ANUL m No. 646
A TREIA EDITIUNE
OH
DUMINECĂ, 24 IANUARIE (5 FEBRUARIE 4888.
15 B ANI NUMERUL
ABONAMENTELE
ÎNCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI 81 8E PLATE8C TOT-D'AUNA ÎNAINTE
IX BUCITRESC1 La casa Administratiuuel IX TARA: Prin mandate poştale.
Pentru 1 an 40 lei, 6 luni *0 lei, 3 Ioni 10 lei.
IX STKEIXATATE: La toate offlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
LA FARlSs Segasestejurnalul cu tSCent. numeral, la Kioscul din Bulevardul St. «er-maln Xo. 84.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
15 BANI N TJ M ERUL
ANUNCIURILE
DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINIS TRATIA ZIARULUI
La Paria: la Agence Havaa, plact de te
bourse, S.
Agrare Libre, rue \otre Dame des Victoirts 10, i Place de la BourseJ pentru Paria, Franrla, f.rrinamia. Anntru-l'ngaria, Italia ai Marea Britanir.
Anunciuri pe pag. IV, linia 30 bani, annncinr ai reclame pe pagina treia 2 lei linia
50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B.
REDACŢIA
!Vo. 3. — I’iata Episcopiei. — No. 8.
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
ADMINISTRAŢIA
!Vo. 3. — Plata Episcopiei. — Mo. 3.
CITRE D-MI ALEGATORI
AI	j
JUDEŢULUI ILFOV
• —
Domnilor alegatori,
Sunteţi chemaţi în zilele de 23 fi24 Ianuarie 1888 să alegeţi cinci deputaţi la colegiul întdiu şi nouă la colegiul al douilea.
Comitetul opoziţiunel vă presintă ca candidaţi
La colegiul întdiu pe:
DD. nimitrie Rratfanu.
« Gheorghe Vernescu.
« general G. Mânu.
« Emanoil Protopopcscu Pache.
« C. C. Arion.
Iar la colegiul al douilea pe :
DI). Grigore Arghiropolu
« Angliei Dimilrescu.
« Dimitrie Economu.
« Constantin Marcovlcl.
« Dimilrle ÎYaumescu.
« Dimitrie Petrescu.
« Dana Pencovlci.
« Grigorie Triandafll.
« Sava Vusiliu.
Ne adresăm la patriotismul şi la inteligenţa d-v. pentru a le da tot sprijinul şi a îndemna pe toţi amicii d v. să ’i susţină.
Cunoaşteţi ca şi noi trista situaţiune creată ţărel de guvernul actual: a-tdrnă de la indipendinţa şi de la iubirea d v. de patrie ca să provocaţi o şchimbare a acestei situaţiuni: ţara vă va ţine seamă de devotamentul d-v.
U. Hraliauu, G. Y’ernescu.
Declaraţia. Regelui către cl. Constantin Gradis-teanu, delegatul opozitii-un.it© :
TE AUTORIZ SE DECLARI IN NUMELE MEU PERSONAL CA ALEGERIlE VOR FI LIBERE, SI CA GARANTEZ EU PERSONAL LIBERTATEA ALEGERILOR.
Asemenea fagacluiala a făcut regele d-lcrAlexan-dru Laliovary, Dini. ti*i© Cesiauu, Daniel Kiritesou Colibasanu, N. Popescu, G. Apcstoleanu, fc»uditu, F6tu,i.on Docan, I. Vaoa-resou eto, delegaţii opoziţiei din judeţ©.
LIBERTATEA ALEGERILOR
IN VELGEA
Cine vrea se’şî facă o idee lămurită de ce este, ce poate ii libertatea alegerilor sub regimul lui Brătianu, se esamineze de aproape cele ce se petrec la Vâlcea.
In acel judeţ guvernul a concentrat la un loc toate mijloacele lui de ingerinţe, toate infamiele de care e capabil, toata insolenţa lui, toată co-rupţiunea.
La Vâlcea Brătianu a păstrat în capul judeţului pe Simulescu.
Şi cine zice «Simulescu» înţelege espresia celei mai perfecte canalii.
Înfierat de regele Garol ca nedemn de a ocupa funcţiune publiea, Simulescu a fost destituit acum 12 ani de Suveranul Românii;
înfierat de justiţia populară ea autor intelectual al suferinţelor îndurate 18 luni de tinerii din Vâlcea, Simulescu a fost scuipat in facia de toata lumea onesta;
Simuiescu la Vâlcea însemnează sfidarea libertăţii, insulta demnităţii, batjocura adusă onestităţii şi adevărului.
Totuşi astâ-zî Simulescu este ţinut, este lasat în fruntea judeţului Vâlcea ; totuşi Simulescu este însărcinat acum se presideze alegerile !
Şi ce alegeri ?
Pe acelea în cari rudele sale de a- i
—TOI H'l IUBI >■ lliHMI l|ll|i|l UIMII UIMII ■
proape, cumnaţii sei sunt candidaţii.
înaintea acestora Simulescu le ese la gară cu toată ceata slujbaşilor, i primeşte cu alaiu, i plimbă pe toate stradele oraşului şi’l recomanda alegătorilor. Acestora Simulescu le dă trăsur', le pune la diaposiţie pe poliţai şi pe toţi slujbaşii şi ’i trimite cu escortă administrativă din sat în sat se cutreere judeţul, se poruncească alegătorilor ca se le dea votul.
Sunt acestea violinţe, sunt acestea ingerinţe pe faţă şi fără ruşine ?
Dacă nu sunt, apoi cum se le numeşti?
Şi pe când candidaţii guvernului sunt ast fel purtaţi pe braţe de administraţie, ce atitudine are Simulescu faţă cu opoBiţiunea ?
Alegătorii o ştiu, Suveranul o cunoaşte.
A fost de ajuns ca d. Alexandru Lshovari, fost ministru al Regelui Carol, să se decidă a primi candidatura ce vechii şi credincioşii săi a-legetorî din Velcea ’i au oferit, pentru ca guvernul d lui Brătianu să fie apucat de spasmuri.
Nu mai suntingerinţe, nu maisunt ilegalităţi cele făcute de Simulescu.
Ca un nebun, ca un desnâdăjduit, Simulescu ajurat să'l rază mustaţa dacă la Velcea va eşi un oposant.
Şi după acest jurământ, Simulescu s’a pus la lucru.
M. S. Regele are în mână dosarul acestei campanii disperate.
Să’l resfoim:
înainte de alpgerile de delegaţi, membrii oposiţiunei din Vâlcea au căutat să se pună in contact cu a-legătorii.
Simulescu aflând despre aceasta a împiedecat pe cetăţeni de la eser-ciţiul drepturilor constituţionale.
M. S. Regele ştie aceasta.
In adevăr la 8 Ianuarie, s’a tele-grafiat:
Majestăţei Sale Regelui
Suni Împiedicat de agenţii administrativi, d’a m6 pune In contact cu alegătorii colegiului al Ul-lea de Vâlcea. Iu plasa Oltului, am fost urmărit continuu şi sătenii care aO fost văzuţi cu mine chemaţi la sub-prefectura şi ameninţaţi.
Sub-prefectil adună primarii şi le dă ordine In vederea alegerel delegaţilor. Aflu că primarii din Bujorenl şi Bogdă-neştl, unde sunt proprietăţile familiei mele, aO primit ordine a înainta primării din RImnic procesele-verbale cu numele delegaţilor de teamă că nu vor fi favorabili.
Iu acest scop pentru a anula alegerea de la 10 Ianuarie, primarul din Bujorenl spune că alegerea delegaţilor se va face Luni la 10 Ianuarie.
Rog respectos pe Majestatea Voastră, a face ca drepturile electorale să fie respectate.
O fi perdut M. S. Telegrama, s’o fi rătăcit printre numeroasele proteste pe cari cetăţenii le-au adresat Capului Statului, nu ştim; dar ştim că nici o anchetă nu s’a făcut la Vil-cea şi Simulescu a făcut înainte ce i a plăcut.
Vine ziua de 10 lanuariu, încep alegerile de delegaţ’.
Membrii oposiţiunei pun drepturile şi datoriile lor mai presus de viaţa lor.
Curagiul şi demnitatea amicilor noştri îmbărbătează pe alegători şi în multe părţi şi chiar in oraşul RImnic, candidaţii de delegaţi ai oposiţiunei ies cu mare maiorilate.
Disperat, ameţit şi înfuriat canalia de Simulescu, face spume, turbează şi ue mai ştiind în cotro s apuce anulează alegerile.
M. S. Regele ştie aceasta, o ştie foarte bine.
Valorosul nostru amic Iancovescu ne a Megrafiat la 11 Iinuarie :
La Rtmnic, întreaga Jistă a oposiţiel în frunte cu Davidescu, Apostolescu şi Zugră-vesou a reuşit cu majoritate formidabila, i Oposilia a avut 123 voturi, guvernamentalii tn frunte cu fostul poliţaid Romaşcu, aO avut numai 55 voturi.
Primarul Alexiu îngrozit şi zăpăcit a a-nulat cu totul alegerea. Aianulat buletinele tipărite ale opoziţiei pe motiv că purtafl înaintea numelui fle-cărul candidat din listă câte un număr de ordine, de şi absolut toate fiind uniforme, nu poate fi vorba de cheie. Buletinele colectiviştilor scrise de mAnă, asemenea anulate, de şi n’afl fost contestate de oposiţie.
Pentru anulare a fost paritate de voturi tn biuroil. Primarul a făcut majoritate.
îndată după proclamarea biuroulul, primarul a părăsit sala de alegeri spre a consulta avocaţii, pentru dresarea proceselor verbale. La 10 noaptea s'a reîntors ca să facă actele, şi nevoind se admită contestările depuse de delegaţii oposiţiel, şi nici chiar presenţa lor de cât la 11 noaptea, bănuim că a alterat adevărul omiţând fapte.
Procurorul chemat se constate faptul, a refuzat se părăsească balul mascat unde se afla. In acest sens am lelegrafiat regelui.
Revisorul sosit din Argeş, şi ameninţă cn destituirea pe învăţători1 bănuiţi că simpalisează cu oposiţia.
S’a făcut anchetă ?
Nu.
S’au recunoscut validitatea alegerilor ?
Nu.
S’a dat afară Al csiu ?
Nu.
Nimic nu s’a făcut.
Greşim. S’a făcut foarte mult.
Telegrama următoare din 20 Ianuarie adresată M. S. Regelui şi semnată de persoanele cele mai ono-rabi e,în cap cu d.A'ecsandru Laho-vari, ne spune ce s’a făcut.
Maiestate :
Cu toate promisiunile Majestăţei Voastre, prefectul Simulescu comite cele mal făţişe ingerinţe. Cumnaţii săi, candidaţi administrativi, cutreeră judeţul însoţiţi de subprefecţl, care fac ameninţări şi fâ-găduell alegătorilor. Aslâ-zi destituiţi fără motiv doul Controlori financiari şi înlocuiţi prin doul alegători.
Al. Lahwari, V. Pl-soianu, S. Calinescu, M. Laniot sr.ii, loan A»gelescu, Nicolae Iepure, Achit Zamfirolu, Constantin N. He-rescu.
dupe această telegramă, semnată de persoanele cele maî onorabile, că îndreptare se va aduce.
E: biae şi d’astâ dată nu s’a făcut nimic.
M. S. Regele o fi uitat se ordoane îndreptarea.
Şi dacă n’ar fi uitat cui s’o or-doane ?
Lui Radu Mi hai ?
Dar pe vremea aceasta Simulescu devenia din ce în ce mai obrasnic ; destituia pe funcţionarii bănuiţi, re-fusa oâiţile de alegători, cumpăra pe alegătorii din colegiul I. numindu-l in funcţiune în prezioa votului.
Maî mult încă.
Militarii de al căror vot Simulescu are trebuinţă sunt aduşi pe sus din Huşi şi din Dobrogea\ iar funcţionarilor care inspira administraţii îndoiala li se refuză congedil!
Simulescu a atins ast-fel culmea.
Indignaţi de atâtea manopere scîr-boase alegătorii telegrafiazâ, la 21 Ianuarie, din nou regelui :
Majestăţei Sale Regelui
Sunt numai 3 zile până la alegeri şi nimic nu Va făcut tn cestia d< leg.ijlor oraşului Rtmnic. Presiunea la culme, şicane din partea primarului la elibe-area cărţilor. Seapte funct,iouar! numiţi ad-hoc dintre alegătorii colegiului 1. Ce se face cu promi->iunea Majestăţei Voastre ?
Devotai,! Alegători în colegiul I.
AI.	Lahovari, Capitan M. Lamotescu, S. Calinescu, Pet<e Milto, Emil Lahovari, Constantin Herescu, Vasile Plesoianu, Bucse-neseu, Achit Zamfirol, Cost. N. Vladescu, loan Fotescu, G. Farcasanu, Valerian Ur-siann, loan C. Angelescu, C. V, Plescianu,
Şi azi au început alegerile ! Cetăţeni din toate unghiurile ţări', ofl ţi cum R-’gele fâgâdueşte şi cum administraţia i respectă cuvântul.
Azi ca se luptaţi pentru cinste şi dreptate, sunteţi nevoiţi săsfârîmaţi şi să treceţi peste lanţul de infamii care vă strânge din toate părţile.
Azi vrăjmaşul e în casa voastră, şi trebuie să’l goniţi afară.
Luptaţi cu inimă, cu abnegaţiune.
Numai la voi e speranţa ca Simu-leştii să fie duşi de urechi şi trântiţi pe pietrile reci ale înehisorilor, singurul locaş ce a mal rămas demn de dânşii.
T E L E GR A M E
AGENŢIA HAVAS
Paris, 3 Februarie.
Dreapta a interpelat azi ministerul, re-proşându-I că împiedică acţiunea justiţiei în afacerea Wilson.
D. Fallieres, ministru al justiţiei, justifică pe cabinet, şi afirmă cân’a intervenit în această afacere In nici un chip.
Ordinea de zi pură şi simplă, acceptată de guvern, a fost adoptată prin 303 voturi contra 175.
Constantinopol, 3 Februarie.
D. de Nelidolla amânat călătoria sa pentru Atena.
SI. Petersburg.S Februarie. «Noul ziar» combate aserţiunile «Ziarului mililar»din Berlin.
Demonstra că măsurile Rusiei sunt curat defensive. Forţele austro-germane, tn-tr'un oare-care perimetru ce tnvecineşte graniţa, sunt considerate ca superioare forţelor ruseşti.
Rusia, adaogă aceiaşi foaie, nu voeşte sâ se ia nici un deget din teritorul rusesc.
| Dacă Germania n’are intenţiunl agresive, ea nu trebue s& aibă teamă de vr'un atac din vr'o parte.
----.^c.------
PENTRU REGE
FOCS YXI
Majestate,
Văzurăm astâ-zî că Voinţa Naţională reproduce după ziarul Focşenean Adevărul, o infamă calomnie la adresa noastră, că adică noi am format bande de bătăuşi.
Despreţuisem publicaţiunea din A-dcverul, publicaţiunel din Voinţa Naţională, am crezut a da oare care a-tenţiune.
Protestăm Mijeslate contra unei aşa odioase calomnii ; rugăm respectos o grabnică anchetă şi garantarea persoanei, căci se svoneşte că de către poliţie se Întreţine mulţi bătăuşi pentru mâine.
Al MnjestăţiI Voastre prea devotaţi supuşi,
G.	Apostoleanu, Lazăr Niculescu.
BOTOŞANI
Ni se scrie din Botoşani:
Nici aci, ca şi la Dorohol, Magistratura n a fost cruţată, cu ocazia alegerilor. Supleantul Ulyse Cariade. unul din cei maî corecţi magistraţi pe care
i-a avut Botoşanii, a fost transferat la Dorohol, şi să ţine în suspensie numirea In locul săO, a d-lul Emanoil, plnă după alegeri probabil, când se va constata dacă voturile de care d. Emanoil, care e din localitate, dispune, au fost date colectiviştilor.
Sub-prefectul Ivaşcu, de la plasa Seret a fost înlocuit prin Ionescu,— neam Illsnâşeşc, şi acum se duc auto- | ritâţile cu miliţieni şi călăraş , de la delegat la delegat, spre a le smulge cu violenţă certificatele ce obţinuse de la primari, după alegere, cea maî mare parte din delegaţii aleşi fiind al opoziţiei.
------- 4»
La primărie
Preşedintele biuroulul aci este d. St. Iorgulescu.
D. Pake Protopopescu se afla printre scrutători.
In curtea Primăriei o ceată de comisari şi de funcţionari între cari cel mal zeloşi d-ni P. Miller, Zâtreanu, Dâscălescu etc.
La început când s’a procedat la constituirea biuroulul s'au tras din urnă numele mal multor persoana din cari unii au refuzat şi alţii aii declarat că nu ştiu carte.
In colo pâne la ora 41 calm.
D nil Carada, Moroianu etc. fao propagandă.
E de constatat aci absenţa bătăuşilor.
La Cuibu cu Barza
încă din capul stradel Berzei, !o ceată de pacinicî cetăţeni sunt înşiraţi câte doui doui.
In curtea localului alegerilor Inspectorul de poliţie Musceleanu, d. Dobrescu, director la Ministerul do-menielor, comisarii de poliţie Bucu-reanu, Nicolescu şi alţi doi impiegaţi de la Regia tutunurilor şi Ministerul Domenielor stau formând un grup în curte unde îndeamnă pa alegători se voteze candidaţii guvernului.
Sa ştie că dupe legea electorală funcţionarii eunt opriţi de a veni In localul alegerilor atunci când sunt chiar alegatori, şi n’au dreptul d’a vota de cât dupeamiazi.
Şcoala comunala de la strada Clementei
începând de la staţia Tramwaiu-lui sunteşelonaţî comisarii de poliţie. Recunoaştem pe comisarii Coengio-polu, Bogdan, Marinescu, şi alţi doi ale căror nume ne scapă.
Aci se află statul major al bătăuşilor, avend cartierul lor general In cârciuma din colţul stradel Scaunelor. La uşa sălei de alegere, se a-flâ Ghiţâ Lungu.
Pe la 10 ore, comisarul Bogdan se apropie de reporterul Voinţei Naţionale,şi-l&uziza spuindu-i: «Merge strună».
MANIFESTUL
DOMNULUI
ALEXANDRU LAHOVARI
CĂTRE
ALEGATORII DIN VELCEA
Domnilor alegatori si Iubiţi concetăţeni
Nu sunt un necunoscut tnjjudeţul|Vâlcea. De mal mult de 20 de ani ’ml aţi făcut o-noarea de a mă trimite sâ vâ represiirt tn adunările ţârei. La ultimele alegeri confor-mându-mâ decisiunel partidului din care fac parte, n’am venit sâ cer voturile d-trâ; Insă inima mea a rămas tn mijlocul d-trâ; soarta acestui frumos judeţ nu m'a lăsat nici odată nepăsător.
Astăzi comitetul electoral al Opoziţiunel din Vâlcea, 'ml cere sâ’mi puia din nofi candidatura. Mâ supun dar voinţei d-trâ.
Programul meu este foarte cunoscut. Gu toate acestea tl voia aminti tn puţine vorbe :
Un adevârat representant al ţârei, trebue sâ aibă ca devisâ cuvintele neperi-toare :
Totul pentru tara, n mic pentru noi.
Dacâ acel ce v’aa represintat şi guvernat de douâ-spr*-zece ani, s’aO conformat acestui program, faptele sunt aci pentru a vâ dovedi contraru 1.
Ştiţi ce s’a făcut cu moşiile strămoşeşti lăsate de străbuni noştri pentru biserică, şcoală şi ajutorul celor ce sunt în lipsă.
Miniştrii îşi afl Întreit lefurile şi deputaţi şi senatori 'şl aQ tndoit diurnele. Toţi
www.dacoromanica.ro
2
EPOCA 24 IANUARIE
lisează de parcursul gratuit pe drumurile de fer, ca de o proprietate a lor şi nu numai pentru dânşii dar şi pentru familiile şi slugile lor.
Cumulul adică ocuparea a cinci sau şase funcţiuni de un singur om este la ordinea zilei.
Ast-fel guvernul răsplăteşte senilitatea şi devotamentul acelor care sub cuvânt de a ne represinta, nu se represintă de cât pe dtnşil şi interesele lor. Fără a eşi din judelui nostru vel! găsi strălucite esemple de asemenea deputall.
Cel care nu se pot eatisface cu lefuri şi diurne, 11 se astâmpără lăcomia prin do. meniile statului arendate saO vtndute pe nimic. Antreprisele de lucrări publioe, tutunurile şi altele, sunt un nob mijloc de inavulire pentru nesăturata bandă care tnoonjoară guvernul de astăzi.
Să nu vă miraţi dar că pe când tn cinci ani, budgetele ministerului conservator a'ab urcat toate Împreună la suma de 4^9,907,426, le! — budgetele ministerului pretins liberal, pentru un spatib de timp de zece ani, se urcă la suma colosala şi nepomenită do 1,502,701,927 de lei; adică, că tn loc să cheltuiască pe aceiaşi scară In ze-ee an! suma de 880 milioane, ab trecut cu 620 de milioane peste acea cifră.
8â nu vă mirall dar că datoria publică ta loc să scază cum ar (Urebuitprin plată şl amortizare s a tndoit aproape; să nu vă miraţi că toateimpositele ab crescut, şi ab de aci Înainte să sporească tn mod din ce tu ce mal îngrijitor, căci povtrnişul pe •are s’a aruncat acest guvern, nu poale aă'l ducă de cât la prăpastie şi pe el Împreună cu noi.
Intru cât priveşte impositele, cu toate meadevărurile sfruntate ale sprijinitorilor regimului; oăutall chitanţele de acum zece ani şi oele de astă-zl şi comparaţi.
Impositul personal a scăzut Intru adevăr, dară prin câte altoie s’a tnlocuit.
Impositul fonciar s a Îndoit prin zecimi de tot feiul care de la 3 sab 4 câte erab, s'ab urcat la 9, 10 şi chiar 12 tn unele localităţi.
Monopolul tutunului s'ab Îngreuiat prin urcarea preţului şi scăderea calitâtel şi a oantitătel.
Monopolul sarci s’a tndoit.
Monopolul chibriturilor s’a tnfiinlat. Patentele s'au urcat.
Timbrul si înregistrarea asemenea. Impositul asupra băuturilor spirtoase, asupra tuicei tn special, s’a urcat aşa de mult tn cât judeţele care ca al nostru trăiesc din acest venit, nu mal gândesc nici o socoteală, şi vă vedeţi siliţi să vă tăiat! livezile de prun! şi să lăsaţi paragină pământurile adăpate cu munca şi sudoarea voastră şi a moşilor voştri.
In schimbul atâtor sarcini, tn schimbul a unei puteri nemăsurată ce atl dat acestor omeni tn timp de 12 ani, ce v'ab dat ? In afară după ce fraţii ne-ab perii cu miile pe câmpiile Bulgariei, ne-am ales cu un tratat păgubitor şi ciontirea tărel. Ceva mal mult. Prin oonventia consulară care ab căutat s'o Încheie cu Germania şi pe car» numai energia noastră ab putul'o Înlătura d'o-cam-d&lâ; ab voit să se Întoarcă mal Îndărăt de cât ltegulamentui Organic şl să se facă ca procesele chiar tn-tr» români şi străini să tle judecate de consuli străini tn tara românească. Mal mare umllir» şl ruşine nu se poate.
Ab stricat convenţia comercială cu Austria tn care esportam 72 milioane producte p» an, pentru a favorisa o altă putere tn care esportam d'abia pentru opt suLe mi! franol. Ast-fel rlmătoril, vitele de tot felul, porumbul pe care ’l esportall peste graniţă şi cu care vă hrăneaţi cu familiile voastre, ab rămas fără nici o valoare şi sunteţi siliţi să desfiinţaţi toate aceste gospodării.
Guvernul dar pe de o parte vă cere necontenit, şi pe de alta vă ridică toate mijloacele de a tnde; lini lacomite sale porunci. Mal răb nu se poate.
Ce se mal vorbim de administraţie sau de justiţie? Cu prea puţine esceptiunl tn magistratură, cu nici una tu administraţie; ştim că aceste două institutiunt nu mal esistă; or mal bin» zicând esistă numai pentru a favorisa pe amicii stăpâni-rel şi a persecuta până la sărăcie, până la desfiinţare pe adversarii el.
In lucrările publice, s'ab făcut câte-va drumuri de fler de clasa II fără material mişcător, fără vagoane şi locomotive. In schimb cu un miliard cinci sute milioane eheltuitl şi cu o datorie publică care la capital se urcă la un miliard, şi la dobânda anuală la 63,000,000 esLe puţin ca să nu zic nimic. Din contra, şoselele s’ab părăsit şi desfiinţat cu totul, şi trenurile din această •ausâ circulă goale fără călători şi fără marfă.
Pentru armată se chellueşte 30,000,000 pe an, şi In acest an s'a mal cerul peste I această sumă Încă 56,000,000 credite estra- | ordinare: ştiţi scandalurile şi jafurile de la miuisterul de Resbel mărturisite detnsuşl i d-nul I. Brălianu. Ast-fel la ora de pericol vom avea o tară sleită şi o armată neputincioasă.
Fortificaţiile Bucureştilor pentru oare până astă-zl s’a cerut 16 milioane, sunt o lucrare colosală care necesileazâ vre o £00 milioane, sumă care ori ce s ar zice Întrece puterile tărel. Cu toate aceste cheltuell ne- j chibzuite şi nemăsurate căile de comuui-caliune sml părăsite şi netutretinule, localuri de scoală lipsesc pretutindeni, profesorii reb plălill sunt ameninţaţi tn demnitatea şi neatârnarea lor, funcţionarii suferă reţineri de 15 0/0 asupra micelor lor lefuri, şi preoţii de mir aşteaptă de 12 ani
o Îmbunătăţire a soartel lor tot d’a-una făgăduită şi nici o-dată Îndeplinită.
Cel l'altl cetăţeni care trăesc din averea sab din munca lor nu sunt mal fericiţi.
Proprietarii se luptă tn contra şicanelor administrative, lipsei de esport şi a scă-derel preturilor.
Comercianţii gem de greutatea agiulul ajuns 20 0 0 şi sub enormitatea taxelor vamale care fac nesigure şi nefolositoare mal ori-ce transactiune.
Teranii tn sftrşit care sunt la temelia Statului, suferă din toate aceste miseril atât şi chiar poate mal mult de cât cele-1-alte clase.
In mijlocul sărăciei generale o singură clasă de oameni prosperă, se Îmbogăţeşte. Aceştia sunt acel care adunaţi Împrejurul unul guvern fără patriotism, fără conştiinţă, fără dor de tară, fără grije de ziua de mâine; profită de toate abusurile şl risi-pile Iul pentru a întemeia propria lor stare pe ruina şi miseria obştească.
Aceşti oameni care tn timp de 12 ani ab aratat cine sunt, ce voesc, ce pot face, şi ce vor face de aci Înainte, tndrâsnesc să vă ceară Încă voturile d-voastre.
Astă-zl umilit! şi rugători pentru două zile, dar mâine trufaşi şi insolenţi pentru mal mulţi ani, el caut a vă înşela cu promisiuni ce nu le pot tine, căci numiţi de guvern el nu sunt reprcsentanlil voştri ci al guvernului. Redeşteptaţi-vă cetăţeni şi prin o mişcare bărbătească, recăpâta-ti-vă drepturile ruginite şi părăsite de a-tâtca ani. Având curagib azi, vell scăpa ani tntregl de tiranie şi de miserie. Cât pentru noi ne-am făcut datoria. Voă acum, să faceţi pe a voastră.
Al Lahovarl.
iMunm mmm
BUZEU
Citim tn îndreptarea:
D-nu Niţă Ionescu ests ales delegat tn Pleşcoiu. Sentimentele sale de opo-siţiune nu sunt un mister pentru nimeni şi alegătorul şi le exprimă In toată libertatea tn cârciuma d-lul Ju-deteanu.
In ziua de 18, d. Ionescu este luat din Casino Comercial, dus la poliţie, ţinut arestat doui ore In odaia de poprire a făcătorilor de rele şi apoi liberat după o părintească admonestaţiune a comisarului Tocilescu şi o mal părintească povăţuire a poliţaiului Fa-nake.
Bine Înţeles că nici proces-verbal nu s’a dresat, nici mal puţin s’a imputat alegătorului arestat vre un delict sab abatere.
*
* *
D. Throdor L^u a avut curagiul să se pună pe faţă tn contra administra-ţiunel şi se desvelească tn public ruşi-nelfc colectivităţel. A doua zi chiar Creditul Agricol, arbitrariceşte i-a ridicat toate vitele, cal, trăsuri, etc. de şi termenul de execuţiune a datoriei era numai la 31 Iulie. Ceva mal mult, era să-l care toată mobila din casă. însuşi Impiegaţii ab esitat Înaintea scandalului ce provocase aceasta măsură arbitrară.—D-nu Leu ’şl va plăti datoria, iar admmistraţiunea se va alege cu ruşinea.
Dacă stăpânitoril noşlri sunt siguri de popularitatea lor de ce recurg la mijloace de presiune atât de neomenoase ?
Frumos Înţeleg libertatea cel-ce se zic pe toate tonurile liberali!
♦ *
Eri, sub prefectul de Valea Câmpu lui a convocat In localul sub prefectu-rel, pe toţi primarii din comunele ce a-parţip de plasa ss, cărora le-a dat ordin ca să nu permită delegaţilor colegiului al 3 lea să intre In oraş, de cât tn ziua alegerilor şi să caute până a-tuncl al ţine pe la comuni apropiate de oraş.
lata, pentru numai ştib a călea oară, cum să respectă de marele partid naţional liberal (?) libertatea alegerilor, garantată de Rege.
PRAHOVA
Stib prefecţii, zice Democratul, nu se maisfiescd'a se arăta ca sunt agenţi electorali, de-şi sunt plătiţi pentru alte servicii de ţară. Ei umblă zi şi noapte prin comunele plâşilorşi plaiurilor după alegălori şi delegaţi, ameninţând pe unii şi făgăduind altora orl-ce ca să voteze pentru guvern. Unii din sub-pre-fecţi, cum ; cel de FilipescI şi Teleajen dorm chiar In sânii.
S'ab dat ordine prin comune primarilor ca să ţie pe delegaţi pe cheltuiala lor, care li se va plăti (Dumnezeb ştie) de stăpânire, neapărat din banii ţârei.
Poliţia a Închiriat aici, la Ploeştl, hanuri spaţioase In diferite părţ', după plăşl şi plaiuri, pentru aducerea delegaţilor, Închiderea şi ospâtarea lor a-colo.
• *
Intre cetăţenii loviţi de bătăuşii gu- , vernului la întrunirea colectiviştilor din sala Liceului, Joul seara, a mai fost
bătut şi d. Radu Stănescu, de către sub comisarul poliţienesc C. Seorţeanu.
Un băiat a fost bătut mal mult tn a-ceiaşl sală, care se afli tn zăcere.
George loniţă Ţuican (pescar) alegător, a fost ridicat fără vre-un mandat judecătoresc, după piaţă, Vineri după Întrunirea colectivistă de la Licefi, de 1 câtre sub comisarul C. Seorţeanu şi Zo-| lofluoiu şi ţinut sub arest la Poliţie mai ( multe ore, până ce şeful poliţiei viind şi cercetându’l pentru cea fost la Întrunirea electorală, l'a liberat.
losif Nicolae, proprietar alegător la colegiul II din sub. st. George-Nob Sâmbătă 16 curent, viind la brutăria d Iul Zamflrescu sâ’şl cumpere pâne, a fost năpădit de bătăuşii: Nicolae Maxin măcelar, şi Ghiţă Giambaşu, l’ab bătut fiind că e din oposiţie şi l’ab dat sergentului de zi loniţă, fost birjar, cel care l'a dus la Poliţie.
Bătăuşii spun după cele ce li se vorbeşte de la comitetul lor, ca guvernul a pus la mijlocul pentru cheltuelile alegerilor, din bani Vistieriei ţărel, doui milioane franc1, dar ei nu’şl dab socoteala că tot el ti plătesc prin imposite şi monopoluri.
Unul din bătăuşii, anume Ghiţă George Pricepe, perzându'şi căciula, tn seara de Joul a adunărel colectiviştilor cu bătăi de la Liceb, a pretins a '1 se plăti şi căc ula şi a fost trimis a doua zi la casierul primăriei cel care ’l-a numărat 28 lei, pentru cuvântul că era de astrahan. Cu aceşti bani s’a pus apoi pe băulură.
Dumitrache Nae, lucrător brular, a declarat că a fost plătit de a luat parte Intre bătăuşii din sala Liceului.
ARGESU
Azi un cetăţean din oraşul nostru, zice «Luptătorul» din Piteşti, intrând tntr’o prăvălie pe Calea Craiovel, a găsit a-colo pe un nenorocit beat anume Iancu Nastasie, cu o bâtă In mână, scurtă şi groasă, cu chiotoare la capul cel subţire, spre a o ţine lipită de mână, cu care ameninţa pe toţi cu moarteşi peire, căci 'I este timpul.
După câte-va Îmbrânceli cetăţeanul reuşi a’I smulge acest instrument al convingerilor colectiviste, al libertăţei alegerilor şi al popularităţii roşii, al stimei ce se poartă promisiunilor M. S. Regele, la poalele Floriclii, mârturi-sindu-ne că bătăuşul a declarat că bale pe 5 lei pe zi; dar sunt şi alţii, cu câte 10 lei diurnă.
Cine doreşte a’l vedea, n'are de cât a trece pe la Clubul opoziţiunel In orl-ce zi, şi punem acest ghiodânac la dispo ziţie a'l vedea, chiar acei, care mal pot avea o iluzie despre libertatea, fraternitatea şi egalitatea patruşioptiştilor roşii.
Halal de libertate de alegeri; halal de popularitate roşie; să fie de capul lor. Se vede că aceasta e marfa cea nouă a-dusă de la Bucuresci. D. Brătianu Ion, Dimancea şi compania ab vo t să arate cât de scump sunt libertăţile In leagănul, unde primul s’a născut, crescut şi a fost iubit, dar unde a pripăşit pe secundul ca să plătească cu bâte piteşle-nilor, dragostea ce’i păstra odinioară. Mare păcat e nerecunoştinţa.
DOI JIU
Cetăţeni Craiovent !
In momentul acesta d-na Theodorini, după cele petrecute la Întrunirea de la 15 trecut, ne vesteşte prin o scrisoare că nu mal poate să ne dea teatrul d-sale pentru măine seară 22 curent.
De ce ?
I-am garantat d-nei Theodorini că nici o pagubă nu va suferi şi că noi vom face o poliţie eficace la intrare, neprimind năuntru de cât pe persoanele cari vor prezenta la uşă carta de invitare. Atunci de ce, ?
Porecliţii liberall-naţionall; cari solicită voturile voastre la deputăţie, aceşti nemernici al căror nume ne e silă sâ'l mal scriem, împreună cu poliţia ab u-neltit şi ab ameninţat cu desordinl grave şi ab lăsat să se Înţeleagă că nu e-Sită chiar să producă o esplozie de la maşina electrica, dacă Întrunirea se va ţine.
Nu ştim ce accent de indignare să scoatem din piepturile noastre, nu ştim cu ce vorbe să Înfierăm aceste infamii.
Dar nu, Cetăţeni Craiovenl, Întrunirea tot se va ţine şi se va ţine In Sala Băilor şi rugăm pe toţi cel Invitaţi să vină, mâine Vineri 22 curent, oreie 2 p. m. cu biletele ce ab primit.
Rugăm pe toţi alegătorii şi cetăţenii demni să fugă de la Întrunirea poliţienească, din sala lănci, unde nu vor auzi de cât minciuni şi declamaţii neruşinate şi să vină la Sala Băilor.
Comitetul opoziţii
IAŞI
Ni se telegrafiazâ din laşi:
A patra întrunire a opoziţiei Ieşene a avut loc. Vastul salon al otelului Traian, plin de lume. Ti aerul Alexandru Cuzn, debutant pe scena politică a răpit aplausele entusiaste ale numersuului auditor. S’au succedat la tribună, bătrânul profesor Di-mitrie Lăzârescu, Dimitrie Alexan-drescu, Nicu Sakelari, care s’a des-istat de candidatura sa tn favoarea opoziţiuneî. Bătrânii luptători Nicu Aslan, Alexandru Holbau, Mârzescu, au stigmatisat regimul în aplause Îndelung repeţite. Amănunte prin ziarul Rezisletiţa.
Emil Mavrocordat.
CANDIDATURA
! D-LUI LASCAR GATARGIU
Posta din Galaţi aduce următorul apel adresat de comitetul opoziţiei alegătorilor :
Către alegătorii colegiului I U de Covurlui.
Astă zi 23 Ianuarie alegătorii colegiului I din judeţul nostru ca şi din toată l’ara sunt chemaţi a alege pe repre-sentanţii lor tn Cameră.
Oposiţia-unită din Galaţi susţine ca candidaţii la acest colegib pe ilustrul nostru conjudeţian d. Lascar E.Catargi, fost locotenent domnesc la 1866, fost prim ministru şi unul dia leaderil o-posiţiunet; şi pe d. VirgiliuG. Poenaru, fost avocat al statului pe lângă Curtea de apel din Galaţi şi unul din cel mat distinşi membrii al baroului nostru.
Candidaţii guvernamentali sunt d-n l M. Cogâlniceanu şi G. Fulger.
Intre unii şi alţii alegerea nu e greb de făcut. Ai noştri! represintă protestarea cea mal energică contra calicirel şi corupţiunel Ţărel In general şi a Galaţilor In special, săvârşită de către regimul colectivist; al guvernului represintă imoralitatea şi jaful public, aprobarea tuturor mişelielor comise de regimul actual şi a loviturilor de care a fost isbit nefericitul nostru oraş.
Al noştril represintă probitatea cea mal incarnată din viaţa publică şi privata chiar ; al guvernului sunt compromişi prin acte necinstite şi imorale.
Ai noştril represintă consecinţa In principii; al guvernului îşi schimba o-pini le de azi până mâine, ca femeele de uliţă bărbaţii, pentru interese meschine de burta.
Ai noştril tn fine ab legături seculare de familie şi interese cu acest judeţ; al guvernului, cel puţin cel mal însemnat dintre el, n’are nici tn clin nici tu mânecă cu noi.
Intre unii şi între alţii, alegeţi cetăţeni gâlaţenl.
Nu uitaţi Insă la această alegere numele vostru, devenit astă zi european, de cetăţeni bravi şi independenţi , nu uitaţi mal ales durerile şi isbiturile morale şi materiale ce aţi suferit de la regimul actual, dureri, cari se vor a-grava şi mal mult, dacă veţi vota pentru candidaţii guvernamentali.
CANDIDAŢII OPOZIŢIEI
LA
COLEGIUL Liu DE PUTNA
D-nil Gheorghe Apostoleanu, Laiar Nicu-lescu si N. Chirii Saveanu aO adresat alegătorilor colegiului I-ib de deputaţi din judeţul Putna şi oraşul Focşani, un manifest, tn care dupe ce expun starea jalnică a trebilor publice sfărşesc prin următorul călduros apel;
Pentru resolvarea acestor Gestiuni capitale de respândirea luminelor tn popor şi de o micşorare şi justă aşezare a impozitelor, sub-scrişil suntem Încredinţaţi, vă presintft toate garanţiile, dânşii ne având nimic a ambiţiona de la or-ce guvern, afară doară de o ade-veratâ justiţie şi nepărtinitoare admi-nistraţiune. De sigur că vom putea fi controlatorii actelor guvernului tn mod sever dar imparţial.
Nu alergăm dupe funcţiuni publice; nu avem dar nici o umbră de interes, ca cei cu merite se nu fie Investiţi cu dânsele, şi prin urmare nici interesaţi la Înmulţirea lor, plaga teribilă a ţărel.
Nu suntem alergători dupe întreprinderile publice. Deci, avem toate motivele de a cumpăni bine utilitatea lor, şi preţul ce trebue acordat, iar nu a merge înainte cu risipele din trecut.
Nu suntem doritori de luare de moşii In arendă de la Stat; deci, nu avem nici un interes de a Impedica vânzarea domeniilor, (afară de păduri) în mici loturi spre a se Înmulţi agricultorii j
|
proprietari, baza Statului, şi mijlocul puternic de a preîntâmpina ideile sur-pfttoare proprietăţel şi familiei.
Dorim deslânţuirea comerţului, el fiind agentul cel mal puternic pentru Îndestularea tuturor necesităţilor, el fiind factorul cel mal energic în respândirea avuţiilor tn toate unghiurile ţârei, şi prin aceasta a pune pe fie care cetăţean In neatârnare de agenţii ocâr-muirel.
In numele acestor principii, sincer liberale şi ca ast-fel conservatoare familiei şi proprietăţel, facem un călduros apel la voturile d-v.
CANDIDAŢII OPOSITIUNEI
DIX BUZEU
Comitetul electoral al Oposiţiune! s’a adunat tn seara de 19 Ianuarie, şi după scrutinele făcute, a proclamat următoarele candidaturi:
Col. I D. Constantin Roranescu „ Alexandru Pacleanu „ Alexandru Marghiloman Col.II. D. Ion Duinitriad „ Xne G. Statescu
Comitetul face un apel călduros la a-legătorl, ca toţi fără şovăire şi or care ar fi sentimentele sab preferenţele lor personale, se voteaze pe cetăţenii de mal sus.
Numai printr’o adâncă unire, numai printr’o disciplină absolută, toţi cel cari din convincţiune doresc schimbarea regimului de azi vor putea libera judeţul nostru şi concura la regeneraţiunea patriei.
presidentul comitetului SteFan Xlcolau.
A 2“ EDITIUNE
IN FORMAŢIUNI
PRINTU G. B1BESCU
SI
„L'ETOILE ROUMAINE"
Iubite Principe,
Ne-am dus eri 21 Ianuarie (2 Fe-brarie) din partea voastră la redacţia ziarului L'Etoile Roumaine. Iată deola-raţia In scris ce ne a făcut d-nu Sku-pierwski :
In urma cererei d-lor General Arion şi Al. C. Catargiu,care s’au înfăţişat la biuroul meu din partea d-lui G. Bibescu declar că ziarul L’Etoile Hounialne nu are nici un «comitet de redacţie;• că unicul redactor responsabil de tot ce se publică tn acest ziar este sub semnatul redactor şef; mai declar încă, că printre redactorii ziarului L'Etoile Kou-niaine nu se află nici un Rotnân.
1. Skiipienslii.
Bucureşti, 21 Ianuarie (î Februarie) 1888.
Iu urma acestei declaraţii, am cerut In numele vostru d-lut Skupiewski, o reparaţie prin arme pentru articolu injurios apărut In L'Etoile Roumaine, şi ’l am invitat să ne pue tn raport cu doui din amicii săi.
Am aşteptat pe martorii d-lui Skupiewski până azi Vineri la ora unu dupe amiazi, când d-nil Colonel Algiu şi V. Lascar s’ab înfăţişat din parte-t Alăturam pe lângă aceasta procesul-verbal Încheiat între martori.
Primiţi, iubite principe, expresiunea simţimintelor noastre cele mai prieteneşti.
General Arion, Al. Catargiu.
Bucureşti, 22 Ianuarie (j Februarie) 1888.
PROCES-VERBAL
Noi sub-semnaţil martori al Prinţului G. Bibescu şi al d-lui Scupiew9ki, tntru-nindu-ne astă-zl 22 Ianuarie 1888, am recunoscut cu toţii, că insulta făcută Prinţului Bibescu prin articolele publicate tn ziarul «l’Eloile Roumaine», este gravă şi că este loc a se da deplină satisfacţiune Prinţului Bibescu prin arme.
D-nil martori al prinţului Bibescu tn calitate de parte insultată, având dreptul a fixa armele şi condiţiunile duelului, aâ propus spada, certnd ca lupta se continue până când unul din adversari rănit, va declara însuşi, că din aceasta cauză nu mal poate continua şi după ce arătarea se va (1 confirmat şi de medicul present. D-nil martori aid-lui Scupiewski declară, că clientul d-lor este gala a da deplină satisfacţiune prinţului Bibescu, având Insă mâna dreaptăeslropiatâ, nu se poate bale cu spada şi conform dreptului ce i acorda codul duelului, propune pistolul, tn cazul de faţă nefiind nici lovitur- nici răniri, singurele cazuri tn care se poate impune spada chiar celor ce nu sunt tn stare a o mânui.
La aceasta martorii Prinţului Bibescu 0-biectează, că pe câtă vreme d. Scupiewski poate a se servi cu condeiul, după cum au constatat-o cănd d-sa a fâcul tn scris declaraţiunea de eri, este de mirare se nu poată ţine şi spada ; că regulele codului duelului recunosc categoric, că acel oe insulta nu se poate prevala de o asemenea infirmitate, chiar dacă ar fi chior, fără mână saO fără picior; cu toate acestea fac şi această concesiune ; admit egalitatea condiţiunilor şi propun că lupta să aibă loc cu mâna stângă, ştiindu-se şi a-flrmându-se de martori, că nici unul din adversari nu sunt stângaci, că tn fine, zic martorii Prinţului Bibescu, dacă d. Scupiewski este tmpedicat a mânui spada se poate admite sabia, că tn orl-ce caz insulta fiind gravă, tntîlnirea nu se poate termina fără ca unul dia adversari să fie pus tn ueputinţâ de a mal lupta (hors de combat).
Martorii d-lut Scupiewski replicând»
www.dacoromanica.ro
EPOCA 24 IANUARIE
aQ invocat din noO regulele codului duelului care le dă drept a refusa spada, ne-flind vorba, In caîu de faţă, decât de o simpla insulţi, declarând eâ nu primesc nici o concesiune, fiind gata a da reparaţiune pe deplin, adaogă ci nu pot primii spada ca mâna stâugă , codul duelului neprevăzând o asemenea lupta şi dând dreptul In cazul de infirmităţi a se alege pistolul In locul spadei. De asemenea declară, ci nu pot priimi nici sabia, de oare-ce infirmitatea de care suferi clientul d-lor este de aşa naturi ci l pune In imposibilitate de a lupta fie cu spada fie cu sabia. In cea ce priveşte alegaţiunea d-lor martori al Prinţului Bi-bescu, ci d. Scupiewski poate tine condeiul şi nu spada, lucrul nu este surprinzător una ne fiind consecumţa celeil-alte.
D-nil martori al Prinţului Bibescu dupe toate concesiunile făcute, renunţând chiar la dreptul de a alege armele priimesc şi pistolul ta conditiunile următoare:
1.	Adversari la 25 paşi putând Înainta fie-care cinci paşi;
2.	tragerea dupe voe ;
3.	pistolul ghintuit şi cu ţelCi.
D-nil martori al d-lul Scupiewski nu găsesc aceste conditiunl tn raport cu gravitatea insultei şi propun tragerea dupe comandă la 25 paşi fără înaintare.
D-nil martori al Prinţului Bibescu tari de dreptul insultatului a fixa conditiunile luotel nu pot admite aceasta.
In urma acestei declaratiunl d-nil martori al d-lul Scupiewski ne putându-se pune de acord cu acel al Prinţului Bibescu asupra conditiunilor duelului, declar ci se retrag. D-nil martori al Prinţului Bibescu tinuri atunci a se recunoaşte, ci tn presen ta altor martori ald-lul Scupiewski, d-lor vor pune cestiunea din nod tn toata întregimea el.
Martori Prinţului Bibescu:
lîpurral Arion, AI. C. Catarglu Martori d-lul Scupiewski:
Colonel Algiu, V. Latcar.
Ni se telegrafiază din Caracal:
Toţi sub-prefeoţii concentraţi In curtea localului alegerilor; administratorul creditului agricol ingerează, ameninţând pe alegetorii datori; diferiţi funcţionari se află [pe strade şi tn curte i localului alegerei; promisiunea Majestâţeî Sale este călcată tn picioare, ne facem o datorie a a-duce acestea la cunoştinţa ţerei.
IV. Giuvara, Ang-eliau.
Marele ziar englez «Times» publică următoarea telegrama cu data de 31 Ianuarie :
Alegerile tn România încep Sâmbăta viitoare, şi ziarele de opoziţie sunt pline de scrisori şi telegrame, conţinând plângeri contra modului violent în care funcţionarii guvernului s’au amestecat tn lupta electorală. E de regretatei d. Brătianu, nu arată aceiaşi moderaţiune şi a-ceiaşi prudenţa In afacerile interne ca tn cele externe, căci modul cu care conduce aceste alegeri generale, va acumula resentimente de care Regele şi dinastia vor avea se sufere tn viitor. La Graiova, unde sunt candidaţi mai mulţi membrii cunoscuţi ai opoziţiei, o întrunire publică de aproape o mie de partisani ai lor, a fost întreruptă de o bandă de oameni ai poliţiei.
Gând alegetorii au vrut se dea pe aceşti oameni afară, comisarul pre-sent a dat ordin se vie ajutoare ca se 'i proteagă şi Întrunirea a sfîrşit prin a fi împrăştiată In desordine. In stradă numeroşi bătăuşi sub protecţia poliţiei, s’au repezit asupra ea n-didaţilor, care au scap&t ca prin minune. Un om atăcat din greşeală a fost pe jumătate omorît.
Pentru a se da o aparenţă de !e-
f;alitate şi de imparţialitate alegeri-or, Regele primeşte deputaţiuni ale diferitelor comitete de opoziţie, care, Ii presintă plângeri contra nelegiui rilor oficioase. Din nenorocire aceste plângeri nu au nici un resultat D. Bratianu a declarat că ’şi rade mustaţa, dacă unii din şefii opoziţiei vor fi aleşi; şi pare a fi pierdut cu totul capul, din cauza dorinţei d’aşi conserva mustaţa.
România publici următoarea informaţie pe care o reproducem :
Mai mulţi alegători din colegiul I s’au prezintat erî la primărie spre a ’şi lua cărţile. Gâutendu-se în carnetele respective, s’a găsit eâ au fost luate de alte persoane acele cărţi, iscălind de primirea lor.
Gerându-se duplicate, primăria le a refuzat, de şi legea electorală o obligă a le da.
Denunţăm M. S. Regelui şi aceste fapte, spre a se convinge ce fel de alegeri libere avem.
LIBERTATEA ALEGERILOR
Azi d. avocat Al. Ulubeanu eşind din localul unde se fac alegerile de la Lu-cacf, a fost acostat de unul din feciori Clubului Unirea, care l'afl rugat să’l scape, căci e urmărit de o ceată de bătăuşi cari vreau să'l omoare.
D. Ulubeanu 'I a respuns ca să’l urmeze până ce o găsi o birje.
La o distanţa de 20 , 30 paşi, pe str. Lucaci, Întâlnind o saniese sui Intr’Insa când, de o dată ’şl vede|sania înconjurata de bătăuşi, cari ţineai! hăţurile cailor, şi voiai! să smulgă pe fecior din sanie, sub cuvlnt ca'i a înjurat. Gu toate protestările d-lui Ulubeănu, birjarul a-meninţat de bătăuşi a trebuit să mâne spre secţia din str. Olteni.
La coiţul stradel, tocmai in faţa localului de alegeri, d. Ulubeanu sărind din sanie, a fost înconjurat şi târlt de altă ceată de bătăuşi, la secţia din Olteni,
unde comisarul ce’l urnnse dimpreună cu bătăuşi i-a făcut o percheziţie luân-du’i bani hârtiile şi alte obiecte ce avea.
In urma acestei infamii d. Ulubeanu este deţinut până la sosirea d-lul procuror Sfetescu, care dupe ce a făcut cuvenita cercetare l’a pus în libertate, facându i tot-de-o dată scuzele sale a-supra meprisei ce s’a întâmplat.
Gât despre nenorocitul slujitor de la Clubul Unirea nu se ştie ce s’a făcut cu dânsul fiind dus la altâ secţie, de şi faptul i e petrecuse tot în reionul a-celeaşl secţii.
Noi nu mai protestăm contra infa-mielor ce se comit, tot ce putem spune Insă, e că o să vie vremea resplatel.
Starea tn permanent a inspectorilor de poliţie pe la localurile de alegere aâ indignat multă lume.
| Aşa la localul de la Cuibu cu barză d. M işceleanu a fost Înlocuit peue ce a luat dejunul cu inspectorul Ch ris lese u.
lata acum care e meştegul cari ’l faceau aceşti d-ni :
C-lor primeau pe alegetorii din mâna comisarilor, cărora apoi dupe ce votau le faceru perchisiţie de biletele ce le aveau. Bine înţeles, acesta o fac iau asupra alegătorilor Îmbrăcaţi in paltalonî creţi şi asupra bieţilor funcţionari.
încă un mic detaliu tot de la a-ceastâ secţie :
Un bătăuş ce cunoştea pe unul din amicii noştri, vezendu’l că stă tn curtea localului do vot i-a zis;
«Da bine d-le X ce mai stai pe aci, înţeleg se ştab eâ că n’arn ce ’ml face capului, dar d-ta care nu eşti silit se stai aci ?»	|
-®B-
Un numer colosal de funcţionari ce votez tn provincie 8U fost porniţi astâ-noapte cu trenul do 11 ore, cu bilete de liber p? rcurs de a le pre-fectureî poliţiei.
Din cauza alegerilor,Curţile de apel ’şi au amânai toate procesele ce le aveau pe ziua do 23, 24 şi 25 pâne 1 Marţea viitoare.
Slolojan marele neruşinat, zice Apărarea din Graiova, mar. le pungaş al vremilor noastre, po fie care zi mănâncă ocări de la lume şi tot nu se Învaţă minte.
Mai alaltă-ieri tn Camera advocaţilor de la Curte, d. Mihail Stâtescu, între alte vorba crude ce’i u aruncat In obraz, a mai spus că acum patru ani, dupe ce Graioveniî ’i a dat cu piciorul tn spate, d. Stolojan s’a repezit la Bucureşti şi a plătit lui Radu Mihai 12 mii lei ca se ’1 facă Deputat. Aşa trebuo se fie, căci d. Sto-lojan a tăcut!...
DEPESI TELEGRAFICE
AGI 1\TIA HAVAS
Londra, 4 Februarie.- Ziarele englezeşti sunt unanime a considera publicarea tratatului do alianţă uustro-german ca un avertisment sever adresat Rusiei. Ele recunosc gravitatea si-tuaţiunil; căci spun ele, Rusia modificând politica sa, ar pârta acum că ar ceda ameninţării.
lilipopoli,4 Februarie.—O primire călduroasă s’a făcut prinţului de la Sliv-no până le Burgas. Prinţul va fi astă seara la lamboli, mâine la Filipopoli şi Luni In Sofia.
Sofia, 4 Februarie.—Contrarii! ştirilor primite dinConstantinopol. D.Mad-gart ff, şef al partidului Zankovist se tiflă lot la Andrianopol.
Solia, 4 Frbruai ie.—Ştirea că lntor-cându-se la Sofia, prinţul ar fi proclamat Rege al Bulgariei este desminţita In mod oficial şi di elarata contraria programei gevernulut.
A 3* EDITIUNE
l’rimim urmăl oarele telegrame:
tosani, 5 ore.
In toată plasa Seratului, poliţaiul Barbu, trimis tu misie extraordinară şi extra-legala, a mers din comună tn comuna, şi cu ajutorai primarilor şi miliţienilor, a refuzat certificate delegaţilor bănuiţi, a retras pe acele eliberate In comuna BurdujenI; primarul desti-tuil pentru că s’a refuzat la acest a-bus. Teroare în oraş, teroare în sate.
Ion G. Mielescu.
Botoşani, 5 ore 40-
In faţa sfilel de alegere administra-ţiunea a organizat o cameră de control unde toţi alegătorii sunt siliţi dupe vot să arate buletinele opoziţiei şi a justifici ast-fel că au votai candidaţii guvernului. Un alegător mal In legături cu mine a fost dus de poliţaiul Placa şi agenţii Iul, de lângă mine sus In cabinetul prefectului. Numai oamenii sta-pml pe voinţa lor pot vota.
Ion Mielescu
* •
Craiova, 6 ore 20.
Sub-prefectul de la Kalafat a venit dupe alegători şi îi ţine de scurt.
ALEGERILE (MEI.Illll Ml
Olt
Votanţi 171.
V. Jorj colectivist	135	ales.
Vizulea colectivist	134	ales.
Colibâşeanu opoziţie	29
Al. Greceanu opoziţie	27
Faloiu
Votanţi 93.
Al. Şendrea colec.	65	ales.
Ion M. Kogâlniceanu colec. 64 ales. Pivniceru opoziţiune	31
Teleman opoziţie	25
Musoel
Votanţi 124
ProtopopescuRoşeanu col. 75 ales. Dobrovici colectivist	74 ales.
N. Kretzulescu opoz.	49
I.	A. Ghiha opoziţie.	40
Părăianu	11
R-Sarat.
Votanţi
A). A. Plăgi no colact.	106 ales.
A Popescu colectivist	98 ales.
N. Fleva opoziţie	71
Mărgăritescu	57
Cel din plasa Ocolului nu părăseşte de loc sala alegerilor şi ingerează făţişi. Mâine la colegiul II sunt temeri de scandaluri din partea bătăuşilor.
Peruianu.
• *
Rraila, 9 ore 30.
llajorilale silrobitoare. Succes nebun. Fleva, Blaramberg duşi în triumf'. Mii de cetatenl eutre-era stradele cu facle sl muzica.
N. FILIPESCO
Brăila, 9 ore 50 m.
Bncalbaşa şi Miile punendu’şi candidaturile la colegiele II şi III ca redactori ai Luptei tn eontra oposiţiu-nel pe când Panu este susţinut la Iaşi de oposiţie, partisanii lui Panu au tegrafiat următoarele :
Declarăm în numele Iul Panu şi al grupului săli că susţinem numai candidaţii opoziţiunel unite şi nici o candidatură isolată.
Autorizăm publicarea.
Semnaţi .* Grigorovicl, Macry, Mici eseu.
N. FIlipescu.
*
Azi d. Moruzi a chemat la poliţie pe trei comisari cărora le a ţinut următorul discurs :
«Sunt nemulţumit de d-v. dacă şi la cele alte colegii ve veţi purta astfel ve voiu destitui».
Nenorociţii au plecat cu coada între picioare.
X
Astă seară la ora 8 şi 1/2 d. Dem. Moruzi a fost la Palat unde a fost primit de M. S. Regele.
X
Citim In Unirea :
Ni se comunică din câte-va comune ale judeţului Ilfov că, pe a-colo, a produs nemulţumire punerea candidaturel d lui N Xenopol la col. 111 de Ilfov.
Aceasta nu ne miră; ne-ar fi mirat tocmai contrariul, căci combatere mai meritată de cât a candidaturel d-lui Xenopol Nicunu poate fi alta.
Se mai vorbeşte prin comune încă de doui candidaţi, care ar fi visitat comunele şi s’au pus in comunicare cu alegetorii
Aceştia sunt d-nii Mânescu fost judecător de instrucţiune la Ilfov şi d. Eniu D. Bâlteauu, fost revisor şcolar In acest judeţ, acum director al revistei didactice «Lumina pentru toţi».
Intre aceşti trei candidaţi va fi lupta.
X
La coloarea de Albastru s’a constatat prin proces verbal cum că un bătăuş s’a presentat cu o carte a d-lui Profirescu (Dem) un bătrân bolnav şi orb.
Ge e şi mai grav e că s’a constatat asemenea că pe carta de alegător se afla pus la versta 29 ani.
Aşa dar primăria e părtaşe la acest falş.
X
Rugăm pe toţi cetiţenii ce vor fi suferit bătăi şi arest»r;, cu ocazia a-legerilor, se se adreseze la ziarul nostru, pentru a se şti şi a se putea aduce la cunoştinţa tutulor cum guvernul a respectat şi respectă parola de onoare a Regelui.
X
La biuroul de la Verde sa făcut o contestară pe motivul că d-nul C.
P. Robescu a făcut votul unui alegător care a declarat că nici n’a fost în camera secretă.
X
Am avut azi în mâinele noastre un mandat de arestare lansat con- j tra d-lui Staicovici in care se zice
«condemnat pentru actul de insolvabilitate» (?).
Se ştie că d-nul Staicovici a fost 1 şi este prigonit groaznic de poliţia d-lui Moruzi.
Suceava	
Votanţi 75	
P. Borş, colect.	42 ales
V. Gheorghian, colect.	46 ales
Sl Iacovache, opoz.	23
A. Vali	23
Gregoriadi Bonaki	9
Teouoi
Votanţi 112
E. Strâtescn, colectivist	105	ales
Papadopolu Calimaki	104	ales
Roman
Votanţi...
Ion AgaricI, colecitivist	64	ales
A. Vizanti, colectivist	61	ales
Eug. N. Ionescu, oposant	39
Ariton Goilav, oposant	33
Ialomiţa Votanţi 191
Ion Poenaru-Bordea, op. 103 ales
Colonel Filitis, oposant ) 88 . . Const. Loca, colectivist ) 84 DalotaJ-V. Maniu	19
Gorj
Votanţi 188
Dimancea colect.	129 ales
Gener. Câlinescu colect. 122 ales D. Bratiann opoz.	59
A. Bericeanu opoz.	49
Covurlui
Votanţt 222
Lascar Calargiu opoz.	138 ales
M. Kogălniceaou colect.	125 ales
Fulger, colect.	68
V. Poenaru opoz.	57
Hagi Nicolae colect.	46
Nica, opoz.	10
Dâmbovitza
Votanţi 237
C. Politimos colect. Corn. Manolescu colect. Răceanu opoz. Corbescu colect. General Florescu, opoz-	124 al es 119 ales 113 68 42
Romanati	
Votanţi 199 Poroineaanu, colect. N. R. Locusteanu, colect. D. Popescu, opoz. D. Gezianu, opoz.	106 ales 96 ales 88 68
T utova	
Votanţi 149 I A. Sturdza, colect. Th. Ioan, colect.	77	ales 78	ales
Vulpe, opoz. )
Epureanu, colect. ) ba ola8lu Epureanu, opoz.	64
Gâlcă, opoz.	65
Vaslui
Votanţi 102
I». Carp, opoz.	55	ales
Col. Rosetti, colect.) u0i_f D. Donici, opoz. ţ balot’ 46
D.	Stati, opoz.	30
Baoau
Votanţi 185
General Lecca, colect.	157 ales
A. Vidraşcu, colect,	145 ales
Al. Vilner, colect.	136 ales
T.	Rafaila, opoz.	50
N. Broşteana, opoz.	25
Prahova Votanţi 275
C. Fncscu, opoz.	155 ales
I). Ilratianu, opoz.	136 ales
T. Grigorescu, opoz.	133 ales
R.	Stanian, colect.	127
G.	Ionescu, colect.	110
G.	Cantilli, colect.	92
Vlasca
Votanţi 193
I. IV. Fahovarl, opoz.	114 ales
Pariano, opoz. 1	84
Gristopulo, colect. [balot 93
R.	Ştefânescu colect.) 91
Qi'aila.
Votanţi
IV. Blaramberg opoz. 127 ales.
IV.	Fleva opozant	121	ales.
V.	Maniu colectivist 79
Campiniu colectivist 77 Vericeanu independ.	18
Buzeu.
Votanţi 333.
Al. Marghiloman opoz. 193 ales. Constantinescu colectivist 188 ales. Gazotti colectivist	169	ales.
Plcleanu opozant	160
Borănescu opozant	152
Bosie colectivist.	126
Botoşani
Votanţi 139
Urzică colect.	73	ales
A. EnacovicI opoz. ) balot. 65 Boldur Epur. colect.)	63
Th. Pisoski colect.	58
I.	Ciolac opoz.	49
Hermeziu opoz.	59
Gheleme colect.	27
Iaşi
Votanţi
I. IVegxmzzi opoz.	141 ales
C. Corjescu opoz.	134 ales
N. Gane colect.	134	ales
V. Gheorghian colect-)bal. 127
E.	Mavrocordat opoz.)	126.
Vâlcea
Votanţi 243
G.	Disescu, colect.	168	ales
Măldarescu »	167	ales
Alexandru Lahovary opoz. 73
G.	Fărcaşanu opoz.	52
Ilfov
Eată resultatele cunoscute la 10 şi jum. din patru secţiuni; lipsind coloarea de verde :
General Mânu, opoz.	433
Dimitrie Bratianu, opoz.	433
G.	Vernescu, opoz.	385
Pache Protopopescu, opoz, 410
G.	C. Arion, opoz.	351
Eug. Stâtescu, colect.	575
Râducanu Ion, colect.	468
C, F. Robescu, colect.	495
C. Nacu, colect.	572
Câmpineanu, colect.	593
A 4 EDITIUNE
Votanţi 190 Col. N.Bibescu colect.	117 ales	Teleormau	
Eug. Stâtescu colect.	96	Votanţi 196	
Dorohoi		Gr. T. Brătianu colect.	104 ales
		Dr. Galendero colect.	97
Votanţi 9z		P. Danielescu colect. '	94
Cortazzi colect.	55 ales	General Mânu oposant	balot. 94
1. N. Pilat colect.	55 ales	Gr. Peucescu oposant	1 93
Th. Calimach opoz...	33	G. Vernescu oposant	78
G. Stroicl opoz.	33	Furculescu independent	6
Argeş		Lipseşte; DoljiQ,Mehedinţi, Putna.	
ULTIMA ORA
AGENŢIA HAVAS
V’lena, 4 Februarie. — Ziarele sunt unanime a constata înalta însemnătate a publicării făcută de «Wiener Abend-post», precum şi tendinţele exclusiv defensive ale alianţei.
«Fremdenblatt» zice că urmează din textul publicat că durata tratatului e pe deplin asigurată şi că va servi de bată exclusivă politicei Austro-Ungariel în timpul de laţft şi In viitor. Guvernele prin această publicare, aii voit să pună capăt unor acuzaţiuni neîntemeiate şi să liniştească spiritele. Trebue a spera că acest demers extraordinar va atinge pretutindeni scopul ţintit.
«Presa» şi «Extrablatt» văd In această publicare un mijloc eficace dea menţine pacea.
«Noua Presă Liberă» se teme că a-ceasta publicare nu va schimba nimic In mersul politic.
Cel doi «Tagblatt» şi «Wiener Altge-meine Zeitung» o consideră ca o înştiinţare la adresa Rusiei de a se opri în calea In care această putere a intrat.
Berlin, 4 Februarie.—Ziarele vorbind de publicaţiunea de erî, relevează caracterul el eminamente paşnic. Ele spun că această publicaţiune trebue să reasigure la Paris şi la St. Petersburg, dacă Intr’adevăr ar fi acolo vr’o Îndoială asupra natural paşnice a alianţei, şi că In acelaşi timp ea implică o Înştiinţare la adresa or căruia care ar voi să turbure pacea.
Solia, 4 Februarie.—Erî prinţul a părăsit Burgas la miezul nopţel şi a sosit azi dimineaţă la lamboli. Pretutindenia fost primit cu manifestări simpatice. Sosirea prinţului la Sofia e amânată probabil până Miercuri.
BUN Sl NU SCUMP
f IMl FABRICA DE CONSERVE NAŢIONALE
Fondată la anul <879 sub firma
C. T. CHRISTOFOR
„LA MARINAR«•
Calea Victoriei, No. 100, vi*-â-vis.de Cişmeaua Roşie sub Jockey-Clubl
Pentru concurenţă se vinde cutiile mal mari ca ale altor fabricanţi cu 30 la sută mal eftin :
o
s
=
e
Mazăre boabe extra Fasole fină .	.
Bame .... Pătlăgele vinete. Dovlecei .	.	.
Tarhon .	.	.
Ghiveciu .	.	.
Ardeiu gras .	.
Ciuperci . .	.
Sparanghel, cutia
VINURI DE MASA ALESE
Conservate de mine in propriele mele pivniţe
Viu negru de Xiicoreatl vechi de 4 uni Litru fr. 1.
Vin ulb de Dragaxianl vechi de 4 Sal Litru fr. â.
S.2 h
ti © ?
0 0
S 13 c P
O U
2.50
541
Cu stima C. T. ( UKISIOFOB
DOCTORUL
P. J. STOJENESCU
De la facultatea de medicina din Paris, dă con9ultaţiunI de maladii interne şi ve-neriene, In toate zilele de la 3 până la 5 p. m. Pentru săraci consultaţiile sunt gratis.
6t0	Strada St. Gheorghe noQ 20.
ŢUICA DE CERESIANU
DIN ANUL 1880
La magazinul de coloniale
N. I0ANID & CT°
Bucureşti, Strada Lipscani, 3. Bucureşti
BUTELIA OE I LITRU, LEI 2.
602
www.dacoromanica.ro
EPOCA — 24 IANUARIE
CASA DE SCRIMB
I. Dl. F E R HI 0
Strada Lipscani, Xo, 27
Cumpen si vinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi
Cursul Bucureşti
?3 Ianuarie 1888
Cump. Vend.
5 0/0 Renta amortisabila
5	0/0 Renta perpetua
6	0/0 Oblig, ae 8tat
6	0/0 Oblig de st drum de fer
7	0/0 Scris. func. rurale 5 0/0 Scris. func. rurale
7	0/0 Scris. func. urbane
5	g/0 Scris func urbane
6	0i0 Scris. func. urbane V rbane 5 0/0 laşi
8	O/o împrumutul comunal Oblig Casei pena (leiiOdob) Împrumutul cu premie Acţiuni baneoi natîon. Acţiuni -Dacia-HomSnia»
» Naţionala » Constrnctiuni Argint contra aur Bilete de banca contra aur Florini austrieci
9i	J	94	
90	1 2	91	
88	U4	89	
104	12	105	
89		89	1/2
102		102	34
95		95	1 2
85	1 2	86	
75		75	b*
73	1 2	74	
CIO		215	
35		37	
1000		t026	
220		230	
#00		210	
80		90	
17	25	17	50
17	25	17	50
2	Oi	2	02
MA&Eim	wmmmiisi&s
No. 32, STRADA LAPUSNEANU, No. 32 —
------------ ---------
IAŞI. —
M0BTLE, de toate felurile, pentru odăi complecte si piese de fantasie. COVOARE, persaney Bruxeles, englezeetc. cu bucata si metrul. BIJUTERII, Mare si variat asortiment cu preciuri dupe evaluare. PERDELE, PORTIERE cu galeriile lor; LĂMPI, mare asortiment de toate preciurile.
CR1STALERIE, Serviciuri de dulceaţa si de masa.
Garnituri pentru biurou, BRONZES, BONBONIERE, EVANTAILE foarte elegaute.
BRILIANTE si pietre preţioase en gros si en detail.
CASA DE SCHIMB
MOSCU NACHMIAS
No. S, In palatul Principtlc Dimitrie Ghika Sir. Lipscani, In fada nod cladir Bancd Naţionale (Dacia-România)
Bucureşti
CumpSr& si vinde efecte publice si face orl-ce schimb de monezi
Cursul pe ziua de 25 Ianarie 1888}
505
MAGAZIA HIRSGH & FINKE, IAŞI, STRADA LAPUSNEANU, 32.
6 % Renta amortisabila f> %	româna perpetua
o % Obligaţiuni de stat [Conv.rur.]
6 a	M	C. F. R.
5 %	„	Municipale
10 fr. ,. Casei pen». [3*0 L.]
7	% Scrisuri funciare rarale b ‘
7 «
6 5 3
urbane
.. Obl. Serbesti en prime Im. cn prime Buc. [to lei; Leşuri crucea roşie Italiana „ Otomane cu prime l.esurl Batilica bombau tct. Dacia-KemAniâ „ Soc. Naţionala M Soc. de Constructiuni Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germano Bancnote francase „	Italiana
„	Ruble liArtie
NB. Cursul este socotit in aur
laşi
Cump. Vinde
*3 X 90 % is
73 a *u
IM X eu
im y. »* V
“ s
7»
ea
3»
r
s»
17
93 3/4
31
19
7*
Mi
1*3
JS.N r.*
71 % •6 M
8*
*0
DE L'ABBAYK DE FECAMF (FRANCE) ESCEUNTA, TONICA, DIGESTIVA SI APERITIV A CFJ MAÎ BUNA din t<5tk LICORILE
ViRUABLE HQUKUF. BftN^DK TIRB j Marques dâposăes en France et A l'Etnuigu

A se cere todăuna in josu!6 fiecărei sticle, eticheta pă-ayyuj aZz(s> Itrată purtăndii semnătura .-----y* ldirectorelui generale.
—r ' sui, i ai—MM
Adverata ltcore BsnedietinJ se alfă Ia t6te persânele urmâtbrt cnrl s'aft angajată pe scriaţi a nu vinde nici ăi contrafacere.
A. Malkowsky—fi. si I). Tiuinsescii fraţi —
Constantinescu- D. MnrinescuBraga dli -X.loa-
nld et Comp. — Carul fiersabelt.	H.
Două-deci de anni de isbânda martu-
i
resc de efficacitatea acestui puternic derivatif, recommandat de medicii cei mai de frunte pentru vindecarea rapede a b6lelor de pept, guturaiurilor, durerilor de Gât, grippei. durerilor, rhumatismelor, lumbago (durerilor de şele),etc.— PARIS, 31, Rue de Seine. — Cutia, 1 fr. 50, In tote pharmaciele.
A confere numele lut WLIN8X.
A V I S «***
COFETĂRIA SI FABRICA DE LICHERURI
TANASE D. CRETULESCU
STR. CAR0L HO. 17, HATURI CU BISERICA CURTfA VECHE SI VIS-A-AIS DE AHTREUL PlECEI
Am pus in consumaţie o mare cantitate de Romuri Jamutra superioare cu lei 2.40 1 tru şi diferite alte romuri de larenumitela Case Reuohe si Steain din Bermen Pentru d-nil comerciant! ce vor voi a lua in cantiiăţl mari, se va reduce preţul O mare cantitate do dulceţuri din toate fructele cu vanile şi fără vanile şi cu prs-ciurl foarte elline. Bomboane, Şampanie din fabricatiunea de licherurl de aci. Ananas, Benedectin, Cuiraso, Sartrez, Pipermant, Vanile Rose, 3 fr. litru. Diferite patiserii pi oaspete şi prăjituri proaspete in fie-care zi, o adevărată mastica de Hio. Mar# deposit de rachiuri bune si îndulcite pentru menagiul casei
Mare «lepesit de spirt rafinat şi de maşină. Primeşte comande pentru logodne, nunţi, botezuri şi soarele. S rviciila cele mai alegante si esccutate de mine personal. Deposit de distinsă tuieă. Ser ici lo mele fiind t unoscute.
Toate aceste mărfuri se vriei er preciuri moderata.	Cu inala stima
T. I>. CRETULESCU
ft
m
x
xs
mm mu*
u •mm
i't<S'**'***m «3
lii;\llll SI OliLI\ZI
13
DE
CRISTAL
de orl-ce mărime, precum şi or ct fel de sticlă pentru acoperămânlurl şi vitrine.
Purnisează cu preciuri eftine.
A. Feldnittnn
625 Comisionar, Str. Sf. Viner , 15

SS*I
VINDECAREA
BOALELOR SECRETE
CAPSULE ANTIBLENOREAQICE
preparate de I.OhwuM cu aprobarea con siliulul medical superior.
Sunt cele mal bune capsule in contra boalelor secrete, scurgeri vechi si noi. catar de veniră, etc.
Preţul unei cutii lei 4.
APADE MATREATA CU EFECT SIGUR
Cuaătă capul de mălreata, întăreşte părul şi opreşte căderea Iul.
Preciul uoul flaoon 2 lei 53 bani. Deposit principal, la Craiova, farmacia I. OSWaLD.
BucurescI la drogueria d-Iul 1. Ovesa, şi la mal multe farmacie din tară Com&ndele făcute prin poştă, insotite de valoarea lor, plus 50 bani pentru em-balagiu, se fee uezezact.	t>
DE
Un landou nod de
tot, din fabrica Lohner (Vienna). Doritorii se pot adresa la domnul N. Al. Papadat. Str. Academiei, No. 10, de la 5 7 ore p. m.
i 4»9*3
CASA DE SANATATE
Strada Teilor IST o. -41
Previi! pe suferinzi, că tn această casă care este actualmente administrată de subsemnatul, gă.-esc cea mai bună şi complectă Îngrijire, camere i-gienice, serviciu cel mal conştiincios şi neîncetat supraveghiat, având la dispoziţie or-ce doctor din capitala.
Se pot face zilnic o‘-ce pansamente, inhalaţie, fumegaţie, toaletă pentru dame etc.
Pentru or-ce desluşire se poate adresa in toate zilele verbal sau inseris către directoru.
fi. I. Levezeanu.
633
farmacia CHR. ALESSANDRIU română
>,.r.	.	V.«
tas -s*-23E.jas: -uxg^r. x-gBaăj
:a£3
> SINGURUL
Dintre tdte preparatele de gudron care a obţinut o I reputaţie netăgăduită in faţa d lor doctori şi clienţii ce I
utl constatat foldse surprin4*u5re e
GUDRONUL ALESSANDRIU
care se întrebuinţătă cu succes contra durerel de piept, I tusei provenită tn urma guturaiului, iritaţiunt ale peptului astinu, catar al băşicel udului.—Lipsei de pofta de mîn-1 cate, etc.—Cu o lingura din acest Gudron pus într’< litră de apă formezi ape de Păcura, care se p<5te da cu | mult succes la copil contra bălelor mal sus indicate.
l’entru adulţi se iea o lingură de Gudron In apă ta charată safl lapte dulce 2—3 ori pe 4>. 2 lei fl.
Emplanturo gudronat dls Fauvre Homme
(Alessandriu).—Contra durerilor Reumatismale, a in-clieieturilor, mijlocului, durerilor de piept, spate ţi alte junghiuri, 1 led ruinul.
Pastile Gum6se-Codein-Tolu (Alessandriu).—
Superioritatea acestor medicamente in uialadiele de piept este recunoscuta de tdte celebrităţile medicale. Aceste pastile in urma csaininâril ce li s'afl făcut s’ail aprobat de Onor. consilii! medical superior, 1 led 50 baul cutia.
-A. "V I S ^
Preparaţiunea acestui rin, care pentru mine a devenit I un cnlt e adesea denaturat de unii colegi cari găsesc de I cuviinţă a debita alte preparaţiunl tn locul acestui vin, I de aceia atrag atenţiunea onor, public a nu primi de căt I flaedne originale
VINUL COPIILOR
FKKPARAT DB
CTTTl- ALESSANDRIU
Farmacistul Curţii Regale
Etatea cea frageda a copiilor 7 face a se îmbolnăvi I uşor; pentru a preîntâmpina maladiile se recomandă acest I vin tuturor copiilor de la etatea de 6 luni In sus; tine-1 relor fete le ajută la buna desvoltare a corpului, Iută-reşce dsele şi dă putere muşchilor.—Modul întrebuinţării; se vedea instrucţiunea ce Insoţesce fte-ce sticlă. Preţ ul 8 lei. I
Capsate elastice ou ulei de Kioluă (Alessan-
driu|.—O dosâ, cutia a 4 capsule I led, a 6 capsule I led şi 25 bani, a 8 capsule I led şi 50 bani.
Sinapismul Alessandriu, muştar în foi. —
Acestă preparaţiune esperimentată de autorităţile nost re medicale şi profesori la facultate a constelat că fiind su peridre tuturor celor-l-alte preparaţiunl străine, şi chiar celui de Rigollot. Cutia I led ţo bani.
4*	9» SI
„NAŢIONALA14
SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR.
DIN BUCUREŞTI
CAPITAL DE ACŢIUNI
3 MILIOANE LEI AUR
I»E**I4.\ VERSATE
K
I
Aducem la cunoştinţa publică, că am transferat bturourile noastre tn palatul Societăţel din Btrada Doamnei No. 12. 527 Direcţiunea generala.
X
Capsule oleo-balsamloe-sant&line (Ales-saadriu).—Remedia sigur contra maladiilor secrete (scursdre, scu’.ament) la bărbaţi, fie tn stare prds-pită, sad orl-cât de învechită, se vindecă prin Întrebuinţarea nnelculilce conţine 100 capsule, combinate ast-fel pentru un tratament de vindecare complectă.— Modul Întrebuinţări! şi dieta prescrisă a se vedea instrucţiunea ce Insoţesce fie-care cutie.—Preţul unei cutii 6 lei.
tar a se observa pe capacul cutiei semnătura, coidre roşie, şi a nu vă debita alte capsule de a cărora eficacitate nu se gorantdză. Se Irămitc contra mandat postai In orl-ce localitate.
DE VÎNpAîtE LA PRINCIPALELE FARMACII DIN ŢERA.
In localităţile unde nu ee găsesc aceste preparate cererile să se facă la Farmacia Română Bucuresci fl contra mandat postai espodlez in ori-ce localitate

CALEA VICTORIE 77. BUCURESCI, (CI MEUA ROŞIE)
_____________________
■y
MEDALIE DE AUR
Viran 4 883
Autorisata de consiliu dehygiena si salu’nitate
dentTlina
ensenţă penlru gură PULBERE VEGETALA PENTRU DINŢI
ale
Dr. S. KONYA
CHIMIST
Ambele preparate cu acid salicylio pur sunt remedii radicale pentru durerea de dinţi, boalule gurei ai ale gingiilor.
Elu conserva dinţii ai da gurei un miros | plăcut.
Preţul: 1 flacon, dentalina 3 franci; i ou-tie cu prafuri 2 franci.
Deposite la Bucureşti: F, W. Zvrner, /. 0-vesa, llruss Stela si Branndus—Braila Fabini, —Botoşani, Uajnal, — Dorohoi, llaque. 48;
AVUŢIE ASIGURATA
IN DOUA LUNI
Cu 50 lei garantaţi. NoQ de tot. Cereţi Ia limba românească circulara gratuită. Comptuar Internaţional 43, rue Lafllle,
Paris.	H.

sHJ'XB 437 4
99*6
PENTRU A SE IMB06ATI REPEDE
A FACE AVERE ^ MIRT TIMP
CE TREBUE FĂCUT
Nu trebue sg se o că operaţiuni de Bursă. Nu trebue să se cumpere bilete de loterie. Nu trebue să se joace. Nu trebue cunoştinţe. Toată lumea chiar şi doamnele potprofita Dovedit şiaprobat. Pentru a se primi importantele instrucţil, săsescrie'o omâneşle imediat Paris 8, Rue de Bag-n« u Arpech

Erezii L. LEMAITRE, Succesori TURNATORIA DE FER SI ALAMA - ATELIER MECANIC
Bucureşti.— al eu. V a.oai'esti IST o. 95 1—Bucureşti
I
Se Însărcinează eu construîţiunl de lurbinc şi mori cu preţuri mal redusedecâtaceie duiVienaşi Pe--ta.
Preciul
Unei mori cu 1 piatră de 36 lei 1900 »	»	» i »	» 46 » 2100
!t i pi	»	»	» 2 pietre » 36 » 3600
fejj	»	»	» 2 pietre » 42 » 3800
E-eculează repede or-ce lucru de urnătorîe safl mecanică; precum : olane simple şi ornate, î Mare asortiment de moblile penlru [grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri de vin, etc.
Mare deposit de gric/.i de fer. raiuri pentru vagoane, Deaeauvile, teve du tuci. Mare asortiment de pietre de moara, La Fcrte-sous-juuars
RESTAURANT ELECTRIC
Strada Sf. \Jcular din Şelari, vis-a vis de biserica
(In Palatul Societdţei Naţionale de Asigurare)
Sub-semnatul am onoare a aduce la cunoştinţa onor. public ca la Restaurantul Electric deschis Încă de la 8 Noembre 1887, se găseşte mâncări gustoase şi alese, cu preţurile cele mal moderate.
BHfATtRIE FR NCEZâ SI OR GINALA Vinuri indigene din podgoriile cele mal renumite cu preţuri foarte moderate.
Serviciul nu laşa nimic de dorit.
622 Cu deosebită stimă, A. I rusoviei.

E S
W ,
L. LEGRAND, Paris, Rue Saint Houore, 227
S - O R I Z A SOLIOIEIEE
A V I S
C36
Un Administr tor sau ingrij torde moşii in etate de 42 ani caută un serviciu, cunos’ând bine bmba Bomânâ şi Germană care a făcut mai mulţi ani practică şi teorie in aceasta ţara fa ând ai studiile de agricultura in scos a Liebwerd Tetschen (Boemia', poseda cele mal bune atestate si medaliat de guvernul romăn pentru cultura agricola.
A ee adresa ia administraţia acestui ziar.
PARFUMURI CONCRETE
I\VE.\TIl \K SISTEMATICA BREVETATA IV FBAVCiA SI IX STREINA 7 A7E
FARFCMURILE ESS.-ORIZÂ,'preparate prinU’un procedeu nou posedi un grad de concentratiune si de suavitate pân’acuma necunoscut
Ele sunt inchise sub forma de Creioane sau Pastile, in nisle (laroaue mici sau cutii de ţoale genurile ce sunt foarte usioare de purtai Aceste Creioaue-Parfumuri nu se evaporează, si se pot inlocui in tuburile lor, când sunt usate.
Efe au imensul avaniagiu de a umple cu mirosul lor, fara a le inmuia sau a le strica, obiectele supase la contaclui lor. B DESTUL A FKECA USOK PENTKU A PaKFUMA ifi DATA.
U/	4/	“	â.
^	^	A.	V	*0
« *
v	▼	T	'	A.
^	^	^	or	Cf
si loale obiectele de L1NGER1B, de PAPETARIB, ele. DEPOSITE IN TOATE PARFUMER11LB PRINCIPALE DIN LUME
K
*
T
O
*
O
o
r
9
ele., tic.
atalogul Parfumurilor cu preciurile sunt trimise FRANCO ia cerere
£
T
Tipografic Zii sur ului
Tipărit cu cerneai» Ch* Lorllleux C-le Paris
www.dacoromanica.ro
QsrtBt rsapeassbil, G. Sioenescu.