ANUL 111 No. 658 A DOUA EDITIUNE DUMINECA. 7 (19) FEBRUARIE 1888. 15 Q ANI INTUMEjpţuL abonamentele! ÎNCEP LA I 9116 A FIE-CAREI LUNI 9L TOT-D’AUNA ÎNAINTE Iii Bl'CURESCl La casa Adm Ui TARA: Prin mandate po9ta! PLĂTESC Istratiunai Pentru 1 an 40 lei, 8 luni ’OTei, anni 10 m STHKIVATATE: La toate Ciele pos-tale d-.n Uniune, prin mandate potaie Pentru 1 an 50 lei. 6 luni î iej’ LA PARIS: Segaeestejurnalul u «KCent numerul, la Kioscul din Bulevard) st. Ger-tualn \o. 84. MANUSCRIPTELE NU SE INţpoiAZA REDACŢIA No. 3. — Piaţa Episcopiei. 4 IVt, 3. 15 BANI NUMERUL ANUNCIURILE DIN ROMANIA 8E PRIMESC DIRECT LA ADMINIS TRATIA ZIARULUI La Paris: la Agrare Havas, plate dt la bourse. S. Agrare Ltbre. rue Notre Dame des Victoires 10, (Place de la Bourse) pentru Pari», Frauda, («rrraania, Austro-Lagaria. Italia Si Sarea Britaale. Anunoiuri pe pag. IV, linia SC bani, anunciur si reclame pe pagina treia * lei linia 50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B. APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRAŢIA !Vo. 3. — Piala Episcopiei. — IVo. 3. -v- înmîT 0BBI D\T0im OPOZIŢIEI întrunirea opoziţii parumert.re HOŢII COLECTIVISTEI ----------.*».-------■ S’O PUNEM PE GANDUfll ? AFACEREA A. TEODORII SI AL. VIDRA^U ALEGERILE I>1\ DOROHOIl; DATORIA OPOZIŢII Alegerile s’au isprăvit de abia"e vr’o zece zile şi ţara Începe a resp'a un aer mai curat şi mai liber. Lumea onestă se redeşteaptâ, î-cet încet, la speranţă, privind vierul cu mai puţină îngrijire. Ţara legală cea adevărată a imp-mat pe fruntea Omului sinistruja călăului libertăţilor publice ferul roi al infamiei; opinia publică îmba-bătată îşi resimte iarăşi puterele < Toţi se uită cu drag la membi opoziţiei; cu toate acestea vorbe rele încep se serespândeascăîn pt. blic. Se zice că la Palat se urzesc îi taină intrigi ca se desbine pe o pozanţi, ca se ’i fracţioneze în grupuri şi coterii politice. Intriganţii de'meserie âi'Cii âu âe $i‘ arate talenteleinsinuăndu-seprintre amicii noştri, şoptindu-le la ureche cuvin te viclene menitese aţâţe vrajba. Vor spune unora că sunt liberali, democraţi .radicali—altora că sunt conservatori, dinastici, etc; se vor escita ambiţiile, micele slăbiciuni ale egoismului personal; vor reaminti verbele motive de certe şi de animositaţî, vor exploata toate patimele omeneşti ca se semene zizania. Intriganţii se vor prevala de aşa zisele «principii» silindu-se se convingă pe cei slabi de înger că nu pot sta uniţi unii cu alţii: dinasticii cu antidinasticii, radicalii, democraţii şi liberalii cu conservatorii—şi unora şi altora le vor întărâta amorul propriu susţinând «principiile» înainte de toate.... Şi când opoziţia se va împarte în grupuleţe carese vor certa despre preeminenţa ideilor abstracte, colectivitatea va câştiga timp, se va organiza ca se ’şi perpetueze stăpânirea sa peste ţară. Singurul talent incontestabil al lui Ion Brătianu este intriga—şi a-jutat de Palat el este într’adever redutabil. Cred inse ca \experienţa de zece ani a fost suficientă pentru ca se lumineze şi pe cei mai naivi, şi nădăjduiesc că nimeni nu se va lăsa amăgit. Acei ce ar pleca o ureche complezentă acestor bizantine ademeniri ar deveni trădători ai ţârii şi ar merita se fie lapidaţi de către oamenii o-neşti. Ţara nu a trimes în Cameră nici liberali, nici radicali, nici democraţi, nici conservatori, nici dinastici ; corpul electoral nu a fost pus astă zi în posiţie să aleagă între partide. Corpul electoral n’a trimes în Cameră persoane înregimentate du pe ciasificaţiile politicei convenţionale, care toate au fust şterse din spiritul alegătorilor în lupta aceasta; corpul electoral a ales numai oameni oneşti şi independenţi pe care i-a privit, nu din punctul de vedere al agregaţiunilor de coterie ci din punctul de vedere al caracterului lor de patrioţi sinceri. Ţara nu’i nici radicală, niifi conservatoare, nici dinastică, nici democratică, nici socialistă în sensul rutinar al acestor expresiuni care servesc de etichete banale ; ţara înainte de toate se preocupă de interesul naţional, de românism, de dreptate, de ordine legală, de moralitate publică, de garantarea muncei o-neste şi a drepturilor cetăţeneşti. Ea şi-a ales representanţii se‘; fără preocupare de partide, fără distinc-ţiune de colori politice şi nici s’a gâodit să indice vre-o înclinaţie în favoarea nimănui. Cea ce cere ea tuturor este se fie duşmani neîmpăcaţi ai colectivităţii şi a şefului ei, şi să stea uniţi pentru ca se biciuiască banda aceasta. Apoi dupe ce toate vor intra în ordinea normală,dupe ce legalitatea se va restabili cu trăinicie, alegătorii vor aviza mai departe în libertate şi cu eunoştiinţa liniştită. Aşa dar convingâ-se toţi de acest mare adevăr că oposanţii au întrunit sufragiile alegătorilor independenţi şi patrioţi, mimai cu titlul de anti-colectivisti si anti bratienisti şi ca atare au fost trimişi in Cameră. In România, tot d’a-una în crisele mari conştiinţa publică s’a înălţat mai sus de cât preocupările vulgare şi votul corpului electoral a făcut încă astă data o adevărată revolu-ţiune morală care a deschis un nou prizon. Conştiinţa publică ne zice tuturor: estul cu micile ambiţii egoiste, cu iteresele meschine care se adăpos-sc sub etichetele abstracte ale co-fielor, sub formulele ideologice giore... destuii Căci astă-zi stau fjă în faţă numai două principii: pitica străină şi politica naţională. leci tabenle sunt bine definite, cg reîncepem lupta onestităţ i con-trL corupţiunei, lupta dreptului cofa tiraniei, lupta românismului con'8- asuprirei streine ca în timpul ^wrioţilor... Aleile aceste coprind o mare lecţio^ntru toţi. Opotia a făcut un suprem apel la rege (}se garanteze legalitatea, el cuvântul seu că alegerile , . ,e 9i-a d • vor fi ’ere- Am zut cât valorează cuvântul seu... *e Lega.otca a fost pretutindeni siluită pi ta — şi acei şase-zeei opo-sanţi s!j al®8 numai prin o eroică sforţare' cetăţenilor independenţi. Pentru06 a fost regele deleal ? Pentri°a ®1 are interesele lui speciale, injCese nemţeşti, şi o politică de fami1 *^ toate impotrivitoare interesului0811,11 naţional. Ce se pai ascundem adevărul a-cesta I TreA ue 6 ne convingem că regele nici o&atâlu se va resemna se intre de bur^r v*6 >n calea datoriei prescrise i î instituţie, întru cat ţara. nu’i va u ! 0 margine hotărîtoare. Care’fVirice datoria noastră? Se re^jiem abstracţiunile politice, se v '.t.Şiam care ne c ’^nă r cioşî, şi ^^janisăm un mare partid naţ Si» se nu întrebăm pe ni meni cţ sau de etichetele exotice şi ne fac neputin- lir, ci pe străinătate, datoria noastră este se alcătuim cât mai repede o colosală «ligă patriotică» în care se se contopească tonte nuanţele, toate grupurile, toate partidele în numele solidarităţii naţionale. Dacă voim se fim liberi in ţara noastră, dacă voim se scăpăm de jafuri, de ruina şi de sclavia politică; dacă voim în fine se scăpăm de peire neamul nostru, aceasta ni-se impune ca o datorie de Cunştiin ă. A. I). linllmn TELEGRAME AGENŢIA IIA VAS Rnris, 17 Februarie. Camera a respins de urgentă o propunere a radicalilor care spune că nici un ministru nu va pute* Ii ales deputat sau senator de cât şase luni după ieşirea sa din minister. Această propunere era îndreptată in contra d-lul Flourens. I*nris,I7 Februarie. 1). Alexandri a trimes Ini «l'igaro» o scrisoare caredesminl - existenta unui tratat de alianţa intre România, si Germania, si in (general infoi-mu-linnile ce «Figaro» publica,iu privinţa Regelui si a României. ÎNTRUNIREA OrOSITIUNII PARLAMENTARE Eri seară s au adunat, pentru prima oară, nuoi deputaţi şi senatori al oposiţiunii. Toţi deputaţi1 şi -senatori! presenţi în Bucureşti în număr de aproape 40, şi de toate nuanţele, îşi dedeseră întâlnire în saloanele clubuiui Unirea. Intre alţii se aflad şi dd. Marghiloman despre care Voinţa Naţională zisese câ ar fi declarat ca d-lor nu vor face oposiţie. Toţi membri presenţi aQ fost de acord pentru a decide că pe lângă acţiunea parlamentară, oposiţia să întreprinzâ o energica campanie extra parlamentara. Aceasta acţiune se va întreprinde atât Î11 capitala cât şi în judeţe, dar mal ales în capitala. , In acest scop se va închiria în permanenţă or se va clădi o sală de întruniri publice. Apoi s’ad schimbat câte va idei în privinţa at tudinel ojjosiţiunii in parlament. Astă zl aşteptându se să sosească de prin judeţe un mare numCr de deputaţi şi senatori, o nouă întrunire va avea loc disearâ, la 8 ore, la clubul Unirea. i® rapste conservator, liberal _misua*’ ci numai dacă ’şi iubeşte ţă^este toate consideraţiile ideologieV^olitice şi daca este ho-tărît se S* ‘.evoteze cauzei românismului. ţM In faţa imniei străine ne trebuie chezăşia ^ui partid naţional care se vegte t asupra ţarii; iu fhţa unui rege care^in purtarea sa echivocă ne arată l^tot pasul câ nu are grija ee se sprijt6 Pe simpatiele poporu- «metru cu 1200 fr. ce 1T dădusem şi mi-a «remis ceaso'’nicul. Nu e exact că t&r-«gul s’a făcut In camera aghiotanţilor «la Pa'at. ’I am plătit banii aci în casă «la mine, şi ceasornicul 11 am şi acum. «Am auzit câ ceasornicul acesta fu-«sese al lui Gostică Văcărescu,e.ă i-1 fu-«rase din casă ur. fecior, că tl găsise «po iţia,şi că ast-fel ajunseseîn mâinele «iul Radu Mihai, prefectul poliţiei; dar «tot de o data am auzit că Radu Mihai «fusese în vremuri foarte intim cu C. «Vâcărescu, că avusese împreună difs-«rite daraveri,ast-fei câ Radu Mihai ră-«mâsese în pretenţie de o sabie — nu «ştiO ce sabie—In contra lui Vâcărescu. «Ast fel că după ce i-arfi înapoiat cele-«l’alte lucruri ce găsise de furat la fe-«cior, cAnd a fost să tl înapoieze cea-«sornicul acesta, Raduşi-a adus aminte «de sabie şi a păstrat ceasornicul.... «până când II oaduce Vâcărescu sabia.» Toate bune, dar de ce atunci cinstitul Radu facutu-s’a stăpân pe ceasornic şi l'a vândut ? Dar cum putea oare Prefectul Poliţiei să se instituie !n tribunal şi să judece pretenţiile ce existat!—dacă cura-va e-xistau pretenţii— Intre el şi altui, dân-duşl sie şl dreptate fără apel ? Rămâne deci constatat din propria mărturisire a d iul Kogâlniceanu, câ Prefectul de Poliţiei d’atuncî, actualul Ministru de Interne, în exerciţiu func-ţiunel sale de Prefect a deturnat din o-biectele furate unul partfcular şi găsite asupra hoţului, cea cea găsit de gustul sââ, şi că apoi a vândut chiar Ministru ui de Interne acel obiect ast-fel deturnat. Iar când lucrul se află, când ziarele îl dau pe faţa, şi pagjbaşul, căruia po-siţ a sa In armată 11 făcuse or-ce recla-maţiedificilâ, când căpitanul Vâcărescu vine şimărturiseşteînscris : «Aşaestel «Ceasornicul med găsit de Poliţie nu «mi s’a mai datînapoi,ci l’a vândulPre-fectul Poliţiei Ministrului de Interne,» atunci tot ce este onest în fruntea a-cesteî ţări să re.volteazâ : Preşedintele consiliului, colegii d-lut Radu Mihai, Majestatea Sa Ragele Carol, toţi...... tac; tac ca mormântul. Onestul Radu ca lără de prihană continuă a administra ţara; iar... căpitanul Vâcărescu e pus la are' t1 Dealtmintrelea logic.... HOŢII COLECTIVISTE Ceasornicul d-nului Capitan Vacarescu Istoria ceasornicului subtilisat d-lui căpitan C. Vâcărescu de prefectul poliţiei Radu Mihai, actualul consilier de la interne al M. S. Regelui, primeşte o nouă confirmare prin modul cum o istoriseşte d. Mihail Kogâlniceanu. Lacâ aproape textual cuvintele sale ce ne transmite un amic al nostru care l’a văzut mai alaltâ-eri: «A venit Intr’o zi Radu la mine, — «eram atunci ministru de Interne, — şi «mi-a arătat acel ceasornic care avea «un mecanism cu totul particular. 1) «Acest ceasornic nu e cuviincios să’l «poarte un prefect de Poliţie, i am zis «eO, e bun de muzeul meu. «Iţi dau 100 galbeni să îţi cumperi un «chronc>metru. (Nu câ făcea ceasor-«nicul acela 100 galbeni — observă d. «Kogâlniceanu — dar aşa am vrut ed «să fiu generos cu Radu, lucru ce nu se «Intimpla pentru prima oar; ).Radu Mi-«hal nu mi’l lăsă lnd itâ zicftndu mi câ «ceasornicul nu e încă al lui I Dar peste «câte-va zile ’mi a adus factura ceasornicarului de la care cumpărase chron 0- 1) Mecanismul acestui ceasornic pune în mişcare un tablod erotio. www.dacoromaiiica.ro S’O PUNEM PE GÂNDURI? Z arul guvernamental care afectează oare cum o independenţâcen’oare, Unirea, scrie un articol intitulat Cancanuri în care cutează a zice presei că se ocupă de nimicuri discutând cestiunea remânereî la putere a guvernului sad trecerea Iul în noianul trecutului dureros. Această cesliune peatru naivul gazetar ce scrie la Unirea eo pură cestiune de calcul. care se resolvâ odată ce e pusă. Iată în adevăr ce zice zisa gazetă : «Oare nu e limpede pentru toţi câ, odată ce guvernul are o majoritate de 130 membri pe când minori'atea e de53 el poate sta la putere? Şi se mal discută asemenea cestiuni 1» Sfântă naivitate 1 Biata Unire a uitat uu lucru pe care tre-bue să i-1 auiiutim. E adevărat câ prelutindenea o majoritate nu de 2/3 ci de câţi va e suficientă pentru a menţine un guvern la putere; însâ un guvern onest, care are un sprijin real tn alegători. La noi tnsâ lucrurile stau alt-fel. Şi iată cum: Guvernul e sprijinit de administraţie şi majoritatea parlamentară e menţinută prin tot soiul de afaceri care de care mai scabroase, prin pâsuell, prin cumul, tn sfârşit prin mânuirea fără control a banilor publici. El bine, toate acestea constitue puterea cea reală a guvernului. Iată acuma ce a perdut ea din această putere. A perdut un număr de scaune In Cameră, ceea ce atrage un număr de nemul-ţumiţ, caretrebuesc liniştiţi pe socoteala celor remaşl. Deci guvernul a slăbit. Lucrul devine apoi de desperat când d. I. C. Brătianu ca din seuin se trezeşte cu o minoritate de 1/3, ceea ce înseamnă că în toate comisiu-nile parlamentare opoziţiunea trebue să fie representată In proporţia importanţei sale numerice, adică câ tn parlament Ia bani începe a esista tm control. Deci Colectivitatea rare se menţine prin lipsa controlului e ameninţata in existenta sa, prin existenta acestui control. Controlul e şoric^asa guzanilor budgetului. El bine, tn aceasta stare Colectivitatea e desolală şi ca dovadă putem cita crisa ministerială. In realitate de ce caută d. I. C. Brătianu noi parlisanl când are o majoritate de 130? Se o spunem noi. El vrea se micşoreze minoritatea pentru a o face fără importanţă şi a o esclude ast-fel de la controlul cu care el nu poate guverna. Minoritatea o pricepe şi vede un trădător al poporului, un trădător al instiiu-ţiunilor noastre parlamentere, un trădător al viitorului nostru, In acela care ar deşerta şi ar trece la guvern; căci aceasta Înseamnă a renunţa la controlul constituţional. D. I. C. Brătianu va Întâmpina deci de la ori şi care membru al minorităţel un refuz, şi de oare ce o presimte, el e îngri-jat de soarta colectivitâţel. Oposiţiunea are deci dreptul de a se ocupa de cesliunea remânereî saO a du-cerel d-lul I. C. Brătianu de la putere, lucru ce atârnă esclusiv de la minoritate. Când Unirea, decise va gândi la control, atuncea va deveni gânditoare şi va cumpăni şi ea probabilităţile existenţei la putere a veneratului şef al colectivitâţel, a acelei firme sub care se adăposteşte or-ce marfă. Stan-Rran. wmwu wDoiioiioiij Mesuri pregătitoare înainte de alegeri. — Delegaţi streini. Bătăuşi jidovi. — înlocuirea magistraţilor.—G. Gherghel, prefect ad-interim.— In timpul alegeri. —Protestul o-positiunii. A vorbi de alegeri libere In ţara românească în timpul domniei colectiviştilor, este a ne pierde timpul în zadar. Ţara de la un capăt până la altul cunoaşte deja procedeurile infame întrebuinţate de această bandă, care n’a cruţat nic' un mijloc pentru a smulge votul cetăţeanului ca apoi In urmă să’şl asigure domnia liniştită încă pe patru ani. Totuşi credem că ţara trebue să fie pe deplin edificată asupra diferitelor mij oace la care au recurs colectiviştii din diferite localităţi în alegeri. Dăm pentru astâ-zl la lumina publică în câte va trăsuri generale infamiile comise de banda colectivistă din mult încercatul Dorohoiu. Mesuri pregătitoare înainte de alegeri. Cu câte-va zile înainte de alegeri consiliul comunal de DorohoiQ, care a fost ales în oposiţiune şi care era o stavilă infamiilor sbirilor din localitate, este disolvat. Raportul ministrului de interne către rege prin care cere disolvarea acestui consilii!, este alcătuit din tot felul de neadevăruri ce o imaginaţiune ca a unul Radu M.hai poate inventa. Ca se poata justifica această disolva-re, colectiviştii din localitate In Înţelegere cu vestitul Petrovanu, cunoscutul sbirdeaicl, acum înaintat jude instructor la Huşi, şî cu Doicescu-Mdltezianu, judecător de instrucţie, vilul lor instrument, născocesc d-lul George Grigore lonescu fost adjutore de primar, cetăţean onorabil şi unul din cel mal Impuşi din comună, crime de fals in acte publice.... lonescu este smuls noaptea între 0-rele unu şi două din sinul familiei sale cu forţa poliţienească şi aruncat In puşcărie cu câte-va zile înainte de alegeri. Odată arestat, este ţinut la secret mal bine de opt-spre-zece zile şi ast-fel a fost impedicat ne a’şl esercita dreptul său de aitgător. Aceasta infamie a fost infleratâ de Camera de acuzare din Iaşi prin sfârî-marea ordonanţil şi liberarea cetăţeanului inocent. In urma dnolviril consiliului, nu* meşte In comisia interimară pe avocatul I. Dimitriu ea preşedinte, aceasta In scopul vădit de a influenţa asupra tuturor funcţionarilor comunei In parte şi a cetăţenilor In genere, pentru a alege ca deputat la colegiul al IMea pe fiul sâii Gh. Dimitriu. Delegall streini.—Itatausf Jidovi. Consecinţa disolvăril consiliului comunal este că alegerea de delegaţi aici In comună, ca şi In tot judeţul, s'a făcut sub cele mal mari presiuni. La Dorohol n'ad luat parte la alegeri de cât sergenţii de oraş şi câţi-va slujbaşi; de aceia Intre delegaţii numiţi de administraţie iar nu de cetăţeni, figurează şi doul streini netmpământeniţî. Şi aceştia > 0 contribuit la mandatul de deputat al alesului colegiului al 3-lea d-nu Gher-ghel. OrI-cine 'şl poate închipui cam ce fel s'ail făcut alegerile de delegaţi In judeţ, de oare-ce In cele mal indepărtate comuni figurează ca delegaţi slugele lui Cortazzi de la moşia sa VăculeştI. Tot cu câte va zile înainte de alegeri, impiegatul primirii Ilie Sofronescu este grav maltratat In stradă de către bătăuşul Mihalachi Turtureanu, feciorln casă la Cortazzi. La această maltratare asista poliţaiul oraşului cu comisarii lui. După ce nenorocitul a fost umplut de sânge, apoi tot dânsul este dus cu forţa la poliţie, arestat, deţinut mai multe zile şi espus la grele torturi, forţându'l & face fel de fel de denunţărlde crimeln contra principalilor membri din opo-siţie. Acelaşi lucru s’a întâmplat cu cetăţeanul N. Mavrodin. In scopul de a maltrata, terorisa şi spiona pe cetăţeni, s’a constituit o bandă de bătăuşi. Această bandă ajutată şi patronata de poliţie cutreera stradele oraşului cu musica militară In cap şi făcea manifestaţiunl ostile contra cetăţenilor. Ca culme a acestei miseril colectiviste, făceaţi parte din bandă şi jidani. Iată numele câtor-va diu bandă : Fraţii Clecner din Mihâllenî, Moise Homariu, Isel Argintariu, Mihalache Turtureanu, feciorul lui Cortazzi, M. Ghenoiu, fost poliţai, M. Stârcea, fost poliţai, Pavel Botez, iost comisar, G. Hasnaş comisar, Bordeianu sergent, Neculai Grecu, fost şef de slugi, etc. ’ In tot timpul, începând de la disol-vareaCameril şi până după terminarea alegerilor, armata a fost consemnată pe strade. In fle-care seară patrule de soldaţi conduse de agenţi poliţieneşti cutreeraii stradele, aşa In cât cu drept cuvânt Dorohoiul era In stare de ase-did. Nenorocitul ceUţian nu putea nici să iasă din casă, nici să comunice cu cine-va. înlocuirea magistralilor In ajunul alegerilor d-nii Leon Cru penschi şi C. Gherasim, magistraţi de la tribunalul de aici, cunoscuţi prin independenţa lor, sunt înlocuiţi. D. I. Stamati judele de ocol. Berho-metele, este de asemenea înlocuit. D. Emanoel Gherghel şeful regiei de aici, este iarăşi înlocuit. înlocuirea acestor funcţionari sa făcut cu alegătorii din colegiul l-fi-Aceasta nu se cheamă oare cumpărare de voturi ? Aproape de alegeri tot vestitul Petro-vanu In unire cu Maltezianu, inventează cetâţianulul 0. Gherghel, urmă toarea infamie, In scopul de al Închide şi al priva de dreptul de vot: Alcătuesc un proces-verbal In care zic că Gherghel ar fi rupt nişte con-respondenţe dintr’o taşcâ a unul a-prod de la tiibunal. Acest fapt el 11 califică distrugere de acte publice şi chiarlnainteazâ pe Gherghel In instrucţie cu rechisitor. Acţiunea este pen-denlă şi acum la instrucţie. G. Gherghel, prefect ad-interim Se ştie că In urma disolvăril Camerii, vestitul Cortazzi, fostul prefect de tristă amintire, este Înlocuit. Această Înlocuire Insă nu a Însemnat nimic, căci guvernul i& lăsat tot lui conducerea afacerilor judeţului şi ’l-a dat In seama alegerile. Pentru ca acesta se comită fără res-pundere acte de care a dat atâtea dovezi, guvernul a numit de formă ca loco-ţiitor de prefect pe G. Gherghel, actual preşedinte la comitetul permanent. In numele acâstuia Cortazzi făcea actele cele mal revoltătoare, fără cea mal mică sfială. Se vede că Gherghel Îngrozit şi el de atâta cutezanţă, se cam opunea la unele acte de ale lui Cortazzi. Aceasta a fost destul ca guvernul sâ’l Înlocuiască prin un anume I. Manoliu ce se titlueşte că este omul lui Mitiţâ Sturza. (Mare merit....) Jnd&ta ce acest individ alter ego al lui Cortazzi mai umil şi mal supus de cât Gherghel a fost numit, pentru ca să se recomande stăpânului, [a cerut demisiile tuturor funcţionarilor, zicân-du-le că dacă reuşeşte guvernul le res-titue şi 'I lasă In slujbă, dacă nu, II Inlocueşte. Odată acest act îndeplinit pleacă In judeţ Însoţit de subprefecţil săi, ameninţând şi terorisând pe nenorociţii a-legătorl de a vota pe stăpânul săli Cortazzi şi pe Ion Pilat şi cu modul a-cesta ’şl-a pregătit {asaltul la urna. In timpul alegerii Armata este concentrată pe piaţa primării, unde se vota, şi Intr’un local In apropiere de primărie. Soldaţii sub comanda ofiţerului Ioniţă aO ordin de la un ofiţer superior a da cu puşca în opossnţl. Sunt dovezi In această privinţa, care se pot produce or când. La toate barierile oraşului sunt concentraţi soldaţi din regiment, aceasta In scopul de a terorisa pe cetăţeni şi al forţa de a vota pe candidaţii guvernului. Şi In aceasta privinţă sunt dovezi puternice. Cu o zi înainte de alegeri, alegătorii sunt transportaţi In oraş desubprefecţl şi diferiţi agenţi. Ajunşi In oraş nenorociţii sunt isolaţi de restul omenirii In anume oteluri, puşi sub pază şi o-priţl de a comunica cu cine-va. In ziua de votare, fie-care alegător Înainte de a se duce la vot, este condus labae. Acolo II supun unel|perchiziţiunl corporale din cele mal amănunţite până la piele, spre a se încredinţa daca nu are bilete de ale opoziţiei, şi ast fel revizuit bietul alegător este Incredinţatln mâna unul agentsigur sad a unui subprefect care'l conduce până la uşa sălii de vot. Nenorocitul după ce vota trebuia să vie şi să se supue unei din nod perchiziţiunî, spre a se vedea dacă nu cumva a votat pentru opoziţie. Ast-fel s’a petrecut cu majoritatea a-legfttorilor din colegiul I şi numai astfel a isbutit a fi ales un Ccrtazzi. Cum era cu putinţă ca faţa cu asemenea infamii opoziţia să isbuteascâ ? Ţara să judece. Protestul opoxttiunel Membrii opoziţiunil văzând aceste procedeurl infame, afl protestat contra lor la biurod. Iată textul protestului a-lipit la dosar : Domnule Preşedinte, «Subsemnaţi alegători In colegiul I de deputaţi, avem onoare a aduce ur matoarea protestaţie In contra alegerii colegiului I: Nu s’a respectat libertatea alegerii. Un maior In activitate şi doi subpre-fecţl, aduceai! pe alegători de dinapoi, se postau Înaintea sălii de alegere şi a-pol după ceeşia alegătorul de la vot, 11 revizuiad spre a constâta dacă a votat pentru candidaţii opoziţiei. Ast-fel numai d-nii Cortazzi şi Pilat aii obţinut majoritatea voturilor ca protejaţi de subprefecţi şi maior. Pentru a-cest fapt avem martori cu care putem proba Înaintea unei anchete parlamen tare. Alt fapt este că pentru a se intimida alegatorii, s’a consemnat la localul a-restulul, alături cu localul alegerii, o companie de soldaţi sub comanda u-nul ofiţer. Pe la barierele oraşului tot in acest scop au fost şi sunt postaţi soldaţi. Iotr’un cuvânt prin aceste intreprin-derl nu s’a respectat libertatea alegerii, precum asemenea nu s’a respectat nici secretul votului. Aceste fapte iarăşi le putem proba cu martori Înaintea unei anchete. Pe lângă acestea alegătorii erad mal întâi revizuiţi şi apoi aduşi la vot de subprefecţi şi maior şi Io urmă iarăşi revizuiţi. Contestăm de asemenea şi cele două-spre-zece bilete puse unu In aitu şi pe care biuroul nu le a anulat, respingân-du-ne contestaţia. Toate aceste motive sunt In de ajuns a constata ea promisiunea M. S. Regelui şi dispoziţiile legii nu s'ail respectat. Vă rugăm a alătura acest protest la dosar şi a’l Înainta camerii pentru a invalida această alegere». Semnaţi: Th. Callimaki, Vase seu, G. Saint Georges, Al. Saint Georges, C. M. Stroici, V. I. Calcăntraur, I. G. Calcăntraur. La despoerea scrutinului s’a găsit In urnă 12 bilete cu cheie, care toate ad fost contate pentru colectivişti. Dacă cel puţin, In această Împrejurare numai se respecta legea şi se anula biletele cu cheie, in cazul cel mai râd, trebuia să se declare balotaj. Ceia ce nu s'a făcut. Este de datoria deputaţilor din opozi-ţiune a ridica glasul lor In cameră In contra acestor infamii, de a cere o anchetă parlamentară şi In consecinţă invalidarea alegerii. Aceleaşi infamii s’ad petrecut şi la colegiul al Il-lea. Bieţiel funcţionari după ce erad desbrăcaţl prin cancelarii apoi erad conduşi la sala de votare de şefii de servicid respectivi şi după cee-şi8d iarăşi revizuiţi. La colegiul al IlI-lea infamiile ce se pregăte8d erad atât de revoltătoare, In cât candidatul opoziţiunil venerabilul Ion Docan, ca să cruţe vărsarea de sânge, a preferat mal bine aşi retrage candidatura. Precum se vede din această espunere tot ce a fost independent ca poziţie sociala şi ca avere, a votat pentru opo-ziţiune. Opoziţia din Dorohol departe de a se descuraja de aceasta neisbândâ, dacă neizbândă se poate numi, din contra s’a întărit şi mat mult şi lntemeindu-se pe dreptul sfânt ce apără, merge Înainte şi se pregăteşte pentru viitorul a-propiat. Vnsile Grlgore. Pentru cine se mai îndoeşte despre retragerea d-lui Radu Mihai spunem câ poliţ kneazul Mitică Moruzi a început se se lepede de dînsul ca de dracul, asigurând câ nici o dată n’a fost bine cu pungaşul şi că numai mulţumită sprijinului d-lui ion Bra-tianu a putut se se menţie la prefectura poliţiei. Mai bună dovadă despre mazilirea apropiată a d-lui Radu Mihaî se poate ? D. general G. Anghelescu comandantul corpului 1 de armată ce se află In Capitală a fost primit de M. S. Regele, eri la amiază. Diseara la 8 ore. noua întrunire a opozitiunei parlamentare la clubul «Unirea». D-nii senatori si deputat! prezenţi in Ca pitula sunt eu staru- bani. <18?oare ce ultimele alegeri a sleitţoftsa comunală, dar cea ce nu înţeh gem este că nici chiar mesura luată de a obliga pe proprietari se ’şi cu -aţe partea de trotuar ce au dinam1 ia caselor lor nu se respectă. Ru;am dar pe primărie se se gân-deas< i şi la cei ce nu sunt colectivişti n cari prin urmare nu se pot preumbla în trăsură, şi se ia grabnice laesuri pentru a face ca şi den-şi sepSată umbladupenecesităţile lor. AFACEREA. i. «ODOR» SUI. VIDRASC» < Pnmim din Bacăa urmfitoarea corespondenta: Domnule Redactor In ziua de 26 Ianuarie a. c. pe la orele p. m. aflându-mâ tn stabilimentul de INFOR MATIDNI Dintr’o sorginte autorisată aflăm următoarea versiune, privitor la cri-sa ministerială: De trei zile, d. Brătianu caută se facă o remaniare ministerială radicală. In urma refuzului Inse a tutulor personalităţilor mal cu vază, ca de pildă generalul Leca, d’a intra în cabinet, d. Brătianu ar fi eferit demisia întregului cabinet. (Demisia d lor Stătescu, Radu Mihai şi Gheorghian fusese deja presintatâ Regelui de mal multe zile). Se zice că tn privinţa demisiei Întregului cabinte, această demisie a fost primită de Rege, dar că M. S. ar fi prptins ca miniştrii se nu se retragă de cât dupe deschiderea Corpurilor legiuitoare. Azi de dimineaţă s’a terminat discuţia mesagiului de deschidere a corpurilor legiuitoare. D. Orâşeanu a şi fost chemat la consiliu de Miniştrii unde i s’a remis manuscriptul d-lui Dem. Sturza, cu recomandaţia expresa de a nu se pune în lucrare de cât la noapte. AFACEREA MAICAN Suntem pozitiv informaţi că d-nu colonel Maican va H apărat dinaintea Consiliului de Resbel de d-mi G. Cantilli şi C. Stoicescu doul stâlpi al colectivităţel. • • • Eri la ora 4 d nil generali Budişteanu şi Berendel Însărcinaţi cu instrucţia a-facerel generalului Maican atl depus la ministeriul de Resbel, legiuitul jură-mlnt. D nil generali Budişteanu şi Berendel aii cerut ca d. major Gherghely se fie ataşat pe lângă d-lor. • * D-nii coloneii Carp şi Algiu însărcinaţi cu afacerea colonelului Maican n’aii depus de cât azi jurâmlntul cerut de lege. * • * îndată ce s’arâspândit sgomotul despre darea In judecată a fraţilor Maican mal multe persoane s’afi prezentat la ministeriul de Resbel unde au cerut se depue plângeri contra lor. La minister lnsâ, li s’afi răspuns că d-lor trebue sS se adreseze la comisari Regali. • * D-nu general Rerendel de şi a depus jurâmlntul ca instructor al afacerel generalului Maican, a cerut d-lui Bratianu sâ’l dispenseze de acest servicid. D-nu Brătianu Insă a refuzat catego ric această demisie. * • * Unele din ziarele colectiviste anunţ demisiele d lor fraţi Maican. Nu ştim daca lucrul e exact, Insă noi ştim ca ministerul de Resbel nu poate primi aceste demisii până când justiţia nu s'o pronunţa. Aşa s’a procedat tot d auna, şi ast fel trebue să se proce&dâ şi de acum Înainte. D. I. G. Brătianu a primit azi de dimineaţă pe mai mulţi ofiţeri superiori din garnisoană. D. general Pil&t a sosit în Capitală cu trenul de azi de dimineaţă. Numărul deputaţilor colectivişti sosiţ’ în Capitală fiind pâne azi foarte mic d. Radu Mihai a Însărcinat pe principele Dem. Gr. Ghica ca se le telegrafieze rugându i a nu lipsi nici unul. Lucru pe care l’a şi făcut chiar de aseară. Prezidentul Consiliului Miniştrilor a şezut foarte mult timp azi Înainte de amiază la Regele. Tot azi di mi neaţâ M. S. a lucrat şi cu d. Feri-ohide Ministrul afacjri!or streine care se afla la Palat când a venit d Ion Brătianu. iutii ruii»ti <1 a asista la aceasta conflserie a d-lul Ion SfetcovicI din Bacăfi mfunlre Tara a mat adesta ln-jImpreun4 cu dd Cristian Elembergher, \ a un persona e. GheorghePolţer şi alte persoane, aO venit , - , ... . , d. Alexandru Vidraşcu însoţit de d. Ste- Inse de eri fara a fi luat vre-o in- fan Ţtr^escu şj far4 njcj 0 provocare din ţelegere cu d. Ion Marghiloman, am ^arle.ml( d. Alexandru Vidraşcu mi-a a-calificat cum s« cuvme adică de m?-dresat mal muIte insulle f amenin. ruşinată minciuna, declaraţiunea^ndu_m6 cu un baston ce avea tn m4nă; pusa de reptilul de pe bulevardul h ^ intervenirel d.lul Gheorghe Polţer hsaveta in gura alesulu. coleg,ulu!am sc& de furja d.)u, a; Vid* al 3-a de Buzeu. , . , , , , , _____• _ - i . . Nam voita răspunde atunci d-lul Vi- j - pprpr „Z.8 n - reinoim r'z draşcu ]a insultele ce mi-a adresat pen- dupe cererea expresa a d-lui lon,„ . . . , „ , Marghiloman care dă cea mai for lru d°u* c™Dl?= 1,1 Ca, 1desarma malâ desminţire foaei guvernaraen91 mal s'al> de câl d*sa-1.1 2>’ Ga 9,6avl1 taje ° iun scandal; dar ca om bine crescut îme- _ _ ^diat am făcut ape] la dd. Ion G. Lecca şi Tr . . A. , iGiriliu G Sebastian, rugându-I să meargă Voinţa naţionala de aseara relrf tn numele mefi la d. Vidraşcu şi să’l si-.8Cen* e alalta-seara din s^Ujească a’ml da o reparaţiune dupe regu-Eforiei petrecuta intre d-nu capital !ile usitate fnlre oameni, binecrescuţi. Darascu şi d-nu Gh. San Marin a|Aceştl domnI. , aa f4cul daloria> pentru strania cutezanţa de a publica ncare le.am exprimat mulţumirile mele. contra d-lor capitan Darascu şi efi dar d Vid a refuzal a.m, da or.ce ţenlor car, au asistat la aceasta sceii salisfacere prelextgnd c4. «D.Ba nu e9te “ai nedemne ?l înJunoa8e «j omul care să insulte pe cine-va, că nici nu mă cunoaşte, nici nu m’a insultat», vă a-lătur pe lângă aceasta o copie fidelă dupe scrisoarea ce mi-a adresat dd. Lecca şi Sebastian, rugându-vă se bine-voiţl a o da publicităţii prin coloanele stimabilului d-voastră ziar : sinuari. Ast-fel citim «D sa fu urmărit de câţi va ofiţ şi, după ce se aşeză la un colţ, se meneşte cu un căpitan de cava/et care, cu o voce tremurândă şi cam sfială, ţinând in mână o biciuşct adresează următoarele cuvinte: — D-ta eşti d-nu G. San Ma care aî insultat pe fratele meu? Insolent a fost mincinosul * care a scris aceste renduri ! D. căpitan Dârasou a dovedii deajuns ca nu ’i este frică de o&'e a hotârît din vreme şi pus ia •-ţie lecţiunea ce s’a crezut datola aceluia ce ’l insultase în famsa. «Cu voce tremurândă, şi cu «sfială 1» se vorbească aceia inima laşă şi viaţa pătată, ia(Joa. menii cinstiţi şi aceia cari p>4 ou demnitate uniforma şi tr^ ţereşti. Voinţa naţională dă apoîe ţn_ legele ca d. Gh. San Mar ros* încolţit de vre-o 15—18 ofiţ^micî ai d-lui Darascu, din careuj j>a apucat pe la spate, iar alt vru‘^ se’i scoată sabia. Minte sfruntat organul ^ernu. lui, calomniază şi insuUă0g*erjj noştri. v Voinţa naţională adaogfacjuaj. mente martorii ambelouj sunj constituiţi. Ar fi făcut mai bine s abUe de comentarii pe cât de in^e atât de ofensatoare pentru u Cspitan Dârâscu şi ofiţerii ('ari rnl6m lare In acea seara s’au aflu, ]a ]ec_ ţi unea dată amicului nţei Naţionale. f f Inerţia şi proasta ţ în care S9 găseşte poliţia Gapitalevine din ce în ce mai vădită. Hoţii, tâlharii umziua în a_ meaza mare pe uliţi ,Upăraţ\ de nimeni, din contra isuat chiar tovarăşi cu comisari-.,i rului Bogdan care a ^ lei de la un hoţ anume Maj0n Dupe crima lufrică nin faina Dionisievine alta coiaalaltaeri £ strada Puţu Spatarij^0 9 ]a d Manuc Ivantoglu ci^ la pri: mărie. Trei ungureni au’rcat ^stranguleze pe Doamnan ranind tot de o data pe set,re Speriaţi Inse de şi de strigatele victimei aQ reuşit S9 fugă. ’ Ce e şi mai caraLtic este ck secţia poliţienească u câţ,_va paşi de casa d-lui ^ Servitoarea răni^st dusa ,a spitalul Mavrogheunde slarea ei a fost judecata Ig grava Greva muncitoriloL ateiierul gârei zice, Poşla dm V iadin(e In ce proporţiuni m K A ri a trebuit se interne,* armateî ca se împiedice pe mu)rj a nu 8fişia pe camarazii lor, n''’,“ cu -vinte: •Simt mândru ca german ş, gloria nemţiască inc atrage ca un magnet.» La 1876, acelaşi prinţ, care fusese ales de partidul conservator, ’l îmbrânci peste punte şi se preda cu mâinile legate jd-lui Bratianu şeful partidului radical, actual mintetnct preşedinte alconsiliulu . care fu implicat în complotul de la Opera Comica şi scapat mulţa-mita doctorului Blanche care a pledat... In-conscienţa. In Aprilie 1877, rezboiul isbucneaîntre Rusia şi Turcia. Guvernul român Leu a se duce la Paris şi Londra de către d-ni Rosetti şi Ion Ghica o declaraţie formala de absoluta neutralitate, declaraţie foarte aprobată pe atunci de ducele Decazes şi de Foreign-Oficiul. La un cuvânt de ordine venit din Berlin, care se silea p’atunci a fi plăcut la Petersburg, se produse în vileag o bruscă schimbare. Prinţul Carol. cu toată opunerea a patru membrii din şase dintre căpeteniile ce întrunise în pripa la consultaţie, se pronunţ* pentru alianţa rusă, viola neutralitatea făgăduită şi intra în campanie: campanie care d'altminten, nu’l a adus foloasele dorite: din potriva. Eram atunc> la Bucureşti şi ne amintim freamătul pricinuit prin anunţarea mobilizaţiei. Astaz , prinţul Carol s’a schimbat iarăşi la faţa. Satelit al cancelarului şi al politicei sale anti-ruse, el şi-a pus mâna în acea a Austriei, a cărei «vizicâtoare» a încetat d’a fi şi s’a legat cu cele două puteri austro-germane printr’un tratat, de care nu se vorbeşte de cât într’un chip vag devr’o opt zile, dar care e cunoscut de mai multe luni încan-celariele diplomatice. In luna Noembre trecut, ne aQ fost comunicaţi termenii principali, indicând efectivul în oameni şi tunur a se aduce de România la caz dat. Şi am crezut un bine a’l semnala numa1 de cât existenţa, la câţi-va diplomaţi: tratatul însă, era deja cunoscut de dânşii. Prin urmare, se poate linişti oricine.' nu va fi surprins nici Petersburgul, nici Parisul. De ce oare am fi fost mai mult surprinş', este de a nu fi regăsit uniţi In acelaşi pact contra Franciel, numele d-lor Andrassy, Crispi şi Bratianu câteş trei vechi refugiaţ1, ce aO fost odinioară obiectul ospitalitaţel noastre atât de bine resplătite. ft In urma provocaţiuneî ce. d-nu Gheorghe Sun Marin îi a adresat prin d-nii Henri (Petre) Gurtazzi şi Al. Vidraşcu, d. căpitan Dâr8scu a constituit martori pe d-niî căpitani Slălineanu şi Bibiri cari au declarat amicilor d-lui San-Marin că clientul lor nu are de dat nici o reparaţiune unei persoane sub lovitura unei eondemnaţiuni la doi ani de închisoare şi pe care n’a făcut decât a o pedepsi pentru insulta adusă fratelui seu. ft Aflăm că d. Dimitrie Sturdza, ministrul cultelor şi instrucţiune! publice, a adresat comitetului electoral guvernamental din judeţel Muşcel o scrisoare prin care declină onoarea d’a se prezintă în Senat în oolegiul al doilea al acelui judeţ şi roagă ca la scrutinul de balotaj candidatura sa se fie retrasă. ft SCANDALURILE DE LA BRAILA Scandalurile severşite de administraţie, în înţelegere cu parchetul la Braila urmează. Până acum au fost interogiţi 139 de alegători. Ei nu fost, între altele întrebat5, pentru cine au votat, lucru oprit de legea electorala care spune lămurit, că nici înaintea instanţelor judecătoreşti un alegător nu poate fi întrebat pentru cine a votat. Procurorul general, împreună cu prefectul au pornit prin comunele rurale, ca se pue la cale martori care se afirme că au primit parale de la oposiţie. Procurorul general a afirmat şi aceasta este consemnat într’un proces verbal, că nimeni n’a fost arestat. Totuşi putem afirma că, între alţii au fost arest iţi : D Stegărescu, şef de gardişti, bănuit, oaie a fost ţinut sub paza cu sentinelă; Ion Toma, cârciumar, din strada Frumoasa; Ion Belciu, birjar, despre care putem chiar preciza că a fost ţinut a-restat doue zile. Infamiile urmează. ft Un conflict pare a se desina între guvern şi camera de comerţ din Bucureşti. Guvernul ar fi avend intenţiunea se reînceapâ din nou tratările cu Austria pentru încheerea unei con-venţiuni comerciale, fără a lua avi-sul cui-va. Camera de comerţ pretinde din contra şi cererea sa ni se psre legala, ca guvernul trebue se consulte părerile comercianţilor înainte de a reîncepe or-ce pr*liminare de tratative cu Austro Ungaria. Camera de comerţ din Bucureşti a şi manifestat înscris aceasta ho-târîre a sa, care nu surîde ministe rului. Se poate ca d’aci se urmeze un conflict. ft Aflăm dintrun isvor ai t misat. că preşedintele eousiliu'ui a propus cu www.dacoromanica.ro stăruinţă d-lcT MHîţă Sturdza, se treacă de la in . u t publică la un alt minister. 1) S* rdza a ref zat cu îndărătnicie pr punerea şefului seu, declamând verde d-lui Bratianu, că preferă se tragă dupe dânsul căderea guvernului de cât se părăsească ministerul instrucţiei publice, unde are de executat cu or-ce preţ un plan preconceput de mult. ft Voinţa Naţională în numărul de er' seară, publică o corespondenţă injurioasă şi calomnioasă la adresa oposiţiunii din Braila. Afirmă că a-Iegerile au fost luate de d-nii Fleva, BUramberg, Djuvara, Movilă, Mar-' ghiloman şi Filipeseu prin cumpărare de voturi ridicându-se la mai bine de 100,000 lei. Am fi lăsat fără respuns aceste injurii, obicinuiţi cu murdăriile colectivităţi*, daca aceste calomnii nu ar da pe faţă urzelile prin cari guvernul încearcă se se scape de luptătorii cari s’aâ strecurat în parlament cu toate ingerinţele administra ţi unii. Avem dovezi şi acte prin care vom dovedi la timp că administraţiunea a dat poruncă organelor sale din localitate şi în sperial d-lor comisari se găsească cu ori ce chip. prin a-demenire sau violenţa, alegători cari se dea mărturii mincinoasă că au fost cumpăraţi de opos ţiune. Aceste dovezi scrise, oposiţiunea le va produce când momentul va sosi şi va a-reta în acelaş timp în ce chip a respectul administraţiunea din Brăila ascultând poruncile guvernului, libertatea alegerilor făgăduită de M.S. ft Nise comunică ,din Giurgiu, că d. Anghp.1 Ulubeanu, unul din câpâteniele opoziţiei locale, a fost citat pentru 13 Februarie la judecătoria de Ocol, inculpat pentru batftia subcomisarului Pa-vel Ionescu vechio puşcăriaş 1 Adevărul este, câ în ziua de 10 Ianuarie, când s’a făcut alegerea Delegaţilor col. al 3 a d. Ulubeanu a fost anunţat de mal mulţi alegători, că poliţia înfricoşează lumea, făcând cele mal neruşinate ingerinţe; şi ducându-se la localul alegere!, a dat peste numitul agent poliţienesc, contra căruia se plângeaO mal cu seamă alegătorii. Facându’i ob-servaţiunl şi punându'i în vedere legea şi cuvântul Regelui, d. Ulubeanu sa pomenit încărcat cu cele mal triviale Injurii şi ameninţări de ipocomisaru în cestiune ; iar acum pe d’asupra e dat şi judecatei ca să'i plătească osteneala înjuraturilor !. Purtarea parchetului de Vlaşca este stranie, căci pe când dă în judecată pe membrii opoziţiei după pâra agenţilor poliţieneşti, lasă nesupăratâ banda de bătăuşi 'năimită şi comandată de Epu-rescu care a spart caoetele, precum s’a dovedit prin constatări medico-legale, mal multor cetăţeni, cari aşteaptă în zadar satisfacţiunea legală 1 ft Şedinţa consiliului comunal al capitalei care trebuia se aibe loc azi a fost amânată pentru Lini viitor. ft Azi la 4 ore miniştrii s’au întrunit sub preşedenţia d-lui Ion Bratianu. ft Stradele pe care circulaţiunea va fi oprită sad dificilă din causa tăe-rei gheţeî pe ziua de mâine, 7 Februarie sunt : Covaci, ocolul cel mai scurt fiind Moşi-Pânzsri-Gsbroveni-Şelari; Doamne5, din Soăârdan în Colţea cu ocolul Colţea-Lipscani-Smârdan; Decebal, şi Sf Vineri până în Călăraş' cu ocolul Barâţiei-Moşi sau Biraţiei Vacareşti-Galâraşi. Griviţa între Buzeşti şi Manea Bru-taru cu ocolul Sculpturei-Popa-Tatu sau Sf. Voivozi-Oooidentu-Buzeşti ; Fântânei, Intre Victoria şi Luterană cu ocolul Galvina-Luteranâ sau Banului-Manea Brutaru. ULTIMA ORA AGENŢIA II\VAS Londra 18 Februarie.—Camera comunelor a respins amendamentul d Iul P«roell care blamează coerciţiunea dm Irlanda Londra, 18 Februarie.—Candidatul gladsiuman a triumfat îu West southv-vark, cartier din Londra. Muip cred ca Gladstonienil vor triumfa in alegerile viitoare. Snn-llemo, 18 Februarie. — Prinţul Imperial a avut o noapte buuâ fără durere de cap şi fără friguri; el crede că se va putea scula azi. San-ltenio, 18 Februarie. — Sănătatea prinţului Imperial face progrese satisfacăioare. Doctorii Mackenzie, Krause şi Howel vor examina astă-seară laringeie. Ilcrlin, 18 Februarie. — Reichstagul a adoptat. în a treia citire, legea Iu co itra socialiştilor. Viena, 17 Februarie. — (Cale indirecta .— Prinţul de Reuss şi corniţele Ktlnoky au avut o simplă conversa-ţiune în privinţa cestiuuil bulgare. Sa crede a şti câ guvernul austriac nu va admite proclamarea căderii prinţului Ferdinand de cât după o înţelegere unanimă a puterilor asupra alegerii succe' sorului său. Cât pentru mijloacele de coerriţiune eventuală guvernul nu voieşte a se depărta de ia principiul ac ţiunil comune europene, al cărui mod ar remâne de regulat, depărtând ori-ce acţiune isolată a Rusiei. Nu se crede că se va putea începe din noii în mod serios negocierile asupra acestei cestiuni între diferitele cabinete. San-Remo, 18 Ianuarie. — Examinarea laringelul Kronprinţulul s’a făcut erl seară. Doctorii ad constatat o îmbunătăţire simţitoare a boalel, de câad s’a făcut operaţia. Prinţul imperial a fost erl foarte bine. Tuşea a descrescut, ea e mat puţin deasă. Nu se manifestează aici o simptomâ de bton-şita. Berlin, 18 Februarie —Părerea doctorului Virchow, asupra unei extractiunl făcută din laringeie Kronprinţulul, s a publicat cu autorizaţia Kronprinţulul. Doctorul Virchow nu formulează nici o concluziune în privinţa naturel boalel. Mnsunli, 18 Februarie.—Un notabil din Abisinia, care se bucură de o mare influentă, Mangaşa, a venit să’şl ofere serviciile generalului San-Marzano. El pleacă din nod spre a se pune în capul a 100 de oameni dintr’al săi. Circula ştirea că Menelik se găseşte printre Vologalezil. MARELE CIRC SIDOLI Asta-zi si în toate Zilele MARE REPRESENTATIE IN ZILELE DE Dumineca si Serbatoare DOUE MftRI REPRESENTATIUNI Una la 3 ore p. m. şi alta la 8 1/2 Mercurea şi Sâmbăta REPRESENTATIUNE HIGH LIFE In fie-care seară debutul d-lul Ru-clolphn manufletist şi imitator de paseri. lndepntul la 8 1/2 ore seara Debutul «l-soarel Betty Rnus, celebra artista de înalta şcoala de călărie In curând debutul călăreţel I) şoara Janette şi al jocheului D. Dio. Cu stima, TH. SIDOLI Director. Recomandăm RESTAURANTUL Lâ MIELUL ALB IN DOSUL PALATULUI (CASINO PETROVCr) . Bucătărie Română şi Franceză. Cauinete particulare. Supeuri noaptea după teatrurl şi baluri. Vinuri escelente streine şi indigene. Serviciul prompt. Restaurantul este deschis la or ce oră ziua şi noaptea A N U N C I U Subsemnam! are onoare a aduce la cunoatiuta onor public ca am deschis un RESTAUR ANT in proprietatea d-nilor F. Cobi fli, din «trada Regala 17, fosta sala Universal, sub propria mea firma, SPIRIDON M. GEORGESCU aranjat cu toiul nou, lnlr un stil modern si bine mobilat unde se poale servi in or ce timp lot felul de mlncari alese si gustoare precum si beulurile cele mal bune si naturale, promiţând un serviciu prompt, curat si preciuri moderate. Muzica naţionala sub conducerea cunoscutului si simpaticului artist DUMICA IONICA Afara de acestea, sub semnatul pentru o mai mare inlesnire are la dispoziţia d-lor vizitatori amatori, la ori ce timp. mai umile camere separate, elegant aranjate pentru supat. Tot de odaia mai aduc la cunoslinta ca pot servi Ia dom'ciliuri vinurile cele mai bune al&t vechi cât si noi, cu preciuri foarte moderate. In speranţa ca onor. public, carora le-am servit in limp de t5 ani in restaurantul Paraschivcscu mal inabile Constanlin, in rând cu Hotel Englitera, nu am cruţai nici cbcltueli nici osteneli pentru a merita tot aceiaşi încredere de care m’am bucurat si in trecut cu deosebire ca acum lucrez sub propria mea firma sunt pe deplin convins ca voiu fi onorat cu vizitele d-v. promilându-ve ca veţi fi pe deplin satisfacull. Cu toata stima 641 Splrldon M. Georgescu BUN SI NU SCUMP P IMAFABRICA DE CONSERVE NAŢIONALE • Fondată ta anul 1879 sub firma C. T. CHR1ST0F0R „LA MARINAU** Calea Victoriei, No. 100, vle-â-vis de Cişmeaua Roşie sub Jockey-Club. : Pentru concurenţă se vinde cutiile mal mari ca ale altor fabricanţi cu 30 la sută mal eftin : o o Mazăre boabe extra . . S § Fasole fină............g _ 2 Rame...................fcŞ Pătlăgele vinete. . . . « Dovlecei...............L ^ Tarfion.................-cl-b® Ghiveciu...............* g Ardeiu gras............îs Ciuperci...............v O Sparanghel, cutia . . . 2.50 VINURI DE «18,1 ALESE Conservate de mine in propriele mele pivniţe Viu negru de \ieoresti vechi de 4 ani LJlru fr. 1. Vin alb de Dragasiaui vechi de 4 Ani Litru fr. I. 141 Cu stima C. T. CHB.ISTOFOR EPOCA — T FEBRUARIE CASA DE SCHIMB I. HH. F E R IUI 0 Strada Lipscani, \o. 27 Cumpera siviade efecte publice si face or-ce schimb de monezi Cursul Bucureşti 6 Februarie 1888 Cump. Vend. 5 0/0 Renta amortisabila 92 1 * 93 5 0/0 Renta perpetua 91 1/2 91 1 2 6 0/0 Oblig, de Stat 88 1/4 89 3.'4 6 0/0 Onlig de st drum de fer 7 0,0 Scris. func. rurale 104 12 105 5 0/0 Scris. func. rurale 89 89 1 2 7 0/0 Scris. func. urbane 402 1 î 10? 5 o/O Scris func urbane 5 OtO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi 95 96 85 1 2 86 1/4 75 1 4 76 8 O/q împrumutul comunal Oblig Casei pens (leilOdob.) 74 4 1 2 *10 215 împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. as 37 1020 1030 Acţiuni ■Dacia-România'. 220 230 ■ Naţionala 200 *10 » Constructiuni 80 90 Argint contra aur 45 25 15 50 Bilete de banca contra aur 15 2b 15 50 Florini austriaci 2 01 2 02 DEPOUL FABFIICEI DE ItRTiCOtETECfINICB IUBE ASORTIMENT DE CURELE DE TRANSMISIUNI Garantate prima calitate CURELE 3D E CU S U T TUBURI DE CAUCIUC Cu spirala sl fara spirala TABLE DE CUJCIUC PENTRU GARNITURI RONDELE DE CAUCIUC TţjsuRi S3 CMSPjk CURELE ELEVATORII PENTRU MORI UN STUDENT cu bune cunoştinţe de matematici, caută medi-taţinnt de olasele gimnasiale, sau ca repetitor la vre un pension. A se adresa sub iniţialele O. G Strada Griviţei No. 9J. A S B E S T STICLE PENTRU NIVEL DE APA OTTO HARNISCH Bucureşti— 1, Strada Mode'. 1 — Bucureşti Aproape* de gradina Episcopiei 587 REGI M U L^DE LANA PROFESORULUI DOCTOR JAEGER RECUNOSCUT CI CEL MM EXCELENT Medaliat acum tu urma, de juriul medical din Londra cu MEDALIE DE AUR Sub-semnaţii avfind numai noi singuri dreptul de a fabrica vestminte de lâna ce se poartă pe dedesuptvestmintezise Normale, precum şi cuverturile de paturi In lână curata de Cămila, garantând contra racelei şi a reumatismului. Declaram ca nu recunoaştem ea veritabile de eăt flanelele ee se găsesc in magasinul 72. CALEt VlCTOtlE1, VIS A-VIS DE PALATUL REGAL D1' J«GFR W. BFNGER’S So*hne STUPGART. Preciurile de vânzare originale ale Fabrice! (lupe mărime Cămăşi de bărbaţi pentru iarnă de la IO p:\iiutn 18 lei Ismene de barbaţl si femei pentru iarnă de la to pftnn la 13 Ici Flanele de barbaţi şi femei pentru iarnă de la îi pilea la 13 Ici Un nu mărmal gros contra reumatismului un leu mai mult. CASA DE SCHIMB MOSCU NACHMIAS No. 8, In palatul Principele Dimilrie Ghika Sir. Lipscani, in facianoei cladir Bancei Kaliona'-: (Dacia-Bomdniaj B ucureşti CumpSră si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi Cursul pe ziua de 6 Febrarie 1888 Renta amortisablla ,, româna perpetua Obligaţiuni de stat [Conv-rurJ ,, C. F. R. ., Municipale . ... ,. Casei pens. [300 L.] 7 % Scrisuri funciare rurale 5 % .. 7 % „ „ urbane 5 % " ” . laşi 3 % Obl. Serbestl cu prime Im. cu prime Buc. [î<* lei] Losuri micea roşie italian. „ Otomane cu prime Losuri Rasilica bombau Act. Dacia-România „ Soc. Naţionala ., Soc. de Conslructinni Aur contra argint sau bilele Florini Wal. Anslrluc Mărci germane Bancnote francase „ italiane „ Ruble hârtie NB. Cursul este socotit in aur Cump._Vinde 9î 3/4 93 90 K 88 3/4 91 73 X tio 104 89 1(8 95 s * flî 35 27 36 17 15 50 200 424 100 99 215 74 215 *89 g 102 3 i 96 86 76 65 38 30 38 20 16 202 126 100 3/4 100 21» de mim 63 Un landou noii de tot, din fabrica Lohner (Vienna). Doritorii se i pot adresa la domnul N. Al. Papadat. Str. i Academiei, No. 10, de la 5—7 ore p. m. xmmx* MASINE DE TĂIAT FA.E, FA3ST SI COCENI fN DIFERITE MĂRIMI Mişcătoare cu mâna, cu manegiu si cu abur foarte folositor din causa lipsei de nutret pentru vite XO X Strada Smâniun 8 W. STAADECKER , Slr.Bibescu-VodaG 560 x®#x> I * 1 X® I RESTAURANT ELECTRIC Strada Sf. Nit-olac din Solari, tis-a tis de biserica (In Palatul Societăţel Naţionale de Asigurare) Sub-scmnatu! am onoare a aduce la cunoştinţa onor. public ca la Restaurantul Kleetric deschis lnca de la 8 Noembre 1887, se găseşte mâncări gustoase şi alese, cu preţurile cele mai moderate. B J 4T RIE FR NCEZS Sl OR GINALA Vinuri indigene din podgoriile cele mal renumite cu preţuri foarte moderate. Serviciul nu laşa nimic de dorit. 632 Cu deosebita stima, Autou Urosovicl. X 9 I I I X vn1 S A DESHCIS — MA Vbt&ti frOTEb DE Bucureşti — 76, Calea Moşilor, 76 — Buouresti Reparat şi mobiiat cu totul din nou — Se găseşte camere de la 1 leu şi 50 baui in sus. Asemenea se iochiriaza camere mobilate cu luna. — Sarv ciul prompt, onest şi preciuri moderate.— Se găseşte grajduri pentru cai şi şoproane pentru trasuri. DE ÎNCHIRIAT PRĂVĂLII MARI Sl MICI Proprietar, CORNELIU KALIJVDERU. 599 &x: x :xc®x: mmm pommeri a grexo reims X —&SCBB££S£gS^— De oare-ce circula tn comerciO vinurUfabricate în Austro-Ungaria purtând fara nicî un scrupul etiquele cu firma noastră, ne vedem nevoiţi a da oare-cari desluşiri asupra embalagiului nostru spre a garanta pe c >1 s^rratorii Şampaniei Pommery de asemenea falşilicale. Dopurile servind la astuparea buteliilor noastre sunt foarte uşor de recunoscut, având conform modelului ce urmează firma pe fund şi corp. Osebit de aceasta dupâ ce sticla este astupata se aplica a-supra dopului o capsula de tinichea purtând numele Pommery şi trei stele. SâMPANI» SFC Areoetiqueta alba cu firma noastră o mica etiquetaSec la gâtul sticlei, staniol nuriO granulator, şi dopu cu firma. ŞAMPANIE 'XTRA-S* C Fara etiqueta o mict etiquetaKvtra Sec la gâtu sticlei, staniol auriO, granulator, ,şt dopu cu firma X m € X CHAMPAGNE POMMERY & GRENO REIMS X> Agent general A. G. CARSY $4? X ®XZT" _________X®®XZ= ~ZX© x®x* X x LA RENUMITUL MAGASIN f. ®mo* ssss Calea Victoriei, No. 55 (FONDAT IN ANUL 1852) SE GASESTE SPECIALITATE DE V NURI FINE SI UN MARE DEPOSIT DE CONSERVE ALIMENTARE Cu preciuri moderate SOCIETATEA ANONIMA DE BASALT ARTIFICIU SI DE CERAMICA DE LA COTROCENI ( itpiial social: lei 1.500.000 capital versat la 31 Decembre 1880 lei 1,370,500 Uzina situată la Bucureşti, Cotroceni, şoseaua Pandurilor, în faţa Azilului Elena Doamna, legată cu Calea Fer. prin staţia Dealu Spirea DIRECŢIUNEA Si DEPOSIT PRINCIPAL IN BUCUREŞTI, STR. DOIMnEI, 14 B S Adresa Telegrafica: BASALT Buouresti DEP0S1TE SECUNDARE : In Bucureşti, Calea Griviţ»! 66 — in Brăila, la d. G. Grosovich piaţa Sf. Arhan-gel — In Craiova, la d. M. G. Poumay, ban -.her. — In Galaţi ia d. M. 8< baalian Somaripa. — In Călăraşi, la d-nil \L Serghie, B. Farfalomeî. — In Rusciuk, la d. Thomadis el Damlanof. Industria naţională ale cărei produs aii obţinut la Exposiţia Cooperatorilor din Bucureşti şi Craiova, cea mai mare recompensă DIPLOMA DE ONOARE C L A S S A l-ia ESTRAS DIN PREŢURILE CURENTE PENTRU BUCUREŞTI V K E T U K 1 1. E FELUL oal. 1 Cal. 2 cal. 8 1) As s O) 3 O .L 3 S c 0 0 O) ?"C f- B C ® 0 © 3-0 t i C ^ © MATERIALULUI 3 L. c o> a >CC rff *- a z. 0 -g m tr> ‘“«•C et» S. B 3 c~ -*- C o> 0, « ct cd r «• h n h 3 c> ^ V. x- i5r a u c • o Ol. 3 ţ3 t. * O- îfi-££ c sprufla ziauruliAi Tipărit ea cerneai» Ch. Lorllleux C-ie Bariz Garant raaponaJbil, G. Stoenescu www.dacoromanica.ro