ANUL ni No. 648.
A DOUA EDITIUNE
I
15 BANI NUMEJRUL
ABONAMENTELE
încep la i si ie a fie-carei luni si se plătesc
TOT-O’AUNA ÎNAINTE
IX BUCUBESCI La casa Admînistratianet IX TARA: Prin mandate poştale.
Pentru 1 an *0 lei, 6 luni *0 lei, 3 luni 10 lei.
LX «THElXATATEx La toate officiele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei t luni *5 lei.
LA PARIS: SegasesteJurnalul cu fKCent. numeral, la Kioscul din Bulevardul St. Cer-main Xo. NI.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
REDA CTI A
No. 3. — Plata Episcopiei. — No. 3.
MARŢI. 8b IANUARIE (7 FEBRUARIE 1888
15 BANI NUM B FI UL
A PARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
ANUNCIURILE
DIN ROMANIA SE PRIMESC DIREOT LA AOMINIS TRATIA ZIARULUI
La Part* i la Agente Havaa, placi dl la
boierse, I.
Agente Llbre, rue Notre Datat des VicMrtt 10, (Place de la Bourse) pentra Paris, Fratnefaa, fiermania, Anetru.l ngarla. Italia Si Bana Britani».
Anunciuri pe pag. IV, linia 80 bani, annndur si reclame pe pagina treia t lei linia
60 B. UN NUMER VECHIU. 60 B.
ADMINISTRAŢIA
No. 3. — Plata Episcopiei. — No. 8.
mma

RBBBBMMMH
	
LEA
Deolar*atia Regelui oa- I tr»e ci. Constant n Grudin- ! teunu, delegatul opoziţii- i unite :
TE AUTORIZ SE DECLARI IN NU-NIEiE MEU PERSONAL CA ALEGERI. E VOR Fi LIBERE, SI CA GflRiNlEZ EU PERSONAL LIBERTATEA ALEGERILOR.
Asemenea fogaduiala a faox.it regele ci-lor A lexan-dru Lahovary, Dim trie Cesiauu, Daniel Kliri* esou Golibasanu, N. Popescu, G. Apostoleanu, buditu, F6tu, Ion Doeun, I. Vaoa resou eto, delegaţii opoziţiei din judeţe.
PENTRU REGE
LiiiEimm ALEaitiLoii
lUMMCU-SAltAl
Ni se telegraflaza din R.-Sărat:
Mare scandal. Battuşi In sala de a-legere. Armata adusă în piaţă. Procu-
__rorul sLiudeoătorul de instrucţie în sala
de alegere.
I. C. Grădişteanu RRA1LA
Ni se telegraflază din Brăila:
Despoindu-se scrutinul si succesul opoziţiei Iiiixl sigur, colectiviştii desperaţi cauta prin scandal se anuleze alegerea. S'a furat un plic de iu biurou. Dupe prânz câud am fost in orinati despre aceasta, s’a dresat un protest. Ei au puslrat plicul, si câud au vezul cu succesul este al opoziţiei au veuit lu biurou si au protestat sub cuveni cu s’a găsit Lu curte un plic. Au adus bande de buluusi. l.a doue ore noaptea scundului e lu culme. S’a adus armata Avem martori guveruumeutali ea iuca dupe prâuz s’a dresat procesul verbal, care s’a dat dupe ce s’a văzut isbuuda opoziţiei,
FIL1PESCU
Ni se te'.egratiazâ din Brăila:
Toata politia e îu picioare; pri-mariu Înconjurata de batausi căutând se provoace scandal. Mitica Apostol trecâud acolo a fost huiduit fucic cu poliluiul; A-posloi u’a respuus nimic pentru a evita scandalul ce se cauta; trecâud îuainiea casei lui Gri-gore Giani a vezul pe fereastra la trei ore noapte pe prefect I si procurorul. Giani este candidatul guvernamental. Apostol a Intrat in curte se vaza pe procurorul spre a-i face o denunţare. Giani a început a tăgădui ca procurorul ur ii acolo: apoi a mărturisit ca e in cusa; reclamând la procuror acesta res-punse: CA NU FOAIE FACE NIMIC si ca si el a fost huiduit. A-vem numeroşi martori despre toate aceste; numeroase persoane au constatat presenta prefectului si procurorului la Giani.
Aceste suul alegerile libere garantate personal de itege 1!!
FILIPESC.Li
DISIMIKTLL (’ATItE TER1N
*______ *
Azi dimineaţă nu se crăpase bine de ziuă şi barierile oraşului gemeau de lume sosită de la ţară.
Către şeapte ore şi jumătate, ţăranii, preoţii şi învăţătorii părăsiră barierile — la un semnal dat — şi o porniră unii către ospelul comunal din strada Colţii, alţii către şcoala de la Mftntuleasa.
Locuitorii oraşului mai văd odată pe an mulţi săteni luând drumul spre capitală.
E pe timpul târgului Moşilor.
Atunci din zori de ziuă muncitorii ’şi iau copii şi nevasta şi, In haine de sărbătoare, se îndreaptă voioşi către grădina lui Eliade.
JŢi e drag să priveşti la sătean, când ’l vezi mişeându-se în toată libertatea.
Câtă deosebire între ţăranul lăsat în voia lui şi Intre muncitorul care intră azi pe barierile Bucureştilor !
Preoţii, Învăţătorii şi toţi sătenii posomorlţ’, Înaintau pe strade cot la cot, numărându’şl paşii.
Cetăţenii de la ţară mergeaă as-tă-zl la alegeri!
Sub-prefecţii, primarii şi notarii fuseseră de cu vreme pa la casele tor-şi Te porunciseră se fie gata.
Sosiţi d’«seară pe la bariere, sătenii primiră din mâinile primarilor, notarilor şi vătaşeilor câte un plic cu două bilete; li se spuse ce au se facă cu ele şi apoi maseră noaptea prin cârciumele de la bariere.
Abia adormiseră şi către miezul nopţei fură de-odată deşteptaţi. Vâ-tâşei le smulseră din mână plicul d’intâiu, dându-le un altul.
Din seară până la miezul noptel, comitetul electoral presidat de vl> s-tara modernă a Ghiculeştilor schimbase pe candidatul Ţăranilor.
Niki Xenopol fu sacrificat pe altarul patrii colectiviste, iar In locul Iul fu pus Titi Stoicescu*.
Jidanul urduros dispăru şi sosi din Ploeşti cu acceleratul ciocoiul frizat şi parfumat.
Pentru acesta vor pune în urnă azi ţăranii buletinele primite de la stăpânire I
Pentru acesta au fost aduşi ca o turmă de vite sătenii de pe la căminele lor!
Acesta va fi representantul nevoilor opiucii In viitorul Parlament!
Ştiu ţăranii pentru cine votează?
Cunosc ţăranii pentru cine no tarii şi primarii, le au desebjşt.at azi gura şi le-au z:sse strige: Ura! trăiască cuconul Cos ică ?
Nu e nevoe se ştie: e de ajuns ca agenţii lui Radu, pungaşul de ceasoarnice, se‘1 cu mască.
In asemenea condiţiuni se fac a-legtrile colegiului al treilea la Bucureşti.
Iată pentru ce ţăranii păşiau azi din zori posomoriţi şi cu capul în jos prin mahalalele capitalei.
Ţăranul român vede cum e tratat; ţăranul român simte dispreţul ce i se asvîrlă In faţă.
Dar n’are gură sărmanul.
I-a Inchis’o sub-prefectul, i a în-chis’o nevoile, i-a închis’o frica de bataie şi de închisoare.
Tacerea lui inse pe cât e de silită pe atât e periculoasă.
Ţăranul îndeasă în pieptul lui tot veninul ce T face stăpânirea de atâta vreme,dar amar de sceia în faţa cărora T va vărsa o dată.
j Insulta ce i se face, sequestrarea persoanei şi voinţei lui, se nu credeţi că T lasă indiferent, cum are apa-rinţa.
învăţătorul şi preotul au tras cu urcchia tot ce nu auzit In Capitală şi o dată întorşi la căminul lor vor istorisi sătenilor batjocura ce li s’a făcut.
Deja unii d’intrlnşiî nu’şifiu putut stăpâni indignarea nici In Capitală.
«Pe când copii noştri muriau In Bulgaria, zicea unul d'tntrînşi,sw/e menitul ăsta (arătând pe Stoicescu) pentru care am făcut atâta drum pe ger, de ne a adus aci, se pli i ba prin ale ţerî depărtate, şi ac im vine şi ne spune că suntem drăguţii lui, obrasnicu.»
Iar altul adăoga :
—	Şi ştii tu, cine este ? E unsăr-boteiu de prin Ploeşti, de unde din -du ise cu oarba a venit aci. 1 a dat acolocu «huide-o» fiind-câ s’a săturat de el şi de minciunile lui.
—	Eu am ma; auzit şi alt-ceva, răspundea un altul.
E tot d’ai lui Râducnnu Ion, ăla de care s’a dus pominea la Dridu.
Pe moşia lui ia din trei una , la patru pogoane cerede la sătean unul arat de două ori, semănat (cu sămânţa noastră) secerat şi cărat la maşină.
Mai ia 4 zile cu carul şi 4 cu mâi-nele; 10lei de vita ierbârit; 10 baniţe de vită duse patru poşti până la Buzău şi 4 găini.
Şi apoi vai de mama ţăranului. Când ’i faci o zi cu carul ’ţi dă 2 le’, când nu-i faci o zi din Învoială ’ţl ia 8 lei. Când ’i eşti dator Ţi ia cămaşa ; lui bietu Spirea Paduraru ’i-a ţinut trei săptămâni la curte trei care cu porumb fiind că nu’i plătise o datorie de vr’o 80 lei. Mă, el judecă şi el te spânzură.
Şi pe când un ţăran vorbea, cei-l’alţi trăgeau cu urrehea.
Din soiul acestor impilâtori e candidatul de azi al democratului Brâ-tianu la colegiul ţăranilor.
învăţătorii şi preoţii ştiu aceasta şi de aceia un huide o formidabil suna azi la comună la urechile delicate ale cioeoiaşuluî fnnţuzit, căzut erî cu ruşine la Ploeşti.
Totuşi te'anii din Ilfov să zică că sunt fericiţi. Ei nu ştiu ce suferă tovarăşi lor d n «lte judeţe 1
B^ijocura aceasta o să sfârşească od- ta.
Brâtiene, fii cu luare aminte.
Un gemet surd ese azi din pieptul ţe anului.
Vai de ziua când vei fi chemat la socoteală.
Murmurul de azi, anunţă furtuna de mâine.
RESI1LT1TIL (MlillLlI II.
Enlă resu'latele colegiului al II a. Lipseşte numai resu/lutuf din Iaşi, care până la orele 2 nu ne-a sosit încă. Sosi/tdu ne înainte de apariţm nea ziarului U vom publica la ultimele vi formaţiuni.
D. G. Vernescu, unul din leaderil partidului liberal conservator a fost ales cu mare majoritate la Severin.
Sunt trei ba'otagil : la Brăila, la Galaţi şi la Bârlad, hi toate, opoziţia e mal sigură de isbândi.
www.dacoromanica.ro
GORJ
Votanţi 172.
I.	Carnbntescu opoz. 92 ales. P. S. Aurelian colectivist 77 D XMROVITA
yrotanţl 310
V. Dlmliropol, opoz. 164 ales Costescu Comăneanu,colect.l23
Fusea	colect. 18
FĂLTICENI	
Votanţi	145
Agioglu. colect.	77 ales
L. Niculescu; opoz.	38
Ciudini, opoz.	17
Teodoru opoz.	2
NEAMTU
Votanţi Si4
Dr. Cantemir, co'ect.	287 ales
O 1. T Votanţi 204.
0.	Vulturescu colectivist 149 ales.
C. Gabunea opoziţie	&1
It -VfeLCE \
Votanţi 300.
Villacros colectivist	165 ales.
Valerian Uraianu opoz.	05
VAMAJI
Votanţi 129.
Munteriu coledivist	93	ales.
Bastake opoziţie	21
TECUCI
Votanţi 221.
D.	Mortzun coledivist	ales.
DOHOHOI
Votanţi 155.
G.	Dimitriu colectivist	115 ales.
Calcantraur opoziţie	40
It. SAItAT
Votanţi 312
Dr. N. Popescu, colect.	175 ales
1.	Oroveanu, opoz.	124
HOM WAŢI Votanţi 319
Bralieteanu, colect.	218	ales
M.	Popescu, opoz.	76
IALOMIŢA
Votanţi .. .
A. Stoenescu, opoz. ind. 171 ales Manescu, colect.	28
Moscu,	26
lliescu.	28
Vineş	12
FALCIU Votanţi
Radu Mihal colectivis.	200 ales.
V. E Calligari colec.	155 ales.
G.	N Roiu opoziţie.	82
Eug. Calognomu opoz.	16
MUSCEL Votanţi 203
P.	Zamfirescu, colect.	155 ales
I.	Negulici, opoz.	48
ItUZEU Votanţi 662
I. Diniitriadi opoz.	431 ales
N.	Slalescu opoz.	402	ales
N Riez»anu colect.	204
S.	Orescu co'ect.	219
FI I EŞTI Votanţi 390
N Constantine^cu. colect. 213 ales	
l Purcăreanu colect.	205 ales
1. Radulescu. opoz.	180
Comaneanu opoz.	165
PRAHOVA	
votanţi 827	
N. Garoflid. opos.	540 ales
\. Ilescanu, opos.	533 ales
N Popescu, opos.	485 ales
Sarnleanu, opos.	466 ales
N. Mic-scu colectivist	270
Al. Stavridi co'ectivist	253
St. Boiciu colectivist	223
C. Stoicescu colectivist	218
BACAtt	
votanţi 407	
C. Lecca. odos.	254 ales
P. Ene, independent	270 ales
Sakelarie, co'ect.	216 ales
COVURLU1	
volanţi	
G. Hobescu opoz.	430 ales
C. Itessu opoz.	377 ales
Desliu	)
Mihaiiescu	313>balotaj
Neniţescu	340)
PUTNA
Votanţi 473
N. Pruncu, colect.	ales
C. Langu, colect,	ales
Dr. Catulescu colect.	ales
Unanimitate. Opoziţia şi-a Jretras candidaţii.
VI.ASCA
votanţi 592
Epurescu, colect.	253	ales
Pitisteanu, colect.	230	ales
A. Ulubeanu,opos.	149
I. Dimitriu, opos.	137
Antonescu Remuş	27
ROMAN
votanţi 287
Iancu Vasiliu, colect.	211	ales
V. G. Mortzun, socialist	154 ales
Ba'otaj tntre St. Zsrifopol, colect. 170; Botez, colect. 100; N. lonescu, 89; Branişteanu, 78; Draghici, opos. 53; pentru scaunul al 3 lea.
BRAILA
votanţi
Al. Djuvara, opos.	437	ales
Ion Movila, opos.	330	ales
M.	Marghiloman, opos.)	302
Gr. Giani, co ect.	/bal. 220
Triandafil, colect.	)	199
Apostoleanu, colect.	178
Negulescu	44	*
Chr. Sulioti	53
Polichroniadi	111
C.	Bacalbasa, socialist	7
D.	M. Margh loman, oposant, se află
In balotaj pentru scaunul al	3 lea.
MEHEDINŢI
votanţi 457
G. Vernescu, opos.	243 ales
Nucsoreuuu, opos.	238	ales
Lupulescu, colect	151
V. Stefanescu, colect.	121
TLTOVA
votanţi 453
G. Faladi, opos.	244	ales
1 Nlcorescu, opos.	244	ales
Balotaj între 1. Fetu opos. 217; Co-rirescu colectivist 222; Neagoe 211 şi Sivin 181.
DOLJIU
votanţi 780
Tache lonescu, opos.	406 ales
U. Uiocazau. opos.	460	ales
N.	P. Romanescu, opos.	418 ales
P. Chiţu, colect.	373	ales
Preotul Elefterie, colect	188
N. G. Peşiacov, colect.	283
Al. Varlam, opos.	316
Uiyse Boldescu, opos.	320
C. P. Dimo	34
BOTOŞANI
Votanţi 361
Mihal Ciulei, opos.	168
C. Bobeica, opos. Ion Miclescu, opos.	100
	136
Panaite Gheorghiade, colect. 192 ales	
Rusu, colect.	189 ales
Leonescu, colect.	185 ales
TELEORMAN	
votanţi 52 i	
G. Gănpscu, colect.	292 ales
Ixcovake, co ect.	290 ales
Siate Anghelescu, colect	288 ales
Mjnciuleacu, opos.	228
P. Crainiceauu, opos.	218
Badescu Roşiori, opos.	226
Mai mult de 20a alegatori n’au	
K - —	* W»1	■*•**»• VW
prezidentul a închis biuroul la 13 ILFOV
R. Mihal, colect.	3487	ales
E. Costinescu, colect.	3520	ales
D. Tanasescu, colect.	3835	ales
N. Moro anu, colect.	3336	ales
Vasile Lascar, colect.	3440	ales
R. Opran, colect.	3607	ales
Muşc» lonescu, colect.	3454	ales
Zamtirescu, colect.	3466	ales
Vtadescu, colect.	3445	ales
N. Basilescu, indep.	460
S*va Vasiliu, opos.	435
Arghiropol, opos.	440
Mar.ovicl, opos.	400
Pencovicl, opos.	385
Anghel Dimitrescu, opos. 375 D. Petrescu, opos.	385
D. E onomu, opos.	350
Dumitru Naumescu, opos. 325
m
.J	. •
(IVEVTIL REfiElII
Alegerile colegiului I pentru Cameră s’aQ efectuat, şi garanţia data de către şeful Statului câ ele «vor fl libere» ’şl-a produs efectul dupe cum de la început am prevăzut.
Consilierii m. sale n’ao cruţat nici cel mal de pe urmă mijloc,- sub ochii nepăsători ai m. s. regelui,—de a teroriza conştiinţele, aruncând spaima In alegători; disolvând consiliele comunale bănuite de independinţă ; desli-tuind, transferând şi înlocuind funcţionarii administrativi şi magistraţii după necesităţile momentului pentru triumful candidaturelor oficiale; refu-zlnd alegatorilor cărţile electorale ; îm-pedicftnd Întrunirile opoziţiunel, şi nă-pustindu’şl bandele de ucigaşi asupra eelor ce cutezaQ se calce lntr’o întrunire displăcută administraţiunel.
Mal mult Încă.
In momentul alegerei, cu noaptea In cap, Încă de la orele 4, bandele concentrate de cu seară şi puse sub arme, aQ asediat biurourile.
«Halal de secretul votului, — zice d. «Ion Miclescu din Botoşani ;» — In «faţa sălel de alegere, administraţiu-«nea a organizat o camera de control, «unde toţi alegătorii sunt siliţi după «vot să arate buletinele ce le aQ ră-«mas.a
Şi, ceea ce s'a petrecut la Botoşani, s*a repetat, după informaţiunile ce a-vem, pe o scară şi mal întinsă, şi ln-tr’un mod şi mal selbatec, tn toate cele l'alte judeţe.
Bubprefecţil, poliţaii, controlorii, per-•eptori', — ne zic corespondinţele de prin districte — din zori de ziuă şi până după miezul nopţel, nu s'aQ mişcat din localurile de alegeri, unde alegătorii eraO căraţi, cale de câte noua poşte, pe comptul Statului, şi ameninţaţi In nevoile lor, ca să voteze pe candidaţii regimului.
Chiar capitala ţărel, unde contro'ul
m.	sale se putea exercita mal da a-proape, n’a putut fl cruţată de turbarea poliţienească.
Alegătorii cunoscuţi pentru simpa-tiele lor către opoziţiune, — cum este cârciumarul SUicovici căruia i s’a devastat o dată prăvălia şi i s'a repus a-verea, — aQ fost arestaţi pe timpul alegerei, câutftndu li-se pete ’n soare numai şi numai d'a lipsi opoziţiunea de voturi şi pe alegătorii de concurs.
De la orele 4 de dimineaţă, agenţii poliţiei, cu birje plătite cu ziua, s'aQ pus să colinde m ihalale cele mal depărtate ale oraşului, luând alegătorii pe sus, până şi pe bolnavi, penlre a'l duce să voteze după plac.
Inspectorii poliţieneşti nu s’aQ miş aat din localurile alegeiilor. Muscelea-nu la Cuibu cu barză şi figura sinistră a Iul Oărdescu la şcoala comunală de pe strada Clemenţei, n’aQ lipsit de cât ca la o oră In timpul dejunului, Înlocuiţi fiind şi atunci de alţii ca şi dlnşil.
Nici bătăuşii nu lipseafi din şalele de alegeri. Iancu Lungu, postat la uşa Io calului de pe strada Clemenţei, îşi făcea semne cu loidacl e Lăptarul ce se afli Înăuntru, pentru ca, la caz de tnfrân gere «să facă să s boa re crer.i ciocoilor».
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(17)
H.	W O O D
CASTELU TRAGIC
x
Păzitorii mortului
—	O 1 mulţumesc, voiQ merge efi sin gură. N’am nimic; numai ’ml-a fost frict de cei doi oameni cari sunt acolo sus la tatăl meQ.
Tremura din tot corpul, şi d. Carlyle o privea fără a înţelege.
—	Nu ştiG ce vrea să zică, relua ea, silindu se a vorbi desluşit, dar s’aQ a-şezat la capul lui şi zic că 1'aQ şedea-trat.
D. Carlyle remase încremenit. După un moment de tăcere, duse pe Isabela In odaia el şi să îndreptă spre c mera In care zăcea contele. Acolo, Ingrozito-tul adevăr ’i să arată In întregul Iul.
A doua zi dimineaţa, avocatul veni de cu vreme la Est-Lynne. Speră să a- j le de sosirea d lui Vane, moştenitor al } titlului de conte de Mont Severn ; dar nimeni nu auzise vorbindu-se de dăn sul. Isabela era singură In salonaş, unde <$edea pe un scaun lângă cămin Părea
EPOCA — S6 IANUARIE
Vai de acela care, In intervalul operaţiune! electorale, s’ar fl încercat să iasă pe strade şi să dea cu ochilde bandele indignate ale d-luî Moruzi : el era luat pe sus, dus la secţie şi acolo tiatat tn concecinţă.
D. avocat Ulubeanu abia putu scăpa ieri din ghiarele«s«^»ranfel publice» pentru crima de a fl luat fu sanie pe Nae Djrma care, ca servitor la clubul Unirea, 'şi a permis să facă doul paşi pe stradă.
In asemenea condiţiuni, şi când astfel este garantată libertatea alegerilor de către M. S. Regele României, nu ne mal mirăm de ce «Voinţa Naţională» înalţă astăzi hymnurl la cer|pentru majoritatea dobândită In colegiul I, şi de ce, asupra voturilor date membrilor o-poziţiuneî de către alegătorii independenţi, candidaţii oficiali, susţinuţi prin terori şi prinjfraude, aQ eşit triumfători abia cu câte-va voturi.
îndoială dară nu mal încape acum, domnilor de la cârmă, că veţi avea majoritate, şi poale chiar mare majoritate In viitoarea adunare.
Totuşi aţi face bine să nu uitaţi că pe majorităţi, de nu chiar pe unanimităţi de felul acestora, se sprijinea şi impe-ratorele Napoleon III al Francieî, şi regele supranumit Bomba al ambelor 8i-cilie, şi chiar Vodă Cuza care nu puţin a făcut pentru ţara aceasta ; dară adevărul este că a fost destul un moment pentru ca nici guvernele, nici majorităţile, să nu le poată fl de vre-un folos la ceasul de pr.mejdie.
Grăbiţi-vă dară de a vă buc ira repede de victoria.repurtatâ, până ce mânia poporului nu va ajunge urgie a lui DumnezeQ.
[România.)
TELEGR A M E
AGENŢIA IIA VAS St. 1‘etersburg;, 5 Februarie. «Journal de St. P3tersburg,» vorbind de publicarea tratatului şi de speranţa exprimată de ambele guverne că această publicare va tmprăşlia toate îndoielile tn privinţa dorinţei lor de a menţine pacea, adaogă numai: «Urăm ca acest scop sfefie atins.»
St. Petcrsl» :irg, 5 Februarie. Limbagiul ziarelor ruseşti este liniştit dar ferm.
«Novoie Vremia» constată câ Rusia a dat tn acest din urmă timp, probe pipăite de iubirea sa de pace, care aQ trebuit să convingă pe Austria şi Germania. Adaogă că Rusia ne voind să atace pe nimeni, poale să stea liniştită tn faţa alianţei austro-germane, cu toate că această alianţă trădează nişte intenţiunl ostile Rusiei.
Svet zice că dificultatea nu stă tn ces-Liunea bulgărească ci In egemonia germană, şi câcestiunea se va resolva tn cu-rlnd.
Paris, 5 Februarie.
Ziarele recunosc gravitatea publicării tratatului de alianţă austro-german. Ele sunt convinse că această publicare nu va putea de cât s6 esercite o fericită influenţă asupra relaţiunilor amicale ale Franţei şi Rusiei, şi să facă mal adâncă prăpastia Intre Rusia şi Germania.
Viena, 5 Februarie.
Un articol din «Fremdenblatt» desvoltâ această opiniune, câ tratatul de alianţă va ti aprobat pretutindeni unde lumea e liberată de bănuieli In contra unei alianţe
tari, care, fără prejudecăţi, tnchinâ forţele sale protecţiunil păcii; că acest tratat va inspira Încredere şi va tmprăşlia neliniş-tele.
Trebue să credem, adaogă foaia vieneză, că forţa morală a acestei opere, care găseşte asemenea un sprijin la alte puteri, va fi de ajuns pentru a atinge scopul ce şi-a propus şi care este menţinerea păcii.
Sofla, 5 Februarie,
Primirea făcută Prinţului la Yamboli a fost intusiastă; prinţul a plecat azi dimineaţă la 7 ore pentru Filipopoli undee aşteptat la 1 dupâ amiazl.
IN FORMAŢIUNI
XI	se telegraflnzn din Crai ova ca candidatura d lui A. Laliovari este pusa la colegiul al 3 lea de Dolj. Marea majoritate a delegaţilor întrunit? a seara an primit cu mare entnslasm aceasta can didatnra.
O mare vrajbă s’a născut Intre comercianţii, din capitala şi d. Moruzi. Ni se spune chiar câ un mare comerciant caro face parte din S nat, va adresa o interpelare îndată dupe deschiderea sesiune!, despre uneltirile şi infamiile comise de poliţie cu ocaziunea alegerei colegiului II de Cameră.
De la Rtmnicul-Sărat primim următoarea telegramă relativă la alegerea colegiului al 3-lea.
Toţi agenţii administrativi pe piaţă ameninţa şi terorisează pe alegători. Poliţia arestează alegătorii.
Ion Orovcanu.
■BBttK
L'BFimEUIMItlLOII
YI.ASCA
Priimim din Giurgiu următoarele telegrame :
Eri ca fi azi la col. 5 ingerinţele cele maineruşinate; prefectul,procurorul, judecătorul de instrucţie şi toţi agenţi forţei publice stau in jurul localului şi chiar in sala. Rătăuşi susţinuţi de po-liţaiu terorizează pe alegători, caută prin pozunare rupând buletinele opoziţiei, in camera secretă intră câte doi; ci tâmpe Cionescu şi Bariu funcţionari;preşedintele n'are urechi de cât pentru guvernamentali. Toate protestaţiile noastre zadarnice, preşedintele ameninţă cu puşcăria şi forţa armată şi tolerează în sală pe Nedelea S/ănescu, Marin Popa Florea etc. funcţionari şi nea’egători, j iarparlisani opoziţiei sunt goniţi.
Fund eseu precedat de protopop dus de ! braţ de prefect şi escortat de sub prefecţi, notari şi primari, smulge voturi.
Eri noapte o bandă de bătăuşi a spart giamurile de la casele venerabilului domn Racola, speriindu i soţia.
Ulubeanu Ion, Tănasc Dimilriu, Alexe Ioan, M. Z-tharof, A. Stănescu, A. Sloe-nescu, Stănculescu, Câmineşteanu.
In acest moment prefectul înconjurat de tot aparatul judiciar şi administrativ sta in faţa localului alegerilor ca să ia buletine.
Ulubeanu, Stânciulescu
D. Radu Mihaiu n’a dormit toată noapte; a venit continuu la telegraf.
D-sa părea desesperat de resulta-tele ce’i sosea.
Azi de dimineaţă în capitală a sosit primul ministru ce vine din Piteşti.
D. Stoic.eseu oare a placat de eri la 4 ore din Ploeşti, a venit desperat la d. Radu Mihaiu, cerendu’i se’l pue aiurea.
-m-
Se vo'beşte cu multă stăruinţă despre mutarea şi destituirea mai multor prefecţ1, îndată dupe terminarea alegerilor.
D. Conte Goluchowsky Ministrul Austriei a avut eri o lungă intreve-dere cu d. Ferekide.
Consiliul de miniştri s’a strâns azi de dimineaţă la ora 9.
- MS -
D. Radu Mihaiu a fost azi de dimineaţă până în ziuă la palat.
-»
Câreiumele lui Niţă Stere şi lor-dache Mihiescu sunt pline de delegaţi aduş: pe căprarii de primari şi sub-prefecţî.
Mi
Consiliul sanitar superior se va întruni mâine pentru a discuta actele aulopeielor făcute asupra cadavrului d-nei Bârleaim.
Mire temei pe statornicia d ini Teodor Vneâreseu în părerile sale politice n’arn pus nici odată, dar nici nu am crezut că d-sa, unul d’intre conservator; pe care acum vre-o zece ani chiar amici sei îl tratau de reacţionar, se ajungă agentul electoral al colecliviştlor de azi. Ne-a fost dat se vedem şi aceasta. Acel pe care d. Ion Brătianu şi ai sei îl au acuzat de falşificator, omul cu două rapoarte cum îl numeau ! dânşii, s’a pus la ordinile lor maieu j supunere şi mai cu zel de cât cel dupe urmă sub comisar de poliţie.
Ce greaţa I
La Iaşi s’a votat până azi la ; 9 ore dimineaţa. La secţia de la Primărie, unde s’a sfârsit despuiarea scrutinului, candidaţii opoziţiei au mai multe voturi. Acum se despoaie scrutinul la Palatul adminis- ^ trativ.
Alegerea coleg. III nu se face din cauza ca localul nu e liber.
HOŢIA OFICIALA CII CHIBRITURILE
Statul, espresiunea cea mal înaltă a societaţei, părintele naţiune!, ocrotitorul intereselor generale, trebue să fie mirai In tOite acţiunile sale şi să administreze cu zel şi bună credinţă averea publică. Dacă particularii cari fac hoţii sunt pedepsiţ' de lege şi loviţi de dis- 1 preţul opiniei publice, ce trebue sâ zi- 1 cum despre un guvern careerigează hoţia in maximi de stat, fiind că are curagiul s'e practice la lumina zilei şi
sub scutul legel! Asemenea fapte să petrec numai la naţiunile cari se afli Încă tn stidiul copilăriei politice, iar la naţiunile civilisate numai de către guvernele degenerate lntr’o societate colectivistă Este o ruşine pentru ţara care tolerează asemenea abuzuri, dar spre nenorocirea noastră eie se petrec şi Tn Romănia sub ob aduirea d-lui Ioan Brătianu, şi spre a convinge publicul, din zecile şi sutele de exemple vom menţiona acum unul din acele care sâ poate verifica la moment de întreaga ţară: chibriturile.
Prin o lege specială, fabricarea chibriturilor s’a luat din mâna particularilor şi s’a făcut un monopol al Statului. Nu este d’ajuns că chibriturile de monopol sunt mal scumpe, dar guvernul Majestăţei Sale nu dă publicului ceea ce prescrie legea şi care este In acest punct destul de desluşită. Pe cutiile mici să vede etichetă oficiala 100. chibrituri No. i bani5.»
In atâtea rânduri s’aQ ridicat plângeri Împotriva chibriturilor ; s'a arătat ca cfipăţtnile sunt răG lipite, şi sar tn faţă, pe mâini, pe haine, că beţişoarele- să rup, că cutiile sunt goale, etc. Pentru numele lui DumnezeQ, este totuşi prea mare cutezarea, ca Statul să alerge la mijloace atât de înjositoare, In cât să inşale publicul pe faţă, până şi cu 10 beţe de chibrit 1 Fi-va hoţie, fl-va slăbiciune şi nepricepere de administraţie, care caracteriseaza d’altminterl acest guvern pe toată linia, ori ce ar fl, ceea ce să petrece cu chibriturile este prea mult. Trebue să înceteze.
Chibritul este un articol de consu-maţiune zilnică, indispensabil bogatului ca şi săracului. El este tot aşa de indispensabil că pâinea, focul şi lumina, ca sarea şi apa. Lăsam pe bogaţi la o parte. Aceştia suot cei mai puţini, şi puţin le pasă, daca cutia de chibrituri No. i are o sută de beţe safi nu; ti pasă insăsărâcimei,care din graţia guvernului sporeşte in fle care zi, ti pasă sacagiului şi salahorului, le pasă sătenilor şi muncitorilor, cari cu multă sudoare câştiga mal puţin şi Încep cruţarea de la chibrit. A înşela această mare mulţime de cetăţeni este o adevărată infamie, şi guvernul nostru o face.
La cele dânteifi plângeri aduse de presă credeam şi efl că poate să fie exageraţie,făcută cu intenţiune.Amorul împotriva chibriturilor Insă urmează necontenit, guvernul n*.Tea nici o măsură de îndreptare, ci to'erează pe faţă ace istă hoţie oficială. Spre mai bună Încredinţare a publicului am făcut şi eQ, ca mulţi alţii Înaintea mea o verificare. Am cumpărat o duzină de chibrituri No.l;cu ///le erafl b'ne Închise cu stampila oficială; am numărat beţi-şoarele din toate cutiile şi iată resul-talul la care am ajuns : In nici o cutie din 12 nu se aflaQ 100 beţişoare, ci maximum 90 , in unele cutii am găsit numai 85 beţe şi chiar mal puţine. Faptul să poate verifica de or cine şi in fle care zi, căci cutiile fiind croite pentru 100 beţe, ele sună a gol şi beţele joacă când mişti cutia. Am cumpărat şi altă duzina de la altă prăvălie şi aceeaşi lipsa de 10—15 beţe am găsit In toate cutiele.
atât de schimbată, In cit d. Carlyle să simţi Îngrijit.
—	N’am putut dormi, răspunse Întrebărilor lui, atât ’mi a fost de frică.
—	Frică de ce? întrebă d Carly’e.
—	De oamenii aceia, marmură ea. Dar cum să face câ d. Vane n'a sosit Încă ?
Abia rosti aceste cuvinte şi un servitor inti ă aducând pe o tavă de argint mai multe scrisori.
Una din ele era timbrată, la Castle-Marling.
—	E scrisul doamnei Vane, zise lsa-bela.
Ea deschise biletul şi citi :
«Castle-Marling, Sâmbătă».
«Scumpa mea Isabela,
Vestea ce ’mi-a dat’o d. Carlyle m'a mâhnit adtnc; eQ am deschis scrisoarea sa, bârb8tul meQ fiind dus la plimbare pe Yachlul lui. Nu ştifi uade se află acum, dar trebue să se întoarcă Duminecă şi de obiceiQ e foarte exact. Fii sigură că va veni fără întârziere la Est-Lynne.
«Nu pot să’ţî exprim cea ce simt. Sunt prea tulburată spre a putea seri mal mult. Nu te lăsa Ic prada desperarel, scumpă Isabela,şi crede câ sunt a d-tale sincer d >votatt.
«EMMA MONT-SEVER.N».
lsabelel i se sui slngele In obraz citind iscălitura.
I se părea că In locul verei sale, ar fi iscălit prima el scrisoare Emma Vane. 1
Ea dădu biletul d-lul Carlyle.
Acesta aruncă ochii pe hârtie şi făcu un semn de dispreţ. Avuse acelaş gând ca şi Isabela.
—	Câtă vreme este de când casa asta e a dumitale ? II întrebă de odată tânăra f8tă.
—	Din luna lui Iunie. Contele nu ’ţl-a vorbit dar despre acestâ vânzare?
—	Nu, nici odată. Aşa dar, toate sunt a dumitale? zise ea uitându se împrejur.
—	Mobilele aQ fost vândute In acelaş timp, afară de pânzeturi şi argintărie.
—	Atunci, bieţii oameni care eraO eri sus aQ drept la cea ce remâne.
—	Nu ştia zău, mi se pare că juvae-rile şi argintăria trec la moştenitorul titlului.
—	Hainele mele 'ml mai aparţin Încă ?
Avocatul zimbi trist la această chestiune nevinovată şi o încredinţa că sunt a le sale.
—	Nu ştia zăQzise ea; atâtea lucruri ciudate mi să Intlmpla de câte-va zile, In cât mintea mi se rătăceşte.
Cea ce o Înfricoşa mal mult era idea că Carlyle face parte din creditori şi că a primit Est Lynnul şi tot ce tra pe el ca un amanet.
—	Tatăl meQ ’ţl datoreşte bani? în-reabât ea roşindu-se.
—	Nu, răspunse Carlyle, lordul Mont-Severn nu 'ml a datorit nici odată un ban.
—	înţeleg foarte bine starea mea, strigă ea, pe când lacrămile o podideaQ fără voie; trebue să’ţi cer un adăpost;
j dar cum să fac alt fel ?
—	'Mi pricinueştl o mâhnire adâncă, respunse el iute, vorbindu 'ml de tnda-
j torirl către mine. Aş fl fericit să stal la
! Est-Lynne cât vel avea plăcere, fie cât de mult-
—	Eşti prea bun, d-le Carlyle, şi primesc pentru câte-va zile, cât ’mi va fi cu putinţă... Dar, zise ea Intrerupându-se, spune’mi, nu ’ml remâne chiar nimic ?
—	Val 1 respunse Carlyle, mă tem că posiţia d tale nu e de loc bună, cel puţin dupe cât pot judeca de pe acum. Dar poate a lăsat ceva care era pe numele d-tale .. Warbuston şi Waro...
—	N'aG nimic, o ştia, întrerupse tânăra fată; deci nu ’ml ascunde adevărul. N'am nici bani nici adăpost.
Casa asta e a d-tale; otelul de la Londra şi Mont-Ssvern trec In mâinile d lui Vane, şi eQ nu mal am nimic In lume.
—	Dar d. Vane va fl de sigur fericit de a te primi In propria d-tale casă ; căci Insflrşit, de şi va fl a sa, trobue să cugete în sine că aî mal mult drept asupra el de cât e).
—	EQ, să stau cu ei! zise ea; ce spui, d-le Carlyle?
—	Mă iartă, lady Isabela, dacă te am supărat fără să ştiu
—	Nu, eQ trebue să’ţi cer ertare, am vorbit prea pripit; crede ca sunt mişcată de interesul ce'ml porţi. Dar... mi-ar fi cu neputinţă să staQ sub acelaş
acoperemînt cu d-na Vane.
Când Carlyle voia să iasă, femeia din casă 11 opri în treacăt, j — A venit vr'o veste de la Castle-Marlyng ? întrebă ea.
—	Da. cred câ d Vane va fl astăzi aici.
—	Şi dacă nu va sosi, ce vom face? Sicriul trebue închis.
—	Dar nu'I nevoe de d. Vane pentru aceasta.
—	Fâr’lndoială d le; dar oamenii cel de sus nu daG voe să ne atingem de dtnsul. AQ el acest drept, d-le Carlyle?
—	Pe onoarea mea, nu ştiu nimic, .răspunse avocatul; cazul să Întâmple a-tftt de rar, tn cât nu prea sunt sigur In privinţa aceasta- Nu spuneţi uimic lui lady Isabela, şi când lordul Mont-Se-vern va veni, dă’ml de ştire.
XI
Xoul Lord
In ameaza aceleiaşi zile, o trăsură de poştă gonea In galopul cel mare pe alea de la Est-Lynne. In ea se afla noul pair lordul Mont-Severn. D. Carlyle II urmă de aproape, şi puţin după acea sosiră de la Londra d-nil Warbuston şi Ware.
Contele actual ştia In ce rea stare e-raQ afacerile predececorulul săQ ; dar era departe de a bănui mărimea catastrofei...
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
Incailea, dacă cele 85 beţe ar fi bune, dar nu : cel mal puţin 5 beţe din 85 sunt îndoite, turtite, frânte, ast fel ca rămân numai 80 bxţe bune. Din aceste 80 tnsă cel puţin 2 sad 3 pereeh ad că pfiţtnile lipite, ast-fel că rămân bune da aprins numai 75. Le am încercat la aprins luând negreşit toate precauţiu-nile de moderaţie şi politeţă, căci sunt naţionale, am astupat bine cu burlete toate uşile şi ferestrele, am pus capa cui la coş am închis şi uş;ţa de ventilaţie de la sobă, şi ce să’ţl vadă ochii: din 75 beţe sdravene nu s’ad aprins de cât 62, fie 65. Aşa dar cumpărătorul este frustrat de stăpânire cu 35 la 100 de chibrituri. Să facem acum sccoteria de suma ce statul pe nedrept incasează pe fle-care zi şi lntr’un an, din punga iubiţilor săi cetăţeni. In acest calcul să lăsăm la o parte ceea ce consumă fumătorii şi autorităţile publice, cu toate că se ridică la o sumă enormă. Dar să socotim numai consumaţia în familii, care du poate fi combătută . Sunt în România 5 milioane locuitori cari, socotiţi una peste alta câte 5 capete de familie, avem un milion de familii. In flecare familie admitem că se consumă, bogat şi sărac, numai câte o cutie No 1 pe zi; avem consumaţia zilnică de un milion de cutii. Din fle-care cutie am văzut că sunt lipsă şi rele 35 beţe, adecă a treia parte. O cutie costă 5 bani, a treia parte este dară 16/7, fle numai 1 1/2 bani. avem 1.000 000 îmulţit.cu 0 lei 01,5 eg.: 15,000jlel pe zi; şi pe anul întreg avem 5,475,000 lei.
Ne întrebăm acum, de ce guvernul face acest jaf îngrozitor, care demoralizează naţiunea şi o sărăceşte pe ne simţite ? Cutezător, dar înfricoşat. Mun citoril despoiaţi, ad Început să ţipe. Numai ast-fel să esplică acum cum aO ăjuns ca să scrie şi sătenii la gazetă ca acest guvern ’i a osîndit să mănânce ticăloasa de mămăligă mucegăită fără sare şi fără lumânare, pentru că a înfiinţat monopol pe sare şi chibrituri.»
Am ruga pe Majestatea Sa Regele să ordone a i se pune pe masa Regală şi cutii de chibrituri No. 1, şi să’şl aducă aminte de proverbul : Fereşte Doamne de mânia poporului.
DIN DISTRICTE
DOL.IIU
Bătăuşii din Craiova D-nil Grecescu, Veteanu, zice Apiră-rea, amicii noştri, şi alţi şease cetăţeni bătuţi în sala întrunirel de la 15 şi în curte la eşire ati reclamat d-lul prim-preşedinte al tribunalului, censtituin-du-se părţi civile , contra bătăuşilor poliţii.
Vestitul Popa Leftere, Popa Pavei Ionescu, Diaconul Ilie Dumitrescu (ciu-rez) de la Mântuleasa, Diaconul Porumb, dr. Radovicianu, Constantin Me-linescu, Tănăsache Panduru, Cristea Simescu, Anghel Cafegiu, Ştefan Ste-fănescu, Aristică Ionescu, Tache Ar-ghirovicl, Savu ŢenovicI portar la Madona.
Acum să arătăm şi personalul poliţienesc iarăşi dat judecăţel:
Poliţaiul d. Chintescu, comisarii N. Caracaleanu şi St. Constantinescu, subcomisarii Ioniţă Nicolad supra numit
Stolojanu ăl mic.	____
Radu Petrescp. Gcigoro Sfancovicî, Tache pumitrescu.
^cest proces se va conexa cu acţiu-fiea pornită contra d-lor Grecescu, Ve-leanu şi alţii şi la ziua judecăţii, ce do rim să fle cât de curând, se va dovedi cu tot ce oraşul nostru are mal prob şi mai inteligent de ce parte e infamia.
Credem că va fl un proces de mult resunet şi compromiţător pentru guvernul colectivist.
A T EDITIUNE
ULTIME IfOIUHTIlM
LIBERTATEA ALEGERILOR
Primim din Turnu-Mâgurele următoarea telegramă ?
Contra legei preşedintele Biuroului a închis scrutinul colegiului al II-lea fara a fi terminat primul apel al alegatorilor la 12 ore noaptea. 194 alegatori din Alexandria n’au fost chemaţi de loc de si erau în sala, si cereau se voteze împreuna cu alţii care nu respunsese la prima chemare.
Ast-fel neajungând mijloacele cunoscute întrebuinţate
EPOCA 26 IANUARIE
3
toate, au închis urna ca se is-buteasca.
Totuşi candidaţii opositiei au căzut numai cu 62 voturi diu 521 votanti.
General IIanii.
Gr. Peucescu.
x
Din Giurgiu primim următoarea telegramă :
N ci prin intrarea localului comitatului despre strada Sf. Nico lae nu mai put intra delegaţi spre a primi buletine. S ibprefectu Vişi-nescu şi alţi agenţi o păzeşte.
N T. Coşoi alegător în colegiul 1-u a fost seefestrat îa camera sa de la otel Rafa spre a nu putea comunica cu delegaţii. I sa pus un sergent la uşe Pavei subcomisar sta chiar în curtea localului comitetului.
Ctubeanu, N. F. Cosoiu V. Dimitrescu, N. Jelbaru.
X
Următoarea telegramă a fost adresată erl din Suceava ăl S. Regele.
Suntem candidaţi în oposiţie la colegiul al III a judeţul Suceava. Rugăm ordonaţi libertatea alegerii că parola personală a Msjestâţeî Voistre, să fie respectată de admi nistraţie care ingerează asupra alegătorilor. Poliţia şi sergenţii furnică travestiţi în lnine civile, intimidind şi ameninţirid; rugăm cruţaţi judeţul Suceava de vărsări de sânge.
(semnaţi) : lulius Dobias, Mina Savel.
X
Ni se comunica din laş că astâ-noapte, în localul municipalităţii o discuţiune foarte vie ivindu se Intre d-nii Emil Mivrocordat şi Saor-ţescu, acest din urmă a adresat o provocaţiune d-luî Mavrocordat care s’a grăbit a constitui martori? sei.
X
Una din cele d’ânteiu interpela ţiuni care se vor adresa guvernului In noua adunare, va uvea de obiect moartea feciorului llie, unul din au torii crimei d;n Strada Dionisie, moarte pe care svonul public continuă a o atribui nu sinucidere;, ci torturelor ce a suferit la Poliţie. Cu ace istă ooasiune fapte foarte curioase de natură a justifica svonul respândit, vor fi aduse Înaintea Camerei.
X
Groaza ce inspiri arbitrarul guvernului este aşa de mare, In cât chiar oamenii de consideraţiune se tem de a'şî arăta opiniile politice tndatâ ce un interes oare care II face dependenţi de guvern. Ast-fel d. Nae Butculescu avend un proces în contra Statului, n’a îudrâsnit se meargă la Teleorman se’şi exercite drepturile cetăţâneştî, temându-se că va perde procesul.
Aceasta este una dintre căuşele pentru care la colegiul I de Teleor man s’a ivit balotagiu.
X
Veninosul Stătescu, voind a băga cu or ce preţ în cameră pe Mi-raboul colectivtâţeî, s’a dus in persoană şi a convorbit cu d. Manescu, pe care l’a rugat se se retragă de la candidatura colegiului al 3 lea.
Pentru acest sacrificiu ’i-a propus se’l numească procuror.
Adică din cal măgar 1
X
Aflăm că oposîţia-unită va tace o întrunire publică peste trei zi'e, la car^vor lua jjnyşntul mai mulţi din deputuţiî rşiţ în opoziţie.
X
O telegramă din laşi anunţă că oandidatul socialist, săteanul Mag-did, a fost arestat la prefectura poliţie;.
Colectiviştii sunt turbaţi de necaz că n’au reuşit şi în a dona capitală a României.
X .
Aflăm dintr’o sorginte autorisată, cum că d. Furduescu prefectul judeţului Px’ahova a trimis chiar de azi noapte d lui RaduMihaiu demisia d-sale.
D. Radu Mihaiu i’a respins’o ru-gându’i a remânea până la terminarea alegerilor.
X
Noutăţile ce ne sosesc din R Serat, asupra celor întâmplate acolo cu o-oazia alegerilor Colegiului 1. şi al II. sunt din cele mai grave, armata a fost adusă; d-nil I. Grădiştea nu, Fraţii Oroveni şi alţi au fost grav bătuţi.
O depeşe a fost trimisă de d. C. Gră-dişteanu Regelui. Vom publica mâine detalii din cele mai importante şi care sunt toate atâtea probe, despre modul cum libertatea alegerilor a fost respectată.
X
Pâne la ora 5 1 f2 n’am primit nici o comuoicaţiune oficială în privinţa rezultatului alegere! colegiului II de laş!. Din izvor particular aflăm Inse că d-nii G. Panu şi M. Tzoni candidaţi ai opoziţiei au reuşit, iar
fientru cele I’alts scaune va urma ba- | otagiu.
Azi )a ora unu s’a ţinut la ministerul de interne o lungă consfătuire co lectivistă, la careafl luat part» toate că-
peteoiele, cu beizd sdaua în cap.
Părerile eraţi Împărţite :
Unii cu Radu M hai în cap susţinead ca rezultatul alegilor colegielor I şi al II lea erau destul de îngr j toare, şi că guvernul e în pericol.
ă'ţit cu beizdsd.au susţineau că de şi siluatia nu e faimoasă, totuşi cei aleşi sunt incorumptibill şi devotaţi, şi majoritatea viitoare va fi tot atât de compactă, cu cât opositia va fi înverşiunată.
X
Primim din Craiova următoarea telegramă :
Resultatul anunţat pentru Colegiul 2 Craiova, greşit, candidatul colectivist Petre Cliiţu avocat public reu declarat de birou ales cu 373 voturi când votanţi 780 majoritate 391. Biroul In eontra jurisprudenţei camerei şi a lui proprii de la alegerea Colegiului I a scos buletinele anulate din numărul votanţilor. S’&u contestat, reuşita candidatului Nae P. Romanescu inesplicabilâ, se aştepta demisiunea sa în urma declaraţiuniî făcută alegătorilor că dacă mă voi alege cu densul cu nici un preţ nu va merge la Camera; va demisiona şi de la Comuna. Dupe alegeri s’au făcut eutusiaste ovaţiunî opoziţiuni.
Tacit? ionescu
%
Oficiul central al poştei ne face cunoscut că trenul Austriac de as tă-z sosind cu o întârziere de 3 ore la Vereiurova a perdut coencidenţa. Curierul din străinătete nu va sosi de cât disearâ cu trenul de persoane. La lţeani asemenea s a perdut coen-eidenţa cu trenul Austriac.
X
Iu numărul nostru da la 1/13 Ianuarie, anunţam intrarea Intre asociaţii casai Al. Gr. Ionescu et B. M trcu, a procuratorelui acelei case d. Panait Gr. Ionescu, fratele primului asociat şi schimbarea firmei în ionescu et Mar cu.
Curierul Financiar ce a apărut erî interpretând într’un mod reu voitor această schimbare de firmă, d-nil Ionescu et Mareu, ne roagă a publica următoarea scrisoare ;
Domnule Redactor,
Sunt oameni cari nu Irăesc de cât pentru a calomnia. Curierul Financiar publică tn numărul şeii de la 24 Ianuarie cor. o notă care nu convine de cât injuri, neadevăruri şi calomnii la adresa casei noastre.
Le vom proba pe altă cale; ledesminţim astă zi pentru ca publicul să nu confunde munca onesLâ şi onorabilă cu m&noperile nedemne ale unora.
Primiţi vă rugăm d-ie Director asigurarea stimei noastre.
Ionescu et Mareu
25 Ianuarie 1888.
Asupra nelegiurilor administraţiei primim denunţări telegrafice:
De Ia Rîninicu-Velcei
Ieri am arătat Regelui cum alegătorii co'egiulul al treilea au fost aduşi de primari, notar; şi perceptori pe la câr-cium; Închiriate de administraţie şi cum trei butoae cu vin, puse pe sănii aii fost plimbate pe stradele oraşului şi vinul impărţit la alegători de către directorul şcoalel de meserii Olănescu şr directorul penitenciarului Cozia Luculescu. La miezul nopţel beţia a fost aşa In cât administraţia a pus patrule prin oraş pentru ca alegătorii guvernamentali să nu se bată Intre dânşii. Astă zi aflu că sătenii alegători aâ fost duşi de călăraşi şi instalaţi îu localul şcoalel de meserii, casarmei călăraşi lor şi prefecturel unde li s’a dat mâncare şi fin pentru cai gra tis Conturi pe socoteala admnistraţii aii fost deschise pe la unele cârciumi, am arătat preşedintelui biuroului central şi procurorului aceste fapte.
Curtea unde se face votarea este o-cupatftde absolut toţi primarii, notarii şi perceptorii celor 160 comune din judeţ. Sub-prefecţii, pomojnicii, poliţaiul şi comisarii Împreună cu controlori Genuneanu şi Vericeanu ameninţă şi controlează pe alegători. Sub-pre-fectul de ocol Îndeamnă pe primari şi notari să bată pe Davidescu ales la Rtmnic şi comuna Tinaşi care este delegatul med l& birod. Bieţii alegători asistă consternaţi la toate aceste fapte. Pentru a evita scenele sângeroase ml-am retras candidatura, renunţând dea mal adresa regelui vr’o plângere.
Ion laocovescu
De la Craiova.
Împiedicat deadministraţie şi oameni lui Sto'ojan ca delegat al oraşuiul Ca lafat ful huiduit şi împiedicat a merge în sala pentru votare.
D.	Buzescu.
#
• •
Colectiviştii din Craiova In cap cu Stolojan In turbarea de reuşita oposi-ţiuni s’au aruncat cu toţi agenţii guvernamentali asupra colegiului III, localul alegerilor înconjurat, imposibilă circularea şi intrarea în sala alegerilor, alegătorii şi delegaţii cunoscuţi ca o-posiliatiîşt; arestaţ , împiedecaţi la vo tare, milionarul Sto'ojan hotărât a nu cruţa nimic. Candidaţii oposiţiunel, A-lexandru Lahovari şi Petre Cernâtescu din iniţiativa săteni'or împiedecaţi de a merge In sala alegerilor, teroare la culme, s’a protestat biuroului şi cerut iutervenirea parchetului.
Taclie Ionescu.
Telegrafitm Recelui următoarele:
Presiunile administraţiei la alegerea colegiului al treilea ajunse la culme. Administraţia fara pic de ruşine baricadează toate intrările salei de alegeri Delegaţii care au presidat la întrunirea opositiei d’aseara arestaţi in dispreţul legai. Am protestat dar dreptate nu se fac», cerem Sire sa se resp ecte cuvintul ce Maiestatea Voastra a dat ter i.
Şomănescu, (senator); .4. Nicolaid, N. Popp, Ciocazan, Tache Ionescu (deputaţi); Alei. Lahcvary .Petre Cernâtescu Nicu Economn. Gr. Cernâtescu, Scar lat Mateescu, Mihail Zavaru, Nicolae Murgăşeanu , Clise Boldescu , Alex Yarlam, Carissu Strâmbeanu , Barbu Bioşeanu, M. Chmtescu, A. Itiescu.
De la Giurgiu
Presiuni neauzite la coleg. 3 ca şi al 2. Sub-prefecţi fac perchisiţil corpo rale alegâtorilo'. Protestat biuroului care n’aude, n’nvede. Reclamat Regelui.
H.	Racola, V. Dimitrescu, Ulubeanu
De la Bacau
Bâtae cumplita alături cu sala alege-rel; Costache Ionescu şi alţi bătuţi până la stnge, procurorul nu a luat nici o măsură, nu suntem siguri de viaţa noastră, ne-am plâns Maiestftţei Sale Regelui, alegerea protestată.
C'atou I.ecca.
Ni se telegraflaza din Braila :
Scandal ne mai pomenit. Iltipc succesul la colegiul al treilea fiind insolit de tonta tzernnimea cu mustea si facle, trupa intervenit Au năvălit peste săteni lovlndu f; mal mulţi loviţi de baionete. Arestările nu încetează. Poporul adunat sub ferestrele noastre. Veţi primi nmenunte.
Filipescu.
X
Dupe o depeşe primită de !nd6 pendance roumaine d. M {Marghiloman care se credea In balotaj ar fi ales.
ULTIMA ORA
AGENŢIA MAY AS
Constnntlnopol, 4 Februarie.—Cale indirectă. — Poarta a desemnat pe Riza-Bey, fost comisar imperial în Bulgaria, împreună cu d. Imbert, în privinţa incidentului Consulatului Franciel din Damasc. Riza-Bey va plecatncurlnd.
Alegerea Iu; R’za-Bey este escelentă, câcl Riza-Bey posedă o reputaţiune de integritate şi de justiţie proverbiala printre turci. Cercurile oficiale otomane se bucură de acest resultat fericit, din Îndoitul punt de vedere al numirii şi al alegerii comisarului, resultat ce el a-tribue tactului şi prudenţei d-lui de Montebello.
Se confirmă cft Ţarul ar merge In curând tn Caucasia şi tn Sudul Rusiei. Cercurile diplomatice atribue oare care însemnare acestei călătorii.
Sultanul a făcut cunoscut erl prin-tr’uuul din şambelanii săi baronului de Hirsch că regretă modul de a proceda al Marelui Vizir şi că îndeamnă pe baronul de Hirsch să prelungească şederea sa până Marţi, de vreme ce la a-ceasta data afacerea drumurilor de fler ar fl orânduită spre satisiacţia sa.
Londra, 6 Februarie. — Ziarele englezeşti sunt azi cu mult mai puţin pesimiste.
Corespondentul Iul Standard la St Pe-tersburg nu crede că sunt actualminte^ mai mult ca mal nainte, motive de a crede Intr’un răsboiâ.
Viena, 6 Februirie. — Ştirea privitoare la deimsiunea iminentă a ministrului de resboiu, conte Bylandt Rheidt, e cu totul neîntemeiată.
Roma, 6 Februarie.— L’Esercito recomandă,In faţa desfăşurări ce iau evenimentele In Europa a face să se întoarcă trupele itaiiane din Africa, afară de un corp special care ar fi chemat să supravegheze Masuah şi cele-l’alte punte fortificate.
ORA 6
IAŞI
Tzoni si Panu aleşi, colonel Langa, Nicu Ceaur Aslan, Li-vaditi, Al. Bals balotagiu.
ORA 7
Domnul Nicolae Filipescu, directorul Epooei a dobândit de la alegatorii colegiului III de Uraila 20? voturi contra 65 date candidatului guvernamental d. Bassarabeanu.
Aceasta alegere,în condltiunile in care s’a sevirsit, are o deose bila însemnătate siconstitue cea mal pretlosa resplata ce amicul nostru putea sedobindeascapentru lupta susţinuta de densul in curs de doui ani. cu sacrificii pe care toata lumea Ie cunoaşte in-
dcstiil ca se mal avem trebuinţa ! d’a le aminti. Ecii atât mai pre-; tioasa resplata cu cât porneşte de la taranl, «le la acel catrecare sprijinitorii guvernului de azi au cautat tot-d*a-una se ne araţi ca pe eei mai crânceni vrnjmase ai lor.
Onoare judeţului Braila care im s’a desmintit pâua la sfârsit I
l 3‘ EDITIUNE
Iaşi
Votanţi 991 G. Panu, opoz.
M.	Tzoni, opoz.
Livaditi. opoz.
Colonel Langa opoz.
N.	Ceaur Aslan. opoz,
Al. A. Balş,-opoz.
G. Tăcu, coloct. Krupenski. colect.
G. Lepădat, colect.
Al. Xenopol, colect.
D. Dimitresco, colect. Balotaj, pentru 4 scaune.
ALEGEREl COLEGULUI III	
Olt	
Votanţi 400.	
G. Chiţu colectivist	ales.
Teouci	
VotaJiţi 301	
I. Albu colectivist	ales.
Buzeu.	
Votanţi 789.	
I. Marghiloman opoz.	498 ales.
Butculescu opoziţie	523 ales.
Treşteanu colectivist	248
C. Gătuneanu colec.	228
Covurlui	
Votanţi 268	
Boise Făcu opos.	145 ales
C. Neniţescu col.	106
Dorohoi	
Votanţi 364	
D. Gerghel, col.	145 ales
Qorj	
Votanţi 501	
Dincă Skileru, col.	471 ales
Pantelimon, col.	15
Preotu C. Bosie, col.	9
Braila	
Votanţi 289	
N. Filipescu opoz.	207 ales
Basarabianu, colect.	67
Miile, socialist,	8
Huşi	
Votanţi 372	
N. Gisman, col.	334 ale8
St. Şendrea, colect.	21
Putna	
Votatiţi 524	
G. Nicolau, colect.	ales
Nica Mircea, colect.	ales
Dâmbovita	
Votanţi 748	
C. Kiriu, colect.	485 ales
N. Deaconescu, opoz.	147
Giuflea, opoz.	104
Vlasoa	
Votanţi 409	
Budulescu, opos.	278 ales
I. Fundescu, colect.	191
Fulga, colect.	15
D. şi d n8[maior Ponbriant, d. şid-na Gr. Stoenescu, d. şi d-na C. Grădiş-teanu, d. şi d-na G. Ştefănescu şi d. Ion G. Grădişteanu, aO durerea d’a vâ ln-cunoştinţa despre perderea ce afi suferit In persoana prea iubitei lor mumă, soacră, soră, cumnată şi mătuşa, d-na
THEONIE GRĂDIŞTEANII
încetată din viaţă erî Duminică la 4 ore de dimineaţă;
şi roagă pe rudele, amicii şi cunoscuţi cari din greşalâ nu vorfl primit înştiinţare personala să bine voiască a a-sista la ceremonia funebră care se va săvlrşi mâine Marţi la 2 ore d. a. tn biserica St. Nicolae Tabacu (calea Victoriei) de unde trupul va fi dus spre înmorauntare la cimitirul Şerban Vodă.
510 ales 564 ales 4181
O
CO
DOCTORUL
P. J. STOJENESCU
De la facultatea de medicina din Paris, d& consultaţiual de maladii interne şi ve-neriene, In toate zilele de la 3 până la 5 p. m. Pentru s&racl consultaţiile sunt gratis.
610	Strada St. Gbeorghe nod 20,
ANUNCIU
Sub-eemnatul aduee la cuDOŞtinţa onor. public că am redeschis magasinul meu in strada LipscaDl No. 8 cu un mare asortiment de Covoare naţionale in diferite calităţi şi mărimi, asemenea un mare asortiment de Costume naţionale pentru dame şi copii, dupe modelele cele mal nuol şi elegante, Invelitorl de mtse, feţe de perne, peşchire, perdele, toate modele naţionale, asemenea Insă un mare transport de Canari de Harz care sunt dresaţi perfect in cântecele cele mal variate cu deosebire că tonul este lung, tremurător şi incâ foarte lung repetat. Papagali, Colibre, Peşti roşii vil, diferite objecte de teracote naţionale, garnituri şi Broşuri de mosaicâ de VenRia	Cu stimă, I. MILOS.
Strada Lipscani No. 8alâturlcu Magasinul 695	d'luI'Fllip H&ea,
www.dacoromanica.ro
ea
aPOCA - 2/3 IANUARIE
-ns
CASA I)E schimb
I- M. F E R m 0
Slt-adu lipscani. Ao. 27
Cumpere si vinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi
Cursul Bucur* eşti
25 lotiuarie 1888
r-
5 0/0 Hanţa amorlUabila
5	0/0 Kenta perpetua
6	0/0 Oblig, (la 5Ut
ti 0/0 Oolig de st drum de fer
7	0,0 Scris. func. rurala 5 0/0 Scris. fuuc. rurale
7	0/0 Scris. func. un.ane 5 q/0 Scris func urbane 5 OiO Scris. func. urbane Urbane b 0/0 iaşi
8	0/u Împrumutul comunal Oblig Casai pens l«iludob.) Împrumutul cu preţuia Acţiuni bancei n«t>on. Acţiuni •Dacia-Koinama.'
» Naţionala » Conslrucliuni ~ Argint contra aur Huete de bauca contra aiir j l'lorini austriac!
Cump.	Vend.
y.	yb
yn i 2	91
88 1|4	89
104 i 2	105
e9	89 1/2
102	102 3 4
05	9(5
85 i 4	bt)
75	75 1,2
U 1 Z	74
10	215
35	37
AH)	lu20
ta	23J
(0	iiO
211	9J
17 45	17 60
17 45	t7 6J
2 ui	2 U2
HA6&XX A BIBSSB & ?IMES
IAŞI. — No. 32. STRADA LAPUSNEANU, No. 32 — IAŞI
------------------
MOBTLE, de toate felurile, pentru odăi complecte si piese de fantasie. COVOARE, persane, Bruxeles, englezeetc. cu bucata si metrul. BIJUlERfl, Mare si variat asortiment cu preciuri dupe evaluare. PERDELE, PORTIERE cu galeriile lor; LĂMPI, mare asortiment de toate preciurile.
CR1STALER1E, Serviciuri de dulceaţa si de masa.
Garnituri pentru biurou, BRONZES, BONBONIERE, EVANTAILE foarte elegau te.
BRILIANTE si pietre preţioase en gros si en detail.
MAGAZIA HIRSCH & fINKE, IAŞI, STRADA LAPUSNEANU, 32.
595

CASA DE SCHIMB
MOSCU NACHMIAS
No- 8, In palatul Principele Dimitrie Ohika Sir. Lipscani, in fada noei cladir Bancei Nationale (Dada -România}
B u o u r e s t i
Cumpfira si vinde efecte publice si face ari-ce schimb de monezi
Cursul pe ziua de 25 lanarie 1888,^
Renta amortizabila „ romana perpetua Obligaţiuni de stat [Conv.rur.] H	C. 1. li.
.,	Municipale
Casei peus. [800 L.] 7 % Scrisuri fundare i ui ale
7 %	”, urbane
| % ii	»»	.»
îi %	„ laşi
3 % Obl. Serbestl cu prime Ini. cu prime kuc. [V leij Leşuri crucea	rusie luliane
„ Otomane	cu prime
Losurl Basilica bombau Act. bacia-Homama „ Soc. Naţionala „ Soc. da Lonsiructiuni Aur contra arg ni sau bilete Herini Wal- Anstriuc Mărci germane bancnote Irancese „	Italiana
,,	Ruble hârtie
NB. Cursul este socotit in aur
Cump
#3 H'
Sg
73 a 811
104 % 88
108 %
; ii
iD
68
36
*7
35
17
17 âv
m
184
1U0
W
817
Vinde
i-4
74
816
IUL
£ J6
1§2 3/4 35 % U 7 6 66 ai
30
38
80
17 50
m
18 ii
100 3 4 100 8*
AVIS IMPORTANT
Consumatorii cari cauţi cu drept cuvint escelentul CIAI *1
Companiei Coloniale ain paris, trebue sa evite
numeroaele Contrafaceri, şi pentru a nu fi înşeiaţl, a exige pe fie-oare Cutie TIMBRUL DE GARANŢIE al Uniunii Fabricanţilor, Societate recunoscută de utilitate publioă de Statul Francez.

-1X*
fi
X
I I
I \ FACE AVERE IN SCIRT TIMP •
I
I
Nu trebue sg se ,.că operaţi- ||
PENTRU A SE ÎMBOGĂŢI REPEDE
SI
CE TKEBUE FĂCUT
uni de Bursă. Nu trebue sg se cumpere bilele de loterie. Nu trebue sfi se joace. Nu trebue cunoştinţe.Toată lumea chiar şi doamnele pot profita Dovedit şiaprobat. Pentrr a se prijji importantele instrucţii, sSsescrie *t om&neşte imediat . Paris 8, Rue de Bag-cieu Arpech
H.



ANTREPRIZA BAROMETRICA
CUHAŢIKEA LATUINEL03, CU MAŞINI PNEUMATICE
No. 25 Strada Academiei, No. 25.
Avantagiele ce preslnlă sislemnl nostrn atât în prl-vliţi pronpUtDlIlin cât ji a salnliritâiil nn lasă nimic de dorit, ceea ce ne ji pnne în posiţinne de a concura pe toii cel-l-alţl din acestă Hrănii.
I
V-l 4, ol
Onor. public se pdte convinge printr’o sticlă ce posedă fie-care vlj, că vasele se umplu cu desăvârşire
PRECIURILE NOASTRE SUNT CELE MAI SCĂZUTE. *38#
DHPOUL FAB UCEI
DE
î*fî 13 fi j m ;fj an fii n
MARE AHORTIMEXT l)E
CURELE DE TRANSMISIUNI
Garantate prima call.ate
CURELE DE CU S U T
TUDlini DE CAUCIUC
,Cu spirale sl fara spirale
TA IILE DE CXUCIUC
FEATKl) t-vit Mllltl
RONDELE DE CAUCIUC
TUBM! 5>S ZZ.Î1Z'?*
CURELE ELEVATORII PENTRU MORI A S B E S X
STICLE PENTRU NIVEL DE APA OTTO HARNISCH
Bucureşti - 1, Strada Modei, 1 —Bucureşti
Aţiroape de gradina Episcopiei	587
' z/mm	i&sBs&im

XI!
m
IM ERJÎSVNT
PENDILA NOUA
ZISA
VEGHETOARE
CEASORNIC
REM0M01R-BIS0LA
specialitate pentru vlnă-torl şi militirl, recomandat de ministerul de res-bm frances la 19 Aprilie ,1887. Dnb u cadran luminos, luminând îri cel mal mare întuneric. Mărimea 18 mm. (40milimetri diametru) cilindru 6 rubine, foarte solid.
Preciul 35 franci ''JHLH ‘ c„ e„.ie ,.e „.cmc *5 r,.
Argint 10 fr.
PÎRTRU TOATE CELE-LALTE GENURI A SE CERE PRECIUL CURENT Fie-oare Ceasornic si Pendula sunt, ţjar*a.tate fcxpeditiuiie contra inundat postai
10 ANNOT-B ALTISBERGER
Fabrica de Ceasoarnice D.	.	IL-i-nu, Elveţia
In ramă bogat scuiptată, avâîd barometru anero id şi termometru, mare cadran de 13 ct. luminos, luminând noaptea el singur.
REGIMUL DE LANA
AL
PROFESORULUI DOCTOR JAEGER
RECUNOSCUT CA CEL «Al EXCELENT Medaliat acum Iu urma, de juriul medical din Londra cu
MEDALIE DE AUR
tei.
Sub-semnati! avfind numai noi singuri dreptul de a fabrica vestminte de Uni ce se poartâ pe dedesupt veatmintezise Normale, precum şi cuverturile de paturi tn lâna curata de CAmila, garantând contra racelei şi a reumatismului.

Declaram ea nu recunoaştem ca veritabile de cât flanelele ce se găsesc tn magasinul
A Z2
concep
K(px eLUATRfC
72, CALEt VICTOttE1, VIS A VIS 0£ PALATUL REGAL
D" J*GFR	W. BfNGER S Soehne SilT^GART.
Preciurile dc vânzare originale ale Fabrice! dupe mărime
C&mAşi de barbari pentru iarnâ de la tO nfluala 18 lei Ismene de barbar şi femei pentru iarna de la itl pfiua la A 3 lei Flanele de barbaţi şi femei pentru iarnâ de la 1) pAuu la A3 lei Un numfirmal gros contra reumatismului un leu mai mult.
53
L)B L ABbAYli Dfci KLCAMF (P RANCB)
E8CELINTĂ, TONICĂ, DIGESTIVĂ 81 A.PEHITIVĂ CEĂ MAT BUNĂ DIN TOTE LICORILE
zrthiTTAWi r qquecr BENKDICTDCg I Ă se oere tod^una in joaulfi IDrquei dâpostes en fruice et â I Ciungei IfiacArei sticle, eticheta pi-aZA’’ |‘«tt purtăndu semnătura directorelui generale.
cari lai angajată pe scriau a nu vinde nici hi contrafacere
A. I ialkowsky—fi. si D. Tanasescu fraţi — i’onstantinescu— I>. Alarinescu Hragadii —I«a nid et Comp. — Caroi Gersabek.	H.
Două-deci de aiini de ishânda mar tu-» . resc de efficacitatea acestui puternic
derivatif, recoinmandat de medicii cei
mai de frunte pentru vindecarea rapede
a bblelor de pept, guturaiurilor,
durerilor de Gat, grippei, durerilor,
rhumatismelor, lumbago (durerilor
de şele),etc.— PAIUS, 31, Rue de Seiue.
— Cutia, 1 fr. 50, In tote pharmaciele.
A ejriffe manele lui II7JJVAI.
■
C0FETHRI& SI FABRICA DE LICHERU Rl
TANASE D- CRETULEbuu
STR. CAROL NO. 17, «LATURI CU BISERICA CURUA VECHE Sl VIS-A-AIS OE ANTREUL PlECEl
Am pus in consumaţie o mare cantitate de Romuri Jamaica superioare eu lei 2,-10 I tru şi diferite alt- romuri de la renumitela Case Reuohe si 8teain din Bermen Pentru d-nii comerciant! ce vor voi a lua in cantiiâţl mari, se va reduce preţul O mare cantitate de dulceţurldin toate fructelecu vanileşi fârâ vanile şi cu pre-ciurl foarte eftine. Bomboane, Şampanie din fabricatiuma de licherurl de aci. Ananas, Benedectin, Cniraso, Sartr-z. Pipermant, Vanile Hose,3 fr. litru. Diferite patiserii proaspete şi prăjituri proaspete in lie-care zi, o adevărata mastica de Hio. Maro depnsit de rach uri bune si îndulcite pentru menagiul casei
Mare depesit de spin rafinat şi de maşină. Primeşte comande pentru logodne, nunţi, botezuri şi snarele. S rviciila cele mai alegante si esecutate de mine personal. Denosit de distinsa tuieâ. Ser ioi Ie mele (tind unoscute.
Toate aceste murfuri se vănd cr preciuri moderate.	Cu inala stima
T. D. CHHTlLEsCU
©
X

X
II
CEiMiim si mm	i
DE
CRISTAL
de orf-ce mărime, precum şi or-cî fel de Bticlă peatru acoperăaaânturl şi vitrine.
Furniseazi cj preciuri eftine.
\. Feldinaiiii	|
625 Comisionar, Str. Sf. Viner', 15 j

i
t
î
t
fi
ÎC
RESTAURANT ELECTRIC
8trada Sf. Mc«lar din Şelari, vis-a vis de biserica
(In Palatul Hodctiţel Naţionale de Asigurare)
Sub-semnatul am onoare a aduce la cunoştinţa onor. public ca la Uestaurautul Electric desetns încă de la 8 Noembre 188", se găseşte rnâncart gustoase şi alese, cu preţurile cele mat moderate.
BiicsŢ RtE fNCEZA Sl Oh GINALA Vinuri indigen© din podgoriile cele mal renumile cu preţuri foarte moderate.
Serviciul nu tusa nimic de dorit.
6jî Cu deosebita Stimă, A. Ir uşor ici.
X
i
fi
i
fi
l
fi
l
fi
I
X
*•
mu
AVUŢIE ASIGURATA
IIST DOUA LUNI
r u 50 leT paranlaţl. Noti de tot. Cereţi In limfa ttnâifrsift oxpiaia graluilă.
Comptuar lnlernaţional 43, iue Lalfile, Paris.	H.
M. LEON a M.TH. MANDRE A - BUCURESC1
IN STRADA CAROL N°* 21 ~ S’A DESCHIS — IN STRADA CAROL N<>* 21 |Un magasin al acestei fabrice unde publicul va putea găsi or-ce fel de incaltaminte pe preciul
fabricei si in conditiunile cele mai favorabile
7ipo grafi* Zi aurului .JBpotn1
iip^ww.dăooromaafioasBâep»iru
x
*
i
i
9
I
t
*
fi
fi
fi
fi
fi
fi
*<
fii
X.
DE SAMTATE
Strada. Xeilor* No. 41
Previfi pe suferinzi, că !n arrastâ casa care este 8cltalmet.te administrata de suls mnalul, ga esc na mai buna şi con.pled îngrijiri', camere i-gienice. servi( iutei mai conştiincios şi neîncetat supraveghiat. avănd Ia dispoziţie or-ce dcclor d n capitală.
Se pot face zilnic o -ce pansamente, inbaiaţie, fumegaţie, toaleta pentru dame etc.
Pentru or-ce rieeiuşire se poate adresa in toate zilele verbal sau inscris către directoru.
X
I
I
I
I
«
G. 1. Levezeanu.
683
ttarut raip»>»abii, G. Sioenescu.
u

I
»
*
î
fi
fi
fi
ăX
r