ANUL III No. 055
A DOUA EDITIUNE
JUOI, 4 (16) FEBRUARIE 1888.
to.yr—i
15 B ANI NUIVIEBUL
ABONAMENTELE
ÎNCEP LA I 81 16 a FIE-CARE1 LUNI 81 8E PLATE TOT-D’AUNA ÎNAINTE
"a*1
IX BUCUBESCl La casa Administratiunei IN TABA: Prin mandate poştale.
Pentru 1 an *0 lei, 6 luni *0 lei, 3 luni iO lei.
IX STHEFA'ATATEt La toate officiele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei 6 luni S5 lei.
LA PARIS i Segaseste jurnalul cu SECent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Ger-niain X*. 84.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
REDACŢIA
!\'o. 3. — Plata Episcopiei. — Ne. 3.
h 15 BANI NUMBRUL
ANUNCIURILE
N ROMÂNIA SE PRIMESC DIRECT EA AOMINIS TRATIA ZIARULUI
La Paris t la Agrare Havaa, place de la
bowrse. I.
Agrnre Librr, rue Xotre Dame des Victoires 10, (Place de la Bourse) pentru Paria, Pranrla, Germania, AuMtro-Uugaria, Italia Si Barea Britanie.
Anunciuri pe pag. IV, linia 3C bani, anunciur si reclame pe pagina treia Z lei linia
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B.
ADMINISTRAŢIA
Mo. 3. — Plata Episcopiei. — Mo. 3.
SEAI - ZECI
CONTRA
O SUTA OPT-SPRE-ZECE
AFACEREA MAICAN
HOŢII COLECTIVISTE MORFINISMUL SOCIAL TURBAREA ADMINISTRAŢIEI
LA BRAILA
ROMANIA IM TRIPLA ALIANŢA
CASTELE TRAGIC
ŞEAI-ZECI
CONTRA
0 SUTA OPTSPREZECE
Alegerile ce trecură au o însemnătate mult mai mare de cât ne pare noue, în primul moment al succesului, In înfierbânţeala luptei pentru dărîmarea colectivităţel.
Ele nu însemnează numai condamnarea bandei ce ne guvernă, dar mai cu seamă a sistemului care a dat naştere acestei bande, şi voinţa tare a ţerei de a se întoarce la practica cinstită a adevăratului regim parlamentar.
In adevăr, sunt aproape două-zecl de ani de când guvernele n’au a-vut în camere minorităţi aşa de formidabile, nu numai ca prestigiu, dar şi ca număr.
In ultima cameră de sub guvernul d-lui Catargiu minoritatea nu is-butise să dobândească de cât treizeci şi cinci de scaune, şi totuşi ziarelor oposiţil strigau că ţara s’a pronunţat şi că a condamnat guvernul. Şi de fapt n’a trecut mult şi guvernul conservator a trebuit se se retragă.
Ce să zicem astâ-zicând, cu toate presiunile cele mai neauzite, opoziţia surprinsă şi nepregătită de lupta electorală a isbutit totuşise câştige şeai-zecl de scaune şi să trimeată în
parlament pe mai toţi oamenii săi însemnaţi ?
Ţara a condamnat guvernul personal şi imoral al d-lul I. Brâtianu şi a arătat ferm voinţa sa de a fi guvernată potrivit spiritului legilor şi instituţiilor sale.
In ţări mai deprinse cu luptele politice şi cu o practică mai îndelungată a regimului parlamentar, cele şeaî-zeci de scaune dobândite deo-poziţie contra celor o sută opt-spre-zece dobândite de guvern, n’ar însemna mare lucru. La noi însă, unde Statul dispune de mijloace aşa de mari şi unde presiunea guvernamentală în alegeri este aşa de puternică şi de intrată, din nenorocire, în obiceiuri, resultatul alegerilor este o victorie strălucită pentru opoziţie şi
o înfrângere sdrobitoare pentru guvern.
Acest lucru l’a înţeles ţara,i’a înţeles colectivitatea şi se sperăm că l’a înţeles şi regele.
Colectivitatea este in agonie.
TELEGRAME
AGENŢIA HAVAS
Viena, 11 Februarie.
(Cale indirectă). — Ca şi mal tna:nte, se continuă a se semnala cele mal mici ştiri safi incidente ce se comentează cănd tn-tr’un sens pacinic când tntr’un sens pesimist.
Azi, se justifică curentul pacinic prin ştirea, a cărei confirmare de altmintrelea e tncâ aşteptată, trim'teriî la St. Peters-burg a generalului de Werder tnsărcinat cu o misiune a împăratului Germaniei; prin publicarea discursului prinţului Bismarck în Monitorul Oficial rus şi prin cel din urmă articol al ziarului Nord.
Asemenea se face să circule ştirea că un consiliu militar s’a t<nut la Ţarul, şi că generalii Hichter, Gurko şi Costanda ar fi sfătuit să nu se mii trimeată noul trupe la graniţă. Se zice că, în acest consilia, Ţarul rosti cuvintele următoare: «Prinţul Bismarck are dreptate; nu voiesc răsboifl »
Să mal apropie de toate astea limbagiul unor ziare ruseşti, precum «Novoie Vremia şi «Grachdanine» care emit opiniunea că nimeni nu poate să facă mustrări prinţului Bismarck, pentru aceia ca el caută să se folosească de greşelile comise de Rusia, şi care conchid zicând că Rusia, trebue acum să se concentreze înăuntru pentru a dejuca toate intrigele ce se fac în Sud, şi a conserva mâinile sale iibere în Europa.
Este evident că noi intrăm într'o perioadă în care ştirile se vor contrazice pe fle-care zi, pănâ ce un fapt patent va veni dintr’o parte safl din alta, să arunce o altă lumină asupra siluatiunil. In or-ce cas, se poate prevedea că această perioadă va line un oare-care timp.
Antecedentele generalului ]VIai.oa.ia
Generalul N. Dumitrescu-Maiean, fratele colonelului Maican, pe când era căpitan, a deschis un magasin în Galaţi Strada Portului, punând d'asupra uşei o tabelă lungă de 5 metri, cu firma: N. Dumitrescu Maican et C nie. Vindea ferârie en gros şi alte articole din streinătate, având legături cu mulţi fabricanţi streini, pe care le cultivă şi azi.
Era căpitan în flotilă în activitote şi comerciant.
Lucrurile de care avea trebuinţă pentru flotilă, căpitanul N. Dumi-trescu-Maican le cumpăra de la N. Dumitrescu-Maican et G-nie, comerciant.
Aflând aceasta, ministrul de resbel de atunci d. gen. Florescu a ordonat o anchetă, în urma căreia, constaten-du se faptul, căpitanul Maican a fost pus în disponibilitate.
In această situaţie l’a găsit d. I. C. Brâtianu, când a venit la putere la 1876.
Ghesefturile Maicanesti si ziarul „Resboiul“
Ziarul «Resboiul», reproduce în numărul săfl de azi, denunţarea pe care a pu-blicat’o îucâ de la 14 Martie 1880, privitoare la cumpărâtoarea de obuze, de către colonelul Maic&n.
Cinstea obuzelor de 9
într'o ţară, a fost însărcinat un ofiţer superior să meargă în străinătate şi să contracteze facerea unul Însemnat număr de obuze pentru calibru 9.
Acele obuze ah eşit proaste de tot şi periculoase—esplosând răii, In gura tunurilor sau chiar în şi pe lângă che-soaoe.
file aQ fost contractate de acel ofi-cer cinstit, cu câte 7 franci bucata.
Apucat hind fabricantu pentru ;eaua sa confecţie, el declară că adevăratul preţ contractat cu acel cinstit şi riguros ofiţer .... era numai de 5 fr. bucata.
Comerciul neavând multe scrupule, fabricantul semnase, In plus 2 fr., bacşişul pentru punga contractantului.
Lucrul e dovedit astăzi, in acea (ară.
Acel cinstit, scrupulos şi riguros ofi-
ţer cumpără imobile.., adică se asigu-rează contra furtunelor viitoare.
Avem să întrebăm pe ministerul de râsboiu al acelei ţări: cum se face că a-cel ofiţer încă nu este trimis, acolo unde merită să fie ?
Căci lumea ’l întreabă : de unde al făcut avere, domnule locotenent-colo-nel dacă nu din comanda obuzelor? !
HOŢII COLECTIVISTE
l.n Crniovn în timpul alegerci hnlolnuitiliii dc In colegiul i iu, d. colonel Anrlrnnescu declara in sala chiar a primăriei facle cu mai miilic persoane intre cai re si d Tache loneseu, ca istoria furtului unei gcanle severslt de entre bariu Miluit pe cănii era in anuala, este cu totul adeverit ta. Colonelul Andronescu a a-daus ca are cunoştinţe personale asupra acestui episod din viata asa de bogata in infracţiuni la codul penal a onorabilei Excelente de la Interne.
In privinţa călătoriei d-lui Cos-lineseu în streinnlate trebue se reclificnni informnliiineai noastră primitivii, in sensul următor:
I). Costinescn a mers la Londra pentru a pune mâna pe o corespondenţii «lin cele mai com-promileloare pentru d-sa si datând din timpul rescumperaril câilor ferate.
Putem spune insa ea alţii îi au lual’o mai înainte.
Azi dimineaţa d-nu Itrntinnu a fost vezut trecend dinaintea re-«laeiiunel noastre braţ la braţ cu d. colonel Maican.
Putem afirma ea, înea de mai niulli ani ziarele americane, între care «Xew-York Herald» au vorbii de trulicurile colonelului Maican. pe care d. Itrulianu se preface ea azi le-a aliat.
Mai putem adaoga cu într’o zi la \ew York, in casa consulului Mt^xican se alia col. Maicau si un redactor al zbirului «Xew-York Herald». Acest din urma ne-sliind ca persoana care crea »aţele crea «i. Maican, a vorbit despre traiicurile acestuia.
Coi. Maican s’u ailal alunei in-tr’o asa situaţie, in câl a fost silit se provoace In duel pe redactorul ziarului american.
Acest diu urma ii a respuns ca nu numai nu se va bute cu dânsul, dar inca refuza sa se bata cu or-ce român; cuci isi poate da seauiu ce fel de oameni siiul românii duca pe dânsul a găsit cu cale se 1 triuieata guvernul român iu streiuulute, si duca el represiula crema soCielulii române.
lie aceia se vede, a spus d. 1. Itrulianu, in camera, la sfersilul ultimei sesiuni: cu chiar in cafenelele diu Xew-York se vorbeşte de oneştii tea uoastra si de progresele făcute de Ituinâni.
(Va urma).
MOllFMLL SOCIAL
De doi-spre zece an; de când nu mai putem face un pas în istoria ţârei noastre fără a ne întâlni cu jafuri şi tâlharii, pare câ simţul nostru moral s a preschimbat cu desăvârşire.
Precum unele trupuri se obicinuesc cu morfina şi nu put trai dacă aceasta otrava nu se sti ecoara prin vinele lor, asemenea am ajuns sâ vedem barbaţt de o Inse natate politica netăgăduita, care nu pot *jde cât a-lăturl cu tâlhari, care nu -unt mulţumiţi
www.dacoromanica.r
dacă n’afl strîns mâna unul pungaş şi n’aO îmbrăţişat seara obraji unul coţcar.
E un fel de morfinism social, e o trebuinţa de a trăi într’o atmosfera de putri-gaio 1
Priviţi ce se întâmpla asttzl; Un colonel şi un genera] sunt învinovăţiţi că aQ furat statul în modul cei mal neruşinat; aO furat ţinând o comptabilitate în regula, spre a’şl putea face la sfârşitul anului bilanţul tâlhăriilor.
Până să se pronunţe justiţia,’dol-spre-zece coloneii aO venit şi aO iscălit un act de culpabilitate, iar ministerul tn zibavnica sa graba de a spăla onoarea armatei, numeşte o comisiune compusă din trei generali.
Te aştepţi, dupfi o asemenea hotărâre, să vezi că se face golul în jurul culpabililor; te aştepţi se întâlneşti un sentiment general de indignaţiune, te aştepţi cel puţin se nu mal vezi în fraţii Maican de cât nişte oameni aşteptând în întuneric verdictul judecăţilor.
Amarnic te înşeli 1
Ministrul de rCsbol se plimbi la braţ pe strade dimpreună cu vinovatul, generalul Cer-nat, unul din membrii comisiunel, joacă la clubul regal, o partida de preferanţa dimpreună cu colonelul Maican, In sfârşit generalul Budişteanu îşi taie biftekul la aceiaşi masă la care vinovatul îşi mănâncă friptura de peşte!
Nu mai e compltimire din partea judecătorilor şi din partea Ministrului, e un fel de răsf«ţare, un sentiment de satisfacţie din parte-le.
E morfinismul social care le a intrat în vine şi fără de care nu pot să trăiască t
TUimilEA ADHIMSTRITIEI
LA
BRAILA
Persecutiuni îngrozitoare. — Ba-taia fraţilor Silistrareanu. — Perchizitiuni domiciliare Destituirea comisarilor ce politie.—
Alte infamă.
Exasperarea colectiviştilor din causa căderii în alegeri, a ajuns la culme.
D. Gr. Geani, candidatul guvernamental care căuta prin alegerea sa să ’şl refacă o situaţie în Brăila şi să ’şi repare averea compromisă, a ajuns într'o stare de exasperare nespusă; iar prefectul Luca loneseu ameninţat că va fi dat afară din prefectură, caută să scornească fel de fel de infamii ca să scuzese neisbânda sa In alegeri.
0 dovadă câ aceşti oameni şi aQ pierdut minţile, e şi faptul scoaterii armatei în contra poporului după alegerea colegiului al treilea, adică după ce alegerile erau sfîrşite.
Alte infamii însă s’8u înscenat cu o-casia b&lolagialui, şi mai ales după căderea candidatului guvernamental Gr. Geani.
Persecutiuni îngrozitoare
A doua zi după balotagiul col. II, aQ început nişte persecutiuni Îngrozitoare, bată! şi arestări In masa.
Cârciumaril la care trăseseră delegaţii coi. 111, cu opt zile Înainte, au fost duşi cu forţa la poliţie, bătuţi şi siliţi să facă declaraţiuni câ s'aQ dat bani a-legătorilor.
Pe urmă Insă când au scăpat, el aQ venit şi bQ declarat câsub imperiul violenţii aQ făcut acele declaraţiuni.
Bataia fraţilor Silistrareanu
Fraţii Silistrareanu la c\re să adună In tot-d'a-una cel mat mulţi delegaţi, aQfost ridicaţi de acasă de către 30 de agenţi poliţieneşti, duşi la politie, bătuţi In faţa prefectului, şi siliţi să facă de-claraţiunile ce li să dictau.
In urmă Insă, ei autelegrafiat procurorului general ca aQ fost siluiţi ca să facă asemenea declaraţiuni.
Şi aceasta depeşă aQ adresat'o procurorului general, cu tuate că au fost a-menmţaţi, când li s a dat drumul, că vor fi bătuţi şi câ li se va d&foc caselor lor daca vor Jndrâsni să dea vre-o desmin-ţire.
înspăimântaţi de aceste ameninţări şi ne mal Indrăsnind să stea In Brăila, d-nu Filipescu i-a adus în Bucureşti şi el sunt la disposiţia M. S. Regelui, care a declarat că vrea să i se semnaleze fapte precise, şi să se convingă de ingerinţele administraţiunil.
Perohisitiuni domiciliare
Perchiziţiunl domiciliare aQ fost făcute; la mal mulţi cetăţeni asemenea perchiziţiunl s’aQ făcut in absenţa judecătorului de instrucţie.
S’a făcut perchiziţiunl Ia d. M, Marghiloman.
Insă nu s'a găsit nimic, afară de lis-stele alegătorilor pe care compta d-nu Marghiloman şi care acum sunt desemnaţi persecuţiunil şi sălbătăcil adminis-traţiuniî.
Unul din alegători interogaţi, anume Dimache, a declarat că n’a auzit că d. Marghiloman ar fi dat bani, dar câ a văzut pe d. Triandafll, candidatul guvernamental dând 5 hârtii de câte 20 de franci unui alegător pentru a'şl plăti licenţa.
«Nu te Întrebăm despre aceasta» a răcnit către dânsul procurorul.
Destituirea comisarilor de politie
Văzând ca nu-şl atinge scopul, prefectul a ameninţat alaltâerl pe câte-şl 4 comisari de poliţie, ca daca până a doua zi la 12 ore nu va găsi fle-care 10 martori care să alesteze că oposiţia a dat bani, ei vor fi daţi afară.
Şi în adevăr erl, trei comisari din patru, dintre care comisarii Sisea şi Stegărescu aQ fost destituiţi.
Alte infamii
Intre alte infamii, procurorul şi judecătorul de instrucţie aQ spus câ d. Filipescu a primit prin poştie un grup
de 70,000 de Iei.
Daca lucrul ar fi adevărat,el ar putea lesne fi probat şi desfldem pe aceşti mi-serabill se dovedească ceea-ce aQ a-fiimat.
Prefectul a mers prin comune rurale ca să cumpere martori care să dovedească câ d. Filipescu a cumpărat voturi.
In timpul acesta, arestările şi bătăile urmează la Brăila.
Autorul principal a tuturor acestor infamii e procurorul, a cărui destituire a fost cerută Încă de 8 zile de procurorul general, din causa scandalului organizat de dânsul, după isbânda opoziţiei la col. 111; şi judecătorul de instrucţie asupra căruia planează acu-zaţium din cele mal grave.
PARTIDUL NATIONAL
__	9
„LUn amic al nostru politic şi un distins scriitor ne trimete spre publicare următorul articol:
Un lucru nu e de tăgăduit.- alegerile care de abia s’au isprăvit,aceste falnice alegeri, prevestitoare de cădere pentru un regim putred,n'ad fost opera Opoziţiei oficiale, care s'a mirat de isbândâ nu mai puţin de cât guvernul de învingere. Aceste alegeri Ie a făcut ţara, le a făcut alegătorul provincial, micul proprietar şi arendaş , profesoraşul, bogasierul, meseriaşul , preotul cel drept credincios, moşneanul şi re-zaşul, săteanul plugar, vecinicul asuprit, vecinicul deşmoştenit, acela care plăteştefârâ ase folosi,acela care poartă toată sarcina şi povara, pe când albas-trimea din oraşele mari care s’a aşternut pe divanul vechilor boieri a tras la dînsa tot fructul regimului zis liberal. Omul din judeţe a simţit tn fine ca singurul resultatal regimului patruzeciop-tist a fost, că In loc d’a purta In spete o sută de boieri, II s’a lipit tn spinare trei mii de lipitori care sug mereQ sîn-gele şi măduva lui.
Acela s’a deşteptat, acela a pus mina, acela a lovit.
Bravo ţie, Românei a taeste.isblnda, a ta lauda şi fala, al tăQ cată să fie folosul.
33 luăm aminte, să ne dăm seamă ce
a vrut Românul, care îl a fost gândul când s'a dus voinic la urna.
De subtilităţi constituţionale, de cazuistică bizantina, cu caie se îndeletnicesc leaderil parlamentari, gazetarii cel subţiri şi lăutarii cu diplome, puţin îl pasă lui. Cu asemenea uscături nu se încălzeşte el.
Un lucru a priceput Românul neaoş cu logica lui cea neîncurcată, şi cu mintea sfinătoasă a omului deprins cu practica şi nevoile gospodăriei. A înţeles că e părăsit, că e mâncat, că e sărăcit. Şi a zis : «Cinstiţi boerl din lumea nouă, nu uitaţi mă rog că şi ea sunt aci, sunt om, sunt Român. Am şi ed drept să trăesc: să mă scoateţi şi pe mine la lumină.»
A zis un puternic «în laturi» acestei bande de milionari improvisaţi, care dintr’o noapte de beţie financiară s’ad trezit putrezi de bani, de unde ziua înainte erad calici lipiţi, acestei cete de haiduci surtucaţl care de 12 ani umblă tâlhărind prin parlamente şi ministere, prin licitaţii şi Bănci, ca prin codri.
A zis un puternic «în lături» mişeilor care pentru a’şi mări foloasele şi a ’şi face un sprijin mal puternic s’ad întovărăşit cu jidovi şi cu Domnişori din Berlin.
Căci acolo e toată taina regimului: a-colo e cheia şi lacătul. Cu o dibăcie infernal#, ca să îngenuncheze mal bine şi să înlănţuiască mal vârtos pe biata ţară, a căutat tovar#şI simandicoşl şi stăpâni cu putere cu care se împarţă. I-a găsit la Berlin.
De acolo concesiunea Strussberg , prin care am plătit drumurile de fler îndoit cât fac; de acolo acele tarife meşteşugite care ne-ad închis drumul marii, această fereastră de resuflare a României, ca să nu mal cumpărăm marfă bună şi eftină de la Englezi şi Francezi, pe care îi plătim cu produc-ductele noastre agricole , dar marfa scumpă şi rea de la Nemţi care ne închid graniţele vitelor noastre. De acolo tot materialul de resbel din Germania care ne trece vechiturile de care caută a se desface, material constatat prost de toate somităţile noastre militare, dar de unde s'a luat grase ruşfeturl ; de acolo împrumuturile cele co'osale, tot la Berlin, unde pe lângă dobânda grea, am plătit a doua dobânda şi mai grea, flind-că n’am fost plătiţi în bani ci în marfă proastă, aşa ca camâta ne-a sleit. De acolo datoria de aproape o mie de milione, de acolo agiul de 18 0/q pe hârtia noastră, de acolo forliflca-ţiele Bucureştulul care nu sunt de nici un folos spre apărarea ţării, lăsând Moldova deschisă Ruşilor şi Oltenia deschisa Ungurilor, dar care sunt de neapărata trebuinţă Austriacilor ca citadelă pe drumul Dunărei şi a Balcanilor, şi care mal att pentru Regimul a-vantagiul colosal, ca trebuind 600 milioane spre a Ie isprăvi, este vădit ce neomenos câştig se va împărţi între colectivişti noştri şi bancherii germani care vor da paralele.
Aşa s'a întrupat visul de aur al lui List, a marelui economist şi patriot german. Ţările de la Dunăre se prefac într’o colonie germană : România este astă zi pentru Nemţi cea ce este India
pentru Englejî, o moşie în arendă, exploatată fără omenie, fiind moşie streină; iar noi Românii nişte robi lipiţi pământului, care muncim fără răgaz spre a înavuţi nişte stăpâni fără milă şi durere.
Dar vor să facă şi mal mult.
Ca să ne robească mal bine la dragii lor stăpâni, caută a ne slei şi capitalul nostru mora', a otrăvi isvoiul sacru al conştiinţei naţionale. Prin o politică de trădare vor să ne înstreineze de reli-giunea noastrâ părintească, de tradiţiu-nile noastre naţionale şi istorice, le-gându-ne prin nişte legături fără-de-lege cu vecinicil duşmani al neamului Român, aşa ca să întărim noi singuri cu mâinile noastre suferinţele nepomenite şi sclavia fraţilor noştri de lege şi de sânge.	,
Atunci, când vom fi perdut ţelurile ideale car! sunt viaţa şi onoarea unei naţionalităţi, atunci vom fi cu toţi gata de robie. Atuncea se va zice României: vecinica potnenire. Acolo bate gândul acestor nemernici.
Dar Românul a priceput. S’a ostenit muncind pentru streini. De acum înainte vrea să muncească pentru dânsul, să se îmbogăţească el singur din sudoarea lui. A arăiat’o.prin alegeri; şi tot o dată a arătat oposiţiunel oficiale calea pe care de acum înainte s'a hotărît a merge.
Iată marea învăţătură care reese din alegeri. S’o înţeleagă căpeteniile noastre politice. Vechile denumiri de con servatorl şi liberali, moderaţi,disidenţi, şi numai ştiut câte, nu mal aii astă-zî nici un Înţeles, nici un cuvânt d’a fl. AH remas forme goale. Vremea de astă zi cere neapărat o politică reală şi positivă, adevărat şi exclusiv naţională.
O nouă formaţiune politică, compusă în mare parte, de oameni cari până as-tâ-zî nu s’au interesat la luptele sterpe a partizilor s’a ivit. Un mare interes naţional şi popular s'a rostit. Idea naţională, iată singurul program care să îndestuleze aceste cereri noul ale ţărel. Pe această bază trebue să se organi-seze marele partid tiaţional.
Acest mare adevăr cată să '1 priceapă numai de cât capii oposiţiunel. Să nu Întârzie cu obiceiuri învechite. Astă zi, este vremea. De n’ar pricepe-o astă-zl mâine vor fl nişte generali fără armată, poimâine nişte hoituri părăsite pe drumuri.
Ţara n’are să '1 aştepte.
Vlad Dunarcnuu.
ROMANI A
IN
TRIPLA ALIANŢA
Marele ziar parisian Le XIX Siecle primeşte din St -Petersburg următoarea corespondenţă telegrafică:
Nu suntem surprinşi peste măsură în Rusia, de cele din urmă evenimente, şi de cât-va timp deja ştiam la ce să ne aşteptam asupra sincerităţel nemţeşti.
Din norocire, am luat toate măsurile din parte-ne.
Vecinii noştril Români sunt de asemenea edificaţi.
Visita făcută prinţului de Bismark la I Friedrichsruhe.de către ministrul Stur-
za a îndoit temerile opiniei publice în România asupra tendinţelor germanofile ale guvernului săd.
Se afirmă, că intrarea României în tripla alianţa este hotărâtă în principia şi că d Sturdza nu s’a dus la d. de Bismark de cât a regula situaţia cu dânsul. Este invederat, că în acelaşi scop a mers d. Sturdza şi la Viena, unde s’a întreţinut îndelung cu corniţele K.al-nokv. Afară de Nemţii ce locuesc România, toată naţiunea română este cu totul opusă or-cărel alianţe militare cu Germania şi Austria.
Regele s'a compromis greu, atât în situaţia sa personală cât şi a dinastiei sale, luând partc.a lui Brătianu şi sus-ţinându’l contra opiniei publice.
Este sigur, că intrarea în tripla a-lianţă tntr’un chip definitiv, va fi semnalul unei revoluţii ce va atrage căderea definitivă a regelui urât de popor ca Neamţ şi ca Hohenzollern. Faptul că dânsul n'are urmaşi direcţi, nu va fi de cât un cuvânt mal mult, spre a face să se surpe pentru tot-d’auna dinastia sa.
INFORMAT IDNI
ln vederea alegerii la colegiul al II de Senat ce se face azi la 3 Februarie, comitetul oposiţiunei din Câmpu Lung a adresat M. S Regelui următoarea telegramă :
Sire
Rugăm ordonaţi neamestecul autorităţilor în alegerea senatorială de la 3 corent. Cerem aceasta pentru euvtntul că promisiunea dată de Majestatea Voastră n’a fost respectata la alegerile generale.
Catuncauu, Itranovici, E. Langnda, Kticareanu, And reese ti.
—SHi-
Dupe părerea unor căpetenii colectiviste, actualul guvern a primit ca afacerea fraţilor Maican o lovitură mai grozavă încă de cât cu înfrângerea morală din alegeri.
Impresiunea produsă atât în ţară cât şi în streinâtate printr’un asemenea ne mal pomenit şi îngrozitor scanda1, ridică guvernului Brătianu or-ee remâşiţâ de prestigiu.
Guvernul a primit lovitura de moarte, mărturisea, eri seară, un inalt funcţionar unuiadin intimii sei.
Amin !
O personalitate politică In legătură cu guvernul ne-a comunicat următoarea a-preciere relativ la situaţia politică :
Cea mai mare piedică pentru res-turnareaactualului guvern, dupe părerea unor persoane marcante din corpul diplomatic, stă în legăturile ce M. S. are luate cu Curţile din Berlin şi Viena. D’aceea or-care nr fi mişcarea ministerială ce parţial s’ar putea face spre satisfacţia opiniei publice, totuşi M. S. nu s’ar putea despărţi de dd. I. C. Brătianu şi D. Sturdza cu oare este înţeles în politica externă. La ultima extremitate Regele Carol ar face apel la dd. Carp şi Maiorescu reprfsentan-ţii politicei sale externe.
* Re mâne întrebarea dacă opinia publică se va mulţumi cu ceea ce M S. este dispus a’i conceda.
»-
U nu general Maican care a fost i chemat în Bucureşti a sosit.
D-sa a fost convocat pe azi la ora 4 de comisia de anchetă.
-**-
Aflăm că cei trei generali nsâr-einaţi cu ancheta preliminară în a-facerea fraţilor Dimitrescu- Maican au terminat cercetările lor şi au opinat pentru trimiterea în judecată a a-cuzaţilor.
-ss
Ni se afirmă că d. M. Kogâlni-ceanu va avea în viitoarea sesiune o atitudine într'adever independentă între guvern şi oposiţie.
D sa ar avea chiar intenţia d’a adresa interpelări guvernului asupra ultimelor evenemente.
Numai dacă ar fi sincer !
M.	S. Regele va prezida azi un
Consiliu de miniştri.
In acest consiliu se va începe discuţia Mesagiuluî de deschidere al corpurilor legiuitoare.
Următoarea telegramă a fost adresată din Caracal M. 8. Regele :
Presiunile îngrozitoare comise cu ocasiunea alegerilor afl pus poporul ln mare agitaţiune. El este desperat de faptele sălbatice ale guvernului care a nesocotit porunca Majestăţei Voastre. Alungaţi de la cârma Stalului pe aceşti fii vitregi ai ţârei, care pe toate căile căuta se Ve com-promiţâ în faţa ţâre! ca nu în urmă se fie prea târziu ! ’Mi fac o datorie de român.
Maior Bălăceanu
Ni se spune că colectiviştii vor hotărî în Cameră că pentru stabilirea majoritate! absolute voturile anulate nu trebue socotite ca voturi exprimate. Aceasta pentru a se eviat invalidarea unuia din aleşi: colegiului l-iu de Dâmboviţa, d. Cornelie R Manolescu, care n’a dobândit numărul de voturi egal cu jumătate plus unul din numărul alegătorilor prezenţi.
—SHS—
Azi de dimineaţa ludtre ora 9—10 d. Brătianu mergând la ministerul de resbel, a fost oprit in dreptul redacţiei noastre de colonelul Maican care ’i ţinea calea.
D. Brătianu fiind nevoit să se o-prească, a stat vre o 5 minute în pmrta redacţiei noastre , unde a vorbit cu colonelul Maican.
De acolo d-lor au plecat spre mi-nisteriul de resbel unde au intrat împreună.
In afacerea hoţiilorfraţilor MaicanI aflăm că toate aceste fapte împreună cu actele doveditoare au fost cunoscute de d. Tache lonescu încă de astă toamnă. Cum ir.se ele li fusese denunţate sub condiţiunea secretului, d-sa nu a putut să le aducă la tribuna fostei Camere. Totuşi încă de pe atunci a pus în cunoştinţă de toată acea istorie pe d. Fleva şi pe cei-l’alţl amici ai săi din Parlament.
D-sa era hotărât, dacă Camera încuviinţa o anchetă serioasă cu dreptul d’a chema martori sub prestare de jurământ, se descopere lucrul şi să indice şi martori5 de ascultat.
Cei 14 coloneii cari au formulat procesul verbal privitor la fraţii Mai-cauî, au declarat categoric chiar eri, că în cazul când fraţii Maican nu vor fi trimişi din naintea unui con-
siliu de resbel, ei se vor retrage din armată.
-SB
Unul din comercianţii Capitalei ce face parte din Senat, colectivist convins până eri au făcut următoarea declaraţie:
«Istoria cu hoţiile Mâicâneştilor este aşa de boacănă în cât declar pe onoare că mi’e ruşine se mai merg la Senat».
Vizitele d lui M. Cogâlniceanu la palat devin din ce in ce mai dese. Eri Regele a stat aproape o oră cu d-sa.
Suntem pozitiv informaţi ca d-nul I. Câmpineanu e9te decis a’şî da demisia de primar al Capitalei.
D-nu 1. C. Brătianu a lucrat azi cu M. S. Regele.
D-nu general Lecca a sosit azi din nou in Capitală.
D-nu Poteca, prefectul judeţului Vlaşca, care se află în Capitala a fost primit eri de d-nu Brătianu căruia î-a declarat, că demisia ce a dat d-lui Radu Mihai e irevocabilă.
Din Brăila ni se telegrafiază că răzbunările administraţiuni au luat proporţiuni îngrozitoare. Autorităţile arestez pe cetăţeni fără alt moţii decât că au votat în contra candidaţilor guvernamentali. Scandalul a ajuns la culme şi lumea este revoltată.
D. general Cernat comandantul corpului 2-lea de armată a fost primit eri de Regele.
In numărul din 23 Ianuarie al jurnalului nostru am reprodus un articol din ziarul din Focşani Furtuna prin care se aduceau diferite imputări consiliului comunal din acel o-raş şi d lui Inginer Varnav însărcinat cu executarea lucrărilor de captare al apelor din Babe.
Aflam în urmă că alegaţiunele cuprinse în acel articol sunt departe de a corespunde adevărului şi ne grăbim cu plăcere a aduce aceasta la cunoştinţa lectorilor noştri; nu voim ca ei să fie induşi ln eroare prin un articol al cărei răspundere nu ne poate privi ; şi nu am vroit nici am putut pune vre o dată în îndoială onorabilitatea d-luî Inginer Varnav.
—SHB-
Aflăm cu o deosebită plăcere iz-blnda d-luî Nicolae Barbu la concursul pentru catedra de limba latină, cursul superior, a liceului Sântu Sava. D. Barbu s’a distins în-tr’un chip cu totul particular şi a justificat Încă o dată reputaţiunea ce 'şl a făcut ca profesor de limba elenă tot la liceul Sântu-Sava.
Signalăm opiniei publice următoarele case de joc (tripouri) care funcţionez în mijlocul Capitalei sub patronagiul poliţiei, şi unde tinerii novici sunt atraşi prin diferite manopere, încurcaţi în joc care maî în tot d’a-una este condus de 2-3 jucători de meserie ce stăpânul tripou-luî are grije de ai avea la ocazie, şi cu care împarte câştigul.
■
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(24)
H. W O O D
CASTELU TRAGIC
xv.
întoarcerea la Est-Lynne.
Miss Cornelia sâvlrşea cu rea voinţă această gingaşă operaţiune, când Petre întră şi spuse că măcelarul venise să ia ordinele. Isabela era foarte oedome-rită; ln viaţa el nu dsduse un ordin; apoi cea ce o intimida mal mult era privirea batjocoritoare, a bătrîuel fete care o privea cu ironie.
—Să aducă ceva de fiert sad de fript, zise ea bâlbâind.
—	Aşa, Petre, de fiert sad de fript, repetă Carlyle care nu să pricepea mal mult decât femeia lui.
Cornelia săltă pe scaun. Nu putea sâ audă mal mult.
—	Cum vrei ca măcelarul să înţeleagă ast-fel de ordin ? zise ea cu milă. Lăsaţi, o iad asuprâ-ml astă zi.
—	O I da, mă rog, strigă Isabela uşurată de o mare greutate. Nu m’am deprins încă cu toate aceste.
Prept or-ce repună Cornelia eşi mă-
reţ din sală şi Isabela respiră ca o pa-seră ce ’şî ia sborul.
I — Acuma, Enric, zise ea bărbatului el, aidem la plimbare.
—	O ! scumpa mea, răspunse el cu dragoste cuprinzîndu-I falia în braţe, cere-mi maî bine să mergem In lună. E maî mult de nouă ore şi de o lună de zile n’am fost la cabinetul med de lucru.
—	Aş vrea să stal tot d’auna lângă mine, zise ea blând. Est-Lynne nu mal e nimic pentru mine când d ta lipseşti.
—	Voi sta cu tine cât voi putea, !n-; gerul meC. Vino cu mine până la poartă.
Amândoi eşiră şi Carlyle să folosi de ; aceasta spre a'f vorbi de sora sa.
—	Vrea să rămâe cu noi, zise el, şi I nu ştiu ce să fac. De o parte, ştia că
te va scuti de greutăţile gospodăriei; dar pe de. alta, sunt sigur că am fi fericiţi şi fără dânsa.
j Isabela se lnfioră la ideea că va sta la
Iun loc cu cumnata el, dar să temea să nu jignească pe bărbatul seu.
— Va fi cum veţi voi amândoi, răs-j punse ea.
— Isabela, reluă Carlyle, nu va fi cum vot, ci cum Iţi va plăcea, câcl singura mea grijă acum e fericirea d-tale.
— Ei bine, lasâ-o să stea aici, de vreme ce o voeşte — Vom face încercare o lună două, zise el; vom vedea cum vor merge lucrurile.
Când Isabela să lutoarse ln apartamentul el, găsi pe Marvellngenuchiatâ,
scoţând din lăzi In cabinetul de toaletă.
Ea vesti pe stăpâna sa că avea de gând să se retragă, caracterul el nepu-tându-se potrivi cu acel al lui Miss Carlyle.
In aceaşi zi, Marvel plecă de la Est-Lynne. Spre seară, Isabela văzu pe Joyceîntrlnd Tn odaia sa.
—	Nu prea ştia se slujesc ca femeie In casă, dar miss Carlyle m'a trimis şi aşa să te ajut, dacă Iţi place.
Isabela rămase recunoscătoare cumnatei sale pentru această neaşteptată îndatorire. Joyce îşi dădu toată silinţa şi când Isabela se văzu îmbrăcată să coborî.
Erad aproape de şease ceasuri; porni la plimbare spre portiţa parcului, sperând să Întâlnească pe bărbatu seO. Odată acolo, alese spre a şedea o bancă ferită de vederea trecătorilor. O jumătate de cias aproape trecu, portiţa să deschise şi d. Carlyle apăru.
Cea întâi persoană pe care o zări fu femeia sa. Ea adormise cu capul rezemat de un copac. Pălăria ’i sta la picioare. Buzele sale pe jumătate deschise lndemnaâ la sărutare.
Era un tablod încântător.
Carlyle se oprise ; privea pe femeia sa uimit, şi inima II bâtea la idea că a-cel tezaur era al săC.
La sgomotul paşilor săi, ea deschise ochii, câutâud să afle unde era. Apoi zărind pe bărbatul ei:
—	O 1 Enric, adormisem.
—	Da, şi cine-va ar fi putut se te fure zise el rlzlnd.
ww.dacoromanica.ro
—	Nu ştifl de ce, venisem ca să te aştept aici...
—	Ce al făcut toată ziua ? Întrebă el luând’o la braţ.
—	Zăâ, nu ştia bine, Iţi spun drept. Am pus la încercare pianul, m'am uitat de două zeci de ori la ceasornic, dorind să meargă mal iute ca să te văd mal curând. Caii şi trăsura aC sosit.
—	Ştia, draga mea. Te al plimbat mult timp
—	Nu, te aşteptam.
IntraO In vestibul, când resună glasul Corneliei.
—De o jumătate de ceas, vă aşteaptă prlnzul Credeam că te al rătăcit, d-nă, zise ea vorbind Isabelel.
Acest cuvlnt nenorocit de «d-nă» îl spunea la fle-care frază; el displăcea grozav Iul Carlyle care vedea In dlnsul o dovadă de reaua voinţă a lui Corny pentru femeia sa. El se conţinu cu toate aceste, şi esplosia avu loc a doua zi numai.
D. Carlyle poruncia să’ivie trăsura ca să se ducă la biserică, când sora lui II luă vorba din gură răstit ;
—	O! asta, zise ea n’o pot suferi.
—	Suferi, ce ? întrebă frate-săa.
—	Ca să se puie caii la trăsură Dumineca, Sunt evlavioasă eu, d-nă, zise ealntorcându-se spre cumnata sa; cunosc numai catehismul mea, dar păzesc cea ce povâţueşte.»
Isabela se simţi sfioasă la aceste cuvinte; nu voia sâ nesocotească «evlavia» lui miss Corny:
\	— Ei bine, zise ea bărbatului sătt,
vom merge Încet pe jos, nn ne vom obosi.
Carlyle zlmbi numai.
—	Fii gata pe la zece şi jumătate, II răspunse el, cu jumătate glas.
—	Ei bine, strigă Cornelia mal la spatele Isabelel, s’a hotărlt a merge pe jos ?
—	Nu, fliud că nu voi eu să umbleîpe căldura asta.
Şi, Invirtindu-se ln loc, II întoarse spetele.
întâia oară frate-săa îijvorbea ast-fel-Ea îşi luă capul între mâni şi nu răspunse nimic.
Tocmai atunci, trăsura se opri dinaintea uşelşi Cornelia se grăbi Ja pleca înainte spre a se feri dea vedea un lucru care o jignea atât.
Elegantul faiton Întrecu pe bătrâna fată, care umblă cu paşi mari pe trotoarul plin de praf, ferindu’şl capul de razele soarelui printr’o iumbrelă ne mal pomenit de mare. Când trăsura ajunse în dreptul ei întoarse capul cu ciudă.
Pentru a doua oară, credincioşii de la Saint-Jude aşteptad să vadă ceva deosebit şi se Intrecead ln clevetiri. Ce toaletă va avea Isabela ? De sigur noua căsătorită va căta să uimească locuitorii de la Est-Lynne prin luxul îmbrăcămintei sale.
—	E aşa de cochetă 1 ziceau unii şi alţii.
(Va urma).


EPOCA — 4 FEBRUARIE
3
Eatâ unde sunt situate aceste case de joc:
1.	La hotelul de Viena
2.	Alte doue în strada Academiei
3.	In strada Stavropoleos.
Denunţăm acest fapt, şi cerem o
dată ca măsuri energice se fie luate, pentru închiderea acestor case, car) în mare majoritate sunt conduse de oameni ce au avut afacere cu parchetul, faliţi, agenţi secreţi ai poliţiei etc.
OEPESi TELEGRAFICE
AGENŢI V HAVAS
Sofia, 13 Februarie.
Represintantul Muntenegrulut a cerut Sublimei Porţi estradarea Muntenegrenilor arestaţi pe timpul ultimelor evenimente din Burgas.
Aflăm că tn caşul când Poarta va accepta aceast& cerere, guvernul va stârui pentru a obţine estradarea Bulgarilor a-restaţi pe timpul ultimelor evenimente.
Diferitele ştiri anunţâ formarea de noul comitete ruso-bulgare la Belgrad şi la Gonstantinopol, care se* preg&tesc se lucreze la primăvara la graniţele Bulgariei. Aceste comitete cată să explice existenţa lor, invocând nişte pretinse interese comerciale.
Paris, 13 Februarie.
După o lungă discuţiune asupra situaţiunil Tonkinulul, Camera a redus cu 200.000 de fr. creditul de 20 milioane ce guvernul ceruse mal Înainte pentru această colonie.
Camera a voit ast-fel să accentueze dorinţa sa de a intra pe calea economiilor.
Musuah, 14 Februarie.
Calea ferată a fost construită până la gara din Domali, unde s'aâ transportat magaziile pentru subsinlenţele militare.
Brigada Gene s’a stabilit cu artilerie la două chilometre la vest de oraşul Dogali.
San-Remo, 14 Februarie
Noaptea a fost bună. Prinţul Imperial a dormit mult, fără friguri. Umflătura la-ringelul a scăzut. Prinţul s’a sculat deja.
Roma, 14 Februarie.
Se anunţâ din Constantinopol «Agenţiei Ştefani» că Poarta e tngrijatâ de atitudinea Franţei tn Siria.
Agenţii francezi străbat Siria pentru a provoca desordinl, cari se poată da Franţei un pretext de intervenire.
Berlin, 14 Februarie.
Reichstagul a votat tn a doa citire legea contra socialiştilor prin 164 voturi contra 88.
Articolul I prelungeşte durata aplicării legii până la 30 Septembre 1890.
Paris, 14 Februarie.
D. de Cassagnac a scris prinţului Napoleon pentru a-1 invita să dea ordin llulul săCi Louis să părăsească armata italiană, care este organisatâ făţiş tn potriva Franţei
San-Remo, 14 Februarie.
Doctorii refusâ a da or-ce pronostic înainte de trei săptămâni.
Londra, 14 Februarie.
Camera Comunelor — D. Labouchere întreabă dacă este adevărat că o învoială e-xistă între Englitera, Italia şi Austria, peutru protecţiunea coastelor Austriei şi Italiei.
Sir Fergusson dă un respuns evasiv, negând totuşi existenţa unei Învoieli care ar implica o acţiune militărească navală.
Roma, 14 Februarie.
«Riforma» vorbind de discursul ce d. Flourens a rostit tn faţa alegătorilor săi, la Briancon, releveazâ gravitatea lui, şi crede că resumatul telegrafic ce ea a primit trebue să fie imperfect şi inexact m&I cu seamă pasagiul relativ la Italia.
Berlin, 14 Februarie.
Reichstagul a adoptat In a doua citire legea în contra socialiştilor, eliminând măsurile îngreuiătoare propuse de guvern.
In cea ce priveşte prelungirea de doi ani a duratei legii, moţiunea d-luî Wind horst ce cere suprimarea micei stări de a-sedia a fost respinsă cu 153 voturi contra 100.
tURESrOMIEMA IMN CRAII»A
La Graiova lumea nu mal numeşte pe
guvernamentali colectivişti ci, mal pe drept: coliviştl.
Tot acolo colectivitatea este atât de odioasă în cât în clasa a şeaptea a liceului un elev—unul singur—declarând că are simpatii pentru colectivişti, cel-l’alţl elevi au considerat lucrul ca o insultă pentru întregul liceii şi erau cât p’aicl să ’1 dojenească cu asprime. Colectivistul in spe atrebuit să recunoască că a greşit.
*
* *
Se ştie că colectiviştii din Craiova nădăjduind să paralizeze puterile opoziţiei ad arestat încă de la 16 Ianuarie pe domnii Grecescu, Veleanu şi Stan Buştean pentru că... cu o zi înainte, In
seara de 15 Ianuarie se lăsase să’i bată bătăuşii poliţiei locale.
Ca în tot-d’a-una, cetăţenii bătuţi şi arestaţi sunt acuzaţi că el au ultragiat (1) un sub-comisar poliţienesc.
Pentru acest delict, care chiar de ar fi adevărat d’abia i ar espune la o a-
mpridă,colectiviştii ţin şi acum pe Grecescu şi cel-l'alţi în prevenţie, de şi s’a depus o cauţiune de 8000 de lei.
Cea ce este si mal grav şi denotă cruzimea acestu guvern de scandale, este că Grecescu este foarte grav bolnav de o periostitâ care, înaerul forţamente necurat al spitalului, poate avea consecinţe fatale. Şi cu toate acestea guvernul ţine în prevenţie pe acest om care în nici un caz n’fir putea să fugă.
Această neomenie face perechea sur-ghiunirel fetelor de la Asii pe care a mărlurisit’o In Cameră stârpitura de la Culte.
DIN DISTRICTE
1 A S I
Manopere electorale
Colectivitatea turbată de balotagiul coleg. II de Dumineca trecută, zice «Resistenţa», şi de frica unei căderi ce o prevedea la alegerea viiloare, ad început să lucreze cu forţe diabolice, numai ca să poată reuşi. Tot ce poate fi mal corumpător, mal demoralizat, mal mârşav, totul, totul ad întrebuinţat. Mal întâi ad început cu funcţionarii. ’I ad adunat pe toţi în mal multeşedinţî consecutive, le a făcut diferite promisiuni, i-ad ameninţat cu fel şi chipuri de urgii, pe ceî mai slabi cu darea a-fară din servicid, pe unii că ’I va înainta, pe alţii că să nu se ducă la vot, luându-le chiar cărţile, pe alţi! ca să se lese a fi căutaţi înainte de votare, şi după vot să arate biletele opoziţiei.
Veni rândul preoţilor, aici şi mal al dracului ameninţări In cât vîrî o adevărată teroare în bieţii preoţii.
In ziua alegerilor tn tot laşul nu se vedea o bucăţică de poliţie pe stradă sad la comisii, toţi erau îmbrăcaţi civili şi forinad cordonul primăriei şi al palatului, şi ca lupii hămisiţl de foame se aruncau asupra alegătorilor căutând prin fel de fel de cuvinte săT facă să se întoarcă acasă, sad să fie controlaţi.
La ora 10 seara când sosi alegătorii din Târgul-Frumos, vedeai un spectacol revoltător. Pe toţi 47 de alegători ’l aduse In coridoarele palatului înconjuraţi de o adevărată escortă, întocmai ca pe nişte criminali, Ii vîrt In nişte camere întunecoase, II căută până la piele şi după ce se asigură bine că nu ad nimic, le dădură bilete colectiviste, cu instrucţiuni, şi după votare toţi furâa-duşl iar In aceste camere ca să primească biletele opoziţiei, ce erau încredinţate de preşedinte.
Acum judece Întreg publicul sufragiul idependent de cari s’ad bucurat colectiviştii ! ?
Ce mişelie I
A T EDITIUNE
ZIARELE DE AZI
Naţiunea se ocupă de afacerea Maican:
In fine, ministerul, după atâta şovăire şi resgândire.s’a hotârtt a traduce pe unul din fraţii MaicanI înaintea justiţiei militare. Scandalul era prea mare, dovezile prea netăgăduite, conştiinţa publică prea indignata, pentru ca abuzurile celor doul mari culpabili să remâe mult timp nepe-pepsite. Mantaua primului ministru, la adăpostul căreia aţâţi criminali se răsfaţă In impunitate şi care acopere râu ulcerul ce roade gaşca colectivistă, nu putea să proteagâ la infinit neomenii aşa de vădite.
Mult timp şeful colectivi ţâţei a stat la tndoialâ dacă trebue să sacrifice indigna-ţiunet publice aceste două odrasle desvol-tate sub auspiciile şi îngrijirile protectorilor lor ; mult timp, — aproape o lună,— s’aO întrebuinţat tot felul de influenţe şi presiuni pe lângă d. căpitan Dimancea, ca să ţie secretejtoate probele privitoare la abuzurile fârâtnume ale celor doul fit predilecţi al colectivităţel.
Până la ce punct este sinceră dorinţa ministerului de a se pedepsi fraţii Maican, nu putem şti. Se fac tot felul de ipoteze în această privinţă. Se zice că guvernul voeşle iar să mistifice lumea, să prelungească această afacere până la potolirea spiritului public şi să scoaţă în cele din urmă curaţi ca din cutie pe amândoi ofiţerii colectivişti.
De sigur instrucţia acestui proces memorabil tn analele armatei, dacă va fi făcută cu toată seriositatea şi conştiinţa ce reclamă imensitatea crimei, va da la lumină o mulţime de neiegiuirl, al căror fir il posed fraţii Maican şi în care se află implicate notabilităţi colectiviste de primul rang. Este peste putinţă ca In această plasă urzită pentru pescuirea banilor publici să nu cază şi atte personagii colectiviste, a căror soartă interesează tn cel mal înalt grad pe cel ce poartă steagul regimului. Iată pentru ce se vorbeşte de vr’o două zile cu a-tâta stăruinţă despre misterioasa călătorie In străinătate a d-lul Coslinescu, a cărui misiune ar fi de a depărta or ce ar fi de natură a compromite pe fii predilecţi al regimului.
Mulţi inşi se leagănă tn speranţa că guvernul actual va mal putea continua existenţa sa nemernică curâţindu-se decâţt-va indivizi cari l’afi compromis mal mult. A-ceasla este o eroare fundamentală. Nu oamenii afl compromis sistemul, ci sistemul colectivist a compromis şi pătat pe cei ce
afl intrat tntrTnsul. Fraţii Maican şi alţii, şterşl din rtndurile oamenilor de bine, e-raQ nişte ofiţeri inteligenţi şi capabili. El ar fi putut aduce mult timp ţâri! lor servicii reale şi numele lor ar fi fost pronunţat cu dragoste de or ce român. Nenorocirea lor este să s’ah lăsat să fie tărtţl tn-tr’un sistem de guvernare întemeiat pe jaf şi abuzuri. Nu Maîcanil aO compromis colectivitatea, ci aceasta din urmă a pierdut pentru lold’auna pe aţâţi ofiţeri capabil). Devisa regimului a fost călcarea tn picioare a onoarel militare şi despuierea statului. Lăcomia fără seamăn de a se îmbogăţi căi mal iute şi cu or ce preţ a pătruns ca un disolvant puternic tn organismul colectivist şi urmarea a fost că semne de intoxicaţiune nelndoioasă s’aO arătat pe iei pe colea.
•
Lupta dă ca pozitive următoarele in-formaţiuni :
Din sorginţele cele mal autorizate a-flăm cum că voiagiul d lui Dimilrie Sturza na dat de loc rezultatul dorit pentru guvernşifă misinneasa a făcut cel mai nmre fiasco.
D. Sturza mergea în străinătate cu o îndoită misiune : aceea de a căuta i sprijinire pentru colectivitate şi al doilea de \a sonda care e dispoziţia Berlinului faţă cu România in cazul is-bucniret unui războiţi Este sigur astăzi că «I Sturza s’a întors cu coada intre picioare de la prinţul de Bismark.
D. Sturza intorcându-se în ţară a es-clamat faţă cu mai multe înalte personagii politice :
\u mai avem prieteni!
A cum iată cum stă chestia :
Guvernul nostru s’a alălurat pe lângă intreita alianţă, ca a cincea roată la car, şi un tractat de alianţa in toata formafs'ar fi încheiat intre Germania si guvernul nostru
ULTIM l\FORt\TIEM
AFACEREA MAICAN
E un adevărat scandal modul cum să procedează de guvern in afacerea Maican.
Mai inteiu comisiunea de trei generali instituită ca să cerceteze această afacere, e absolut contrară legilor militare.
Apoi toată lumea a privit ca o sfidare opiviunei publice faptul că unii din membrii acelei comisiunl, între care d. general Cernat 'şi petrec vremea cu colonel Maican, jucând cărţi şi chefuind împreună, Asemenea d l Brătianu să plimbă zilnic tu oraş împreună cu colonel Maican.
Toate aceste complesenţe, confirmă ştirea pe carea o aflăm din isvor autorizat, că guvernul va face, ca numai fraţii Maican să fie urmăriţi, în cât Carada şi gen, Al. Anghelescu, grav compromişi in această afacere să scape şi chiar fraţii Maican să fie urmăriţi în modul cel mai complesant, în cât să nu denunţe la rândul lor pe Brătianu şi pe cei-l-alfi colegi ai săi.
In acest scop, aflăm că în urma hotărîrii celor trei generali însărcinaţi cu instrucţia, gen. şi col. Maican vor fi daţi in judecată şi chiar azi or mâine ministrul de resbel va numi pe ofiţerii care vor compune consiliul de resbel ce va avea să judece pe fraţii Maican.
Să zice că gen. Budişteanu va fi. numit raportor.
Noi protestăm în contra acestor pro -cedări ilegale şi necorecte care au de scop d a face scăpaţi pe cei mai culpabili in această afacere, numai şi numai fiind că sunt favoriţi şi tovarăşi ai d-lui Brătianu.
X
La cele ce spunem în prima pagină despre antecedentele generalului Dimitrescu-Maican, putem adăogi că d-sa, ca negustor de ferărie la Galaţi a fostpusîn faliment. Nu ştim dacă a obţinut un concordat, dar ştim pozitiv că reabilitat nu este, ast-fel că, dupe lege, nu general îu armată, dar nici măcar copist în o administraţiune publică oare-care nu poate se fie.
X
Neruşinarea şefului bandei care ne guvernă a ajuns la culme. Intr’o conversaţiune în care se silea se a-tenueze faptele de care sunt acuzaţi fraţi Maican, fâcendu-i-se se observe că, în urma demarşeî celor 14 coloneii care au luat afacerea în mână li va fi greu se scape pe culpabili, d Ion Brătianu a respuns că pe coloneii îi cumpără la trebuinţă.
Şi un ast-fel de om e ministru al resbeluluî1
X
D. general Budişteanu a spus unul amic al nostru şi acesta ne-a repetat că sgomotul ce a produs afacerea Maican se datoreşte numai presei oposiţiunei. Protestăm contra a-cestei alegaţiunî nu pentru ca credem că presa oposiţiuuei ar f] făcut ceva reu divulgând hoţiile de care e vorba, dar pentru că meritul acestei divulgări nu ne aparţine nouă şi confraţilor noştri, ci chiar camarazilor de arme ai vinovaţilor. Mulţumită numai demarşeî energice făcută de un număr de 14 coloneii pe lângă ministn de resbel, d-nu Ion Brătianu nu a putut—cum totul dovedeşte că ar fi voit—se nâbuşeascâ
afacerea şi se lase şi hoţiile fraţilor Maican ne pedepsite, cum a mărturisit în cameră că a lăsat multe
altele.
X
\ ineri searn se va line o întrunire a deputaţilor oposltionistl pentru a se constatai asupra atitudine! ce treime pastratn in parlament.
TOTI deputaţii suni rugaţi a se alta in acea zi in Bucureşti, fiind vorba de eestiuni ;foarfe importante care trebuesc neapărat re solvă te.
X
In afacerea fraţilor Maican mai aflăm că comisiunea de generali însărcinată cu cercetările preliminări, n’ar fi fost încă de la început pentru trimiterea acestei afaceri înaintea justiţiei militare, faptele care fac objectul principalelor capete de a-cusaţiune fiind acoperite de pres-cripţiune. Ea ar fi voit dântei numai ca d nii Maican se fie traduşi înaintea unul consiliu de reformă subt inculparea de greşeli grave contra onoarei. Mai târziu însă, probabil dupe ce a fost pus în cunoştinţă de noui fapte mai recente, s’a pronunţat pentru darea în judecată.
Generalul Maican şi fratele seu vor compare fie care înaintea unui consiliu de rezbel diferit, faptele imputate unuia fiind cu totul independente de faptele imputate celui-l’alt.
Se crede că consiliul de resbel care va judeca pe generalul Maican va fi prezidat de generalul Cernat iar cel alt de d. general Gheorghe Anghelescu.
X
D. Căpitan Constantin Vâcârescu, care se află în Bucureşti în virtutea unul congediu de 25 zile, a primit un ordin de la comandantul pieţei, prin care i se comunică că are se facă trei-zeci de zile arest.
Acest ordin înse, dupe câte aflăm, nu face menţiune de motivul pentru care i s’a dat arestul, de şi regulamentul asupra serviciului interior cere ca arestul se fie motivat.
Cititorii noştri îşi aduc aminte, că d. Căpitan Vâcârescu, este acel care a denunţat pungăşia d-lui Radu Mi-hai cu ceasornicul.
Vorba aceia: tot hoţul de păgubaş.
X
Aflăm că cu ocaziunea verificare! titlurilor noilor deputaţi, se va cere invalidarea unuia din aleşii colegiului I-iu de Ilfov, d. Râducanu loan. Cererea de invalidare va li întemeiată pe Cuvântul că d. Râducanu loan care a reprezintat deja judeţul Ilfov, în ultima sesiune, ca deputat colectivist, era la 1871 încă supus rusesc şi nimic nu dovedeşte că de atunci s’a naturalizat. Sunt în adevăr dovezi că d. Râducanu loan a fost scutit, dupe insistenţa sa de serviciul gardei naţionale că ne fiind cetăţean român. Asemenea se poate dovedi, că solicitat, cu ocaziunea alegerilor care au precedat venirea la putere a colectiviştilor, se ia parte la vot, densul a refuzat, arătând că este reu înscris în liste, fiind încă supus strein, a-ce&sta în faţa mai multor persoane.
X
Comunicăm cititorilor noştri îm-bucurătoarea ştire despre o simţitoare îmbunătăţire în starea sână-tâţei d-luî de Willamov. Fără a fi încă eşit din or-ce primejdie, simpaticul îutâiu secretar al iegaţiuneî ruse care acum trei zile era considerat ca cu desăvârşire pierdut, are acum mulţi sorţi d’a scăpa.
X
Prefecţii mai multor judeţe, între alţi d. Perşiceanu de la Mehedinţi şi d. Boldur-Lâţescu de la Botoşani au sosit în capitală chemaţi de ministrul de interne. De sigur că cel dintâiu va fi dojenit,iar cel d’al doilea viu felicitat.
X
Consiliul comunal al capitalei continuă azi esaminarea, începută a-laltă-eri, a contestaţiunilor îndreptate contra listelor electorale provizorii.
X
Greva care se produsese între lucrătorii din atelierele din Galaţi ale cailor ferate române a încetat in urma făgăduelei d-luî director general G. Cantacuzino d’a depărta pe şeful atelierelor care prin purtarea lui Împinsese pe lucrători la hotărârea d’a-şi părăsi munca.
X
Ni se spune că desesperat de căderea sa in aleger d Ploşniţă a încercat se se sinucidă.
Di o norocire unii amic ai sr;i care se temeau ca înfrângerea suferită se nu’i împingă la o rezoluţiune fatala şi care îl privegheau, îl au surprins tocmai în momentul când deschidea o cutie de Zacherlin ce ’şi procurase din magazinul O vessa.
Jt
Din partea comitetului serbării ce se va da la 6/18 Februarie la Teatru Naţional, în folosul şcoaleî franceze din Bucureşti, Agenţia Havas ne
www.dacoromanica.ro
transmite inforraaţiunea următoare: «Ca respuns la întrebările ce i s’au adresat din mai multe părţi, comitetul are onoare se facă cunoscut persoanelor doritoare de a asista la bil, că costumul naţional românesc va fi admis.»
ULTIMA. ORA.
AGENŢIA HAVAS
Paris, 15 Februarie.—D. Flourens, In calitatea sa de candidat la deputăţie In departamentul Hautes Alpes, rostind la Briancon cuvinte patriotice, ziarele englezeşti afestează a socoti acest discurs ca o prevestire resboinica.
I.ondrn. 15 Februarie.— «Standard» pare a crede că o alianţa Intre Rusia şi Franţa este apropiată.
«Times» crede a şti că Ţarul a aprobat planul ce i-a supusLord Churchill, şi după care Englitera ar lăsa Rusiei libertatea sa de acţiune In Europa. In schimb, Rusia ar renunţa să înainteze In Asia. şi chiar ar lăsa pe Englitera să anexeze Afganistanul.
Viena, 13 Februarie. — (Cale indirectă).—0 întreţinere ce eomitele Kal-noky a avut cu prinţul de Reuss, şi sosirea la Viena a d-lut de NovikofT, fost ambasador al Rusiei la Constantinopol, servesc azi de basâ ştirilor puse In circulaţie !n privinţa unei apropiate deschideri de negociări, In cestiunea bulgărească.
Se zice pe lângă aceasta că corniţele Şuvaloff a vorbit In acest sens comitelui Herbert de Bismarck, şi că ’ntreve-derea sa cu corniţele Kalnoky, prinţul de Reuss a făcut cunoscut ministrului austro-ungar oare-carl disposiţiuni ale guvernului rusesc, cari ar permite de a se spera un schimb de idei.
Contraria acestor svonurl, să continuă a afirma la Ministerul Afacerilor Străine şi la ambasada Rusiei că nu e nimic nod In situaţiune.
Din ambele părţi cu toate astea, să lasă a se Întrevedea că se aşteaptă la oare-care negocieri ce ar fi Începute Intre Berlin şi Petersburg, dar care n’ar lua caracterul de negociări formale de cât numai dacă cabinetul rus ar avea asigurarea positivă a unei acceptări, In principia, de către puterile interesate.
Se zice—sub resarve—că cabinetul din St. Petersburg ar presinta de astă dată o programă concepută In ace9t sens : Proclamaţiurea căderii prinţului Ferdinand, de către puterile semnatare ale tratatului de la Berlin, împreună cu Turcia.
Această satisfacţiune obţinută, Rusia s’ar mulţumi s'aştepte evenimentele din Bulgaria, acum cel puţin, şi ea ar crede că ar avea motive temeinice de a nu se Îndoi de acea că elementele favorabile causel sale s’ar mişca şi ar fi destul de puternice pentru a sancţiona decisiuoea solemnă a puterilor.
Dar tn or-ce cas, Rusia menţine că este indispensabil ca o forţă armată rusească, a cărui efectif ar fi fixat In-tr’un acord comun şi cu un mandat scurt şi limitat, să asiste la restabilirea unei ordine de lucruri regulată In Bulgaria, de Îndată ce Bulgarii însuşi, In urma căderel Prinţului, vor da semnalul răscoalei contra guvernului ilegal actual. Această intervenire n’ar mat avea atunci caracterul unei presiuni exersată asupra poporului bulgar, dar ar fi considerată ca o simplă măsura de poliţie.
Acesta ar fi, se crede, sensul în care cabinetul rus ar Înfăţişa cestiunea, dar, o repetăm, n’ar putea fi propuneri formale, pe câtă vreme diferitele cabinete, îndemnate de Germania, nu s'ar pronunţa favorabil asupra cestiunil unei intervenirî armate din partea Rusiei.
Berlin, 15 Februarie. — «Buletinul militar» publică diverse dispoziţiunl complectând noua lege militară.
Regimentele şi batalioanele de Land-wehr sunt suprimate şi Înlocuite prin batalioane de Landwehr distribuite pe districte şi puse sub comanda directă a brigadelor de infanterie.
Aceste dispoziţiunl sunt stabilite pentru tot imperiul.
7	ORE
La ultima oră aflăm că nici măcar cel doi fraţi Maican nu sunt daţi în judecată, ci singur colonelul de artilerie Maican este tradus înaintea tribunalelor militare.
Comisari regali sunt numiţi d-ni col. Carp şi Mărculescu.
Cei şase deputaţi oposiţionişti din Brăila s’au dus azi la ministeruljus-tiţii pentru a reclama In contra in-famielor ce se petrec la Brăila şi care sunt opera procurorului local.
In lipsa ministrului, cari nici odată nu calcă la minister, deputaţii Brâi-leni s’au adresat directorului ministerului, care a făgăduit că va da un respuns astâ-seară.
Vezi anunciul pagina IV-a
nu TMFnnj r a t Gasă mare cu
DL li\ OULUI Al două etage din 9trada sf. Apostoli No. 42, aproape de cheuri. Curte foarte spaţioasă. Doritorii să se adreseze Calea Victorii No. 74.
638
KPOCA — 4 FEBRUARIE
CASA DE SCHIMB
i. m. fer mo
Strada Lipscani, !\’o. 27
Cumpera si vinde efecte publice si face or-ce schimb do monezi
Cursul Bucureşti
3 Februarie 1888
5 0/0 Renta amortisabila
5	0/0 Renta perpetua
6	0/0 Oblig, ae Stat
6	0/0 Oblig de st drum de fer
7	0,0 Scris. func. rurale 5 0/0 Scris. func. rurale
7	0/0 6crie. func. urbane 5 o/0 Seri* func urbane 5 0|0 Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi
8	0/q împrumutul comunal Oblig Casei pens (leilOdob) împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. Acţiuni •Dacia-Reinania»
> Naţionala ■ Construcliuni Argint contra aur Bilete de banca contra aur Florini austriaci
Cump. Vend.	
93 3 4	93 1/4
90 1 '2	91
88 3/4	89 1/4
104	1041 2
89	89 1 2
102 1 4	102 3 4
95	96
85 1 2	88
75	75 1 2
73 t 2	74
<10	215
35	37
1020	1030
220	230
209	210
80	90
16 80	Î7
16 80	17
2 01	2 02
SOCIETATEA CONCORDIA ROMANA
COXVOCARE
Conform art. 39 din statute şi votului dat de comitetul societâţel, In şedinţa sa de la 36 Ianuarie a. c. avem onoare a ruga pe d-nil membri al societate!, se bine-voissea a se Întruni In adunare generala ordinara. Duminecă la 7 Februarie curent, orele 8 seara tn localul societâ-Şel din Str. Regala No. 17.
Cestiunile la ordina zilei sunt următoarele:
1. Darea de seama a operaţiunilor comitetului pe anul 1887.
1. Alegerea unei treimi din numCrul membrilor comitetului eşiţl la sorţi conform ari. 30, al. 3 din Statute.
1. Introducerea a mici modificări tn statute.
GEMI $1 OGLINZI
DK
CRISTAL
de orl-ce mărime, precum şi or ce fel de sticli pentru acoperâenânturl şi vitrine.
Furnisează cu preciurl eftine.
A. Feldmaun
625 Comisionar, Str. Sf. Viner', 15
DE MIRE
Un landou nod de
tot, din fabrica Lohner (Vienna). Doritorii se pot adresa la domnul N. Al. Papadat. Str. Academiei, No. 10, de la 5-7 ore p. m.
CONGRESUL CORPULUI DIDACTIC
Al cincilea congres al corpului didactic din România va fi la Bucureşti, fn zilele de 18, 19 şi
30 Aprilie 1888.
Se va discuta despre:	Programele de studii
ale InvâţămâMulut primar rural şi urban.
AtAi memoriile cât şi Înscrierile se vor adresa d-lut Secretar C. C. Dobrescu, profesor la liceul Sf. Sava, Strada Scaune, 47.
Preşedinte, D. Petroacu, profesor la Univei sitatea din Bucureşti.
ax
XI
ixrnx.
FRIDERICH PILDNER
Bucureşti — 60, Strada Carol, 60 — Bucureşti
P«otru a mulţumi pa onor. clientela am adua
TRIFOI-LUTZERNA SUPERFINA
verificat ii plumbuit de biurout Statalul, resarirea e garantata cu 9ŞO|0. Iarba de gradina, din cea mal buna calitate. Precum şi toate ceie-1'alte seminţe adicâ: de Legume, Flori şi de Pădure numai din cele de primul rang. Cataloage »e trimit tlupc eerere franco.
Asemensa se gaso.1* si ţoale felurile ds semitice pentru or-ce fel de paseri, numai recolta din urma.	S19
x«x:
••

MARE ATELIER SPECIAL

DE
I
• •
• ••
MOBILE SCULPTATE
S’a deschis in Calea Victoriei, Alo. ISO, vis a-vis de Palatul Ştirbei, un magasin al acestui atelier, unde se poate găsi şi comanda tot-d’auna di'erite mobile sculptate, cu preţuri moderate, precum săli de mâncare, de lectura. Iatacuri, antreuri etc.
Cu stima,
V. IVIYfi B.
573
--------------------------
t
©•€
CASA DE SCHIMB
M0SCU N ACH MIAS
.Ye. 8, fn palatul Principele Dimitrie Ghika Sir. lipscani, In fada noei ctadir Bancei Naţionale (Dacia-RemAnia)
Bucureşti
Cumpăra si vinde efecte publice si face ori ce schimb de monezi
Cursul pe ziua de 3 Febrarie 1888
Renta amortiisblls ,, romana psruetua Obligaţiuni da stat [ConT.rur.] „	C. r. R.
„	Municipale
r.	Casei pens. rseo L.)
7 % Scrisuri, faneiare rurale
7 5	"	” urbane
5 %	”	", laei
3 % Obl. Serbestl eu prime Im. cu prime Buc. ISO lei]
Losuri crucea resie luliane „ Otomane cu prime Losuri Rasilica bombau Act. Dacia-Românis „ Soc. Naţionala „ Soc. de Constructiuai Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anatrlue Mărci germana Bancnote franceee „	italiana
„	Ruble hlrtte
NB. Cursul este socotit in aur
Cump »î Jjf »o X
w X
73 X 911 104
,5*
2 î
76
M
36
97
35
17
16 75 200 121 100 W 115
Vinde
w X
»i X
(3
73
915
10* 314
2.S
2 *
31
30
3*
«0
IV
KK
1Î6
100 3/4
100
51»

Erezii L. LEMAITREj Succesori TURNATORIA DE FER SI ALAMA - ATELIER MECANIC
Bucureşti.—Calea Văcăreşti No. 192—Bucureşti

Se însărcinează cu construeţiunl de turbine şi mori cu preţuri mal redusede cât acele dmVienaşi Pesta.
Preotul
Unei mori	cu	I	piatrâ	de	36	lei	1900
»	»	»	1	»	»	46	»	2100
»	»	»	2	pietre	»	36	»	3600
»	»	»	2	pietre	»	42	»>	3800
Eşeculeazft repede or-ce lucru de urnâtorie safl mecanică ; precum : olane simple şi ornate.
Mare asortiment de moblilepentru gradină, armamente pentru grajduri şi teascuri de vin, etc.
Mare deposit de grinzi de fer, raiuri pentru vagoane, Deaeauvile, teve du tuci. Marc asortiment de pietre de moara, l.a Ferte-sous-jouars

i
t
a
CASA DE SANATATE
Strada Teilor No. 41
Previi) pe suferinzi, că În această casă care este actualmente administrată de subs- mnatul, gă.-esc cea mal bună şi complecta Îngrijire, camere i-gienice, serviciu cel mal conştiincios şi neincetat supraveghiat, având la dispoziţie or-ce doctor din capitală.
Se pot Tace zilnic or-ce pansamente, inhalaţie, fumegaţie, toaletă pentru dame etc.
Pentru or-ce desluşire se poate adresa in toate zilele verbal saa înscris către directoru.
G. 1. Levezennu.
X
«ta
L. LECRA\D, Paris, Itue Saint-Honore, 227
ESS-OB Z SOLIDIF1 fi E
PARFUMURI CONCRETE
IXVEXTH'XE SISTEMATICA BREVETATA I!\ FBAÎNCIA SI I!\ STREINA TAIE
PARFUMUHILE ESS.-ORIZA, preparate printc’un procedeu nou poseda un grad de concentratiune si de suavitate pân’acuma necunoscut
Ele suni închise sub forma de Creioane sau Pastile, in nisle flacoane mici sau cutii de loale genurile ce suni foarle usioare de purtai Aceste Creioane-Parfumuri nu sa eraporaara, si se pot înlocui in tuburile lor, cAnd sunt nsate.
Ble au imensul avantagiu de a umple cu mirosi! lor, fara & le inmula sau a le strlea, obiectele supuse la contactul lor. E DESTUL A FRECA U60R PENTRU A PaRFUMA IN DATA.
*
v
Jv
*
*
V
*
A»
*
K
*
V
O
o
*
V
*
o
V

«•
V
•	O	Wrn
>1 toate obiectele de LWGBRIE, de PAPBTAR1E, etc., etc., etc.
IIRTOSITK IN TOATE PARFUMER11LB	atalogul Parfumurllor cu preclurlle
PR1NCIPALB DIN LUME	sunt trimise FRANCO la cerere
j
l
I
«
I
I
RESTAURANT ELECTRIC
Ntrada Sf. Xicular din Şelari, via-a vis de biserica
(In Palatul Societiţet Naţionale dt Asigurare)
Sub semnatul am onoare a aduce la cunoştinţa onor. public ca la HrKtauruntul Electric deschis tnca de la 8 Noembre 1S87, se găseşte mâncări gustoase şi alese, ca preţurile cele mal moderate.
Bii-âT Rit FR NCEZA SI OR GlNALA Vinuri indigene din podgoriile cele mal renumite cu preţuri foarte moderate.
Serviciul nu laşa nimic de dorit.
633 Cu deosebita stima, Antou UruHoviei.
X
$
i
1

i
*sX
PENTRU FEMEI
Itoalc fcmccsti.—l unuasterşa sl vindecare lor
Alcătuite dupe mai mulli autori de doamna A. Eopbie
Aceasta carte, care cu drept cuvânt s'ar putea numi populara, descrie scmnule dupe care se poale deosebi o boala de alta şi tnvaţa foarte lămurit cum sc poale vindeca toate boalelc fe-meeştt, precum : period neregulat, period cu dureri si or-ce tulburări a acestei funcţiuni poala alba si alte scurgeri; toate boalele de mitra ca umflarea mitrei, cauerea lasarea in jos) a mitrei, eto-.coloroza si anemia. Sfaturi femeilor care nu fac copii pentru a sti cum se se caute. La fie-care boala se arata leacurile şi mijloacilc cele mal bune pentru vindecare. Medicamentele nu sunt cosţisitoare şi le poate or-cine pregăti acasa. Nu putem în dea-juns recomanda lumeţ suferinde aceasta carte a căror sfaturi urmate sâ fie sigur or-cine ca seva vindeca.
In capitala, cartea se vinde cu 50 de bani la librăriile loaniţiu, Alcaiay şi la alte librarii, precum şi la chioşcurile de jurnale. Se expediază franco In toate părţile ţârei, or-cui va trimite 55 de bani In marc! poştale ia adresa: d-na A. Sophie Strada Sf. Ioan nou No. 16 Bucureşti.	b) 1
D RUL C. STAUCEANU
Strada Griviţei, 57 bis.
Citim in Telegraful de la 28 Ianuarie

MARE LOTERIE DE BANI
TRAGEREA OFIC.ALA LA 28 FEBRUAR 1888
_____DETALIUL PHEM1ELOR_______
* Lot de 750,000 b’raeci
LOTERIA BRASILIANA DIN PERNAMBUCO
AutoriNUla prinlr’o lege speciala purtând data de 25 Maiu 1886 I\o. 18142
In profitul copiilor născuţi liberi, de la 28 Septembre 187 1 în provincieie
Pernanibuco
Vinderea totala a celor 300,000 de bilete ale Harri Loterii Braxilicuc din Pernambueo, ce s'au emis, fiind recunoscuta ca impo sibila, Ehceleuta ba lauvernoriil Provinciei Pernanibuco a decis şi a ordonat prin actul de la 10 August 18H7 : 4. Ca nunerul total al bileicior se st reduci la 7u.uuu numai (No, < pârii la 7O.OOV) fi prin urmare planul se ea modifica precum ui meaţi: X. Ca tragerea fixaţi, pentru a aaca loc olirial şi in Jata autorităţilor compelinte la 28 Februarie 1888, nu se va putea amina sub nici un pretext, j. Pantru ca tragerea se poata avea lor şi mal cu seama pentru deplina regula, biletele cele vechi vor trebui schimbate In bilete noul.
Câştigurile trebue reclamate cel mal târziii un au dupe tragere, adica înainte da tb/iU Februarie 1809. Dupe acest termen câştigurile reclamate vor fi prescrise tn folosul ProvincinI, dacâ Adunarea Provinciala din Pernambueo nu decidă abandonarea lor in profilul coloniilor Orfelinilor Isabel.
Documente ce confirma modificarea definitiva a acestei loterii şi legalisatede consulatele Fran-ciet şi Austro-Ungariei din Pernanibuco sunt depuse şi pot fi consultate la direcţiunile ziareler: «Neoiogos» din Coostantinopele.
«Amalthia» din Smyrna.
«Telegrafos» din Alexandria.
«Bosphore Egiptien» din Cairo.
«Acropolis» din Atena.
8,72!i premiede 1,052,500 franci «TelegraluN din Bucureşti.
Tragerea va avea loc irevocabil la 28 Februarie X 888
La 70,000 bilete 8,725 vor câştiga inevitabil, ceea ce face probabil de a câştiga un lot la 7 bilele. Dupe cum se vede şansa oferită este cu mult mai considerabila de cât cu cele-l altc Loterii de acelaşi fel: este unica ocasiune d a cerca Ncnoe norocul şi d'a câştiga:
FRANCI 750,000 FRANCI
Cel cure doresc se’si procure bilele de aceste, trebue s’o faea cel mai târziu înainte de
15/27 Februarie
Aceasta loterie este garantata prin legea votata de Adunarea Provinciala din Pernambueo.
Fondurile necesare pentru plata câştigurilor sunt depuse la Banca Naţionala a Brasllicl. Cele 0 numere care vor câştiga primele principale se vor publica cel mal târziu la 10 Martie 1888 in toate jurnalele din orient, iar lista generala şi o-ficiala a tragerel va apare In numârul de la ; Aprilie 1888 al ziarului «Le Houiteur do la iliauce l uiiersele- din Viena, organul repre-scnlanlulul nostru csclusiv pentru Luropa si Asia Lista oficiala a tragerel va fi trimisa gratis la toţi interesaţii, Totuşi câştigătorii vor fi Înştiinţaţi pi in depeşe sad scrisoare particulara. Câştigurile vor fi plătite In aur dupe cursul schimbului din Paris.
1	»	»	425,000	»
1	N	«	50,000	*>
3	Lot. de		25,000	a
«2	N	»	4 2,000	11
17	»	n	5,0» O	1»
38	N	n	2,500	»
50	»	N	4,250	h
»o	D	N	500	u
4 20	%	»>	250	i»
700	O	»	125	p
700	»	M	75	»
OOO	H	»	50	B
Franci 1UO Urâciune 125
Lei 116 Ruble 45
n	50	»	02 50	P	58	P	22	50
»	25	P	01 25	P	2»	P	11	25
»	IO	P	12 50	P	11 OO	P	4	50
A	5	P	0 25	»	5 HO	D	2	25
Coprinzendu se toate cheltudile
Un bilet întreg:	original
O jumelate bilet original Un sfert de bilet origiuul O zecime de bilet origiuul O doue zeciuse de bilet original »
Numărul de bilete ce roman de vendut fiind foarte mic, nu putem garanta efectuarea ordinelor ce
ne vor sosi prea terziu
Tresorierul Loterieior Imperiale din Brasilia
COMANDORUL LUIZ DE ALMEDIA.
liilctiie se găsesc ei se pot procura numai la corespondenţii ziarului «Le Houiteur de la l'hance Luiverselle din Vieuu» aee-
meuea^si la direcţiunile ziarelor cari vor publica preseuta circulara.
VINDECAREA
BOALELOR SECRETE
CA PS ULE A NTIBLENORHA QICE
preparate de l.Osuaid cu aprobarea con-biliului medical superior.
Sunt cele mal bune capsule in contra boalelor secrete, scurgeri veebl al noi, catar de tesica, etc.
Preţul unei cutii lei 4.
APADE MATREATA CU EFECT SIGUR
(Juaaia capul de matreata, int&ieşte pârul 91 opreşte căderea lui.
Preciul unul flauon 2 lei 50 bani. Lieposit principal, la Craiova, farmacia 1. OsWaLU.
Bucuresci ia drogueria d-iul L Ovesa, şi la mal multe farmacie din tară.
Comandeie făcute prin poştă, insotite de valoarea lor, piua 6u bani pentru em-balagiu, se feciuez ezact.	49
UTIL PENTRU TOTI
BALSAM DESANATATE
A.L FAKMACi&TULUl
I. ElTEjL clm ixamnicu Velcea
Analteal şi aprobat Ue ouor Consiliu Medical Superior din Kumâma
Rresemliv esceiiute al sauataţii contra diferitelor maladii contagioase, mai cu seamă In timpuri epidemice, ue chuiera, ue friguri, şt Keioediu foarte bun coulra boaialor de stomac, de licat şt consecinţele lor precum : ludigealium, lipsa de apetit, rugă,ala greaţă, flegma, Uatoieuţa, durere de elumac, cotica, ingreunarea Ue stomac constipaţia, cougesti-uni, galbinare, venin, hemorome ţlrânji;, hi-doboudneşi melancolie (provenite din aeran-jamenlul mistuirei], indispositiune, durerea, Ue spliua, ameţeala, durerea de cap, friguri, scoruul, uicere ele etc.
Balsamul de sauatate Uitel, superior tu-luror produselor similare, se recomanuă pentru ori-ce cas ca cel mai buu şi cel mai util medicament de casa tutuior persoanelor In general şi in special ceior uepartaţi de ajutoare medicale,
Balsamul de sauatate Litel, se poate întrebuinţa In ori-ce timp şi tara deranjament de atacuri.
Preciul unui Uarou însutit de iustruetie 1 si 50 baui
Se găseste de vânzare la celle mai multă armacn şi la principalele Drogherii din tera
TTW CTTTDEWT cu bune cunoştinţe de
Ull DlUIlAlll matematici, cautainedita,,un, ae camv gimnasiale, sau ca repetitor ia vre-uu pensmn. A oe adreoa sub iniţialele 0. ti. Straua Griviţel No. 9o.

•i
ANTREPRIZA bABOMbiBlCii
UU3AŢIK,EA LATE.INELGE, CU LO.ŞI1TI PSTEITMATICS No. 25, Strada Academiei, No. 25.
AYantagiele cc presinîă sistemei nostrn atât in cn-Yii:a Dromptiladicil cât şi a âmiiritiiil sa usâ ti § mic fie torit, ceea ce ie ji | puie ia posi^ioas fie a cos- t ccra ue toii cel-Hi.y fiu | acestâ fim»!
Onor. public te p6te convinge printr’o sticlă ce posedă fie-care vai. a va*eie f te umplu cu desăvârşire
f	M68ST PRECIURILE NOASTRE 8UN~ CELE MAI SCĂZUTE.
s—om - -.
X
»
t
K
t
I
I
t
m
I
t
PEMTRO A SE ÎMBOGĂŢI REPEDE
A1FACE AVERE IN SCIRT T1M1)
CE TREBUE FĂCUT
Nu trebue să se a că operaţiuni de Bursă. Nu trebue să se cumpere bilete de loterie. Nu trebue să se joace. Nu trebue cunoştinţe.Toată lumea chiar şi doamnele pot profita Dovedit şi aprobat. Pentru a se primi importantele instrucţil, sesescrie *0 'omâneşle imediat Paris 8, Rue de Bag-xieu Arpech
H.
I
t
t
!
I
X
AVIS IMPORTANT
Consumatorii oarl caută cu drept ouvînt esoelentul CIAI aJ Companiei Coloniale din PariB, trebue să evite
numer6sele Contrafaceri, şi pentru a nu fi înşeiaţî, a eiige pe fiecare Cutie TIMBKUXi DE GARANŢIE al Uniunii Fabricanţilor, Societate recunoscută de utilitate pubiioă de Statui ; Francez.
ipografia Ziarului
Tipărit ca cerneşti» Cb. Loriileux C-le Pari»
fTn-sat r»«pn**»bU G Stoenescn
www.dacoromanica.ro