ANUL m No. 061. A DOUA EDITIUNE VINERI, 29 IANUARIE (10 FEBRUARIE 188S. i» ■«nliTni mim— • t muţi 15 B ANI NUMERUL ABONAMENTELE încep la i si 18 a fie-carei luni si se plătesc TOT-D’AUNA ÎNAINTE l(V BMCLRESC1 La casa Adminiatratlunai IN T4RA: Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 lei, 6 luni *0 iei, 3 luni 10 lei. I* STRE1WATATE: La toate oftlciele postate din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei 6 luni *5 lei. LA PARIS: Se gaseste jurnalul ou IE Cent. numerul, la Kioscul din BuMMLrdul St. Ger-inaln \o. 84. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA ---------- r — REDACŢIA 15 BANI NUMERUL ANUNCIURILE ARIA SE PRIPESC DIRkCT LA ADMINIS TRATIA ZIARULUI . ^■ri«: la Asrenee Itru, plac* dt la bourse, I. Agenee Llbre, rue Notre Da- :: des i'ictoiru *0, 1 Place de la BourseJ pcntr» Pari», Franrln, Germania, Autitm-Vn^arla, Italia si Marea Britanie. Anunciuri pe pag. IV, linia 30 bani, anunoiur si reclame pe pagina treia I lei linia 50 B. UN NUMER VECHIU. 50 B. APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRAŢIA IVo. 3. — Plata Episcopiei. — No. 3. N’o, 3. — Plata Episcopiei. — No. 8. NOU SCANDAL LA MINISTERUL DE RESBEL Cu toata împotrivirea d lui Dra-tianu ea liintiim se se faea in ees tiunea hoţiilor de In ministerul de reshel, cu tonte ea s'mi distrus din dosare actele ce puteau compromite pe colectivişti sise’l trimcato drept in puşcărie, noi dovezi es Ia lumina despre escrocheriile de la ministerul de resbel. De asta data denuticiarile nu mal pornesc de la ziare, or de Ia oameni politici bănuiţi ca pasiu nea îi ar putea împinge ea se fura destăinuiri, in scop numai d’a discred’la guvernul. Protestatiunile pornesc chiar din rendurile armatei lata ce se povestea erl la casa rina artileriei: Un capitan de artilerie ar fi descoperit ca colonelul regimentului uza de influenta sa si de aceea a rudelor sale pe lângă guvern ea se ia parale «le la diferite case din streina tale, care voeau se obtie comenzi de Ia guvernul nostru. \oiam publicat dej* mai multe denuncteri privitor Ia comanda încrueisetoarei. fele spuse de noi s’arconfirma azi. Se zice ca »*au luat sume însemnate de hani pentru a se faee comanda încru-ctsetoarei Ia t» oare-care casa din streinatate. Toate aceste s’ar ti constatai eu aete scrise. Iu ndever s’a pus mâna pe o întreaga corespondenta a colonelului in cestlune. Scrisorile, din eare speram se publicam in curând câle-va sunt iscaliic «I_.cvu.ise»; dar s’a găsii sl prima scrisoare in care colonelul in cesliune anuncla corespondentului seu, «mi d'aci iuainte nu va mai iscăli eu numele seu scrisorile cile vasubsemna «Louise». Oficerii regimentului de arlile-rie in presenta acestor scanda-luri de naturii a c«>mpromite «»-noarca armatei, au făcut o plin-gere p«* <;ale hierarhica la loco-teneutid-coloncl al reg:meniului, care imediat a dus plângerea la ministerul de resbel, cerend se se făcu o ancheta. DROJDII SI CAIMAC Intr’un discurs remas celebru pentru colectivitate, d-nu I. C. Bratianu criticând oposiţia actuala, zicea câ densa se compune «din drojiiile societarei», lăsând ast-fel se se înţeleagă negreşit că guvernamentali formează caimacul aceleiaşi societăţi. Ca figură retorică, cuvintele rostite de ministru preşedinte, nu lăsau nimic de dorit, căci vorbele drojdie şi caimac urmau negreşit se iasă din gura unui Vizir, deprins se stea la taifas cu cafea turcească. A venit înse ziua se analisâm cuvintele d-lui I. Brâtianu alt-fel de cit din punctul de vedere gramatical, şi se vedem dacă realitatea corespunde cu figura retorică. ftesultatui obţinut de oposiţie cu ocasia alegerilor generale, ne uşurează foarte mult această lucrare. Păstrând rubricele desemnate de d-nu Brâtianu, şi consultând tabloul pe care se găsesc trecute numele oposanţilor care au reuşit la alegeri, avem în partea drojdiilor (cum le zicea d-nu Brâtianu) pe: L. Catargiu, Vernescu, D. Brâtianu, prinţul Ştirbei, P. Carp, 1. Lato vâri, I. Negruzzi, N. Blaramberg, Djuvara, Fleva, prinţul Cuza, fără se mai vorbim de o pleiadă de tineri cit.ştiţi, nepătaţi, cu aspiraţinni sănătoase şi care nu consideră budgetul Statului ca moşia lor. Iar în partea faimosului caimac brâtienist, ne întâlnim cu un Radu Mihai, un Stanian, un Stolojan, cu Stoicescu, Vizanti, generalul Lecca, şi toate lipitorele care sug şi înghit veniturile ţârei de douî-spre zece uni. Ast-fel în cât cumpănind cu ne-pârtinire valoarea celor ce au isbu-tit în opoziţie şi celor ce au isbutit sub mantaua prefectului, valoarea altor bărbaţi că d nii general Mânu, Al. Lahovari, Maiorescu, care nu fac parte din Cameră, şi valoarea lui Fundescu, Costescu Comă neanu, Ştefan Bellu, care au rămas cu buza umflată, suntem in drept să zicem d-lui Brâtianu : Dacă o asemenea opoziţie să numeşte drojdie, şi o asemenea colectivitate se numeşte caimac, a venit momentul să întoarcem ceaşca cu fundul în sus, căci drojdia pluteşte pe d’asupra. Aga. TE LE GRAM E AGENŢIA IIA VAS St. l’elersburg, 8 Februarie. «Journal de St. Patersbourg» con-lată că prinsul de Bismarck a accentuat tn discursul seo caracterul defensiv al tralatnlul auslro-german. Acesta e puntul esenţial, zice ziarul rusesc, căci misterul putea face să se ereazâ câ ar fi o alianţă tntr’un mod eventual agresivă. Prinsul de Bismarck a exprimat încrederea sa absolută in cuviitlul Ţarului, ale cărui vederi pa-ciuice aii fost exprimate in gura mare. Se poale conchide de aci câ menţinerea păcii e asigurată tnlr'un chip solid. A-ceasta va fi uşurarea generală a intregel Europe. «Preferim pentru partea noastră aceasta garanţia tn locul aceleia ce resullă, din înarmări care merg crescând merefl. «Journal de St. Petersburg» conslalâ că cancelarul german a recunoscut deplinul drept al lic-cârel târî de a ocroti propria sa siguranţă prin înarmări. Vorbind de serviciile ce şi-ah făcut reciproc Rusia şi Prusia, jurnalul zice că ele fură resultatele acestor interese adesea comuue care constitueso cea mal bună basă a relaţia iilor Intre două Slale. Sfârşind-, foaia rusească z ce: Ne vom felicita de a vedea această b să remfinând asemenea pe viilor basa raporturilor ce exista între marea Germanie şi Rusia. San-Heiuo, 8 Februarie. Prinţul Imperial e sănătos. El se plimbă de douâ ori pe zi. Doctorul Mackenzie a sosit erl seara de la Ventimilia. Koma, 8 Februarie. Toate ziarele de seara comentând discursul prinţului de Bismarck îl judecă favorabil pâciî. «La Riforma» zice : «Discursul acesta e gagiul de pace cel mal elocinte ce d-nu de Bismarck a putut da Europei». berlin, 8 Februarie. Reichstagul a adoptat tn total proectul militar, fără desbateri, la a treia citire. Aden, 8 Februarie. Abisinieniî ad atacat un transport de vite protegiat de italieni; aceştia fură siliţi sâ se retragă. Abisinieniî fură Învingători. Londra, 8 Februarie. Circulă ştirea că guvernul va propune mâine Parlamentului să declare câ o ostn-dire care provine de Ia aplicarea legii de coerciţiune în Irlanda, face pe deputat! incapabili de a conserva scaunul lor. lU'riin, 8 Februarie. «Gazeta Crucii» şi «Post» spun câ aii primii ştiri f utin favorabile tn privinţa sânâtâtiî Priotulul Imperial, şi cred câ prinţul va trebui probabil să fie supus o-peraţiuSii L'.xheotomiel. Paris, 8 Februarie. D. Wilson a fost trimes fn faţa tribunalului de politie corectionaia pentru afacerea decoratiunilor. --------^ Alegerile de Ia 23—25 Ianuarie, aO fost numai o prima înfrângere suferita de colectivitate urmata însă d’aproape de alte lovituri simţitoare. Asta zi desordineadomn*şte tn tabăra guvernamentala. Defecţiunile se înmulţesc, teroarea e generala, amicii de erl al guvernului părăsesc corabia colectivista şi fug In toate părţile. Uni', desgustaţi de cele ce se petrec, sâ despart cu sinceritate de guvern. Alţii, văzând ca vântul bate în alta parte, îşi preg tesc evoluţiunea. Alţii în fine, pentru aşt degaja râspunde-rea de actele sâvîrşite timp de 1 2 ani de ignobilul guvern ce asta-zi e pe sf'rşite, caută sâ se pue la adăpostul neplăcutei formalităţi a luarei socotelelor. desp«rţindu-se de colectivitate înainte ca guvernul să fi c zut. D. Al. Şendrea, trecut de foiie guvernamentale ca deputat colectivist, protestează cu sinceritate în contra ufirmaţiunii ca d-sa ar fi guvernamental. D Şendrea va fi în Camera ahturi de opoziţie. D. Doctor Calenderu, ales de guvern a declarat ca d-sa nu va intra în Camera aceasta. Fii d lu' Kogilniceanu amândoi deputaţi, pe care t trecusem din eroare ca guvernamental aCi relevat protestând aceast» eroare, căci d-lor vor face guvernulu o opoziţie hotărâtă. Unul din ei chiar a zise» permite sâ i se fac» or şi ce. când o singura data va vota cu guvernul colectivist. D. Costescu Comaneanu c»zut la alegeri la Târgovişte a declarat ca se retrage în viaţa privata. D. Aristid Pascal, care un moment sâ apropiase de guvern ledevine un adversar înverşunat al regimului. D. Aristid Pascal va cere chiar zilele astea o audienţa Regelui pentru a arata M. S. toate infamiile comise de administraţie in timpul alegerilor la Bac Q. Dar alte surprinderi mult mai mari tl aş-teptped.l.C. Bratianu. Amici dintre cei mat intimi ai d-sale Iş preg tesc evoluţia. Am putea chiar cita nume, dac» o asemenea in-discreţiune n’ar fi de natura a O'ri pe loc lucrarea de disoluţie ce sâ sâvîrşeşte pentru moment tn stnul colectivităţii. De altmintrelea Camerile sunt convocate pentru 8 Februarie şi încă din primele zile ale deşchiderii parlamentului se va putea observa unde a ajuns lucrarea de disoluţie şi de desagregare a Colectivităţii. ALEGERILE DE LI FOCSWI Fagaduiala Regelui zadarnica.— Candidaţii colectivişti.—Preparativele pentru alegeri.— Constituirea biroului, sosirea prefectului, alegatorii din Odo-besti opriţi la bariera.-Furarea unui plic de la birou. Lipsa unui plic constatata— Despuerea scrutinului. Fagaduiala Regelui zadarnica Şi la Putna ca In toate judeţele, alegerile s’ad efectuat su cele mal neauzite mijloace de ingerinţă, teroare, co-rupţiune, violarea secretului votului şi alte infamii. încă de la începutul perioadei electorale, opoziţiunea de şi decisă a lupta, prevedea însă neisbânda eî, cu tontă promisiunea Regelui data delegatului d. G. Apostoleanu, fiind că întru nimic nu se schimbare situaţiunea acestui nenorocit judeţ. Acelaş om în capul administraţiei care dispune de toate instituţiunile pubLce ca de pro-pria’i avere; aceiaşi funcţionari agenţi electorali-batăuşi cari s’ad ilustrat în toate alegerile trecute—au fost m«nţi-nuţi la posturile lor, şi şi-aii făcut datoria în conştiinţă şi Încă cu prea mult zel. In asemenea condiţiunî, se ştia că viata chiar a candidaţilor opoziţiunel şi a membrilor săi era în pericol. Cu toate aceste, în fata refuzului altor membri marcanţi de a primi candidaturile ce li se propunea de alegătorii independenţi, d-nii G. Apostoleanu, L. Niculescu şi N. Chirii Sâveanu, comersant, se hotâ-rlrâ a se expune la această luptă inegală şi a cărei resultat nu putea fi în-doios. In adevăr, nimic n’a fost cruţat ca voinţa alegătorilor să flelnăduşită. Toată suflarea colectivista s’a pus în mişcare şi toate manoperile Întrebuinţate în alegerile precedente, fură şi de astă dată aplicate pe o scară mal Întinsă. Teroare, sequestrare de alegători, îm-pedicări de a veni la vot, adunare de bătăuşi, concentrare de forţe armate în oraş şi la bariere, nimic In fine n’a lipsit. Candidaţii Colectivişti Totuşi colectivitatea se temea de o înfrângere faţa cu popularitatea şi me-1 ritele candidaţilor op'siţiunef, la cari a opus pe cel mal iluştri membri al săf, adică d-nii C. Cernat, ce nu are atestatul a două clase gimnasiale, S Guriţa, care a uitat să ia pe cel al clasei I primare şi N. Celebidache, care este încă în căutarea unei naţionalităţi, tn lipsă de o a doua Basarabie, în care să se poata statornici ca fratele d-sale. Preparativele pentru alegeri In ajunul alpgerilor, localul poliţii, podul primăriei şi percepţia au fost înţesate de bătăuşi. Armata concentrată la postul pompierilor vis-a vis de primărie. La toate barierele oraşului, călăraşi concentraţi şi puşi la dispoziţia prefectului, păziati să nu intre alegătorii independenţi. Toate măsurile fiind luate, în ziua de 23 curent, membrii opoziţii merg la primărie unde găsesc uşile încuiate, contra obiceiului, căci In tot-d’auna stau deschise fiind acolo şi alte autorităţi. La 9 ore Preşedintele, aflat înăuntru, ordonă deschiderea uşilor şi alegători pătrund In Intru, unde nu se zărea nici o mutră de funcţionar sad bătăuşi, fiind toţi ascunşi tn alte camere. Este de observat câ localul primăriei corespunde în totul vederel colectivitatel la alegeri, câcf tn etagiul dp jos fiind in-j stalatâ Casieria, Judecătoria de pace şi în fund percepţia; iar în cel de sus : Creditul Agricol şi oflcerul stărei civile, toţi funcţionarii, cari sunt şi agenţi e-lectoralf-bătăuşi, sub pretextul câ tre-bue să stea acolo şi să circule prin coridoare, In realitate nu fac de cât controlează la vot pe alegatori şi esercitâ meseria lor de agenţi electorall-bâtâuşl. Constituirea biroului, sosirea prefectului, alegatorii din Odobesti ,si Pan- ciu opriţi la bariere Biuroul se constitue şi prin o coincidenţă neesplicabilâ, ad eşit la sorţi numai colectivişti, Intre cari d. N. Pruocu candidatul guvernului la col. ai 2 lea. Se tncepe apoi votarea. Afară linişte perfectă, dar o linişte care ameninţă mare furtună, căci puţtn după a-ceasta, soseşte prefectul şi se insta ează la Credituiagricol iar coridoarele schimbă de aspect. Toţi funcţionarii de toate treptele din oraş şi din tot judeţul, formează o ceată formidabilă care se.ames-tecă cu alegătorii. Se svoneşte câ alegătorii sosiţi din Odobeşti şi Panciu, sunt opriţi la bariere. D. G. Costescu senator, merge însoţit de procuror a-colo şi constată faptul de adevărat. Colectivitatea este lngrijată, câcf alegatorii care votase până atunci fiind totî din oraş şi cunoscuţi de oposanţl ajunsese aproape la No. 80. Atunci|tnce-pe întrebuinţarea mijloacelor energice. Trebue ca ruralii, ce formează grosul armatei colectiviste, şi cari sunt Înscrişi fârâ drept în col. I, se înâduşe a- legfitoril din oraş. Agenţii electorali fac apelul nominal al alegătorilor, fârâ ordinul preşedintelui biuroulul. Fie-care sub-prefect sad funcţionar din locali* tatea aceea unde domiciliază alegătorul strigat, ’l designează agenţ.lor care ’1 i-ad şi ’l conduc la prefect în camera creditului. Acolo esta căutat prin toate bozunarele spre a nu avea buletine de a le candidaţilor oposiţil; i se dă buletinele candidaţilor guvernului şi apoi condus de braţ din agent în agent până la sala de vot, la eşire, este recondus cu acelaş ceremonial şi predă prefectului toate buletinele date de preşedintele biuroulul, ne îndoite. Candidaţii opoziţii protesta oral şi înscris preşedintelui despre această Ingerinţa şi violare a secretului votului, dir nu se ia nici o di»-posiţie şi lucrarea afară urmează. Furarea unui plic de la biurou. Prefectul tot nu este sigur; bănueşte că tot poate fi trădare din partea alegătorilor controlaţ1, şi atunci pune în practică «şuveica» prin furarea unul plic de la birod. Sa presintă alegătorul care vine al 142-a la rând căruia i se d& buletine şi un plic. După câte va momente de şedere In camera secretă, ese numai cu buletinele îndoite şi declară că nu i s'a dat şi plic. Preşedintele ’I da un al Il-lea plic. De la acest alegător tniante dispare zăbava ce punea alegătorul tn camera secretă, căci abia intrat acolo, imediat eşia cu plicul gata, de şi rural şi fără ştiinţă de carte. Delegaţii şi candidaţi oposiţiunel nu se ma) Indoesc câ «şuveica» funcţionează, şi atrag atenţiunea d lui preşedinte asupra rătăcire! unul plic, dar nu se ia nici o măsură de constatare. Iată cum funcţiona «şuveica» : Alegătorul care căpătase un plic mal mult, ’l ducea prefectului. Acesta ’l da alegătorului următor la rând, ce prealabil fuse buzunârit, şi In care plic eraţi deja Introduse buletinele candidaţilor guvernului şi lipit. Alegătorul strigat de preşedinte se ducea în camera secretă, se prefăcea câ pune In plicul dat de preşedinte cele 3 buletine şi eşia dând plicul Încredinţat deja de prefect, aducând apoi acestuia plicul ce i se deduse de preşedinte, şi care la rândul săd era dat alegătorului următor, şi aşa tot înainte. Penultimul alegător care votează este prefectul. Lista coleg. I coprinde 315 nume, şi ad luat parte ia vot 256 alegători. S’a adus de administraţie funcţionarii înscrişi din toate unghiurile ţârei precum: din Iaşi. Bucureşti, MoineştI, Galaţi, Tecuci, Rîmnic etc. S’a adus a-jutorul de primar din Odobeşti, bolnav de moarte, purtat de subţiori şi care ’-l căzut jos tn camei a secretă mal mort. Doi alegători colectivişti se aflad la Ierusalim. Şi acestora le a telegrafia! prefectul să vină. Unu! din eî a şi sosit dar....a doua zi după votare. Lipsa unui plic constatata Terminându se operaţiunea votârel, se adresează biuroulul protest Înscris despre dispariţiunea unul plic. Se numără plicurile remase, şi se coastată In adevăr că unul lipseşte. Preşedintele I! caută pretutindeni şi o 1 minune I se găseşte In camera secretă a-runcat jos, fără îndoială de Prefectul care votase penultimul. Se adevereşte deci că «şuveica» a funcţionat. Aceasta mai reese şi din faptul câ dispuindu-se scrutinul,candidaţii oposiţil se men-ţinurâin număr egal de voturi cu candidaţii guvernului până la Nr. 40, iar de aci încolo, ceîlntîi ad remas staţionari, pe când cei colectivişti au mers neîntrerupt până Ia 90 buletine în şir, şi cu mici interupţiuni apoi, ad ajuns la cifra de 163 154, şi 150. Aceasta a fost efectul «şuveicel» căci este inadmisibil Ca Intre 50 voturi date colectivitâţel se www.dacoromanica.ro j EPOCA - '9 IANUARIE nu se fi dat unul măear pentru opo-siţie. Despuiarea Scrutinului La despuiarea scrutinului, zându-se uşile, aQ năvălit In ea genţii electorali şi bătăuşii ce coridoarele afară, şi care impacienlîn du se de aşteptare, se îndeletniceau a stiânge până la sufocare alegatorii independenţi precum: d nil G. Istrati tatăl şi fiul; I. Mârgăritescu; N. Albi-nescu şi alţii, carii aQ scăpat cu viaţă graţie deschiderel uşilor numai, plân-gându-se imediat preşedintelui de cele Întâmplate. Agenţii electorali, şi In sala de votare chiar—fără nici o sfială—in-sultaQ pe aceşti alegători. Candidaţii o-posiţiel protest8Q Preşedintelui cerând a se da afară bătăuşii şi toţi funcţionarii ce nu eraQ alegători—conform le-gel—Colectivitatea cu un d. Crângu, tăbăcar falit, In frunte şi N. Pruncu, sbiera să se lase toţi In sală. Atunci membrii oposiţii a cerut Preşedintelui aducerea armatei, căci viaţa le e In pericol. Preşedintele a dispus In fine se iasă toţ! bătăuşii afară şi să se Inchiză u-şile, ast-fel că liniştea restabilindu-se, s'a putut despuia scrutinul. Resultatul se ţtia deja, căci graţie teroare!, presiunilor, controlului votului, oprirel alegătorilor de a veni la vot, şi In fine a «şuveiceT» colectivitatea a avut 163 voturi pentru d. C. Cernat; 154 pentru S. Guriţă şi 150 pentru N. Celebidachi, pe când d nul G. Aposto-leano a întrunit 90 voturi şi 4—5 anulate,d-nilL. Niculescu şiN. Ch.Saveanu 77 şi 70. lată căuşele ruşinoase a triumfului guvernului laPutna, şi care credem că va fi cel din urmă. In caşul când oposiţia ar fi isbutit, s’a aflat în urmă c.ă colectivitatea era preparată a strica lucrările de alegeri şi cu aceasta ocasiune a ucide pe mem-prii oposiţii marcanţi, ceea ce explică postarea bătăuşilor In podul Primarii şi împrejurul acestui local precum şi invadarea acestora la deschiderea scrutinului. In No. viitor vom face analisa celor 163 voturi a guvernului, şi vom arăta ce valoare aQ faţă cu cele 95 ale oposiţii. La col. 11, oposiţia spre a cruţa viaţa cetăţenilor, având de txt mplu cele petrecute la col. I, s'a retras din luptă arălftrd Înscris motivele, Preşedintelui biuroulul. Mal mulţi alegători rurali din col 1. s’aQ plâns că cu ocasia inspecţiunel ce li s’a făcut la Credit, Înainte de votare, aQ fost buzunăriţi şi de banii ce aveaQ asupră-le. Un alegator în col. l-u. DIN DISTRICTE COVUHLUIU Nelegiuiri colectiviste în alegeri Pe lângă mijloacele cunoscute de ’esiunl, zice Poşta, ameninţări, fâgâ-îinţl, permutări şi avantage ilicite, ilectiviştil mai ales Iş puseseră spe-mţa de reuşită In fraudă, In violarea secretului votu’u! prin controlarea alegătorilor. AQ cercat d'a fura plicuri stampilate şi la colegiul al II, dar mal ales la colegiul al III Încercarea a fost probată frin două caşuri foarte semnificative. Alegătorul sătean Iacob Cosma, din Cuca, In ’ocul plicului oficial, când s'a Internat din camera de votare, a pre-sentatun plic alb. La observarea biuroulul că nu acesta este plicul ce i s’a dat de preşedinte, el mărturisi că plicul oficial l'a vîrlt prin deschizătura uşel unul dulap din camera de votare, care e camera pentru archiva primă riel. Intrând acolo, preşedintele căută se scoată plicul, dar nu putu, până ce nu sosi un funcţionar al primăriei cu cheea de la dulap. Probabil că înţelegerea era ca dacă manopera trecea nebăgată In seamă, era să meargă vr’un impiegat comunal şi să'şl facă treabă In archiva comunei spre a lua plicul ascuns. Alt-fel nu se poate esplica lucrul, mai ales după instrucţiunile cele mal lămurite de votare ce dădea d. Gonstantinescu, preşedintele biurouluî. Un alt cas şi mal convingător : loan Gheorghe Oprea, delegat din TuluceştI, ţăran Încălţat cu opinci, s’a presentat din camera de votrre tot cu un plic alb. La observaţia biurouluî, Oprea a tăgăduit că i s’ar fi dat alt plic; intenţia frauduloasă era dar evidentă. Pă-cându-i-se o minuţioasa perchisiţie , plicul oficial a fost găsit ascuns tocmai In pantaloni. Atunci a început să ceară ertare şi să spue că nu el e vinovat de aceasta. Alt cas. Petrache Simion Grosu, delegat din Galaţ\ după ce a votat, a luat în mâini buletinele nevotate, şi de şi i s’a spus de preşedinte că pe acele poate să le distrugă, dânsul Insă a insistat a eşi din sală cu ele In mână. La controlarea ce i s’a făcut afară de a-genţiî administrativi se vede că s’a descoperit că alegătorul nu pusese bule ţinui candidatului guvernamental, căci l’a silit a se Întoarce înapoi la b'uroO, spunând că a greşit şi să i se dea alte buletine, spre a vota din noQ. Negreşit ca această cerere nu i se putu satisface. Iotă de ce mijloace s’a servit colectiviştii spre a şi asigura reuşită. «SCRISOARE A D-Llll AL. ECSARHE Onorabilei Itedaeliuni a ziarului Epooa Domnule Redactor, Ziarul Lupta refuzând inserţiunea scri-soarel aci onecsatâ, vă rog să bine-voiţl a-i da ospitalitatea tn coloanele stimabilului d-voastră ziar. Primiţi, vă rog, d-le Redactor, încredinţarea prea distinsei mele consideraţii. Al. Ecsarliu. Bucureşti, 20 Ianuarie 1888. Domnule Redactor, Relntorcându-măastă zi la Bucureşti, după o absenţă mal lungă, citesc In numărul ziarului Lupta d\n 14 (26) Ianuarie, o corespondenţă semnată «Fantasio» şi datată din Constantinopol. Fiind că această jorespondenţa nu e de cât o lungă şi scârboasă calomnie In contru d-luîloan Bâlăceanu, în contra FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» H. W O O D (20) CASTELU TRAGIC XII Traiul la Caslle-Marling — Nu cunoşti pe d nul ăsta, Wiiliam; e d. Carlyle; a fost foarte bun cu mine. Micul lord întoarse ochii spre avocat, examinându'l cu mare băgare de seamă. — Te voi iubi dacă vei fi nun pentru Isabela. Eşti bun pentru dlnsa? —Ol da, foarte bun, murmură Isa-bela, fără a privi pe Carlyle. Nj ştiQ ce să spun, îngână ea; aş vrea sft'ţi mulţumesc... nu vreaQ să mă folosesc de... dar... — Bine, bine, zise Carlyle zimbiud, nu ştiQ ce vrei se spui. — Cum merge Est-Lvnne, scumpul meQ Est-Lynne? întrebă tenăra fată, care Înţelese gingăşia de sentimente a tânărului; e locuit? — Nu încă; am făcut câte va reparaţii. După excitarea produsă de plăcerea de a vedea faţa unul prieten, Isî bela rredevenise palidă şi tristă. Carlyle nu putu să se Impedice de a băga de seama cât era de schimbată. — Sper că eşti fericită? zise el, ur-mâdn fără voe firul gândirel sale. Ea ’I aruncă o privire, tn care să citea un poem Întreg de disperare. — Nu, zise ea, nu sunt fericită; simt că nu pot rămânea aici, şi nu pot să mă duc; t.'am un prieten măcar pe lume... Micul lord ridică rapul şi, privind pe visitator: — Isabela mi-a spus azi dimineaţă ; că vrea să ne părăsească; şi ştii pentru ce ? Pentru că mama a bătut’o erl, când era supărată. — Taci, Wiiliam, zise Isabela, ro-şindu-se de rurine. — Două palme mari pe obraz, urmă copilul. Isabela plTngea, eG am strigat şi mama atunci m’a bătut şi pe mine. Pentru mine puţin Imî pasă; dar Mar-wel zice că Isabela e prea frumoasă şi de acea mama. Isabela, neputând opri acest flux de cuvinte, sună, luă copilul de mână şi ’l dădu să’l ducă la dadaca lui j Ochii lui Carlyle străiuciaQ de indignare. ţ — Să poate? Întrebă el, când se Întoarse la densul. In adevăr al nevoe de un prieten. ■ — Trebue să sufăr tot, zise ea trist, cel puţin până la Întoarcerea lordului Mont-Severn. — Aş vrea cu toate aceste să’ţl fifi folositor, reluă avocatul. Est Lynne nu e un locaş aşa de plăcut; dar mi se pare tot ma! bine era! decât aici. principelui Gr. Ghica pentru care am cea mal mare stimă bazată pe relaţiunl ce datează din copilărie, contra amicu-luî şi succesorului meQ, d. RaulRomalo, cred de a mea datorie dea protesta e-nergicln contra acestor calomnii şi de a lumina buna credinţa d-v., surprinsă negreşit. Declar dar, mal nainte de toate, că individul care ascunde injuriile sale a-nonime sub pseudonimul «Fantasio» îmi este foarte bine cunoscut, căci mărturisesc că am avut slăbiciunea de a'I permite intrarea consulatulul general, pe când eram titularul acestui post; cu toate că ştiam că mandate de arestare fusese trimise Legaţiunel, în anul 1880 (cu doul ani înaintea sosire! mele la Constantinopol), In contra acestui om condamnat «pentru dilapidare de bani publici şi altele»,după termenele proprii ale sentinţei Curţii de apel Ilfov, alll-a secţie, Nr. 103 din 23 Ianuarie 1880. îndată ce d. Bâlăceanu, după sosirea sa la Legaţiune, a aflai despre aceste fapte, d-sa a dat ordine ca consulatul general să fie riguros închis pentru d-1 Fantasio. De acolo ura şi corespondenţele acestui individ. Intru cât priveşte pasajul scrisoarel pub'icată In ziarul d-voastră din 14 (26) curent, relativ la o sumă ce ar fi fost luată de la Creditul Lyones de câtre d. Bâlăceanu, lealitatea tmi impune datoria de a vă aduce la cunoştinţă, d-le Redactor: 1. Că aceasta sumă a fost Încasată de mine, In lipsa ministrului; 2. Că aceşti ban! nu eraQ de loc destinaţi pentru locaţiunea unei villa la Buyukdere, precum pretinde onorabilul d v corespondent, ci pentru plata chirielor consulatului îngrămădite In timpul unul litigiu ce exista Intre proprietarii imobilului. Convins că veţi avea buna credinţă de a publica presenta rectificare în cel mal apropiat număr al ziarului d-v, vă rog, d-le Redactor, să primiţi încredinţarea sentimentelor mele distinse. Al. Ecsarhu Actele menţionate In scrisoare s’au presintat lledacţiunel noastre. Din decisiunea Cutţii secţia III, No 192 din 1876, ret-se că d. G. D.Gheor ghiadi de care este vorba a fost coada mnat la un an închisoare pentru delapidare de bani public! pe când era diriginte postai la oficiul din Galaţi, pentru că a perceput de la particu!arl dr£p taxe de port al scrisorilor mal mult decât era prescris prin lege şi fiind că a ascuns mai multe scrisori, pachete şi obiecte de mesagerie venite cu vapoarele şi poştele spre a se destribui destina-torilor. prin articolul publicat de organul mâ’turisit al Ministariulu; afacerilor streine. I N F OR MATIUNI Aseară o lungă consfătuire colectivista a fost la beizadea Mitica. Mal multe ziare franc-ze înregistrez refuzul Ministrului nostru al a-facerilor streine, d. M. Ferikidi, d’a răspunde la cererea de reparaţiune ce 'fa adresat prinţul Ueorge Bibescu pentru ofensele adresate tatălui seu Pe temeiul unei telegrama ir corespondentului seu din Viena, ziarul parisian «Figaro» spune că publi-caţiunea tractatului austro-german va fi urmata în foarte mult timp de publioaţiunea tractatelor analoge îu-cheiate cu Italia şi cu România. Se vorbeşte despre o mare întrunire publică a colectiviştilor pentru Duminica viitoare. -SS5- D-nu M. Cogălniceanu a sosit în Capitală. Regele a priimit azi dimineaţă pe d-nu general Vlâdescn comandantul divîsieî de infanterie din Piteşti. La despoiarea urnei colegiului al 2 & zice îndreptarea din Buzău, s’a găsit într’un plic pe buletinelele candidaţilor colectivişti şi un mic bilet cu următoarea însemnare : Convenţia Consulară. Lovitura de Stat. Ni se scrie din Giurgiu, că resultatul col. Il-a fiind publicat greşit şi incorapleet nu e de prisos a se rectifica. lată adevărul : Voturi exprimate 416: Epureseu 253 Piteşteunu 230 Ulubeanu 149 Dimitriu 134 V. Atanasiu 25 P. A. Ilemuş 27 Anulate 7 In acest colegiu a votat 117 funcţionari. Pe lengâ funcţionarism am mai avut contra oposiţiei, faptul că funcţiona îutr’una din camarile localului de alegere, un comitet colectivist de perchisiţie. Secretul votului, prin aceasta culpabilă toleranţa a fost violat. Chiar în sala de alegere, propriu zisă, secretul votu-lu>a fost o minciună, căci am descoperit câte doi alegători într’o cameră de votare. Astă zi la plecarea d-lui Lahovari, peronul gâjeî era plin de alegători. La al II-iea semnal de plecare u-rale entusiaste au salutat pe d. Lahovari. In momentul de a se da al IlI-lea semnal, alegătorii zărind în tren pe Epuresou şi R. Stefânescu a început un huide-o formidabil. A fost imposibil de a’i impedica. Faptul e regretabil după unii. Fundescu mai priceput, căci a mai pâţit’o, a plecat cu trăsura la Frăţeşti şi acolo s’a suit in tren. Posiţiunea d lui Vasile Alexandri este foarte ameninţată. Deputatul mazilit al colegiului al 2 lea de Dâm-boviţa care încă de mult a pus ochii pe postul de ministru al României la Paris şi a încercat în câte-va rîn-duri deja se dea în cap pe d. Alexandri a hotârit acum se declare d-lul Ion Bratianu că daca nu ’i va da a-cel post se va retrage din colectivitate. Altul de cât d. Bratianu ar râde de ameninţarea d-lui Gostescu-Co-mâneanu ; d. Bratianu însă este în stare să pue în balanţă pe d-nu A- lexandri cu d. Costescu şi se sacrifice pe cel dintâiu celui d’al doilea. D. Ion Th. Dimitriu unul din candidaţii oposiţiunei-unite la colegiul al 2-lea de Vlaşca, ne asigură că ceea ce s'a zis despre presiunea e-sercitată la alegerea acestui colegiu de către d. prezident al biurouluî care ar fi ameninţat cu chemarea armatei, nu este esact. înregistrăm cu plăcere asigurarea ce ne dă d-nu Dimitriu că un magistrat nu s’a depărtat de la nepărtinirea ce ’i impune sarcina de, care este învestit. D. Ion Brătianu s’a dus azi la ministerul de resbel însoţit de d. colonel Dumitresco-Maican. D. Ferikidi, ministrul afacerilor streine a avut azî de dimineaţă o lungă intrevedere cu d. conte Golu-chowsky ministrul plenipotenţiar al Austro-Ungariei. Aflăm cu părere de rău, că Onorabilul loan FStu advocat a încetat astă noapte din viaţă, după o îndelungată boală. Răposatul loan Fătu, a cărui viaţă a fost tot d’a-una un model de virtute, onestitate şi dreptate, adunând prin sudoarea feţii sale şi printr’o muncă neobosită împreună cu soţia sa o avere însemnată, a lăsat prin testament mai toată această avereîn suma de 30,000 galbeni Academiei române şi 20,000 lei soţiei sale cu destinaţiune pentru şcoala normală a societâţei pentru învăţătura pop. Român de la Sf. Ecaterina. Reposatul trepâseazâ între binefăcătorii de frunte aî pop. Român şi generaţiile viitoire vor păstra neuitată amintirea acestui mare patriot şi generos bine-făcâtor. -SK- Afiâm că după cererea ce 'i va a-dresa d. locoţiitor de primar, consiliul comunal al Capitalei care trebuia să înceapă azi discuţiunea budgetului pentru exerciţiul 1888—1889 va amâna începerea acestei discu-ţiuni pe Marţ!. D. Culoglu prefectul Constanţei care fusese chiemat dincoace de Dunăre, case ajute pe d-nu Radu Mi-haiu în timplu alegerilor, va părăsi Capitala disearâ pentru a se întoarce la postul seu. -**- Aflăm că peste câte-va zile d-nu Dem. Gapeleanu va fi din nou numit prefect, probabil la judeţul Teleorman, o poziţione mai înaltă urmând se şedea d-lui Kiriţopolu. Consiliul profesoral al Facultăţei de Medicină a fost invitai de d-nu Dem. Sturdza, ca pentru ce! 5 studenţi în medicină cărora ministerul Cultelor le a refuzat recunoaşterea certificatelor liberate de şcoala de Medicină de la Radu Vodă, se elaboreze un proiect de lege prin care Camera se recunoască acele certificate. Consiliul a fost convocat în acest scop pe diseara. O bătae urmată de răniri a avut loc azi între vr’o 16 mitocani, din str Pantelimon. Cauza acestei bătăi a fost neînţe- HKataa ■■I ■amm — Nu aşa de plăcut! strigă tânăra fată; o! d-le Carlyle, nu vorbi refi de EstLynne dinaintea mea. Dacă aş putea să mă deştept dintr’un vis grozav şi să regăsesc pe scumpul meQ tată, ar fi un raiu pentru mme. Ce era să spue d. Carlyle; ce emo-ţiure îl fâcea să roşească şi să pălească? — Este numai un mij'oc, zise el, lu-ându’i mâna, numai un mij'oc de a te întoarce la Est-Lynne, dar mi-e teamă se’ţl vorbesc de el... E^ 11 privi, aşteptând o lămurire. — Dacă cuvintele mele te jignesc, lsdy Isabela, scaote că nu le-ai auzit; el bine 1 singurul mijloc de a te întoarce la Est-Lynne e de a’I lua In stă-pân're. — Să o isQ tn stăpânire 1 zise ea mirat», şi cum oare ? — Consimţind să devii soţia mea. Isabela rămase Încremenită de uimire. Vorbea cu Carlyle, ca cu cel mal bun, singurul amic ce avea pe lume; ll iubea. . ca pe un frate,dar niciodată nu'I venise In gând că ar putea fi femeia iul. Dar Carlyle lăsase la o parte sfiala sa. Apucând mâinele tinerei fele şi a-ţintind asupra et privirea sa leală şi pătrunzătoare, vorbi, nu cum se vorbeşte prin romane, ci cu acea elocu-enţă răpitoare care pleacă de la inima. In acelaş moment intră lady Mont-Severn, care dintr’o ochire îşi dădu seamă de ’ntreaga scenă. Carlyle sta plecat spre Isabela şi aceasta era neîn- demânatică şi roşie la faţă. Ea se opri, dlndu-ş! îndărăt capul el cel mândru, cerîndu-le par’c» o lămurire. D. Carlyle nu era om să se lase a fi intimidat. — 'Mi pare răQ, d-nâ, că lipseşte lordul Mont Severn, care mă cunoaşte. Sunt d. Carlyle. — In adevăr, am auzit vorbind de d ta, zise cu obrăznicie Contesa, furioasă de a vedea că Isabela fermeca pe toţi bărbaţii, dar nu ştiam că lady Isabela ’ţl era aşa de bună pretenă. — D-nă, zise avocatul, oferindu-l cu răceală un scaun, n’am fost nici odată, d-şoarâ şi cu mine, prieteni prea intimi şi o rugam tocmai să primească să fim pe viitor dlndu-mî mâna sa. La această noutate neaşteptată, mi-lidy deveni palidă de emoţiune şi de plăcere. In sfârşit era să scape de o rivală pe pare o ura I — Isabela, zise ea dismerdâtor, trebue să’ţ! fie recunoscătoare căci In starea sa nu putea găsi şi spera o căsătorie mai frumoasă; să zice că Est-Lynne e Inclntâtor. Dar, mă rog, ce răspuns ’ţ-Ia dat ? Isabela nu răspunse ; ea să sculă şi înaintând spre d. Carlyle : — Vrei, zise ea să mă laşi să gândesc câte-va ceasuri ? — Cu bucurie, răspunse el, căci asta înseamnă că pot spera. Mă voi intoarce după ameazâ. Odată singură In camera sa, o luptă se încinse In Isabela, In care când inima când judecata biruia, pe Cstid dTi Carlyle vorbea cu contesa. Puţin II făcea că d. Carlyle n’are un rang potrivit cu al el. Simţea mare simpatie pentru dtosul; I! plăcea să stea de vorbă cu el; apoi ce n'ar fi făcut ca să scape din acea casă urlcioasâ ? Dnr din altă parte, era silită să’şl mărturisească sieşi că, cu toata prietenia pentru Carlyle, un altul Ii atinsese mal mult inima. Acesta era Levison. Dar tânărul căpitan arătase atîta nepăsare, cu toate stăruinţele sale de mal nainte, în cât pentru întâia oară, Isa-bela se încredinţa că omul acela n’are nici inimă nici lealitate. Când cugeta Ia aceasta, un servitor Introduse pe Carlyle. A I nimic In Infâţişasea acestuia nu dovedea falşitatea sau lipsa de inimă. Tânărul naintâ. Isabela rămase tăcută; era palidă şi buzele’i tremurau. — Ei bine ! zise Carlyle cu blândeţe, primeşti să'mpacl dorinţa mea ? — Da... tuse... se întrerupse, Învinsă de emoţiune. Trebue să'ţi spun că... — Linişteşte-te, lsabelo, murmură el ducănd’o Ia un scaun; pot acum să aştept; m’al făcut fericit. — Trebue să’ţl spun, reluă Isabela, dlnd drumul lacrimelor sale.,. Primesc propunerea d-tale, dar mi-a venit pe neaşteptate... Am pentru d ta stimă şi prietenie, dar nu amor. (Va urma) www.dacoromanica.ro \ EPOCA 29 IANUARIE legeriasupraimpărţiri' plăţeiee aceşti Indivizi au câpâtat’o de la prefectura poliţiei pentru serviciul făcut în timpul alegerilor. In urma aprobaţiunei de către consiliul sanitar superior a conclu-siunilor actului medieo-legal înche- ; iat de comisiunea însărcinată cu al treilea examen al cadavrului d-nei Bârleanu, dosarul afacerei omorului acestei doamne a fost închis eri. —SRK— De mult nu se mii vorbise de d-na Sehmalz. S» vrde că această adormire a notorietaţ-î dupe care umblă faimoasa directoare de studii de la Asilul Elena Dounna o necăjea, căci alaltâeri, d-sa a crezut de cuviinţă se facă o profesiune de credinţă colectivistă în faţa profesorilor orfelinatului. Vorbind de alegeri, dânsa a declarat mai întâiu că numai in (ara românească se pomeneşte alegători destul de necuviincioşl pentru a alege pe principele Al. Guza şi ped. G. Panudeputaţi sub domnia regelui Garol. In Germania dînşii ar fi pedepsiţi. Apoi, 8 mai adăogat prietina d-lui Sturza, poporul român e prost de consimte se se răstoarne de la putere un om ca I. Brătianu care a creat ţara românească, cu ajutorul Germaniei. Ei! tronc !... s» Oficiul postai central ne comunică că posta din Gonstantinopol, ne sosită eri din causa intârziateî sosiri a vaporului la Varna, va sosi astă-seară, iar trenul de Verciorova a sosit astâ-zi cu o întârziere de o oră provenită din causa trenul ui austriac. Cu multă părere de rău aflăm încetarea din viaţă a lui Fotake Fta-dovitz, fost preşedinte de tribunal, avocat public la curţi şi fost prefect la Vâlcea. Societatea pierde în el un bărbat model de virtute, probitate şi activitate, iar concetăţeni săi din Vâlcea şi Piteşti pe unul din cei mai oneşti şi patrioţi cetăţeni, care a luptat pentru interesele şi înflorirea ţârei prin moralitate şi muncă. Concetăţeni săi în genere, ca şi amici săi vor regreta cu durere pierderea acestui bărbat din societatea aleasă, pentru simtimentele sale rare de dreptate, onestitate şi caritate pentru cei slabi şi nenorociţi. Trimetem din parte-ne eondolean-ţele noastre nemângâiatei sale familii. A T EDITIUNE ZIARELE DE AZI SITUAŢIA România Liberă de astă seară judecă ast fel situaţia creată de alegerile generale : Dinaintea loviturilor fără de milă, ce zilnic are s6 primească de la opoziţie, din-naintea neputinţei de a riposta (căci cu cine vor susţinea nenorociţii lupta parlamentară T), dinaintea scandalurilor careţi vor face de ruşine şi în faţa străinilor, — guvernul d-lul Brâtiouu va trebui: saO să se retragă, saQ s6 disolve din nofl Camera. Să se retragă? Ce fio-1 groaznice străbat prin oasele colectivităţii la auzul acestui sinistru cuvtntl Dar retragerea este pierderea atâtor foloase, cu cnre trăiafl în bună înţelegere, de 12 ani, sute de cavaleri al industriei colectivistei Ui'aţI-vă numai la Fundescu, cât de prăpădit este, c’a pierdut slujba de deputat care, prin anexele sale, l’a hrănit cu felurite diurne în timp de 12 ani 1 Priviţi pe toţi aceia care, inferiorii Iul Fundescu, stiaQ să stoarcă banii cu miile din mandatul de deputat, prina-renduirl de moşii, prin întreprinderi de lucrări publice, prin samsarlîcurl la furnituri, etc., cât de speriaţi sunt la auzul cuvântului retragere 1 Mal lesne se va încerca o nouă disolvare. D. Brătianu va îl împins la aceasta de către instrumentele saie. Dar atunci, lupta are să fie teribila. Ţara a început să simţă, că '1 poate răsturna de la putere. Acest simţimînt va îmbărbăta pe adversarii politici, şi opintiri puternice, nu ca cele de astă-zl, se vor face spre a spulbera colectivitatea. Şi într'un caz şi ’n altul, noi privim cu mulţumire lucrurile. Furtunele ce se vor desfăşura au să limpezească atmosfera ce năbuşă sufletele. Zile mal senine pentru luptele noastre politice aO să apară. Cine va veni la putere va trebui să fie mal bun de cât colectivitatea, iar d. Brătianu va fl silit, în opoziţiune să ’şt reformeze şi să însufleţească partidul, cum n a ştiut s’o facă liind la guvern. Un şir de schimbări însemnate sunt fatal impuse de rezultatul acestor alegeri. România priveşte ast-fel situaţia : De pe acum chiar, se vorbeşte prin unele cercuri oficiale că guvernul s a gândit la o nouă disolvare. D. Ion Brătianu e îndrâsneţ peste fire şi s’a putut să se gândească şi la asemenea lucru; însă publicul nu crede că se mal poate Întâmpla o nouă disolvare. Mal întâi, nu e probabil ca m. s. regele să primească încă o disolvare. Dar în tot cazul o nouă disolvare este o condemnare sigură. Curentul este format, lupta s'a înfierbîn-tat, oamenii au început să deschizâ ochii şi să cunoască pe înşelătorii cari ne exploatează de dol-spre-zece ani. O nouă disolvare, nu şal-zeci, ci îndoit va aduce în sinul Camerei. Iată pentru ce credem că mal curând se va retrage cabinetul d-lul Ion Brătianu de cât să mal încerce odată marea cu degetul. Plecarea dar a ministerului actual nu mal e de cât o chestiune de timp. Aşa e credinţa generală. Singurul lucru de care se preocupă cel mal prevăzători din colectivitate, este de a se regula moşteuirea, fâ. ă a fl apucaţi de socoteli. Şi în această privinţă s'afl gândit la principele Dimitrie Ghica, care, se afirmă, că e dispus a accepta moştenirea fără beneficiu de inventar, şi a le garanta o retragere liniştită tutulor celor cari s’aQ jucat cu averea ţărel în curgere de dol-spre-zece ani. « * Iată concluzia articolului de fond al Luptei: Prin urmare concluzia vine în mod foarte natural, zilele escrochilor, a delapidatorilor de bani publici şi a pungaşilor ordinari s'&tt sfârşit. Astâ-zlabia mal trăiesc mortăciune. * • * Indipendance Roumaine într’un articol intitulat După Luptă, arată situa-ţiunea făcută guvernuluiI. Brătianu de noile alegeri. D. I. Brâtianu, zice confratele nostru, nu va putea să nu ţină cont de învătămîn-tul care reese din acest fapt capital că toate oraşele mari, arară de Bucureşti, afl protestat cu energie în contra regimului, trămiţând în parlament vrăjmaşii Iul cel mal neînduplecaţi şi în acelaşi timp cel mal însemnaţi. Arătând apoi câ această minoritate impozantă va Împiedica lucrările guvernului actual, Jndependance ajunge laconcluziuneacâ omnipotenţa regimului colectivist va dispare. Şi cu omnipotenţa d-lul I. Brătianu va lua sftrşit pentru poporul romăn o lungă serie de greşeli, tn aşteptarea zilei fericite unde îl va fi dat să scape pentru veci de această plagă care se numeşte colectivitatea. Zorile acelei zi aă început să se a-rate; să le salutăm cu nădejde şi încredere. Dar oficioşii nu pot admite asemenea tristă zi de mâine, şi sS măgulesc că multiplicitatea partidelor care compun opoziţiunea este o garanţiede existenţă pentru guvern. El obiectează că oposiţiunea este mul-ticulorâ. Sunt disidenţi, junimişti, ver-nesciştl ele, în cât adevărata opoziţiune nu c reprezentată de cât prin 10 conservatori care se perd tn total; căci, adaugă el, afară de conservatori, toate celel’altc grupuri nu sunt vrăjmaş de partidei na-ţionale-liberale şi se vor amenda. Acestea sunt copilării. Dd. D. Brătianu, N. Blaramberg, N. Fleva, Djuvara, Tache Ionescu, P. Grădişteanu, G. Vernescu.etc, nu aO fost aleşi ca liberall-disidenţi, dar ca membrii al opoziţiunet-unite, ca anti-colectiviştl, ca adversari implacabili al regimului. A nădăjdui că aceste personagii ar putea să revinăla d. I. Brâtianu, pe cât timp dtnsul deţine puterea, este a’şl face ilu-ziunl nebune, care probeazâ adlnca des-curagiare a celor care le-aă conceput. * * ¥ Voinţa Naţională ne aduce discursul rostit de d. George Chiţu alegătorilor săi. Iată un fragment din acel discurs : Ion Brătianu nu este un om, este o idee pe care ca pe nişte sfinte moaşte trebue s'o ţinem strtns lipită de pieptul nostru. Apoi asta o spunem şi noi de atâta vreme, că I. Brâtianu este nişte moaşte, şi nimic mal mult. Mersi, Iorgule dragă. iltimk mitiim Speram se publicam chiar în numerul de mâine amănunte si dovezi despre noul scandal de la ministerul de resbel. X Citim tn România de azi: Mai mulţi amici ai noştri,-autorizaţi de d. Al Şendrea, profesor la Universitate, alesul colegiului 1 de Făl-ciu, ne declară că greşit a fost trecut d Şendrea ca guvernamental. D sa va face parte din oposifiune in noua Cameră. Intr’adever, chiar in disolvata Cameră, d. Al. Şeudrea nu facea parte din majoritatea înregimentată. Ş’a-poî, d sa a făcut parte în trecut din comitetul ziarului Rinele Public. Luăm act cu deosebită plăcere de această declaraţiune. X CONSECINŢELE ALEGERILOR D. Dincă Schileru, ales deputat la Gorj a declarat unul amic al nostru politic ca el este oposant. «Se veniţi să vă arăt bilele cănd ol vota ca să vedeţi câ n’am se votez nici o dată cu guvernul» a adăogat d Dincă Schileru. Citim In România Liberă: Un bărbat însemnat, care nu ia parte la luptele politice ale zilei, întrebat fiind asupra situaţiunil, ne-a răspuns : — Nu remâne acum d-lul Brâtianu, de cât să'şl Uesfâşure abilitatea în operarea unei retrageri în regulă, acoperitoare pentru a! săi. * • * Citim în Naţiunea: De eri dimineaţa circulă svonul, pe care ’l înregistrăm şi noi, câ, In consiliul de miniştrii ce s'a ţinut aseară, s'a hotărât remaniarea ministerului.—E vorba de o combinatiune Dimitrie Ghica—M. Kogâi-niceanu—V. A. Ureche. * # * Intr’o Întrunire ţinuta de mal mulţi deputaţi colectivişti din capitală, s’a decis ca chiar înainte de constituirea camerei să înceapă cu organisarea majorităţii care să fie unită in cameră. Aflăm câ d. general*Lecca a fost invitat de către guvern de a veni în Bucureşti cu eâte-va zile Înainte de deschiderea camerei, spre a’l lua şi opiniunea sa a-supra mal multor cestiunl. • * Circulă iarăşi sgomotul că d. Moruzi, prefectul poliţie! capitalei, va fi înlocuit prin o altă persoană. Se zice că d. Moruzi va fi transferat la Iaşi (?) • • România publică următoarea infor- maţiune ; In consiliul trecut ce miniştrii al ţinut d. I. Brâtianu, abătut şi descurajai cu desăvârşire văzând că sunt numărate zilele a tot-puterniciel sale, adresându-se către d. D. Sturza, îl zise : — Mai mâncat fript Mit iţă 1 * * Lupta află următoarele : Primul ministru vrea cu or ce chip să se retragă din capul afacerilor statului, sup pretext câ sănătatea sa nu ’î mal permite să conducă guvernul. Insistenţe diu cele mal mari să fac pe lângă dânsul de a nu stărui tu această ho-tărlre, care după colectivişti, ar fl distrugerea colectivităţii şi venirea opoziţiei la putere. X Primim din Alexandria următoarea telegramă : Di vederea balotagiulw de Sâmbătă a colegiului /, prefectul Kirifescu sosind aseară aci şi chemând pe to(i alegatorii, unor le a impus si nu meargă la vot, i'itimiddndui că nu se vor mai întoarce la casete lor. Cinci ore a cutree-rat oraşul din alegător in alegător apoi a pornit spre Roşiori de Vede. Să afle Majestatea Sa Regele cât este respectat cuvintul ce şi l’a dat faţă cu (ară că a-legerile vor fi libere. I. Săndulescu. Nanovcanu, Tache Gri-gorescu, Paraschivescu, 1. N. Baren, Bădescu Roşior, Stan St. pope seu, S. P. Teodor eseu, G. Teodorescu. X Oposiţia va lupta cu şansă d’a câştiga noi locuri nu numai la balota-giî dar şi in mai multe judeţe unde au se fie locuri vacante. Aşa de pildă la Teleorman şi la Prahova; căci doutorul Galenderu a declarat câ va demisiona neprimind mandatul ce i s’a încredinţat de administraţie la Teleorman şi d. Stoi-cescu va opta pentru Bucureşti lăsând vacant colegiul al 3-leade Prahova. X O modifieaţiun* importantă a ea-binetuluîînainte de deschiderea Cor purilor legiuitoare se dă ca absolut sigură chiar în cercurile colectiviste cele mai bine informate. Retragerea d-lor Radu Mihai şi Eugenie Stâtescu este definitiv ho târîtă şi e probabil ca aceea a d-lui Mitiţă Sturdza nu va întârzia a fi asemenea hotârîtă. X O foaie colectivistă spune că o vie neînţelegere s’a ivit deja de pe acum între unii disidenţi liberali cu conservatorii şi grupul vernescist. Vrabia mălai visează şi colectivitatea vrajbă între membrii oposi-ţiuneî. Gu visul se va alege, ’î dăm cea mal complectă asigurare. X Azi peste zi d. Eugenie Stâtescu a fost chemai la ministerul de resbel de către d. Ion Bratianu şi dupe ce a lucrat mai bine de o ora cu acesta s’a dus la Palat X Ni se scrie din Turnul Măgurele : «Ve pot asigura că dacă d. Stoi-cescu, prezidentul de secţiune al Gurţii d’apel din Bucureşti însărcinat de sorţi se prezideze biurou-file electorale la Teleorman, n’a a-vut timp, de Ia 9 ore de dimineaţă până la midZ-Ul nopţei, se termine apelul alegătorilor colegiului al 2-le& şi a închis scrutinul Gând abia 500 din 800 alegători votaseră Ş.icu toate câ 200 alegători din Alexandria, cunoscuţi ca opozanţi, aşteptau la uşa sâlei de votare să fie chiemaţi Ja vot, adovărată cauză este că prefectul Kiriţopolu îl a ameninţat să’l facă a fi dat afară din slujbă ca pe d. Simionescu, dacă la colegiul al doilea nu va îndrepta greşeala făcută la colegiul întâi unde, numai nepricepere! sale se datoreşte ivirea cazului de balotagiu de oare ce n’a ştiut se stabilăascâ cum se cuvine adevărata majoritate din voturile exprimate.» Ce mai zice ziarul lui jupîn Niki care a protestat cu indignaţiune contra celor scrise de un alt corespondent al nostru despre motivele care au făcut pe d-nu Stoicescu să meargă la Teleorman cu trei zile înainte de începerea alegerilor? Nu e capabil de complezenţă d. Stoicescu, nu e aşa? X Un mare număr de membri ai So-cietăţei cooperatorilor români din Bucureşti s’au dus azi la gara de Nord pentru a primi pe prezidentul eocietâţei,d Dimitru Butculescu care a sosit de la Buzeu cu trenul de la 5 ore şi un sfert. Un s; lendid buchet de flori a fost oferit d-lui Butculescu la coborîrea sa din vagon. X Resultatul ultimelor alegeri a produs uu foarte mare efect în cercu-nile diplomatice din capitala noas- tră. In cele mai multe legaţiuni guvernul d-lui Ion Brâtianu se crede osândit şi România este considerată ca tn plină criză ft Unul din ajutorii primarului capitalei înjura azi cu foc pe d. Radu Mihai la a cărui presenţă în minis-teriu atribuia succesul dobândit de o-posiţiune tn alegeri şi zicea că nu mal remâne lui şi colegilor seî de la primărie de cât se 'şl facă bagagele. Amin! X D. Luca Ionescu prefectul de Brăila a fost chemat In Bucureşti. De ce au mai deranjat pe bietulom de oare ce depărtarea sa este hotârită ? X Un mare bal va fi dat In curând de ofiţerii din garnisoana Bucureştilor în saloanele clubului militar. Regele va asista la acel bal. X Cu poşta de az am primit din Belgrad cele dintâiu două numere ale noului organ ai partidului d-lui Ris-tici, vechiu prim ministru al Serbiei sub denumirea Velika Serbia (Marea Serbie) purtând deviza: «La Serbia Far a da Se». Articolu de fond al întâiului număr este consacrat alianţei Serbiei cu România, asupra căruia vom reveni tndata ce vom lua cunoştinţa de text prin traducţiune. X Pe linia Bucureşt'-Feleştî s’a întâmplat o ciocnire între o maşină de reservă şi un tren de mărfuri. Pagubele materiale sunt destul de însemnate, din fericire nici un accident nu este de deplorat. X Primăria Capitalei face cunoscut că pentru a putea desfunda rigolele ast-fel câ scurgerea să se facă regulat in caz de desgheţ repede şi pentru a aplana zăpada pe strade circu-laţiunea va fi intreruptâ mâine 29 curent pe următoarele strade: I) Griviţadin Victoria tn Manca-Brutaru. II) Şelari Ocolul cel mal scurt este pe stradele : Victoria—Fântânei—M. Brutaru safl Victoria—Sfiinţi Voivozi—Carol—Smărdan— Lipscani. Tot mâine, circulaţiunea va fl stânjinitâ pe stradele: I. Carol din Şelari în Şerban-Vodă. II. Victoria din Sf. Voivozi la Barieră. Ocolul cel mal scurt va fl pe stradele: Şepcarî.—Covaci.—Piaţa Sf. Anton.—Sf. Voivozi.—Occidentul.— BuzeştI. Tot-d’o dată primăria pune în vederea cetăţenilor câ mijloacele sale nu’i permit a proceda şi la curăţirea trotuarelor şi 'I invită a face dânşii această curăţire care de alt-mintre-lea şi cade în sarcina lor. ULTIMA. ORA AGENŢIA IIA VAS Berlin, 9 Februarie. — La prânzul dat în onoarea Diei*-I provinciei Brandenburg, prinţul Wilhelm ridica un toast zicănd: «Ştiu bine că mi se impută nişte idei rSsboinice, specialmente In streinatate. Resping cu indignare aceste acusu-ţiuni. Dumnezeă să mă păzească de o atare deşertăciune criminală 1 Dar eti sunt soldat şi de aceia sftrşesc prin cuvintele priuţuiui Bismarck. Noi nu ne temem de cât de Dumnezeii, iar nu de alt ceva, pe lumea asta». Vienu, 9 Februarie. — împăratul a făcut ministrului de resboiu o visită de 1/2 ceas. Berlin, 9 Februarie.—După ştirile primite de mai multe ziare, Rusia continuă înarmările sale. Budapesta,9 Februarie. -La Karan-sebeş, protopopul român PopovicI, a fost ales deputat cu aclamaţiunl. Paris, 9 Februarie. —Se anunţă din Roma câ situaţiunea Italienilor din Ma-suah devine nesuferită. Rechiemarea trupelor a fost decisă în urma unul raport al generalului San-Marzano care constată o descuragiare generală. LoRd**»- 9 Februarie. — Opiniunea generala'socoteşte acum ca discursul prinţului Jîismarck n’a adus nici o schimbare 1D situaţiune. «Morning-PO3*-» crede a şti că discursul reginei, care va fl citit azi Parlamentului, nu va conţină flici un pasagiii de sensaţie. El va trata cestl(inea Irlandei şi va constata că Englitera e L° bune relaţiuni cu toate puterile. MARELE CIRC SIDOLI Asta-zi si în toate Zile Te MARE REPRESENTATIE IN ZILELE DE Dumineca si Serbatoare DOUE MARI REPRESENTATIUNI Una la 3 ore p. m. şi alta la 8 1/2 Mercurea şi Sâmbăta REPRESENTATIUNE HIGHLIFE lndeputui la 8 1/2 ore seara In fle-care seară debutul d-lul Ru-dolplio manufletist şi imitator de paseri. Sâmbătă 30 Ianuarie primul debutai celebrei artiste de înaltă şcoală de călărie Bettv Buus cu armăsarul el arăbesc Fa.su. Cu stima, Tll. SMOLI Director. Jalnicii Ecaterina I. Fătu, Iacob Fătu, Va-sile Fătu, Maria Zira, Petre loanovici, Dr. Barbu Conslantinescu şi Ecaterina B. Con-stantinescu, atl durerea de a anunţa amicilor şi cunoscuţilor lor, încetarea din viaţă, dupe o crudă suferinţă, a prea iubitului lor soţ, frate, cumnat şt unchia 10AN FETU IN ETATE DE 68 ANI tncetat din viaţă la 27 Ianuarie, ora 1 1/2 post-meridiane. Ceremonia funebri se va celebra Vineri, la ora 1 p. m. la locuinţa răposatului (strada Sculpturei No. 1), de unde cortegiul funebru va porni la Cimitirul Belu. Rugaţi-vă pentru dânsul! Familiile : Paulina Radovitz, Ion şi Ecaterina Radovitz, George Radovitz, Petre şi Smaranda Radovitz, Locotenentul Victor Radovitz, Constantin şi Elena Radovitz, Dimitrie Radovitz, Victor şi Elena C. Radovitz, Climent şi Ecaterina Radovitz, Virgilie V. Radovitz, Mana Mateescu, Florea, George, Nicolae şi Constantin Mateescu, Major Hâncu şi Alexandrina Hăncu, aii adânca durere de a anunţa perderea lui FOTAKE D. RADOVITZ fost preşedinte de tribunal, fost avocat public la curte, fost prefect prea iubitul lor soţ, tată, socru, frate, unchiii, ginere şi cumnat încetat din viaţă la 27 curent dupe o scurtă boala. Înmormântarea se va face Vineri 29 corent la Piteşti în cavoul familiei. BUN SI NU SCUMP P IMA FABRICA 0ECONSERVE NAŢIONALE Fondaţii la anul 1879 sub firma C. T. CHRISTOFOR „LA MARINAR** Calea Victoriei, No. 100, vis-â-vis de Cişmeaua Roşie sub Jockey-Club. mal mari ca ale altor fabricanţi cu 30 la sută mal eflin : V Ci Mazăre boabe extra . • 5 e Fasole fină .... • M.. Rame Pătlăgele vinete. . . . 612 Ai * 5 • Dovlecel Tarhon Ghiveciu Ardeiiî gras .... Ciuperci Sparanghel, cutia . . . 2.50 VIMItl de masa alese Conservate de mine tn propriele mele pivniţe Viu negru de Xiieuresli veclii de 4 ani Eitru fr. i. Vin alb dc ISragnsinul veebl de 4 Ani Utru fr. I. Cu stima C. T. CHK1STOFOR BOALELE SIFILITICE NEPUTINŢA R HBATEASCA Vindecă după cele mal noi metode radical fără durere şi tmpedicare, după experienţa de 17 ani. Specialist tn boa-lele lumeşti. DR THOR Strada Emigraţii No. 8, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi. (Tramvay.) Consultaţii de la 8 dim. până la 6 seara. Loc separat d'aşteptare pentru flecare. SINGURUL DEPOU cu VINURI SPECIALITATE ESCLUS1VA INDIGENA 'A.EBE SI NEGRE Cai?*- Călăraşilor No, 1 Din cele mal'î&'muirt® dealuri, si in special din Gol DrinCJ- Districtul Mehedinţi. .... . . Puritate garantată, constatil,j'*c/1,ar de onor. Eforie a Spitalelor civile prin analisa chimica. Preciuri foarte moderate Se trimet la domiciliu franco in cantităţi mari şi mic! cu vadra in butelie şi in butoae de or-ce mărime. TH. D. COST IA. 607 Calea Călăraşilor No. i. SE ARENDEAZA viitor partâ mea din moşia ŢIGaNEŞTI-CALONFIREŞTI districtul Teleorman la distanţă de IO minute de Alexandria, tn întindere de 1700 pogoane arabile toate, Case mari de locuinţe, magasil pentru grâu si porumb mari. Doritorii se vor adresa ia Radacţia acestui ziar. www.dacoromanica.ro EPGCA 20 IANUARIE CASA DE SCHIMB 1. M. F E R M O Strada lipsrnni. \o. 27 Cumpera si vinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Cursul Bucureşti 98 Ianuarie 1888 5 0/0 Renta amortisabila 5 0/0 Renta perpetua 6 0/0 Oblig, de Stat 6 0/0 Onlîg de st drum de fer 7 0,0 Scria. func. rurale 5 0/0 Scris. func. rurale 7 0/0 Scris. func. uriane 5 o/0 Scris func urbane 5 OiO Scris. func. urbane Urba bane 5 0/0 laţi /O împrumutul comunal Oblig Casei pens leilOdob) împrumutul cu premie Acţiuni bancei n- 7» 8» *7 8» 17 17 NO 1*4 100 99 *16 X 78 3/4 114 IM X as io* 96 86 : 7» M 91 30 31 4* 17 li *0* IM 100 8/4 100 MO SOCIETATEA de BASALT ARTIFICIALsioeCERAMICA DE LA COTROCENI Societate anonima rn un capital dc 1 .500,000 lei In tiOOO raţiuni a lei 250 Întreg liberate Usina situată la Bucur şti, Cotroceni, Şoseaua Pandurilor peste drum de Asilul ELENA, legată cu calea ferată prin staţiunea Dealu-Spirea. DIRECŢIUNEA Si OEPOSIT PRINCIPAL IN BUCURtiTI. STRiDt DOlMaEI Depozite secundare: I.a Galaţi d. S. E. Sonunariza, la Calaraei d. S. 11. Tarfalomei Adresa telegrafica: B A S A L T, Bucureşti DEPOSITE SECUNDARE In Bucureşti, Calea Grivitza, Nn. cc.—ln Urai la la D. G. Grosnvich, piatza Sf. Arhanghel.—In Craiova la D. G. Poumay, banquer. Industria Naţionala ale cărei produse au obţinui la Expositiunea Cooperatorilor Bucureşti din DPLOMA ID E cea mai mare recompensa O IST O A RE CLASA I- a Estras din preţurile curente pentru Bomrpştl FELUL MATERIALULUI Nr. buca-tilornec.esare pentru unitate de mesua P K K T tl It I 1, E „al. 1 C5I775 cal. & O) E E3 t- — C C. C. .JL 3 C ftî © O 3 C-1 ■£'*; » c/> f a Le pentru mie 53 G © & ai S *T3 t_ _ es p *J N ir a 3 a "ti m tr> p ® ^ et Q. E «9 fi 9 u K b .2. 3 c c. e> o = ‘a* i O'tS o. E Pavele pentru bnrdure. la m. 1. 10 350 4.25 [352 4.00 300 3.75 Pavele pentru pavagiO. la m. p. f>0 270 15.00 250 14.00 230 13.00 Lespezi pâlrate . . . ia m. p. 25 3Kl 11.00 360 10.50 320 9.50 1 Pătrate felurite . . . la m. p. 36 240 10.00 210 y.oo 180 8 00 1 Borduri de gradină . la m. 1. 10 150 — 130 — 100 — Cărămizi refracLare . la m. c. 420 320 — Cărămizi cu 6 găuri . la m. p. 80 6b — II — — — — Sc aduce la cunoştea Onor. Public că In Bucureşti şi Oraşele In care eseenti lucrări * pentru Comună. SocieLtea se Însărcinează si cu eaecutarea, garantând Întreţinere a un & insa că se mal atla la usina materiale veoni si uieform. — « I PKE I Itl FOHTE RUIN» SE — 531 ■nmEwr.^ URMĂTOARELE PHPARATE COMPUSE DE: FAIUE5ASISTUL DIMITRIE G. GHERMAN BUZEI' Se. găseec în Bucureşti nemal la d. Marin onescu frizer, Hotel Union, str. AcademioL Apa «lontifriee arc proprietatea «le a Întări gingiile,face să diso a roşiaţa gingiilor şi sângera-rea lor intreţ ne curăţenia şi face «6 disp ră piatra şi mirosul gu>el; asemenea se reco andă ca gargară pentru durerle de găt, atigina şi inflamaţiu-nile gurel. — Sticla costa un led Pomada da Chinina împiedică căderea părului şi ’l face să crească — Borcanu 3 lei. INunada Hal ini rup (Ess. boquet) Borcanu 1 leu Prafuri alba si ro.,1 panlrudint i Ara proprietatea de a tntări gingiile şi face să strălucească şi să a'bea-că dinţii. — Cutia 50 bani, 1 led, 2 şi 2,50 Apa da C li i n i n a curată şi tmpedică căderea părului. — Flaconu 1 şi 5*1 bani. Pudra Virg-inle Nu conţi ,e nici o substanţă vătămătoare pent u faţa şi dadtură, adică sărurile de plumb, mercur, dupe cum «u t preparate aproape to»te pudrele. Este rocuri oare Albeşte şi tn'ruinuse-ţeazâ faţa Preţul 3 lei. Paslu pentru dinţi are nroprieta ea a albi şi a reda luciul smalţului dinţilor. — Cutia 2 lei. Distincţi uni: IFILADELFIA 1886 . BRUXELA 1887 GENOVA 1880 I STUTGAR D I SING R NI DA IE OE AUR PENTRU IARTICOLE DE PANSA» ENT| Din parleaU.S. Imparateasi Augusta! i acordata la exposilia generala germana de hygiena d i erlin 1H83. FMICĂ BuiiTOLS PANSAMENT Distincţi uni: sspositia in-ternali.nala far-1 macaulica din V I EN A 188 j ' m*dali*d*aur [ TURIN 1884 | m*dali«d*aur IM N & itlt&lUMM HOHENEEBE BOEMIA) FABRICE CEA MAI MARE FABRICA SPECIALA FABRICE in CU BURI in HEIDENHEIM Se recomanda ca cea mai buna si mal eftina PARIS SI sorginte de procurat fi C1IKMNITZ &RT!C©LS !DS PAMS&KSMT PâVI» Precum si alte articole de aceiaşi ramura CALITATE SUPERIOARA SI PREGIURILE CELE MAI EFTLNE 1NALB1RE PitOPRIl SI C KDKHIE DE BUMBAC (BRUTK-WATTI) Pate ita pentru ustro-Ung ria pentru scama de lemn dupe Doctorul Walcher din Tubingen, Vata de lemn si Bandage-Hygia SINGURA VENZ-RE 6L CATGUTULUI RESORBITĂ NT Marca Wiosner pentru Austro-Ungaria, România, Bulgaria si Orient PRETURI ClIHENTE, AFIŞE, MOSTRE SE TRIMIT GRA I IS si FR VIVCO REPRESENTlNTil GENERALI SI DEPOSIT PfNTRU ROM NlA $1 BULGARIA RYSER & BRATEANU Calea Moşilor No. 29. — Bucureşti, 68* 582 J0CKAI STABILIMENT SITUAT IN No. 6G - Strada. Clopotar - No. G6 Cumpără si vinde cai, trasuri si or-ce harnasament, primeşte aceste con-ditiuni spre venza-re, tine c«i în pensiune, pe preciu de 2 LEI PE ZI inclusiv îngrijirea MW 1 i'fi vniifibi I|-*| B l' II u- âti&Ă.iAtmăXm xmmx MASINE DE TAIAT PAIE, FAN SI COCENI IN DIFERITE MARI Aii Mişcătoare cu mina, cu manegiu si cu abur foarte folositor din causa lipsei d» nutret pentru vite «JTSKu. «W. STL\UtCktllst,»S"'",a.« 560 MARELE HOTEL OE FRANCE — BUCUREŞTI — No. 6, CALEA VICTORIEI, No. 5. Cel ma' mare şi eVgant hotel din ţară. «it’iat pe Calea Victoriei tn faţa stradei Lipscani, din nod - ladit, avănd patru faţade, st-fel tn cât toate ferestrele respândesc tn stradă. Cu desăvârşire nod montat, dupe siatemul cel mal modern, avănd rentau antsi cafenea foarte spaţ oasă, be rario şi alte confort ri, curăţenie cea ma esemp ară Salon pentru soarele, nunţi, bancheturl şi altei . Toate lucrurile de consumaţie de m uua calitate, preţuri moderate şi *er-viciul cel ma. prom HUGO 528 ANTRSPRBNOR PROPIETARUL HOTSUrtUHH^fiTitlt BRAiU n n m n mn\ —■ A VI S COFETĂRIA SI FABRICA DE LICHERU RI TANASE D- CRETULESCU STR. CAROL NO. 17* ALATURI CU BISE ICi CURT A VE. HE SI VIS A-MS OE ANTREUL P.ECEI Am pus in consumaţie O mare cantitate de Romuri Jamaica superioare- cu lei 2,40 1 tru şi diferite alt« romuri de la renumitcla Caso Uenobe si străin din Bermen Pentru d-nil comercianţi ce vor voi a lua in rantiiăţl mari, se va reouce preţul O mare cantitate de dulceţurldin toate fructele cu vanileşi fără vanile şi cu pre-ciuri foarte eltine. Bomboane, Şampanie din fabricatiun» a de l cberurl ne aci Ananas, Benedectiu, Cniraso, Sartr--z Pipernianl, Vanile Kose, 3 fr. litru. Diferite patiserii proaspete si prăjituri proaspete iu iie-care zi, o adevărata mastica do Hio. Mare deposit de racruuri bune si indulcite pentru menagiut casei Mare depesit de spirt rafinat si de maşină. Primeşte comande pentru logod. nunţi, botezuri şi soarele. S rviciilacele mai ab-ganle si esecutale de mine pc-roo^'*'--Deposit de distinsă tuieâ. Ser ici le mele tiind unoscute. Toate aceste mărfuri sc vCnd cr prcciuri moderate. Cu inala sţ'_ T » CRET.x^‘Cl] m n VINDECAREA BOALELOR SF.£RÎŢE CAPSULE AUTlMgtfQRftjLQicE apr0bare‘C0“* Sunt eh. boale' ipenor le mal bune capsule in contra , . .or secrete, scurgeri vechi ai noi, J r de vestea, etc. t l'retul uuei cutii lei 4. t* riififTiţrrinM nu cm APADE WIATREaTA CU EFECT SIGUR Cuaătă capul de mătreaU, intâieşte părul şi opreşte căderea Iul. Preciul unul flaoon 2 lei 5 > bani. Deposit principal, la Craiova, farmacia I. OSWaLD. Bucurescl la drogueria d-lnl I. Ovesa, şi la mal multe farmacie din tara, Con andele făcute prin poştă, insotile de valoarea lor, plus 50 bani pentru em-balagiu, se fee uezezact. »F DU L ABBXYK DE FECAMP (FRA.NCE) ESCEL1NTĂ, TONICĂ, DIGESTIVĂ SI APERITIVĂ CEA maT bună din t6tk licorile ——— I II II II II !■ — 1 —■ VgartABLE Uţ}UF.lR eLnEiULTM» 1 A *ecere todăuna ia josulfl Marquei dâpostei ta Franca et â rEtra&gM I fiecărei sticle, eticheta pă- |traU PurtândQ semnătura ^ |directorelui generale. Adverata licore Btn-'dietina se pe cari •’»& angajaţi pe acrui a nu vinde nici fii contrafacere. A. Fialktmsky— G sl D. Tanasescn fraţi — Constantinescu— I). Ilarinescu Bragadii — loa-nld et Comp. — Carol Cersahek. H. PENTRU A SE IMBOGiTI SI A FALE AVERE IX ICLB»%p CETREBUE^^ REPEDE Nu U’r trfclpc '-ar1' , tn«f«nb —86 se uni de Bursă. Nu «că operaţi-trebue să se cumpere bilete de loterie. Nu tre-bue sg se joace. Nu trebue cunoştinţe.Toată lumea chiar şi doamnele pot profita Dovedit şi aprobat. Pentru a se pi im. importantele instrucţii, sgsescrie* omâneşle imediat Paris 8, Bue de Bag-u'U Arpech H. i i ii l t î K tkvcib l\I A C€ OE- LU X PENTRU FARMACII, CONFISEURI, PAFUMEURI Şl ALŢI FABRIC ANI Slnitik Doamuei, S (oasele d-lui Maior Misu) Aducând din streina/ale oameni speciali si maşini de cel mai nou sisleni pemru cunfeciionar.a su» linelor articole, sunt in posillun* a satisface or«e comanda. întocmai c« cea din si remaiate, atraqem deosebita atenliune asupra unei noi metode de cutii lucrate ru legaturi de meul pa.eiuaie de curând, care servesc pciitm linei ea mar-lurdor in magazine, cat si pentru Iransportaiea inlr'ânseleprin posta sau prio or-ce alta cale. X m x X 6X Cu stima, M. LtTTMAN. X xmx. x -X® -cseuSSaSSS!®»— De oare-ce circulă în comerciO vinuri fabricate In Austro-Ungaria purtănd fără nic! un scrupul etiquete cu firma noastră, ne vedem nevoiţi a da oare-carl desluşiri asupra embalagiulul nostru spre a garanta pe c ii wiraloril Şampaniei Pommery de asemenea falşincaie. Dopurile servind ia astuparea buteliilor noastre suni foarte uşor de recunoscui, având conform modelului ce urmează firma pe fund şi corp. Osebit de aceasta după ce sticla este astupat» se aplică a-supra dopului o capsuli de tinichea purtând numele Pommery şi trei stele. SiMPâNP- SEC ŞAMPANIE1 XTRA*S>C Areoetiqueta alb» Far* eliquet» o cu firma noastra o micaetiquelatxlra mica etiquelaSec la Noc ia gâlu sticlei, gâtul sticlei, staniol • staniol auria, gra-nunCi granulator, şi nulator, şi dopu cu dopu cu firma. | firma CHAMPAG vE POMMERY & GRENO RElMS Agent general A. G. CARSY CASA DE SINVTATE No. Previă pe suferinzi, că In această casâ care este actualmente administrată de subs mnatul, gă-esc cea mal bună şi complect. îngrijire, camere i-gieniep. servu iucel mai conştiincios şi neincetat supravegbiat, având la dispoziţie or-ce doctor din capitală. Se pot face zilnic o -ce pansamente, inhalaţie, fumegaţie, toaleta pentru dame etc. Pentru or-ce desluşire se poate adresa in ta te zilele verbal aau iuscris şatre directeru. ii. 1. Levezeanu. CB.:*» 8 8 9) B « i « 8 l3ripogfrs.fi* ciiv.l „Ejpoc»1' Tlpuril ou cerneala Ch. LuriUeux C-te Faris SsraB* ratţp&EiS&biJl, G. Si } I < A www.dacoromanica.ro