ANUL IU No. 647. A DOUA EDITIUNE LUNI, 25 IANUARIE (6 FEBRUARIE 1888. 15 B ANI NUMERUL ABONAMENTELE încep la i si te a fie-carei luni si se plătesc TOT-D'AUNA ÎNAINTE IX BUCX'HESCI La casa Administratinnei IX TARA: Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 lei, 6 luni *0 lei, 3 luni 10 lei. IX STHEIXAXATE: La toate offioiele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei. 6 luni *5 lei. LA PABINi Se gaseste jurnalul cu «Cent numerul, la Kioscul din Bulevardul St. 6»r-maitt Xo. 84. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA 15 BANI NUMERU L ANUNCIURILE DIN ROMANIA SE PR.ME8C DIRECT LA ADMINII TNATIA ZIARULUI La Pariu: la Agence Havaa, plac« dt la boursc, t. Agrare Llbrr, rus \otrc Dame de* Victoircs 10, (Place de la Bourse) prntrn Paria, Franrla, Grrmanla, Anatro-L'ngarla, Italia Si Barea Britani». Anunciuri pe pag. IV, linia SC bani, anunciur si reclame pe pagina treia > lei linia 50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B. REDACŢIA tVo. 3. — Plata Episcopiei. — No. 3. APARE IN 1 GATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRAŢIA IVo. 3. — Plata Episcopiei. — IVo. 8. i'-'AULBWA» - J.lkUlBJ-..W «SJL !' .VŞ'-IgţWflr' l II IIII" III B IBBB ■! III VELCEA. Ingerinţe îngrozitoare. Simulescu triumfătorii. Lahovari căzut. TraiascaRadu Mihai. 1 1 1/2 ore noaptea RADU MIHAIU LA REGE Majestatoa Sa aflând resultatul de la Vâlcea, Radu Mihai a fost ahemat la Palat. - MAJESTATEA SA. D-le ministru, te felicit. D-nu Simulescu prea este un bun prefect. (Textual în franţuzeşte : Decidă-ment Mr. Simulescu est un trop bon prefet). Cine l’a întâlnit pe pungaşul de ceasornice, esind de la Palat, Ta vezut ploat cu găleata. CiTRE MI ALEGATORI AI JUDEŢULUI ILFOV ► Domnilor alegatori, Sunteţi chemaţi în ziua de 24 Ianuarie 1888 si ah geţi noui deputaţi la colegiul al douilea. Comitetul opoziţiunei vi presintă ca candidaţi La colegiul al douilea pe: DD. Grigore Arghiropolu. « Angliei Diuiilrescu. « Dimilrie Econoniu. « Constantin Alarcovlci. < Dimitric Xauuiescu. « Dimitric Petrescu. « Pana Pencovicl. « Grigorie 1 riantiafil. • Sava Vasiliu. Ne adresăm la patriotismul şi la inteligenţa d-v. pentru a le da tot sprijinul şi a îndemna pe loţl amicii d v. si ’l susţină. Cunoaşteţi caşinol trista situafiune creată ţirei de guvernul actual: a-tdrnă de la indipevdinţa şi de la iubirea d v. de patrie ca si provocaţi o şchimbare a acestei situaţiunl: ţara vi va ţine seamă de devotamentul d-v. D. Bratianu, G. Vcrnescu. Deolaratia Regelui către ci. Constantin Gradis-teanu, delegatul opozitii-unite : TE AUTORIZ SE DECLARI IN NUMELE MEU PERSONAL CA ALEGERILE VOR FI LIBERE, SI CA GARANTEZ EU PERSONAL LIBERTATEA ALEGtRILOR. Asemenea fegaduiala a făcut regele d-lor Alexandru Laliovary, Dina. trie Cesiaim, Daniel K.iri« eseu Colibasauu, N. Popesou, G. Apostoleanu, feuditu, Fâtu, Ion Docan, I. Vaca-resou eto, delegaţii opoziţiei din judeţe. I-AM VEZUT SI ERI I-am vezut şi erî pe tovarăşii de escrocherii al lui Radu Mihaiu. I-am vezut şi eri pe acel pacinicî cetăţeni, cu figura roşită, cu mâna pe ciomag, ducând or împedicând de la vot pe ulegetori. Bucură te pungăşiile de ceasornice, oamenii tel nu te-au trădat. Bucurâ-te Maiestate, miniştrii tel ’ţî-au respectat cuvîntul. Alegerile de eri au fost foarte libere ! Bucurâ-te Statescule, plebiscit s’a făcut în numele teu şi Tache Anas-tasiu te-a proclamat leaderul Tecuciului ! Bucura-te Simnlescule, cumnaţii tăi aii fost aleşi la Velcea. Simulescule, suntem supuşii tel, Simulescule te adorăm. Şi cum se nu te adorăm? Alexandru L'ihovari a căzut în judvţul tău In contra d-rului M->1-dărescu, iubita ta rudenie. A) xandru Lahovari nu însemnează nimic în ţ-ra aceasta, Maldă-rijjtii_şL D,s ştii însemnează prea mult. Auz', Ţara se se pronunţe pentru Alexandru Lthovari şi se nu îmbrăţişeze pe tovărăşii lui Radu Mihaiu? Dar Alexandru Lahovari e cinstea personificată; numele lui însemnează ştiinţa, demnitatea; mintea lui scîntiazâ; cuvîntul lui răpeşte. Escrochii şi asasinii fug de asemenea barbaţi. Lor le trebuie un Mâldârescu şi un Disescu. Maldărescu ştie se le puie lipitori, iar Disescu ştie se minţă, ştie se şi lingă. Bucură-te şi tu Kiritzeseule. Generalul M.nn, Gto-geVernescu şi Grigore Peucescu n’au fost până acum aleşii judeţului teu I Bucurâ-te până Duminecă, căci nu se ştie ce’ţi pregăteşte balotagiul din acea zi. Bucuraţi vă cu toţii, bucuraţi-ve mult, până mai aveţi vreme. Nu e vorbă, mai lipseşte ceva ca bucuria voastră se fie complectă. Mat lipseşte ceva ca buchetul vostru se fie adorabil. Mai lipseşte Nicu Xenopol, mai lipseşte Belu, pentru ca Adunarea voastră se fie espresia naţii lui Brâ-tianu. Radule, luptă-te; Radule iubite,nu te lăsa şi alege şi pe Niki ca repre-sentant al ţăranilor. Lipsia în Camera ta şi un jidan parşiv şi urduros. Radule umple şi golul acesta. Tu ai jucat stos şi faţă i-ai scos! In Cameră vei fi tu pungaş de cea-soarnice, în Cameră va fi Dimancea fratele lui Andronic, în Cameră va fi Tataru, eşit proaspăt din puşcărie. Fă Radule şi aceasta, pentru ca noi toţ în număr de 535, alegători al colegiului I-u de Ilfov, cari am votat eri în contra ta, să ’ţi putem zice mai bine ţie, ministru de interne al regelui Curol: Escroeule şi tĂlharule, pungaşule şi mişelule, ’ţi baţi joc acum de ţara aceasta, îngăduit d’un rege îngăduitor, dar adu’ţi aminte că roata se întoarce şi din palatul teu de la Cos-teşli te poţi trezi mâine în castelul ţării de la Văcăreşti. (TELEGRAME AGENŢIA HA VAS Bruxela, 4 Februarie. «Le Nord» vorbind de nublivarea tratatului au»tro-gernian şi de scopul pacinic ce aceste două puteri pretind a urmări, zice că e gr>*fi de a vedea la tn'epnt cum pubiicilaUa data miel convenliuâl fndr-p-tale in potriva Rusie ar putea produce un etecl de împăciuire. I*aris, 4 Februarie. Ziarele nu cred că publicirea tratatului ar fi făcută pentru a intimida pc Ţar care se va menţine tulr’o reservă pacin-că. Berlin, 4 F bruarie. «Gazeta Germanici de N >rd» zice că, dacă din publicarea tratatului de alianţă se trag nişte ronsec nt« caro lasă să se prevază o desvohare repede a crisel actuale, aceas a nu poate ti de cât o apreciere individuală. Trebua să s* recomande o in erprelare rece şi rcsonitft, cu atât mal u t ca cât acest procedefl -ueprinzălor al cabinetelor din B-rlin şi Viena est* incontestabil conform tr« buintelor une situatiunl extraordinare. Domn, 4 Februarie. Camera dă prin 240 voturi contra 7, un vot de încredere guvernului.in urma unei derlaratiunl a d-lu' Crispi care spune că situalpunea Europei e-.le ast-fel că Italia nu poate re" âne indiferentă la publicarea tratatului de a innt<< austro-german. Această publi •«(,'unn este un avis că lumea voeşie pacea, iar Ralia lucrează pentru acelaşi sdnp Ea lr,bue deci se aibă o armată şi o marină tari. ORA 3 ALEGEKEA dela VELCEiNlLA In momentul d’a pune sub presa primim următoarea te-lagrama: ALEGEREA COLEG. I DEERI NULA,DE OARECE NU S A ÎNCHEIAT PROCESUL VERBAL AL ALEGEREI ERI, SI AZI MEMBRII RIR0ULUI REFUZA SE SUBSEMNEZE. IANCOVESCU. PENTRU REGE LIBERTATEA ALEGERILOR VLASCA Ni se lelegraflază din Giurgiu: Sub-prefec|iî postaţi pe la bariere, Impedică pe delegaţi de a găzdui unde voesc şi escortaţi de primari şi notari Îl Închid prin h-uiur , pentru a nu comunica cu nimerii. Azi mi s’a arestat de poliţie birjarul angajat Încă de la 19. VELCEA Ni se telegrafiazâ din Vâlcea : Presiune ne mai pomenita Ia Vâlcea. Alegatorii seefestrati si duşi la vot sub conducereu primarilor si suh-prefectilor. Fata rezultatele complecte ale alegerilor < olegioloi I- l)-nu Emil Uavrocordat pe care din eroare l'iiui trecut in ediţia noaslra a 4-a de azi noapte, ea fiind iu balotaj, este ales. Sunt 8 balotagii. I la Severin, I la Cralova, 2 la Teleorman, I la Tutova, 2 la Ito-tosani, 1 la Masca. In toate opoziţia este aproape sigura de is-bânda. U Ilfov To/an/l 1.148 Dimitrie Rrătianu. opos. 535 General Mânu, opos. 535 Em. Protopopescu Pake, op . 504 G. Vt-rneseu, opos. 485 G. C. Arion, opos. 435 P. Ruascu 104 G. Nacu, colect. 804 ales I. Câmpineanu, colect. 802 ales Eug. Stătescu, colect. 799 ales C. F. Robescu, co'ect. 709 ales Răducanu Ion, colect. 705 ales Iaşi Votanţi 259 laeob \egruzzi, opoz. 141 ales C. Clorjeseu. oooz 139 ales Emil Mavrocordat, opoz. 129 ales Al. H.dban, opoz. 125 N. G^ne, colect. 134 ales V. Gh»orghian, colect. 127 St. Şendrca. colect. 114 Gristodulo Cerkez, colect. 113 IV e anat vi Votanţi 105 Al. Crivăţ, co'ect. 79 ales Enache Cartemir, colect. 77 ales Gr. Cozzadini, opos. 30 Dolj in Votanţi... Prinţul Alex. Stlrbcy op. 219 ales A. T. Popp on. 220 ales A. D. Aieolaid op. 211 ales August Pesiacov op. Ghmorghe VfDrţn COI. 182 A. S ol jan col. 153 Gogu Vârvoreanu col. 159 IonRă Geblescu col. 113 D nu Peşiacov, opos'ţie, se află In balotaj pentru scaunul al patrulea. JVX ehe clinti Votanţi 322 llarlu Isvorunu opos. ijfrales I*. Gradisteanu opos. tto ales Burileanu, opos. 126 ales M Porumbaru col. 131 Scfendache colect. 117 D-nu Burileanu ooosiţie, se află In balotoj pentru scaunul al treilea. Putna Votanţi 256 C. Cercat col. 163 ales S. Guriţa col. 154 ales N. Celibidake col. 150 ales G. Apostoleanu op. 90 Lazar Nicolescu 76 N. G. Saveanu op. 76 Olt Votanţi 171. V. Jorj colectivist 135 ales. Vizulca colectivist 134 ales. Coiibâşeanu opoziţie 29 Al. Greceanu opoziţie 27 Faloiu Votanţi 93. Al. Şendrea colec. 65 ales. Ion M. Kogalniceanu colec. 64 ales. Pivniceru opoziţiune 31 Teleman opoziţie 25 IVInsoel Votanţi 124 Protopopescu Roşeanu col. 75 ales. Dobrovici colectivist 74 ales. N. Kretzulescu opoz. 49 I. A. Ghiha opoziţie. 40 Părâianu 11 R-Sarat. Votanţi Al. A. Plagino colact. 106 ales. A Popescu colectivist 98 ales. N. Fleva opoziţie 71 Mârgâritescu 57 Suceava Votanţi 75 P. Borş, colect. 42 ales V. Gh«-orghian, colect. 46 ales St lacovache, opoz. 23 A. Vad 23 Gregoriadi Bonaki 9 Co vurlui Votanţi 222 Lascar Catargiu opoz. 138 ales M. Kogălmceaau colect. 125 ales Fulger, colect. 68 V. Poenaru opoz. 57 Hagi Nicolae colect. 46 Nica, opoz. 10 Roman Votanţi Ion AgaricI, colecilivist 64 ales A. Vizanti, colectivist 61 ales Eug. N. Ionescu, oposant 39 Ariton Goilav, oposant 33 Ialomiţa Votanţi 191 Ion Poennrn Itordea. op i. 103 ales Colonel Filitis oposant 88 ales Gonst Leca, colectivist 84 V. Maniu col. 19 Grorj Votanţi 190 Prinţu N. Bibescu colect. 117 ales Eug. Stătes^u colect. 96 ales Dorohoi Votanţi 92 Cortazzi colect. 55 ales I. N. Pilat colect. 55 ales Th. Calimach opoz... 33 C. Stroicl opoz. 33 Argeş Votanţi 188 Dimancea colect. 129 ales Genar. Călinescu colect. 122 ales D. Brătiann opoz. 59 A. Bericeanu opoz. 49 Tecuoi Votanţi 112 E. Strfttescu, colectivist 105 ales Papadopolu Caiimiki 104 ales Dâmbovitza Vot anii 2i7 C. Politimos independent 124 ales Corn. Mmolescu colect. 119 ales Rftceanu opoz. 113 Corbescu colect. 68 General Fiorescu, opoz. oiiiixii a. ti 42 ^ 't Votanţi 199 * Poroineaanu, colect. 106 ales N. R. Locusteanu, colect. 96 ales D. Popescu, opoz. 88 D. Gezianu, opoz. 68 Tutova Votanţi 149 I. A. SLurdza."colect. 77 ales Th. lodn, colect. 78 ales Vulpe, opoz. Bali colect. (>‘ jbaloL Epureanu, opoz. 64 Gâlcă, opoz. 65 Balotaj pentru scaunul al 3-lea. Vaslui Votanţi 102 I». Carp, opoz. 55 ales Col. Rosetti, colect.J h«iM D. Donicl, opoz. \ 04101 . 46 D. Stati, opoz. 30 Balotaj pentru scaunul al 2-le&. Baoau Votanţi 185 General Lecca, colect. 157 ales A. Vidraşcu, colect, 145 ales Al. Vilner, colect. 136 ales T. Rafaila, opoz. 56 N. Broşteanu, opoz. 25 Prahova Votanţi 275 C. Enescu, opoz. 155 ales D. Bratianu, opoz. 136 ales T. («rigorescu, opoz. 133 ales R. Stamao, colect. 127 G. Ionescu, colect. 110 G. Gantilli, colect. 92 Vlasoa Votanţi 193 I. X. Lahovari, opoz. 114 ales Pariano, opoz. x 84 Cristopulo, colect. [balot 93 R. Şlefâneseu colect.) 91 Balotaj pentru scaunul al 2-lea Braila. Votanţi X. Blaramherg opoz. 127 ales. X. Fleva opozant 121 ales. V. Mamu colectivist 79 Campmiu colectivist 77 Vericeanu independ. 18 Buzeu. Votanţi 335. Al. Marghiloman opoz. 193 ales. Constantinescu colectivist 188 ales. ' "tivist 169 ales. 160 <52 www.dacoromanica.ro 2 EPOCA — ?5 IANUARIE mânuntul seamă de faptele şi nefaptele lor, ta judecata cea de pe urmă, înainte de a ne lăsa să mal fim amăgiţi de vorbele ş* făgăduelile lor deşerte. DE PESTE MUNŢI Se ştie, că unicul deputat adevărat al Românilor, bravul general Trajan Doda ales asta-toamnă pentru camera Ungariei a refuzat sg ia parte la lucrările parlamentului maghiar intru cât guvernul unguresc calcă In picioare drepturile Românilor. Dieta din Pesta, tn fata acestei ţinute patriotice şi bărbăteşti a generalului Doda a casat mandatul săfl pentru care alegătorii din Caransebeş sunt din noii convocaţi spre a alege un deputat care săi represinte tn Camera Ungariei. In acest scop, comitetul central electoral al partidului naţional român, adresează alegătorilor următorul : APEL către toţi alegatorii de partidul naţional român din cercul electoral al Caransebeşului. Din apelul adresat către alegători şi din scrisorile adresate către dieta ţării, Vă este bine-cunoscut, că deputatul nostru, d. general Traian Doda, nici n’a intrat In dieta ţării, nici n'a depus mandatul de deputat. Noi cu toţii am aprobat acest pas, şi l'ail aprobat toţt Românii din întreaga ţară. In înţelesul legii Insă, mandatul deputatului nostru a tncetat şi dieta ţârei a hotârtt o nouă alegere de deputat dietal- «Acestă alegere s’a pus pe ziua de Miercuri In 8 Februarie căi. n. (27 Ian. st. vechili)». In această zi tot alegetorul de partidul nostru este dator de a veni aicea la Caransebeş la locul de alegere şi a’şi da votul pentru candidatul nostru. înainte de alegere vom ţinea adunare, ne vom Înţelege şi vom proclama de candidat al nostru pe acel bărbat, pe care ’l vom afla vrednic de principiile şi de ţinuta deputatului nostru de până aci. Alegătorilor I Arătaţi şi acuma, ca vă cunoaşteţi binele vostru şi aveţi şi hărnicia de a ’l apăra. Nu vă daţi amă-girei, folosiţi-vă şi acum de dreptul ce vi ’l dă legea, precum v'aţl folosit tot-d'a-una după buna voastră ştiinţă şi cunoştinţă. In conferinţa dini Decembre a. t. delegaţii voştri şl-afl dat cuvântul, că vor păstra cu sfinţenie onoarea naţională şi tradiţiunile adevărat patriotice ale poporului romândin cercul nostru electoral. «Aslă-zl onoarea cercului nostru Însemnează onoarea tuturor Românilor din întreaga ţară I» Deputatul nostru de până acum, d-1. general Traian Doda, şi-a împlinit da torinţa către ţară şi popor. Acum a sosit timpul, ca şi noi să ne facem da-torinţa noastră, (pentru că acum toţi Românii cu neastâmpăr îşi îndreaptă privirile spre noi. D. general «Traian Doda nu ne-a părăsit nici când; nici noi nu ’1 vom părăsi nici o dată. Fiţi deci tari In credinţa voastră; fiţi uniţi In inimile voastre; ţineţi la o l'alta precum aţi ţinut tot-d's-una. Nu căutaţi la timpul cel greu de iarnă veniţi cu toţii la alegere, pentru că In luptă grea să dovedesce trăinicia şi hărnicia unul popor. Nici unul să nu lipsească de la datorinţa sa In această zi mare. Veniţi să ne împlinim cu sânţenie datorinţele noastredecetăţenl şi de Români adevăraţi şi Dumnezeul străbunilor noştri va fi cu noi I Caiansebes, 15/27 Ianuarie 1888. Comitetul central electoral: Mihail Popovici, preşedinte, Ioan Popovici sen., Stef au Velovan, lancuTemeş, Pavel Magdescu, Ion lonaş, notar. Ioan Topal, llie Curescu, Mihaiu Drăgălinâ, Ioan Stoian, Demetriu Popovici, Nicolae Nestorovicî.Dr. Iuliu Olar iu,Ioan Pinciu, Ioan Mihai, Iosif Bălan, Patriciu Dră-gălină, notar, Ioan Bartolomei. CRONICA TEATRALA VINCENETA, FRANCESCA DE RIMINI A trebuit ca o artistă de valoarea d-nel Ar. Rom.-Manolescu să ’şl dea beneficiul pentru ca să vedem un spectacol frumos la Teatrul Naţional. D-sa a ales de cu vreme un capo-d’operă , Francesca Iul Silvio Pellico şi o piesă In un act In versuri, jucată nu demult la comedia franceză din Paris. Vinceneta, de Paul Bărbier, este o dramă intimă, carese desfăşură In şura unul ţăran bogat, jupln Clod, proprietar tn şesurile arzătoare din Crau, pe marginele Mediteranel. Fiul săfl, Sil-vain, un flăcăii de 20 de ani, iubeşte şi a sedus pe Vinceneta, fata lui Tome, cel mal neobosit muncitor al Iul jupân Clod. El vrea să o ia de soţie, dar fata e săracă şi ţăranul Îmbogăţit nu vrea să auză vorbind de noră fără bani. Astfel stail lucrurile când Vinceneta II spune amantului săfl că va fi mamă. Când Clod aude unaca asta, el se revol-teazâ. Cum poate fiul său să ia de soţie o fată care nu a ştiut sâ'şl apere onoarea ? El preferă să ’şl piarză unicul copil, mal bine de cât a şl da consimţi-mânlul. De geaba Marcella, soţia sa, 11 arată cât de nebună II este supărarea, de geaba vede el pe fiul săfl gata sa p&rasescă casa părintească pentru a nu părăsi pe Vinceneta isgonită de Clod şi chiar de Tome, tatăl el ; el nu vrea să audă nimic. Fie dar; Vinceneta va pleca, dar ea opreşte pe Sil-vain de a o urma. |Atunct Marcela încearcă un ultim mijloc de a tnduioşa inima Iul Clod : — Ce va deveni copilaşul, Întreabă dânsa, dacă nici un tată nu va avea ? Şi Vinceneta II răspunde : N'al grija... De-aşi fi de ’ntreaga lume hulita, blestemata, De-aşf fi chiar cu mânia gonită de-al meOtata, He laturile calei, el, viul Dumnezeii, El va primi Sn braţe pe copilaşul meii I Clod e Învins. 11 podidesc lacramile; nu poate el să lase pe drumuri un suflet aşa de credincios In bunul Dumnezeii şi mal cu seamă, copilul fiului săd. Ei Întinde braţele Vincenetel. Cum vedeţi, intriga e simplă, situa- ţiunea naturală, de şi unele simţimlnte sunt prea rafinate pentru suflete ţărăneşti. âm Insă altă critică de făcut : piesa este In versuri. Traducerea d-lul Edg. Aslan, este de sigur cel mal bun răspuns care mi se poate face, dar cât de frumoase fie versurile, şi ale autorului şi ale traducătorului, critica re-mâne întreagă: nu se brodeşte versul cu situaţiunl şi personagii ca acele din Vinceneta. Ce vreţi I Ed profesez cel mal adine respect pentru vers. El îmi face efectul chlamidel antice care nu şedea bine de cât pe umeri de zel şi de eroi. Mă întristează maestatea versului In gura unul ţărănoi care vorbeşte de venitul viei şi al livezel, pe cât mă supără proza când un Rimini strigă: «Ţie, Italiâ iubită, vread să'ţt dad sln-gele şi gloria mea î» Inchipuiţi-vă acest strigat aruncat Intr’un vers lapidar, cum l’a făcut Silvio Pellico; Inchipuiţi-vă un vers pentru a rosti aceste cuvinte : «Te iubesc, Francesca, te iubesc şi fără speranţă e amorul med». Acel care ad avut fericirea să citească In original drama cumplită a lui Pellico, acei care simt frumuseţea versului şi Înţeleg Întrebuinţarea lui, a-ceia îmi vor da dreptate şi vor zice cu mine: Păcat că versuri frumoase s’a cheltuit In Vinceneta, mal mare păcat că nu In versuri s’a tradus Francesca! De altminteri traducătorul nu ar fi fost In stare să traducă In versuri româneşti pe acelea ale lui Pellico: proza sa e martora că nu exagerez. Am lăsat pentru sfârşit interpreta-ţiunea, de oare-ce afară de d-na Eu-frosina Popesco, aceaşl ad fost interpreţii ambelor piese. Doamna Ar. Manolescu, beneficiara, juca rolul Vincenetel, o fetică de 16 ani, In piesa lui Bărbier şi pe acel a lui Francesca In drama Iul Pellico. De sigur că alegând aceste două piese pentru un singur spectacol, d-sa a voit să ne arate varietatea talentului săd şi a reuşit. Copilă In Vinceneta, fe-mee In Francesca; o dragoste plăpândă colo, o pasiune furioasă, nesatisfăcută, sacrilegă dincoace, acestea ni le-a arătat artista. Cine-va îmi zicea că d-na Manolescu joacă pe Francesca fără destulă patimă şi (ară maestitatea pe care alte artiste ad dat-o rolului. Se poate; nu am văzut nici pe Ristori, nici pe Pezzana In acesT rol; Imt Inchipuesc cum trebuiad să'l joace; dar cred că bine a făcut d-na Manolescu de nu a Încercat să le imite, căci d-sa nu are nici fisicul nici organul lor; d sa a jucat cu mijloacele pe care i le-ad dat natura şi cultura d-sale şi bine a făcut. D-sa a dus conştiinţa până a reproduce esact costumul unul portret al lui Francesca de Rimini, care se află, dacă nu mă Înşel, la Vatican. D. Gr. Manolescu, (Paol di Rimini) şi d. G. Notara (Lanciotodi Rimini) ad fost ca In tot-d'auna la înălţimea rolului lor. Cauza râcelel care se reproşa d-lul Manolescu nu este o greşită Înţelegere a personagiului, dar o consecinţă a talentului d-lul Manolescu, făcut de stu-did, de muncă neobosită mal mult de cât de inspiraţia sad de entusiasm. Botoşani Votanţi 139 Urzică colect. 73 ales A. EnacovicI opoz. ) balot. 65 Boldur Epur. colect.j 63 Th. Pisoski colect. 58 I. Ciolac opoz. 49 Hermeziu opoz. 59 Gheleme colect. 27 Vâlcea Votanţi 243 C. Disescu, colect. 168 ales Mâldârescu » 167 ales Alexandru Lahovary opoz . 73 G. Fârcaşanu opoz. 52 X eleormau Votanţi 196 Gr. T. Brătianu colect. 104 ales Dr. Calendero colect. 97 P. Danielescu colect. \ 94 General Mânu oposant J balot. 94 Gr. Peucescu oposant j 1 93 G. Vernescu oposant 78 Furculescu independent 6 Balotaj pentru 2 scaune. RUINA COMERŢULUI 9 Iată ce zic comercianţii de frunte al Capitalii, membrlal Cameril de Comerţ şi industrie asupra stării economice a ţării, lntr'un manifest adresat alegăto rilor. Cetăţeni alegători, citiţi ce zic fraţii voştri, tovărăşii voştri. Cetăţeni alegători starea aceasta vă este creată de guvernul Iul Brătianu, de slugile lui plecate, care pentru o diurnă de25 lei, pentru un gheşeft, pentru o murdărie, ’l ad dat tot ce a cerut şi v’a luat vouă tot ce aţi avut. Cetăţeni, dacă vroiţi ca averea voastră toată să nu treacape mftinele guvernului, armaţi-vă cu bărbăţie şi goniţi de la vot pe candidaţii colectivişti, votând pentru aceia In care aveţi încredere. Citiţi şi vă edifioaţl : Când agiul, acest flagel care nimiceşte munca de toate zilele atât a agricultorului, cât şi mal ales pe a comerciantului şi industriaşului; care a aruncat o perturba-ţiune atât de mare tn transacţiunilenoastre de toate zilele, care a făcut ca piaţa întreagă, ca un singur om, să fie nevoită a juca zilnic la bursă, care a făcut ca toate interesele cele mal vitale ale comerciantului şi industriaşului să fie expuse ba-sardulul, fluctua ţi uni lor de Oursă şi ma-noperilor,—adesea frauduloase — a câtorva bănci şi cfttor-va bancheri; care întocmai ca o philoxeră prâpăditoare roade şi distruge totul, onoarea şi averea nenorocitului, care ’i cade victimă. Când vântul monopolurilor Sbllă cu atâta furie, ameninţând să înghită totul In treacătul săd; când pe zi ce trece, una câte una din vechile ramuri de comerţ sad de industrie,—erl monopolul tutunurilor, —azi al chibriturilor [al luminei)şi mâine monopolul spirtomaelor, — sunt luate din mâna celăţeniior pentru a (1 administrate prin funcţionari publici, plătiţi tot de noi. Când mii de băcani, cofetari şictr-ciumarl sunt ameninţaţi, — dacă li se va lua din mână acest mijloc de existenţă,— sad să piară de foame sad să devină salariaţii guvernului. Când Statul, acea fiinţă pe care voi toţi cetăţenii o încălziţi, o hrăniţi cu sudoarea frunţel voastre, a cărui existenţă şi neatârnare aţi pecetluit'o cu sângele vostru, FOIŢA ZIARULUI «EPOCA>. (16) H. W O O D CASTELU TRAGIC x Păzitorii mortului De un ceas să aflau acolo, când Isa-bela, eşind din odaia el, intră fără sgo-mot In acea a tatălui el. Venise de mal multe ori, mal Întâi întovărăşită de femeia din casa, apoi singură când nu se mal temu de a vedea acel corp neînsufleţit. Ea Inaintă spre pat fără a ridica ochii şi tresări zărind pe cel doi străini, nemişcaţi şi posomoriţi. Mai întâi voi »â strige dar se opri, şi vorbindu le: — Ce vreţi ? zise ea. — Nimic, mulţumim d-şoară ; avem j •tot ce oe trebue. Tonul ou care rostiră aceste cuvinte o uimiră, mal cu seamă că stâteafl jos •vorbindu-I. — Dar, adause ea, pentru ce aţi ve nit aici, ce căutaţi 7 — O! Doamne, d-şoară din el, nu pot s'o ar- eşti Sica d i getul pe nu numai că şl conslitue fel de fel de monopoluri,—şi de fabricaţiune şi de exploa-taţiune—dar Încă, impietânt şi asupra produţiunel nemonopolizate descinde tn arena concurenţei ordinare, şi, sfidându-1, chiamâ la luptă, penlru a’l sdrobi, pe nenorocitul comerciant safl industriaş, ce s'ar crede de talie să lupte cu un atare colos. Pe fie care zi, tn adevăr se vede Statul clădindu şl, — cu din banii noştri —fabrici detfibâcârie sad altele, ori înfiinţând tipografii, safl transformând temniţele tn a-telier de croitorie, legătorie cismărie etc. făcând ast-fel o concurenţă sdobitoare in-dustrielor libere. Când birurile şi dările de tot felul: patenta, licenţile, taxa de grad, vama şi axi-surile cad droae numai pe capul nostru. Când imposite nedrepte si nepro-portionale strivesc sub greaua lor povară pe micul comerciant safl industriaş. — Când cârciumâraşul, buuio&ră, pentru a’şi esercita netnsem îatul săfl comercifl, — străpidind din zi pânâ noapte, fără & putea tn deajuns să câştige hrana copiilor săi, — plăteşte pe lângft patentă: licenţă, taxa de grad, axisurl şi câte alte angarale, pe când alături bancherul, de exemplu, fâră multă bâtae de cap şi plătind o patentă de nimic, ia lot după spinarea sa, nouă piei,daoă nevoia ’1 Împinge se aibă recurs la el. Când însuşi proprietarul fondai* ’si da si oamasa pentru a subveni la trebuinţele Statului, pe când alături rentierul, avocaLul, medicul, arhitectul, inginerul şi In genere toate profesiunile liberale, drept o patenta de câte-va sute de lei numai, — realiseazft câştiguri de zeci şi sutimi de mii de lei pe an. Când, de şi cu toţii de ani reclamăm, : nici unul dintre acel ce se pretind ră ne represintâ in parlament, nu s'afl gâodit, că comerciul şi industria unei ţări nu pot tnflorişi a se desvolta de cât atunci când o lege tnteleapta vine sa reguleze viata lor econom'cn şi raporturile dintre patroni şi ucenici, dintre meşter şi lucrător; de şi zecimi de ani afl trecut de la desfiinţarea stârostielor şi de şi toate partidele, tn acest interval s'aii succedat la guvern fără ca nici unul să’şl fi luat osteneala de a propune ceva In această privinţă. Gând ştiut de to‘,1 este că o industrie,— obligată a plăti 12 şi 18 la sută procente— nu poate intiori dacă nu are la tndemână o banca industriula, care să poată Împrumuta pe amanet şi cu dobândă mică. Când tn fine,—căci nu am mal termina dacă am căuta să enumărftm unul câte u-nul toate relele ce bântue comerciul şi industria noastră — aleşi noştri, repre- pre/.CUIUli(il dlrooti ui oumonoiulili si industriei române in parlunient, de altele se ocupa de cât de ulina-rea păsurilor noastre, când cliiar tn dările lor de seamă, parte din el In loc să arate ce afl făcut ei insisi, el personal, pentru acel pe cari ’l-afl amăgit pentru a le smulge voturile lor, el se adăpostesc şi se pitulesc la umbră şi după numele altora. Toate aceste păsuri, toate aceste suferinţe trebuesc dară să fi fost adânc meditate de acel ce astăzi solicită de la noi o-noarea de a ne representa In adunarea Ţârei* pentru a le pune odată un sfârşit; cunoscând că alt-fel, mergând din râd In mal răfl, va sosi o zi când or-ce remedifl va fi prea târz.fl. Legiuitorul, cetăţeni alegători, In Înalta sa înţelepciune şi prevedere nu a făcut pe aleşii noştri eterni, tocmai pentru a ne permite să’l supunem — când nevoea rea-legerel ’1 mal face să’şl |mai|aducă aminte de noi—la îndatorirea de a'şl da cu dea- tate supărăcioasâ şi se secvestrăm corpul. Ea nu Înţelese de o camdatâ ; el bă-gară de seamă. — Era dator multe parale, urmă o-mul, ştii acestea, făr' îndoială. Patronii noştri afl să ia o sumă mare. De acea, când afl aflat ce s'a întâmplat, ne afl trimis ca să ne facem stăpâni pe cadavru. Ea nu putea crede ce auzia. Să’l se-cuestreze, pentru ce? Pentru a’l desfigura? pentru a’l vinde? Inima i svtc-nea Palidă ca moartea, fugi. D-na Mas-son tocmai trecea ; ea alergă după dânsa, o apucă de braţ şi tncepu a plin -ge convulsiv. — Oamenii aceia! zise ea cu gla-sdrobit. — Ce oameni, Miludy, Întrebă femeia din casă. — Nu ştifl... Sun. colo, zic că afl venit să ia pe tatăl mefl. Mirată, biata femeie lăsă pe Isabela singură şi intră In odaia mortului spre a pătrunde această taină. Isabela râmase sdrobită, rezemată de scări. Un sgomot de voci venind până la dtnsa, ea ’şl opri respiraţia spre a asculta. — La ce folos sâ vedeţi pe d-ra ? strigă majordomul. Ea nu să Înţelege tn afaceri; şi e destul de nenorocită şi aşa, ’o mat supăraţi de geaba. — Voi s'o văd, reluă o voce groso-i&ca e prea sus spre a veni sâ'ml idă, voi şti efl să pătrund pânâ la m I suntem aci o mulţime de ne- norociţi despuiaţi de averea noastră, şi se răspunde că nu'I nimeni cu cine să vorbim, nimeni de cât o d-ră care nici nu poate să ne asculte I A putut Insă să ne cheltuiască banii I Stâpânindu -şl emoţiunea, Isabela cobori câte-va trepte şi chemă pe majordom : — Ce este ? întrebă ea; voi să ştifl. — A ! d-râ, răspunse el, te rog, nu veni In mijlocul acestor oameni; retra-gete nainte să te vadă el ; am trimis după d. Carlyle, el o să vie. — Tatăl mefl le datoreşte bani la toţi i“ Întrebă ea Infiorându-se. — Mă tem d şoară. Tlnăra fată cobori cu hotărlre scara şi, trecând pe dinaintea majordomului, intră tn sofragerie unde erafl Întruniţi creditorii. La vederea el or-ce semn de mînie dispăiu spre a face loc la un fel de respect instinctiv. — Am auzit, zise ea silindu-se a vorbi cu blândeţe, pe cine-va plăngându-se. Ce voiţi de la mine ? — Mă crede, d-şoars, răspunse unul din el, că u’am fi venit astă-zl la d-ta, dacă oamenii de afaceri a d-lul Conte, pe care i-am Întrebat nu ne ar fi spus că nimeni nu va căpăta un ban dacă nu vom vinde mobilele. In acest cas, socotind ca cel tatăl sosiţi vor fi cel întâi plătiţi, m’am suit îndată In tren şi am venit să fac oposiţie. — Aşa am făcut şi efl, mal nainte Încă, zise un altul; d&r ce vor produce toate aceste reclamaţii ? Abia o doniţă de apă lntr’un rtfl, — Dar, reluă Isabela, ce pot eu face? Ce vreţi să fac ? N'am bani, — Nu, Milady, zise unul din cel de faţă care părea mişcat de această scenă dureroasa, ştiu că n’al, căci, dacă e adevărat ce să zice, nu ţi-a rămas uDde să te adăposteşti, nici un ban pe care să'l poţi întrebuinţa pentru d-ta chiar. — E un miserabil, spuse o voce; a ruinat mii de oameni. Un murmur să auzi la aceste cuvinte. Nimeni Încă nu insultase pe Isabela. De odată Carlyle intră. De îndată văzu paloarea Isabelel, mâinele sale strinse, şi fără multă socoteală, întrerupse pe orator: — Ge înseamnă aceasta? întrebă el cu semeţie. Ce vroiţi ? — Dacă eşti dintre prietenii mortului, trebue s'o ştii, răspunse aceiaşi voce. Voim să ni se plâtiască ce avem de luat. — Dar trebuia să veniţi aci, reluă d. Carlyle; aceasta nu vă va sluji la nimic, de ce nu v’aţl dus la Warbuston şi Ware ? — Am fost şi ni s’a răspuns că nimeni nu va căpăta un ban. — In or-ce caz, reluă avocatul, n'a-veţl ce căuta aci, şi vă rog să părăsiţi casa. Nimeni nu se arăta gata a se supune. — Nu voiţi? prea binel urmă d. Carlyle cu linişte ; se vede că nu înţelegeţi că călcaţi un domicilifl unde n'aveţl dreptul de a pătrunde. Lordul Mont- Severn a vândut mal de mult Est-Ly-nnul. Ceî-l-alţl zlmbiră părând că nu ’l crede. — Vă îndoiţi de cuvintele mele? urmă avocatul liniştit şi rece. Vă încredinţez pe onoare că această proprietate cu tot ce conţine a fost vândută după toate cerinţele legel acum câte-va luni, şi că contele n'a stat aci In vremele din urmă de cât ca invitat. — Cine acumpărat’^ întrebă cine-va. — D. Carlyle, de la Ouest-Lynne. Poate câţi-va din d-v. ’l cunosc din reputaţie. — Un avocat bun, ca tatăl săfl, res-punse o voce. — Eu sunt, reluă d. Carlyle, şi un a-vocat bun, cum ziceţi, n’ar fi cumpărat Est-Lynnul fără a fi sigur că avea dreptul a o face. — Şi preţul 8 fost plătit ? — Da, In Iunie trecut. — Ce a făcut cu banii lordul Mont-Severn ? — Asta nu mă priveşte. Afacerile contelui nu sunt ale mele. Şi acuma lady Isabela, adause ea Intremându-se spre tânăra fată, dâ’ml voe să te recon-duc ; voi isprăvi efl singur afacerea a-ceasta. D. Carlyle făcu pe Isabela să iasă din odaie. — Cât sunt de mâhnit, lady Isabela, de ce s'a întâmplat. Dacă aş fi ştiut, aş fi ştiut, aş fi înlăturat această tristă scenă. Poţi să te sui singură In odaie, ori să chem pe d-na Mason ? (Va urma) www.dacoromanica.ro EPOCA — 25 IANUARIE Singurul rol ingrat al dramei tl ţinea d. Petrescu. El juca pe Guido tatăl lui Francesca. Bietul Petrescu, zicea vecinul meâ,—un student tu medicină—o să aibă de sigur o curbatură a orbicu-larilor căci numsl din sprîncene joacă. In Vinceneta, d. Manolescu juca pe Silvain, d. Notara pe Clod şi d. Petrescu pe Tome. DlnşilaO zis cu talentul care li se cunoaşte frumoasele versuri ale d lui Aslsn. Rolurile erati ingrate : trebuia să fii ţăran şi să vorbeşti ca la Academie ; totuşi, el aQ sco-s'o la căpătă!. Dar d-na Eufr.Popescu, Marcela din Vinceneta ? Ce o să fac; 'mi e sufletul invidios şi nu mă iartă să laud fără res-tricţiune. De aceea tac. A. I). DIN DISTRICTE noi .nu Acţiunea corupătoare a guvernului asupra clerului Craiovei Diaconul de la Mântuleasa, zice Apărarea, striga intermenil cei mal energici pe toate potecile, şi critica cu cea mal mare căldură toate faptele rele ce se petrec sub actualul guvern, zicănd că este In staresă se expue şi să facă chiar sacrificii pentru schimbare lucrurilor. Demonstraţiile şi vorbele sale ajunseră se convingă şi pe cel ce nu’l cunoşteau de mai nainte despre caracterul său independent. Purtările însă ale acestui diacon cu ocazia alegerilor ce sunt in fierbere, a făcut pe toţi să crează că este un farmec la mijloc. Colectiviştii ’l ad mistificat. Iată ce fel de apostoli al religiei aveml lată cum unii ca aceştia ad făcut să nu mai aibă nimeni nici o consideraţie pentru cler. lata cum preoţii care tre-bue se fie conducătorii poporului, propagând morala, în ce stare sunt I A-cesta este o nenorocire mare pentru ţară, o nenorocire care contribue foarte mult a o duce la peire. Nici o altă clasă ca clasa preoţilor nu trebue a fi respectată, ei sunt care care asista pe om la cele trei acte mari ale vieţel lui, el şi numai el, ast-fel fiind, mult suntem datori să ne îngrijim de purtarea preoţilor. J" ta cead făcut colectiviştii în această V— numai spre a’sî atinge scopurile lor. EI în operile Ic nici clasa preoţilor cea mai respectabilă ^ nele corupţiei şi al degra^. ţinut nici un compt de prestigii pectul de care trebue să fie înconjura^, preoţii; ci găsind în unii din preoţi caracterele slabe, în alţii tendinţe ambiţioase nu a mai esitat de ai conrupe şi a’I face să joace cele mal înjositoare roluri, roluri chiar de bătăuşi cu ciomege în alegeri şi întruniri, precum s’ah văzut acum un popă Elefterie dând ordine bătăuşilor se lovească, să sdro-bească oamenii ce ad ridicat glasul contra nelegiuirilor regimului; pe un popă Pavel ridicând cel dintăid ciomagul şi isbind pe cetăţeni; pe un diacon Porumb înrolându’l între bătăuşi, pe un diacon asemenea amâgindu’l şi dân-du’I un rol tot atât de miserabil, şi alţii şi alţii. EI bine el prin acestea au terfelit şi clerul* ’l-a compromis în faţa ţărel, şi a streinilor, ’l-a târât în mocirlă. Colectiviştii dar se poarte asupră-le pe lângă cele-l’lnle păcate şi pe acesta, posteritatea mal cu seamă va judeca şi va înfiera era de degradare şi de con-rupţiune In care ne a adus aceşti mi-serabill nesăţioşi. Din Brăila ni se telegrafiază că, eri seară, du pe ce mulţimea a cu-treerat stradele cu facle şi musice; sa improvisat o întrunire in sala Dacia, au vorbitBlaramberg Suditu, Fie va, Filipescu, Djuvara. Entusiasm indiscriptibil reuşită la al doilea colegiu pare sigură. Colectiviştii se mulţumesc ca din trei candidaţi ai lor se iasă unul, Grigore Geani, cei-l’alţi remâind traşi pe sfoară. Filipescu. * Ni se telegrafiază din Botoşani : La colegiul al 2-lea Camera de Control funcţionează tot ca eri la întâiul. La o masă din sala primăriei, unde se dau cărţile de alegători şade candidatul guvernamental Panaite Gheorghiadifratele Directorului pre-fectureî şi Împărtăşeşte făţiş biletele administraţiuriei la alegătorii siliţi se treacă Înainte şi după vot la acea masă. Ingerinţe fhţişe poate mai puţin brutale dar cu atât mai viclene. Fostul poliţai Placa, Invîrteşte totul j de şi iiind aslâ-zi sub prefectu nu ! are ce căuta In oraş. In schimb poliţaiul actual trimes în plasă pentru răpirea certi'icatelor de la delegaţii j noştri; veţi p'imii amănunte poştal. Resumatul, alegerile sunt siluite ca In zilele cele mai rele, promisiunea Regelui nesocotită. loan îliclcseu. X Alegătorii din Mizil mergând să voteze la colegiul al 2-lea au fost primiţi la gara Buzăului de către a-legători d’acolo cu un entusiasm in-discriptibil şi in mijlocul strigătelor repeţitede «Sătrăiască opoziţiunea!» X Din Craiova ni se telegrafiază: Colegiul I, votanţi 406 din 554 alegători. Au întrunit d. Popp, 220 voturi; Prinţul Stirbey 219 şi d. Nicolaid, 210. Resultatul s'a proclamat la ziuă. Alegători! ah făcut o manifestare im-posanta aleşilor conducându-I la domiciliu In urmă cercul agricol compus din proprietari ad poftit pe noi deputaţi în localu săQ şi au sărbătorit împreuna isbânda oposiţiel. De aci o mare manifestare cu musica gărzi s'a făcut la casele Prinţului Stirbey, Nicolaid, Popp, Şomănescu, Economu şi la Spitalul Filantropiei unde se află bolnav Grecescu. O bucurie nespusă în tot oraşul. Colectiviştii zac cu catablas mul la inima. Alegerea colegiului 2-lea se face In condiţii scandaloase. Agenţii percepţii şi comisari aleargă prin mahalale să aduca alegători la vot. Diseară Întrunire publică pentru delegaţi colegiului 3 lea. Peruianu. X Primim de la gara Bucecea următoarea telegramă: Primarul comunei Călineşti au vio lat cu forţa domiciliul delegaţilor aleşi si le-au furat certificatele ; dînsul teroriseazâ pe locuitori zicând că guvernul a poruncii ca sâ le ia pământurile îndărăt, dacă vor ţine cu opoziţiunea. Scarlat Micleseti. X Următoarea telegramă & fost adresată astă-zl din Itrnila: Mejestăţci Sale Regelui, Toţi subprefecţil judeţului şi toţi primari sunt concentraţi în Brăila.pentru alegerea colegiului al treilea. însuţi tăţei . vor fi loviţi Acolo subprt. votese pentru gn, sunt ameninţaţi şi terorisaş. nistraţie. La Ianca, unde s’au ales delegaţii d. Nicidescu, proprietarul moşiei oposanl, şi candidaţii opoziţiei s’ati dat asta noapte foc la nutreţul a patru sute de vite, cred că faptele sunt precise, totuşi numai cer dreptate, care ştiu că nu se va face, mulţumindu-mă de o cam dată a denunţa faptele şi a protesta. Continuii a ţinea la disposiţia Maiestăţii Voastre buletinele de la alegerea delegaţilor de la Viziru, scrise de notar şi de ajutorul de primar şi semnalate lutr’u precedentă depeşe Maiestăţii Voastre. Xtcolae Filipescu. X Alaltă-eri zice Apărarea din Craiova, d. poliţai Quintescu şi d. N. P. Romanescu s’au dus la d. I. P. Bancov, proprietarul şi directorul cunoscutului nostru ziar «Olteanu» şi ’i-au propus să-l cumpere cu bani atât pe d-sa cât şi ziarul său. Numiţi d-nî i-au oferit să-i plătească înainte suma de 400 lei tri-meţend la d-sa pe pârlitul de Pa-nache ca se-i numerre bani. Se ştie că d. Bancov, tot-d’a-una a criticat cu energie mişeliele gu-nului şi a respins cu indignare târgul ruşinos ce i s’a propus. lată o dovadă mai mult, că aceşti mizerabili ce ne stăpânesc lucrează cu Incăpăţinare ca se conrupâ totul, absolut totul în această ţară. Şi când te gândeşti că tot ei, ca-naliele—acuză oposiţia că întrebuinţează bani in alegeri, ’ţi vinesă-i scuipi In obraz. X De la alegerile Colegiului al 2-lea de Ilfov Lasecţia V din coloarea de verde, ai cărui alegători votează la şcoala comunală de la Cuibu-cu-Barză, lucrurile se petrec nostim de tot: 1. Agenţii poliţiei mişună prin curte, în intrarea localului şi vin chiar sus unde d. Ghimpa preşedintele biurouluî dă plicurile şi buletinele. 2. D. C. F. Robescu, care nu este nici c&ndidat al colegiului al 2-lea, nici ale- gător în acest colegiu, vine merefl pe scara de din dos, pe unde se coboara alegătorii care ad votat, ca sâ vază ce se face şi dacă operaţia m -rge strună. 3. D. Preşedinte Ghimpa distribue buletinile candidaţilor în două pachete unul conţinând 9 buletine ale candidaţilor guvernamentali, iar altul conţinând ii buletine ale candidaţilor opo-siţiunel şi 2 independenţi. Plicul tl pune între aceste două pachete de bu-îetinurl. Scopul e lesne de înţeles. 4. Cartele alegătorilor care nu ştid scrie şi ceti sunt subscrise de funcţionarii comunali şi poliţieneşti, fără ca alături de această falşa semnătură să fie cel puţin o punere de deget, nici descrise pe cartă semnalmar'ele alegătorului, dupecum exige tn mod es-pres art. 59 din legea electorală. Astfel sunt cartele de alegători ale d-lor llie Barbu.Penea Dumitru şi alţii mulţi care poarta No. 250 şi 265 din Suburbia Sf. Elefterie. Ceia ce este mal isbitor, este că d. Lazăr Constantin a votat cu carta de alegător No. 253, pe care sta scris numele Lazăr Constantinescu, şi d.Gbiin-pa a zis ca este tot una. Indrăsneala şi ilegalitatea ad mers până acolo In cât d. preşedinte Ghimpa îşi a permis a pune cu mâna sa o cruce cu cerneala în dreptul numelui unui a-legător care era semnat pe cartă de alt-cineva, zicând d. Ghimpa că din e-roare nu a fost pus degetul. 5. Unul din delegaţii candidaţilor guvernamentali stă la uşa unuia din ca-merile unde merg alegătorii ca să’şl exprime votul şi spune fie-cârul alegator ce bilete se pună în plic. S’a atras atenţiunea d-lul Ghimpa asupra toturor acestor neregul aritaţi dar d-sa habar n’are, şi lucrează dupe porunca ce i s’a dat de stăpânire şi uitând cft este magistrat Am asistat eri la operaţiunea de la colegiul I, tot din localul unde operează d. Ghimpa, dar trebue se mărturisim că, de şi d-nil C. F. Robescu şi Ata-nasiadi întrebuinţai! multe meşteşu-girî subţiri, totuşi d. Nicu Budişteanu, care presida biuroul, a ascultat cu destulă bună voinţă tânguirile opoziţiunel şi a decis cu nepărtinire asupra tutor cestiunilor; şi la colegiul 1 s ad presin-tat alegătorii cu carte subscrise de alţii; dar biuroul a luat act de tot şi de tonte, până chiar şi de venirea pe scara de din dos a unul comisar poliţienesc, pentru a da cuvenitul raport a-iul C. F. Robescu. D. N. Budişteanu a probat că ştie a se respecta pe sine; iar d. Ghimpa că are mult respect număr pentru porun-cele stăpânirel. La secţia 7 din Coloarea de Verde stabilită .n casa Ciuflea str. Isvorulul nu numai că localul era înconjurat de bătăuşi şi agenţi de poliţie dar Incaşi înăuntru asistad şi alegători din colegiul 1, precum G.loanin băcanul, Mi-balache loan zidarul supranumit Moa- f*H cm n 11 ** rn J An r»0** n •»'» n d ~ K V. î ^ _ ,url ne-,uns că ei a candidaţi-care este cu .ior art. 87 din j| pe care d. Pre-4 nora. jai grav s’a petrecut In camera secretă de ivid care s’a constatat a fi Alecu Bengescu vestit şef . după Dealul Spirei era instalai mult timp. întrebat de un a-jr independent ce caută acolo a puns tn mod prefăcut ca fiind cam ojlnav a intrat să se odihnească. Îndată faptei s’a denunţat d-lul Preşedinte care nu va putes nega căci singur l’a scos din acea cameră fără Insă să vo-iascâ să’l mal interoge mai departe şi să constate faptul. Ceva mai cult'Ia tolerat apoi a sta lângă toba în sala £*'-rouiuî unde l’a instalat loanin băcanul. Frumos este aceasta din partea d-lul Preşedinte, şi văzând aceasta toleranţă nu ne dă azi dreptul a bănui că acel Bengescu a fost introdus cu ştirea d-le în camera secretă de votare. Rămâne ca or ce om imparţial sâ judece. X In declaraţia ce a dat martorilor prinţului G. Bibescu, redactorul gazetei streine a ministerului de externe mărturiseşte curat că In acea redacţie nu e nici un român, cu toate acestea polonezul Crapulinski redactor responsabil al stelei confidente a stapânirei se zice liberal naţional... Mai mare neruşinare nici că se poate! Halal de colectiviştii «liberat naţional /»... X Se telegrafiază din Berlin, că prîntu Bismarck va vorbi mâine Luni în parlament; şi se aşteaptă & face destăinuiri de coa mai mare însemnătate a căror preludiu a fost publicarea tratatului de alianţă cu Austre-Ungaria. Unora din Deputaţii guvernamentali prinţu Bismarck le-n şi împărtăşit cursul ideilor cuventărei sale de Luni. Se Înţelege că se păstrează asupra acesteia cel mai adânc secret. Se dă Inse, de sigur, că publicarea tractatului de alianţă a fost precipitată prin nişte întâmplări recente, ce au ’nâsprit situaţiunea. Din această cauză opinia publică este grozav de aţâţată ; prevalând simţimântul că se păşeşte cu repeziciune spre izbucnirea crizei. Şi a-nume, faţă cu uriaşele inarmăriale Rusiei, s’a sdruncinat încrederea în iubirea de pace a Ţarului; crezându-se chiar că prinţu Bismarck va a-nunţa în cuvântarea sa nişte de-marşe diplomatice Însemnate. www.dacoromanica.ro Ce’i drept nu se desperă pentru menţinerea pâcei, dar se priveşte că situaţiunea s’a înrăutăţit foarte mult. Se poate încă, ca prinţul Bismarck se anunţe contra măsurii faţă de înarmările Rusiei. Tratatul Încheiat cu Italia cum şi mai cu seamă intinderea stipulaţiu-nilor Triplei-Alianţe, nu se vor publica întru cât Francia va sta liniştită. In sfîrşit, coprinderea situaţiuneî este atât de pesimitâ, lntcât faţă cu starea casei imperiale a Germaniei, se desemnează deja, că In caz de resboiu regele Albert al Saxoniei va fi numit comandant suprem al armatelor germane. X Aflăm cu o deosebită părere de reu încetarea din viată a doamnei Teonie Grădişte&nu, muma maiorului Ponbriont şi sora d-lui G. Gră-dişteanu. Trimetem condoleanţele noastre familii. X Ni se comunică din Râmnicul Vâlcea că d. Iancovescu a trimis Regelui următoarea telegramă: Eri scandaloase presiuni la alegerea colegiului l-iii. Peste o sută alegători literalmente secfestraţî. Doi alegători săteni din comuna Frăţila au fost In public ameninţaţi cu Îndoirea foncierei de vor vota cu oposiţia şi cu aceste vorbe: «Ve Întoarceţi voi la Frăţila.» de către primarii Comunei. Toţi pomojnicii şi sub prefecţii in curtea localului de alegeri prefectul însoţit de colonelul Măldărescu s’a plimbat urmat de toţi funcţionarii pe dinaintea localului de alegeri mai bine de o oră. Avem dovezi de corupţiuni electorale pe o scară Întinsă. Alegătorii săteni au fost aduşi In sănii de către funcţionarii judeţului şi ţinuţi sub pază pe la oteluri şi cârciumi închiriate de prefect. Pentru colegiul al treilea aceleaş manopere. Toţi primarii şi perceptorii sunt chemaţi în oraş pentru a însoţi, supraveghea, seefestra pe delegaţii şi alegătorii din comunele lor. Ameninţări făţişeşi făgăduelî scandaloase. Rog respectos ordonaţi ca primarii şi perceptorii se fie depărtaţi din curtea localelor unde se va face a-legerile şi alegătorii se nu fie căutaţi înainte şi după votare. C. IV. Vladescu. UHATGL tmuiu 11. MUSCEL Votanţi 205 P. Zamflrescu. colect. 155 ales 48 O L T Votanţi 204. G. Vulturescu colectivist 149 ales. C. Gabunea opoziţie 51 GOK'I Votanţi 172. I. Carabatescu opoz. 92 ales. P. S. Aurelian colectivist 77 R -VfcLCEA Votanţi 300. Villacros colectivist 105 ales. Valerian Ursianu opoz. 65 VASLUI Volanţi 129. Munteriu colectivist Bastake opoziţie TECUCI Votanţi 221. D. Mortzun colectivist DOKOHOI Volanţi 155. G. Dimitriu colectivi'!.. Calcantraur opoziţie DAMUOVI TA Votanţi 310 V. Diinitropol, opoz. Costescu Comâneanu,colect.123 Fusea colect. 18 I ALTICEXI Votanţi 145 93 ales. 21 ales. 115 ales. 40 164 ales Agioglu, colect. 77 ales L. Niculescu; opoz. 38 Ciudiui, opoz. 17 Teodoru opoz. 2 XEAMTU Votanţi 314 Dr. Cantemir, colect. 287 ales H. SARAT Votanţi 312 Dr. N. Popescu, colect. 175 ales I. Oroveanu, opoz. 124 ROM AXAŢI Votanţi 319 Brabeţeanu, colect. 218 ales M. Popescu, opoz. 76 IALOMIŢA Votanţi .. . A. Stoenescu, opoz. ind. 171 ales Mauescu, colect. 28 Moscu, 26 lliescu. 28 Vineş 12 FALCIU Votanţi Radu Mihal colectivis. 200 ales. V. E. Calligari colec. 155 ales. G. N. Roiu opoziţie. 82 Eug. Caloguomu opoz. 16 I. Negulicî, opoz. PUTXA Votanţi 473 N. Pruncu, colect. ales C. Langu, colect, ales Dr. Cătulescu colect. ales Unanimitate. Opoziţia şi-a |retras candidaţii. MARELE CIRC SIDOLI Asta-zi si în toate; Zi lele MARE REPRESENTATIE IN ZILELE DE Dumineca si Serbatoare DOUE MARI REPRESENTATIUNI Una la 3 ore p. m. şi alta la 8 1/2 Mercurea şi Sâmbăta REPRESENTATIUNE HIGHLIFE Îndopatul la 8 1/2 ore seara In curând debutul celebrului artist Mrs. Rudolpho. Cu stima, Tll. SIDOLI Director. BALURI MASCATE SaIh Băilor Eforiei, Joia şi Dumineca. CREDIT EN BLANC Un financiar de toată încrederea se pune la dispoziţiunea d-lor comercianţi, fabricanţi, proprietari, etc. cari ar avea nevoe de aaraverî băneşti asupra uneia din Capitalele Europei. A se adresa d’a dreptul la X. Z. 6. War-wick Street, Regent Street, London W. Corespondenţele se primesc tn Iimbele : Engleză, Franceză, Germană saQ Italiană. 598. DOCTORUL P. J. STOJENESCU De la facultatea de medicina din Paris, dă consullaţiunî de maladii interne şi ve-neriene, în ioate zilele de la a »a o p. m. Pentru săraci consultaţiile sunt gratis. 610 st •*/*.-'St. Gheorghe noti 20. ŢUICA DE CERESIANU DIN ANUL 1880 La magazinul cie coloniale N. I0ANID & C‘° Bucureşti, Strada Lipscani, 3. Bucureşti BUTELIA DE I LITRU, LEI 2. 602 CC ADCAinrA7A de la Octombre ot AntnUtflZ.fl viitorpartămea din moşia ŢIGaNEŞTI-CALONFIREŞTI districtul Teleorman la distanţă de 10 minute de Alexandria, tn întindere de 1700 pogoane arabile toate, Case mari de locuinţe, magazii pentru grâu si porumb mari. Doritorii se vor adresa la Radacţia acestui ziar. THEODOR T. VASSILIU DOCTOR IN DREPT FOST PROCUROR, JUDECĂTOR OE OCOL SI DE TRIBUNAL AVOCAT se însărcinează că pledarea orT-cărui proces înaintea tutulor instanţelor judecătoreşti din (ara, cu facerea actelor de Notariat şi efectarea împrumuturilor pe la diferite Case de Credit. 3P ontru Sara|oi gratis Consultatiuni de la 8-11, liotei Union C. T. BUN SI NU SCUMP P IM» FABRICADE CONSERVE NAŢIONALE ~ Fondata fd anul iS79 sub firma m C H fi i $ 7.0 F 0 R „LA MARINAR “ Calea Victoriei, No. 100, vi»-â-vis de Cişmeaua Roşie sub Jockey-Club. Pentru concurenţă se vinde cutiile mal mari ca ale altor fabricanţi cu 30 la sută mal eftin : « « fl B 6 £ e e iot * ii <2 8-- a g e» C CI £ £ £ a a B B V O Mazăre boabe extra Fasole fină . Bame . . . Pătlăgele vinete Dovlecei . . Tarhon . . Ghiveciu . . Ardeiu gras . Ciuperci . . Sparanghel, cutia . . . $.50 VIALBI DE NASA ALESE Conservate de mine in propriele mele pivniţe Viu negru de Nicorestl vechi de 4 ani Litru fr. 1. Vin alb de DragawianJ vechi de 4 ftnl Litru fr. 1. 54J Cu stima C. T. CHRISTOFOR li BUCUREŞTI STRADA PRIMARII N°. 26 Face cunoscut persoanelor care n’aO mai găsit locuri la începerea anului şcolar curent, ca s’afl mal adâogat un dormitor şi o cameră de studii. 627 t EPOCA - £4 IANUARIE CASA DE SCHIMB I. M. F E R M 0 Strniln Lipscan!, \o, 27 Cum per a si vinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Cursul Buouresti X3 Ianuarie 1888 5 0/0 Renta amortizabila 6 0/0 Renta perpetua 6 0/0 Oblig, de Ştat 6 0/0 Onlig deşt drum de fer 7 0/0 Scris. func. rurale 5 0/0 Scria. funo. rurale 7 0/0 Scris. tune. urbane 5 0/0 Scris func urbane 6 OiO Scris func. urbane L rbane 5 0/0 laşi 8 0/o împrumutul comunal Oblig Casei pena (lei 10 dob ) împrumutul cu premie Acţiuni bancei n»t x 75 «a 35 *7 85 17 75 *15 105 1K.1 :: * 2 * 38 30 sa *» 50 DE L'AUDAYE DE Fl.CAMP (FRANCE) ESCEUNTĂ, TONICĂ, DIGESTIVĂ 81 APKRITIVĂ CEĂ MAÎ RIINĂ DIN T6TB LICORILE Y±R,ITAK L.F LIQinSOR BHSfcmcnKl Msrqoes d. Tnnnsescti fraţi — Consfnntlneseu- D. Marfnescu Bragndli -K. loa-nl*l el Comp. — Carol Gersabek. H. Două-deci de an ni de isbânda mur ta-resc de efficacitatea acestui puternic derivatif, recommandat de medicii cei mai de frunte pentru vindecarea rapede a bilelor de pept, guturaiurilor, durerilor de Găt, grippei, durerilor, rhumatismelor, lumbago (durerilor de sele),etc.— PARIS, 31, Rue de Seine. — Cutia, 1 fr. 50, in t6te pharmaciele. A eacige numele tul WI.IXSI. COFETĂRIA SI FABRICA DE LICHERURI TANASE D. CRETULESCU STB. CAROL NO. 17, A LATURI CU BISERICA CURT'A VECHE SI VIS-A-AIS OE ANTREUL PiECEI —r«3Be>MR35s~ Am pus in consumaţie o mare cantitate de Romuri Jamaica superioare eu Ui 2.40 1 tru şi diferite alt* romuri do la renumitela Case Renolie si Străin din Bermen Pentru d-nii comercianţi ce vor voi a lua in cantiiăţl mari, se va reduce preţul O mare cantitate de dulceţuri din toate fructele cu vanileşi fârăvanile şi cu pre-ciurl foarte eltine. Bomboane, Şampanie din fabricaliunra de licherurl de aci. Ananas, Benedecttu, Cuiraso, Sartr.-z. Pipermant, Vanile Rose, 3 fr. litru. Diferite patiserii proaspete şi prăjituri proaspete in lie-rare zi, o adevCrată mastica de Hio. Mar» deposit de raclnuri bune si indulcite pentru * * * menagiul casei Mare depesit de spirt rafinat şi de’ maşină. Primeşte comande pentru logodne, nunţi, botezuri şi soarele. S rviciila cele m’ai aleganle si esecutate de mine personal. Deposit de distinsă tuieă. Ser ici le mele fiind ■ unoscute Toate aceste mărfuri se vfml er preeluri moderatei Cu inala stima D. CRETLLlîsCC mur mm X1 mm mnm >+£• OI uu DE CuisrAL CURŢII REGALE de ori-ce mărime, prec07^ 9' or ca fel de sticli pentru acoperw.n^uturl şi vitrine. Furnizează cu preciuri eftine. A. Feldniami 625 Comisionar, 8tr. Sf. Viner , 15 X < VINDECAREA BOALELOR SECRETE CAPSULE ANTIBLENORHAQICE preparate de I.Uswald cu aprobarea con siliulul medical superior. Sunt cele mal bune capsule in contra boalelor secrete, scurgeri vechi si nul, catar dc vesica. etc. Preţul uuel cutii lei 4. APADE MATREATA CU EFECT SIGUR Cuaătă capul de mâtreata, întăreşte perul şi opreşte căderea Iul. Preciul unul flaoon 2 lei 50 bani. Deposit prinoipal, la Ctaiova, tarmacia I. OSWaLD. Bucurescl la drogueria d-Iui I. Ovesa, şi la mal multe farmacie din tara Comandele făcute prin poştă, insotite de valoarea lor, plus 50 bani pentru em-balagiu, se fee uez ezact. 4! m |]t Un landou noG de tot, din fabrica Lohner (Vieun ). UunLoili * pot adresa la domnul N. Al. Paţiadat. Slr. Academiei, No. 10, de la 5 -7 ore p. ro. (M DE SMTATE Strada Xeilor No. 41 PreviG pe suferinzi, că Ir această casă care este actualmj?-‘” admtnts-l"«tă de subs mp-'-J1'’ Ş?*e8c ora mal Duna ş> u„r_Di.„U Îngrijire, camere t-gienioo, serviciu cel mai conştiincios şi neîncetat supravegliiat, având Ia dispoziţie or-ce doctor din capitală. So pot face zilnic o -ce pansamente, lnhalaţte, fumegaţie, toaleta pentru dame etc. Pentru or-ce desluşire se poate adresa in toate zilele verbal sau inscris către dlrectoru. G. I. Levezoanu. TiTTî’rV«3 i i 'iii ji ________BS£Xa jMl^JUUUUULP-l farmacia CHR. ALESSANDRIU română SINGURUL Dintre tdte preparatele de gudron care a obţinut o I reputaţie netăgăduită tu faţa d-lor doctori şi clienţii tc I afl constatat foldse surprimjetdie e GUDRONUL ALESSANDRlLv«.n0iA care se întrebuinţezi cu succes contra durerel de pic. tusei provenită In urma guturaiului, iritaţinnt ale peptului astinu, catar al băşice! udului.—Lipsei de poftă de rnAn-l care, etc.—Cu o lingură din acest Gudron pus Intr'oj litră de apă forme»! ape de Păcură, care se pdte da cu | mult succes la copil contra bdlelor mal sus indicate. Pentru adulţi se iea o lingură de Gudron tn apă ta charată sad lapte dulce a—3 ori pe <}*• 2 lei ft. Kmplasture gudronat dis Pauvre Iloinuia (Atessandria).—Contra durerilor Reumatismale, a încheieturilor, mijlocului, durerilor de piept, spate şi alte junghiuri, 1 led ruinul Preparaţiunea acestui vin, care pentru mine a devenit un cult e adesea denaturat de unii colegi cari găsesc de csviinţâ a debita alte preparapunl tn local acestui vin, de aceit atrag atenţiunea onor. public a na primi de căi oriF>IWlţtt 00 --------- . X m •x „NAŢIONALA SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR. W DIN BUCUREŞTI {fi CAPITAL de acţiuni 3 MILIOANE LEI AUR $ UKfUN VERSAlE | m Aducem la cunoştinţa publică, că am ($ t transferat biurouril» noastre In palatul 14, Societăţel din Strada Doamnei No. 12. W | 527 Directluneu generala. | Pastile Gum6se-Codeir.-Tolu (Alesaandrlu).— Saperioritatca acestor medicamente in maladicle de piept este recunoscută dc tdte celebrităţile medicale. Aceste pss-tile In urma esaminărit ce li s’att făcut s'afl aprobat de onor. consiliă medical superior, 1 led 50 bani cutia. Capsule elast. driu).—O dosâ, cutu. lefl şi 25 bani, a 8 cap. m. .osan- , . O capsule I şi $0 bani. Sinapismul ^..easandrlu, muştar In foiJH Ac&tă prepa'aţţune cspcni.tentată de autorităţile tidstre med"'-Lic şi profesori la facultate a constatat că fiiu ! sti peridre tuturor celor-l-alte preparaţiun! streine, şi cbiar^ celui de Rigollot, Cutia 1 led 50 bi ta m /'vindeci \^S>\ din 10 ne- \ ^ gj / uralgiile ţi ml- g \grenele nete mal I ** ^ \ Impouiră- /. # Capsvăe oleo-balsamice-santaline (Ales- SOXărlu).—Remedia sigur contra maladiilor secrete (scursdre, sculament) la bărbaţi, fie !n stare prds-pClă, salt ori-cit de Învechită, se vindecă prin întrebuinţarea unei cutii ce conţine IOO capsule, combinate ast-fc. pentru un tratament de vindecare complectă.-| Modul întrebuinţării şi dieta prescrisă a se vedea | instrucţiunea ce lnsoţesce fie-care cutie. — Preţul unei 1 cutii 6 lei. BSr a se observa pe capacul cutie! semnătura, I coldre roşie, şi a nu v{ debita alte capsule de cărora eficacitate nu se garantdsă. Se trămite contra mandat postai în ori-ce localitate. im-0/ ! . x / Vindec i \ crampele de Q I stomach, palpi- AJ t nţ iile, colice Le petice, virsă % turl nervo se, etc. ^ DE V ÎN DARE LA PRINCIPALELE FAB-MACII DIN la localităţile unde nu se găsesc aceste preparate cererile eă se faci la Farmacia Română Bucuresci fl contra mandat postai espeditz in ori-ce localitate MEDALIE DE AUR I ;i solit'iritate j .IN Al .u gură .atA PENTRU DINŢI ale . . S. KONYA CHIMIST Ambele preparate cu acid aalicylic pur suni remedii radicale pentru durerea de dinţi, boalele guret si ale gingiilor. Ele conserva dinţii si da gurei un miros plăcut. Preţul: 1 flacon, dentalina 3 franci; 1 cutie cu prafiirl 2 franci. Deposite la Bucureşti: P, W. Zurncr, 1. O-vesa, llruss Stela si tiranndus—Braila Fabini, —Bolusani, liajnal, — Dorohoi, Uague. 485 CALEA VICTORIE 77, BUCURFŞCi, (C! M^UA ROŞIE) JCCCCCCCCCCĂCCUCf^j^ ; ţŢ • ”" ; Cv • W AVUŢIE ASIGURATA IN DOUA LUNI Cu 50 lei garantaţi. Nofl de tot. Cereţi tn limba romdiieast a circulara gratuită. Comptuar Internaţional 43, rue Lafflte, Paris. H. PENTR6 A SE ÎMBOGĂŢI REPEDE A FACE AVERE 11\ SCIRT TIMP CE TltEBUE FĂCUT Nu trebue sg se «ci operaţiuni de Bursă. Nu trebue să se cumpere bilete de loterie. Nu trebue sSse joace. Nu trebue cunoştinţe.Toată lumeachiar şi doamnele potprpflta Dovedit şiaprobat. Pentru a se primi importantele instructiî, săsescrieH omâneşte imediat Paris 8, Rue de Bag-mu Arpech Erezii L. LEMAITRE, Succesori TURNATORIA DE FER SI ALAMA - ATELIER MECANIC Bucureşti.—“alea Văcăreşti NTo. 95 1 —Bucureşti Se Însărcinează cu conslrucţiun! de turbine şi mori cu preţuri mal reduse de cât acele dinVienaşi Pe-La. Preciul Unei mori cu 1 piatra de 36 lei 1900 » » p 1 » # 46 » 2100 » » » 2 pietre » 36 » 3600 » » » 2 pie're » 42 » 3800 ExecuteazA repede or-ce iucru de urnătorie saO mecanică ; precum : oiaDe simple şi ornate. Mare asortiment de mobliie pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri de \in, etc. Alare deposit de g-rir./J de fer. raiuri pentru vagoane, Deaeauvile, teve du tuci. Mare asortiment de pietre de moara, La Ferte-sous-juuars BANCA „RREVEDEREA“ ANUNGIU fiiă Se aduce la cunoştinţa publică că în ziua de io Februarie a. c. orele io de dimineaţă se va vinde prin licitaţie publică in comuna StefeştI. plaiul Teleajen, judeţul Prahova, drepturile de esploa-tare ce fosta asociaţie dimre Banca «Prevederea" şi Domenico Ferrari arc asupra fabrice de ipsos din zisa comună, precum şi obiectelor mişcătoare aflate acolo. Amatorii de a compara sunt incunoştiinţaţl a se presinta tn ziua aratata la licitaţie, Venzarea va fi definitivă şi cum nea intra În posesia fabrice! şi a I dată ce va depun preciul eşit ia licitaţie enzarea va fi definitivă şi cumpărătorul va putea intra în posesia fabrice! şi a lucrărilor tn- I.iquidutorii Ha- cei «Prevederea» A V I S 6*6 L. LEGR.4IVD, Paris, Rue Saiut Ilonore, 227 ESS-ORIZA SOLIDIEIEE PARFUMURI CONCRETE I.WEIVTU XE SISTEMATIC A BREVETATA IN FBANtIA SI IN ST&E1NATA1E PARFUMURILE ESS.-ORIZÂ,~preparate printt’un procedeu nou poseda un grad de concentratiune si de suavitate pân’acuma necunoscut Ele snnl Închise sub forma de Creioane sau Pastile, in nişte flacoane mici san rntil de toate genurile ce suni foarte usioare de purtat. Aceste Creioana-Parfumuri nu se evaporează, si se pol înlocui in tuburile lor, când sunt usate. Efe au imensul avantagiu de a umple cu tuirosui lor, fara a le inmuia san a le strica, obiectele supuse la cootactu! lor. E DESTUL A FKECA USuR PENTKU A FaRFIMA IN DATA, Tipogp*flii Ziarului Un Administr tor sau ingrij torde moşii in etate de 42 ani caută un serviciu, cunos-ând bine limba Română şi Germană care a făcut mai mulţi ani practică şi teorie in aceasta ţara faednd si studiile de agricultura in sco» a Liebwerd Tetschen (Boemia1, poseda cele mal bune atestate si medaliat de guvernul român pentru cultura agricola. A se adresa la administraţia acestui ziar. tu A. «• V