ANUL in No. 045 QQ|J ^ EDITIU N E SÂMBĂTĂ, 23 IANUARIE (4 FEBRUARIE) 1888. 15 BANI NUMERUL ABONAMENTELE încep la i si ie a fie-carei luni si se plătesc TOT-D’AUNA ÎNAINTE IX BDCUBESC1 Ls casa Administratinnei IX TABA: Prin mandate poştale. Pentru t an 40 lei, 6 luni 90 lei, 3 luni 10 lei. IX STRElXATATKi La t«ate ofticiele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei. 6 luni Î5 lei. LA PARISs Segasestejurnalul ou IKCent. numeral, la Kioscul din Bulevardul St. Gcp- maln X’o. H4. MANUSCRIPTELE NU SE INAP0IA2A 15 BANI NUMERUL ANUNCIURILE CIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINIi A TRATIA ZIARULUI La Parts t la Aţcnce Hath, place de la bourse. S. Agrurf Llbre, rue JVotre Vome des Victoirei SO^JPlace de la Bourse) prntra Paria, Franrta, Krrmauia. Aa.tro-l'ngaria, Italia Si Marea Britanle. Anunciuri pe pag. IV, linia 3C bani. anunoiur si reclame pe pagina treia I le! linia 50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B. REDACŢIA (Mo. 3. — Piaţa Episcopiei. — !\o. 8. APARE IN TOATE ZILELE DmiUCRU V ADMINISTRAŢIA IVo. 3. — Piaţa Episcopiei. — No. 8. C4TRE D-MI ALEGATORI AI JUDEŢULUI ILFOV 9 Domnilor alegatori, Sunteţi chemaţi in zilele de 23 şi24 Ianuarie 1888 să alegeţi cinci deputaţi la colegiul fntdiii ţi nouă la colegiul al douilea. Comitetul opoziţiunel vă presintă ca candidaţi La colegiul întâii! pe : 1>D. Dimiirie llratianii. o Cîheorghe Vernescu. « general G. Mânu. « Emanoil Protopopescu Paehe. « C. C. Arlon. Iar la colegiul al douilea pe : DD. Grigore Arghiropolu. « Anghel Dlmitrcscu. « Dimitrle Economii. « Constantin Marcovlcl. « Dimiirie Xaumescu. « Dimiirie Detrescu. « Dana Pencovicl. « Grigorie Triantlafll. « Sava Vasiliu. Ne adresăm la patriotismul şi la inteligenţa d-v. pentru a le da tot sprijinul şi a îndemna pe toţi amicii d-v. să T susţină. Cunoaşteţi caşinoî trista situaţiune creată ţărei de guvernul actual: a-târnâ de la indipendinţa şi de la iubirea d v. de patrie ca să provocaţi o şchimbare a acestei situaţiunl: ţara vă va ţine seamă de devotamentul d-v. D. Bratianu, G. Vernescu. Declaraţia Regelui către d. Constantin Gradis-teanu, delegatu.1 opozitii-unite : TE AUTORIZ SE DECLARI IN NUMELE MEU PERSONAL CA ALEGERLE VOR FI LIBERE, SI CA GARANTEZ EU PERSONAL LIBERTATEA ALEGERILOR. Asemenea fape Sturza intrigantul—ca se ia ordine de la şeful lor comun, cancelarul de Bis-marck. Mâine încep alegerile si aseară curierul guvernului a sosit din Friede-richsrLhe. Ce veşti mai a adus ? Cetăţeni, alegători, aflaţi-le. lntr’o mână, Sturdza vânzătorul aduce răsboiuţ, în cea-l’altâ convenţia consulară. Sângele Românilor e scăparea lui Brătianu; aVerea Românilor e nădejdea lui Brătianu. Ei vrea se vîre ţara într’un nou retboiu : a spua'o chiar. De aceia se wpw—a—11 — HRIIM wmMrm ’narmează, de aceia cheltueşte, de aceia stă pe gânduri, de aceia se ascunde. El vrea să robiască ţara stăpânilor săi din Berlin: strînsîn cleşte a trebuit să mărturisească aceasta. De aceia aleargă după voturile voastre, de aceia vă ameninţă, de aceia vă spăimântă. Şi pe când trădează şi complotează afară, ce face în intru? Oamenii lui strâng un milion pentru densul şi fură mai multe milioane pentru ei. La dreapta are de ministru pe unul, care e prins băgând mâinele pe care luceau galoanele de general în lăzile ţării. La stânga ţine pe altul care fură până şi eeasornicile trecătorilor. Iar jur In jurul lui stau grămădiţi alţi escroeh*, alţi asasini, care goi puşcă eri să răsfaţă azi în palate, petrec vara în călătorii, iarna în petreceri şi numai acum vin de se a-latură de voi şi vă cer vot rile. Cetăţeni alegători, ei v'= u despuiat, ei v’au furat, ei v’au nenorocit, ei slugele voastre au devenit stăpânii voştri, nişte stăpâni insolenţa or tâlhari, or venetici. Cetăţeni alegător, citiţi lista lor şi vedeţi pe cine vă propun se alegeţi. Mai înleiu sunt miniştrii şi slujbaşii cari v’afi încărcat de dări, şi cari v’au zis că legile nu sunt făcute pentru voi, ci numai pentru deuşii. După ei vin oameni de aceia cari n’au în vedere de cât câştigul. Streini de ţară şi de obiceiurile ei, fără legături cu neamul nostru, ei nu numără în rândurile lor nici strămoşi cari se fi adapat cu sângele lor pământul ţâre5, sau să fi impodobit cu numelo lor istoria eî ; ei nu ştiu nici limba ţării, ei nu sunt fii de ai voştri. Cetăţeni alegători, respingeţ' de la vot pe aceştia şi daţi încrederea voastră bărbaţilor Încercaţi şi onorabili, tinerilor demni şi m ritoşi care şi-au sacrificat situaţiuuea lor, traiul lor, liniştea lor, numai în vederea Linelu public. Votând pentru dânşii, votaţi pentru domnia cinstei şi a dreptăţii. Votând contra lor faceţi să se prelungească domnia arbitrariuluî, a risipei, a desordinei şi umilinţei.^ Aţi suferit destul cetăţeni alegători. f Nu suferiţi şi ruşinea/ Câci dând încrederea voastră es-crochilor şi asasinilor, vă faceţi solidari cu dânşii şi ruşinea lor se va resfrînge şi asupra numelui vostru. Fiţi cu inio^ă, fiţi cu demnitate şi luptaţi pentru sdrobirea minciunei şi furtişagului, câci, precum zice cronicarul, «nu va fi pus prea veci-nî'cul sfat al puternicului Dumnezeu ■•'ţării aceştia ţanc şi soroc de sâ-vîrşire.» TE JLE GRAME AGENŢIA HA VAS Paris, 2 Februarie. D. de Molirenheim, ambasador al Rusiei, | va asisla la prânzul ce d. Floquet va da i la 13 Februarie, ca preşedinte al camerei i deputaţilor, corpului diplomatic. Viena, 2 Februarie. «Fremdenbiatt» allâ din sorginte autentică câ trimiterea unul Înalt magistrat militar austriac la Berlin menţionată intr’o scrisoare datată din Berlin şi apărută tntr’o corespondenţă din Viena, nu s’a făcut, şi că cuvintele atribuite tn această scrisoare mareşalului de Moltke sunt cu totul fără temeiO. PENTRU REGE LIBERTATE4JLEGERIL0R DIX CAPITALA D. Al. StaicovicT, alegător influent În cot. II, a fost arestai azf, In virtutea unei seminţe, care ’l condemnase la a-mendă şi In caz denepiatâ la Închisoare. De şi d.StaicovicI plătise amenda, poliţia n’a esitat d'a comite şi această ilegalitate, crima d-lul StaicovicI fiind că d-sa este un partisan declarat al o-posiţiel. OLT Ni se comunică următoarea telegramă trimisa Regelui: Majestăţei Sale Regelui, Promisiunea Majestăţel Voastre, de alegeri libere, este neconsiderată aicea. D-ixn Protopopescu.înalt funcţionar, oare are sixJd cleixsixl ixxvilt.ziixxe de alţi funcţionari, outreera district, vil si oraşul ou proixxi-siuxxi si ameninţări. Mihail Deleanu. Articolul 85 «lin legea electorala zice ca or-clne este liber a imparii buletine «le vot de ale candidaţilor, si ca nici un agent al Statului, comunei sau judeţului nu va putea distribui buletine «le vot. « u toate acestea politia a trimis agenţii sei pe la loti alegatorii, se le spue, ea din partea opoziţiei, ea bilelile trimise «le candidaţii op«»zitiei sunt greşite, st le-a cerut inapoi, pentru a le da bilete numai de ale candidaţilor guvernamentali, ca eu modul a cesiu alegatorii se n'uibu de loc bilete d'ale esiudidatilor opoziţii. Dcminciuni aceasta noue ud selie. * * • Pentru alegerile colegiului al ti-lea, guvernul a dat ordine severe primarilor se insoteasca pe delegaţi la reşedinţa si se uti’i pearza din vedere. In /.iu» cinul vom dovedi ca din o suta de primari, 21) au venit la oraş pentru ale - eri le colegiului al 5 lea, credem ca ingerinţa nd niinistratlei iu alegeri, uu se va mai putea tăgădui Pentru a doua oară, Vocea Covur-luiuluî se ocupă de cestiunea candidatura! d-lui Cogâlniceanu, pe care se sileşte să o scoată la lumină ca o candidatură independentă. Cu această ocazie, răspunzând în prim u 1 seu articol unei corespondenţe din Galaţi aparutâ iu Epoca, ziarul gâlaţean ’şi pune mai întâi întrebarea «cine poate fi autorul anonim al acestei corespondenţe?» Aceasta Întrebare e zadarnică, de oare ce articolul In cestiune a apărut cu aprobarea întregei noastre redacţiuni şi la Epoca ne putem făli câ nutrim toţi acelaş perfect şi a-dânc dispreţ pentru d-nu Cogalni-ceanu. Intru cât priveşte insă părerea noastră despre candidatura desfrânatului şi pururea nesăturatului bărbat de Stat Mihail Cogâlniceanu, putem respunde că această candidatură nu este de cât o teşcherea colectivistă de cea mai rea, de cea mai neruşinată s^eţă. Am fi în adevăr curioşi să ştim, cum procedează cei de ia Vocea Covurluiului spre a împacă independenţa d-lui Cogălni-ceanu cu fagaduiala d lui I. C. Brătianu că: uf a dat, îl dă, şiî va da?» Eată sentimentele noastre, faţă cu d nu Cogălniceauu. Dacă inse ziarul din Galaţi nu vo- eşte se le ia tn seamă, şi caută cu or ce preţ se ridice cu această ocaziune cestiunea de divisiune între conservatori şi liberali, ’i putem spune îndată şi «are este opinia liberalilor opozanţi în privinţa d-lui Cogăl-niceanu. Avem mai întâi părerea vechiului organ liberal Românul care a denunţat mai de ună-zi pe d-nu Co-gălniceanu ca pe inamicul libertăţilor publice. Apo?, înainte se fi apărut în ziarul nostru corespondenţa care a supărat pe cei de la Vocea Covurluiului, d-nu Dimitrie Brătianu nu numai că a desaprobat pe d-nul Cogâlniceanu. dar desaproba chiar propunerea candidatureî d-lui Cogâlniceanu de câtre cei ce se zic liberali opozanţi la Galaţi. D. (ilVERML HIRTIAM JUDECAT IN STREINATATE Ziarul german Berliner-Local-Anzeiger organ independent din capitala Germanii, caracterizează precum urmeazâ starea de faţă de la noi: Regele României, care a garantat delegaţilor opoziţiei libertatea alegerilor, se află într’o grea situaţie acum, faţă de reclamaţiunile sprijinite cu probe, ce primeşte zilnic asupra presiunel electorale esercitată de guvern. Nu trece o zi fara ca şeful statului să primească rapoarte telegrafice or scrise, despre urmări ne mal pomenite. Primarii şi agenţii poliţieneşti impiedică pe aderenţii oposiţiel d’a se apropia de localul alegerel, le rup buletinele lor, scrid altele pe cari le bagă In mâna alegătorilor, şi ameninţă pe cel cari nu le fac pe plac chiar cu răpirea libertăţel personale. Aşa, exenipli gratia, avem sub ochi telegrama adresată ministrului de interne de căpitanul Paladi, care arată, că poliţaiul din Piatra ’i a bătut, îngrozind ast-fel pe alegători tn cât din 460 d’abia i7jQ cetăţeni cu drept de vot aii avut ctfragiul a da piept primejdiei ce’i ameninţă. Cum s'ar putea cere Insă, a se respecta cuvântul Regelui de un prim-mi-nistru care a zis: *N'am trebuinţă de favoarea nici unui Rege, nici chiar acelui al RomânieiIn.... Ca un ministru a-tât de neruşinat sâ nu fie privit tocmai ca persona graiisima ia Curţile europene se Înţelege uşor, cea-ce explică încă ca prinţu Bismark sâ nu fi găsit plăcută o Întâlnire cu dânsul. Trimisul săd, d. Dumitru Sturdza, care, Intre a-cestea, avu onoarea d’a fi primit de corniţele Kalnoky şi de prinţul Bismarck trebue sâ fi afiat, că pretutindeul sunt bine informate cercurile diriginte asupra adevăratei stan din România. Punem afara deori-ce Îndoială cinstita prietenie a d lui Sturdza pentru Austria şi Germauia, cu atât mai mult cu cât, ' guvernul român dupe ce a făcut totul spre a ’şî atârna de gât vrăjmăşia neîmpăcată a Rusiei, nu mai are altă scăpare de cât d’a se asigura cu orî-ce preţ de protecţia Austriei şi a Germaniei. Din nenorocire insă, d. Sturdza are tot atât de puţin la spate naţiunea română ca şi colegii săi; şi ost-fel invoe-Iile şi făgăduinţele sale n’au de cât o valoare iluzorie. In depărtare cam de şase ore de laşi, se afla o însemnată putere de trupe ruseşti, care de ar trebui la un cas dat 1 sâ se folosească de trecerea prin România, n'ar Întâlni piedici, pentru că guvernul aflat azi la cârma ţârei nu va avea autoritatea a se opune acestei treceri, de oare-ce a (acut lotul spre a nimici !n Români gustul de a asista cu avere şi cu sânge un guvern, care Înăuntru uu e In stare a se menţine de cât prin fără de lege şi silnicie, iar in afară prin o bogată reclamă. www.dacoromanica.ro EPOCA — f2 IANUARIE DOMNIA COLECTIVISTA I. BRATIANU JUDECAT DE D. STURDZA ________ n«rl«m0P/mitrie#S^lrd^ a ‘‘"ţ2111 de cuv»nt* se facă acutn câţiva anWn P*irr*®®nj° Profe9>une de ereriinţă colectivistă, eâ d. I. Brătianu este ania r, de cuget>?i că d-saîi este atât de devo^K tat, In cit de 1 va zice să plece, pleacă, de’i va zice se rămână, remâne^j . i„^Ste Cl\vlnte ad fo3t Pu^Dcate de Monitorul oficial, ca se le ştia toată lumea ; dar exprimau ele adevărata părere a ministrului de culte ? Judecaţi : P&v/-' 'rmvr? 4 &7S/s */- £ t'frrC, /a ^ /ţrtvS7cc#zi , Vrca>e zică, mintea d-lul I.^.Brătianu, înţelepciunea sa, sunt acele ale unui scăpat de la Mărcuţa care vrea se dărlme zidurile cu capul. Car caracterul d-lul I. Brătianu ? Citiţi: AM A* j_S a*> rsnhnsf*', Sf e*^,' s»>#' f*Y*r, ^ Am şters un nume, cum vedeţi, pentru că acea persoană a părăsit luptele politice. Remâne acum de ştiut cine minte: Sturdza care vorbeşte în parlament, ca ministru, sau Sturdza care scria amicilor se', sub mână, pe neştiutele f Noi credem eâ Sturdza ministru, căci dacă ar fi zis în public ceea ce scria în taină, Dar fi dat afară stăpânul. Aşa dar judecata intimă este cea sinceră şi Urat Ivan remâne un nebun ţi un şarpe. Păcat că o aşa justă apreciare a caracterului şi a capacitâţel lui I. Brătianu, nebun şi şarpe, se fiâ făcută de Mitiţâ Sturdza, un ipocrit. Ati vezut, domnilor, ca eu, cu toate neorânduelile ce s’au făcut,asasinate,procese scandaloase, am tăcut si am luat toata respunderea, numai cu speranţa ca se va face revizuirea, fiind-ca era ocestiune de viitor pentru tara. Declaraţia d-lul i. C. Brâlianu preşedintele Consiliului Şedinţa Camerii de la 26 Martie 1884 In şedinţa de Vineri 20 No-embre 1887 d. Bratianu a declarat : Ca la ministerul de resbel furnicau până acum samsarii si ca de acea a luat el acest minister, ca se’l cureţe de tâlhari. Ca în timpul resbelului ştie ca s’au făcut hoţii, dar ca e de părere ca e mai bine se laşi se scape un vinovat de cât se mânjeşti toata armata româna. In aceiaşi şedinţa a Camerii d. I. Bratianu a refuzat se a-rate dosarele furniturilor a-supra carora s’au făcut hoţii de milioane. JUSTIŢIA Opoziţia nu mai are drept la protectiunea legilor. Statescu. Ministrul justiţiei. Cine va propuind în 1882 d-lul brătianu, pe general Al. Anghelescu ca ministru de resbel: — \u’l aduc la mioisler , ca fura! respunse d. 1. C. Bratianu. Frâu fata atunci doi ofiţeri superiori. ’ B ne-vofasca d. I. Bratianu a tăgădui acest cuviat. N’am trebuinţa de nimeni; n’am trebuinţa nici de împarati nici de re^i, n’am chiar trebuinţa se caut favoarea Suveranului si nici chiar a terii. (Discursul lui Bratianu in Camera, 14 Decembre 1884). Teranii de la Bordeni au fost tratati cu cea mai mare blândeţe (Monitorul Oficial din August 1883). Monitorul Oficial minte. €Discuri, Bratianu, Senat 1 Martie 1888). INSTRUCŢIA PUBLICA ,,Decâti-vaaniîncoace scoa-lele noastre au mers înapoi.“ Dini. Sturdza. Ministru instr. publice. Camera de La 27 Martie 1886. Ar fi o ruşine pentru mine ca se stau un minut alaturi cu Radu Mihai G. Kitzu. ARAMA SI HÂRTIE «Noi avem sistemul monometalis-mului, dar monometalismul de argint, si mai mult, am putea zice de rama.» General Locca. preşedintele Camerii. Camera de ta 5 Februarie 1886. E o fericire pentru taranoas-tra ca avem agio. Câmplncano. Discursuri parlamentare. UN PREŞEDINTE DE CONSILIU AGENT PROVOCATOR In zioa de 4 Septembre 1886 d. I. C. Brătianu, de pe balconul Consiliului de miniştrii, a Îndemnat naţia indignata să’l răsbune de opoziţie, care ar fi organizat atentatul Iul Stoica Alexan-drescu.când nici un oposant n'a fost a-mestecat Jn această afacere poliţienească, iar d. Oroveanu a fost achitat de juraţi. A doua zi după devastarea localurilor de redacţiune de la 5 Septembre, devastare săvârşită după îndemnul preşedintelui consiliului, Voinţa Naţională, organul guvernului a publicat următoarele rânduri: «Se t'or cerceta culpabilii, «lac» culpabilii vor fi existând, si «Iaca parchetul va găsi pedeapsa pentru uişte cetăţeni care, indignaţi de a-tentatul comis in contra primului ministru,si lasă u fi conduşi de sentimentul indignării până a comite chiar es cese.» X. B. Culpabilii nu s'afi cercetat; şi parchetul nu a găsit nici o pedeapsă pentru bandele ce au devastat localurile de redacţiune, in zioa mare, in centrul Capitalei. Am dat ordine judecătorului de instrucţie se nu puie in libertate pe... (cutare). Statescu. Ministrul justiţiei. Camera de la 1 Decembre 1887. Scrisoare a sub prefectului Sam-sonovici din Dorohoi, către d. Henri Corlazzi, prefectul judeţului Dorohof. CC lui ANRI CORTAZl Prefect. Respectabile D. Prefect. Calimach voind cu or ce preţ ca d. Uasnaş de la Zvoreştea să fie victimă, şi mâine având un proces cu Preotul liălănescu stârnit tot de Calimach, este de mare interes a ti achitat neilind vinovat. Alt-fcl nu mai pol fuce nimic la Zvoreştea. Ve rog regulat! cum veţi hlne-vroi ca se fie achitat d. llasnas. Al. d-v. devotat servitor C. Samsonovicl. Aşa tn’am înduioşat de soartea acelui sergent in cât m’am intere-at se fie achitat. State eu. Ministrul justiţii. Camera de la 1 Decembre 1887, ACTUALUL MINISTRU DE INTERNE Domnule Redactor Ceasornicul despre care este vorba In onor. d-v. ziar de la 31 Decembre era al meii, şi adevărul e ast-fel : Am găsit la d. Radu Mihai, atunci prefect de poliţie, ceasul ce mi seurase; imposibil a fost Insă din parteml a mal pune mina pe el; am martori pe dd. Danescu fostul director actualmente prefect la Rtm-nicul Sărat şi pe Alex. Lahovari actualul inspector.... Ştia iarăşi că ceasornicul se afla In posesiunea d Iui Kogâlni ceanu printr'un amic al mea, care a fost martor ocular la transacţiunea făcuta Intre d. M. Kogălniceanu şi Radu Mihai. Transacţiune care consta In înlocuirea ceasornicului mea printr’un chronometru de valoare. Acest târg s’a făcut In Camera de servicia al adiotan-tulul Regesc. Adevărul fiind acesta, vă rog d-le Redactor săbine-voiţl a da curs acestor câte-va rlndurl şi a primi tot-d'o-datâ Încredinţarea prea distinsei mele consideraţie. Căpitan Vacarescu. COLECTIVIŞTII JUDECAŢI DE El INSUSI Dacă aş voi să rispunz la cele l'alte învinovăţiri ce se aduc conservatorilor, nu aş avea decât sâ repet cuvintele rostite in o şedinţă publica Aceste cuvinte sunt : «Priviţi la tribună şi veţbnedea doui foşti miniştri roşii care aCl fost osândiţi pentru nişte fapte ce nouă nit,ni se pot imputa !» IHmiirie Ghica. 1879 Martie s'l}- 5 FRANC,' BĂTĂUŞUL In procesul GalâţemJor, martorul Cos-tache Theodorrscti, ştie'£a fle-care comisar avea o ceată de bătuşi. Citează numele lor : Gănescu, BrâJp'U şi d. comandant. Văzând cum se lu- mea, a fugit şi na votat. Zice că ,-^lecu Ţtru şi Vlaicu aO fost bătuţi tn fÎPjă armatei. Comisurii tocmise ou-1", meni dupe vele. D. P. Grădişteanu : Ce tocmeala? R. Tocmeala de batae. I. Ce le dadea ? R. Făgăduise cinci franci si li se dedea numai trei. Ministrul Justiţiei d. G. Chitu a mintit. (Interpelarea lui Statescu in Senat, 30 Septembre 1883). „SPALATI VE INTREVOI RUFELE MURDARE" zise Ion Bra tianujâdresându-se către Kitzu si Statescu in şedinţa Senatului din 9 Noemhre 1883. UN PREFECT CARE VA PRESIDA LA ALEGERI. Prea Inallate Doamn», In urma plângerilor cc am priimil în contra d-lul Dimilrie Simulescu, prefectul judeţului Vâlcea, pentru tngerinţe tn alegeri, plângeri cunoscute şi Măriel-Voastre, m urma alegeri unanime a d-lui loan Vila-cros, cumnatul d-sale in colegiul al IV de Vâlcea, persoana cu totul streina de acel judeţ, tn urma altor denunţări ce mi s’aQ făcut de ingerinţa d-sa'e directă tn alegeri, m’am convins, M&ria-Ta, ca d-nu prefect Simulescu in adever a exercitat ingerinţe in alegere, si prin urmare, s’a făcut nedemn de înalta funcţiune ee i s’a incredintat. De aceea şi rog pe Mâria-Voastră să bine-voiască a Încuviinţa destituirea sa. Sunt, cu cel mal profund respect, Prea înălţate Doamne Al Măriel-Voastre prea plecai şi supus servitor Ministru secretar de Stat la Departamentul de Interne G. D. Vernescu DECRET CAROL I, Prin graţia Iul Dumnezeu şi voinţa naţională, Domn al Românilor. La toţi de faţă şi viitori, sănătate. Asupra raporlulul Ministrului Nostru Secretar de Stat la Departamentul de Interne sub No. 9608. Am decretat şi decretăm : Art. I. D. Dimitrie Simulescu se destilue din funcţiunea de Prefect al Judeţului Vâlcea, pentru motivele arâtate tn raport. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de Interne este Însărcinat cu esecutarea acestui decret. Dat tn Bucureşti, la 11 Iun e 1876. No. 1070. CAROL. (Monitorul Oficial No. 129 din 12 Iunie 1816). AMENINŢARE DE LOVITURA DE STAT In şedinţa camerii de la 4 Decembre 1887, d. Stătescu a făcut următoarea declaraţiune ce-o reproducem dupe notele stenografice şi care e-chivalenză cu o fagăduialâ de lovitură d-a Stat: „Insa aceia care iubesc in ade-ver libertatea, care sunt sincerii si adovarntii ei parlisnni, se bage bine ele seama, se nu atace Coroana, căci Coroana a respectai libertatea pena si în manifestările ei cele mai ilicite si daca vor continua eu aceasta atitudine agresiva VOII ItA Dltf.P-TULCOIIOAXEI IXTR’OZI SE XL MAI KESPECI E LIBERTATEA.*, UMILIREA TEREI IN AFARA Guvernul d-lui Bratianu a făcut scuze Austriei, în doua rânduri; a făcut scuze Rusiei; a făcut scuze Greciei. REGATUL ROM NIEI DECIS1UNE No. tt Consiliul de Miniştri, Vezend articolul 1 din legea de la 1881 asupra streinilor, Decide: D. Alexandru Ciurcu, care se afla în capitala, va fi espul-sat din tara intr’un termen de 24 ore de la notificarea pre-sentei, care ’i va fi făcută prin cale administrativa conform cu art. 2 din legea susmenţionata. Espulsatul care va reintra in tara dupe executiunea a-cestei decisiuni, va fi supus consecinţelor art. 2 din sus-zisa" Jeg©* D. jylinistru de interne esie însarcifiLaf cu esecutiuneapre-sentei de^isium. ___ __ _ Bucu reşll, 2 Sumbre, 1885. (Urmeaza iscălituri fi) miniştrilor). N.B. O asemen ea decisiuue a fost notificata si alto>r sase ROMANI TRANS1LVANEN 1: domnilor N. Ciurcu, Secaseanu.. Ocaseanu, Droc Banciulescu, Corr. eliu si Opreanu. D. Ion Câmpineanu (adresându-se către oposiţie'. Se stiti ca aceasta conventiune o vom vota o, o vom vota o. N. B. In numeral Epocii de la 2 Noembre 1887 am cerut se se publice actele diplomatice privitoare la negocierile urmate Intre guvernul nostru şi guvernul german în privinţa convenţiunil consulare. X'imic nu s’a respuns la cererea noastra. PRESA POLIŢIENEASCA Bucureşti, 14 (ugust 1887. «BISTRIŢAn ţ>IAR QUOT1DIAN BUCUREŞTI Pasogiul Român Domnule prefect, Mai mulţi cetăţeni luând iniţiativa d'a funda un nou ziar quotidian «BISTRIŢA» d. GENERAL RADU MIHAI 'MI A RECOMANDAT SE TRIMET LISTE DE ABONAMENT IN TA BĂ. AM ŞI TR.iMIS CĂTRE CASIERI GENERALI Al PARTIDULUI NOSTRU. Neşliind însă aceştia recomandaţia, vă rog a le o recomanda d-voastră. Cu deosebită stimă Gr. II. Grandea. E datoria poporului d’a se ridica în masa si cu ciomege si cu topoare se sfarime capul miserabililor. Gazeta poliţienească Trompeta Bucureştilor. PROCESELE REGIMULUI Cu ocazia afacerilor de la R.-Vâlcea, ziarele guvernamentale au spus că oposiţia predică asasinatul. lntr’un comunicat oficial adresat ziarelor oposante, prin Monitor, d. Statescu a spus că tinerii de to Vâlcea sunt culpabili de omor cu pan-dire. Juraţii din Craiova au achitat pe tinerii Vâlceni. Dupe evenimentele de la Galaţi, organele guvernului au spus ca o-posanti sunt nişte asasini vulgari. Juraţii din Braila au achitat pe toti membrii opositii implicaţi in acest proces. In urma atentatului lui Stoica A-bxandrescu, ziarele guvernamentale şi d Stătescu, în Cameră, au spus ca Oroveanu e un asasin si oposi-tia complice cu Oroveanu. Juraţii din capitala au achitat pe Oroveanu. In urma celor petrecute erl seara la întrunirea publica a o-pozltiunei,’ml-am făcut prin mine însumi convinclitinea intima caturhururea întrunire! si scandalurile regretabile au fost pregătite si procctate contra opozi-tiunei, Tapt de care comitetul liberal naţional a fost înştiinţai la inlrunirea de eri (15 Ianuarie), fara ca se intervină pentru protejarea libertate! întrunirilor. In-dignaliunca mea este la culme si nu mat găsesc de demnitatea mea, de a mai participa din acel eoinitet iiberal-nutional, care susţine guvernul acesta al teroare!. Itog se ine consideraţi ca demisionat. Primiţi ve rog, asigurarea con-sideratiunii mele. G. Seulescu. X x In privinţa Convenf^iuniiconsulare cu Germania s’au fă» -jut In Cameră urmâtoarele declaraţii jni, in şedinţa de la 13 Iunie 1886 : D. 1. C. Bratianu. I /ă rog se amânaţi discuţiunea pânăt când voi avea şi declaraţiunile din p artea guvernului german. - ADMINISTRAŢIA D-LUI BRATIANU JUDECATA DE REGE Numai in mizerabila administraţie a funcţionarilor publici, cari nu sunt numai leneşi dar si necinstiţi, nu s’a putut in^rodure imbunata-ra-ÎT-B6®©!© sta neputincios fata de areasta coruptrafiS. precum el in-su’si s’a esprimat cfttre orator, in ( ursul unei intrevorbiri, cu aceste cuvinte. « Cum pot se me lupt contra tâlharilor ?» Dr. Faj tag Halle'sches Tagblatt. 6 Mai 1886. De când e Bratianu la guvern, Eu si Regele dormim foarte liniştiţi, căci nu mai are cine se ne ameninţe viata. Majestatea Sa Regina către o prinţesa,amica ei intima. www.dacoromanica.ro EPOCA — 23 IANUARIE 3 Corespondenta din Braila Zăpăceala este mare In rândurile colectiviste : dupfi nu ştie câte luni de truda nu s’a putut găsi de cât o singură candidatură depus la colegiul I-fl, acea a d-luiCampiniu. Al doilea candidat guvernamental ested. V. Maniu, căci nici d. Cogălni-ceanu nici d. I. Brătianu n'afi avut curajul sfi se expue unei înfrângeri a-proape certă. Pentru colegiul al 2-a, lucru de necrezut, candidaţii oficiali nu sunt încă cunoscuţi In mod definitiv. Pentru colegiul al 3 a, sunt şi mal puţin cunoscuţi. Aici, In rândurile colectivităţel, nu sunt candidaturi serioase pentru deputăţie, sunt candidaturi pentru tragere pe sfoară. Prefectul făgădueşte In dreapta, fă-gădueşte In stingă un loc In colegiul al 2-a safial3a, nădăjduind sfi împace pe cel supăraţi, şi abea a apucat sfifă-găduească unuia şi se supără altul. Ast-fel, daci e vorba numai de colegiul al 3-a, aii primit făgăduell d nil Piloţi, Al. Sulioti, C. Vasilescu, D. lonescu şi alţi zece; şi notaţi bine că nu e de cât un loc. Ministrul Aurelian a venit aici şi Îşi petrece viaţa presidând In persoană comitetul colectivist şi distribuind parole de onoare In dreapta şi In stânga pentru toţi candidaţii. A dat parola de o-noarelul Giani câ'l susţine la colegiul al 2-a şi a dat parola de onoare încă la alţi trei, patru candidaţi. La urma urmelor, o să se aleagă toţi numai cu parola de onoare 1 T. INFORMATIUNI Candidaţii opoziţiei la coleg. 1. de Covurluiu sunt d-nii Lascar Catargiu şi Virgiliu Poenaru. La coleg. II, d-nil C. Ressu, G. Robescu şi M. Deşliu. -sw- Ni se telegrafiază din Brăila: Întrunirea publică d’aseară a fost strălucită; peste o mie cetăţeni au asistat. Suditu a dat seamă de audienţa sa la M. S. Regele, au mai vorbit apoi Djuvara, Blaramberg şi Fleva; mare entusiasm. S’aâ proclamat apoi In aplausele unanime ale asistenţilor numele candidaţilor aceiaşi pe cari ti aţi publicat deja. D nul Dem. Ioan Ghika I-iul secretar al legaţiei Române din Berlin a sosit eri tn Capitală. D-nii miniştri s’au Întrunit azi tn Consiliu sub preşedinţia M S. Regelui. Consiliul a durat aproape două ore. D-nul geueral Cernat a plecat eri la Galaţi. încă de aseară starea sănătăţei d-lui de Willamow s’a îmbunătăţit înlr’un mod simţitor şi tămăduirea este acum asigurată. împărtăşim a-oeastă Îmbucurătoare ştire numeroşilor amici ai simpaticului diplomat. Tânărul Petre, trimis de d- M. Ma-nolescu ca se împartă buletine de vot de ale opoziţiei a fost arestat la secţia 23, unde i s’a confiscat buletinele. D-nii G. Boerescu şi C. C. Arion Înştiinţaţi despre aceasta s’au dus la d. Moruzi pentru a reclama. încă o desminţire, d-le Moruzi, căci neruşinarea şi infamia Iţi sunt fără de margini. Suntem, zice Tutova din Focşani, In posesiunea unor scrisori ale funcţionarilor Curţei de apel, şi avocatului Marinesou Dulugia din Galaţi, prin care se dovedeşte ingerinţele pe faţă In alegeri, atât ale vemei de Galsţî, cum şi altor slujbaşi. La timp, le vom publica. D Dem. Moruzi aluateri din mina d-lui C. F. Robescu două boccele cu buletinuri pentru votai de la coleg. Işial Il-lea; searaapoi d-sa le-a distribuit prin Inspectori de poliţie comisarilor care la rîndul lor merg din casă in casă pentru a le da cetăţenilor. Cum rămâne dar cu articolul 85 din legea electorală ? Sperăm că de astă dată lucrul fiind constatat de toţi alegătorii, onor. d. Moruzi-Andronicnu va mai îndrăzni se ne desmintă. D-sa însă e capabil de or-ce. D-nul Gheorghian ministrul Do-menielor s’a reîntors de erî în Capitală. Se zice că prefectul de Iaşi l’a rugat se plece d’acolo pentru a’i lăsa mâna liberă. Eri Direcţia C. F. R. a trimis d-lui Dem. Moruzi b carnete cu bilete de liber parcurs pe toate liniele ferate. Ziarul «Resturnarea» din Brăila publică următoarea scrisoare : Domnule Redactor De către Comitetul opoziţiunei din lîrăila, stabilindu-se candidaturile pentru viitoarele alegeri de Cameră, cari se vor efectua In zilele de 23, 24 şi 25 Ianuarie, şi fiind ca Intre candidaţii figurez la colegiul al II-lea şi subscrisul. In urmă ivindu-se dorinţa şi din partea altor membri opoziţioniştr, cari nu s’aO avut In vedere la formarea listei, ast fel că dacă aceste candidaturi s ar menţine separate s’ar putea întâmpla ca voturile sfi se împartă şi ast-fel adversarii să câştige. Subsemnatul ca om de partid şi cum In toate ocaziile nu am făcut caz de persoana mea şi având tn vedere scopul pentru care lucrăm, din propria mea iniţiativă declar că cedez In favoarea amicului med Ioan Movila şi rog pe toţi d-ni alegători cari aveau buna voinţă a vota pentru mine să dea sufragiul d-lor d-lul Movilă tot cu aceaşl bună voinţă, de oare-ce şi d sa represintă aceleaşi idei şi lucrează tn acelaşi scop. Ştefan Economu. Desinteresarea, abnegaţiunea d-lul St. Economu, sunt mal presus de or-ce lauda. In ziua când d-sa şi a retras candidatura spre a întări voturile opoziţiunei d-sa n’a făcut de cât să câştige In faţa tuturor alegătorilor. Regele pe timpul cât vor ţine alegerile, nu va mal acorda nici o audienţă. Aseară a fost o latrunire electorală la d. Pache Protopopescu. Peste o sută de comercianţi din cei mai de frunte al Capitalei, au luat parte la această întrunire. Au vorbit d-nii Vernescu, Pache Protopopescu şi C C. Arion, în mijlocul aplauselor prelungite. Aflăm cu părere de reu moartea d-lui marchiz de l’Aubespiue-Sully, fost sub-prefect în Franţa şi care, de la căderea celui de al doilea Imperiu se retrăsese în România unde reprezintă principatul de Monaco. Marchizul de l’Aubespine Sully a încetat din viaţă în Franţa în urma unei crude boale de care se căutaa-colo. Moartea sa pune în doliu mai multe familii române cu care era Înrudit prin soţia sa, fiică a lui beizadea Grigore Ghica. D-nul Dem. Sturdza a fost primit eri seară de M. S. Regina. Astă noapte Inspectorul Christescu a băut până la ziuă cu bătăuşi în cârciuma lui Niţă Sterie. -sss- D-nul Doctor Buicliu care face de doui ani un curs liber la spitalul Brâncovenesc va fi numit în curând ca profesor provisoriu la Facultatea de Medicină. Examenele de Clinică pentru anul al V-lea al Facultăţei de Medicină au fost desfiinţate. * I. II. DIN DISTRICTE PUT IV A Cinstea d-lor Cernat, Pruncu, Petrov şi Săveanu Sub acest titlu «Furtuna» din Focşani, publică următorul articol : Subsemnatul am fost numit din partea primăriei de Focşani prin reco-mandaţia d-lul inginer Gheorghiu, su-pravegheator al lucrărel de captarea a-pel; In tot timpul serviciului am refuzat lucrările rele ce le făcea inginerul Vârnav In paguba comunei Focşani. Pe lângă rapoartele ce a făcut d. in-ginerGheorghiu primăriei despre proas-t astare a lucrărilor, am făcut şi eiicunoscut d lor Cernat, Petrov şi tn faţa comisii Întregi că cea mal mare parte din lucrare este cu desăvârşire defectuoasă; cu toate astea membrul primăriei d. Pruncu apără pe faţă pe antreprenorul Vărnav. Materialul de lucru pus de d. Vârnav pentru facerea canalului de aducerea apel nu este după caetul de sarcini. In loc de beton s’a pus bolovani, In loc de ciment bun s’a pus ciment rfifl, şi amestecat cu bolovani pelriflcaţî; ca dovadă e destul sfi arăt întregului oraş Focşani următoarele: I. Pe întinderea canalului de la Babele, distanţa de 1 klm. d. Vârnav a pus pereţi de scânduri la canalul pentru a nu se dărlma de oare-ce canal este găurit, şi peste 3—4 luni sâ fie siguri Focşenenil că se va cheltui mai mult cu reparaţia canalului de cât însuşi costul lui. II. Lucrarea s’a dat d-lul Vârnav cu 70 lei m. c. ea însă nu face nici 15, profitul de 55 lei s’a împărţit între d Vârnav şi cinstiţi părinţi &I oraşului. III. Constatarea comisii de ingineri este părtinitoare pentru d. Vârnav. IV Asemenea s’a făcut un gheşeft mare^cu preţurile lucrătorilor şi plata lor. V. Bolta de la petroasa neavând grosimea după caetul de sarcini, a crăpat şi In curând va cădea. Toate aceste lucrări rele vor aduce pagubă Focşanulul cel puţin de 400 mii fr. Peste căte-va zile voi da la lumină şi alte lucruri importante care nu vor plăcea celor cu musca pe căciulă. Yasile I. Papa veni. 20 Ianuarie 1888 CRONICA Cuvînlarea Beizadelei la o întrunire de la Mahala EU, d-lor, suni beizadea, Mal mare peste Eforie, Şi guvernamental sadea ; O spirt ca luwea se o ştie... Sunt preşedinte unde vrei, Şi pe frânghie joc la Moşi, Am decoraţii ca un Bey Şi le atârn şi la galoşi... Acum vr'o dol-spre-ţece ani Ca preşedinte ’n Adunare, Ea pe numeam pe toţi golani Şi vagabonzi.. —Aşa tml pare... Eram p'atunci conservator, Acuma sunt colectivist; Ah! cât aş vrea tn viilor Se fiU niţel şi juni 111 ist... Printre dorinţele’ml prea sfinte " E se ajung, pân’ n'oiU muri, Şi câsier şi preşedinte La Barometrica d'aci... Acum cu vrere fără vrere Nu ve găsesc nici un cusur, Când veţi cădea de la putere O sâ ve scuip şi o se ve tnjurl... Căci sunt uşor ca o morişcă Şi or ce vlnt cât de uşor Me ia in sboru'i şi ml mişcă Spre interes şi spre amor!... Alegeţi-me ca nainte, Tocmai acum n’aş vrea se ca\; Dacă n’oiU fi eU preşedinte N’are Senatunicl un ha\!... Ca mii. DEPESI TELEGRAFICE AGENŢIA HAVAS Paris, 2 Februarie. Dreapta Camerei ’şl propune a interpela mâine ministerul asupra atitudinel unor magistraţi în afacerea Wilson. Fflipopoli, 2 Februarie. Prinţul a primit la Slivno ovaţiunl prelungite. După ce a trecut garnisoana tn revistă, el visită stabilimentele publice şi tnchisoarea unde graţie pe mal mulţi 0-sândiţl politici, internaţi în urma ultimelor evenimente. Seara, populaţiunea a dus pe prinţul în triumf în sala balului. Azi dimineaţa, prinţul a plecat pentru Burgas şi Karnabat. La Filipopoli principesa Clementina a visitat scoalele şi ospiciile tululor comu-nilăţilor.l'ăcând pretutindeni dărnicii princiare. A 2‘ EDITIUNE ZIARELE DE AZI România acum In ajunul alegerilor constată: Că M. S. Regele, la strigătul de disperare erupt din toate unghiurile ţârei, a declarat că ia sub scutul Sâfi libertatea a-legerilor; dar mai ştim că consilierii M. Sale n’afl cruţat nici cele mal criminale mijloace, pentru a mal falsifica odată voinţa corpului electoral şi a şi mal prelungi cu patru ani jafurile din întru, concesiunile din afară şi ceasul inevitabil al răspundere!. Sub ochii Suveranului care a luat în faţa ţârei răspunderea libertăţel votului, miniştrii M. Sale, afi făcut tot ce ah vroit pentru a mai sugruma o dată libera ex-presiune a cetăţenilor, fără a fi împiedecaţi în calea lor de către «veghetorul suprem al alegerilor». Recapitulează apoi, toate fără de legile, presiunile şi violenţele esercilate de guvernanţi asupra corpului electoral, fapte dovedite şi raportate Regelui de bărbaţi ca : D. Nicolae Kretzulescu, bărbat cu o viaţă publică de o jumătate de secol şi fost consilier şi represintante al guvernului M. Sale, a demonstrat prin publicitate cum «secretul votului» sub guvernul d-lul Ion Brătianu a ajuns o crudă ironie în ţara minunilor. Principele Al. A. Ştirbei, avend In sprijinul d-sale până şi protestul unul membru al comitetului electoral guvernamental din Craiova şi chiar al unul magistrat ! local tn a cărui inimă n’a încetat de a bate fibrele demnităţel, a dovedit prin vid graiu M. Sale cum viaţa şi onoarea cetăţenilor, care Îşi propun să’şl exercite drepturile lor Înscrise în Constituţiune, sunt lăsate tn furia bandelor sălbatice ale regimului. Nu ştim ce o mal fi adăstând Suveranul de nu’şl exercită rolul ce’I impune Consti-tuţiunea tn asemenea gingaşe impreju-rărl; cea ce putem însă afirma noi este că, de când e ţara aceasta pe charta Europei, nicl-odatâ perioada electorală nu s’a pre-zintat tn coadiţiunl mal dureroase: de o parte alegătorii ferm decişi de a trece peste toate brutalităţile pentru a face să reintre ţara tn posesiuuea drepturilor, de alta a-sociaţiunea exploatatorilor gata de a recurge până şi la baionete, când bâtele ucigaşilor ar fi zdrobite, pentru a mal depărta odată de la buzele lor paharul înveninat al respunderel după fapte. Sub asemenea auspicie, de la vorbe şi până la fapte, distanţa pare-ni-se sourtâ şi catastrofa inevitabilă. Oposiţiunea, care nu numără dinastici de ocasiune ca In rândurile coiectivităţel, şi-a făcut datoria până în capăt. Ea a declarat Coroanei, reverenţios, însă cu fruntea sus, că ţara nu mai poate indura săl-bătăciele şi malversaţiunile guvernanţilor, şi darcă alegătorii sunt nestrămutaţi tn hotărîrea lor de a face să reintre în lina din care afi eşit pe mişeii ce sugrumă ţara. De aceste simţimente călăuziţi, alegătorii independenţi vor porni mâine la localurile de alegeri pentru a ’şl exercita dreptul lor cel mal sacru. Lăsaţi liberi, el se vor apropia de urne ca anticii creştini: «cu frica lui DumnezeO, cu credinţa şi cu dragoste;» împiedicaţi însă de către ucigaşi! regimului, el nu vor şovăi de a trece peste or-ce obstacole şi de a se supune apoi la criteriul justiţiei poporului care sunt juraţii. Românul, or-cât de blând din fire, a-junge fiară când 11 calcă vrăjmaşul peste picior şi când îşi ia inima tn dinţi. Atât mal răfi dară pentru acel ce afi u-rechl să nu aazâ. Ş’apol, când nsuşl angajamentul solemn al şefului Statului nu ’l poate fi omului de nici un folos, ce să mal facă şi el văzându-se părăsit sâlbătăcielor puternicilor? Sâ lase ţara până la sfîrşitul veacurilor în prada celor cu patria sub cer şi cu patriotismul tn pântece ? Bun creştin, românul ştie zicătoarea e-vangelică: «apărâ-te, şi Dumnezefi te va apăra.» Se va apăra dară slngur-singurel, şi se va apăra voiniceşte tn zilele de 23, 24 şi 25 Ianuarie, spre a se scăpa o dată de Colectivitate, după cum s’amal6căpat de ciumă, de holeră, de foc, de potop, de Huni, de Tătari, de Ieniceri. Primim din Craiova următoarea telegramă : Azi mare întrunire a opoziţiei. Au vorbit d-nii Stirbey, Peşiacof, Popp, Economu, şi subsemnatul. Entusias-mu general. Tache lonescu. X D. Scupiewski, redactorul responsabil al gazetei streine a ministerului deExterne a avut, se vede, greutate d’aşi găsi martori, căci aseară la opt ore când era se se întrunească martorii sei cu aceia ai Principelui G. Bibescu, aceştia au fost rugaţi se amâne întâlnirea d-lor. Pe cât am putut afla, până azi la ora l,nuse presintase încă nimeni din partea d-lui Scupiewski. X Suntem informaţi că mulţi din cei mai câlduroşi susţiitori ai guvernului în judeţul Argeş, se refuză a vota pe stimabilul complice al lui Andro-nic, chipeşul Dimancea. Ba bine că nu. X «România» aduce următoarea denunţare: Denunţăm Majestătei Sale Regelui, că d. sub-prefect Ion lonescu de la Olteniţa, cunoscut prin trecutul s6tl de la Megidia, undea fost administrator şase luni, rfimâind dator sumeconsiderabile încasate de la comune, azi, Împreuna cu Costicâ D. Popescu, subprefectul de NegoeştI, a adunat pe toţi alegătorii din plăşile lor la cafeneaua lui Brofît, calea Victoriei, şi de acolo, prin agenţi secreţi 'I priveghează a nu se pune In contact cu bărbaţii din opoziţie. Acest fapt este o adevărată inchisiţie. Judece lumea despre libertatea alegerilor I X Miniştrii Mitiţâ Sturdza şi Gheorghian au plecat azi dimineaţă cel d’întâiu la Roman, cel l’alt la laşi, cu privire la alegeri. X D. Alexandru Constantinescu alegător în colegiul al 2-lea a fost a-tacat pe strada Buzeştilor de către comisarul Aslan îo capul mai multor agenţi care după ce ’l au bătut crunt ’l au dus la comisariatul sec. 7 (bariera Victoriei). Vina nenorocitului d. A. Constantinescu nu e alta de cât că d-sa împărţea la alegători buletinuri dale candidaţilor oposiţiei. X La polygonul de la Cotroceni experienţele cu nuoile arme de repetiţie continuă fără preget. La aceste experienţe se împărtăşesc cu activitate dd. locot. Aurel Demetrescu, sub-locotenenţii Cutzarida , Matei Castriş şi Gulariu exercitând armele Manlicher, Mauser, Şulof şi Rubin, dintre care s’a constatat până acum că mecanismul puştel Şulof şi Manlicher merge mai bine, iar arma numită Mauser pare cea mai defectuoasă. X Nu se amestecă administraţi unea In alegeri, ferească Dumnezeu ! Ea îşi dă din contra toate silinţele pentru ea parola Regelui se nu remânâ şi de astă dată o vorbă în vent. Dovadă că fie-care comisar de poliţie din Capitală a primit de la prefectură o listă de alegători din secţiunea sa pe care trebuie se’i ducă la vot. Am văzut noi înşi-ne o asemenea listă în mâinile unul comisar. X Politz-Kneazul a dat ordin că mal multe persoane bănuite d’a face propagandă în favoarea candidaţilor 0-poziţiunei se fie arestate disearâ.Din întâmplare ne-a căzut în mână una din listele de asemenea persoane şi pe dinsa am relevat numele de Go-gână, Fidot, Olangiu, şi alţii. X Eri, douî profesori de şcoli publice au colindat pe la părinţii elevilor lor pentru a le declara că, dacă nu vor vota pentru candidaţii guvernului, dînşil vor respinge pe copii la examene. Se nu se teme alegătorii de ameninţările lichelelor lui d. Sturdza. X Comisarul Marinesou a arestat azi de dimineaţă la secţia 11 pe preotul Constantin Nicolescu. După câte-va ore de arestare comisarul Romni-ce&nu i-a zis: «Se nu te mai ved că umbli cu bilete de ale oposiţiei prin Isvor, că te bag In fundul poliţiei». X De mal multe ori pe fie care zi, d. Radu Mihal, pungaşul de la interne, duce la Palat telegrame de la colectiviştii de prin judeţe spuind tot felul de infamii contra oposiţiunel. X Am spus deja că B. Stef. de la Delea-Veche este candidat oficial la deputaţiune In unul din colegiileju-deţuluî Vasluiu. Aflăm azi că dacă nu va reuşi se fie ales, d-sa va primi un post de avocat al Statului. In tot cazul d sa va cumula, fie mandatul de deputat fie postul de a-voeat al Statului, cu sarcina de director al principalului ziar al colectiviştilor. X Ni se anunţă căsătoria d-lui Aris-tide Foulquier funcţionar superior la C. F. R. cu d-şoara Julietta Poenaru. Felicitările noastre tinerei perechi. X Aflăm că martorii d-lul Scupiewski s’au înfăţişat la d. general Arion azi pe la orele 3. Aceştia sunt dd. colonel Algiu şi Vasile Lascar. In momentul când punem sub presă convorbirile îutre martori urmează. ULTIMA ORA AGENŢIA HAVAS Conslanlinopol, 31 Ianuarie,—Cale indirectă—Nota porţii care răspunde Notei d-lul de Montebello, relativă la violarea consulatului Franţei din Damasc, relatează faptele conform expunerii telegrafice a lui Naşid-Paşa, guvernator al Damascului, adică că la 25 Ianuarie, la 200 de paşi de consulatul francez, un detaşament al poliţiei turceşti a voit sfi aresteze patru Musulmani algerieni urmăriţi pentru 14 crime, că In luptă treI|Algeriem seapărară şi se refugiară în consulatul Franciel; că al 4-lea fu arestat şi încarcerat. Poarta conchide rugând pe d. de Montebello sfi ia măsuri pentru a evita retnoirea unor asemenea fapte. Versiunea franţuzească şi cea turcească sunt diametralminte contrarii, ast-fel tn cât Poarta nu se decise a respunde ca mal sus de cât după primirea unei noul depeşi de la Naşid-Paşa, vorbind tot In acelaşi sens. Poate fi folositor de a nota că Naşid Paşa e înrudit cu Marele Vizir prin căsătoria unuia din copil sfii. După o depeşe din Beyrut, incidentul din Damasc a pricinuit printre creştinii din Siria o emoţiune generală foarte vie. Circulă ştirea că consulul Franciel a cerut trimiterea de cuirasate, pentru a asigura spiritele. Conslantinopol, 31 Ianuarie.—Cale indirectă—Cestiunile Bulgariei şi Sue-zulul stau pe loc. Regularea cestiunil drumurilorde fler cu baronul de Hirsch s’a amânat iarăşi. De aceea baronul de Hirsch a ameninţat că va pleca azi, dacă nn se va regula cestiunea. Berlin, 3 Februarie.—«Gazeta Crucii» semnalează nuol mfisurl luate de Rusia la graniţa Prusiei. Ea spune că fortificaţiile oraşului Rovnosatl sfîrşit, şi că aceasta fortăreaţă e menită sfi Înlesnească concentrarea unei armate mari ruseşti care ar avea de obiectiv sfi ameninţe graniţa prusiana. Londra, 3 Februarie.—Se asigură că guvernul Reginei a primit nuol a-sigurărl paclnice ale Rusiei. Rapoartele ambasadorului Engliterel la Pe-tersburg tind a demonstra că pacea va fi menţinută. Londra, 3 Februarie. — Se anunţă din St. Petersburg lui «Daily News» că s’afi deschis negocieri Intre Englitera şi Rusia pentru a Încheia o convenţiune Comercială a cărui Incheere se doreşte a se face mal grabnic. www.dacoromanica.ro EPOCA — 33 IANUARIE CLASA DE SCHIMB I.M. F E R NI 0 Strada Lipscani, Xo. 27 CumpJra si vinde efecte publice si face oi^ce schimb de monezi Cursul B ucuresti ?? Ianuarie 1888 5 0-0 Renta amortisabila 5 0/0 Renta perpetua 6 0/0 Oblig, de Stat 6 0/0 Oblig de st drum de fer 7 0/0 Scris. func. rurale 5 0/0 Scris. func. rurale 7 0/0 Scris. func. urbane 5 Q/0 Scris func urbane 5 0|0 Scrie. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi 8 0/o împrumutul comunal Oblig. Caseipens (leilOdob) împrumutul cu premie Acţiuni bancei nstion. Acţiuni •Dacia-România» » Naţionala » Construelluni Argint contra aur Bilete de banca contra aur Florini austriaci Comp. Vend. 01 1/4 00 1 2 88 i|4 lOt i 89 102 94 1 85 1 75 73 1 2 210 35 îooo 230 200 80 17 40 17 40 2 01 93 3'4 91 89 105 99 1/2 102 3 4 96 86 75 12 74 215 37 10710 235 210 9J 17 6C 17 60 2 02 mmmm & f w%m IAŞI. — No. 32, STRADA LAPUSNEANU, No. 32 — IAŞI MOBILE, de toate felurile, pentru odăi complecte si piese de fantasie. COVOARE, persane, Bruxeles, englezeetc. cu bucata si metrul. GIJUIERII, Mare si variat asortiment cu preciuri dupe evaluare. PERDELE, PORTIERE cu galeriile lor; LĂMPI, mare asortiment de toate preciurile. CR1STALERIE, Serviciuri de dulceaţa si de masa. Oara ituri pentru biurou, BRONZES, BONBONIERE, EVANTAILE foarte elegaute. BRILIANTE si pietre preţioase eu gros si eu detail. 595 MAGAZIA HIRSCH & FINKE, IAŞI, STRADA LAPUSNEANU, 32. CASA DE SCHIMB MOSCU NACHMIAS A'o. S, In palatul Principele Dimltrie Ghika Sir. Lipscani, In fada nori cladir Bancei Naţionale (Dacia-România) B ucuresti Cumperi, si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi Cursul pe ziua de 22 lanarie 1888 Renta amortisabila ,, româna perpetua Obligaţiuni de stai [Conv.rur.1 C. F. R. Municipala fr. .. Casei pens. [300 L.] Scrisuri funciare rurale urbane Obl. Serbesti eu prime un. eu prime Buc. f*0 lei] Losuri crucea roşie italiene „ Otomane cu prime Losuri Rasilica bombau Act. Dacia-România „ Soc. Naţionala ., Soc. de ConslructiuDi Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germano Bancnote francese „ italiana „ Ruble hârtie NB. Cursul este socotit in aur lui Cump. Vinde 95 3/4 93 \ 91 W 88 3/4 73 H 74 Sil 915 io« y, 104 3/4 .9 tos <4 .8.3 94 ** y. M 71 76 * I* 34 38 *7 3. 35 31 17 «0 17 38 17 70 sou 909 Mi lftj 100 100 y. 99 100 tl7 «0 ■nCTaMnMCII lEMEIi DE L'ABBAYK DE FKCAMP (FRANCE) ESCELINTĂ, TONICĂ, DIGESTIVĂ SI AI’ERITIVĂ CEĂ maT bună din t6tk licorile C«e—r~ sm ■ B| ki f uqukce BiMEmcnni I A se cere todduna In josulii (Wpostes ca France e* 4 l'Etrangai I fiecărei sticle, eticheta pS-t/^eeeeoJ aZ&e’ l tr-a.tâ purtând!! semnătura ^ /..fel_____-5* Idlroctorelui generale. Adverata licore Benrdictiru se aifă la t6te persbnele urmfitfire cari i'afe angajată pe acrisA a nu vinde nici fii contrafacere. A. Flalkowsky— G. sl I). Tannsescu fraţi — Constantlnescu— I). Mnrinescu Rracndii -IV. lon- nid el Comp. — Carol Gersabek. H. mm n m&mm A V I S mo n Două-deci de anni de isbânda martu- ( resc de efficacitatea acestui puternici derivatif, recommandat de medicii cei mai de frunte pentru vindecarea rapede a b6lelor de pept, guturaiurilor, durerilor de Gât, grippei, durerilor, rhumatismelor, lumbago (durerilor j de sele),etc.— PARIS, 31, Rue de Seine. — Cutia, 1 fr. 50, in tote pharmaciele. | 4 exige numele lui IVZ.IN'SI. COFETĂRIA Sl FABRICA DE LICHERURI TANASE D. CRETULESCU STR CAROL NO 17, ALATURI CU BISERICA CURTCA VECHE $1 VIS-A-AIS OE ANTREUL PIECEI Am pus in consumaţie o mare cantitate de Romuri Jamaica «nprrioare cu lei 2,40 I tru si diferite alte romuri de la renumitela Caso Henohc *i strein din Bermen Pentru d-nil comercianţi ce vor voi a lua in cantităţi mari, se va reduce preţul O mare cantitate de «lulceţurldin toate fructele cu vanileşi fără vanile şi cu pre-ciurl foarte el'tine. Bomboane, Şampanie din fabricatiunea de licheruri de aci. Ananas, Benedectio, Cniraso, Sartrez. Pipermant, Vanile Hose, 3 fr. litru. Diferite patiserii proaspete şi prăjituri proaspete in tle-care zi, o adevOrati mastica de Hio. Mare deposit do rachiuri bune si îndulcite pentru menagiul casei Mare depesit de spirt rafinat şi de maşină. Primeşte comande pentru logodne, nunţi, botezuri şi soarele. S-rviciila cele mai alegante si esecutate de mine personal. Deoosit de distinsă tuieâ. Ser ici le mele fiind . unoscute. Toate aceste mărfuri se vftnd cr preciuri moderate. Cu inala stima T. I>. CRETULESCU \xmx: zzzzzrx* FRIDERICH PILDNER n) Bucureşti — 60, Strada Carol, 60 Bucureşti Pentru a mulţumi pe onor. clientela am adus TRIFOI - LUTZERNA SUPERFINA B verificat ii plumbuit de biuroul Statalul, resfirirea e garantată cu 95 o|o. Iarba de grădină, din cea mat buna calitate. Precum fi toate cele-l'alte seminţe ndicâ: de Legume. Flori şi de Pădure numai din cele de primul rang. 4 ululoage se trimit dupe cerere franco. Asemenea se gasesto si toate felurii* da semitic. pentru or ce tel da paseri, numai recolta din urma. bis XOXl X X® — S A DESHCIS —► mim îa&tâm&k Bucureşti — VG.JF'a.lea. IVIosilor*, 76 — Buouresti Reparat şi mnbiiat cu totul din nou — Se găseşte camere de la t leu şi ’O b ui in sus. Asemenea se închiriază camere mobilate cu luna. — Sarv ciul prompt, onest şi preciuri moderate.— Se găseşte grajduri pentru cai şi şoproane pentru trasuri. 599 DE ÎNCHIRIAT PRĂVĂLII MARI Sl MICI Proprietar, CORNELII] KALINDERU. © © MARE ATELIER SPECIAL DE MOBILE SCULPTATE S'a deschis in Unica Victoriei, !Vo. -ISO, vis a vig de Palatul Ştirbei, un magasin al acestui atelier, unde se poate găsi şi comanda tot-d’auna dierite mobile scuip tute, cu preţuri moderate, precum săli dem&ncarc, de lectura, iatacuri, antreuri etc. 573 Cu stimă, V. MAYER. T -••9- -6*0 A PA RARE IN CONTRA FOCULUI Gpenad Harden SINGURUL DEPO SIT IN ROMANIA 588 Bucureşti. - Strada Smârdan, No. 2 « I©HIS » Bucureşti. - Strada Smârdan, No. 2 @X§ X X9 LA RENUMITUL MAGASIN Fo BEtf £3K»!!RI x m m x ix Calea Viotoruei, No. 55 (fondat in anul 1852) SE GASESTE SPECIALITATE DE ViNURI FINE SI UN MARE DEPOSIT DE CONSERVE ALIMENTARE Cu preciuri moderat# ____ X **§«xs 589 (M DE SANATATE Strada Teilor No. 41 Previi! pe suferinzi, ci In această casă care este actualmente administrată do subs nuiatul, gâ-esc cea mal buna şi complecţi îngrijire, camere i-gienice, serviciu cel mai conştiincios şi neincetat supraveghiat, avtind la dispoziţie or-ce doctor din capitală. Se pot face zilnic o -ce pan«amcnte, inhalaţie, fumegaţie, toaJeta pentru dame eto. Pentru or-ce desluşire se poate adre-Ba in toate zilele verbal sau înscris către directoru. t ft & I i * G. I. Levezennu ■XviX» 623 PERTRb A SE ÎMBOGĂŢI REPEDE ! ,1 FACE AVEM M SClItT TIMP ; CE TREBUE FĂCUT A Nu trebue s6 se .-.că operaţi-Mj unt de Bursă. Nu trebue să se g, cumpere bilete de loterie. Nu tre- Jbue sfise joace. Nu trebue cunoştinţe.Toată lumeachiar şi doam-4 nele pot profita Dovedit şiaprobst. I Pentru a se prim. importantele 8 instrucţil, săsescrie U omâneşle s imediat Paris 8, Rue de Bag-Ş t>‘ u Arpech K H. RECOMANDAM LEGATORIA DE CÂRTI miŞh m, w o S9 ÎL & STRADA BISERICA IENEI NO. 10, CASA BISERICEi DINTR'O 21 (0 BUCL'HESTI In acest atelier se esecuta ori-ce lucrări de Le-gatorie, Papetarie, Galanterie si Cartonage, asemăn ea efectuează Registre de Comptabtlitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-ce mărime si liniatura mecanica cu preciurile cele mai moderate. X & IMPORTANT Consumatori? cari caută cu drept cuvîut escelentul CIAI al ! Companiei Coloniale din paris, trebue &ă evite numerosele Contrafaceri, şi pentru a nu fi înşetaţ!, a eiige pe fiecare Cutie TIMBRUL DE GATiANŢIE al Uniunii Fabricanţilor, Societate recunoscută de utilitate publică de Statul Francez. IX® X II 4 * 5 l i f * RESTAURANT ELECTRIC Struda Sf. .\icular din Şelari, via-a vis de biserica (In Palatul Sacietâţel Naţionale de Asigurare) Sub-semnatul am onoare a aduce la cunoştinţa onor. public ca ia Kestaurautnl Electric deschis încă de ta 8 Noembre 1887, se găseşte mâncări gustoase şi alese, cu preţurile cele mat moderate. BUUT RIE FR NCEZA Si OR GiNALA Vinuri indigene din podgoriile cele mal renumite cu preţuri foarte moderate. Serviciul nu laşa nimic de dorit. Cil Cu deosebită stimă, A. Lrusovicl. I I i ( I â i ANTREPRIZA BAROiETRICA 9 DE \mm PADIRI li\ PAI1CBETE 1. Pn moşia Grece! de sus, Ilfov, spre Moşia Câld&ruşani. 2. Pc moşia Socetu judeţul Dâmboviţa, intre gara Glterganl şi satul Cojasca CorneştI. A se adresa la proprietarul d. Ştefan D. Grecianu, Bulevardul Academiei, 2 Bncureştl I t 1 CUilAŢISEA LATaiNELOE, CU MAŞINI PNEUMATICE No. 25, Strada Academiei. No. 25. AYantasiele ce presiniă laic de Carii ceea ce ae }i pune ia posiţinne de a coa-tnn te toţi cel-l-alţl dia j | acest! dranii Onor. public se pdte convinge printr’o sticlă ce posedă fie-care vad, că vasele se umplu cu desăvărşire «• PRECIURILE NOASTRE SUNT CELE MAI SCĂZUTE. Tiftograflit iZisirulul Tipuri! cu cerneai» th. Loriileiu C-le Paris Gsrast rtspoBstbil, G. Sioen eseu. www.dacoromanica.ro