ANUL III No. 659 o singura editiune LUNI. 8 (20) FEBRUARIE 1888. 15 Q ANI NUM ERUL ABONAMENTELE ÎNCEP LA I 81 18 A FIE-CAREI LUNI 81 SE PLĂTESC TOT-O’AUNA ÎNAINTE IN BUCUBESCl La casa Administrstiuns! IN TARA: Prin mandate postate. Pentru t an 40 tei, 6 luni *0 lei, 3 luni 10 lei. IX STBEIXATATE: La toate offlciele postate din Uniune, prin mandate postate. Pentru 1 an 50 Iei, 6 luni Î5 lei. LA rARISi Se gaseste jurnalul ou I S Cent. numeral, la Kiosoul din Bulevardul St. Ger- maln \o. 84. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA 15 BANI NUM E B UL ANUNCIURILE DIN ROMA N! A SE PRIMESC DIRECT LA AOMtNIS TR ATI A ZIARULUI La Paria: la Agenre Havan, place de ta bourse, t. Ageriră Libre, rue Sotre Dame des Yietcires S0, (Place de la Bourse) pentru Paria, Franrla, Germania, Auatro-l.’ngarla, Italia Sl Marea Britani». Anunciuri pe pag. IV, linia 30 bani, anuncinr si reclame pe pagina treia t lei linia 50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B. REDACŢIA !Vo. 3. — Piaţa Episcopiei. — No. 3. APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRAŢIA !\'o. 3. — Plata Episcopiei. — !Vo. 3. CĂTRE ALEGATORII INDEPENDENŢI DIN COL. I Sl II DE IAŞI ALEGERI LIBERE SCRISOAREA MESAGIUL POTRIVIRE SI NEPOTRIVIRE 0 INTIM PI NA RE CASTELU TRAGIC CĂTRE ALEGATORII INDEPENDENŢI DIN COLKGIUL 1 Şl 11 DE IAŞI Domnilor Aleg Sloi, îndeplinim o sfântă şi plăcută datorie multumindu-vă pentru concursul ce aţi dat Opoziţiel-Unite In zilele de 23, 24 şi 31 Ianuarie. Vă mulţumim, fiind că prin d voastră guvernul a fost bătut şi Înfrânt la Iaşi In modul cel mal vederat. Cinci dintre candidaţii Opoziţiei aii intrat In Cameră, iar noi am fost onoraţi de câtră d voastră cu o minoritate de voturi zdrobitoare. N’am isbutit se fim aleşi, dar nici noi nu suntem de vină. Faţă cu ingerinţele de tot felul, faţă cu ameninţările, faţă cu nelegiuirile ce s’ad comis de câtră toţi representanţil guvernului, aţi arătat cea mal mare bărbăţie, şi aţi trecut sub sabie ca să afirmaţi convingerile d-lor-voastre. Colectivitatea a mur>t În Iaşi zdrobită sub voturile din 23, 24, şi 31 Ianuarie. Câţi-va colectivişti aii reuşit să se Introducă, să se furişeze In Camera, dar prin ce mijloace 1 Poliţia, plătită de câtre Contribuabili pentru a veghea la menţinerea ordinel şi a siguranţei publice, cutreera stradele intrând din casă In casă, ameninţând pe alegători, şi făcând presiuni asupra tutulor acelora, cârora din nefericire lipsea bărbăţia şi devotamentul pe care d-voastră l’aţl arătat. Şefii administraţiei Centrale, Judeţene, Comunale, reprezentanţii justiţiei, directorii şi epitropil stabilimentelor de Credit şi ai institutelor de Caritate, n’au cruţat nimic pentru a teroriza şi a intimida pe nenorociţii Impiegaţi ce de-pindeaâ de el. Alegătorii aii fost sechestraţi In casele lor, puşi sub paza poliţienească, şi o-priţl de a veni la vot. Unii chiar ad fost ameninţaţi cu dârimarea caselor lor de câtre sbiril poliţiei şi al comunei. S’afi ridicat brevetele unora din de-bitanţii pentru curajul arătat de el de a’şl manifesta liber opiniunea lor. Am putea urma până la infinit cu e-numerarea tutulor infamielor comise de către reprezentanţii Guvernului, şi mal ales de câtre prefecţii de judeţ şi de poliţie, secundaţi de oarbe instrumente ca primarele de Iaşi şi preşedintele comitetului permanent, funcţionând făţiş ca agenţi electorali, fără scrupul şi fără frica de lege. Fcstul primaral conservatorilor, primar şi epitrop al sfântului Spiridon, a-buza de poziţiunea sa pentru a ordona tuturor funcţionarilor ce depind de el, de a vota pentru colectivişti, sub pedeapsa de a fi destituiţi; pe unii chiar i-aşi destituit 1 Preşedintele comitetului permanent, cu acelaş dispreţ pentru lege şi moralitate, cu prefecţi şi primaru, teroriza pe alegători 1 Peste curând înaintea tribunalelor : ———ane—Baj'iLn—Bi competente vom aduce aminte acestor nesocotitorî ai legalităţii dispozitiunile legel electorale de la articolul 28, precum şi dispoziţiunile responsabilităţel ministeriale. De pe acuma însă puteţi pune pe fruntea acestora ferul roşu al servilismului şi al corupţiuneî! Căci toţi aceşti demni tovarăşi aQ mers cu neruşinarea până a spiona şi a buzunâri, atât prin el cât şi prin agenţii lor, a corupe cu bani pe alegători-Preşedintele comitetului permanent, Însoţit de tot aparatul administrativ a adus tn persoană pe alegătorii din Tăr-gul-Frumos cu un tren special sub paza poliţienească, ’I-aQ Introdus apoi !n o-dăile comitetului permanent unde alegătorii eraă căutaţi până la piele şi apoi tot sub paza poliţienească, ’i-atl Introdus tn sala votului Iară a’l lăsa se comunice cu nimeni I Şi cu toate aceste sfruntate ingerinţl, triumful nostru a atârnat chiar de un singur vot pentru unpl din noi, pentru cei l’alţi de la foarte puţine voturi! Onoare vouă care aţi resistat acestor îngrozitoare presiuni! Pe când fie-care vot al d-lor voastre represintâ un act de bărbăţie şi de independenţă câtre ţară, voturile obţinute de colectivişti nu represintâ de cât servilism şi corupţie I Aleşii din 31 Ianuarie nu sunt de cât aleşii Târgului-Frumos, el nu sunt a-leşil Iaşilor 1 Aleşii din 31 Ianuarie nu vor face de cât să mărească rlndurile acelora, carii, spre ruşinea neamului nostru, aii făcut din România un Stat, fără seamăn încă, în mijlocul Europei civilisate prin corupţi unea neruşinată ce aii Introdus în toate paturile Societaţei Române, de sus până jos ; Prin sugrumarea libertăţilor; Prin jaful practicat în averea publică; Prin miseria la care se află reduse comerţul şi industria; Prin atentatele asupra independenţei magistratureîşi corpului Profesoral; Prin revoltătoarea părăsire şi prigonire a Clerului de mir, atât de demn de toată solicitudinea şi iubirea noastră ; Prin distrugerea prestigiului bravei noastre armate, în care favoritismul cel mai Indrâsneţ tinde a Incovăia şi demoralisa sufletile cele mal drepte şi mal încercate I Sus ioiuiele I Să ne gândim serios la viitor! Aţi dat ţărel întregi un exemplu măreţ. Să ne strângem rlndurile, pentru ca evenimentele ce pot surveni, să ne găsească strânşi uniţi. Oposiţia din Cameră numără în rondurile el destule inimi şi lumini pentru ca se fim pe deplin siguri că a sunat ultimul ceas pentru această adunătură de oameni, care, sub denumire de guvern,târle prin noroi iubita noastră ţară. La revedere, dar, şi uniţi împreună prin iubirea noastră de patrie, ne vom regăsi In curând mai numeroşi şi mal Îmbărbătaţi pentru lupta cea din urmă, în care victoria are să fie a oamenilor cinstiţi şi devotaţi ţărel. Să trăiască România 1 Se trăiască alegătorii patrioţi! Aiexaudru I>. Holbau, L.-Colonel Costaelii Langa, IV. Ceaur Aslau, Al. Li vădiţi, Alecu A. Bais. SCRISOAREA Prinţul Alexandru Cuza a adresat alegatorilor Colegiului al lll-leade Mehedinţr, scrisoarea următoare, prin care declină, pentru astă dată, mandatul de deputat: Alegatori ai col. 111 de Mehedinţi Voi mai cu seamă săteni, alegân-du-me arataţi că ve aduceţi aminte de bine-f&catorul vostru, reposatul Alexandru Guza Vodă. N’aţi uitat voi că, pe când mărinimosul Împărat Alexandru II, scotea din lobie doue zeci de milioane de creştini, tatăl meu, nevrend ca !3——1 IU III IIP —BCWtMMB—B«— pata sclaviei se remâie pe singurul nume românesc, v’a d^srobit munca şi v’a dat pământ. N’aţi uitat cât de mândru ştia cel din urma Domn pământean se vorbească străinilor când cutezau se se amestece în trebile ţeril. lată ce însemnează voturile ce în doue rînduri, la 1869 şi 1870 s’au întrunit în persoana tatălui meu a doua zi dupe căderea sa ; iată ce dovedeşte încă o dată alegerea mea de astă-zi. Ga fiu şi ca Român ve mulţumesc. Aş primi cu bucurie onoarea d’a represintâ în Parlament interesele sătenilor. Nu’mi este permis însă se fac parte dintr’o adunare care de sigur va fi presidată de acel neligiuit, care a trădat pe Domnitorul încredinţat pazei sale. Alegătorilor , încrederea voastră ’mî impune o datorie sfântă, aceea d a munci din ce în ce mai mult pentru a cunoaşte trebuinţele voastre şi de a me ţine gata se răspund când va veni ziua, la o nonă a voastră chemare : această datorie, alesul vostru o va împlini. Trăiască România 1 Trăiască ţăranul român 1 Alexandru Cuza. Cannes, l Februarie ISSS. TE LE GRAME AGENŢIA HA VAS 1’aris, 18 Februarie. D. Delaporte a fost numit sub-secretar de Stal al coloniilor. Domnilor Setiatori, Domnilor Deputaţi, Cu un viusimţimânt de mulţumire me allu astă zi în mijlocul represen-tanţilor naţiunei. Salutând de bună venire pe d-niî deputaţi ai nonei legislaturi, sunt fericit se constat că, şi de astă dată, cetăţenii au dovedit, prin liniştea şi ordinea mănţinute pretutindeni în a-legeri, că ei ştiu preţui libertăţile garantate cu atâta eficacitate de ins-tituţiunile noastre constituţionale, şi că ei sunt convinşi că numai prin respectarea legilor de către toţi putem să desvoltâm prosperitatea şi puterile noastre. Disolvarea Camerei deputaţilor a întrerupt sesiunea ordinară a Corpurilor legiuitoare. Reluând astă zi cursul normal al lucrărilor, D-voastre aveţi a vă ocupa de mai multe legi importante, cari cer o Jeosebită luare aminte Cea dintei lucrare ce se impune D voastră, D-lor deputaţi, este bugetul. ln anul acesta el vi se presintă pentru prima oară întrunind la un loc toate veniturile şi toate cheltue-lile Statului. Această ameliorare a devenit putincioasă în urma organi-sărei complecte a administraţiunel căilor ferate şi a administraţiunel monopolului tutunului, cari pene a-cum ’şi aveau bugetele lor speciale şi îr.scrieau în bugetul general al Statului numai veniturile lor netede. Buna stare a finanţelor noastre a-sigureazâ echilibrarea bugetului , ceea ce a fost obiectul constant al preocupării guvernului Meu. In a-devăr încasările exerciţiului curent nu numai au răspuns prevederilor, ci încă le-au întrecut. Vom putea dar întâmpina toate trebuinţele Statului numai cu veniturile existente. www.dacoromanica.ro Domnilor Senatori, Domnitor Deputaţi, Suntem îndreptăţiţi a crede că silinţele ce se fac pentru mănţinerea păcei vor isbuti şi că ea va fi asigurată spre binele şi fericirea tutulor. Cu toate acestea, fără a ne abate un singur moment de la calea prudentă pe care am urmat’o de la început, suntem datori, în momentele grele prin cari trece Europa, se ne gândim necontenit la întărirea noastră interioară, spre a putea privi cu încredere în viitor. Paza însă cea mai bună, siguranţa cea mai puternică a fie-cărei ţări este unirea cetăţenilor ei. Urez din to8tă inima, ca acest simţimînt se ve insufle pe toţi, pentru ca noua legislatură să fie mănoasă în roade şi să corespundă legitimelor aşteptări ale Mele şi ale Ţereî. Dumnezeu să lumineze lucrările D-voastră şi să proteagă scumpa noastră Românie. Sesiunea ordinară a Corpurilor legiuitoare este deschisă. CAROL. (Urmează iscăliturile miniştrilor). No. 189 7 Februarie, 1888. ALEGERI LIBERE COLEGIULUI DE YELCEA Pe când Voinţa naţionalii are în-drăsneala de a susţine că la Brăila oposiţia a cumpărat voturi şi a plătit mâncarea alegătorilor, din Vâlcea primim următoarele amănunte asupra alegerii colegiului 111. Unii alegători din Plasa Oltului şi o parte din Plasa OUeţu de jos, au fost găsduiţi şi hrăniţi de administraţie in localul prefectureî, şcoalei de meserii şi oazărmei călăraşilor, unde au fost dealtmintrelea închişi şi păziţi cu sentinele. Alţii au fost găsduiţi în următoarele hanuri şi administraţia a plătit: La hanul domnului Stan Rădulescu 700 lei. La hanul Carabelea 800 lei. La cârciuma de la Barâţie 400 lei. Afară de aceasta a propus la alegătorii pe care nu-i putuse seefestra şi a dat la aceia care au voita primi: 5 lei pentru omul pe jos. 10 lei pentru omul călare. In ajunul alegerii col. III patru buţl cu vin au fost aşezate în răspântiile oraşului, alegătorii aduşi pe lângă ele şi înconjuraţi de cordoane de dorobanţi, şi funcţionarii administrativi, ca directorul penitenciarului Gozia şi al şeoale de meserii, împăr-ţeau de la cana vin cu oale. Intrările în sala alegerii şi în curtea localului er*u păzite de agenţii administrativi. Curtea era ocupată de cei 480 primari, notari şi perceptori a celor 160 comune din judeţ. Aceştia controlau şi ameninţau pe alegători şi la rândul lor erau controlaţi de primarul şi întreaga poliţie a oraşului,de subprefecţi şi de ajutoarele lor. Presiunea, controlul şi ameninţările au fost aşa de puternice în cât doue din trei părţi din învăţători s’au retras şi nici n’au mai voit se voteze. Primarii aveau certificatele delegaţilor la dânşii, şi nu le dau de cât la uşă acelora care nu erau bănuiţi. La mai bine de 150 de delegaţi li s’a refuzat de câtre primari certificatele şi ast-fel au fost puşi în neputinţă se voteze. Un ecsemplu: ln comuna MihaeştI s’a ales ca dţfti ;at un domn I. Popescu fost &-% rendaş al unei proprietăţi a d-luî lancovescu, candidatul oposiţii. îndată ce a aflat aceasta, suprefeetul a dat ordin să nu i se libereze certificatul. Delegaţii oposiţii aleşi de oraşul Rîmnic cu 123 de voturi contra 55 n’au votat. Alegerea lor a fost anulată de primar pe motiv că buletinele tipărite erau ast fel; 1. Constandin Vlădescu 2. Petre Apostolescu 3. Haralambe Davidescu 4. Alexandru Zugrăvescu 5. Ghiţă Pelrescu 6. llie Sloenescu 7. Petre Nicolaescu Numărul de ordine înaintea fiecărui nume a fost pretecstul anularei, de şi legea nu cere nici o formă anumită pentru buletinele de la alegerile de delegaţi, ba ce este mai mult, ea zice: Buletinele pot fi. scrise sau tipărite saii şi scrise şi tipărite. Votul a fost pe faţă. Mai mulţi a-legători intrau de odată în camera secretă. Lucru s’a constatat chiar de birou. S’au făcut denunţări la parchet şi plângeri la rege, căruia i s’aă trimes şi modele de buletinele anulate. Alegerea a fost protestată, toate au remas însă fără efect. Alegerile au fost libere şi M. S. le a garantat personal 1 Respect cuvântului M. S. Regelui. Y. POTRIVIRE Sl NEPOTRIVIRE Extragem din «Telegraful»—o data nu e obiceiO—o istorioar&dintr’o corespondenţă din Rusia care In momentele de faţă are o potrivire, şi tot de o dată o nepotrivire însemnată, cu UDa ce se petrece la noi. «D au general Bl&qoeil a avut să facă nişte aprovizionări pentru garnisoanele din Caucas; militarul s’a înţeles cu nişte antreprenori şi şi-a sustras din suma alcătuită pentru aprovizionări sumade750,000 ruble, adică ceva ca 1,825,000 tel. Din nenorocire pentru hoţi, afacerea s’a denunţat şi a ajuns ia urechile autorităţilor compe-tinte. Generalul a fost dat judecăţel, dar a doua zi după ce s’a pronunţat comisiu-nea militară, care l a trimes tnaintea consiliului de resbel, generalul Blaqoelfi’a împuşcat. «Sunt sgomote sinistre privitoare la a-ceastă sinucidere dramatică; se zice că seara in ajunul morţel generalului & venit la dlnsul fratele său col. Alexandru Ivano-vicl Blaqoelf care ’I a vorbit foarte arud de afacerea sa şi apoi ’I a remi9 un revolver cumpărat, zicându'l : «— Cred că Înţelegi bine că cestiunea de onoare pentru familia La al&rnă de tine. N’al de făcut alt-cevadecât să te tmpuştl.» Şi generalul a primit sfatul dai, a acceptat revolverul întins de frate şi şi-a sburat creeril. «In cercurile militare această sinucidere să comentează In favoarea sinucisului. 0-pinia publică asemenea esplică moartea militarului îutr’un mod favorabil pentru dânsul. «Mal bine moarte de cât stigmatul infamiei» zic toţii... şi aă dreptate. «Toate bune, dar cum rămâne cu milioanele furate ? That is Ihe question !» Potrivire: Un general Blaqoeff în Rusia Un general Maican la noi Un frate colonel In Rusia Un frate colonel şi la noi. Suma furată In Rusia 1,825,000 tot cam p'atât şi la noi. \epotrivire: Generalul rus singur fură. Aci fură şi generalul şi colonelul. Care mal de care mai mult. Generalul rus 'şl trage cu revolverul în creerl, preferind moartea ruşinel. La noi hoţul nu Îşi trage cu revolverul; căci ştie c& corb la corb nu'şi scoate 2 EPOCA — 8 FEBRUARIE ochit; şi nu II pasă de puşcărie, cât o fi d. I. Brătianu la putere; cât pentru ruşine, vorba lui bietu Dună : Încă nouă zeci şi nouă, şi tot nu se împuşcă onorabilul I Vedeţi că nepotrivirile sunt mal multe de cât potrivirile; al uitam o potrivire: In Rusia ca şi la noi rămâne întrebarea ; Toate bune, dar cum rămâne cu milioanele furate ? 0 INTEMPINARE Onor. d. Iorgu Radu de la Dealu Mare ne trimite o întâmpinare la articolul apărut în numărul de la 2 Februarie asupra Balotagiuluî din judeţul Tutova şi oraşul Bârlad, In care se însemna la colegiul l-d mal multe defecţiuni de la vot a le alegătorilor opozanţi. D. Iorgu Radu justifica abţinerea d-sale de la vot precum urmează, adre-sându-se autorului articolului In cestie: «M’ai poreclit absent—nu este adevărat—şi ca dovadă te trimit la d-nil Nicorescu (care ştie daca am sad nu măsele în gură), Iacob Fâtu, tânărul I. M. Epureanu, să'ţl spue, c’am spus (nu la urechi) atât d-sale cum şi la mal mulţi In Bucureşti, că astăzi In împrejurările de faţă, ne-auzite, ne văzute până astă-zl în ţara noastră, alegătorii nici să’şl dea votul, nici să primească mandatul de Deputat fără mandat imperativ pentru mal multe rezoane.dar mal ales, fiind la ordinea zilei Convenţia Consulara cu Germania, alianţa cu Austria In contra Rusiei. Alianţa noastră cu Rusia am zis şi o repet, este de a noastră datorie, pe cuvânt că la cumpenilecelegrele, nu Austria, nici Germania, ad vărsat un dram de sânge, un kreitzar macar, ci sutele de mii de Ruşi, miliardele Rusiei ad scăpat Creştinătatea drept credincioasa de iataganul turcesc. Am mal cerut mandat imperativ cu drept cuvânt.căci văd trecuţi In opoziţie vechil guvernamentali, pentru ce şi cum nu ştid, dar mie ’mi-e frică de dotias chiar. Am mal cerut mandat imperativ ca să nu păţim ca rătăciţii Bulgari, cutree-rând ţăriie din lume ; cerând ajutor In Rusia, In Italia, Francia, Austria, ba chiar şi In Germania, zicându-le d. de Bismarck : Germania nu se va pune In conflict cu Rusia, pentru eliberarea Bulgariei 1 El, domnule Ne ştine (1) să nu dea Dumnezed să văz câte am văzut, şi prin câte primejdii am trecut, moraliceşti şi materiale, dar d’o cam dată, vrei să cunoşti pe Iorgu Radu ? Întreabă pe d-nil Nicorescu, Fâtu, tânăru E-pureanu, şi ’ţivor spune, ca Iorgu Radu punga o da, fără să’şl deasema de ea, dar convicţiile sale Ka-mai-Ra 1 Sfârşesc, cerfindu-ve mandat imperativ şi te încredinţez,că’ţi va place cum voi combate alianţa cu Austria şi convenţia consulara cu Germania.» Iorgu Radu. INFORMATIDNI Aflăm, cu cea mai adâncă părere de reu, că d-nu Gr. de Willamow, gentilom al camerei Majestăţei Sale Împăratului tutulor Kusiilor, prim-secretar consilier al Legaţi unei Imperiale din Bucureşti, după o crudă suferinţă, a Încetat din viaţă azi la orele 4 după amiază. Răposatul, de la începutul venirei sale în Bucureşti, ştiu se’şt câştige simpatiele întregei Societăţi, pe care n’a încetat d'a le păstra un singur moment, şi lasă după dânsul cele mai sincere regrete. Caracter afabil, spirit înalt şi cultivat, foarte instruit prin călătorii în lumea întreagă, întreprinse cu oca-ziunea carierei sale, d. de Willamow era predestinat unui strălucit viitor, şi moartea sa prematură lăsă un gol simţitor în rândurile diplomaţiei ruseşti. -s*- D. Lascar Catargiu, a sosit eri în capitală. SB5- Conform dorinţei exprimată de Regele, afacerile generalului şi colonelului Maican vor fi întrunite cu cea mai mare grabă posibilă. Credem a şti că guvernul aflând că d. Panu se află stabilit pentru un moment într’un oraş strein alăturat cu frontiera ţării, a dat ordin prefecţilor din judeţele mărginaşe ca se observe toate mişcările d-lui Panu şi se puie mâna pe densul la prima oca zi u ne. ROMANIA TRATATUL EI CU GERMANIA Cititorii noştri aO putut ceti pe prima pagina a ziarului nostru o telegrama a Agenţiei llavas care semnaleazâ o desminţire a d-lul Vasile Alexandri adresata ziarului parisian Figaro şi prin care ministrul nostru tn Paris neaga existenţa unui tractat de alianţa Intre România şi Germania. Figaro caie ne soseşte azi conţine articolul la care se refera desminţirea d-lul Alexandri. Este un articol al Contelui de Ke-ratrxj care prin situaţia care a ocupat’o şi prin relaţiuntle sale este în mesura d'a cunoaşte de aproape toate cestiunile despre care vorbeşte. Reproducem aci acest articol fsra a ne pronunţa dacâ d. de Keratry arc dreptate, nici daca d. Alexandri are dreptatea pentru dânsul or chiar este In mâsura d'a afirma existenţa or neexistenţa unui tractat încheiat chiar fara ştirea tutulor miniştrilor noştri. lata articolul în chestiune : «Intr’o zi la 1866, prinţul Napoleon întîlni la Florenţa pe Corniţele de Flsndra, fratele actualului rege al Belgiei şi ’1 întâmpina zi-cându'i: «Sper ca nu ve veţi duce la Bucureşti. Când are cine-va zece mii lei venit, nu primeşte a merge sdâomneasca acolo.» In a-celaşl timp,când Românii tn căutarea unui Domnitor s’adresao zadarnic în Francia în Belgia, cam peste tot locul, tronul romîn fu o-ferit unui general francez care refuza aceasta onoare. Tot atunci d-na Cornu, sora de lapte a Impâratului Napoleon al III-leacare crescuse pe fii principelui Anton de Ho-henzollern, ’l desemna Suveranului ca apţi de a face fericirea naţiunilor lipsite de şefi. Napoleon al Ill-lea încuviinţa dorinţa el şi cugeta a înfiinţa un regat compus de West-phalia şi provinciele renane în favoarea celui mal In vîrstâ Leopold, acela care mal târziu, deveni tocmai pretextul rezboiuluî din 1870, prin candidatura sa la tronul spaniol. Al aoilea Carol liQ, fu desemnat tot de Impâratul Napoleon, alegerel Românilor, şi menţinut de diplomaţia franceza la Bucureşti, cu toata furia Sultanului Abdul-Azis, aţîţat cu vioiciune împotriva noului ales de gene-ralu Ignatieff. impâratul Napoleon, vâzân-du'şt o dată visul realisat. şi frecă mâtnele zicând : «Puseiu o bună vizicătoare tn coas tele Austriei.» Napoleon al III-lea nu prevâzuse nici de cum că unitatea germană, că unitatea italiană se vor întoarce contra Franice! cu atât mai puţin prevâzuse, că prinţul de Hohenzol-lem, devenit prin graţia sa rege al României va râmâne, mai 'nainte de toate, sluga devotata a politicei prinţului de Bismarck şi că ’l va urma credincios în toate evoluţiunile sale, fără nici o grijă de gratitudinea datorită primului sâfl protector. La 1870, în atacul de la Bourget, s’a găsit asupra unui oficer german ucis în învălmăşeala, o scrisoare subscrisa de regele României, care se sfârşia cu următoarele cuvinte : «Sunt mândru ca german, şi gloria nemţiască mă atrage ca un magnet.» La 1876, aceiaşi prinţ, care fusese ales de partidul conservator, ’l îmbrânci peste punte şi se preda cu mâinile legate |d-lui Brătianu şeful partidului radical, actualminteîncă preşedinte al consiliului, care fu implicat în complotul de la Opera Comică şi scăpat mulţă-mita doctorului Blanche care a pledat... în-conscienţa. In Aprilie 1877, rezboiul isbucneaîntre Rusia şi Turcia. Guvernul român făcu a se duce la Paris şi Londra de către d-nil Rosetti şi Ion Ghica o declaraţie formală de absoluta neutralitate, declaraţie foarte aprobată pe atunci de ducele Decazes şi de Foreign-Oficiul. La un cuvânt de ordine venit din Berlin, care se silea p’atuncl a fi plăcut la Petersburg, se produse în vileag o bruscă schimbare. Prinţul Carol, cu toată opunerea a patru membrii din şase dintre căpeteniile ce întrunise în pripa la consultaţie, se pronunţă pentru alianţa rusă, violă neutralitatea făgăduita şi intra în campanie: campanie care d'altminteri, nu’i a adus foloasele dorite: din potriva. Eram atunci la Bucureşti şi ne amintim freamătul pricinuit prin anunţarea mobil izaţiel. Astăzi, prinţul Carol s'a schimbat iarăşi la faţă. Satelit al cancelarului şi al politicei sale anti-ruse, el şi-a pus mâna în acea a Austriei, a cărei «vizicătoare» a încetat d'a fi şi s’a legat cu cele douâ puteri austro-germane printr’un tratat, de care nu se vorbeşte de cât într’un chip vag devr’o opt zile, dar care e cunoscut de mai multe luni încan-celariele diplomatice. • In luna Noembre trecut, ne aQ fost comunicaţi termenii principali, indicând efectivul tn oameni şi tunuri a se aduce de România la caz dat. Şi am crezut un bine a’l semnala numai de cât existenţa, la câţi-va diplomaţi: tratatul Insă, era deja cunoscut de dânşii. Prin urmare, se poate linişti oricine: nu va fi surprins nici Petersburgul, nici Parisul. De ce oare am fi fost mai mult surprinşi, este de a nu fi regăsit uniţi in acelaşi pact contra Franciel, numele d-lor Andrassy, Crispi şi Brătianu câteşl trei vechi refugiaţi, ce aQ fost odinioară obiectul ospitalităţel noastre atât de bine resplătite. In urma provocaţi unei ce d-nu Gheorghe San-Marin ii a adresat prin d-nii Henri (Petre) Cortazzi şi Al. Vidraşcu, d. căpitan Dărâscu a constituit martori pe d-nii căpitani Slătineanu şi Bibiri cari au declarat amicilor d-lui San-Marin că clientul lor nu are de dat nici o reparaţiune unei persoane sub lovitura unei condemnaţiuni la doi ani de închisoare şi pe care n’a făcut decât a o pedepsi pentru insulta adusă fratelui seu. Aflăm că d. Dimitrie Sturdza, ministrul cultelor şi instrucţiuneî publice, a adresat comitetului electoral guvernamental din judeţel Muşcel o scrisoara prin care declină onoarea d’a se prezintă în Senat în colegiul al doilea al acelui judeţ şi roagă ca la scrutinul de balotaj candidatura sa se fie retrasă. SCANDALURILE DE LA BRAILA Scandalurile săvârşite de administraţie, în înţelegere cu parchetul la Braila urmează. Până acum au fost interogaţi 139 de alegători. Ei au fost, între altele întrebaţi, pentru cine au votat, lucru oprit de legea electorală care spune lămurit, că nici înaintea instanţelor judecătoreşti un alegător nu poate fi întrebat pentru cine a votat. Procurorul general, împreună cu prefectul au pornit prin comunele rurale, ca se pue la cale martori care se afirme că au primit parale de la oposiţie. Procurorul general a afirmat şi aceasta este consemnat într’un proces-verbal, că nimeni n'a fost arestat. Totuşi putem afirma că, între alţii au fost arestaţi : D Stegărescu, şef de gardişti, bănuit, care a fost ţinut sub pază cu sentinelă; Ion Toma, cârciumar, din strada Frumoasă; Ion Belciu, birjar, despre care putem chiar preciza că a fost ţinut a-restat două zile. Infamiile urmează. - Un conflict pare a se desina între guvern şi camera de comerţ din Bucureşti. Guvernul ar fi având intenţiunea se reînceapă din nou tratările cu Austria pentru încheerea unei con-venţiuni comerciale, fără a lua avi sul cui va. Camera de comerţ pretinde din contra şi cererea sa ni se pare legală, că guvernul trebue se consulte părerile comercianţilor înainte de a reîncepe or-ce preliminare de tratative cu Austro Ungaria. Camera de comerţ din Bucureşti a şi manifestat înscris această ho-târîre a sa, care nu surîde ministe rului. Se poate ca d’aci se urmeze un conflict. Aflăm dintr’un iavor autorisat. că preşedintele consiliului a propus cu stăruinţă d-lui Mitiţa Sturdza, se treacă de la instrucţia publică la un alt minister. D. Sturdza a refuzat cu îndărătnicie propunerea şefului seu, declarând verde d-lui brătianu, că preferă se tragă dupe dânsul căderea guvernului de cât se părăsească ministerul instrucţiei publice, unde are de executat cu or-ce preţ un plan preconceput de mult. Voinţa Naţională în numărul de Joi seară, publică o corespondenţă injurioasă şi calomnioasă la adresa oposiţiunii din Brăila. Afirmă că a-legerile au fost luate de d-nil Fleva, Blaramberg, Djuvara, Movilă, Marghiloman şi Filipescu prin cumpărare de voturi ridicându-se la mai bine de 100,000 lei. Am fi lăsat fără răspuns aceste injurii, obicinuiţi cu murdăriile colectivităţii, daca aceste calomnii nu ar da pe faţă urzelile prin cari guvernul încearcă se se scape de luptătorii cari s’aft strecurat în parlament cu toate ingerinţele administraţiunii. Avem dovezi şi acte prin care vom dovedi la timp că administraţiunea a dat poruncă organelor sale din localitate şi în special d-lor comisari se găsească cu ori ce chip, prin a-demenire sau violenţe, alegători cari se dea mărturii mincinoasă că au fost cumpăraţi de oposiţiune. Aceste dovezi scrise, oposiţiunea le va produce când momentul va sosi şi va a-răta în ao.elaş timp în ce chip a respectat administraţiunea din Brăila ascultând poruncile guvernului, libertatea alegerilor făgăduită de M S. -SR- Ni se comunică din Giurgiu, că d. Anghel Ulubeanu, unul din căpăteniele opoziţiei locale, a fost citat pentru 13 Februarie la judecătoria de Ocol, inculpat pentru batăia subcomisarului Pa-vel Ionescu vechili puşcăriaş 1 Adevărul este, câîn ziua de 10 Ianuarie, când s’a făcut alegerea Delegaţilor col. al 3-a d. Ulubeanu a fost anunţat de mal mulţi alegători, că poliţia înfricoşează lumea, făcând cele mal neruşinate ingerinţe; şi ducându-se la localul alegerel, a dat peste numitul agent poliţienesc, contra căruia se plângeaţi mal cu seamă alegătorii. Făcându’i observaţi uni şi punându’i în vedere legea şi cuvântul Regelui, d. Ulubeanu s’a pomenit încărcat cu cele mal triviale Injurii şi ameninţări de ipocomisaru în cestiune ; iar acum pe d’asupra e dat şi judecăţei ca să’i plătească osteneala înjurăturilor !. Purtarea parchetului de Vlaşca este stranie, căci pe când dă In judecată pe membrii opoziţiei după pâra agenţilor poliţieneşti, lasă nesupăratâ banda de bătăuşi 'năimită şi comandată de Epu-rescu care a spart capetele, precum s’a dovedit prin constatsn medico-legale, mai multor cetăţeni, cari aşteaptă în zadar satisfacţiunea legală I —«t— Şedinţa consiliului comunal al capitalei care trebuia se aibe loc eri a fost amânată pentru Luni viitor. Eri la 4 ore miniştrii s’au întrunit sub preşedenţia d-lui Ion Brătianu. Stradele pe care circulaţi unea va fi oprită sau dificilă din causa tâe-rei gheţeî pe ziua de astăzi, 7 Februarie sunt : Covaci, ocolul cel mai scurt fiind Moşi-Pânz&ri-Gabroveni-Şelari; Doamnei, din Smârdan în Colţea cu ocolul Colţea-Lipscani-Smârdan; Decebal, şi Sf. Vineri până în Călăraşi cu ocolul Bârăţiei-Moşi sau Bârăţiei-Vâcăreşti-Gălâraşi. Griviţa între Buzeşti şi Manea Bru-taru cu ocolul Sculpturei-Popa-Tatu sau Sf. Voivozi-Oecidentu-Buzeşti Fântânei, între Victoria şi Luterană cu ocolul Galvina-Luterană sad Banului-Manea Brutaru. DEPESI TELEGRAFICE AGENŢIA 11A VAS Londra 18 Februarie.—Camera comunelor a respins amendamentul d-lul Parnell care blamează coerciţiunea din Irlanda. Londra, 18 Februarie.—Candidatul gladstonian a triumfat In West-southv-vark, cartier din Londra. Mulţi cred ca Gladstonieniî vor triumfa în alegerile viitoare. San-ltcnio, 18 Februarie. — Prinţul Imperial a avut o noapte bună fără durere de cap şi fără friguri; el crede că se va putea scula azi. San-itcino, 18 Februarie. — Sănă- FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (26) H. W O O D CASTELU TRAGIC XVI Secretul Barbarei — O 1 Milady, nu trebue să bagi de seamă la aceasta, e o prostie a Suza-nel. Credead mai nainte că miss Barbara era înamorată de d. Carlyle şi că lucrul se va sftrşi prin o căsătorie. lsabela simţi trecându-i prin inimă ca un fior de gelosie. Unei femei nu’i place nici-o-dată s’audâ că o alta a iubit pe bărbatul sed; cine poate spune atunci că iubirea el n’a fost împărtăşită ? Ladv lsabela să coborî în salon ; purta o rochie neagră elegantă, împodobită cu dantele albe , era încântătoare ast-fel. Vâzându-o, Barbara ’şi întoarse capul, inima flindu-I muşcată de gelosie. Atunci tocmai Intră Carlyle şi lsabela văzu pe tânăra fată pălind. — Cum te afli Barbara, o întrebă avocatul, dându-I mâna. Insflrşit, al venit să ne vezi. . D *r dta, dr ga mea? zise el mai încet, lntorcându-se spre lsabela. Iu contra obiceiului, din bună cuviinţă, de sigur, n’o sărută. lsabela nu se putu împedica de a băga de seamă aceasta. După masă, miss Carlyle luă pe Barbara în grădină spre a’i arăta răsadele sale. Barbara o urmă fără plăcere; ar fi vrut mai bine să rămână lângă densul, de şi acum era soţul alteia. — Ţi-e draga cumnata d-tale, întrebă de odată pe miss Corny, îndată ce a-junse în grădina. — Ei 1 răspunse bătrâna fată, mai mult decât aş fi crezut’o. Mă aşteptam să facă nazuri, să fie mofturoasă, şi trebue să mărturisesc că e foarte blândă şi fără dechisuri. Nu trâeşte decât pen-ru Enric, care la rîndul , seu să uita numai la dlnsa, câci e întâiul, singurul său amor. De trebi nu’şi mal vede aşa ca mal nainte. Ştii ce am văzut eri? Făcuse visile. Dupe ce s’ad întors, fâ-cându-mă să’i aştept cu masa, Enric simţi câ’l doare capu; el se întinse pe canapea în salon. Ea ’i pregăti o ceaşcă de ceai pe care 'I o duse. Mă uitai prin uşa întredeschisă. O văzui lngenuchind lângă dânsul, şter-gîndu-i fruntea cu batista ei udată în apă de Colonia; ear el, în mijlocul suferinţei, ÎI arunca o privire de recunoştinţă şi de iubire care ’l schimba. N’am văzut nici odată pe cine-va privind ast-fel. Barbara nu răspunse, câci suferea prea mult. Ea se folosi de faptul Cornelia se certa cu grădinarul, spre a se face nevăzută şi a se strecura în salon. lsabela şi bărbatul ei erau în odaia de alături. Ea sta la piano, şi Carlyle, sprijinit de spatele scaunului, o asculta încântat. — Enric, zicea ea, ţ’am cântat vr’o zece romanţe cel puţin: ai trebui să’ml plăteşti osteneala. Carlyle zimbi amoros şi acoperi fruntea ce ea ’i dădea plecându se îndărăt, cu sărutări înfocate, care toate resunară dureros în inima Barbarei. Amândoi să sculară şi intrară din nod In salon. — Ce singură, miss Barbara? zise lsabela; iartă, te credeam cu miss Carlyle. — Acum m’am despărţit de d-neael, răspunse Barbara, ascunzînd cât putu ma! bine emoţiunea sa. Când Cornelia se întoarse, 10 ceasuri sunau. Barbara se sculă pripită : — Nu ştiam să fie aşa târziu, strigă ea. Trebue să fi venit cine va să mă ia. D. Carlyle sună ca să Întrebe; nimeni nu venise. — Atunci, zise Barbara, am să fld silită să supăr pe Petru. Dacă tata m’a uitat, eata că am r^mas afară. Frumos ar fi I adause ea rîzînd. — N ar fi întâia oară, zise Carlyle. La această rostire care’i amintea vi- sita frate săd, Barbara simţi că se roşeşte. — O I taci, Enric, nu'mi aminti a- caasta www.dacoromanica.ro lsabela amuţise de mirare. — Petru poate să mă ducă acasă ? întrebă tânăra fată. — E de prisos sâ’l supărăm, zise Carlyle, am să te duc eu. Barbara simţi că’i bate inima; puţin cam tulburată, zise adio lut miss Carlyle şi Isabelei şi amîndoi se depărtară în tăcere. Era pe o seară călduroasă din luna lui Iunie. Nu eşise luna, dar cerul, semănat cu diamante strălucitoare, răs- ! | pîndea o lumină îndoelnică. Trecură ast-fel prin parc şi în curând ajunseră pe drumul mare. Acolo era o barieră care să deschidea pe o cărare ce ducea din dosul casei judecătorului. Barbara se îndrepta spre barieră. — Ce? zise Carlyle, vrei se mergi prin câmp ? iarba e umedă la vremea asta şi pe acolo e drumul cel mai lung. — Da, zise Barbara, dar nu vom a-vea praful de pe drumul cel mare. — 01 dacă 'ţi place aşa, mi-e tot una; deosebirea nu e mare, abia trei minute. — E grăbit să se întoarcă la dinsa, gîndi tânăra fata, 0 ! trebue să’I vorbesc, chiar de ar fi să mi se sdro-beascâ inima. Carlyle mergea liniştit, fără a şti de furtuna ce bântuia lângă dînsul, In inima tinerei fete. întrerupând lnsfârşit tăcerea : — Când coseşte finul tatăl d-tale? întrebă el. Finul! eată ce găsea să’i spue! Bar- bara nu putu răspunde : lacrimele o înăbuşeaţi, nu putu să le mai oprească. Carlyle se întoarse spre dânsa. — Barbara, ce ai ? întrebă el. Tânăra fată, pe jumătate căzută în braţele sale, nu mai răspundea şi urma a plânge. Carlyle sprijinind’o, şi ducând’o mai pe sus, o conduse până la o mică movila unde ’l ajută să stea jos, împresu-rând’o cu braţele sale. Barbara îşi veni curînd In fire ; ea dădu blând la o parte braţele care o sus| ţineau, şi ridicându-se de o dată, să re-zimă cu spatele de un copac. Carlyle nu ştia ce să facă pentru a o ajuta. — Ţi-e mai bine, Barbara ? întrebă el cu blândeţă, ce ţ’a venit ? — Ce mi-a venit? răspunse ea cu durere, d ta, d ta mă întrebi ? Carlyle rămase mut de uimire. De odată ca printr’un fulger întrevă-zuse adevărul. — Nu te înţeleg, Barbara, zise el cu greutate, dacâ te am jignit întru ceva, îmi pare râd, crede-mă. — Iţi pare răii! zise ea ridicând din umere. Ce far face dacă aş muri mâine ? Nai femeia d-tale ? Ce sunt ed pentru d-ta? — 01 taci, răspunse el încet, mai mult pentru dînsul de câtpeatru dtnsa. — Să tac ? In adevăr ce poate să’ţl pese de durerea mea ? (Va urma). EPOCA— 8 FEBRUARIE 3 tatea prinţului Imperial face progrese satisfăcătoare. Doctorii Mackenzie. Krause şi Howel vor examina astă-seară laringele. Berlin. 18 Februarie.— Reichstagul a adoptat. In a treia citire, legea In contra socialiştilor. Vienn, 17 Februarie. — (Cale indirectă'. — Prinţul de Reuss şi corniţele Kalnoky ad avut o simpla conversa-ţiune In privinţa cesliunil bulgare. Se crede a şti că guvernul austriac nu va admite proclamarea căderii prinţului Ferdinand de cât după o înţelegere unanimă a puterilor asupra alegerii succesorului sâti. Cât pentru mijloacele de coerciţiune eventuală guvernul nu voieşte a se depărta de ia principiul ac ţiuniî comune europene, al cărui mod ar remâne de regulat, depărtând ort-ce acţiune isolată a Rusiei. Nu se crede că se va putea începe din nod In mod serios negocierile asupra acestei cestiunl Intre diferitele cabinete. San-Renio, 18 Ianuarie. — Examinarea laringelul Kronprinţulul s a făcut erl seară. Doctorii ad constatat o îmbunătăţire simţitoare a boalel, de când s'a făcut operaţia. Prinţul imperial a fost erl foarte bine. Tuşea a descrescut, ea e mai puţin deasă. Nujse manifestează nici o simptomă de bronşita. Rerlin, 18 Februarie —Părerea doctorului Virchow, asupra unei extracţiunl făcută din laringele Kronprinţulul, s'a publicat cu autorizaţia Kronprinţulul. Doctorul Virchow nu formulează nici o concluziune In privinţa naturel boalel. Masunli, 18 Februarie.—Un notabil din Abisinia, care se bucură de o mare intluenţă, Mangaşa, a venit sS'şi ofere serviciile generalului San-Marzano. El pleacă din nod spre a se pune In capul a 100 de oameni dintr’al sâi. Circula ştirea că Menelik se găseşte printre Vologaleziî. DIN DISTRICTE COVURIJJIU Ni se comunică din Galaţi că administraţia locală, inciudatâ până la nebunie de ruşinoasa cădere a candidatului guvernamental In colegiul III, s’a năpustit cu furie contra b:eţilor alegători direcţi ca şi contra delegaţilor bănuiţi că ’şl ar fi dat voturile opozi-ţiunel. Aşa ni se scrie că sub-prefecţil, şi mal ales unul din ei numit Alecu Pastia, aleargă din sat In sat, ameninţând oamenii, Inchizându'I pe la primărie şi fâcându-le tot felul de neajunsuri In scop de o parte de a'şi râs-buna, iar pe de alta a’i sili se iscălească un protest contra alegerel. Ni se mai anunţă de corespondentul nostru că In Galaţi ca şi In Brăila, parchetul umblă val-vârtej printre oameni spre a căuta dovezi că alegătorii col. III au fost corupţi. Colectiviştii nu ’şl pot Închipui cum se face că, cu toate ingerinţele lor sălbatice, lumea se isbutească pe ici pe colo a le da câte un bun picior. Ei In ameţeala lor nu mal ştid ce fac şi ce spun, aşa că merg până a insulta alegătorii bănuindu’i ca au fost plătiţi de opoziţie. PRAHOVA Infamii o o le o ti vist.© După terminarea alegerilorzice «Dom nia Poporului» imediat d. primar Radu Stanian a destituit fără nici un motiv pe d. Petre Ştefănescu din postul de verificator ce ocupa pe lângă casieria comunală. Motivul acestei destituiri nu a fost pus In cunoştinţa destituitului, căci nu avea nici unul. Motivul Insă cel adevărat este bănuiala ce o are d. primar că numitul funcţionar ar fi votat cu opoziţia. Sărmanii funcţionari pe ce mâini au rămas. Nu este aşa că Intre alte merite ale porecliţilor naţionali-li-berali este şi acela d’a ghici şi gândul omului ? * * Tot pentru .motivul că nu a lucrat destul de activ In alegeri pentru succesul colectiviştilor a fost destituit din postul de pomoşnic d. Ioan Iliescu de la subprefectura de FilipeştI • * * Pe când funcţionarii bănuiţi că n'ad a-rătat destul zel pentru reuşita candidaţilor colectivişti sunt destituiţi pe a-tuncl alţii sunt renumeraţl pentru zelul lor. Ast-fel cumnatul primarului, renumitul In afaceri necinstite, Leonida Sicriţeanu, a fost numit zilele acestea, drept resplată, inspector comunal In locul puşcăriaşului G. A. Grădinaru. Mizeria poporului Duminecă, 31 Ianuarie, zice Democratul, ad venit d’afară cete de locuitori In număr de peste 60, din comuna Terguşoru-Vechid, unde In vechime fusese capitala judeţului Prahova ; ei ad cutreerat stradele spuind că ad venit să se plângă la autorităţi că numai ftd ce mânca nici el şi nici nutreţ pen- tru vitele lor, care ad ajuns să moara de foame. Dar cine are să le ea In băgare de seama plângerea când guvernul se ocupă de alegeri spre a sărăci şi mal mult ţara In interesul câtor va al săi şi al politicei străine 1 R.-SARAT IVIiselii administrative Suntem informaţi, zice, «Gazeta Săteanului» că inteligentul revizor şcolar Nedelcu şi unii din d-nil sub-prefecţl din judeţul R.-Sărat, nu dau voe a se abona la judeţ la «Gazeta Săteanului.» Se tnţelege că asemenea Intunecâtorî al poporului nu pot vedea cu ochi buni această revistă de luminare a poporu- j lui. Am dori Insă a şti dacă cu voea d-lui prefect se fac asemenea propagande contra acestei reviste, onorată şi cu subscripţiunea M. S. Regele pentru şcoalele de pe la domeniele Sale. Dacă nu, ’i rugăm a pune In vedere celor de prin sate şi In special a învăţătorilor că n’ad a se teme de nici o urgie a admi-nistraţiunel abonându-se la aceasta revistă, care numai politică militantă n’a făcut şi nu face. Nefăcftndu-se nici o satisfacţiune ne reservăm dreptul d’a intenta procese celor ce Împiedică abonarea şi ne angajăm către cel fricoşi care ţin a ceti a-ceastă revistă, a le o trimite In plicuri sad In alt chip.dacă am ajuns In a- ceastă stare. Nu prohibiţiunele d-v. zeloşi colectivişti, ne vor face a ne abate de la calea începută şi urmată cu atâtea sacrificii 4 ani de zile, precum nu ne-ad făcut a ne abate făgâduelele mal marilor d-v. de mii de abonamente. Noi contăm pe oamenii de inimă şi hotărâţ", şi fiţi siguri că se mai găsesc In ţară care se împlinească ceia ce d-v. voiţi a da condiţional. Vom vedea dar dacă e adevărat sad nu că «Gazeta Săteanului» poate a 'şl scoate cheltuelilerşi fără concursul administraţiei 1 Atragem băgarea de seamă a alegătorilor asupra formărel nouelor liste e-lectorale, pentru a cere Înscrierea celor omişl. Alegerile, Intr'adevăr.d’abias’ad terminat, dar, probabil, că In curând se vor face alege"I generale. Durata actualei Camere va fi foarte scurtă. Ştiam din anul 1884, ca ne va fi dat a vedea, din nod, la aceste alegeri, grupat la un loc tot personalul poliţienesc şi administrativ şi d’aceia ne tocmisem cu un fotograf, care se angajase a ne scoate fotografii cu aspectul dinaintea localului de alegere. Din nenorocire, pentru istoricul a-cestor alegeri, tocmai când fotograful ’şl luase aparatele sale pentru a fotografia Întreaga droaie de slujbaşi care ocupau intrarea localului de alegere şi «lucrau» alegătorii, parchetul află şi interzise fotografului d’a ’şl ţine angajamentul luat. Regretăm pentru că suntem privaţi d’a poseda un asemenea grup complect al slujbaşilor de tot felul şi de toată mâna ! Cine ştie, lntr’adevăr, de ne va mal fi dat a avea putinţă să posedăm un a-semeneacomplect grup de slujbaşi, de o asemenea mare varietate, In frunte cu revisorul şcolar, protopopul, controlorul casieriei cel care a ucis un biet birjar pentru că nu mâna mal repede In ultima sa inspecţie făcută alegătorilor, şi care—negreşit—şi azi se plimbă liber pe strade, pe când femeea şi copil defunctului birjar umblă pe drumuri cerând dreptate! | Comisarii poliţieneşti avend ordin să pedepsească pe cetăţenii alegători cari n’ad voit să fie pentru guvern, umblă turbaţi după cel ce pot să-'i găsească pe la locuri pe unde lor le vine bine. Aşa, In noaptea de 1 Februarie cor., la cafeneaua Union gflsindu-se mal mulţi comisari d’al poliţiei de cât cetăţeni, sub comisarul bătăuş Costache Scor-ţeann a bătut fără nici o cauză pe comerciantul Radu Răducanu, umplân-du-’l de sânge şi lâsându-I şi urme de lovituri pe o parte a feţei; iar comisarul Bălăşescu, In loc să dea ascultare la reclamarea ce ’l-a adresat, drept satisfacere a ordonat comandirulul Stoica şi altor doul gardişti să’l ducă tot pe densul la arestul poliţiei, lucru de care a scăpat numai prin intervenirea cetăţenilor. Suferindul a reclamat satisfacere la parchetul tribunalului, dar noi consi-liem pe cetăţeni, ca penă va veni ziua dreptăţii, să se ferească d a merge pe la locurile unde se adună oameni poliţiei. CORPURILE LEGIUITOARE CAMERA Şedinţa de la 7 Fevruarie 1888 După cetirea mesagiulul regal, s’a procedat la formarea biuroulu! provizoriu. D. V. Jorj ca cel mal In vlrstă s'a suit la biuroti şi a ocupat fotoliul pre-şedenţial, farâ nici o contestaţie. Colectiviştii ad vrut să aibă Insă şi pe toţi secretarii, care trebuesc aleşi printre cel mai tineri şi adchemat labiurod numai colectivişti. Opoziţia a protestat şi un adevărat scandal s’a produs când d. Disescu care şi d-sa recunoaşte că e departe d’a fi cel mal tânăr, s'a suit la biurod. Dd. N. Filipescu şi Marghiloman s’ad suit pe fotoliurile secretariate spre a le ocupa fiind cei mal tineri. In faţa ilegalităţilor Insă a biuroulul el s’ad retras şi cu biuroul Incomplect s’a procedat la tragerea la sorţ a secţiunilor pentru verificarea titlurilor. Oposiţia a declarat că nu recunoaşte ca valabilă această tragere la sorţ. Iată acum şi compunerea diferitelor secţiuni: Secţia I. Prahova. Buzăd. Doljid. Ialomiţa. Secţia II. R.-Sărat. Olt. Fălcid. Suceava. Secţia III. Tecuci. Bacău. Vlaşca. Dorohol. Secţia IV. Putna. Gorjid. Argeş. Brăila. Secţia V. Roman. Neamţu. Muscel. Ilfov. Secţia VI Teleorman R.-Vâlcea Dâmboviţa Vasluiu Secţia VII Govurluiu Tutova Botoşani Secţia VIII Mehedinţi Romanaţi Iaşi. Şedinţa a fost apoi ridicată la ora unu In mijlocul unul sgomot asurzitor care n’a Încetat In tot timpul tragerel la sorţ. ULTIME INFOIlMATIilI Colectiviştii s’au întrunit aseară la Senat. In această întrunire d-nu general Lecca s’a pronunţat pentru invalidarea a unui mare numer din deputaţi oposiţiei, crezend d sa că numai ast-fel guvernul va putea păstra puterea. D. general Lecca a recunoscut In parte că cu buni prefecţi (ă la Si-mulescu şi Take Anastasiu), guvernul va eşi victorios la noile alegeri ce se vor face In urma invalidărilor deputaţilor din oposiţie. Mulţi inse, din colectivişti, ereau contra acestei propuneri, de oare ce ei cred că se poate întâmpla alt fel. * Azi la ora 12 s’a redeşchis sesiunea ordinară a Corpurilor legiuitoare. M. S. Regele a dat în persoană citire Mesagiului pe care ’l publicăm în prima pagină. Poliţia tot nu şi-a părăsit obiceiul de a organiza manifestaţi uni spontanee. O mulţime de pacinici cetăţeni şi buni proprietari de dimineaţă s'au indignat la cârciumele din pre-jurul palatului ca se poată striga ura la plecarea şi sosirea Suveranului. A pâţit’o înse, căci numai la sosire s’au auzit câte-va urale răguşite. Se vede cât de colo că Poliţ knea-zul a fost bolnav. * AFACEREA MA1CAN făţişa chiar mâine la ora 3 dinaintea comisarului Regal. * • * D-nu general Budişteanu a cerut se se caute în arsenal unul din tuburile remase din faimoasa furnitură cu un franc la mie, şi se'l a-ducă la instrucţie. « • Vor fi de asemenea chemaţi dinaintea comisarului Regal d-nii major Algiu, Lt-col. Căpităneanu, şi Crâ- tunescu, colonelul S. Voinescu etc. • D-nu I. C. Brătianu a lucrat a-searâ foarte târziu la ministeriul de Resbel. X D. Dem. Sturdza, presimţind o cădere la colegiul I de senat din Muscel ’şi a retras candidatura. Aceasta însă e o manoperă pentru cazul de cădere, in realitate însă alegerea sa tot va fi susţinută de administraţie. X D. M. Pherykide, ministru afacerilor streine, era aseară foarte în-grijat de conţinutul scrisorei ce telegraful a anunţat erî, că d. Alexandri a adresat ziarului parisian «Ae Figaro». D-sa spunea aseară că a cerut se i se comunice prin telegraf conţinutul acelei scrisori. X Aflăm că guvernul nu va lăsa se se invalideze în Cameră de cât pe cei trei deputaţi aleşi în colegiul I de Prahova. X D-nu I. C. Brătianu a fost primit azi la 8 ore de M. S. Regele. X Aflăm că d. Al. Vidraşcu a trimis d-lui Theodor din Bacău pe doui din amici seî pentru ai cere satisfacţie de scrisoarea publicată eri în Epoca. X De primă-vară M. M. L.L. Regele şi Regina vor avea la Sinaia de oaspeţi pe A. A. L. L. Prinţul şi Principesa ereditară a Coroanei de Austria. X D. general Fotino, comandantul serviciului sanitar al corpului 1 de armată desesperat de eşecul suferit la Mehedinţi a declarat d-lui Brătianu că se retrage din Senat dacă nu va înlocui pe prefectul Piersi-ceanu prin d. Ghelmegeanu. X D. Doctor Alexianu, medic legist al Capitalei, este decis ni se spune a demisiona din acest post. X Consiliul comunal al Capitalei a decis în fine ca o sumă de 10,000 franci se fie alocată la serviciul drumurilor pentru curăţirea stradelor. MARELE GIRG SIDOLI Asta-zi si în toate Zilele MARE REPRESENTATIE IN ZILELE DE Dumineca si Serbatoare DOUE MARI REPRESENTATIUNI Una la 3 ore p. m. şi alta la 8 1/2 Mercurea şi Sâmbăta REPRESENTATIUNE HIGH LIFE In fie-care seară debutul d-lul Hu-dolplio manufletist şi imitator de paseri. ludcpulul la 8 1/2 ore seara Deliului d-soarel Itctly Raus, celebra artista de înalta şcoala de călărie In curând debutul călărcţel U şoara Junette şi al jocheului D. Dio. Cu stima, TH. SIDOLI Director. Recomandăm RESTAURANTUL LA MIELUL ALB IN DOSUL PALATULUI (CASINO PETROVCl) Bucătărie Română şi Franceză. Cabinete particulare. Supeurl noaptea după te&trurl şi baluri. Vinuri escelente streine şi indigene. Serviciul prompt. Restaurantul este deschis la or ce oră ziua şi noaptea Ziarele colectiviste s’au grăbit a-seara a anunţa că instrucţia aface-rei Maican n’are se înceapă de cât Luni Ele s’au ferit înse a spune de ce această întârziere; vom spune’o noi: Cauza este că d-nu general Maican plecase In Galaţi, unde de sigur s’a dus ca se facă se dispară unele piese ce ar putea se’l compromită. * » • D-nu general Maican a sosit azi de dimineaţă în Capitală din Galaţi. • * * D-nu căpitan Dimancea se va în- www.dacoromanicaj BUCUREŞTI STRADA PRIMĂVERII N». 26 Face cunoscut persoanelor care n’au mai găsit locuri la Începerea anului şcolar curent, ca s’ad mal adăogat un dormitor şi o cameră de studii. 672 SE ARENDEAZA viitor partâ mea din moşia ŢIGaNEŞTI-CALONFIREŞTI districtul Teleorman la distanţă de IO minute de Alexandria, în întindere de 1700 pogoane arabile toate, Case mar! de locuinţe, magasii pentru grâu si porumb mari. Doritorii se vor adresa la Radacţia acestui ziar. A N U N C I U Subsemnatul are onoare a aduc* la cunoştinţa onor public ca am deschis un RESTAURANT in proprietatea d-nilor F. Cobi di. din strada Regala 17. fosta sala Universal, sub propria mea Arma. SPIRIDON M GEORGESCU aranjai cu totul nou. iutr'un stil modern si bine mobilat unde se poate servi in or ce timp tot felul de mâncări alese si gnstoare precum si beulurile cele mai bune si naturale, promiţând un serviciu prompt, curat si preciuri moderate. Muzica naţionala sub conducerea cunoscutului si simpaticului artist DIMCA IONICA Afara de acestea, sub-semnatul pentru o mai mare înlesnire are la dispoziţia d-lor vizitatori amatori, ia ori ce timp, mai multe camere separate, elegant aranjate pentru supat. Toi de odata mai aduc ia cunoştinţa ca pot servi la domiciliuri vinurile cele mai bon* atât vechi cât si noi, cu preciuri foarte moderate. In speranţa ca onor. public, carora le-am servit in timp de 15 ani in restaurantul Paraschlvescu mai ina inie Constantin, in rând cu Hotel Englitera, nu am cruţat nici chellueli nio osteneli pentru a merita tot aceiaşi încredere de care m'am bucurat si in trecut cu deosebire ea acum lucrez stib propria mea firma sunt l>e deplin convins ca volu II onorat cu vizitele d-v. promitându-ve ca v*ti Ii pe deplin satisfâcuti. Cu toata stima 641 Splrldon M. Georgescu BUN SI NU SCUMP P IMA FABRICADE CONSERVE NAŢIONALE Fondată la anul 1879 tub firma C. T. CHRISTOFOR „LA MARINAR«* Calea Victoriei, No. 100, vi*-â vis de Cişmeaua Roşie sub Jockey-Club. Pentru concurenţă se vinde cutiile mal mari ca ale altor fabricanţi cu 30 la sută mal eflin : v i) Mazăre boabe extra - • § § Fasole fină..........2 g Rame.................. Pătlăgele vinete. . . . a,j aS Dovlecel.............2L ® f Tar hon............... Ghivectâ..............a Ardeiu gras..........s « Ciuperci.............u u Sparanghel, cutia . . . 2.50 VIM'HI DE MASA ALESE Conservate ie mine in propriele mele pivniţe Viu negru de Aicoresti vechi de 4 ani Litru fr. f. Vin alb de Dragaslnni vechi de 4 Ani Litru fr. 1. 542 Cu stima C. T. «HR1SIOFOH ALBERT BAUER INGINER SPECIAL Strada Coltei, 49. — Bucureşti MORI FABRICI de SPIRT SI TOT FELUL DE MAŞINI Mare depoalt de toate uneltele ai accesoriile pentru exploatarea fabricelor PIETRE DE MOARA CURELE, CUCIUCURI BAZE DE NIATASE, LUMINA ELECTRICA, 139 ----- ■ --------- DOCTORUL P. J. STOJENESCU Dela facultatea de medicinădin Paris, dă consultaţiuni de maladii interne şi veneriene, în toate zilele dela 3 plnâ la5 p. m. Pentru săraci consultaţiile sunt gratis. 016 Strada St. Gheorghe nod 2q. BOALELE SIFILITICE NEPUTINŢA HARRATEASCA Vindecă după cele mal noi metode radical fără durere şiîmpedicare, după experienţa de 17 ani. Specialist în boa-lele lumeşti. DR THOR Strada Emigratu No. 3, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi. (Tramvay.) Consultaţii de La 8 dim. până la 6 seara. Loc separat d'aşteptare pentru fiecare. _____________________528 CREDIT EN BLANC Un financiar de toată încrederea se pune la dispoziţiunea d-lor comercianţi, fabricanţi, proprietari, etc. cari ar avea nevoe de dar averi băneşti asupra uneia din Capitalele Europei. A se adresa d’a dreptul la X. Z. 6. War-wiok Street, Regent Street, London W. Corespondenţele se primesc în limbele : Engleză, Franceză, Germană sad Italiană. 598. DE ÎNCHIRIAT strada sf. Apostoli No. 42, aproape de cheun. Curte foarte spaţioasă. Doritorii sâ se adreseze Calea Victorii No. 74. 638 DE ARENDAT găneşti din distinctul Muscel, plasa podgoriei, se arendează de la Aprilie 23, anul 1889 pe cinci ani, prin licitaţia ce va fi la 20 Mai, anul co-rent. Doritorii vor veni în ziua fixată la domnu Grigore Şuţu, strada Coiţei No. 29 spre a concura. 640 EPOCA — 7 FEBRUARIE CASA DE SCHIMB I. M. F E R IVI 0 Strada lipscani. "Vo. 27 Cumpera sivinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Cursul Bucureşti 6 Februarie 1888 5 0/0 Renta amortisabila 6 0/0 Renta perpetua 6 0/0 Oblig, de Stat 6 0/0 Oblig de st drum de fer 7 0,0 Scris. func. rurale 5 0/0 Scris. func. rurale 7 0/0 Scris. func. urbane 5 0/0 Scris func urbane 6 OjO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi 8 0/q împrumutul comunal Oblig Casei pens (lei 10 dob.) împrumutul cu premie Acţiuni bancei nntion. Acţiuni •Dacia-România» » Naţionala » Constructiuni Argint contra aur Bilete de banca contra aur Florini austriaci Cump. Vend- yz 1 2 93 9i 1/2 91 12 88 1/4 89 3/4 104 1/2 105 89 89 1 2 102 1 2 10? 95 96 85 1 2 86 1/4 75 t 4 76 74 74 1 2 210 215 35 37 1020 1030 226 230 200 210 80 90 15 25 15 50 15 25 15 50 2 01 2 02 ■■■ DEPOUL FABRIC EI DE fin ■ fi FĂT] O iii) 111 3 fi mari: asortiment de CURELE DE TRANSMISIUNI Garantate prima calitate CURELE DE CU S U X TUBURI DE CAUCIUC Ca spirala si fara spirale TABLE DE CAUCIUC PENTRU GARNITURI RONDELE DE CAUCIUC rmwm MTcfJîSML CURELE ELEVATORII PENTRU MORI A S B E S X STICLE PENTRU NIVEL DE APA MCTITRENT cu bune cunoştinţe de O 1 U LI Lll 1 matematici, caută.medi-taţinnl de clasele gimnasiale, sau ca repetitor la vre un pension. A se adresa sub iniţialele O. G Strada Griviţel No. 90. OTTO HARNISCH Bucureşti— 1, Strada Modei, 1 —Bucureşti Aproape tic gradina Episcopiei 587 REGIMUL DE LANA AL PROFESORULUI DOCTOR JAEGER RECUNOSCUT CA CEL MAI EXCELENT Medaliat acum Iu urma, de juriul medical din Londra cu MEDALIE DE AUR Sub-semnatii avănd numai noi singuri dreptul de a fabrica vestminte de lână. ce se poartă pe dedesupt vestminte zise Normale, precum şi cuverturile de paturi In lână curată de Cămila, garantând contra racelei şi a reumatismului. Declaram ea nu recunoaştem ea veritabile de cât flanelele ce se găsesc in magasinul ADX QUATRE S A ISON 72. CALEA VICT01IE1, VIS ft VIS DE PALATUL REGAL D"- JIGFR W. BENGER'S So-hne SHiŢTGART. Preeiurile de vânzare originale a le Fabrieei dupe mărime Cămăşi de bărbaţi pentru iarnă de la Att ponnia 18 Ici Ismens de barbaţl şi femei pentru iarnă de la io păna la 13 Ici Flanele de barbaţl şi femei pentru iarnă de la » pAna la AS ici Un nu mărmal gros contra reumatismului un leu mai mult. 53 CASA DE SCHIMB MOSCU NACHMIAS Aro. 8, In palatul Principele Dimitrie GMka Sir. Lipscani, in fada noei cladir Bancei National»' (Dacia-România 1 B u c u r e s t i Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi Cursul pe ziua de 6 Febrarie 1888 Renta amortisabila româna perpetua obligaţiuni de stat [Conv.ror.] Municipale fr. Casei pens. [300 L.) Scrisori funciar* rurale urban* .. Obl. Serbasti cu prim* Im. cu prime Buc. [*n lei] Losuri crucea roşi* Italian* „ Otomane cu prim* Losuri fiasilica bombau Act. Dacia-România „ Soc. Naţionala Soc. de Constructiuni Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anslrluc Mărci germano Bancnota francas* „ italiane „ Rubla hârtie NB. Cursul este socotit in aur laai Cump. Vinde 9î 3/4 93 X 90 91 88 3/4 99 ţ, 73 H 74 810 St 5 104 104 % 4v MV % tOi 10* 3 S 94 9XiX> ■X« X X X LA RENUMITUL MAGASIN io iminssi Calea Victojriei, No. 55 (fondat in anul 1852) SE GASESTE SPECIALITATE DE VINURI FINE SI UN MARE DEPOSIT DE CONSERVE ALIMENTARE Cu preciuri moderate X mx- iX#Xi IE 9 X ■x© SOCIETATEA ANONIMA di; hault artificial si de ceiumica DE LA COXROCENI Capitul social: Ie! 1,500.000 capilal versat la 31 Decembre 1880 lei 1,370,500 Usina situată la Bucureşti, Cotroceni, şoseaua Pandurilor, în faţa Asilutuî Elena Doamna, legată cu Calea Fer, prin staţia Dealu Spirea DIRECŢIUNEA Sl OEPOSIT PRINCIPAL IN BUCUREŞTI, STR. DOAMNEI, IA B S Adresa Xelegrafîoa: BASALT Bucureşti DEPOSITE SECUNDARE : In Bucureşti, Calea Griviţel 66 — In Brăila, la d. G. Grosovich. piaţa Sf. Arltan-gel — In CraiovR, la d. M. G. Ponmay, bancher. — In Galaţi la d. M. Sebastian Somaripa. — In Călăraşi, la d-niî M. Serghie, B. Farfalomel. —- In Rusciuk, la d. Thontadis et Damianof. Industria naţională ale cărei produs aii obţinut la Exposiţia Cooperatorilor din Bucureşti şi Craiova, cea mai mare recompensă DIPLOMA DE ONOARE CLASSA l-ia ESTRAS DIN PREŢURILE CURENTE PENTRU BUCUREŞTI FELUL MATERIALULUI Pavele pentru bordure 10 bucăţi la m. patrat » » pavagiu destrade şi de curţi 50 bucăţi la metru patrat Lespezi pentru trotuare 25 buc. la m. patrat Patrate felurite :?6 buca.I la metru patrat Boraure de grădini 10 buc. la metru liniar Cărămizi refractare 420 buc Ia metru cubic Cărămizi cu 4, 6 si 8 găuri 40 buc. la 1 m. p. r h ETERI I. E cal. l bal. i Cal. 8 © .2. Sî CD .2. D O .1 O pentru mi pentru un tatea de măsură c |- aşezare pentru mi pentru un tatea de mesura c aşezare E 3 C O Q- pentru un tatea de mesurâ c aşezare 150 4.25 152 4.00 300 3.75 /Tu 15.00 250 14.00 230 13.00 ,;SU 11.00 MO 10.50 320 9.50 r.u 10.00 210 9.00 "180 8.00 150 — 130 — 100 — iTO •X X :x«>c x © X PRIMA FABRICA ROMANA DE PENTRU FARMACII, CONFISEURI, PAFUMEURI ŞI ALŢI FABRIC ANI Strana Iloaninei. M (casele d ini Maior tlisu) Aducând din slreinafate oameni speciali si maşini de cei mai nou sistem pentru confeciionarea sus ziselor articole, sunt in positiun» a satisface or-ce comanda, in tocmai ca cea din slreinalale. atraycm deosebita atenţiune asupra unei noi metode de cutii lucrate cu legaturi de metal patentate de curând, care servesc pentru tinerea mărfurilor in magazine, cât si pentru transportarea intr'&niele prin posta sau prio or-ce alta cale. :x# x X © X •x: Cu slinm, M. LITTMAN. :x©x. x Xi In Bucureşti şi In oraşele unde executa lucrări pentru comuna Societatea se însărcinează ăi cu lucrări particulare, a căror întreţinere o garanleaza pe timp de un an. Asemenea se aila la uzina materiale de calitate mai inferioara cu Preciuri foarte reduse 582 J0CKAI STABILIMENT SITUAT IN No. 66 - Strada O lopotar - No. 66 Cumpără si vinde cai, trasuri si or-ce harnasament, primeşte aceste con-ditiuni spre venza-re, tine c<»i în pensiune, pe preciu de 2 LEI PE ZI inclusiv îngrijirea. DE L'ABBAYE DE FECAMP (FRANCE) ESCELINTĂ, TONICĂ, DIGESTIVĂ SI APERITIVĂ CEA MAT BUNĂ DIN TOTK LICORILE ţjmm LIQUEEK BfcKEOICTISl IUrqs** dâposâes ea france et i l’fitraagK >«*mI A se cere todăuna in josulfi fiecărei sticle, eticheta pătrată purtăndfi semnătura directorelui generale. Adverata licore Btnedictini ut alfă Ia tâte personale urinătore cari s'aă angajată pe aer iau a nu vinde nici fia contrafacere. A. Fialkowsky—G. sl D. Tanasescu frai! — Uonslantinescu— D. Marinescu Bragadli —N. loa- nid et Comp. — Carol Gersabek. H. PENTRU A SE ÎMBOGĂŢI REPEDE MFACE AVKReIs SCl'RT TIMP CE TREBUE FĂCUT Nu trebue să se ^eă operaţiuni de Bursă. Nu trebue să se cumpere bilete de loterie. Nu trebue să se joace. Nu trebue cunoştinţe.Toată lumeathiar şi doamnele pot profita Dovedit şiaprobat. Pentrr a se prim» importantele instrucţii, săsescrie’r omâneşte imediat . Paris 8, Rue de Bag-nru Arpech H. ©X n x % X—— Ti A V I S COFETĂRIA Sl FABRICA DE LICHERURI TANASE D- CRETULESCU STR. CAROL NO. 17, ALATURI CU BISERICA CURTEA VECHE Sl VIS A-AIS OE ANTREUt P1ECEI Am pus in consumaţie o mare cantitate de Romuri Jamaica superioare cu Ici tt,40 1 tm şi diferite alte romuri de la renumitei» Case Hcuuhe si Stcain din Bermen Pentru d-nil comercianţi ce vor voi a lua in cantiiâţl mari. se va reduce preţul O mare cantitate de dulceţurldin toate fructelecu vamleşi fără vanile şi cu pre-ciurl foarte eltine. Bomboane, Şampanie din fabricatiunea de licherurl de aci. Ananas, Benedectin, Guiraso, Sartrez. Pipermant, Vanile Rose. 3 fr. litru. Diferite patiserii proaspete şi prăjituri proaspete in lie-care zi, o adevărată mastica de. Hio. Mare deposit de rachiuri bune si inrfulcite pentru menagiul casei Mare depesit de spirt rafinat şi de maşină. Primeşte comande pentru logodne, nunţi, botezuri şi soarele. S rviciila cele mai alegante si esecutate de mine personal. Deposit de distinsă tuieâ. Servici le mele fiind lunoscute. Toate aceste mărfuri se vănd cr preciuri moderate. Cu inala stima R X II t I # K GEAMtlil Sl OGLINZI DE CRISTAL de orl-ce mărime, precum şi or ce fel de sticlă pentru acoperământurl şi vitrine. Furniseazi cu preciuri efline. A, Feldinann a 625 Comisionar, str. Sf. Viner\ 15 •> I •• i HAR8 ATELIER SPECIAL DE MOBILE SCULPTATE S a deschis in Calea Vietoriei, Xo. 120, vis a-vis de Palatul Ştirbei, un magasin al acestui ateiier, unde se :i comanda toi^ta u preţuri moderate, p lectura, iatacuri, antreuri etc. nagas poate găsi şi comanda tot-d'auna di erite mobile «cui late, cu preţuri moderate, precum «aii de mâncare • • 573 Cu stimă, V. MAYER. MASINEDE TQCmTPAÎE PENTRU DEPOSIT GENERAL ua MORITZ APPEL STRADA D O Aii.\ LI No. 7 T m T ••9 • ••- „NAŢIONALA SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR. H DIN BUCUREŞTI > CAPITAL de acţiuni 3 MILIOANE LEI AUR 9 DEFLM VERSATE Aducem la cunoştinţa publică, că am 8 transferat biurourile noastre tn palatul Societâţel din Strada Doamnei No. 12. w 527 Directiuueu geiiei-ala. tX T iTPOgr».fi#zi««ria.lul Tipărit cu cerneala Cb. Lor iii eu* C-le Paris GU rast raipeiuabll, G. Sioenescu www.dacoromanica.ro