe băncile majorităţel, se aude din toate părţile cereri ca tot Ja 1 să se des-chiză viitoarele şedinţe.
Onorabilii colectivişti voesc se aibe tot timpul de taifas dupe dejunul .domniilor lor. Trebile ţărel mal pot aştepta şi daca or salva patria cu o oră mal târzia pe fiecare zi, nu va fi capul Iul Craiu?
Ce voeşte d. Vernescu? Să se frigă cu
cafeaoa? sad să se înece cu cognacul? Prea afară din cale 1
Preşedintele de vârstă împărtăşeşte a-cest mod de vedere; căci declară că şedinţa de mâine se va deschide dupe us, şao mal bine, dupe abus, tot la orele I, iar nu la 12, ca dupe regulament.
La 11/2 şedinţa publică se ridică. Deputaţii trec tn secţii.
L'n spectator.
SENATUL
Şedinţa de la 9 Februarie 18S8
Şedinţa se deschide la orele 2 şi 20, sub preşedenţia prinţului D. Ghica.
Pe banca ministerială sunt: d. 1. C. Bră-tianu, D. Sturdza, Aurelian, Stâtescu.
Presenţt 70 Senatori.
D. Stntesen. ministrul jusriţiel declară că fiind ales deputat, tn mal nsulte judeţe, optează pentru mandatul de deputat şi demisionenzâ din cel de senator.
Prinţul I). Ghica Cu regret! Senatul proclamă de senator pe d. M. Ferikide a-les la colegiul întâiu de Muscel şi apoi trece tn secţii.
D.
«Monitorul Oficial» de azi publică următorul decret :
Prin decretul regal No. 91G din 8 Februarie 1888, după propunerea făcută de d. ministru secretar de stat ta departamentul de rezbel, prin raportul No. 9.348, s’a primit «lomisîmiea din armata a generalului de brigada Angeleseu Alexandru, comandantul corpului III de armata, pe ziua de 8 Februarie 1888.
Aflăm că demtsiunea gen. Anghelescu s’a produs tn împrejurările următoare :
Generalul Maican fiind slrans cu usa si cunoscând toate liof iile gen. Angheleseu. de când era sub ordinele acestuia secretar general la ministerul de rezbel, u venit eu o luda plina de dosare si ilc aefe dovedind ea gen. Anghelescu a furat.
Ilupa aceasta gen. Anghelescu sl-a dat demisia.
Se zice ca la rândul seu gen. Anghelescu are se faea revela-tiuni spre a se aparii.
*
Primim din partea d-lul I. Marghiloman următoarea scrisoare pe care ne grăbim cu plăcere a o da publicităţel:
Domnule redactor,
Voinţa naţionaţâ însera, de doue zile, asupra alegerilor din Brăila un factum semnat «un Brâilean». N’am se respund curagiosulul anonim care nu îndrăsneşte se ia cu iscălitura lui respunderea imputaţiuneî că personal aş fi comis acte de intimidaţiune şi de corupţiune electorală.
Cred că nu am nevoe se desmint articulaţiunile calomnioase cărora nu pot respunde de cat prin asigurarea unui adeno dispreţ.
Ve mulţumesc, domnule redactor, pentru ospitalitatea ce cred că ’mi veţi acorda şi ve rog se primiţi încredinţarea sentimentelor mele distinse.
Ion marghiloman.
1888 Februarie 9.
*
Vi se afirma ca d-nu general Al. Anghelescu dc si demisionat va fi dat in judecata pentru mituire.
Retragerea generalului din armata nu micşorează nici preschimba intru nimic pedeapsa ce ar putea lua, căci faptele încriminate generalului Anghelescu fiind săvârşite pe când era ministru, d-sa nu este jusliciahil de cât înaintea Curiei de casaţie.
Prin urinare fie civil, fie militar, lot o penalitate ia vinovatul când el este urmărit pentru crime sau delicte comise pe când era ministru.
*
AFACEREA MAICAN
' Ni se spune că doi ofiţeri superiori vor fi trimişi în străinătate pentru a cere unor furnisorî ai ministerului nostru de resbel lămuriri asupra reiaţi unilor lor cu fraţii Maica n.
alesului colegiului al doilea de Co-vurlui calitatea de cetăţean român.
Majoritatea secţiune! n’a voit să ţină seamă de probele prezentate de d. Ressu că este născut dintr’un tată funcţionar al Statului român, că el însuşi a ocupat funcţiunile de judecător de instrucţiune, de primar al Galaţilor şi că nici o dată drepturile sale cetăţeneşti n’au fost contestate.
.*
Se vorbeşte din nou în unele cercuri colectiviste despre intenţiunea d-Iul Ion Brătianu d a oferi d-lui general Berendei portofoliul rezbelului. Dupe informaţiunile noastre demar-şele ce d. Ion Brătianu ar face în a-cest sens n’ar avea nici o şansă de reuşită.
*
D-nii Constantin Boerescu şi Constantin Arion au plecat la Câmpul-Lung spre a lua parte la întrunirea publică ce opoziţia va ţine disearâ în vederea alegerei senatoriale de la colegiul al ll-leaceva avea loc mâine.
Se ştie că d. Nicolae Cretzulescu este in balotagiu cu ministrul instrucţiei publice.
Un corespondent special al însemnatului ziar parisian Le Figaro, d. Cahu, se află de eri in oraşul nostru unde va petrece mai multe zile. D. Cahu care cunoaşte de aproape Rusia şi Bulgaria şi pe toate personalităţile înalte din aceste ţeri, este unul din ziariştii cei mai în curent de cestiunile politicei orientale.
*
Sa asigură că ultimele ştiri primite la Palat despre starea senetă-ţei prinţului moştenitor al Germaniei sunt cu mult mai grave de cât cele comunicate publicului.
Dupe ştirile ce are M. S. Regele, rtarea prinţului ar fi cu totul despe-satâ.
*
Azi dimineaţă la 11 ore miniştrii s’au întrunit în consiliu la Palat sub presidenţa Regelui.
Ni se spune că în cursul şedinţei M. S. ar fi prevenit pe consilierii sei despre posibilitatea unei călătorii a sa în streinătate dacă temeri despre nn sfirşit fatal al boalei prinţului moştenitor al Germaniei se vor ivi.
ULTIMA ORA
AGCKTIA HA VAS
Londra, 21 Februarie. — Se anunţă din Berlin lui Standard că tentativele Rusiei pentru a face ca puterile sS protesteze pe lângă Poarta tn contra situa-ţiunil ilegale a prinţului de Coburg pot fi socotite ca căzute.
Berlin, 21 Februarie. — Politische Nachrichten desminte ştirea dată de diferite ziare, zicând că ar fi vorbă de a presinta Dietei Prusiei o legg relativă la regenţa regatului.
Politische Nachrichten declară că a-ceastă ştire este lipsită de temei.
MARELE CIRC SIDOLI
Asta-zi si in toate Zilele
MARE REPRESENTATIE
IN ZILELE DE
Dumineca si Serbatoare
DOUE MARI REPRESENTATIUNI
Una la 3 ore p. m. şi alta la 8 1/2
Mercurea şi Sâmbăta
REPRESENTATIUNE HIGH LIFE
In fie-care seară debutul d-lul Itu-dolpho manufletist şi imitator de paseri.
lndcputul la 8 1/2 ore seara
Debutul (l-soarel Betty Baus, celebra artista de inalta sconta de călărie
Fraţii Maican sunt deţinuţi la casa militară de arest de la dealul Spirei.
I Ei nu au voe se comunice nic! între denşii nici cu persoane din afară.
Generalul a fost dus azi la instrucţiune. La 2 ore densul era întors la arest.
*
• * *
Ne-am mirat cum unii ofiţeri au continuat chiar dupe punerea în urmărire a colonelului Maican se aibe relaţiuni intime cu dânsul şezend chiar la masă cu el. Intre alţii, am citat şi pe d. general Budişteanu.
In ce priveşte pe d. general Budişteanu, informaţiunea noastră ne fiind, dupe cum ne-am încredinţat în urmă, esactâ, ne grăbim a o rectifica şi cu cea mai mare mulţumire.
*
Aflăm că secţiunea a 6-a a Camerei s’a pronunţat pentru invalidarea d-lui Constantin Ressu înte-meindu-se pe protestaţiunea unor indivizi din Galaţi, cea mai mare parte greci, care fără altă dovadă 1 de cât afirmaţiunea lor tăgjjduesc 1
www.dacoromamca.ro
In curând debutul călăreţel Dşoara Janette şi al jocheului D. Dio.
Cu stima, TH. SIDOLI Director.
SE ARENDEAZA viitor partâmea
din moşia ŢIGaNEŞTI-CALONFIREŞTI districtul Teleorman la distanţă de 10 minute de Alexandria, în întindere de 1700 pogoane arabile toate, Case mari de locuinţe, niagasii pentru grâu si porumb mari. Doritorii se vor adresa la Radacţia acestui ziar.
Recomandăm
RESTAURANTUL
LA
MIELUL ALB
IN DOSUL PALATULUI (CASLNO PETROVCl)
Bucătărie Română şi Franceză. Cabinete particulare.
SupeurI noaptea după teatrurl şi baluri.
Vinuri escelente streine şi indigene. Serviciul prompt.
Restaurantul este deschis la or ce oră ziua şi noaptea
hum vruiiTi AT CaSă mare cu
Dej-11\ L EL l n 1A 1 doue etage din strada sf. Apostoli No. 42, aproape de cheuri. Curte foarte spaţioasă. Doritorii sâ se adreseze Calea Victorii No. 74.
638
ALBERT BAUER
INGINER SPECIAL
Strada Colt ei. 49. — Bucureşti
MORI
FABRICI m SPIRT
TOT FELUL DE MAŞINI
Mare depoNlt dc toate uneltele sl accesoriile pentrn exploatarea fabricelor
PIETRE DE MOARA
CURELE. CUCIUCURI GAZE DE RATASE, LUMINA ELECTRICI.
139
BUN Sl NU SCUMP
P IM» FABRICă OE CONSERVE NATIONALE
Fondaţi la anul ts79 sub firma
C. T. CHRISTOFOR
„LA MARINAR"
Calea Victoriei, No. 100, vis-â-vis de Cişmeaua Roşie sub Jockey-Club.
Pentru concurenţă se vinde cutiile mal mari ca ale altor fabricanţi cu 30 la sulă mal eftin :
» ®
Mazăre boabe extra .-Si
Fasole fină...........2 g
Batne.................|Ş$î«
Pătlăgele vinete. . . . &7 -5
Dovlecel..............- - «■*
Tar hon...............*
Ghiveciu..............*■ B
Ardeiu gras............? b
Ciuperci...............5 w
Sparanghel, cutia . .	.	2.50
VINURI I>E MANA ALENE
Conservate de mine in propricle mele pivniţe
Viu negru de Xicoresti vechi de 4 ani Litru fr. 1.
Vin alb de Urnjfnslaiil vechi de 4 Ani Litru fr. 1.
ţ42	Cu stims C. T. CHRISTOFOR
DOCTORUL
P. J. STOJENESCU
Dela facultatea de medicinădin Paris, dă consultaţiunl de maladii interne şi veneriene, în toate zilele dela3 ptnâ la5 p. m. Pentru săraci consultaţiile sunt gratis.
0l6	Strada St. Gheorghe nofl 20.
SINGURUL DEPOU
cu
VINURI
SPECIALITATE ESCLUSIVA INDIGENA
ALBE SI NEGRE
Calea Caiarasiior No, 1
Din cele mal renumite dealuri, şi in special din Gol Urinei, Districtul Mehedinţi.
Puritate 'garantată, constatată chiar de onor. Eforie a Spitalelor civile prin analisa chimica.
Preciuri toarte moderate
Se trimetla domiciliu franco in cantităţi mari şi mici cu vadra in butelie şi in butoae de or-ce mărime.
TH. D. COSTIX.
607	Calea Călăraşilor No. t.
A N U N C I U
Subsemnatul are onoare a aduce la cunoştinţa onor public ca am deschis un
RESTAURANTUL
din strada Regala 17, fosta sala Universal, snb propria mea lirma,
SPIRIDON M. GEORGESCU
aranjat cu totul nou, intr'un stil modern si bine mobilat unde se poate servi in or ce timp tot felul de mâncări alese si gustoare precum si beuturile cele mai bune si naturale, promiţând un serviciu prompt, cu ral si preciuri modes te .
Muzica naţionala sub conducerea cunoscutului si simpaticului artist
IOXICA DIXICU
Afara de acestea, subsemnatul pentru o mai mare înlesnire are la dispoziţia d-lor vizitatori amatori, la ori ce timp. mai multe camere separate, elegant arau jale pentru supat.
Tot de odata mai aduc ia canostinta ca pot servi la ilninicilturi vinurile cele tuai buna atât vechi cât si noi, cu preciuri foarte moderate.
In speranţa ca onor. public, carora le-am servit in timp <le lt> ani in restaurantul Parascbive.scn mai ioa iute Constantin, in rând cu liotei Euglttera. nu am rratat nici cheltueli nici osteneli pentru a merita tot aceiaşi incredtre de care m'am bucurai si in trecut cu deosebire ca acum lucrez sub propria mea Urma sunt (ie deplin convins ca voiu A onorat cu vizitele d-v. promilâudu-ve ca veţi fl pe deplin satisfăcuţi.
Cu toata stima
641	Spiridou II Georgescu
CREDIT EN BLANC
Un financiar de toată încrederea se pune la dispoziţiunea d-lor comercianţi, fabricanţi, proprietari, etc. cari ar avea nevoe de daraverl băneşti asupra uneia din Capitalele Europei.
A se adresa d’a dreptul la X. Z. 6. War-wick Street, Regent Street, London W.
Corespondenţele se primesc In limbele : Engleză, Franceză, Germană safi Italiană.
598.
EPOCA 10 FEBRUARIE
■BT—TT—nilWIW
CASA DE SCHIMB
I. M. F E R M 0
Strada Lipscani, \o, 27
Cumpera sivinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi
Cursul Bucureşti
9 Februarie 1888
& 0/0 Renta amortisabila
5	0/0 Keula perpetua
6	o/tt Oblig. de Stat
6	0/0 Ouiig de st drum de fer
7	o,u Scris, l'unc. rurale 5 O/o Scris. tuuc. rurate
7	U/0 Scris. tune. umane
5	u/u Sens Tuuc urbane
6	uio Scris. luuc. urbane Uruane & o/U iaşi
8	u/e Împrumutul comunal Oblig Uaseipens (leiludob.) Împrumutul cu premie Acţiuni bancei n&tton. Acţiuni .Dacia-Komama»
» Naţionala • Cunsirucliuni Argint contra aur Silele de banca contra aur Florini austrieci
Cump.	Vend.
9* 3 ,4	93 14
‘90 i/2	91 \ 2
88	89 i li
104 1/4	105
69	89 t 2
103 '. 4	10* 9,4
95 -	90
8â 1 2	Ct> H
.75 1 4	76
74‘	.4 12
ZIO	215
35	37
• u20	1040 )
230 , l	230
ZOO	Zid.
80	9U
15 80	16
15 80	16
2 01	Z 02
KJL&ASXJL HIMS0 h fIMES
IAŞI. — No. 32. STRADA LAPUSNEANU, No. 32 — IAŞI
MOBTLE/de toate felurile, pentru odăi complecte si piese de fantasie. COVOARE, persane, Bruxeles, englezeetc. cu bucata si metrul. BIJUTERII, Mare si variat asortiment cu preciuri dupe evaluare. PERDELE, PORTIERE cu galeriile lor; LĂMPI, mare asortiment de toate preciunle.
CR1STALERIE, Serviciuri de dulceaţa si de masa.
Garnituri pentru biurou, BRONZES, BONBuNlERE, EVANTAILE foarte elegaute.	t —
BRILIANTE si pietre preţioase en gros siji detail.
CASA DE SCHIMB
MOSCU NACHMIAS
Ko. 8, tn palatul Principele Dimitrie Ghika Sir. Lipscani, tn fada noei clădit-Bancei Moţionale (Dacia-BemdniaJ
13 ucuresti
Cumperi ei vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi
Cursul pe ziua de 9 Febrarie 1888
•	, j
595'
I MAGAZIA.HIRSCH.& HNKE, IAŞI, STRADA LAPDSNEAND, 32.
i % Renta amortisabila
5	%	„ româna perpetua
6	% Obligaţiuni de slal [Conv.rur.l
6	%	„	C. K. K.
h %	„	Municipale
10 ir. ,. Casei pens. [300 L.]
7	% Scrisuri.funciare rurale
7 %	urbane
5 %	"	Iaşi
3 % Obl. Serbesti cu prime Im. cu prime Buc. flh lei]
Losuri crucea rusie tialiaue „ Otomane cu prime Losuri Basilica bombau Aci. Uacia-Komâma „ Soc. Naţionala „ Soc. de Coiistructiuni Aur conlra argint sau bilete florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote Irancese „	Italiana
„	Ruble hârtie
NB. Cursul este socotit in aur
Cump. Vinde
X
83 X
90 % *8 Hi
73 3/4 310
104 X
103
Să
85
75
63
35 45
36 1/
15 75 300 134 100 99 314
93
91
89 3 4
74 %
115
105
» X
101 34 96
86 % 76 86
38 49
39 ie
16 33
303
116
W X 100 118

AVIS IMPORTANT
i
Consumatori! car! caută cu drept cuvînt escelentul CIAI ai |
Companiei Coloniale din pari#, trebue a evite;
numer6seie Contrafaceri, şi pentru a nu fi inşeiaţî, a exige pe fie-oare Cutie TIMBRUL DE GARANŢIE al Uniunii Fabricanţilor, Sooietate recunosoută de utilitate publioă de Statul Francez.


n^mivin
Două-deci de anni de isbânda mărtu-resc de efficacitatea acestui puternici derivatif, recommandat de medicii ceil mai de frunte pentru vindecarea răpede I a bblelor de jpept, guturaiurilor, I durerilor de Gat, grippei, durerilor, rhumatismelor, lumbago (durerilor j de şele),etc.— PARIS, 31, Rue de Seine. — Cutia, 1 fr. 50, in t6te pharmaciele. |
A exige numele lui WLIN8I.

O
ANTREPRIZA BAROMETRICA
CURĂŢIREA LATRINELOR CU MAŞINI PNEUMATICE
No. 25, Strada Academiei, No. 25.
AYantagiele ce presintl sistemul nosîrn atât In privinţa promptitudinii cât ji j a salniiritiţil un laşi nimic de dorit, ceea ce pe fi puie în posiţinie de a coi-cnra pe toţi cel-l-alţl din
acdstî branşă.
* 1
Unor. public te p6te convinge printr’o sticli ce posedi fie-care vas, cA vs-ele te umplu cu desăvirţire	i
^	9Hir PRECIURILE NOASTRE SUNT CELE MAI SCĂZUTE. ***
g——eNNf——n&s&omsi**
r
* mitnioGLin
DE
CRISTAL
de ori-ce m .rime, pretam şi orce fel de stiClft pentru a ;ojerAm nluri şi vitrine.
FurniseazA cu preciuri eftue.
1
I
^ FARMACISTUL fa
^ CURŢII REOr

LE
...—- ,	—suauBBKx,' „a Ă^;.'j^aa3aB;BKîSJaB3Bi.
e.l-.55L-yA|y'.v.‘".'Atw,v.v.^
farmacia CHR. ALESSANDRIU română ifea
8*6
A. Feiduiann
Comisionar, Str. bl. Vmer , 15
*
SINGURUL
i«X
UTIL PENTRU TOTI
BALSAM DESANATATE
al farmacistului
I. EITEL din Râmnicu Velcea
Analieat şi aprobat de opor Consiliu Medical Superior din România
Prcservntlv osoelinte al sănătăţii contra diferitelor maladii contagioase, mal cu seamă tn timpuri epidemice, de cliolera, de friguri, şi Remediu foarte bun contra boalelor de stomac, de licat şi consecinţele lor precum : indigestiuni, lipsa de apetit, râgâala greaţă, flegmă, Uatulenţă, durere de stomac, colică, ingreunarea de stomac constipapa. congesti-uui, gatbinare, venin, hemoroide [trănjij, hi-dohondrieşi melancolie (provenite din deranjamentul mistuire!;, indispositiune, durerea, de splină, ameţeai-, durerea de cap, friguri, 8corbut, ulcere etc etc.
Balsamul de sanatate Eitel, superior tuturor produselorsimilare, se recomandă pentru on-ce cas ca cel mai buu şi cel mal util medicament de casa tululor per-soanelor In general şi in special celor depărtaţi de ajutoare medicale,
Balsamul de sanatate Eitel, se poate întrebuinţa In ori-ce timp şi fără deranjament de afaceri.
Precful unui flacon insolit de instrucţie f si nO baui
Se gâseste de vânzare la celle mai multă armacii şi la principalele Drogherii din tera
MEDALIE DE AUR
llena 1883
Autorizata de consiliu dehygiena si salubritate
dentTlina
ensenţă pentru gură PULBERE VEGETALA PENTRU DINŢI
ale
Dr. S. K.ONY
CHIMIST
Ambele preparate cu acid salicylic pur sunt remedii radicale pentru durerea de dinţi, bo&lele gural si ale gingiilor.
Ele conserva dinţii si da gurei un miros plăcut.
Preţul: 1 flacon, dentalina 3 franci; 1 cutie cu prafuri 2 franci.
Deposite la Bucureşti: F, IV. Zvrner, I. 0-vesa, Bruss Stela si Branndus—Braila Fabini, —Botoşani, Uajnal, — Dorohoi, llaque. 48;
Dintre tdte preparatele de gudron care a obţinut o reputaţie netăgăduită tn faţa d-lor doctori şi clienţii ce aă constatat folfise surpri njotore e
GUDRONUL ALESSANDRIU
care se lntrebuinţdzâ cu succes contra durere! de piept, tusei provenita tn urma guturaiului, iritaţiunl ale peptnlul astrau, catar al blşicel udului.—Lipsei de pofta de mâncare, etc.—Cu o lingura din acest Gudron pus într’o litra de apa formezi ape de Păcură, care se pdte da cu mult succes la copil contra bdlelor mul sus indicate.
Pentru adulţi se iea o lingura de Gudron In apa sa chnratl safl lapte dulce 2—3 ori pe (}i. 2 lei fl.
Emplasture gudronat dis Pauvre Homme (AleSh&ndriu).—Contra durerilor Reumatismale, a încheieturilor, mijlocului,duritrilor de piept, spate şi alte junghiuri, 1 lefi ruinul,
Pastile Gum6se-Cod îin-Tolu(Alessandriu).—
Superioritatea acestor medicamente în maladiele de piept este recunoscuta de tdte ce'.ebritâţile medicale. Aceste pastile bl urma esaminaril ce li s'aă făcut sad aprobat de onor. consilia medical superior, 1 lefi 50 bani cutia.
-A. "V I S \
Preparaţiunea acestui rin, care pentru mine a devenit un cult e adesea denaturat de uml colegi cari găsesc de caviinţa a debita alte preparaţiunl In locul acestui vin, de aceia atrag atenţiunea onor. public a nu primi de cit fiaedne originale
VINUL COPIILOR
PHKPAKAT DE
CHR. ALESS A.ISTH) Hi ITT
Farmacistul Curţii Regale
Etatea cea frageda a copiilor 'I face a se lmbolnivi uşor; pentru a preîntâmpina maladiile se recomandă acest vin tuturor copiilor de la etatea de 6 luni In sus; tinerelor fete le ajută la buna desvoltare a corpului, intă-resce dsele şi dă putere muşchilor.—Modul Întrebuinţării; a se vedea instrucţiunea ce tnsoţcsce fie-ce sticlă. Preţul 3 lei.
Capsule elastice ou ulei de Riolnă (Alessandriu].—O dosă, cutia a 4 capsule I led, a 6 capsule 1 led şi 25 bani, a 8 capsule I led şi 50 ban).
Sinapismul Alessandriu, muştar in foi.
Acestă preparaţiune esperimentatâ de autoritâţiie ndstre medicale şi profesori la facultate a constatat că fiind su-peridre tuturor celor-l-alte preparaţiunl străine, şi chiar celui de Rigollot. Cntia I led Şo hani.
/V / Vindecă Igjf ( 8 din 10 ne- \ ^ q* (uralgiile ţi ml- j l \arenele oele mal * ***
, © A Impouără-

tire
A

Capsule oleo-balsamioe-santaline (Ales-saudriu).—Remediu sigur contra maladiilor secrete (acursdre, sculament) la bărbaţi, fie In stare prds-pfită, sad ort-cât de învechită, se vindecă prin întrebuinţarea unei cutii ce conţine 100 capsule, combinate ast-fel pentru un tratament de vindecare complectă.—-Modul întrebuinţării şi dieta prescrisă a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fic-care cutie.—Preţul unei enti! 6 lei.
Şftp*’ A se observa pe capacul cutiei semnătura, coidre roşie, şi a nu vă debita alte capsule de a cărora eficacitate nu se garantdză. Se Irfimile contra mandat postai în ori-ce localitate.
„NAŢIONALA**
f SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR.
|	DIN BUCUREŞTI
CAPITAL DE ACŢIUNI
3 MILIOANE LEI AUR
Ulfl.lV VERSATE
Aducem la cunoştinţa publică, că am transferat biurourile noaetre In palatul Societăţel din Strada Doamnei No. î*.
| 527 Direcţiunea generala.
PENTRU FEMEI
lioalc femccsli.—( unoaslcrea si vindecare lor
Alcătuite dupe mai mulli autori de doamna A Sophie
Această carte, care cu drept cuvânt s ar putea numi populara, descrie semnule dupe care se poate deosebi o boala de alta şi Învaţă foarte lămurit cum se poate vindeca toate boalele fc-meeştl, pr«cum : period neregulat, period ou dureri si or-ce tulburări a acestei funcţiuni poala alba si alte scurgeri; toate boalele de mitra ca umflarea mitrei, cauerea lasarea in jos) a mitrei, etc. coloroza si anemia. Sfaturi femeilor care nu fac copii pentru a sti cum se se caute. La fie-care boala se arata leacurile şi mijloacile cele mal bune pentru vindecare. Medicamentele nu sum costisitoare şi le poale or-cine pregăti acasa. Nu putem tn dea-juns recomanda lumel suferinde aceasta carte a căror sfaturi urmate să fie sigur or-cine ca seva vindeca.
In capitală, cartea sc vinde cu 50 de bani la librăriile loaniţiu, Alcalay şi la alte librarii, precum şi la chioşcurile de jurnale. Se expediază franco In toate par;ile ţtrei, or-cuT va trimite 55 de bani tn mărci poştale la adresa: d-na A. Sophie Strada Sf. loan nou No. 16 Bucureşti.	6J7

DE VÎNDARE LA PRINCIPALELE FARMACII DIN TERA.
Farmacia Română Bucureoci
In localităţile unde nu se gă3esc aceste preparate cererile să se facă la ţl contra mandat postai espedlez în ori-ce localitate
ţ&S
CALEA VICTORIE' 77, BUCURFSC1, (CUMEUA ROŞIE)
occccccccccccoc Cjccocci' cc'ocăx-îxx cc-'.Ţ. t î i i (Ci i axe a la cccccccccccdcccctc
«	. ■ ii
PENTRU â SE ÎMBOGĂŢI REPEDE
81
ATACE AVERE IN SCHIT TIMP
CE TREBUE FĂCUT
Nu trebue sS se a că operaţiuni de Bursă. Nu trebue să se cumpere bilete de loterie. Nu trebue să se joace. Nu trebue cunoştinţe.Toată lumeachiar şi doam-ffi nelepotproflta Dovedit şi aprobat. S Pentru a se primi importantele 5 instrucţil, săsescrielt. omâneşte E imediat . Paris 8, Rue de Bag-1 oeu Arpech
L

DE L’ABLAYE DE FECAMP (FRANCE)
KSGEUNTĂ, TONICĂ, DIGESTIVĂ SI APKRITIVĂ _____CEĂ MAT BUNĂ DIN TOTB LICORILE
| vâsîTăin.R nnuEUR Bfewfanrrtitm I A se cere todâuna ia josulfi !Urq»a»d8poa«r^n Franc* etil’£tnng«f I fiarei sticle, eticheta pă-cJ	|trati ptirtăndQ semnătura
'^»^3^^^-^^^^ldirectorelul generale.
Adverata licore Btncdietint ne alfi la t6te parafinele următdre cari i'aă angajatfi pe acriafi a nu vinde nici fit contrafacere.
A. Fialkowskv— fi. si I). Tanascscu fraţi —
Constautinescu- 1). Marinescu Bragadli —N. loa-
nld et Comp. — Ca rol Gersabek.	H.
VINDECAREA
BOALELOR SECRETE
CAPSULE ANTIBLENOREABICE
preparate de I.OaMald cu aprobarea consiliului medical superior.
Sunt cele mal Dune capsule in contra
boalelor secrete, «curgeri vechi ai noi, catar de veaica, etc.
Preţul unei cutii lei 4.
APAOE MATREâTA CU EFECT SIGUR
Cuaâtâ capul de matreata, intăieşte pârul şi opreşte căderea Iul.
Preciul unui fiaoon 2 lei 5:* bani. Deposit principal, la Ctaiova, farmacia I. OSWaLD.
BucurescI la drogueria d-lui I. Oveaa, şi la tnai multe farmacie din tară.
Con andele făcute prin poştă, insotite de valoarea lor, piu» 50 bani pentru em-balagiu, se fee uez ezact.	.t
COFETĂRIA $1 FABRICA DE LICHERURI
TANASE D- CRETULESCU
Silfi CAROL NO. 17, ALATURI CU BISERICI CURŢI A VECHE Sl VIS-A-AIS DE ANTREUL PiECEI
Am pus in consumaţie o mare cantitate de Romuri Jnmaira superioare eu lei
2.40 1 tru şi diferite alte romuri de la renumitela Case Keuohe si Steain din Bermen Pentru d-nil comercianţi ce vor voi a lua in cantiiăţl mari, se va reduce preţul O mare cantitate de dulceţuri dip toate fructele cu vanileşi fără vamle şi cu pre-ciurî foarte eftine. Bomboane, Şampanie diu fabricatiuma de hcheruri de aci. Ananas, Benedectiu, Cuiraso, Sartr-z, pipermant, Vauile Rose, 3 fr. litru. Diferite patiserii proaspete şi prăjituri proaspete in lie-care zi, o adevărată mastica de Hio. Mare deposit de rachiuri bune si inaulcite pentru raenagiui casei
*
*
Mare depesit de spirt rafinat şi de maşină. Primeşte comande pentru logodne, nunţi, botezuri şi soarele. S rviciila cele dj8î alegante si esecutate de mine personal.
Denoeit de distinsă tuieă. Ser ici le mele flind unoscute. Toate aceste mărfuri se vând cr preciuri moderate.
Cu inala stima
T. i». CRbfULEsCU
!*#•**
T|p*riMFwwî^^omaiika.fo*»ru
K
mm
Tipografiaziaircilul „Bpoet"
Qaruit raspesaabil, G. Stoenescu