ANUL III No. 657 A DOUV EDITIUNE SÂMBĂTĂ. 6 (18) FEBRUARIE 1888. m 15 El ANI NUM ERUL ABONAMENTELE INCEP LA I SI ie A FIE-CAHEI LUNI 81 SE PLĂTESC TOT-D’AUNA ÎNAINTE M BOCURBSC3 La casa Administratinnei l\ TARA: Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 lei, 6 luni *0 lei, 3 luni 10 lei. IN si bkinatatEs La toate officiele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei. 6 luni *5 lei. LA BABISj Segasestejurnalul cu ăSCent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Ger-maln No. 84. MANUSCRIPTELE NU SE INAP0IA2A 15 BAN I NUMERUL ANUNCIURILE DIN ROMANI* SE PRIMESC DIRECT LA AOMINIS TRATIA ZIARULUI La Paria: la Agrnre Havan, place de la bourse, S. \ gr net Ltbre, rue .Yofre Lame des V'ictojres 10, (Place de taPourseJ pentru Paria, Pranrta, Grrmanta, Auatro-Lngarla, Italia ei Marea Britanie. Anunciuri pe pag. IV, linia SC bani, anunciur si reclame pe pagina treia 2 lei linia 50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B. REDACŢIA No. 8. — Piaţa Episcopiei. — No. 3. APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRAŢIA No. 3. — Plata Episcopiei. — No. 3. 0 NOUA INFAMIE HOŢII COLECTIVISTE PATRONUL HOŢILOR TESCHEREA î l 0 NOUA INFAMIE Dupe lovitura straşnică din alegeri, coliviştii, cum le zice !n Capitala Olteniei, şi-au pierdut minţile. Or cât ar borborosi P...u şi N...i de la Voinţa, când toate oraşele mari ale ţârei, oraşele care altă dată au susţinut şi au cocoţat la putere pe asociatul lui Carada, dau cu piciorul stîrvulu! colectivist, ceasul cel din urmă nu este departe. Şi ca toţi cel care n’au ştiut se trăiască bine, colectivitatea nu ştie nici se moară cum se cade. lnsvlrcolirilelul, guvernul de hoţii a găsit încă o infamie. De trei patru zile circulă — şi încă cu mare putere, —'sgomotul că colectiviştii vor se se desbare de oposanţii cel mai colţaţi invalid&ndu’i cu ghiotora. Fără motive, fără ruşine, colecti-veşte, guvernamentalii noştri au hotărât se gonească din Cameră pe cei care au onoarea se nu le fie pe plac. Că aceşti oameni sunt in stare se conceapă o aşa nemernicie, nu ne îndoim nici un minut, dar că Noua Cameră, că chiar majoritatea nouei Camere se se facă complice la aşa ceva, noi nu credem o dată cu capul. D’altmintrelea înainte d’ase hotărî la o asemenea mişelie, guvernul ar trebui se se gândească de doue ori. Ani d’a rîndul gazetele şi aşa zişii lor oratori, au strigat pe toate tonurile că opoziţia a eşit dm calea legală şi că prin urmare şi-a pierdut şi dreptul la respectul legilor. Ani d’a rîndul aceşti comedianţi au poftit opoziţia la alegeri prezidate de.... Radu Mihai. Ştim că colectiviştii au voit astfel se atragă oposiţia într’o cursă din care trebuia se iasă doar ciopârţită şi desconsiderată. S’a întâmplat înse ca naţiunea se fie aşa de sătulă de regimul al căruia cea mai frumoasă podoabă sunt Angheleştii şi Mâicâ-neştii, in cât se biruiască pe ici pe colo până şi pe escrocul de la Interne. Opoziţia a ascultat glasul colectivitate! şi a luat parte la alegeri. Ba încă ce e mai mult, dupe părerea Voinţei, opoziţia a suferit şi o înfrângere nă mai pomenită. Atunci de ce s’ar plânge colectiviştii ? Pe ce temei ar încerca prin calea ruşinoasă a unei isgoniri nedrepte din Parlament, se facă pe o-poziţie se delase calea luptei parlamentare la care atâta a poftit’o ? Nu Înţelege guvernul că dacă va face aceasta, atunci cu drept cuvînt oposiţia va fi silită se părăsească pentru tot d'a-una un teren de luptă în care ori de birufşti ori de eşti învins tot bătut rămâi ? Se fiu se joace cu focul guvernul Maiestăţei Sale. Ori cât de dureros ar fi pentru opoziţie ca se se vadă împinsă la extremităţi, ea va şti — suntem sigur;—se primească cu bărbăţie ori-ce teren de luptă. Când ţara ţi-a dovedit câ te susţine, nu este nici o jertfă pe care bunii cetăţeni se aibă dreptul se nu o primească. Denunţăm ţârei noua infamie pe care o plânuesc coliviştii, şi o asigurăm că chiar de s’ar îndeplini, puterile noastre departe d'a slăbi vor creşte. Cu cât loviturile lor vor fi mai criminale, cu atât piepturile noastre se vor oţeli. Urma va alege. TELEGRAME AGENŢIA I1AVAS Londra, 16 Februarie. Camera comunelor. — D. Labouchâre Întreabă dacă Englitora a Împins pe Italia să intre tn alianţa germană. Sir Fergusson respunde tot fnlru’un chip evasiv. D. Labouchere, nemulţumii de acest res-puns declară cava propune un amendament la proiectul de adresă, pentru a constata că Camera trebuesă cunoască angejamin-tele luate tn caşul eventualităţii nenorocite a unul conflict l'ranco-italian. Vlena, 16 Februarie. Camera Seniorilor a adoptat prelungirea tratatului de comerţ cu Germania. D. de Schmerling a exprimat împăratului mulţumirile Camerei pentru încheierea tratatului de alianţă cu Germania, «căci, a zis el, acest tratat va Întări sortii de pace, dar dacă resboiul ar trebui să isbucnească armata austriacă va şti să Învingă.» (A-plause). Solia, 16 Februarie. D. Swetcol!', şef al biroului vămilor, al doilea delegat pentru a trata conventiunl comerciale cu Sublima-Poartă, a petrecut trei zile la Solia. El se va Întoarce mâine la Constantinopol.cu instrucţiunile ministrului. * HOŢII COLECTIVISTE La toate aousaţiunile noastre nu au răspuns până acum nimic nici organele oficioase, nici cei acusaţi in această afacere. Aceasta atitudine prudentă au ob-servat’o negreşit colectivişti pentru a nu se contrazice nici a se compromite. Abia eri am citit prin ziarele oficioase, pe ici pe colo, câte un cuvînt privitor la această afacere, precum şi o scrisoare a generalului Maican adresată ziarului Independenţa şi deja contrazicerile răsar din toate părţile. In scrisoarea ce a trimis’o ziarului I/Indâpendance Roumaine, generalul Maican, zice între altele : «Nu este adevărat că aşi fi făcut comande, nici pentru zece milioane, nici pentru un milion, nici chiar pentru o mie de franci».. «Singura comandă pe care am făcui o de doi ani pentru flotilă se urcă la suma de 450 (r. valoare a 2 mo-deluri de instrumente». «Este asamenea cu desăvârşire i-nexact că aş fi profitat de o centimă cu comanda încrucisetoarei». «Desfid pe ori-cine ,-e ’mi dovedească contrariul. De alt-minieri a-ceas/ă comandă s'a făcut pe când e-ram absent de la minister şi fara ştirea mea». lată acum ce zicea d. Ion Brâ-tianu, preşedintele consiliului, in şedinţa Gamerii de la 20 Noembre 1887. Reproducem textual dupe Mo-‘ nitor; Incrucişătorul nu este comandat de d. Anghelescu. D sa n a făcut de cât să dea ordinul a să face şi a se plăti. Conmndit este Făcută prin generalul Maican Dumltrescu. D. gen. Maican a zis eâ desfide pe ori-cine se-î dovedească contrariul. Totuşi am adus dovada cerută de d-sa. Remâne acuma se ne întrebăm : Cine a spus adevărul şi cine a minţit ? D. Brătianu or d. gen. Maican? Ge interes avea unul sau cel l’alt se minţă şi se tot arunce în spinarea altora, comanda acelei faimoase lncrucişătorl ? Am dori să ni se respunzâ la toate aceste întrebări şi fiind că d. gen. Maican a luat condeiul pentru a să apăra, sperăm câ va birte voi să ne dea şi această desluşire. Noi declarăm câ îi deschidem coloanele noastre şi vom publica bucuros răspunsul şi apărarea d sale. Credem că vom putea publica chiar mâine răspunsul d-sale, că ’i presupunem că d-sa cunoscând bine a-ceastă afacere, nu va avea r.evoe de mult timp ca se se consfâtniască cu şeful colectivităţii, în cAt răspunsul d-sale să fie după placul şi unuia şi altuia, or cât de contradictorii au fost până aci declaraţiunile lor. Dăm aci câte va extracte din două scrisori, una a d-lui Broadwell şi alta a colonelului Maican. D. Broadwel aflând din Carlsruhe câ guvernul român a cerut câte va modele de obuze stelate de ale casei represintate de d. Broadwel, scrie Colonelului Maican la 20 Februarie 1877 : «Negreşti recunosc aci ajutorul d tale prietenesc si sper ea deja aceste modele sunt pe drum si ca va resulta de aci o buna comanda prin d-ta de asemenea projeetile.» Şi ceva mai departe d. Broadwel adaogă : «Cu speranţa ca vei fi în stare a trimite la Carlsruhe o mare comanda de projeetile, PENTRU BENEFICIUL NOSTRU MUTUAL. Suni al d-tale etc.» Şi in post scriptum, represintantul casei engleze adaogă următoarele rînduri din care reiese câd. Colonel Maican era pe lângă cele-l’alte şi spion în detrimentul casei Krupp : «O copie dupe contractul d-v. cu linipp pentru noile baterii de S ar fi tot ce asi putea dori mai mult si Fara îndoiala, tot atât de convenabil pentru d-lu. \u ştii cît de recunoscător am se'ti tiu.» Or-cine îşi poate închipui câte beneficii nu resultau d’aci pentru d. col. Maican, dacă el îşi aduce aminte următoarele cuvinte rostite de d. Ion Bratianu cu ocasiainterpelării d-lui Fleva re 1 a.tiv la afacerea Anghelescu: «Este un amic al meu cunoscut aci, căruia îi s’a făcut propunere să ’i sădea 30,000 franci pe an, numaîsă ţie în curent de ce comande vor face toate ministerele.» Ori-cine s’ar aştepta ca la nişte propuneri ca acelea ale d-lui Broadwel, col. Maican să respunzâ or prin o provocaţiune or prin o scrisoare indignată. Iu loc de aceasta, col. Maican ii trimite o scrisoare care să distinge tot o dată prin tonul ei amabil şi prin precauţiunile ce le ia ca să nu să compromiţă,câci această scrisoare nu e iscălita Louise ca cele l’alte, ci este sub semnata chiar cu numele seu, Dumtlrescu Maican. Scrisoarea începe prin cuvintele Scumpul meu Domn Broadwel şi sf’r-şeşte aşa: Bine voieşte a presinta sentimentele mele sincere şi respe tuoase D nei Rroadivel, precum şi întregei d-tale încântătoare familii. , Al d tale devotat Dumitre sca-Maic an In această scrisoare îl asigură câ plata projectilelor se va face regulat. Vorbind de alte furnituri, el zice: «In asemenea condiţiuni,eu cred că aceasta va fi o bună afacere pentru d-ta, după cât mi ai spus când ereai aci». Apoi îl asigură că o mitraileusa a sa va fi cumparata de guvern. Apoi mai zice : «Am fi fost mulţumiţi daca te-am fi putut vedea la noi.» Şi încă o dată mai zice: «Sper că ne vom vedea». Ne oprim de o cam dată aci, sperând câ vom putea în curând publica şi alte extracte mult mai compromiţătoare încă pentru colonelul Maican. PATRONUL HOŢILOR 9 Este evident câ asistăm la ultimele momente ale colectivitâţei. Cum zice Rornânu colectivitatea trage de moarte: mâine va fi moartă, dar putreziciunea a început de acum şi ţara întreagă este otrăvită de putoarea ce ese din această imensă mortăciune. Mergem din scandal în S3andal,din ruşine în ruşine, şi cetăţeni scârbiţi să deşteaptă dimineaţa întrebendu se cu grijă ce noi infamii vor mai afla în ziua ce începe.Carada, Stolojan, Costinescu, Moruzi, Andro-nic, Radu Mihai, Anghelescu, Maican, în toate zilele un nou nume se adaugă la pomelnic ; şi aci vorbim numai de somităţile partidului, de statul major al colectivitâţei, de numele deja celebre; lăsăm la o parte mulţimea fără importanţă, mulţimea directorilor, administratorilor, prefecţi, subprefecţi, primari, deputaţi, senatori, gheşeftari, de tot felul şi de toate calităţile care fură fie care în locul lui şi fie care după putere. imoralitatea umple aerul. înotăm în noroiu. Asta a fost strigătul general în ultimele alegeri. Asta era impresia pe care o găseai cu mirare la cel mai obscuri alegători, la ţărani de prin sate ca la muncitori din oraşe. Afacerea Maican aruncă o grQas-nicâ lumină asupra cea ce se petrece şi cea ce s’a petrecut în tot timpul domniei colectiviste la ministerul de resbel. Acest minister este cum se ştie ministerul preferat al d lui Brătianu. Cu toate că n’are habar de cele mi-litâreşti, pe d-lui ’1 vedem la tot momentul ministru de resbel, d lui e ministru de azi, şi tot d-lui era ministru la 1877, in momentul cel mai grav al istorii noastre, în momentul resboiul ui. Ei bine, în acele zile unde se juca soarta ţerei, în acele zile unde toţi cu inima strânsă aşteptam veştile după câmpul de lupta, în acele zile unde au murit şi au degerat prin câmpiele Bulgăreşti zece mii de Români, ce se făcea la ministerul de resbel sub înalta direcţiune a d-lui I. C. Brătianu ? Astâ-zi o ştim toţi: se făceau gheşeftari ! Pe când unii mureau, cei-1-alţi furau! Furau asupra acelor lucruri care trebuiau se li se p&râ sfinte in acele momente; furau asupra muniţiunilor, asupra cartuşelor, furau ţara eâud ţara n’avea cu ce să cumpere cisme soldaţilor ei şi când se lua cu rechisiţie vita şi cojocul ţeranulu*. Şi ca se se fure îndoit se cumpăra, d’abia ne vine s’o credem, obuzurt proaste, obuzuri lepădate a-iurea care plesneau chiar între soldaţii noştri. Şi toate acestea se petreceau cu d. Brătianu ministru de resbel şi d-nu Brătianu le ştia, căci aavutîndrăs-neala s’o spuie însuşi în Cameră a-cum eâte-va săptămâni. Şi acum câ ştim toţ', ce face d-lui? D-lui aleargă în toate părţile ca sc năbuşeascâ lucrurile, aleargă după hârtii şi după acte ca să le suprime. A trebuit energica presiune a armatei, a trebuit un fel de revoltă a ofiţerilor in contra ministrului lor, pentru a ii smulge urmărirea unuia măcar din fraţii Maican, şi putem fi siguri câd. Brătianu va face ce va putea ca urmărirea să nu păşească departe pe calea ce s a deschis în sila lui. Nu vrea ca lumina se se facă, căci îi e frică de lumină. Nu vrea săi se întâmple ce s’a întâmplat în Franţa cu afacerea Wil-son, unde atunci când se credea câ s’a pus mâna numai pe nişte samsari fără importanţă, s’a găsit unul dupe altul generali, senatori, şi pînă şi ginerile preşedintelui Republicei. Hoţiile merg lanţ. Daca Începi cu una nu ştii unde ajungi. După col. Maican e generalu Maican, după generalu Maican e generalu Anghelescu.După dânsul se zice că primit paşi ai cercetărilor s’au lovit deja de un alt mare gineral al partidului. Un pas mai mult şi se va întâlni chiar cu d. Carada. Pasu ăsta nu vrea d. Brătianu cu or ce preţ ca să se facă. ALEGERILE M TELEORMAN Kiritzescu. — Fapte înainte mer-ga toare.—Pregătiri. —Alegerile. — Scrutinul de ba-lotagiu. Cine nu cunoaşte bine pe Kiriţescu, vestitul paşa al vilaietulul de Teleorman nu poate să ’şl facă de cât o idee foarte slabă de toate mişeliile, de toate brutalităţile, de toate tâlhăriile întrebuinţate de dânsul în alegerile din urmă. Kiritzescu Cititorii noştri trebue să ştie că a-cest om săvârşise mal dinainte o mulţime de fapte din care una ar fi fost de ajuns ca să 1 fi trimis In puşcărie, şi el nu suferise nimic. Şi cum ar fi fost alt-fel, când Tribunalul întreg este la discreţia Inî. Nu numai procurorul şi judecătorul de instrucţiune, dar şi cel-l’alţl judecători şi preşedintele îndată ce nu sunt la ordinele lui sunt strămutaţi sad destituiţi. Şi el nu se amesteca numai tn afacerile oare-cutn politice,dar In toate afacerile, chiar în interesele private, şi regulează din vreme cum are să hotărască tribunalul în care este interesat el sad vre unul din devotaţii sad din adversarii Iul. Şi de aceea el şi permitea totul contra adversarilor săi politici. Ast fel a aruncat In închisoare pe mai mulţi oameni din cel mal de frunte sub diferite pretexte. D. Alexescu, a-rendaş al Statului şi proprietar, a stat în închisoare sub pretext câ ar fi vrut să aţlţe revolta Intre ţărani şi n’a scăpat de cât când, dupe multiple stăruinţe, procurorul general al Curţel din Bucureşti, a constatat câ nu era absolut nimic. Ast fel a pus pe un sergent de noapte să pândească şi să asasineze pe d. N. B. Constantinescu, avocat şi membru în consiliul general, care ’l vorbise de rău şi care a scăpat, ca prin minune, de o lovitură de ciomag ce paznicul Pi-i sica ’i repezise în cap. Asemenea fu* www.dacoromanica.ro 2 EPOCA - C FEBRUARIE sese acusat că a pus să oamoare pe un oare-care Zavlsna de care avea frică, căci era voinic şi-l ameninţase. Afară de aceasta a ruinat mal mulţi oameni sub felurite pretexte: pe cutare că are băuturi veninoase, pe altul că a violat legea accizelor. Chiar astâ-zl percepe In Alexandria şi In Turnu Măgurele o tax& pe strugurii produşi In comuna, taxă care n’a fost stabilită nici odată. In Alexandria a disolvat consiliul comunal ca să poată percepe acea taxa. In Turnu-Măgurele a perceput-o poliţia contra ho tarlreî formale a consiliului comunal. Cu această ocasie confisca vinurile a-celora ce nu voise să recunoască taxa. Lui Marin Hagi Nicola i-a confiscat vinuri de o valoare de 2000 lei şi i l'a vlndut. In sfârşit a comis adevărate crime contra pudoarei şi a bunelor moravuri. Contra lui o institutoare sătească s’a plâns chiar la M. S. Regina, că a intrat cu forţa In casa el peste noapte şi n’a scăpat de siluire de cât sărind pe fereastră şi puindu-se sub protecţiunea soţiei arendaşului. Şi pentru toate aceste nelegiuiri Ki-riţesqun’a păţit nimic: toate plângerile aO remas zadarnice. De aceea lumea are groazfc de el, pentru că'l ştie capabil de toate crimele şi sigur de impunitate. Ceea ce suferă oamenii de la acest miserabil nu se poate spune şi nu le crezi chiar când le vezi cu ochii. Toţi aceea ce ad procese însemnate sunt chemaţi la el şi li se spune să ia pe cutare advocat, că de unde nu, pierd procesul. Cel cu procese mici, ţeranii, sunt tnhiţaţl de oamenii poliţiei şi duşi la avocaţi favorisaţl: de la barieră li se spune aceasta D. inginer Mânciulescu s’a învoit cu mal mult de 15 cete de foşti clăcaşl sad de moşteni ca să le măsoare pământul, şi îndată ce a aflat sub-prefecţil şi poliţia ’l-a ameninţat ca se ia pe altul şi el nu s’a mal întors, perzând unii şi sumele ce dăduse înainte. Ce se mai vorbim de arendaşi sad proprietari ? Chiar prăvăliaşii suferă. Se pun câte doi, trei bătăuşi In uşa prăvăliei, 1ml spunea unul, şi mă înjură şi'ml gonesc muşterii, doar de voi zice ceva, să mă bată şi se mă Închid». Ne ar crede cine-va când am spune că le e frică popilor se intre In casele celor ce fac oposiţie ? Şi cu toate a-stea este adevărat: de patru ani de zile n’a călcat popa In casa d-lui Mavrodi-neru care are zece copil, şi când vre un preot intră Iad. lonescu se roagă să lase perdelile se nu’l vazâ. Cu aceste im presiuni s'a început alegerile : sub auspiciile unul om fanatic, mişel şi crud şi mal presus de toate sigur de impunitate. Fapte Înainte mergătoare Trebuia mal lntâideâte-va fapte care se isbeascâ imaginaţiile, şi le-a sevâr-şit In Alexandria unde oposiţia era mal compactă şi mal puternică. A stricat alegerea consiliului comunal, şi flind-că orăşenii se lntrunead ca să ceară la guvern a li se menţine alegerea, a pus de a bătut cinci, şease oa-manl noaptea când se Intorcead la locuinţele lor. D. Vernescu a văzut cu acea ocazie pe M. S. Regele; dard. Po-puleanu venit să cerceteze a ascultat numai pe doi din capii bătăuşilor şi a refuzat categoric de a vedea pe oamenii bătuţi care zăceau Încă In pat şi de a asculta martorii ce se oferead se de-pue. Pe urmă a venit In Bucureşti să spue că d. Vernescu a fost mistificat. Pe opt orăşeni din cel mal cunoscuţi care umblad cu petiţia ’i-a închis la poliţie, şi sub pretext că orăşenii s ad revoltat şi ad venit să’l scoată din arest, a strămutat pe patru* din el la poliţia din Turnu : ’i a silit să cureţe grajdurile şi alte locuri murdare, şi a Introdus peste dânşii noaptea bătăuşi, care, fâcâudu-se beţi, ’l-a bătut şi torturat toată noaptea; pe urmă 'I-a scos, ’i-a dojenit şi ’l-a ameninţat se nu spuie. A pus o ceată de paznici de noapte deghizaţi In faţa otelului unde se scobo-rlse d-nul Peucescu la pr:ma lui venire In Alexandria, şi toată ziua l’a huiduit de câte ori eşia şi de câte ori intra. Insftrşit cu ocazia venirii d-lui general Mânu, viind să-l lutimpine mal mulţi orăşeni, & organizat un nod scandal : a poruncit comisarilor se ia din mulţime şi se b&tâ pe un om, şi alţii ■osind să-l scape; & arestat şi bătut In poliţie mal mulţi orăşeni; duol alegători stad şi azi închişi sub pretext că ar fl ultragiat pe comisarul care a provocat acel scandal. Pregăti pl Apropiindu-se alegerile, Kiriţescu & mers In Ruşi şi In Alexandria, a tras la sub prefect şi a chiemat câte unul pe toţi alegătorii: a promis la unii, a ame- ninţat pe alţii. Acela şi lucru la Turnu-Măgurele. In Turnu-Măgurele oamenii sunt atât de îngroziţi, Încât e cu neputinţă nu se faci întrunire publică, dar se aduni trei oameni negustori or ţărani şi se le vorbeşti. Spionagiul este dus la o perfec-ţiuue rară: nu Indrâsneşte frate se spue ce gândeşte fratelui sed. Jurnalele opoziţiei nu se pot vinde pe strade. Şi singurul mijloc de propagandă sunt vizitele. Alegători colegiu. I, te primead cu frică şi fle-care ’şl vărsa focul, fie-care arăta ce suferă, manifestând şi groaza de care era stăpânit. Dar nu puteai face nici vizite de cât însoţit de agenţi al poliţiei şi de spioni cari urmăread neîncetat pe candidaţii opoziţiuni. Pentru colegiul IMea situaţia era şi mal grea: toţi oamenii cu vazâ, cari lucraseră pentru opoziţie în alegerile comunale, erad păziţi de jandarmi şi siliţi să se facă agenţi al guvernului sub pedeapsa de a fi bătuţi şi închişi. Şi tocmai a-ceştia cărad pe alegători la întrunirile guvernamentale. Alegerile Cete de bătăuşi şi de sergenţi erad postaţi la bariera principală, care hui-doiad pe toţi alegătorii opoziţiunil. Mal mulţi a fost chiar bătuţi. Cu o lună tn-nainte toate otelurile erad prinse de poliţie şi otelieril nu primead de cât pe aceia ce poliţia găsia cu cale: ast-fel d. Păucescu s’a scoborât la otelul Alexandria, a luat cameră, şl-a lăsat bagajul şi a zis să i se facă foc. Când s’a Întors Insă ca să se culce, i-a spus că camera nu este liberă şi nu poale să ’l primească. Acelaşi lucru s’a Întâmplat şi d Iul Sândulescu Nenoveanu la otelul Paciurea. Aşa In cât cel mal mulţi membri al opoziţiunei s'ad adăpostit pe la gazde. In ziua de alegeri;o altă bandă de bătăuşi şi sergenţi s'a organizat la intrarea localului primăriei; mal multe persoane cunoscute ad fost crud bătute. Prefectul sta In capul stradei principale la intrarea grădinel din centrul o-raşulul lncongiurat de agenţii poliţiei şi alţi alergători; toţi alegătorii trebuia să defileze înaintea lui: pe toţi ’I oprea şi Ie relnoia ameninţările sad fâgă-duelile. Intre acestea curgead ameninţările, bătăile, infamiele. D. Crăiniceanu, candidat In colegiul al Il-lea, a fost Înjurat tn mijlocul oraşului de şeful sergenţilor, care l’a ameninţat că ’I va scoate mustăţile din rădăcină. D. Teodorescu, comerciant de frunte din Alexandria, care, cu o oră înainte scăpase pe un alt alegător din mâinele bătăuşilor, a fost pândit şi bătut crunt In curtea Primăriei. TacheTeodoru din Roşiori alegetor tn colegiul I ih a fost izbit lntr’o prăvălie cu masaiauaaprinsâ Încap, bătăuşi l'a dat afară şi nu şi-a scăpat viaţa de cât graţieintervenţiunel d-lul Lt. Petrescu. Protopopul Ilie Ale-xandrescu din Roşiori a fost trântit. D. Turculescu a fost insultat In gradina publică de o bandă de bătăuşi şi ameninţat. D. Bunescu, unul din învăţătorii cei mal distinşi, care Încercase să lmparţâ câte-va buletine de votaled-lulAnghel Dumitrescu,candidat al opoziţiei In col. Ill-lea, a fost chemat In localul şcoalel de către revizorul Buescu care l’a dat pe mâna bătăuşilor şi l’a bătut In modul cel mal neomenos şi mal crud. 0-raşul tot era In groază. Trei zile şcoala primară a fost închisă pentru că a închis tntr’tnsa pe alegătorii colegiului al II—a diu Zimnicea, ca să nu comunice cu nimeni şi să nu primească buletine de ale oposiţiel. Cu aceste mişeiil a isbutit la colegiul 1 se scoaţâ pe unul din candidaţii guvernului şi sa producă balotagid pentru cel alţi doi. Dar toate aceste nu ad fost de ajuns ca să izbutească In colegiul al ll-a. Ad izbutit numai pentru că d. Stoicescu a închis scrutinul, f&ra să fi terminat pri mul apel al alegătorilor. 194 alegători din Alexandria n’ad fost de loc chemaţi. Era un spectacol In adevăr miserabil să fi văzut 200 oameni veniţi cale de două trei poştii ca să voteze, cari aştep-tad de două zile să le vie rândul şi să expuneau la toate brutalităţile şi la toate mişeliile, că erau nevoiţi să se întoarcă fără să fi putut să'şl depue In urnă votul, de la care atârna scăpa rea lor şi a ţării întregi. Colegiul al 3-a s’a luat prin orgii; a-legătorii erad căutaţi ca să nu aibă de cât buletine guvernamentale, şi la eşi-rea lor din sala de vot, trebuia să res-titue buletinele ce primiseră de la biurod. Uitasem să spunem că preoţii fuseseră chemaţi de protopop, sub pretext de a le revisui condicele bisericelor, şi protopopul II ameninţa, pe unii chiar II blestema, ca să voteze cu guvernul. Scrulinulde balotagiu Kiriţescu îşi închipuise că candidaţii oposiţiuneî, nu vor avea de cât foarte puţine voturi; când a văzut Insă ca la primul scrutin, generalul Mânu a căzut numai cu 5 voturi şi d. Peucescu cu 6, furia lui era de nespus. Şi-a făcut socoteala, ca se ghicească cam cine l'a înşelat, şi a dat ordine severe ca toţi aceştia să nu se mal pre-sinte la a 2 a votare. In T.-Măgurele, fle care alegător era păzit de câte un gardist şi mal mulţi spioni, ca să nu comunice cu nimeni, aşa tn cât, In tot intervalul de la prima votare până la cea de a doua, candidaţii oposiţiel nu ad msl putut vedea nici un alegător. In Roşiori şi 1n Alexandria, prefectul s’a dus de a doua oară şi de a doua oară a chemat pe fie care alegător, poruncind la al săi să vie la vot, ameninţând pe cei-l-alţl, că de vor pleca de acasă, nu se vor mai întoarce. Sgomote sinistre circulad printre toţi alegătorii: «O să te omorlm cape Zâ-vârnă» — «o să’ţl rămâe copii săraci». Groaza era răspândită In familii; se spusese mumelor, se spusese soţilor, să nu lase pe alegători să vie la vot, daca vor să’l mal vază. Şi nemulţumit cu toate acestea, Kiriţescu a Intrebuinţatforţaca să oprească pe alegători de a vota. Sub-prefectul ds Târg, a plecat seara cu tren expres la Roşiori şi 10 alegători n’ad mal venit la vot. El însuşi a dat jos cu forţa din tren pe mal mulţi moşteni ce venead să voteze, tntre alţii pe d. lonescu. Petre Cătălină a fost păzit toată noaptea de sergenţi, cari aprindead din când In când chibrituri, ca să vazâ nu care cum-va ese din casă. Prefectul însuşi a gonit din oraş pe Marin Ivănuş; a stat până i-a pus caii şi l’a gonit. Petrache Popescu bătrân infirm, cunoscut pentru simpatiele lui cu oposi-ţia,a fost păzit toată ziua votului de bătăuşul Ivanovicl. Sergenţii prefăcându-se beţi, mer-peau pe uliţă înjurând pe candidaţii o posiţii şi pe alegătorii bănuiţi că vor vota cu oposiţia. D. Păucescu a auzit însuşi cum o ceată de gardişti, ducându-se de la poliţie să’şl ia locul seara,înjurau pe d. G. Parmatescu, unul din fruntaşii târgul ui. Ast fel, respăndind groaza peste tot, a oprit mai bine de 20 alegători de a veni la vot, iar pe cel bănuiţi, i-a transferat In agenţi pentru alegerea de ba-lotagid. Ast fel ad fost alegerile din Teleorman Faptele pe cari le-am arătat, sunt o mica parte din cele petrecute; cele mal multe şi cele mal rele ne-ad rămas necunoscute. Un om care era In posiţie de a şti tot ce se petrtce, a zis unuia din candidaţi aceste cuvinte Îngrozitoare: Dacă aş putea să vă spui tot ce s’a făcut şi tot ce se face, ca să izbutească guvernul, v’aţl cutremura. IN F OR MAT IUN I AFACEREA MA1CAN D 1. C. Brâtianu care pare a nu voi se primească pe d. colonel Mai-can pentru ochi lumei, a găsit mijlocul de a corespunde cu dânsul prin intermediarul d lui Moruzi,prefectul poliţiei capitalei. lntr’adever chiar azi de dimineaţa prefectul poliţiei du pe ce a fost la d. Maican, a mers la ministeriul de resbel unde a văzut pe primul ministru. * # * t Aflam dintr’o sorginte sigură că d. Brâtianu a însărcinat pe Hagi Limbric alias Disescu ca îndată du pe constituirea Camerei se anunţe guvernului o interpelare lu privinţa a-facerel Maican, voind prin acest mijloc se scape de a răspunde la o interpelare ce ’i ar putea adresa minoritatea. * Toate dosarele ministerului de res-bei care au fost şi sunt încă cercetate de comisia de anchetă se aflu închise într’o ladă de fier Wertheim, a cărei chel sunt păstrate de d. general Crutzescu. * D. general Maican a fost chemat din nou pentru diseară la 4 ore înaintea comisiei de anchetă. * ă • Ni se spune că mai mulţi ofiţeri de artilerie care au cunoştinţă de diferite fapte necorecte ale fraţilor Maican vor cere, îndată ce instrucţiunea afacerei va începe, se fie chemaţi ca martori. D. general A. Cernat a înţeles în sferşit că nu se cade & mai împinge intimitatea cu d. colonel Maican până a juca cârţr cu d-sa. La o invitaţie a colonelului d’a face o partidă cu dânsul, generalul ar fi răspuns eri printr’un refuz, pretextând sgomotul care s’a făcut. Sub titlul Vlalcan si Carada citim următoarele rtudurl In «Resboiul» de azi : Ieri am putut vedea pe colonelul Maican stând mai mult de o jumătate de orâ lâqgâ Banca Naţională, aşteptând se vede pe cine-va.—Colonelul Maican, ca să’şi ascunză nerăbdarea se plimba mered, dar nedepărtându-se de locul săd. După o ast fel de aşteptare, d. Carada eşi de la Banca naţională; colonelul îndată a alergatdupădtnsui şi amln-dol merseră pe strada Doamnei conversând şi discuttnd. Conversaţiunea era amicală, căci la despărţirea lor am putut observa pe Carada făcând cu degetul lui Maic* n spre semn de liniştire. Semnul acestazicea : «lasă că afacerea va fi cocoloşită». Trebue să fie lucruri foarte grave la mijloc, daca d. Carada se silea să liniştească pe colonelul Maican. * A Erl pe la ora 2 după amiazî, colonelul Maican însoţit de generalul Budişteanu a fost la otel Union, din strada Regală, la generalul Ange-lescu, cu care s’au întreţinut mai mult timp. Se ştie că generalul Budişteanu face parte din comisia de anchetă înaintea căreia a fost trimisă afacerea Maican. Pre cât se vede, judecătorul şi acusatul dau vizite împreună pe la cei cu musca pe căciulă. Şi pentru cenu? Vigneau n’a prânzit la masă cu Ribaud? Numai telefoanele lipsesc! s* - Regele a lucrat eri seara cu d-nu M Pherykide, ministru de externe. D. Doctor Busch, ministrul Germaniei a fost primit erl de M. S. Regele căruia a comunicat o scrisoare personală primită de la un &-mic al Ex. S. care se află pe lângă Principele ereditar al Germaniei, şi care da detalii asupra boaleî A. S. I. şi R. D. M. Gogâlniceanu s’a plâns eri unui amic al nostru în privinţa u-nor informaţii publicate de ziarele bucureştene despre desele întrevederi ale d sale cu miniştrii. «Nu vreau nici se’î văd», a adâo-gat d. Cogalniceanu. «O singură dată numai a fost Radu Mihaiu la mine, dar fiind bolnav nu’l am primit». înregistram cu plăcere, ca o notă bună pentru coconu Mihalache, a-ceasta declaraţiune a sa, părându-ne bine să aflam că d-sa a început să considere ca o ruşino d'a avea rela-ţiuni cu guvernanţii noştri şi se supără când se vorbeşte despre aceste reiaţi uni. Aflăm dintr’o sorginte autorizată că d. An. Moscuna, secretarul general al ministeriului de interne este decis a se retrage peste câte va zile. D-sa pretextează ca starea sânâ-tâţeî sale îl obligă a părăsi acest post. Locotenentul-colonel Sabovici-Ba-ranga, unul din veteranii armatei române şi d. Mihail Mânciulescu, curagiosul primar al Ruşilorde Vede au fost loviţi de o cruda nenorocire prin moartea grabnică a soţiei şi aurorei lor, d-na Adelaida Sabovici-Baronga care a încetat din viaţă eri, în verstă abia de 49ani. -« Consiliul comunal al capitalei este convocat pe mâine Sâmbătă pentru a decide repartizarea împrumutului contractat la casa de depuneri şi consemnaţiunî pentru plata reţinerilor foştilor funcţionari. Cu trenul de Moldova de azi de dimineaţa au sosit îu capitală maî mulţi deputaţi din minoritate. : Cităm printre cei sosiţi pe dd. G. I Robescu, lacob Fetu, C. liessu, Ca-j ton Leeca, etc. Aceşti dd. vor asista la întrunirea ce va avea loc diseară la clubul U- nirea. D. M. Pherykide ar fi refuzat formal, se zice, de a mai face parte din viitorul cabinet. C-sa ar dori mai bine se fie trimis ca ministru plenipotenţiar la Viena pentru a reîncepe acolo is-bândele sale de la Paris. Guvernul estehotârît să Împiedice cu or ce preţ alegerea d-lui Nicolae Kretzulescu de către colegiul al doilea senatorial de Muscel. Toţi colectiviştii cari se crede că au vre o influenţă oare care în Muscel au fost rugaţi de d. Ion Brâtianu să se transporte la Câmpulung pentru a lucra in favoarea candidatului guvernamental, autorizându’i a face or ce promisiuni şi a lua or ce angajamente în numele său către alegătorii dispuşi a lăsa să fie amăgiţi. Ni se spune că unul din a- ceşti agenţi electorali este şi d. Ion Dobrovici. s* Primăria Capitalei ne faoe cunoscut eâ stradele pe care circulaţiunea va fi oprită mâine 6 Februarie pentru curăţirea zăpezei sunt : strada Smîrdan, între stradele Lipscani şi Doamnei, str. Doamnei intre stradele Golţea şi Smîrdan, str. Covaci, cal. Griviţei între stradele Buzeşti şi Manea Brutaru, st. Fontînei din str. Manea Brutaru pînâ In calea Victoriei şi stradele Regală, Academia şi biserica Eniî. -WS- Retragerea pungaşului de la Ministerul de interne pe care foile colectiviste continuă a o tăgădui a fost con6rmatâ de însăşi d-na Radu Mi-hai care a spus unei amice a sa bă nu mai este ministereasă. Reptilul de pe bulevardul Elisa-beta continuă, în numărul seu d’a-seară, seria minciunilor neruşinate prin care speră să discrediteze opo-ziţiunea asigurând că d. Ion Marghiloman ar fi declarat Înaintea mai multor persoane că nu face nici nu voeşte a face vre odată parte din opoziţiunea unită de azi, care are vederi numai de răsturnare şi de tur-burare. Minciuna aceasta este prea grosolană pentru a avea trebuinţă se fie desminţită şi o relevăm numai ca o dovadă maî mult de turbarea în care a adus po colectivitate succesul opoziţiunei Colectiviştii continuă a răspândi zgomotul că cutare sau cutare persoană necompromisă pân’ acum în murdăriile lor este în ajunul d’a intra In cabinetul d-lui Ion Brâtianu. Cel din urmă nume pus în circu-laţiune de denşii este acel al d-lui Petre Carp. Deelaraţiunile adesea repetate ale d-lui Carp în privinţa părerilor sale despre oamenii de la putere, declaraţi uni pe care d-sa nu s’a sfiit d’a le face în public, sunt destul de categorice şi vin de la o persoană prea onorabilă pentru a putea fi puse în îndoială. Deci ne credem autorizaţi a asigura că departe d’a voi să întărească colectivitatea prin intrarea sa în cabinetul d-lui Ion Brâtianu, d. Petre Carp va fi d’intre cei d’întâi care vor înfiera, cum de altmintrelea a făcut deja, actele acestui cabinet. Comisiunea pentru esecutarea con-strucţiuneî Ateneului Român, ne tri-mete un pro ect de statute pentru for-' marea unei societăţi anonime, cu scop de a veni tn ajutorul Ateneului pentru deplina terminare a palatului săd. Durata societâţel este de 20 ani de la data subscrierel statutelor; iar capitalul societătel este de 300.000 lei re-prezintat de 1200 acţiuni de câte 250 lei fle-care. Monumentul falnic ce se ridică azi In Capitală şi care e cel mal măreţ din ţară, datorit 1n mare parte nepregeta-telor stăruinţe ale d-lul C. Esarcu vicepreşedintele Ateneului Român, nu mal are trebuinţă de nici o laudă, spre a îndreptăţi cu prisos apelul ce mal face comisiunea pentru esecutarea construcţiunel, la patriotismul, bunilor Români spre a veni tn ajutor pentru desăvârşirea acestui palatal ştiinţei şi culturel noastre naţionale. in speranţă, că acţiunile trebuincioase vor fi acoperite cu grăbire, ţinem la disposiţia cititorilor noştri tn redacţia Epocei o listă de acţionari, indemnân-du’I cu căldură la subscripţiune. Un scandal s’a întâmplat erl seară la balul mascat din sala Băilor Eforiei. D. Gheorghe sin Marin a fost cravaşat de d. căpitan de cavalerie Dârescu. Cauza acestei agresiuni ar fi o Insultă adresată familiei d-lui Dârescu în persoana fratelui său d. M. Ciocârdia. -a® - Zilele aceste va eşi de sub presă o lucrare intitulată Adminis(raţiunea prefectului Stătescu şi care va coprinde curioase detalii, toate sprijinite cu dovezi, despre esploataţiu-nea neruşinată a judeţului Tulcea de către fratele ministrului justiţiei. Cea ce ştim despre această publica-ţiune ne autoriză a'i prezioe un mare succes. CRONICA TESCHEREA1 Pe când presa, comisiunele compuse din trei generali cele compuse din doi-spre-zece coloneii, îşi dad osteneală spre a scoate la,lumină toate mln-cătoriile polcovnicului Maican, acesta umblă şi el după ceva certificate spre a’şl apăra purtarea. Două gheşefturl principale, are Împricinatul In spinare : mal întâi cumpărarea unor obuzurl care nu luad foc de cât in chesoane In loc de a pocni pe câmpiile Bulgariei; apoi vin mirositoarele operaţii săvârşite cu un material— care de şi nu face parte din cei nece- www.dacoromanica.ro \ sar în timp de răsbol, totuşi se trans-porteazâ în nişte chesoane vopsite cu galben şi purtând inscripţia: «Societatea barometricâ 1» Or cât de mare ar putea fi vina colonelului Maican, trebue să recunoaştem însă că acest ofiţer superior a rămas credincios armei sale speciale, operând safl cu artileria sistem Krupp sau cu artileria sistem pneumatic şi fără miros, cum zic anunţurile. Unae artilerie de câmp, cea de a doua e artilerie de o-raş, şi eată tot; dar cu amândouă, colonelul Maican a făcut treaba mare 1 MS depărtai fără voe de subiectul med—lucru foarte natural de altminte-rea—şi uitai să vă spui care sunt certificatele ce va scoate la lumină vinovatul, în ziua judecăţel. Colonelul Maican se va apăra cu o j teşcherea turcească, cu o scrisoare de mulţumire a lui Osman-paşa, după care mă grăbesc să vă daQ o copie. Eat’o : Ciapcăn Maican Effendi, Aflu bre câocârmuireaghiaurilor din Bucureşti vrea să’ţl rupă ceaprazurile de la fereghea, să te bage la dubă şi să te trimeaţâ surghium pentru că al cumpărat ghiulea prost pentru tunuri. Ai intrat bre la beleai Ed Osman Paşa, îţi mulţumesc ţie ghiaur, pentru că în timpul răsboiulul n'ai întrebuinţat In contra Turcilor de cât ghiulele care cmorad pe Români şi nu fâcead răd la duşman. Ciapcăn Maican Effendi, mare hatâr ne al făcut 1 Salamalâkl Turcu nu e palavragid.să vil la noi ca să ne fudulim cu tine.» Osman. Pe de altă parte Ligapacel, cu domiciliul la Geneva, a trimis o telegrama de felicitări colonelului Maican, pentru calitatea obuzurilor nevinovate întrebuinţate în timpul resboiulul. Calitatea mârfel din chesoanele galbene asupra căreia a făcut mâncatorie colonelul, i’a atras şi acea oare care foloase, tot din partea lui Osman-paşa. Luptătorul de la Plevna, văzând slăbiciunea ce are colonelul pentru toi ce este lucru turcesc de vreme ce operează şi cu rahatul, a propus colonelului Maican, să’l facă caimaican. II ax. DIN DISTRICTE COVUHIXIU Greva inu.xioit,orbilor' Grevele muncitorilor, zice ziarul Posta, foarte dese prin ţările occidentale, ad început de o bucată de vreme a se ivi şi la noi. Prfesa a înregistrat deja vre-o câte-va numai în iarna aceasta. După • grevele din Bucureşti şi de prin alte părţi ale ţărel, există în momentele de faţă o grevă a muncitorilor din atelierul gărel chiar In oraşul nostru. Intre 150—200 de oameni ad părăsit de mal multe zile lucrul din atelierul gărel şi declară câ-1 vor relua numai după ce direcţiunea generală a căilor ferate le va incuviinţa unele din modestele lor cereri şi vor inceta cu desăvârşire brutalităţile la cari sunt supuşi din partea şefilor lor. Deşi într'un număr trecut am inre-gistrat, după o informaţiune greşită, că greva locală s’ar fi potolit după insistenţele d-lul G. Cantacuzino, directorul general al căilor ferate, care ar fi recunoscut dreptatea reclamaţiunilor muncitorilor, lucrul nu era adevărat, greva continuă şi astă-zi muncitorii declară că sunt hotărîţi a nu intra în atelier până nu li se vor satisface cererile. Greviştii se plâng în prima linie de purtarea brutală faţă cu dlnşil a şefului a-telierulul, un oare care domnStâncescu, care’I înjură surugieşte, ÎI bate chiar In mod crud, ÎI tratează cu un cuvînt foarte red. Muncitorii nu sunt nişte vite supuse capricielor şefilor lor, sunt oameni cari prin urmare trebuesc trataţi omeneşte. El se mai plâng apoi că sunt supuşi într'un chip arbitrar la fel de fel de a-menzl, cari li se opresc din lefi fără nici o regulă şi fără să se ştie într’a cui pungă intră produsul lor. Muncitorii n’ar fi mulţumiţi de doctorii gărel, cari nu le dă ajutoarele necesare când sunt bolnavi de cât după multe căciuleli şi sărut mâna şi cu mari sacrificii băneşti din parte-le, cu toate că doctorii ad lefi destul de grase spre a’I căuta fără plată deosebită. Muncitorii se mal plâng că nuli seîn-gâdue a cugeta şi lucra cum cred ei cu cale. Sunt persecutaţi pentru credinţele lor sociale, economice, politice, puindu-li-se piedici la organisarea lor şi consti- EPOCA — 6 FEBRUARIE tuirea In societăţi pentru ajutor mutaul. In fine plângerile lor sunt multe şi de multe neamuri. După informaţiunile ce am luat noi Inşi-ne, plângerile muncitorilor par a fi întemeiate. D<; aceea, spre a se pune capăt nemulţumirilor şi a se evita întinderea răului, cerem ca autorităţile competinte să nu se tot codească, ci să păşească la o cercetare serioasă şi nepârtenitoaie, să staruiasca a aflacau-sa răului şi a aplica remediul cel mal bun pentru vindecarea lui. In specie credem că muncitorii nu trebuesc lăsaţi în voia întâmplărei, starea lor trebue să înceapă a ne interesa pe toţi câţi putem contribui la îmbunătăţirea poziţiunel lor. m\m l\FQKM.\TlliM AFACEREA MAICAN Pe pagina Intel am reprodus as-tă-zl, spaţiul lipsindu-ne, ecstracte din cele dintâi doue scrisori schimbate Intre d-nii Broodwel şi Maican. Publicăm în ediţia noastră a doua încă alte doue scrisori. Contribuabilii se vaza şi se chib-zuiascâ : D-lui Colonel Maican 1877 Iunie 18(6). Scumpul meu Colonel, Acum chiar primii o scrisoare din Carlsruhe spuind că ministerul a telegrafist propuind de a plăti jumătate la expedierea projeclilelor şi jumătate la sosirea lor In Bucureşti, aruncând astfel asupra mea riscul In cazul ca ele să nu sosiască acolo. — Negreşit nu pot accepta aceasta, — nu este aşa de bună ca propoziţiunea originală care era de a plăti tot 15 zile dupe primirea certificatului de inspecţiune, şi fără a ţine seamă de sosirea ori nesosirea projec-tilelor în Bucureşti. Primesc a mi se plăti jumătate în Carlsruhe când se va sftrşi inspectarea şi jumătate de la Banca României — unde să se depună banii — pe care să'I primesc când le voiă pune în posesiune Certificatul de inspecţiune şi conesmen-tele. — Aceasta este cea mai simplă metodă şi Jml pare mie că ar trebui să fie deplin satisfăcătoare d-tale şi esce-lenţiî sale. — Te rog a regula această chestiune cât se poate mal curând si cu cât va fi mai curând ’ti vom tra-cj& onoraJoil asupra’ti un ceo de 15,000 lei. Poţi fi sigur de deplina mea loialitate către d ta întru cât priveşte comisioanele d-tale în toate afacerile oe'mi poţi trimite. Pot preda cele 96 chesoane, 12 afete şi 10,000 cutii cu mitralii, tot atât de ef-tin, şi mai repede de cât orl-care altul. —Am oferit as'emea căpitanului B. de a preda 80,0G0 tuburi da cartuşe Gatling, precum şi cele 5 milioane tuburi Pea-body pe preţurile fabricei si ’ti voi da cel puţin un fr. de fiecare 1,000 sau mai mult de va fi posiloil, — Insă In acest caz guvernul d-v. trebue să deschidă un credit unde-va : Londra, Paris sad Carlsruhe şi să plătiască la expediarea articolelor cum fac cele l-alte guverne. Am vândut 12 mii. cartuşe Spring-field şi 30,000 arme Springfield Grecilor. — Asemenea 14,OOOrevoIvere a-mericaae guvernului turc, şi pentru toate acestea s’aO deschis îndată credite, — pentru Springfield către Roth-schild aici şi pentru revolvere către Beaning fraţii In Londra, — acestea le predăm chiar acum.—Turcii au nevoe de aceste projectile şi de veţi Întârzia mai mult ar putea fi posibil ca să le perdeţî. Sper că guvernul d voastră va părăsi Îndată nădejdea de a găsi vre-o persoană care, în circumstanţele existente, să convină de a preda marfa In Bucureşti şi a primi plata după sosire. Nici un alt guvern pe lume, nu cere un asemenea lucru. Dacă voeşti a plasa banii In Londra pentru a plăti când tuburile sunt pe bordul vaporului, mă angajez a vă preda tuburi Kvnoch pe acelaşi preţ exact ca cel ce cere el direct, si înoa ’ti. voi plaţi im leu de fiecare 1OOO asupra o ou laudei. Potfaoe acelaşi lucru ou Grevelat aiei. Sperăm că vel fi In stare a aruaca toate sad cea mai mare parte din a-ceste afaceri în mâinele mele, pentru beneficiul nostru mutual. Sunt al d-tale etc. L. \V. Broadwell. 10/22 Iuniu 1877, Bucureşti. Domnule Broadwell, Am primit scrisoarea d-tale din Carlsruhe. S’a aprobat propunerile căpitanului Buescu privitoare la furniturile d-tale. Se credea că vă vom vedea pe aci. Ar fi fost mat bine sub toate raporturile. Va fi trebuinţă în curând de ! o mare furnitură de plumb, plătită ju-j mătate in momentul expediâril, jumă-1 tate la sosire, dar această din urmă 1 jumătate va fi depusă la o bancă oare-1 care. Înţelegi că aceste lucruri se fac cam greii de departe. Kvnoch a luat comanda tuburilor; nu e terminata definitiv, dar este ca şi terminată. Gând d. Donald a fost aici a propus o cantitate de Peabody identic cu al nostru şi având acelaşi cartuş. Guvernul fiind hotarltsâ complecteze armamentul pentru Peabody a Întrebat pe d. Donald care n’a răspuns încă. Daca cum va îi scrii, spune'î că este trebuinţă de 12 până la 13 mii de arme M-ol şi cartuşe Peabody român. Aşteptând noutăţi din parte’ţl vă doresc multă sănătate precum şi încântătoarei d-tale familii. La revedere (s) Luisa * « Ni se asigură că trimiterea înaintea unul Consiliu de rezbel a generalului Nicolae Maicar. a fost asemenea hotârită. Raportor şi comisar regal ar fi fost numiţi generalii Be-rendei şi C. Budişteanu. * * D-nii coloneii Carp şi Algiu care sunt însărcinaţi cu instruirea afa-cerel colonelului Maican au avut azi la ministeriul de resbel, o lungă audienţă de la d. I. Brătianu. * Azi Regele a aprobat textul Mesa-giului de deschidere al Corpurilor legiuitoare. Continuă a circula sgomotul că în acest document d. Ion Brătianu a isbutit se Introducă o frază afirmând perfecta libertate care a prezidat la ultimele alegeri. X Nelegiuirile guvernanţilor şi terorisarea cetăţenilor Brăilei de sbinl poliţiei şi a parchetului, par a nu se mai sfârşi, cum dovedeşte următoarea petiţie trimisă ministrului justiţiei : Domnule Ministru Sub-semnatulP. D Constantinescu ocup în braila postul de încasator şef al acciselor comunei Braila ce d. 1. Marghiloman ţine în antreprisa. In ziua de 2 Februarie d. procuror însoţit de d. jude instructor şi de forţa publică s au presentat’jpe la orele fl dimineaţa la biuroul unde fac încasările şi au practicat o per-chisiţie în regulă mergând până în buzunarele hainei ce aveam pe mine. Motivul invocat era că la mine ar putea guşi acte arătând cumpărarea de voturi pentru alegerea candida- | ţilor din colegiul al II ce au reuşit. Adaog d-le Ministru că în contra mea nu există nici-o denunţare. Pentru onoarea mea şi a casei ce represint implor dle Ministru, justiţia d-v. în contra acestor acte ilegale, căci este şi rămâne singura satisfacţie ce ca cetăţean independent am de aşteptat. Primiţi vă rog, d-le Ministru, a-sigurarea stimei ce ve conserv. P. I». Constantinescu. 4/16 Februarie, 1888. X Dd. Stătescu, Radu Mihai şi Gheor-ghian, sunt demisionaţi. Se zice că d. Brătianu va veni la interne şi d. Nicu Ganea la domenii. Ni se asigură că s’a oferit portofoliul resbelului d-lui gen. Berendey care a refuzat. Nimeni nu vrea se primească postul de ministru de resbel. X Instrucţia afacerii din strada Dio-nisie stă pe loc din causa întârziere! ce pune guvernul Austro-Ungar de a se pronunţa asupra cererei de estradare ce ’i s’a făcut de guvernul român pentru îoan Popa şi Ilie Tudor. X D. Codrescu învinsul de la Berlad a sosit în capitală. Întrebat de un a-mic al seu dacă are gând se ’şi pună din nou unde-va candidatura la deputăţie d sa a răspuns ; «M’am înţeles cu Radu Mihai ca se ’mi-o pue la Tecuci, se poftească oposiţiunea se me combată şi acolo». X D. Burada, procurorul general pe lângă Curtea d’apel din Galaţi sosit eri dimineaţa în Capitală unde a a-vut o lungă întrevedere cu d. Stătescu, a replecat aseară la postul seu. Ştirea data de un confrate că ministrul justiţiei arfi hoterît deplasarea d-lui Burada nu pare ca trebuie se se adeverească. X D. Chiriţescu prefectul judeţului Teleorman se află de eri in Capitală. D-sa a venit probabil case primească felicitaţiunile ministerului pentru isbenda ce a dobândit în alegeri. X Intre deputaţii din opoziţiune care au sosit azi în Capitală este şi d nul Emil Mavrooordat ales al colegiului l-iu de Iaşi. X Azi peste zi mai mulţî din deputaţii colectivişti noul aleşi au fost la Eforia Spitsl-lor pentru a se prezenta beizadelei, şi a’i mulţumi de concursul ce le a dat ca prezident al comitetului central al partidului guvernamental. Luminăţia Sa s’a întreţinut cu obicinuita’! afabilitate cu toţi vizitatori sei. X Mâine la 2 ore după amiază d-nu Radu Mihai ministru de Interne va întruni în sala Consiliului miniştrilor pe nouii deputaţi colectivişti deja sosiţi în Capitală. X D. Mihail Ferichide a primit azi corpul diplomatic. X D. Gheorghe San Marin a însărcinat pe d-nii Petru zis Henri Corlazzi, fost Prefect şi actualul deputat de Dorohoi şi pe d. Gheorghe Hagi Pan-telli se ceară d-lui căpitan Derescu satisfacţiune pentru bătaia ce a primit aseară la balul mascat din sala Băilor Eforiei. D Derescu însă a declarat, încă de aseară, d luî Sin Marin «că nu se bate cu August de la circ.» Guvernul a pus la arest pe căpitanul Derescu, iar d. San Marin care a înjuratşi provocat (şi aceasta o ştie chiar procurorul general) pe d. Cio-cârdia pentru acte sevîrşite cu ocazia exerciţiului funcţiunii sale de preşedinte de tribunal, se află încă liber. Toţi ofiţerii au luat partea d-lui căpitan Derescu. X Am dori se ni se zică cum se face că gen. Maican care a publicat o scrisoare în l’Indâpendance Roumaine n’a fost pus la arest, când d. căpitan Văcârescu a fost pedepsit fiindcă a scris o scrisoare în Epoca fără autorizaţia şefilor săi. X Diseară Camera de comerţ din Bucureşti zice «Unirea» va ţine şedinţft secretă, In care se vor discuta, Intre altele, şi propunerile comisiunel ce a cercetat memoriul asupra tâbâcăriei prezentat de d. Gr. Alexandrescu. X Alaltâ-erl jupîn Nichi Fremden-sohn care a doa zi chiar după ce a trebuit se renunţe la speranţa d’a fi ales deputat ’şî a reluat funcţiunile de şef al Cabinetului d-lui Radu Mihai, gâsindu-se la ministerul de Interne tn camera d-lui Moscuna, secretarul general, acesta îl a întrebat ce ştie despre starea sănătâţei d-luî de Willamow. Jupî-nul reu informat, a respuns că primul secretar al legaţiunei Rusiei a murit şi că, în ce ’l priveşte. Ii pare foarte bine de aceasta căci d. Willamow era vrăjmaşul actualului guvern român căruia a făcut mult reu. Garantăm absoluta exactitate a răspunsului lui Nichi. X Mâine Sâmbătă la 6 Februarie Societatea de ajutor reciproc «Gutem-berg» a lucrătorilor tipografi din România, va da în sala Băilor Eforiei, un bal pentru sporirea fondului so-cietâţeî. Balul promite a fl din cele mai splendide. X D-şoara Thereza Straiiescu absolventă a facultâţei de litere din laşi a fost numită profesoare supleantă la catedra de Istorie a şcoalei centrale de fete din laşi. ŢUICA DECERESIANU DIN ANUL 1880 Lamagazinul ele coloniale N. I0ANID & C"° Bucureşti, Strada Lipscani, 3. Bucureşti BUTELIA DE I LITRU, LEI 2. SE ARENDEAZA viitor partâ mea A in moşia ŢIGaNEŞTI-CALONFIREŞTI districtul Teleorman la distanţă de 10 minute de Alexandria, tn întindere de 1700 pogoane arabile toate, Case mari de locuinţe, magasli pentru grâu si porumb mari. Doritorii se vor adresa la Radacţia acestui ziar. ULTIMA ORA Paris, 16 Februarie.—Banca Fran-cief a fixat scomptul său la 21/2 la suta. Londra, 16 Februarie. — Banca de Englitera a fixat scomptul săfl la 21/2 la sută. Londra 17 Februarie. — Se anunţă din Berlin ziarului «Standard» că, cu toată amabilitatea raporturilor ce există 'filtre Corniţele Şuvaloff şi Prinţul Bis-marck, negocierile relative lacestiunea bulgărească nu fac nici un progres. Rusia pipăie terenul; ea n’a făcut încă nici o propunere. MARELE CIRC SÎDOLI Astu-zi si în toate Z;ileljd' MARE REPRESENTATIE IN ZILELE DE Dumineca si Serbatoare DOUE MARI REPRESENTAT1UNI Una la 3 ore p. m. şi alta la 8 1/2 Mercurea şi Sâmbăta REPRESENTATIUNE HIGH LIFE In fle-care seară debutul d-lui Ru-dolpho manufletist şi imitator de paseri. indeputui la 8 1 /2 ore seara Debutul d-soarel Belfy Baus, celebra artista de înalta şcoala de călărie Cu stima, TU. S1DOL1 Director. DOCTORUL P. J. STOJENESCU Dela facultateade medicină din Paris, dă consultaţiunr de maladii interne şi veneriene, în toate zilele dela 3 plnă la5 p. m. Pentru săraci consultaţiile sunt gratis. 610 Strada St. Gheorghe noă|2o. Vezi anunciul pagina IV-a BUN SI NU SCUMP P IM* FABRICA DE CONSERVE NAŢIONALE Fondaţi la anul IST9 sub firma C. T. CHRISTOFOR „LA MARINAR« Calea Victoriei, No. 100, vis-â-vis de Cişmeaua Roşie sub Jockey-Club. Pentru concurenţă se vinde cutiile mal mart ca ale altor fabricanţi cu 30 la sută m&l eftin : Mazăre boabe extra Fasole fină . . Bame .... Pătlăgele vinete. Dovlecel . . . Tarhon . . . Ghiveciu . . . Ardeiu gras . . Ciuperci . . . Sparanghel, cutia e « § § o o 4) V «*= a- a- M * î o -e ei s O 5 O 2.50 VIM RI DE MASA ALESE Conservate de mine in propriele mele pivniţe Viu negru de Vicorestl vechi de 4 ani Litru fr. i. | Vin alb de Dragaslani vechi de 4 Ani Litru fr. 4. 54^ Cu stima C. T. CHBISTOFOR DE ÎNCHIRIAT Să SS& strada sf. Apostoli No. 42, aproape de cheuri. Curte foarte spaţioasă. Doritorii să se adreseze Calea Victorii No. 74. 638 D™ M. HRISTODORESCU FOST INTERN AL SPITALELOR de la 3 la 5 d. a. No. 5, Strada Lipscani, No. 5. BOALELE SIFILITICE NEPUTINŢA BARUATEASCA Vindecă după cele mal noi metode radical fără durere şi tmpedicare, după experienţa de 17 ani. Specialist tn boa-lele lumeşti. DR THOR Strada Emigratu No. 3, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi. (Tramvay.) Consultaţii de la 8 dim. până la 6 seara. Loc separat d'aşteptare pentru flecare. / uut vh iiuiun BUCUREŞTI STRADA PRIMARII N«. 26 Face cunoscut persoanelor care n'aii mal găsit locuri la începerea anului şcolar curent, că s’afl mai adăogat un dormitor şi o cameră de studii. 672 CREDIT EN BLANC Un financiar de toată tncrederea se pi>r’ ii dispoziţiunea d-lor comercianţi fsbri-canţî, proprietari, etyj. cari ar "avea nevoe de daraverl bâaeţ''' asupra uneia din Capitalele Europei. A se adresa d’a dreptul la X. Z. 6. War-wick Street, Regent Street, London W. Corespondenţele se primesc în limbele : Engleza, Franceză. Germană sau Italiană. 598. ALBERT BAUER INGINER SPECIAL Strada Coltei, 49. — Bucureşti MORI FABRICI^ spirt TOT FELUL DE MAŞINI Mare deposit de toate uneltele al accesoriile pentru exploatarea fabrlcelor PIETR E DE MOARA CURELE. CUCIUCURI GAZE DE MATASE, LUMINA ELECTRICA. 139 ' BALURI MASCATE Sala Băilor Eforiei, Joia şi Du mineca. www.dacoromardca.ro EPOCA - 6 FEBRUARIE m CASA DE SCHIMB !. M. F E R M 0 Strada Lipscani, Xo. 27 Cumpera si vinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Cursul Bucureşti 5 Februarie 1888 Cnmp. Vend. 5 0/0 Renta atnortisabila 94 3 4 93 1/4 5 0/0 Renta perpetua 99 1/2 91 1 2 6 0/0 Oblig, de Stat 88 3 4 89 1/4 6 0/0 Oblig de st drum de fer 7 0/0 Scris. func. rurale 104 105 5 0/0 Scris. func. rurale 89 89 1 2 7 0/0 Scris. func. nrban* 102 i l 102 3 4 5 0/6 Scria func urbane f. 0ţ0 Scria. func. urbane 95 96 85 1 2 86 Urbane 5 0/0 laşi 75 1 4 75 1 2 8 O/o împrumutul comunal Ublig Casei pens (leiiOdob.) 73 3 4 74 1 2 210 215 Împrumutul cu premie Acţiuni bancei n»tion. 35 37 (020 1030 Acţiuni «Dacia-România. 220 230 » Naţionala 200 210 • Constructiuni 80 90 Argint contra aur 16 16 25 Bilete de banca contra aur 16 16 25 Florini austriaci 2 01 2 02 DEPOUL FABFIICEI DE SRT!COt|_ŢEC«NÎCE H lKi: ASORTIMENT DE CURELE DE TRANSMISIUNI Garantate prima calitate CURELE DE CU S U T TUBURI DE CAUCIUC Cu spiral* si tara spiral* TABLE DE C\UCIUC PENTRU GARNITURI RONDELE DE CAUCIUC REGIMUL DE LANA AL PROFESORULUI DOCTOR JAEGER RECUNOSCUT CA CEL MAI EXCELENT Medaliat acum lu urma, de juriul medical din Londra cu MEDALIE DE AUR UN STUDENT cu bune cunoştinţe de matematic), caută mcdi-taţinni de clasele gimnasiale, sau ca repetitor la vre un pension. A se adresa sub iniţialele O. li Strada Griviţel No. 91. MS CURELE ELEVATORII PENTRU MORI % ■concep Sub-semnatii avfind numai noi singuri.dreptul de a fabrica vestminte de lănă ce se poartă, pe dedesupt vestmintezise Normale, precum şi cuverturile de paturi în lăni curată da Cămila, garantând contra racelei şi a reumatismului. Declaram ea na recunoaştem ca veritabile de cât flanelele ce se găsesc in magasinul A S B E S T STICLE PENTRU NIVEL DE APA OTTO HARN1SCH Bucureşti— 1, Strada Modei. 1 —Bucureşti Aproape de gradina Episcopiei 587 72. CALEA VICTORIE', VIS A-ViS DE PALATUL REGAL D* JfcGFR W. BFNGER S Soehne SIUTTGART. 1‘reeiurile de vânzare originale a le Fabrice! dupe mărime Cămăşi de bărbaţi pentru iarnă de la 4 0 p:\naia 4 8 Iei Ismene de barbeţi şi femei pentru iarnă de la 4 0 pftnn la 4 3 lei Flanele de barbeţi şi femei pentru iarnă de la O pdnn la 43 lei Un numărmal gros contra reumatismului un leu mai mult. tt CASA DE SCHIMB MOSCU NACHMIAS 7V*. 8, In palatul Principele Dimitrie Ghika Str. Lipscani, In fada noei cladir Bancei Naţionale (Dacia-Bemilnia) Bucureşti Cumpără si vinde efecte publice si face #ri-ce schimb de monezi Cursul pe ziua de 5 Febrarie 1888 Renta atnortisabila romana perpetua obligaţiuni • 3000 » » » 2 piei re » 42 » 3800 Esecutează repede or-ce Jucru de urnătorie sati mecanică; precum: olane simple şi ornate. Mare a sort iment de moblile pentru j fradină, armamente pentru graj-url şi teascuri de vin, etc. Mare deposit de grinzi de fer, raiuri pentru vagoane, Deaeauvile, teve «luturi. Marc asortiment de pietre «Ic moara. Lu Ferle-sous-jouars PENTRU FEMEI Itoale fenieesti.—Cunoaşterea si viu-d«-care lor Alcătuite dupe mai wulli autori de doamna A Sophie Aceasta carte, care cu drept cuvânt s'ar putea numi populara, descrie somnule dupe care se poate deosebi o boala dc alta şi Învăţ» foarte lămurit cum se poate vindeca toate boalele fe-meeştt, pracum: period neregulat, period cu dureri si or-ce tulburări a acestei funcţiuni poala alba si alte scurgeri; toate boalele de mitra ca umflarea mitrei, caderea lasarea in jos) a mitrei, etc.- coloroza si anemia. Sfaturi femeilor care nu fac copii pentru a sti cum se se caute. La fie-care boala se arata leacurile şi miiloacile cele mal bune pentru vindecare. Medicamentele nu sunt costisitoare şi le poale or-cine pregăti acasă. Nu putem In dea-juns recomanda lumel suferinde aceasta carte a căror sfaturi urmate se fie sigur or-cine ca seva vindeca. In capital», cartea se vinde cu 50 de bani la librăriile loaniţiu, Alcalay şi la alte librarii, precum şi la chioşcurile de jurnale. Se expediază franco In toate părţile ţârei, or-cul va trimite 55 de bani In mârct poştale la adresa: d-na A. Sophie Strada Sf. Ioan nou No. 16 Bucureşti. 6j7 L. LEGRAIVD, Paris, Huo Suini Ifonore, 227 ESS-OB I Z A SOLIDIEIEE PARFUMURI CONCRETE INVENŢII'NIC SISTEMATICA BREVETATA IN EBAXCIA SI IN STREINA TAIE PARFUMURILE ESS.-ORIZA, preparate printc’un procedeu nou poseda un grad de concentratiune si de suavitate pân’acuma necunoscut Ele sunt Închise sub forma de Creioane sau Pastile, in nişte flacoane mici sau cutii de toate genurile ce sunt foarte usioare de purtat. Aceste Creioane-Parfumuri nu se evaporează, si se pol inlorui in tuburile lor, cAnd sunt usate. Ele au imensul «ivantagiu de a umple cu mirosul lor, fara a le Inmuia sau a le strica, obiectele supuse la contactul lor. E DESTUL A FRECA US0R PENTRU A PaRFUMA IN DATA Jv <«/ A. V A» * V O «■ o 4/ «9 si toate obiectele de L1NGER1B, de PAPETAR1E, etc., etc., ele. DBP0S1TEJN.T0ATB PARFUMBRULfi atalogul Parfumurilor cu preciurile sunt trimise FRANCO la cerere * v PRINCIPALE DIN LUME A FACE AVERE IN MI RT TIMP CE TREBUE FĂCUT Nu trebue să se „că operaţiuni de Bursă. Nu trebue să se cumpere bilete de loterie. Nu trebue să se joace. Nu trebue cunoştinţe.Toată lumeachiar şi doamnele pot profita Dovedit şi aprobat. Pentrr a se prijQi importantete instrucţil, săsescrie'c omâneşte imediat Paris 8, Rue de Bag-neu Arpech AU <£ă jS) Calea Victor*iei, IVo. 55 (fondat in anul 1852) SE GASESTE SPECIALITATE DE VINURI FINE SI Ui\ MARE DEPOSIT DE CONSERVE ALIMENTARE Cu preciuri moderate •XlXi X LEGAT0RIA DE CÂRTI STRIGA BISERICA (CHEI No. 10. CASA BISERICEI DINTR'O ZI BUCUREŞTI In acest atelier se esecuta ori-ce lucrări de Le-gatorie, Papetarie, Galanterie si Cartonage, ase-manea efectuează Registre de Comptabtlitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-ce mărime si liniatura mecanica cu preciurile cele mai moderate. Teilor IVo. Previh pe suferinzi, că In această casă care este actualmente administrată de subsemnatul, gieesc cea mal bună şi compleota îngrijire, camere i gienice, serviciu cel mal conştiincios şl neincelat supravegbiat, având la dispoziţie or-ce doctor din capitală. Se pot face zilnic or-ce pansamente inhalaţie, fumegaţie, toaletă pentru d? me etc. Pentru or-ce desluşire se poate adr« sa in toate zilele verbal sau inscris cf tre direcloru. G4S G. 1. Levezeanu. rJV.... . «UCi? x COFETĂRIA SI FABRICA DE LICHERURI TANASE D. CRETULESCU STR. CAROL HO. 17, AUTURI CU BISERICA CURT A VECHE SI VIS-A-AIS DE ANTREUL PIECEI Am pus in consumaţie o mare cantitate de Romuri .Inmaira superioare cu Ici *,40 I tru şi diferit* alte romuri de la rcnumitela Case Rcnolie ni Străin din Bermen Pentru d-nil co'mercianţl ce vor voi a lua in eantiiâţl mari, se va reduce preţul O mare cantitate de dulceţurldin toate fructele cu vanileşi fără vanile şi cu pre-ciurl foarto efline Bomboane, Şampanie din fabricatiuma de licbcrun de aci. Ananas, Benedectin, Cuirase, Sarlrez. Pipermant, Vanile Rose, 3 fr. litru. Diferite patiserii proaspete şi prăjituri proaspete in flecare zi, o adevărată matlica de Ilio. Mare deposit de rachiuri bune si îndulcite pentru menagiul casei Mare depuşii de spirl rafinat şi de maşină. Primeşte comande pentru logodne, j, nunţi, botezuri şi soarele. S rviciila cele mai alegante si esecutate d# mine personal Deposit de distinsă ţuică. Ser-ici le mele llind «unoscute. I' Toate aerate mărfuri se vând er preciuri moderate. Cu inala ştim', « T “• CREŢ UI * DE \mm IMIII itl IN PARCHETE Ilfov, spre Mo- 1. Pe moşia Greceî de sus, şia CăldăruşanI. 2. Pc moşia Soeetu judeţul Dîmboviţa latul Coj Ştefan tre gara Gliergani şi satul ____ -Ojasca Co.v.îestl. A se adresa la proprietar'1^ Clofan r uiLUUU Grecianu, Bulevardul ţ^emleC î Bucureşti >?«DRDIA ROMANA i' COWOCARE Lonfo'-jj, gr, cjm ,latute ^ voiului dat de comite (U| socjclaje| |n şedinţa sa de I» »6 la-a. c, avem onoare a ruga pe d-nil meni-..ral societaţeT, se bine-voiasc» a se Întruni tn adunare generala ordinara, Dumineca la 7 Februarie curent, orele 8 seara In localul societa-ţei din Str. Regala No. 17. Cestiunile la ordina zilei sunt următoarele : 1. Darea