ANUL m No. 644 VINERI, 22 IANUARIE (3 FEBRUARIE) 1888. A DOUA ED1T1UNE a—mm—MmaMMaWMwm*''* i» ' ■tngiMB—nsatasMa 15 B ANI NUM E JFtU L ABONAMENTELE ÎNCEP LA I 81 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC 4 TOT-D'AUNA ÎNAINTE IN BUCUR ESCI La casa Administratiuf IN TARA: Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 lei, 6 luni *0 lei, 3 luni 10 ] IN STREINATATE. La toate oftlciele pe tale din Uniune, prin mandate postate. Pentru 1 an 80 lei, 6 luni Î5 lei. LA PARIS: Se gaseste jurnalul cu IE Cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Ger-main No. 84. reec ’ t MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA 15 BANI NXJMBBUL ANUNCIURILE ROM A NI A SE PRIMESC DIRECT LA ADMIŞII TRATIA ZIARULUI La Parln: la Agence Havan, place de la bourse, S. Agrar* Llbrr, rue S'otre Dame des Vtcloirei 10, (Place de la Bourse) pentrn Parln, Franrla, Grrmanla, Anstro-l ngarln. Italia Si Marea Britanic. Anunoiuri pe pag. IV, linia 3C bani, anunciur si reclame pe pagina treia I lei linia 50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B. REDACŢIA No. 3. — Piaţa Episcopiei. — No. 3. APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRAŢIA No. 3. — Piala Episcopiei. — IVo. 3. BILANŢUL REGIMULUI I. BRATIANU JUDECAT DE D. STURDZA D. Dimitrie Sturdza a crezut de cuviinţă se facă acum câţî-va ani in parlament o profesiune de credinţă colectivistă, că d. I. Brătianu este un mare om de Stat, un om de inimăşi de cuget, şi că d-sa ti este atât de devotat, in cât de i va zice se plece, pleacă, de’i va zice se rămână, remâne. Aceste cuvinte au fost publicate de Monitorul oficial, ca se le ştiâ toată lumea; dar exprimau ele adevărata părere a ministrului de culte ? Judecaţi : /a ^ Stras/? . Vrea să zică, mintea d-lui I. Brătianu, înţelepciunea sa, sunt acele ale unui scăpat de la Mărcuţa care vrea se dărîme zidurile cu capul. Dar caracterul d-lui I. Brătianu ? Citiţi: /sdSusnr/- syS, pvţ te** 7 & Am şters un nume, cum vedeţi, pentru că acea persoană a părăsit luptele politice. Remâne acum de ştiut cine minte: Sturdza care vorbeşte in parlament, ca ministru, sau Sturdza care scria amicilor săi, sub mână, pe neştiutele ? Noi credem că Sturdza ministru, căci dacă ar fi zis în public ceea ce scriă în taină, Far fi dat afară stăpânul. Aşa dar judecata intimă este cea sinceră şi Brat-Ivan remâne un nebun şi un şarpe. Păcat că o aşa justă apreciare a caracterului şi a capacităţei lui I. Brătianu, nebun şi şarpe, să fia făcută de Mitiţă Sturdza, un ipocrit. Documentele oficiale publicate în ultimii ani reflectă mai bine ca orice viaţa economică a Ţării. In ajunul alegerilor, punem sub ochii naţiune! un resumat al acestor documente, pentru ea se vază Ţara situaţiunea disperată în care am a-juns, pentru ca se înţeleagă alegători că, dacă se va prelungi mai mult domnia regimului de azi, ruina se a-propie cu tot cortegiul ei de falimente şi umilinţe încă o dată, vestim pe cititori că tot ce urmează mai la vale este es-tr*s din actele guvernului depuse pe tribuna corpurilor legiuitoare, din documentele oficiale culese din arhivele Statului. Dovezile dar sunt netăgăduite : tot ast fel e şi cupriusul lor. Epoca de desfrîu, prin care trecem, este caracterisată prin: Sporul impositelor Creşterea cheltuelilor Sporul datorii publice Agio şi Deficitele continue. Pe fie care din acesle punte ne propunem a le analiza. SPORUL IMPOSITELOR S’a pretestat, ori de câte ori am zis că impositele au crescut, că,din potrivă, guvernul actual a scăzut dările. Acest sistem de a nega adevărul e cunoscut. Cum trebuie el calificat? Noi zicem că este o batjocură. Aşa este. Când ţăranul vede că i se vînd vitele de hrană; când negustorul simte că e la doi paşi de faliment; când povarnagiul priveşte la uşile Închise ale velniţei, guvernul vine şi le zice: V’am scăzut dările! Nu este aceasta o batjocură? Ca să închidem gura tutulor, să procedăm de asta dată în mod mai concret. Luăm rolurile de contribuţiunl ale perceptorului culorii de verde din Bucureşti, alegem dintr’insele pe un contribuabil şi esarainăm dările plătite către stat, comună şi judeţ, de la 1877 până acum: Percepţia culorii de Verde Trimestrul Aprilie 1877 Rolul 352/98 Chitanţele No. 4536, 9558, 2405 Contribuţia personală Şosele Patenta Fonciera Zecimi judeţene Zecimi comerciale Metri Licenţă 4 0/0 comunale Prestaţii judeţene Prestaţii comunale Zecimi comunale lei 3.33 » i.ii » G.02 » 9.90 *> 2.04 » 8.16 n 5.— » 59.— » 6.60 » 4.— » 3.— » 8.64 116 80 Trimestrul Aprilie 1882 Rclul 751,129 Chitanţele 9164-12462 Contribuţie personală lei 3.— Şosele » 1.13 Patentă » 6.02 Foncierft » 11.25 Zecimi judeţene » 2.86 Zecimi comerciale » 8.16 Zecimi de percepere » 1.43 Licenţă » 59.— 4 0/0 comunale » 7.50 Prestaţii judeţene » 4.— Prestaţii comunale » 3.— Zecimi comunale » 9.48 120.83 Percepţia circomscriptiei II Bucureşti Trimestrul Aprilie 1884 Rolul 474/719/727 Chitanţa No. 9716/4660 Căi de comunicaţie lei 1.50 Patente fixe şi proporţ. » 13.75 Foncieră » 11.25 Licenţă fixă şi proporţ. » 65.— Zecimi de percepere » 0.15 Zecimi judeţene » 8 80 Zecimi comunale » 7.00 Zecimi pentru drumuri 9 9.— Tacsa 4 0/0 » 10 50 Prestaţii comunale » 3.— 139.55 Trimestrul Aprilie 1885 Rolul 474.727 719 şi 52 ne indică ca acelaş contribuabil a plătit în A- prilie 1885 cn chitanţil© No. 307.333 şi 11416 iarăşi suma trimestrială de lei 139.55 Trimestrul Aprilie 1889 Rolul 902.42 Chitanţa No. 11463.5463 Căi de comunicaţie lei 1.50 Patente flcse şi propor. » 16.88 Foncieră » 14.63 Licenţa n 80.— Zecimi de perceperi » 11.30 Zecimi judeţene » 10.10 Zecimi comerciale » 8.— Zecimi de drumuri » 11.15 4 0/0 comunale » 9.75 Marcatul măsurilor © 20 40 Insigne » 10.— Prestaţii comunale » 5.— 198.71 Trimestrul Aprilie 1887 Chitanţele cu No. 6.498.13.516 şi 5895/87 a le perceptorului Circumscripţia II Bucureşti arată că şi în acest au contribuabilul, la care se referă aceste chitanţe a plătit trimestrial către Stat, comună şi judeţ iarăşi lei 11)8.71 Recapitulând cele ce preced, constatăm că : Sarcinele impuse unul negustor care de la 1877 penă la 1887, in timp de zece ani de zile şi a esercilat comerţul în aceiaşi prăvălie, şi cu aceleaşi mijloace, au crescut pe trimestru de la: lei 110 buni 80 pene la: lei 198 buni 71 Să se observe că aci nu e vorba de cât de datoriile directe. Creşterea aceasta este, precum se vede de 70 O/O Dacă am examina si dările indirecte, anume: vămi, accise, şi agio, am ajunge la proporţiuni fenomenale. Cine d'intre aleg? tari va mal da crezăment acum celor care zic că impositele &0 descrescut sub guvernul d luî Ion Bi’âlianu ? Cine va avea euragiulse desmintâ actele de mai sus ? Aşa dar, o dată pentru tot-d’auna se se ştie că de la 1877 până la 1887 dările directe care apasă asupra comerţului au crescut de Iu 100 la 170 CREŞTEREA CHELTUELILOR Si pentru ce Statul a impus în-tr’atât pe cetăţeni? Pentru ca să mărească cheltuelile de lux, ca să sporească lefurile miniştrilor şi ale directorilor de servicii, ca să alimenteze fundurile secrete, ca se plătească datoriile oamenilor de care guvernul avea trebuinţă. Absolut nici o îmbunătăţire, absolut nici o construcţie, nici o datorie n’a fost plătită din cheltuelile ordinare. Pentru tot ce s’a zidit, pentru drumuri de fer, pantru plata anuităţilor, pentru agio, pentru şosele (daca s’a făcut vr’una) s a contractat împrumuturi şi iarăşi împrumuturi. Am arătat altă dată, în amănunte, cât a crescut cheltuelile în perioada de la 1877-86, comparativ cu perioada 1867-76. Si am găsit că s’a cheltuit, dimpreună cu împrumuturile : De la iB<>7—1876: leT 808 milioanei 08 mii lei De la 1877—1886: lei un miliard 000 milounc (Epoca No. 623 din 24 Decembre 1887). Aceste date sunt culese din situaţia oficială atesaurului pe 1886 pag. 50—51. Ele nu se pot contesta. Ce însemnează această creştere ? însemnează că în curs de 12 ani cheltuelile (numai cele obligatorii) ale Statului român au crescut cu 83 1/20/0 Asemenea spor nu s’a pomenit nici în o ţară din Europa, lată dovada : In Englilera a descrescut tn $ ani cu 2.75 0/0 In Germania a crescnt « 29.81 0/0 In Austria « « 12.jţ 0/0 In Italia « u 7.0J 0/0 In Franţa « « 4.89 O/o Şi noi suntem săraci iar aceste ţări sa întrec în prosperitate. SPORUL DATORIEI PUBLICE In 1877 anuitatea de plătit pentru datoria publică era de : lei 42.359.842 In proiectul de buget pe anul 1888 această anuitate este de : lei 68.806 584 IO Ce capital actual represintă această anuitate ? Facînd calculele, asupra cărora desfidempe cine-va să ne contrazică; găsim că : anuitatea de ma: sus plătibilâîn 40 nu 44 ani (cum este) represintă un capital actual de : 1.097.480 000 Chiar dacă din acesteţifre scădem: datoria ruralelor 6 0/0, drum de fier Roman-Iişî-lţcani datoria Oppenheim care sunt cu dobânzi superioare, chiar dacă am admite că nu mai datorim nimiedin aceste trei împrumuturi încă va mai rămâne că datoria actuală a Statului român, calculată cu 5 0/0 represintă un capital actual de : L'n miliard opt milioane Va să zică, chiar când o mână ce-■ rească ar veni şi ar dărui Statului Român lei 7.854.500 datoria Oppenheim » 51.366.765.13 drum de fer Romaa-ItzcanI » 30.302.100 oblig, rurale încă România mai ar avea o datorie actuală de peste un miliard Cine va îndrăsni acum să conteste această ţifrâ? AGIO şi pe când datoria creşte, pe etnd cheltuelile sporesc, o altâ calamitate s'a năpădit asupra Ţârei: aceasta e agio. In 1877 aveam galbeni şi napoleoni în ţară. Azi avem hârtie. Ca să cumpărăm aur a trebuit ca la 15Noemb. 1884 să plătim 10.200/0 » 1 Ianuarie 1885 » » 170/0 » 1 Ianuarie 1886 » » 16 50 0/0 » 1 Ianuarie 1887 » » 17.600/0 şi la 1 Ianuarie 1888 18 0/0 lată bunătăţile regimului? DEFICITELE CONTINUE Cel puţin, bugetele sunt azi echilibrate ? Doamne fereşte. Deficitele s’au ţinut lanţ. Luându-le numai pe cele din ultima perioadă găsim : In 1884 un deficit de 13,600,000 lei „ 1885 ,, „ „ 7,700,000 „ U1880 „ „ „ 5,400,000 „ La care adăogend : Deficitul căilor ferate 4,500,000 ,, de la tutunuri 7,700,000 Găsim că în curs numai de trei ani aceste deficite acoperite cu Împrumuturi au fost de: iei ao,juo,uuu Alegători, acesta e bilanţul financiar al regimului. El v’a urcat dările directe cu 70O/o El a crescut cheltuelile cu 83 O/o El v’a dat ca zestre o datorie de peste un miliard şi un agio de 18 0/0 El a provocat In 3 ani un deficit de 33 milioane, lată gospodăria guvernului I Dacă vă place, votaţi pentru dănsul! TELEG RAM E AGENŢIA IIAVAS Paris, 1 Februarie. Din şlirile primite din Damasc resultă că arestarea, ce provocase ştirea unul conflict franco-turc, s’a făcut în afara de consulatul frances. Individul arestat e acu-sal de a fi comis 14 crime. Franţa şi Turcia s’afl pus de acord pentru a proceda la o anchetă care va regula de acum înainte situaţiunea Algerienilor din Siria. Această anchetă va fi încredinţată la doi consiliarl, unul frances şi cel-l’alt otoman. Funcţiunile de comisar frances vor li îndeplinite de d. Imbert, consiliar al ambasadei Franciel la Constanlinopol. Honui, 1 Februarie. Se telegrafiazâ din Masuah că generalul şef s'a dus azi dimineaţă la Saati cu statul s60 major, cu o brigadă de infanterie şi o baterie de munte. 0 recunoaştere s’a făcut erl în Împrejurimi ; ea a semnalat presenţa vrăjmaşului dincolo de Ghinda. Părerea generală în Masuah e că Abisi-nieuil vor începe atacul. Sau-Kemo, i Februarie. Buletinul de azi dimineaţă, semnat de doctorii Mackensie, Schrader, Krause şi Howell spune că se constată căîngroşarea e mărginită la partea anterioară a jumă-tăţel drepte a laringelul, pe cănd umflătura jumătăţel siănge s’a micşorat din causa expulsărel unei părţi moarte. Berlin, i Februarie. L'n decret imperial a ordonat instituirea unul consilia de agricultură, compus din 15 membrii, pentru Alsacia-Lorena, şi reorganisarea asociaţiunilor agricole. Strasburg, 1 Februarie. Urmărirea criminală ordonată mal na-inte contra berarului Wagner, din Mulzig, inculpat de înaltă trădare, a fost ridicată. Paris, 1 Februarie. A circulat ştirea spre seară că d. de Lesseps ’şl-a frănt piciorul. Această ştire nu e de loc întemeiată. D. de Lessep e sănătos. www.dacoromanica.ro EPOCA - T2 IANUARIE DOMNIA COLECTIVISTA Ati vezut, domnilor, ca eu, cu toate neorenduelile ce s’au făcut,asasinate,procese scandaloase, am tăcut si am luat toata respunderea, numai cu speranţa ca se va face revizuirea, fiind-ca era o cestiune de viitor pentru tara. Declarata d-lul 1. C. Brâlianu preşedintele Consiliului Şedinţa Cameriidc la Martie 1884 In şedinţa de Vineri 20 No-embre 1887 d. Bratianu a declarat : Ca la ministerul de resbel furnicau până acum samsarii si ca de acea a luat el acest minister, ca se’l cureţe de tâlhari. Ca în timpul resbelului ştie ca s’au făcut hoţii, dar ca e de părere ca e mai bine se laşi se scape un vinovat de cât se mânjeşti toata armata româna. In aceiaşi şedinţa aCamerii d. I. Bratianu a refuzat se a-rate dosarele furniturilor a-supra carora s’au făcut hoţii de milioane. Cine va propuind în 1882 d-luî Bratianu, pe general Al. Anghelescu ca ministru de resbel: — Nu'I aduc lu minister , ca Tura! res|>unse d. I. C. Itratianu. I ran fata atunci doi ofiţeri superiori. ’ ii ne-voiasca d. I. C. Itratianu a tăgădui acest cuvînt. N’am trebuinţa de nimeni; n’am trebuinţa nici de împarati nici de regi, n’am chiar trebuinţa se caut favoarea Suveranului si nici chiar a terii. (Discursul iui Bratianu in Camera, ti Decembre 1881). Teranii de la Bordeni au fost tratati cu cea mai mare blândeţe. ^Monitorul Olicial diu August 1883). Monitorul Oficial minte. (Discurs. Bratianu, Senat 1 Martie 1883). JUSTIŢIA Opoziţia nu mai are drept la protectiunea legilor. 8tatcscu, Ministrul justiţiei. Am dat ordine judecătorului de instrucţie se nu puie in libertate pe... (cutare). Statescu. Ministrul justiţiei. Camera de la t Decembre 1887. Scrisoare a sub prefectului Sam-sonovici din Dorohol, către d. Henri Cortazzi, prefectul judeţului Dorohoi. CC lui ANRI CORT AZI Respectabile Prefect. D. Prefect. Calimach voind cu or ce preţ ca d. Hasnaş de la Zvoreştea să fie victimă, şi mâine având un pro es cu Preotul Bălănescu stârnit tot de Calimach. este de mare interes n li achitat nefiind vinovat. Alt-fel nu mai pot face nimic la /.vorestea. Ve rog regulaţi cum veţi hine-vroi ca se fie achitai d. tlasnas. Al. d-v. devotat servitor C. 8umson<> viei. Aşa rn’am înduioşat de soartea acelui sergent in cât m’am intere-at se fie achitat. State cu Ministrul justiţii. Camera de la i Decembre 1887. INSTRUCŢIA PUBLICA „Decâti-vaaniîncoace scoa-lele noastre au mers înapoi.“ Dini. Sturd/.a. Ministru instr. pub'ice Camera de la 17 Martie 1886. ARAMA SI HÂRTIE • Noi avem sistemul monometalis-mului , dar monometalismul de argint, si mai mult, am putea zice de arama.» General Leeea. preşedintele Cameril. Camera de la 5 Februarie 1886. E o fericire pentru tara noastră ca avem agio. CAmpfneanu. Discursuri parlamentare. UN PREŞEDINTE DE CONSILIU AGENT PROVOCATOR In zioa de 4 Septembre 1886 d. I. C. Brâlianu, de pe balconul Consiliului de miniştrii, a îndemnat naţia indignata sfi’l râsbune de opoziţie, care ar fi organizat atentatul Iul Stoica Alexan-drescu,când nici un oposant n’a fost a -mestecat tn această afacere poliţienească, iar d. Oroveanu a fost achitat de juraţi. A doua zi după devastarea localurilor de redacţiune de la 5 Septembre, devastare săvârşită după Îndemnul preşedintelui consiliului, Voinţa Naţională, organul guvernului a publicat următoarele rânduri: «Se vor cerceta culpabilii, claca culpabilii vor ti existând, si daca parchetul va găsi pedeapsa neutru nişte cetăţeni care, indignaţi de a-tentatul comis în contra primului ministru,si lasă a fi conduşi de sentimentul indignării până a comite chiar es-cese.n \. It. Culpabilii nu s'au cercetat ; şi parchetul nu a găsit nici o pedeapsă pentru bandele ce aii devastat localurile de redacţiune, în zioa mare, in centrul Capitalei. ACTUALUL MINISTRU DE INTERNE Domnule Redactor Ceasornicul despre care este vorba tn onor. d-v. ziar de la 31 Decembre era al med, şi adevărul e ast fel : Am găsit la d. Radu Mihai, atunci prefect de poliţie, ceasul ce mi seurase; imposibil a fost Insă din partemi a mai pune mina pe el; am martori pe au. Ooucocu fostul director actualmenteprefectla Rîm-nicul Sărat şi pe Alex, Lahovari actua Iul inspector.... ŞtiQ iarăşi că ceasornicul se afla In posesiunea d-lui Kogălni ceanu printr’un amic al med, care a fost martor ocular la transacţiunea făcuta Intre d. M. Kogălniceanu şi Radu Mihai. Transacţiune care consta tn Înlocuirea ceasornicului med printr’un chronometru de valoare. Acest târg s'a făcut In Camera de servicid al adiotan-tulul Regesc. Adevărul fiind acesta, vâ rog d-le Redactor săbine-voiţl a da curs acestor câte-va rlndurl şi a primi tot-d’o-datâ Încredinţarea prea distinsei mele consideraţie. Căpitan Vacareseu. COLECTIVIŞTII JUDECAŢI DE El INSUSI Dacă aş voi să răspuns la cele l'alte învinovăţiri ce se aiuc conservatorilor, nu aş avea de cât să repet cuvin Ude rostite în o şedinţă publica Aceste cuvinte sunt : «Priviţi ta tribună şi veţi vedea doui foşti miniştri roşii care au fost osândiţi pentru nişte fapte ce nouă nu ni se pot imputa /» liimitrle Ghica. 1879 Martie 30. Ministrul Justiţiei d. G. Chitu a mintit. [Interpelaiea lui Statescu in Senat, 30 Septembre 1883). „SPALATI VE INTREVOI RUFELE MURDARE" zise Ion Bratianu ,adresându-se către Kitzu si Statescu in şedinţa Senatului din 9 Noembre 1883. UN PREFECT CARE VA PRESIDA LA ALEGERI. Prea Inaltate Doatnn’, In urma plângerilor ce am priimil tn contra d-lul Dimitrie Simulescu, prefectul judeţului Vâlcea, pentru Ingerinţe în alegeri, plângeri cunoscute şi Mâriel-Voastre, in urma alegeri unanime a d-lui loati Vila-cros, cumnatul d-sale in colegiul al IV de Vâlcea, persoana cu totul streina de acel judeţ, în urma altor denunţări ce mi s ad făcut de ingerinţa d-sa'e direclă în aJe-gerl, m’am convins, Măria-Ta, cad-nu prefect Simulescu tn adever a exercitat ingerinţe in alegere, si prin urmare, s’a făcui nedemn de Înalta funcţiune ce i s’a încred lu at. De aceea şi rog pe M&ria- Voastră să bine-voiascâ a încuviinţa destituirea sa. Sunt, cu ce! mal profund respect, Prea înălţate Doamne Al Mâriel-Voastre prea plecai şi supus servilor Ministru secretar de Stat la Departamentul de Interne G. D. Vernesen DECRET CAROL I, Prin graţia lui Dumnezed şi voinţa naţională, Domn al Românilor. La toţi de faţă şi viitori, sănătate. Asupra raportului Ministrului Nostru Secretar de Stat la Departamentul de Interne sub No. 9608. Am decretat şi decretăm : Art. I. D. Dimilrie Simulescu se destitue din funcţiunea de Prefect al Judeţului Vâlcea, pentru motivele arătate tn raport. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departa uentul de Interne este însărcinat cu esecularea acestui decret. Dat tn Bucureşti, la 11 Iun e 1876. No. 1070. CAROL. (Monitorul Oficial No. 129 din <2 Iunie 1876). AMENINŢARE DE LOVITURA DE STAT ln şedinţa camerii de la 4 Decembre 1887, d. Statescu a făcut urmă toarea declaraţiune ce-o reproducem după notele stenografica şi care e-chivaleazi cu o fâgăduiala de lovitură de Stat: „Insa aceia care iubesc în ade-ver libertatea, eare sunt sincerii si adevaratii ei partisani, se bage bine de scama, se nu atace Coroana, eact Coroana a respectat libertatea pena si în manifestările ei cele mai ilicite si daca vor continua cu aceasta atitudine agresiva VOM l> V DREPTUL COItO VVEI IXTH’O Zt SE \U MAI RESPECtE LIBERTATEA.*, UMILIREA TEREI IN AFARA Guvernul d-lui Bratianu a făcut scuze Austriei, în doua rânduri; a făcut scuze Rusiei; a făcut scuze Greciei. REGATUL ROM NIEI DEC1S1UNE Nc. U Consiliul de Miniştri, Vezend articolul 1 din legea de la 1881 asupra streinilor, Decide: D. Alexandru Ciurcu, care se afla în capitala, va fi espul-sat din tara intr’un termen de 24 ore de la notificarea pre-sentei, care ’i va fi făcută prin cale administrativa conform cu art. 2 din legea susmenţionata. Espulsatul care va reintra in tara dupe executiunea a-cestei decisiuni, va fi supus consecinţelor art. 2 din sus-zisa lege. D. Ministru de interne esie însarcinatcu esecutiuneapre-sentei decisiuni. Bucureşti, 2 Septembre, 1885. (Urmeaza iscăliturile miniştrilor). N B.O asemenea decisiune a fost notificata si altor sase R lMAN: TRANSILVĂNENI: domnilor N Ciurcu, Secaseanu, Ocaseanu, Droc Banciulescu, Corneiiu si Opreanu. Ln privinţa Conventiuniiconsulare cu Germania s’au făcut lu Camera următoarele declaraţiunî, în şt dinţa de la 13 Iunie 1886 : D. I. C. Bratianu. Vă rog se amânaţi discuţiunea până când voi avea şi declaraţiunile din partea guvernu lui german. D. Ion Câmpineanu (adresându se către oposifie). Se stiti ca aceasta conventiune o vom vota o, o vom vota o. N. B. In numărul Epocii de la 2 Noembre 1887 am cerut să se publice actele diplomatice privitoare la negocierile urmate intre guvernul nos tru şi guvernul german tu privinţa conventiunii consulare. \imic nu s*a respuns la cererea noastră. PRESA POLIŢIENEASCA « RISTRIŢAo Bucureşti, 1< August 1887. plAR QUOT1DIAN Bl’ClRESTl Pasjgiul Român Domnule prefect, M ti mulţi cetaţ-nl luând iniţiativa d’a funda un nou ziar q lotidian I «BISTRIŢA» d. GENERAI. RADU MIHAI Ml A RECOMANDAT SE TRIMET IJSTE DE ARONAMENT IN ŢAR.4. AM ŞI TRAMIS CĂTRE CASIERI GENERAU Al PARTIDU LVI NOSTRU. Neştiind însă aceştia recomandaţia, vă rog a le o recomanda d-voastră. Cu deosebită stimă Gr. II. Grantlea. E datoria poporului d’a se ridica în masa si cu ciomege si cu topoare se sfarime capul miserabililor. Gazeta poliţienească Trompela Bucureştilor. PROCESELE REGIMULUI Cu o tazia afacerilor de la R. Vâlcea, ziarele guvernamentale au spus că oposiţia predică asasinatul. lntr’un comunicat oficial adresat ziarelor op isante, prin Monitor, d Statescu a spus că tinerii de lo Vâlcea sunt culpabili de omor cu pan dire. Juraţii din Craiova au achitat pe tinerii Vâlceni. După evenimentele de la Galaţi, organele guvernului au spus ca o-posanti sunt nişte asasini vulgari. Juraţii din Braila au achitat pe toti membrii opositii implicaţi in acest proces. Iu urma atentatulu. lui Stoica A-lexandrescu, ziarele guvernamentale şi d. Statescu, în Cameră, au spus ca Oroveanu e un asasin si oposi-tia compli e cu Oroveanu. Juraţii din capitala au achitat pe Oroveanu. In urma celor petrecute eri seara la întrunirea publica a o-pozitiunei,’mi-ani făcui prin mine însumi convinctluuea intima ca turburarea intrunirci si scandalurile regretabile au fost pregătite si proeetate contra opozi-tiunci. fapt de care comitetul liberal naţional a fost înstiiutat la Întrunirea de eri (15 Ianuarie), fura ca se intervină pentru protejarea libertate! întrunirilor. In-dignatiuueu meneşte la culme si nu mai găsesc de demnitatea mea, de a mai participa din acel comitet iiberal-nationnl, care susţine guvernul acesta ni teroare!. Itog se nie consideraţi ca demisionat. Primiţi ve rog, asigurarea eon sideratiunii mele. G. Seule seu. ADMINISTRAŢIA D-LUI BRATIANU JUDECATA DE REGE Numai in mizerabila administraţie a funcţionarilor publici, cari nu sunt numai leneşi dar si necinstiţi, nu s’a putut introdu e imbunata-tiri. Regele sta neputincios fata de &• easta coruptiune, precum el in-su’si s’a esprimat către orator, in cursul unei intrevorbiri, cu aceste cuvinte: « Cum pot se me lupt contra tâlharilor ?» Dr. Fajtag Halle'sches Tagblatt. 6 Mai 1886. De când e Bratianu la guvern, Eu si Regele dormim foarte liniştiţi, căci nu mai are cine se ne ameninţe viata. Maiestatea 8a Iteginn către o prinţesa.amica ei intima. IN F ORMATIUNI Pentru a preveni falsificarea voturilor de către agenţii politiei, Comitelui opoziţie! unite a luat inesurl ca la fie care secţiune se stea in permanenta persoane cari cunosc pe alegatori si eari vordenun tabiuroului pe ori cine va euteza sa se presiule cu o carte, care nu ar fi u sa. Candidaţii si delegaţii cari vor sta in permanenta in localurile in care se votează sunt Ia tHspo- ztliimea d-lor alegatori pentru a face sa se asigure de preşedinţi blurourilor respective deplina libertate sl întregul secret al votului. Legea pedepseşte cu pedepsele cele mai aspre pe toti aceia eari ar uza de manopere destinate a falsifica votul, sau a violenta consciinln alegatorilor. 0 delegaţie din Câmpulung a sosit eri în Bucureşti pentru a ruga pe d-nul Nicolae Kretzuleseu se primească candidatura opoziţiei la Colegiul 1 de Muscel. După multe stăruinţe d-nul N. Kreţulescu primind, lista candidaţilor pentru acest colegiu a fost a st-fel modificată : Candidaţi opoziţiei pentru Colegiul I de Muscel sunt: D. Nicolae Kretzuleseu şt d. Negu-lici mare proprietar. Eată lista definitivă a candidaţilor opoziţiei la Craiova: Col. 1. Principele Alexandru B. Ştirbey, August Peşiacov, Al. Nico-laid şi N. T. Popp. Col. II. D-nii Tache Ionescu, Alexandru Varlam, Ulysse Boldescu şi Const. N. Ciocazan. -sw- La Colegiul al 3 lea de Deputaţi din Tutova, după cum suntem informaţi din Bârlad, candidatul opoziţiei este d nu Gheorgheş Iamandi, mare proprietar. Eri Corniţele Golouchowsky ministrul Austriei a avut o lungă întrevedere cu d-nul M. Pherekydes ministrul afacerilor străine. D-nul Rethoridi prefectul judeţului Dolj care a fost chemat de M. S. Regele în Bucureşti a replecat eri la postul d-sale, c’am ploat. D. 1. G. Bratianu a fost primit azi din preunâ cu d. Dem. Sturdza de M S. Regele. D. Mitiţâ Sturdza ministrul cultelor şi instrucţiei publice s’a reîutors aseară în Capitală. La o întrunire colectivistă ţinută de unâ-zi în Mizil de vestitul Nae Constantinescu, cel cu torturile de la Mărăşeştî, cu vărsarea de sînge din Buzeu al cărui satrap este, pe când vorbitorii colectivişti ridicau în slavă stăpânirea, ceru şi obţinu cuvin tul un lîner curagios d. Ni-' colae St. Nicolau, care printr’o viguroasă şi călduroasă cuvântare puse la loc pe colectivişti, în aplausele en-tusiaste ale adunârei... Felicitările noastre bravului cetăţean. D. M. Antonescu adresează ziarului Apărarea, apărând în Craiova o scrisoare către cetăţenii Graioveni prin care declară în conştiinţă, că d-nii N. P. Romanescu şi M. Mâldâ-rescu iau luat prin surprindere iscălitura d sale pentru infama şi neruşinata depeşe ce s’a adresat de colectiviştii M. S. Regelui, şi prin care se acuza opoziţia de a fi orga-nisat bătăile întâmplate cu ocazia ultimei întruniri. D. M. Antonescu declară de asemenea că fiind luat de la teatru unde se afla cu familia d-sale, ded. Romanescu a fost dus la comitetul Liberal Naţional, unde i s’a luat prin minciună şi surprindere iscălitura d sale fără a şti în realitate ce conţinea acea hârtie. Această nouă escrocherie sfârşeşte prin a vesteji cu desăvârşire pe tânărul Romanescu, şi a proba până la evidenţă că pe lângă că organi-sează bande de bătăuşi este şi mincinos şi escroc. Azi de dimineaţă d-nii dr. Assaky, Babeşiu şi Şonţu au procedat la a treia autopsieacadavrului d-nel Bâr-leanu. Pe lângă alte descoperiri d-lor au găsit şi o lesiune profundă la ficat. Aflăm dintr’o sorginte autorizată că M. S. Regele în urma unor informaţii luate de la nişte persoane de încredere din Craiova ’şi a căpătat convingerea, cum că scandalurile comise în acest oraş cu ocazia ultimei întruniri ale opoziţiei se da-toresc în mare parte, instigaţieî personale ale vestitului Anastase Sto-lojan. Colectiviştii din Tutova sunt înspăimântaţi de curentul crescând în favoarea opoziţiei al corpului electoral. Pentru a face faţă unei căderi zdrobitoare, guvernamentalii nu cru- www.dacoromanica.ro EPOCA - 22 IANUARIE 3 ţă nici un mijloc spre a domina si-tuaţia. Aşa, noul Prefect numit anume j pentru alegeri, cu ginerele seu Di re» torul generalul Penitenciarelor ’şi au pierdui capul alergând In toate părţile prin judeţ şi prin oraşul Ber-lad, ademenind pe alegători cu toate fâgâduelile imaginabile şi ameninţând pe cei timizi ! Dar de ce li-e frică nu vorsoâpa !.. —SSS- Răspuns la desminţirea dală de po-liţ Kneazul avisului prin care comite- I tul opoziţiunel-unite arata căuşele cari aU Impedicat Întrunirea publică de Marţi. Tovarăşul lui Andronic ne desfide a’I arăta un singur agent ai poliţiei care direct sad indirect, prin ameninţări sad In alt mod, a oprit pe cetăţeni d'a parti cipa ia întrunire- Nu unul dar mai multe caşuri de asemenea fel putem cita şi iată câte-va : D. Anghirescu, băcan din strada Morilor, alegător în colegiu) I-id, a fost a-meninţat de chiar inspectorul Chris-tescu şi poftit la poliţie ; Părintele Nicuiescu de la biserica St. Ionică a fost ameninţat de comisarul Rusescu ; Pe Marin Foloştinft din strada Iancu-lul 11 a ameninţat asemenea ; T.Lerescu, din stradaflanculul N. 23, a fost şi el ameninţat. In fle-care zi comisarii chiamă la secţie pe cetăţenii mal influenţi în numele prefectului. Une ori prefectul el însuşi ţine adunări de alegători şi'i ameninţa cu res-bunarea sa dacă vor vota cu opoziţiu-nea. D. Vasile Ţâranu din strada Fraţilor, comerciant, alegător In colegiul I a fost chemat de inspectorul Dimitrescu la secţie şi de prefectul poi iţi el care l’a ameninţat că dacă va merge la întrunirea opoziţiei şi dacă nu va vota cu guvernul, va păţi toate neajunsurile. Pentru a i se da o idee de ce’l aşteaptă i s'a şi făcut un proces de contra-venţiune. Lista e largă şi am putea o continua pe mai multe coloane dar credem ca cazurile citate sunt suficiente pentru a dovedi ce valoare are desminţirea d-lui Moruzi. «Resistenţa» din laşi aduce următoarea declaraţiune personală : «Liberalul» afirma deunăzi că eO, părintele med, şi cu fraţii mei vom vota In contra opoziţiei şi pentru guvern. Drept răspuns, am declarat că «Liberalul» minte. Azi, văd că «Liberalul» menţine informaţia sa. Mă văd deci silit să iafl iarăşi condeiul şi să declar, odată pentru tot-d’auna, şi pentru a pune capăt ori-cârel discuţi! că : Am fost şi voi fl lot d’auna pentru or cine va voi să restoarne guvernul de tâlhari care deţine ilegalmente puterea. Nu s’a schimbat nici odată convinc-ţiile mele. «Liberalul» minte, afirmând că n’am fost din capul locului pentru lista opoziţiei. Voi considera în viitororl-ce discuţie în aceasta privinţă ca o insultă personală, şi făgăduesc în modul cel mai pozitiv celui care ar mal Indrâsni să pue la Îndoială simţimintele mele de ură, In contra acestui guvern, d’al lungi urechile. C. P.Uuis. sas Ni se scrie din Dorohoiu că : In ajunul alegerilor d. Leon A. Cru-penschi, judecător de şedinţâ'de la Trib. Dorohol.unul din cel mal buni magistraţi, judecător integru şi nepărtinitor, este înlocuit. înlocuirea acestui demn magistrat s'a făcut din causa independenţei sale. Alta. D. Ion Stamati, judecătorul o-col. Berhometele (MihăilenI), licenţiat în drept, judecător iubit şi stimat de toţi, este de asemenea înlocuit. înlocuitorul săQ este alegător în colegiul întâiil. Alta. D. Emanoel Gherghe), şeful Regiei monopolului tutunurilor de aicl-funcţionar activ şi conştiincios este în, locuit. înlocuitorul săil este iarăşi alegător în colegiul întâiil. Asta nu se chiama oare libertatea a-legerilor garantate ? Mai bună garanţie, ce voiţi I * • • Tuturor funcţionarilor de la prefectură şi comitetul permanent,lis’auluat demisiile, forţându-i cu aceasta să fie alături cu guvernul. Nenorociţilor li s'auspus(ca laBacăO) că daca isbuleşte guvernul, li se va res titui dimisiile, dacă nu, vor fi înlocuiţi. Mal bun mijloc de isbândă nici că se poate 1.,.. PENTRU REGE UHIimyiMUU* DIN CAPITALA Eri MercurI la orele 7 seara d. N. Letoiodax alegător întorcendu-se de la d. G. S. Marcovicî în dreptul grădinei d rulul Stainer din capul bulevardului Elisabeta a fost atacat în mod laş de către indivizi necunoscuţi lovindu-1 cu bâtele atât în cap pe care i l’au spart, cât şi la picioare doborendu-1 jos, fâ-cându-se imediat nevăzuţi; nenorocitul cerend ajutor, s’au găsit doi ungureni care ’l-aii dus Îndărăt la d. Mar- covicl plin de sînge, unde In presenţa a o sută de alegători din colegiul I care se întrunise aci a fost esaminat imediatde d. Ur. Leontie, care Va şi ordonanţat m: dicamente at U pentru cap cât şi picioare, declarând că este gata a'I da şi cert:ficatul cuvenit, şi apoi suferindul a foit transportat la locuinţa sa. B\CAU D. Caton Lecca a adresat azi Regelui următoarea telegramă : L t Târgul Ocna, primarul refuză liberarea cărţilor de alegători sub pretext că nu i s'aU trimis de primăria Rarâfi. Am constatat că cărţile de alegători s’ail expediat de primăria Bacăti cu adresa Nr. 75 din 9 Ianuarie curent. Această manoperă se face pentru a împiedica pe alegătorii ocnenl de a veni la vot, alt-fel de cât aduşi In masă chiar In zioa votării de către agenţi administraţii care au ordine de a nu le da cărţile de cât la intrarea în sala de votare. Respectuos rugămdaţl ordine urgent a se libera cărţile alegătorilor ocnenl imediat. Emesl Sturdza, Caton Lecca. VASLUI Următoarea telegramă s’a mal adresat Maiestăţel Sale Regelui tn cazul arestâreî ilegale a lui Neculai Filip, alegător în colegiul al 2-a, din Vaslui: M. S. Regelui, «Respectos aduc la cunoştinţa Maies-«tâţel Voastre că cu ocazia arestăreî i-«legale a Iu) Neculai Filip s’ad sustras «acestuia scrisori adresate mie de a-«legătorl, rupt sigilele şi nerestituite. «După probele ce păstrez şi martori, d. «Prefect Neron Lupaşcu aii comis acest «fapt. Casele noastre sunt înconjurate «şi spionate de poliţie. Rftbdărea noas-«tră este pusă la grea încercare. Rog «respectos Maiestate, faceţi a înceta «starea aceasta şi ordonaţi a grăbi an-«cheta ordonată, căci până astâ-zl par-«chetul nu a fscul nimic.» Dimitrie Donici. Cum se vede cabinetul negru pentru violarea celui mal sacru secret, acela al scrisorilor, cel mal infam chip d’a sugruma conştiinţele, este practicat în chipul cel mal hidos d'acest guvern mizerabil 1.. DOROHOl Asupra infamielor vestitului Cortazzi, s’a mal adresat din Dorohot, regelui următoarea telegramă: Majestăţei Sale Regelui, Nefericitul judeţ Dorohoi devenit a-devărată Vlăsie sub paşalâcul fostului prefect Cortazzi; cetăţenii şi astă zi zac sub influenţa sbirulul, justiţia la ordi-nile sale, Procurorul Petrovan inventând pretinse crime, caută tot posibilul a mă depune în arest ca şi pe alţi alegători. Adevărata crimă însă este numai că sunt alegător coleg. II şi ostil numai Satrapului de Cortazzi. Sire, sunt adevărat liberal, nu pot fi Insă alăturea c'un mişel caCortazi şi un infam ca Petrovanu, respectos vă rog ordonaţi parola Regească să fie respectată (alegeri libere). Mlssica Gherlei. VLASCA Primim din Giurgiu următoarea petiţie trimisă regelui : Majestăţei sate Regelui României Sire, In seara de 10 corent, Pavel puşcă-riaşu sub-comisar, Nicolae Soldatu bătăuş şi alţii, m’aii ameninţat că aO să’ml spargă geamurile şi să’mi dea jaf la prăvălie, dacă nu me las de oposi-ţie şi că am să flâ persecutat pe toate căile, şi dacălml trebue parale pentru licenţă să 'ml dea. De asemenea Călin Fainaru a ameninţat pe unii oameni că are să’I trimită la poliţie cu vardist, dacă nu ascultă de dânsu.- Anghel Muscalu da ajutor lui Calin. Al Majestaţe) Voastre prea plecat şi supus servitor. Lache Vasile I tari mi proprietar, câreiumar, Aleg. Col. II. Gheorghe Hristea, Proprietar Martorii Dumitru Andreiu,proprietar şi muncitor. LiBERTATEA ÎNTRUNIRILOR DOLJ1U Asupra infamiilor poliţieneşti din Cra-iova s’a mal adresat de către JaUgătorî, Regelui următoarea petiţie: Majeslăţeî Sale Regelui Sire, «Am fost martori în seara de 15 la întrunirea opoziţiei din sala lănci şi am văzut acolo o bandă de întrerupători şi oameni de scandal. Erad agenţi per-cepţi, subcomisari Caracaleanu, Ioniţă Nicolau şi alţi. La eşire ad ţinut calea tutulor câţi se arăta mal cu|curagid şi adînceput una tac. D-nil Varlam, Gregescu, Veleanu şi alţii ad fost loviţi mişeleşte. Rugăm respectas.Sire, ordonaţi oan-chetă şi se va dovedi, cum din partea autorităţilor guvernului s'a urzit scandalul ca, de aci să pot aresta pe d-nil Grecescu, Veleanu, Stan Burten şi alţii. Toata intenţia lor a fost, să îuchidă pe cetăţenii cei mal activi cari vorbesc contra guvernului, ca să nu mai fie contradicţii. Aceste fapte ne esasperează, Sire, căci nu mai e siguranţă pentru nimeni, nu mal putem vorbi nu mal putem critica actele guvernului, nu mal putem vota liber. Suntem Sire, aî M. Voastre supuşi leali. Iancu lliescu comersant şi proprietar, N. Coşioveanu, aleg. coleg. 2, Mitrică Nicuiescu, col. 2, D. Ch. Amarascu, col. 2, Mitrache Dumitrescu, col. 2, IlieMa-rinescu, col. 2, Ioniţă T. Godeanu, col. 2, N. Georgescu, col. 1, V. M. lliescu, col. 1, Vasile lonescu, col. 2, Ştefan Georgescu, col. 2, T. B. Galaneanu, I-lie lliescu, col. 2, Tache Popescu, Ale-cu Malciu, col. 2, Florea D. Lazărescu, col. 2, S. Lupescu, col. 2, Mihalache M. .rcovicI, col. 2. Păun Dinu, col. 2, Meiţă Radulescu, Afr. Gheorghe, Gg. Gavril, col. 2, A. lonescu, Demetrie Vasilescu, Ghiţă I. Dodescu, col. 2, Nicolae Costache, col. 2. Petre Stancu, Petrache Constantin, col. 2, Gg. Mihal, col. 2, Gg. D. Guţă, col. 2, Savu D. Guţă, col. 2, M. Dinuţ Grigore, col. 2, Nicolae Preda. col. 2, Ioniţă Gg. sol. 2, N. Popescu, col. 2, Gostică Bădescu, col. 2, Mitrică Oprea, col. 2, Mitru Gg., col. 1. OLT Din SpinenT (Olt) s'a adresat M. S. următoarea telegrama : Majestăţei Sale Regelui Candidat al opoziţiunei din Olt în vi-sita ce fac alegătorilor din judeţ sunt urmărit de|membrul comitetului Linaru de subprefectul Negulescu şi ajutorul Murgescu care intimidează pe alegători spre a nu mă primi. Toată administraţia în mişcare. Iată Sire libertatea alegerilor ce ne aţi garantat. Collihaseann. aLEGERIUBERE D le Redactor Intre mişeliile administraţiunel din timpul alegerilor, vă rog să înregistraţi şi următorul fapt : Nişte broşuri tipărite, conţinând ma) multe discursuri ale mele din cameră, şi pe care împreună cu o epistolă a mea le espediasem prin poşta alegătorilor din judeţ, ad fost secvestrate şi oprite la subprefecturi. Aceasta am constatat’o prin toţi alegătorii de afară sosiţi până acum In oraş şi cari ’mî ad declarat că nu ad primit nici o bruşură, de şi spe-diţiunea se făcuse deja de Vineri 15 corent. A trebuit negreşit să fie pentru aceasta un ordin secret dat subprefecţilor, cari regulează prin espeditorl distribu-ţiunea poştei rurale. Primiţi, domnule Redactor, asigurarea consideraţiunel mele. N. Eleva. UN SEMN AL VREMEI!... Primim de la un cucernic preot de sat versurile de mal la vale, cari, dacă nu strălucesc tocmai prin ritm, prin originalitatea lor, insă caracterizează în chipul cel mal elocuent simţimintele ce ad Început să iasă la iveală tn poporul de la ţară împotriva aceslul guvern, constituind un semn al vremel de decădere în care trăim. Căci, poporul când era sugrumat de liftele fanariote, încetase a da viersul s6d predilect dragostei naturel ce’l înconjoară or duioaselor simţiminle ale inimet sale, spre a înfiera prin cântece jalnice şi înfricoşate nelegiuirile jftfuitorilor săi. S'a dus dar vestea de mişelia lui Brâ-lianu ca de Tunsu !... Bogoslovenie de Anul IVou 1888 De bogoslovit, da I Am s£ bogoslovesc. Dar un lucru Am sfi desvelesc: Strămoşescul aur Ce era tn ţara, De c&nd cu Bratlanul Au trecut hotarul! Şi în locu'i aO venit Monopolul de tutun, Din care au lsvorât, Monopolul de sare Şi cel de chibrit !..• Ce s’a înlocuit, Cu cremine şi amânar Ce sta In buzunar; Cact. ţâranul n’are, Nicî chiar de mâncare! Iar Ion Bratianul, A minţit şarlatanul Când â zis în parlament «Gi Ţaranul «A vîndut grânarul '‘Şi’şl a umplut buzunarul* .. Acum se împlinesc Se bogoslovesc: Umple'i Doamne Iul, De sanâlate trupul Cum 'şl a umplut Ţaranul De bani buzunarul Vânzându’şi grânarul! Tar au ut Preot. ULTIME INFORM VTIIM Candidaţii de deputaţi ai Oposiţiei pentru judeţul Ilfov sunt: La colegiul l-iu Dimitrie Dratinnu Gheorţi’lie \ erneseu General G llanu EmanoiLProtopopescu Pake Consto0|Vrl(>n oTecyml al II-lea Grigore Arghiropoln bibliei Dimitrescu IUrftitrie Ecnnomu dmstanttn Marcovici Dimitrie Naumescu Dimitrie 1‘etrescu Pana Pencovicl Grigorie Triaminfii Savu Yaslllti X In urma refuzuluid-lui Pherekydes de ai da satisfacţiune, Principele George Bibescu a trimes azi martorii la redacţia ziarului L’Etoile Rou-maine. Martorii principelui G. Bibescu, sunt dd general E. Arion şi Al. C. Catargi. Nu cunoaştem încă rezultatul demarşeî acestor domni. X Ni se comunicâ din Rtmnicul-Vălcel următoarea telegramă transmisă Majestăţei Sale Regelui Sunt numai 3 zile până la alegeri şi nimic nu s’a făcut in cestia delegaţilor oraşului Rîmnic. Presiunea la culmo, şicane din partea primarului la eliberarea cărţilor. Şeapte funcţionari numiţi ad-hoc dintre a-legetoril colegiului I. Ce se face cu promisiunea Majestăţei Voastre ? Devotaţi Alegători în colegiul I. Al. Lahovari, Căpitan M. Lămotescu, S. Călinescu, Petru Millo, Emil Lahovari, Constantin Hcrescu, Vasile Pleşo -ianu, Bucşenescu, Achil Zamfirol, Cost. N. Vlădescu, Ioan Fotescu, G. Fărcă-şanu, Valerian Ursianu, Ioan C. Ange-lescu, C. V.Pleşoianu. X Din Bacău ni se trămite copie după următoarea telegramă adresată Majestăţei Sale Regelui Delegaţii Comunei Odobeşti aduşi de Sub-prefectul Negel cu călăraşii la primărie. Li s’a luat cu forţa Certificatele pentru ai împiedica de a veni la vot. Am reclamat parchetului care nu voeşte a lua nici o de-marşe. Respectuos rugăm pe M V. a da ordin se înceteze aceste abuzuri şi a elibera certificatele delegaţilor. Ernest Sturdza, C. G. Lecca, Victor G. Lecca, A. Aristide, G. Craileanu, I. Ganea, A. Teodoru, I. Sturdza şi alţi. X Primim din Giurgiu următoarea telegramă : întrunirea imposantă. Preşedinte Hariton Racotă , oratori Ioan Lahovari şi Ioan Dimitriu. Aprobări u-nanime, întrunirea s’a ţinut în Ma-gaziele de grâu ale d-1 ui Racotă transformate în sală de adunare. Toţi proprietari sălilor terorisaţi de poliţie Ulubeanu. X Următoarea telegramă a fost adresaăt astă-zl M. S. Regelui din Bârlad; Administraţia întreagă nu respectă cuvântul Majestăţei Voastre. Ea ameninţă, prigoneşte, înspăimântă pe alegătorii independenţi. Poliţaiul Pascu şeful sergenţilor Ignat, comisarii Romascu, Grigoriu, şi alţi agenţi poliţieneşti se întioducîn casele cetăţenilor şi le ordona se voteze pe candidaţii guvernamentali, sad să se abţie de la vot. Secretarul poliţiei Dodan, aduce pe comercianţi la poliţie pentru a’i ameninţa şi a le ordona să nu voteze cu opoziţia. Directorul şcoalel normale, administratorul creditului agricol .advocatul statului, presidentul comitetului permanent şi mulţi agenţi administrativi cu-treeră mahalalele ameninţând In tot chipul pe alegătorii independenţi daca vor lua parte la vot. Putem ori când dovedi Înaintea unei anchete ingerinţa făţişă a Intregel administraţii şi ameninţările lndrăsneţe făcute alegătorilor; administraţia pregăteşte tot soiul de manopere pentru a zădărnici secretul votului. Conformendu-ne înaltei Voastre dorinţe denunţăm respectos Majestăţei Voastre aceste acte arbitrarii atingă-toare libertăţilor alegerilor. Alegătorii îngrijiţi aşteaptă de la inter-venţiunea Majestăţei Voastre înfrânarea acestor cutezătoare ingerinţe. lacob Fătu, Ştefan Sturdza, Constantin Vrabie, George Petrescu, Nicolae Nicorescu, Iorgu G. Gdlcă, G. Iamandi, Doctor. Namicea, Ion Iepureanu, Emil Vulpe, Toader Istrati, George Palade. * Aflăm în ultimul moment că candidaţii definitivi al oposiţiei în judeţul Muşcel, sunt următorii : Col. I. D-ni Al. Em. Lahovarv şi I. Ghica. Col. II. D nu Ion Negulioi. „ III. D-nu Grigore Andreescu X Pe lângă cele publicate la ediţia în teia de azi,în cestia bătăel lui Letoiodax, semnalăm M. S. Regelui şi C-niel Radu Mihal-Moruzi şi următoarele fapte precise: 1) Paraschiv lonescu din strada Is vorul, proprietar, a fost bătut In stradă întorcându-se de la întrunirea oposiţiei chiar în acea zi de către 3 bătăuşi, unul Tache Flaşnetaru. 2) C. Donescu bărbier, un bătrân cinstit a fost chemat la Secţia 25, unde d. comisar Râmniceanu l’a bătut crunt în presenţa epistatulul I. Marinescu, sub comisarul Costică şi unul alt epistat şi numai pentru cuvântul că pentru ce la întrunirea oposiţiei a fost, iară la aceia a guvernamentalilor unde fusese chemat nu. X Guvernul nu se limitează numai la ingerinţe şi ameninţări; în locurile unde căderea în alegeri o ştie cu siguranţă pe lângă bâte şi retevee usează şi de alte mijloace şi influenţe înalte. Ast fel d. Al. Stoicescu, cunoscutul colectivist si preşedinte al Curţel de Apel Secţ. I Bucureşti, fiind desemnat de sorţi a presida colegiul electoral de Teleorman, a plecat încă de eri In localitate, adică cu trei zile înainte de deschidere, pentru ca Împreună cu Ki-riţopol să facă tot ce va putea pentru candidaţi guvernamentali. Trist pentru un magistarat 1 X D. Populeanu procurorul-general a convocat la parchetul seu pentru mâine la 5 ore seara pe toţi procurorii pentru ale da instrucţii pentru impui alegerilor. X Ni se telegrafiază din Caracal : A doua întrunire colectivistă ace-aş resultat ca prima : oposiţia aclamată, Mitică Popescu aplaudat de \oţi asistenţii, care au părăsit sala după cuvântarea d sale, lăsând pe colectivişti consternaţi. Candidaţii oposiţii colegiu 1, Mitică Popescu şi Dumitru Cezianu. X Aflăm cu părere de rău că starea d-lui NVilamow, primul secretar al ’egaţiuneî imperiale ruse, care este greu bolnavde câte-va zile, s’a agravat. Astâ-zi se va ţine o nouă consultaţie. X D. general Gernat comandantul corpului 1-u de armată a adresat o circulară către toţi şefii de corpuri prin care li se dă ordin ca in zilele deSâmbătă, Duminică şi Luni, trupele se fie consemnate în casărmî. X D. C. Nacu Ministrul Finanţelor a fost primit azi după prânz de Regele cu care a stat mai mult timp. X D. Plaginoministrulţăreî la Roma a dat zilele acestea o nouă dovadâde josnică slugărnicie regimului ce reprezintă. 1. S. Elena Doamna Cuza, afiân-du-se la Roma a dorit se prezinte o-magiele Sale MM. LL regelui şi reginei Italiei, şi după uz s'a adresat ministrului ţărei spre a o prezenta la Curte împreună cu fiul său Alexandru de care e însoţită. D. Plagino curtezanul cel mai infocatdeodinioară al lui Vodă Cuza, a respuns că e gata a prezenta pe Doamna, dar că nu poate introduce la Curte pe prinţu Alexandru Cuza. Fără comentarii 1... X Azi polcovnicul Pastia a luat următoarea disposiţie: «Or-ce impiegat al telegrafelor, o intra în sala aparatelor pe timpul cât va ţine alegerile, în afară de o-rele lor de serviciu vor fi obligaţi a face ca pedeapsă 3 zile de lucru.» X D. judecător de instrucţie Stătescu a adus la interogatoriu azi, pe fe-tnea Anica, pe Ciungu şi pe Make-don.toţi acusaţi în afacerea omorului din strada Dionisie. X Consiliul comunal de şi declarat în permanenţă nu a putut judeca azi nişte contestaţii de cât cu trei consilieri faţă. ULTIMA ORA AGENŢIA HAV AS Londra, 2 Februarie.—«Standard» crede a şti că 180 milioane de mărci dia 290 milioane cerute Reichstagului vor fi vărsate In tesaurul de aăsboiCi, care se ridică deja la 120 milioane de mărci, pentru a se putea acoperi primele chel-tuell ce ar necesita măsurile de mobi-zare fără a recurge la Reichstag. După acelaşi ziare, Austria ar cere asemenea 100 de milioane de floriul Cameriior, pentru a forma un tezaur de răsboiu. Berlin, 2 Februarie.—Doctorul Vir-ebov a declarat că, cu toată examinarea cea mai scrupuloasa, n’a putut găsi nimic canceros In părţile bolnave estrase din laringele prinţului Imperial de către doctorul Mackenzie, şi supuse e-xaminăril sale. SPECTACOLE ’l * Astâ-zl se va representa la Te-, 4*1 National pentru a doua oară piesele : Francesca de Rimini, tragedie în 5 acte şi Vincenetta, dramă îutr’un act’ BALURI MASCATE Sala Băilor Eforiei, Joia şi Du mineca. www.dacoromanica.ro EPOCA — 22 IANUARIE CASA DE SCHIMB f. M. F E R IVI 0 Slradit Lipscani. No. 27 Cumpfra si vinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi O u r* s u 1 Bucureşti Ianuarie i 888 5 0/0 Renta amortisabiia 5 0/0 Renta perpetua fi 0/0 Oblig.de Stat 6 0/0 Oblig de st drum do fer 7 0/0 Scris. func. rurale 5 0/0 Scris. func. rurale 7 0/0 Scris. func. urbane 5 Q/0 Scris func urbane fi OiO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi £ 0/o împrumutul comunal Oblig Casei pena (leilOdob) Împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. Acţiuni •Dacia-Româniat > Naţionala » Construcliuni Argint contra aur Bilete de banca contra aur Florini austriaci Cump. Vend. 93 1/4 93 1 2 88 114 i 4 1 2 1 2 104 89 102 95 83 75 73 210 35 1000 230 200 80 17 50 17 50 2 01 93 3/4 91 iţ2 89 105 89 1/2 102 3 4 96 86 75 1,2 74 215 37 1030 24 C 208 9» 17 75 17 75 2 02 uâMâxuL mimm & ram TASl. - No. 32, STRADA L APUSNEANU, No. 32 — IAŞI ---------------- M0BTLE, de COVOARE, p CIJUJERI1, felurile, pentru odăi complecte si piese de fantasie, e, Bruxeles, englezeetc. cu bucata si metrul, si variat asortiment cu preciuri dupe evaluare. PERDELE, PORţgSIRE cu galeriile lor; LĂMPI, mare asortiment de toate precmfle. CR1STALERIE, Serviciuri de dulceaţa si de masa. Garn ituri pentru biurou, BRONZES, BONBONIERE, EVANTAILE foarte elegaute. BRILIANTE si pietre preţioase en gros si en detail. 505 MAGAZIA HIRSCH & FINKE, IAŞI, STRADA LAPUSNEANU, 32. CASA DE SCHIMB MOSCU NACHMIAS A’o. 8, In palatul Principele Dimitrie Ghika Sir. Lipscani, In fada nori cladir Bancei Naţionale (Dacia -Domănia) B ucur eşti Cumpâră si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi Cursul pe ziua de 21 Ianarie 1888 Renta amortisabiia ,. româna perpetua Obligaţiuni de stat [Conv.rur.] C. F. R. „ Municipal» . .. Casei p«ns. [300 L.) 7 % Scrisuri funciare rurale 3 X „ „ „ „ urbane Obl. Serbesti »u prim» laai im. cu prime Buc. 1*0 lei] Losnri crucea roşi» ltaliane „ Otomane cu prime I.osurl Basilica Pompau Act. Dacia-România „ Soc. Naţionala „ Soc. de Construcliuni Aur contra argint sau bilete Florini Wal- Anstrluc Mărci germane Bancnote francese „ italiane „ Ruble hârtie NB. Cursul este socotit in aur Cump. Vinde 92 3/4 90 H ss y; 73 X *11 104 X 88 10* X Si M X 75 ti 36 ÎT 36 17 17 30 *00 124 100 98 *17 93 ţi 91 >; 88 3/4 74 *15 104 3/4 IO* 3/ 95 84 76 65 31 30 38 *0 17 *0* 1*6 10» 100 220 a Erezii L. LEKAITRE, Succesori TURNATORIA DE FER SI ALAMA - ATELIER MECANIC Bucureşti.—Calea Văcăreşti No. 95 1 —Bucureşti Se însărcinează cu construcţiunl de turbine şi mori cu presuri mal reduse de cât acele din Viena şi Pesta. Preciul Unei mor) cu 1 piatră de 36 leî 1900 » » » 1 » » 46 » 2100 » » » 2 pietre » 36 » 3600 » » » 2 pietre » 42 » 3800 EsecuteazA repede or-ce lucru de urnAtorie safi mecanică ; precum : olane simple şi ornate. Mare asortiment de moblile pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri moliile •.culp tute, cu preţuri moderate, precum nali «le mâncare, de antreuri etc. lertura. iatacuri. 573 Cu stimă, MAYER. w T — S’A DESHCIS MARELE) H O'TEL && Lmfotââ Bucureşti — 76,(Falea Alosilor*, 76 — Buouresti Reparat şi raobiiat cu totul din nou — Se găseşte camere de la 1 leu şi Î0 btui in sus. Asemenea se inchiri&za camere mobilate cu luna. — Sarv ciul prompt, onest şi preciuri moderate.— Se găseşte grajduri pentru cai şi şoproane pentru trasuri. DE ÎNCHIRIAT PRĂVĂLII MARI SI MICI Proprietar, CORNELIL KALLXDEKU. 599 MASINELE TOCmTPAîE PENTRU MTItETliL CAILOR DEPOSIT |GENERAL LA MORITZ APPEL STRVIIA liOAHSEl No. 7 0---- APA RARE IN CONTRA FOCULUI SINGURUL DEPO^SIT IN ROMANIA 588 Bucureşti. ~ Strada Smârdan, No. 2 « » Bucureşti. - Strada Smârdan, No. 2 Tipos?r«.fi» ZiatriAlvU „Eposa1 Tipărit cu cerne»!» Ch. Lorllleux C-le P»rU www.dacoromanica.ro rxcpct.săbii, G. Stoenescu.