ANUL in No. 642 A DOUA EDITIUNE MERCURI, 20 IANUARIE (1 FEBRUARlE)1888. 15 B ANI NUMEFtUL ABONAMENTELE încep la i si ie a fie-cahei luni si se plătesc TOT-O'AUNA ÎNAINTE IX BlTl HESCl La casa Administntinnei IX TARA: Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 lei, 6 luni *0 lei, 3 luni 10 lei. IX STREiXATATEt La toate oniciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei. 6 luni *6 lei. LA PARIS i Se gaseste jurnalul cu fKCent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Iirr ntaln Xo. 84. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA 15 BANI NUMERUL -* > ---------- WL w ANUNCIURILE ^OIN POM ANI A SE PRIMESC DIRECT LA AOMINIS TRATIA ZIARULUI Pariat la Agrare Havai, place de la 5ourse, S. Agrare Cibre, rus Notre Dame dti Ftcloirei 10, (Place de la Bourse) pratrn Paria, Praarla, Srrmanla, Aaatro-l'agaria, Italia ti Marea Britanic. Anunciuri pe pag. IV, linia 3C bani. annnclnr ei reclame pe pagina treia S lei linia 50 B. UN NUMER VECHIU. 50 B. REDACŢIA No. 3. — Plata Episcopiei. — No. 3. APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRAŢIA No. 3. — Piaţa Episcopiei. — No. 3. nm DE MMPM AL COLECTIVITĂŢI O SCRISOARE A PRINŢULUI G. BIBESCU PENTRU REGE ALEGERI LIBERE COLECTIVIŞTII DIN IUCU PLĂNUI DE CAMPANIE AL COLECTIVITĂŢI ___ 9 Faţă cu atitudineaenergică a opo-ziţiunei, guvernul speriat de cădere a Introdus mai multe modificări şi adaose la planul de campanie pe care T urma până acum în alegeri. Se nu se Înşele nimeni. Aceste modificări şi adaose n’au de scop a a-sigura alegătorilor liberul eserciţiu al drepturilor lor cetăţieneşti : din potrivă. Influenţele cu care Brătianu va a-păsa asupra alegătorilor sunt de două feluri : 1. Influenţele aşa zise morale. lată In ce constaţi acestea : Prin agenţi de tot felul, hrăniţi din bugetul Statului, prin agenţi pe care democratul Brătianu ’şi-a recrutat din toate scursorile societăţii, preşedintele Consiliului caută a aţlţa şi nutri intrigi şi zizanii printre aceia care, sub un cuvent sau altul, au pretenţiuni de a parveni. Şi mulţi de felul acestor es la lumină In ajunul alegerilor. Pe de o parte aceştia se strecoară printre opoziţiune şi candidează pentru un scaun de deputat, iar seara lnoptat alunecă ca umbrele pe lângă ziduri ca se intre în casa cutărui agent al Colectivităţii, care dispune de o parte din fondurile secrete, şi ’i raportează isprăvile din cursul zilei. Cu ce credeţi că se ocupă de dimineaţă penă seara şi de seara penă dimineaţa corporaţiunea escrcchilor sub preşedenţia lui Radu Mihai? Conjurăm pe alegători şi In deosebi pe comitetele oposiţiunei din toată ţara să demaşte pe indivizii cari se pretează la aceste combina-ţiunî. Să’i infiereze pe tripotori şi pe vânători de conştiinţe Brătianu însă a făcut puntagiul şi a văzut că atât nu este de ajuns. De aceia a recurs şi la a 2-a categorie sau influenţele imorale. lată în ce constau acestea: In cutare judeţ, rătăceşte de mult câte un biet om care stă cu gura căscată dupe ver-o slujbă. Merite nare nici unul,dar e alegător in colegiul I. Guvernul T miroase; prefectul ’1 chiamă acasă şi ’i promite slujba pentru vot. Tergul făcut, a doua-zi şi apare In Monitor decretul de numire. Ce Însemnează aceasta ? Nu e cumpărare de vot pe parale? atât numai că banii sunt plătiţi de noi contribuabilii. La acest trafic malonest de conştiinţe, guvernul n’ar putea recurge dacă cel puţin pe timpul perioadei electorale,Măria Sa ’şi ar avea mâna mai strânsă la numiri şidestituiri. Cu toate acestea, cu toată garan- ţia regelui, nici o dată Măria Sa n’a iscălit atâtea decrete de avansări, permutări, numiri, destituiri ca din ziua de când a declarat oposiţii câ alegerile vor fi libere. Va să zică avem două categorii până acum. Să trecem la a 3-a. Influenţele imorale’şî schimbă titlul : devin schingiuiri, bătăi şi închideri. Esemplul ni’I dă Craiova. Aci guvernul organiseazâ cete de bătăuşi cari schinguese pe cetăţeni şi În urmă tot cei bătuţi şi terorisaţi sunt duşi la închisoare. D. Săulescu, până erî membru al comitetului guvernamental din Craiova, a declarat eri printr’o scrisoare publică că violenţele din capitala Oltenii fuseseră chibzuite de mal înainte. Un domn magistrat in funcţiune, din acelsş oraş, a şi semnat protestul către Rege relativ la a-ceastâ infamie colectivistă. Precum se vede cităm fapte po-sitive. Numărarăm trei categorii de ingerinţe: vine şi a patra speţă. Pe aceasta o avurăm Dumineca trecută la Ateneu. Primul-ministru,înconjurat de colegii săi din Cabinet, se pune în fruntea slujbaşilor şi o porneşte la întrunirea publică. Ce credeţi câ a vorbit Brătianu funcţionarilor, clienţilor Băncii Naţionale şi mâncaturilor ue rouuuri secrete/ Le-a poruncit se voteze pentru dânsul Să poate influenţă mai pe faţă? Se concepe ingerinţă mai obrasnicâ? Şi după ce planul a fost ast-fel întocmit apare şi Manifestul Colectivist No. 2 în care după ce Beizadea Mitică şi Petrache Dancovicî, adincil politici ai vremei, Insultă partidul conservator ca surugii când li se nomoleşte căruţa în noroiu, apoi fac alegătorilor un curs complect de manevrarea suveicei (circularea plicului închis din mână ’n mână) şi finesc prin a promite celor cari vor resista ademeoirelor guvernamentale protecţia legilor d-lui Stăteseu. lată planul ingerinţelor Colectiviste ce se esercitâ îu vederea Coroanei. In timpul acesta Regele promite şi tot promite alegeri libere. Ţie seama Măria Sa de temperamentul Românului. Dintr’un muntean şi un moldovean neaoş poţi face ori-ce când te iei bine cu denşi. Fereşte-te însă d’al călca pe picior; căci de nimic nu se înfurie mai reu românul ca de bâ-tam de joc. TELE GRAME AGENŢIA IIA VAS Fllipopoli, 29 Ianuarie. Prinţul a oferit un mare banchet ofturilor garnisoanei din Filipopolî. Principesa mama. Suita civilă şi militară a prinţului şi miniştrii asistau la acest banchet. Toaste numeroase s’a ridicat pentru prosperitatea tronului Spre seară, prinţul primi tn audientă o-flcioasă pe Consulii Engliterel şi Austro-Uagariel. Filipopolî, 30 Ianuarie. Prinţul a plecat azi dimineaţă pentru Rudine şi SUra-Zagra, fnsotit de suita sa [ militară şi de ministrul-preşedinte- Erl seară Prinţul a asistat la o repre-sentatiune dată la teatru tu folosul streinilor săraci. Paris, 30 Ianuarie. S’a violat consulatul francez din Damasc. Foarla a ordonat o anchetă severă în această privinţă. «Journal des Debats» zice că dacă Poarta n’ar acorda reparatiune Franţei, n’ar fi cu neputinţă să se trimeată o cuirasată i pe coastele Siriei. Ziarele nu se Îndoiesc de altminterea că reparatiunea va fi dată. o SCRISOARE PRINŢULUI G. BIBESCU Spre răspuns la scrisoarea mea din 24 Ianuarie, care stabilia situaţia Românii atât afară cât ş: în întru, foaia ministerului afacerilor străine a răspuns prin nişte calomnii desgropste dintr’un pamflet, ş< adrpsate memorii 1. S. Principelui G. D. Bibescu. Domnia tatălui meii, — chiar dacă Principele ar fi comis greşeli, — poartă întipărit aşa de bine semnul patriotismului cel mal curat în cât, pentru oamenii oneşti, de mult timp calomnia a fost vestejită, după cum merita. Ziarele de pe acea vreme, socotelile, actele justificative, lucrările Adunări compusă de bărbaţi luminaţi, de muncitori conştiincioşi şi în tot d’auna gata a ajuta pe suveranul lor spre a resista încălcărilor marilor vecini, sunt tot a-tâtea dovezi ce se pot consulta. Iată ce ne învaţă istoria. Primul act al domniei primului Principe ales pe viaţă de Naţiune, — dom-niă care a deschis o eră noua pentru ţară — primul act al princ p-lul suit la tron de un popor recunoscător Iul G. D. Bibescu pentru serviciele deja aduse ca ministru, a fost desfiinţarea robii i). — Legile relative la aceasta sunt din 22 Martie 1843, 13 Februarie 1847, 22 No-embre 1850, 8 Februarie 1856. Ele se găsesc In Regulamentul Organic. Pentru a resolva această gravă ces-tiune, — o mulţune de averi ne reze- măndu-se de cât pe proprietatea robilor,— tara se creeze visteril Încurcături considerabile, şi Societăţii pericolele cari o ameninţă când o întreagă clasa de oameni este de o data scoasă din situaţiunea anterioară, — începu prin o largă aplicare a acestei desro-biril, sigur că va atinge scopul prin o Înţeleaptă progresiune lntr’un interval de timp de 18 până la 20 ani, fără sgu-duire, menajând toate interesele, şi fără adaos de sarcine pentru finanţe. «Inpuţini ani, zicea Principele Adunării generale, pământul românesc nu va nutri de cât oameni liberi.» In 1847, un incendiu prefăcu în cenuşe trei sferturi din Capitală 2); stând călare 18 ore consecutive, Principele nu se coborî de pe cal de cât pentru a distribui aurul cu amândouă mâinile, şi, la milionul care fu împărţit celor mal încercaţi, Principele adaogă, din modesta sa casetă, suma de 200,000 lei vechi (74,000 lei noi). Iată cum ştiai! întrebuinţa Principii români o listă civilă a cărei sumă era numai dei,600,000 lei vechi (592,500 lei noi) 3) Se poate ceti cu folos povestirea lui AntonPanu, unul din poeţii cei mal populari al timpului, asupra îngrozitorului incendiu de la Paştii din 1847. In acelaşi an, Principele Bibescu, a-tins de inconvenientele, de primejdia ce ar fi fost pentru România de a ’şi ex-patria copiii pentru al trâmite să caute în străinătate o educaţiune pe care nu o puteau dobândi în ţara lor, concepu proectul de a «transplanta la Bucureşti tot ce tinerimea mergea să caute la Paris» cum zice chiar Principele într’o remarcabilă scrisoare, adresată unuia din amicii săi diD Paris. Un liceO, organisat în condiţiunile liceelor francese, cu profesori eminenţi veniţi din Franţa şi datoriţi bune-vo-inţel Regelui Ludovic Filip fu creat la Bucureşti. După 10 aul el trebuia să dea profesori români, tn stare d’a face cu folos cursurile de ştiinţe şi de litere. Acest timp de 10 ani se credea necesarii! pentru dobândirea cărţilor trebuincioase tn idiomul ţârei. De o cam dată el ridică nivelul studiilor în scoa-iele secondare. «Sâ lăsăm pe cel răi», scria Prin-ţu’, «să ’şl tocească limba pe pilă. «Nu va trece mult şi numele meu va fi «blagoslovit de părinţii şi de mamele de 1 2 3 1) Desrobirea a fost începută de principele Bibescu şi terminată de principele Stirbey. 2) Partea cea mal bogată a oraşului. 3) A se vedea regulamentul organic. «familie şi această reformă, a cărei întindere nu se pricepe, va fi titlul cel «mal frumos pe care ’1 voii avea la re-«cunoştinţa Patriei mele. «Subtacest regim de «agiotagiO» (după «cum zice Elias Regnault) finanţele care «eraO, la urcarea pe tron a prinţului «Bibescu,într’o stare de pilos, presintail «chiar de la 1847, adică după patru ani de «domnie,această situaţie ne mal pome-«nitt, că nu numai nici una din casele «publice nu se afla în deficit, dar chiar «cele mal multe dintre dânsele presin-«tad un excedent, adesea ori conside-«rabil». Socotelile supuse controlului adună-reî, administraţiei, recunoştinţa exprimată de dânsa principelui prin adresa de la 12 Decembre 1846, sunt tot atâtea probe. In domeniul justiţiei, din 18,000 de afaceri pendinte la Începutul anului 1847, n’ail rămas de cât 4000 la începutul anulai 1848, graţie înţeleptelor dis-posiţiunl luate de Suveran. Principelui G. D. Bibescu i se dato-reşte ridicarea monastirilor noastre, sub boitele cărora se odihnesc oasele acelea cari ne sunt scumpe: secarea bălţilor Cismegiulul—transformate în urmă tn parc —grădina Kisseleff; hambarele cu grâne pentru timpurile de restrişte; fântânele Bucureştilor; şoselele dintre Orşova şi skela Gladova, între Rîul-Vadului-Câinenl şi Râmnic, între Tomoşiii şi Câmpina; podul de peste Olt ; lucrările făcute la L'ioeşu, nuzeu, ortuuvi», oiauua, > >- teştl; în sfârşit lui se datorează aceste silinţe spre a uşura suferinţele locuitorilor de la ţară, spre a introduce ordinea şi economia tn finanţe, spre a îmbunătăţi starea miliţii noastre, spre a distruge obiceiurile viţioase, triste re-maşiţe din vremurile nenorocite; pentru a asigura avantage importante cu Curţile suzerane şi protectoare Istoria ne învaţă încâ.că Revoluţiunea din 1848,fâcutăsub impulsiuuea suflării de libertate care trecea atunci prin lume, n’a fost săvârşită tn contra Principelui Bibescu, dar cu dânsul, şi că a doua-zi chiar dupe 9 Iunie, Principele fu rugat de către şefii revoluţiunit de a rămâne la putere pentru a scăpa patria de răsboiul civil. Istoria mai adaogă câ Principele fu îndemnat de generalul Kisseleff de a solicita de la buna-voinţa Ţarului trupe pentru a menţine tronul Muntenii, pe care ’l vedea în pericol. Alesul Naţiune!, răspunse amicului săfi: «câ era foarte recunoscător Escelen{ei Sale, dar că după părerea sa, liniştea nu trebuia si fie turburată în patria sa, şi că, in or-ce caz, presen(a şefilor ruşi in capul armatei române trebuia si fie pentru Comite o garanţie contra or căror de-sordine». Iată, curente calamo, omul şi Suveranul. lată faptele împlinite sau începute, în mai puţin de 6 ani. Iată Prinţul, care remase în tot-d’a una fidel sentimentelor de echitate, care refuză generatului Duhame) să exileze pe He-liade, zicându-I: «II voi pedepsi daca ’ml probaţi câ e vinovat; dar nu voi comite o denegare de justiţie, exilându-1». Iată Suveranul, al cărui ultim mare act, a fost d’a semna Constituţia din 1848 şi d’a forma un cabinet compus din şefii revoluţiunei: Heliade, Teii, Magheru. Calomniei am opus istoria. Cât pentru atacurile ce foaia ministerului afacerilor străine a Îndreptat în contra mea, nu mă înjosesc până a le băga în seamă. George Bibescu. PENTRU REGE LIBERTATEA ALEGERILOR DOLJIl Ni se comunică din Craiova următoarea telegramă adresată M.S. Regelui : Grecescu, Veleanu şi alţii sunt a-restaţi. Tot ei au fost bătuţi de agenţii poliţiei tn seara tntrunirei de la 15 şi tot ei sunt lnchiş ; a fost un plan întocmit ca agenţiiautorităţi se facă scandal, se ia de pretext scandalul lor şi se aresteze pe cetăţenii care vorbesc şi lucrează contra guvernului. Nu mal e libertate, nu mal este siguranţă şi mulţi dintre noi suntem ispitiţi se nu mai mergem la vot. Rugăm Sire, faceţi ca poliţia şi magistraţii se se poarte potrivit augustelor făgăduelică alegerile vor fi libere. August Peschiakoff, N. Economu, G. 1. Peşicu, Ghifă Săulescu, Peru-ianu, V. V/ădoianu,!. C. Bolintineanu, Dr. Roskouski, I. Zaman, N. Geor-gescu, Varlam, Boldescu, Ciocazanu, Herescu, Victor lliescu, Păun Rădu-lescu, Carisic Strdmbeanu. VÂLCEA Telegramă transmisă Majestăţel Sale Regelui : Cu toate promisiunile Majestăţel Voastre, prefectul Simulescu comite cele mai fălise intrerinte. Cumnaţii săi, candidaţi administra ti vi,cu treeră judeţul Însoţiţi desuprefecţi,care fac ameninţări si făgădueli alegătorilor. Astăzi destituiţi fără motiv doul Controlori financiari şi înlocuiţi prin doui alegători. Al. La/iovari, V. Pleşoianu, S. Că-lincscu, M IAmotescu, Ioan Ange-lescu, Nicolae Iepure, AchilZamfirolu, Constantin N. Herescu. TELEORMAN Ni se lelegrafiază din Alexandria : Rugăm ridicaţi glasul căci preşedintele comisiei interimare refuză liberarea mandatelor la 35 delegaţi ai oraşului Alexandria. Am reclamat Majestăţei Sale şi ministeriului In ziua de 11 curent. Dumitru Mişu, Simion Tache, P. Ar. Sliviniu. ALEGERILIBERE RIMN1CU-SERAT Ni se scrie din Rtmnicul Sărat, că guvernul nu cruţă nimic pentru a face să cada candidatura d-lui Nicolae Fleva. Ast-fel la Rtmnic, poliţaiul a fost dat la o parte pentru ca să se pue în locul lui ca poliţai d. Grigore Vulcan, alegător In colegiul I-fL şi agent fără scrupul când este legat de soarta bugetului. Iar pe fostul poliţai, protejatul d lui Mic-şunescu, colectivist înfocat, ’l an pus controlor la creditul agricol, de şi nu are absolut nici o cunoştinţă din cele ieclamate de acest servicii!. Pe d. N. Popescu alegător în colegiul l-d Fa făcut asemenea funcţionar, fără se aibă vre-o capacitate, numai pentru a se câştiga un vot. Ast fel câ numărul funcţionarilor în acest colegiQ s'a urcat la aproape 30 din totalul de 200 alegatori. Toate acestea în ajunul alegerilor, pe spinarea .bugetului, în paguba admi-nistraţiunil, şi fără alt mobil de cât"ln-teresele electorale ale guvernului. Şi nişte alegeri făcute în asemenea condi-ţiunl se mal pot numi alegeri libere ? Nu mal vorbim de manoperile întrebuinţate, de intrigile meschine, de armele neleale, de persecuţiunile chiar ce guvernul întrebuinţează pentru a ! intimida sad converti pe cel îndoioşî. Aşa la Rtmnic s’a pus Înainte contra . d-lul Fleva, candidatura d-lul Menela» www.dacoromanica.ro 2 EPOCA - SO IANUARIE Ghermani, a cărui linie de conduită, !n alegerile d'acum, se aseamănă ca două 1 picături de apă cu purtarea conului Mi- ■ halache Cogfilniceanu la Galaţi. Nnntnuiu electorul la Hraila Nu e destul că guvernul fără nici un motiv altul de cât pentru scop de presiuni electorale, a revocat pe d-nu G. Apostolu, de la creditul agricol din Brăila, numind In locul d-sale pe d-nu Dobrescu; dar.văzând că această măsură nedreaptă s’a denunţat prin presa şi chiar prin telegrama adresată de d-nu Nicolae Fleva M. S. Regelui, guvernul a căutat pe d’o parte să’şl justifice oarecum măsura luată, iar pe d'alta să’şl resbune asupra d-lul G. Apostolu, pentru că a lasat să se dea la lumina, lovitura ce i se dedese. Ast-fel, de şi prin decret, se zicea că d-nu C. Apostolu, rămâne a se chema la alt credit, de şi se primise tn regulă casa şi registrele de noul administrator, totuşi In urma telegramei d-luî Fleva, s’a trimis la Brăila inspectorul financiar Constantinescu, cu misiune specială d’a purica toate actele, toate registrele şi d’a găsi, de se poate, nod In papură administraţiei d-lul C. Apostolu. După nedreptate şi infamie. Aceasta o şi|făcu inspectorul financiar demnul şi devotatul agent electoral al guvernului. D-sa venind In Brăila şi pentru a masca inspecţia sa ad-hoc şi poruncită, de oare-ce de doi ani şi jumătate, nu făcuse nici o inspecţie la creditul agricol, a fabricat o scrisoare anonimă In care zice că se denunţaă abuzuri în administraţia d-lul Apcstolu şi se presintă la casa creditului. Aci. deşi gâsicasatn regulă, fărăsălip-sească un singur baD, şi procesul-verbal de primirea casei făcut de mult, scotoci prin registre, se agăţă de nimicuri şi rigoarea d sale merse penă a chema parchetul spre a face cercetări. Deşi nu se constată nici un abus, d. procuror făcu un proces verbal, d. inspector altul, şi Îndată după dresarea lor, Începu jocul miserabil şi ruşinos al traficului şi ameninţi rilor. Sub presiunea lor, guvernul vroia să silească pe d. Apostolu a des-rninţi cele publicate, şi a discredita astfel denunţarea făcută de d. Fleva către M. S. Regele. D. Apostolu fu Îndemnat se facă des-minţirea promiţândulţcă procesele ver- W-l. ă-«Un!nţrt nit tmr oupq nio.T O 11 r- mare, iar d. Apostolu, va fi numit administrator la alt credit agricol. Această propunere ruşinoasă s’a făcut faţă cu maitorl, şi d. Constantinescu redijase chiar telegrama cuvenită, crezând că d. Apostolu va fi primi s’o iscălească. D-sa Insă revoltat de această propunere a refuzat, şi inspectorul cu turbarea In suflet că n’a putut izbuti In misiunea sa, a plecat, luând cu sine actele la Bucureşti. Cine ştie ce e capabil să relateze în urma acestora, inspectorul Constantinescu. Aşteptam ca să vedem publicate actele. De ocamdată denunţăm publicului şi aceasta nouă manoperă, care este un şantagiu caracterisat. Iată cum înţelege guvernul să respecte libertatea alegerilor. VLASCA Asupra alegerel delegaţilor col. al 3-lea, d. N. T. Goşoiu proprietar din comuna Vida-Cârtojani ne adresează următoarea scrisoare: Domnule Redactor, In ziua de 10 Ianuarie curent, când s ad făcut alegeri de delegaţi In toată ţara, administraţia din plasa Neajlovu-Glavacioc, bănuind că eu o se mă aleg delegat în comuna Vida-Cârlojanil,unde am moşie, ad trimes pe pomojnicul sub prefectureT, caro a stat toată ziua în comună, trimeţând pe primar săse ascunzâ, iar el pomojnicul spunea alegătorilor care veneau la primărie, că nu este zi de alegere şi că are cercetări de făcut in acea zi\ Şi ast-fel, profitând de lipsa mea a făcut ca să priveze pe o comuna de 300alegstorl de drepturile lor cetăţeneşti. Sub-prefectul nevoind să remâe mai pe jos, se presintă a doua zi de alegeri In comuna Tâmăşeşlii, a cărei moşie o ţid cu arendă, şi văzând că s'ad ales oameni care pot asculta de mine, a poruncit primarului să nu le libereze certificatele pe motiv cs, neliberându-se imediat dupe despoerea scrutinului nu se mal pot libera, iar alegerea urmează a se anula de sine /... Am voit să adresez această plângere Regelui, der văzând cât e de respectat cuvântul dat de M. Sa delegaţilor diferitelor comitete din ţară, de către oamenii regimului, am crezut de prisos a o mal face, mărginindu-mă a denunţa, prin preţiosul d v. organ, ţârei nelegiuirile administraţiei locale, pentru ca să vază ţara dispreţul ce are pentru cu\ântul M. S. e dministraţia unui om ca Radu Mihaiă şi să ştie de mal nainte la ce resultat ne putem aştepta. Primiţi vă rog, Domnula Rrdactor, asigurarea osebitei mele stime. A. T. Cosoiu. COLECTIV STil II!VI1VCVC Reprezentaţia Generalului Lecca din seara de 13 Ianuarie dată incasele d Iul lordache Iuraşcu. *Cdştig numai 10 000 franci.» Nasurile Colectiviştilor din BacăO, mal ales tn timpurile alegerilor presenle, sad desvollat tn aşa grad de agerime, în cât simţul şi mirosul’ lor ad întrecut chiar şi pe acelor mal buni Copoi şi prepelicarl pentru vânat. Acest exemplu s’a constatat mal tntâid la Bacăd şi iată cum : Colectiviştii din Bacăd nu ştim prin ce miracol, simţind şi mirosind cu atăta fineţe că opoziţia din Bacăd are sâ provoace câte-va întruniri tn sala Teatrului, tn scopul de a desfăşura înaintea cetăţenilor faptele mişeleşt! comise de acest guvern, starea de ruină la care ad adus financele acestei ţări .având tnacelaşl Lirnpsâ searâ-tein special de câtreopoziţie faptele şi me-ritile persoanelor agreiate şi susţinute de generalul Lecca pen.ru de al face deputaţi numai de cât în viitoarea Cameră spre bătaia de joc a Bacăului; declarând generalul, că alegătorii nu sunt tn stare de aşi alege oamenii lor capabili, oneşti şi demni de a represenla interesele judeţului şi a tntregel ţări; ce numai el este în stare tm-preuiiâ cu alte 4 sad cinci lichele ce ad pofta din tot sufletul sâ mal capele câte un mandat de depu* âţiejşi ta urmă sâ arâte calol-d’a-una alegâtorilor cum ştid sâ ’şl umple pungele cu diferite antreprize; bani luaţi cu miile de la creditul a gricol câte de 5—6 ani ce n’ad sâ se mal Întoarcă nici 0 dată poate tn casa creditului, fiind-câ nu sunt averi reale garantate pentru a-cele împrumuturi, şi alte asemenea ghi-şefte după cum s’a văzuL de fte-care alegător ; şi ce să vezi când opoziţia s’a a-uresat la proprietarul Teatralul cerând-se închirieze salonul pentru lâte-va seri, proprietarul a refuzat de al da, zicând că el nu mal e stăpân pe salon de oare-ce 1 s’a luat mal multcusila de d. Alexandru Vidraşcu mal bine de o lună; şi astâ-zl a-legâtoril sunt siliţi să seconsfâtuiască şi să ’şl combineze candidaţi lor pe la diferite case private fiind sătul de acel deputaţi aleşi de generalul Lecca cu administraţia lui Radu Gheorghe; lăsând la o parte pe acest general Lecca cu acele 4, 5 lichele se facâ ce vor pofti. Cât priveşte pentru salonul teatrului cft s’a luat tn chirie de d. Vidraşcu mal mult cu hapca, nu suntem surprinşi de loc câ se ştie pentru ce s’a făcut acâsta;dar ne mirăm mal mult că colectiviştii aii fost chiar ne-poiiticoşl, că aii mal luat şi filotim de la nişLe actori, care aii daL nişte reprezentaţii teatrale. Pe semne colectiviştilor aşa le este scris, ca din toate să câştige câte ceva. Generalul Lecca ne voind să se lase mal Jm'nVn'Va //r^VîiuflVîar^Tn M câ şi d-sa are de dat o representaţie Incasele d-lul Iuraşcu tn scopul de a mal uşura ilieltuelele ce au a se face cu ocazia noilor alegeri, arătând publicului prin afişe că d. Vidraşc care este pus In combinaţie ca candidat la colegiul l de deputaţi să fie re-cunoscutişi dejcasierul representaţiuueî d-lul General. Cetăţenii Bacăului surprinşi de aceste afişe prin care generalul Lecca promite de a da o asemenea representaţie, aşteptau mal cu multă nerăbdare representaţia generalului, de cât chiar a actorilor, mal a-les câ oraşul Bacăd era lipsit de o asemenea distracţie; tu fine fu adevăr nu numai Întreaga societate de Bacău, dar chiar şi mal mulţi străin! aft admirat cu o vie plăcere comedia şi tabloul presentat publicului adunat tn casele d-lu! Iuraşcu, prin care generalul Lecca se presenta tn original la lumina focului bengal, având ţoale icoanele puse la piept, şi la spinarea sa sta servitorul sâd Exarhu Gheorghe, ţi iad tn spinare un momiţoiO legat ia gât cu un lânţujel tn mărime de trei palme, având forma de om, nemal văzut până asLăzI de nimenea. După Încetarea focului bengal tot publicul a cerut in urmă generalului să le csplice cine este acest monstru, cum tl cliiamfi, şi ce rol are să joace tn societatea colectiviştilor. Generalul de o dată mormăi, tusâ vszend câ publicul persisLâ tn pretenţiunea Iul, cam cu ruşine a fost silit sâ le esplice, exprimând cuvintele următoare (la care a fost iarăşi admirat de public). «Apoi, d-lor de, dacă mă siliţi n’am ce «face, trebue să vi'l spun cine este aci sta, «cum tl cliiamă'şi ce rol are sâ joace chiar «In partidul nostru liberal-nacional ; voi «sâ’l pun deputat la colegiul III a ţăranilor «că ţoştiil vere.... partidul nostru are ne-«voe de un asemenea monstru şi eatâ de «ce. întâi ca are bani, al doilea e prost de «tot, al treilea e mititel după cum îl ve-«deţl şi al patrulea mal are şi cousidera-«ţiuneacă saracu bătrân Spiru Argintăria «care l’aţl cunoscut şi d-voastrâ toşliQ «vere.... Înainte de a reposa a lăsat scris «şi subscris pe o coală de hârtie, găsită pe «masa sa, câ nimica din Bacău să uu’l ur-«meze şi să se foloseaccă de ştreangul ce «se va găsi la gâtul săfl, de cât numai a-«cesl momiţoiO, şi în urma acestuia toţi «aceia care îl vo susţine şi scoale deputat. «Prin ut mare d-lor fiind că cele alte co-«legiurl deja le am ocupat cu alţii, apoi de, «trebue să vi’l presiut pe aceştia, şi d-tră «sâ’l recunoaşteţi de buni căci toştiO ve-«re.... pentru nasul ţăranilor eu sunt de «părere câ li e de ajuns, după cum cred «căsunteţi mulţumiţi şi de acel Vasile Tâ-«taru care vi l’am dat la colegiul al doi-«leaca sâvă represinte ii teresele d-v. tn «parlament. «Oameolcu nişte calităţi mal bune ţoştiO «vere .. apoi nu am de unde se vă dau «pe aceştia ’l-am putut găsi şi efl, mal «buni, ca în cameră să putem face treburi «cuel. EO cred ţoştiO vere., câ nimenea din «câţi ne aflăm la această mare represen-«taţ.e pe care v’o daO cu multă greutate, «nu doreşte sâ lovească partidul nostru, «trimeţând numai oameni în parlament, «ca tn urmă să nu ne putem face trebu-«rile, aşa dupe cum m’am sfătuit cel mari «de la Bucureşti; şi prin urmare vă sfâtuesc «tninteresu partidului,ca stăpân întregului «judeţ ce ştiţi bine câ sunt, să’l admiraţi şi «şi pe acesta, căci Lare’I bun Salacu pen-«tru această treabă, are şi parale şi are «să ne facâ triburi bune. Chiar cu luml-«narea aprinsă sâ’l fi căutat, mal buni de «cât pe aceştia nu puteam găsi pe alţii să «le Încredinţezi în mâinile lor asemenea «mandate. Apoi d-lor se vă mal spun «ceva, de, cât priveşte câ’l aşa de mititel «se nu vă pară de şanţ, şi pentru ca sâ nu «se piardă printre cel-l’alţl, dupe cum ve-«deţl c'am tocmit şi un servitor să'l poarte «In cameră dupe gât, care iarăşi o se caut «de al face deputat tn acest colrgiO ţără-«nesc, şi va plăti ţara şi pe acesta ca şi «pe toţi cel-l’alţl; şi ca să nu fugă cum va «de >a cameră, şi pentru al păzi mal bine «’l-am dat dupe cum vedeţi puterea de a «avea tn mână şi o prăjină de 32 de palme «In acest scop». Publicul fiind cu nerăbdare de a şti cum se numesc aceşti doi candidaţi scoşi proaspeţi din cuşcă de către generalul Lecca, fiind şi pli tisiţlfde atâtea recomandări ce li se făcea, ad Început să'l tntrerupâ pe general, cerând să le spue mal curând şi numele Generalul iarăşi cu multă ruşine a respuns publicului: «că acest mo-«miţol se numeşte Ştefan Arginta-u, pro-«numit si Tirtescu Cama lanţ, remas si suc-«cesorul ştreangului a ne uitatului Spiru «Argintam. Iar servitorul sâti care tl ve-«d*ţl câ ţine în mână o prăjină de 32 de «palme, se numeşte Ecsarhu Gogu. Apoi «d-lor, mă mărginesc şi aceasta se vă mal «spun că bucuros aşi fi vrut să las tot pe «acele persoane care au mal fost. şi tn ca «mera trecută, Insă drept sâ vă spun că «nu am mal putut suferi mal ales pe parte «din el, pe Beloeanu şi Racoviţă nu l mal «potsufericâ’ml facmofluri ţoştiu vere... şi «nu mal vorse cheltuiască paralele muncite «de el pentru partidul şi interesele noastre. «Pe Gheorghe Manoliu saracu care l'am «ales tn trecut, nu'l mal pot alege şi acuma «că a remas sărac de tot prin aducerea «tn cursa partidului nostru liberal, şi ca «recompensă naţională i-am dat pe mâna «primăria oraşului Bacău şi în acelaşi «timp se servească şi ca pisalt la Sf. Ne-«culal care iarăşi i se va mal da câte-ceva «şi de acolo.—Şi pe Parsschiv ce’l mal zice «şi Iţic Morthu, iarăşi nu’l pot suferi, că pe «lângă câ ’t nătărău, apoi d-lor, să şi tnjo-«seste prea tare câ cu cel mal de rând ji-«danl ’i văz tn relaţiune prin cafenele.—Şi «aşa dar pentru aceste alegeri sunt silit «de a nu-l mal face deputaţi, mal ales a-«c.uma când şi oposiţia toată ’1 pusă în pi-«cioare se necam Învârtească. — Prin ur-«mare ţoştiO vere... iată d-lor situaţia şi «modul cum am regulat represenlanţil a-«cestul judeţ, şi puteţi-merge sănătoşi pe «la case; la alegere voii! mal spune ce n-«vem se mal facem.—Am uitat se vă spun «şi aceasta d-lor că ţara geme de bani, şi «casele ţărăneşti nu mal sunt tuvelite cu «şindrilă, ci numai cu tinichea». Nu pot descrie cu câtă indignare şi dispreţ cetăţenii Bacăului priveaO mutra şi ascultaQ discursul nostim al acestui general. Publicul foarte mişcat la urmă a tnce-put de al aplauda cu un torent de strigăte şi expresiunl necuvincioase la adresa generalului. Aproape de eşire lot publicul a ccruL sâ le arate şi câştigul unei asemenea re-presenţie; la care a respuns imediat casierul menageril care se alia acolo, câ numai 10,000 fr. s’aO putut Incasa cu mare greutate. Mal zică cetăţenii Bacăului câ uu poale 11 adevărată povestea măgarului care l’afl preş ntat unul Vlădică cu o pungă de galbeni atârnată de gât, şi tn urmă f’att hirotonisit de no ă blagoslovinduT acel Vlădică. ca dispune ue toate conaupuneie şi calcă a popă. Arsus. INFORMATIUNI Comitetul opoziţiel-unile ne comunică următorul avis pe care 11 înregistrăm cu destulă părere de răO : Faţă cu ameninţările brutale pe care le face Poliţia tutulor cetăţenilor dispuşi a veni la întrunirea de astăzi a O-poziţiunel, Gomitetul pentru a preveni detordinile ce ar pute resultadin causa acestor ameninţări, ti linfuiTt cu a-ceasta întrunire se nu mai ail>u loc. —sss— Prinţu Nicolae G. Bibescu a adre sat mercenarilor pribegi de la ga zcta străină a ministerului de Externe, o scrisoare demnă, prin care protestă contra înjurielor infame a-runcate asupraamintirei Măriei Sale lui George Vodă Bibescu. Prinţu Nicolae, pune la locul ce li se cuvine pe tîritoarele venetice, dându-le o aspră lecţiune pentru respectul istoriei acestei ţărî, de-plângându’i cu milă, pentru neruşi- 1 narea ce au de a arunca epitetul de 1 parvenit lui Vodă Bibescu, alesul neamului românesc, care zicea odinioară vorbind de cei ce ’l înjura: «Proştii, dar nu înţeleg oare ce o-noare ar fi pentru mine, de a fi făcut acest pas uriaş : plecând de la nimic, să ojung a fi ales suveran al ţârei mele!» Botu pe labe dar, nemernicilor ! Primim din laşi următoarea telegramă: lerf seară a fost o m ire întrunire de peste o mie alegători în salonul otelului Tiaian. Au vorbit d-niî Lăzărescu, Iacob Ne-gruzzi, Ţoni, Sakelary, Holbau. Mare succes şi entusiasm. Cetăţenii ad cerut a patra întrunire pentru Vineri 22 Ianuarie. Emil âlavrocordat. Suntem asiguraţi, că onor. d. Nicolae Voinov işî va pune candidatura la col. al 2-lea de Senator al judeţului Putna, negreşit ca candidat al o-poziţiei; iar nu la colegiul I, dună ! cum din greşală am anunţat in nu-merul nostru de la 15 ale corenlel. Regele va primi azi pe principele Alexandru Stirbey care a cerut M. S. o audienţă pentru a’i arăta cele petrecute la Craiova. Primim din Giurgiu, sub semnătura d-, lui Uiubeanu, următoarea telegramă: De trei zile circulaţiunea este întreruptă ; aceasta însă nu împedi’â pe candidaţii colectivişti d’a circula căci li s'a pus la disposiţiune plugul regulatorul La 17 au sosit Epurescu şi alţii într'un vagon ataşat de plug. Birjarii intimidaţi de poliţie refuză d a umbla cu membrii oposiţiunei. Am reclamat Regelu1. Cercetaţi dacă s’a făcut ceva, căci cu asemenea piedeci nu se poate zice că avem alegeri libere. Semnalăm platonic, parchetului următoarea infamie poliţienească. Zicem platonic, căci ştim câ nimic nu se va face. Comisarul Marinescu de la secţia 45 din calea Iancului a chemat eri la secţie pe factorul postai căruia dupe ce i a căutat în geantă şi ’i-a luat o scrisoare şi jurnalul Epoca ce erau adresate d-luî Nicolae Folostină, ’i-a dat ordin ca or-ce scrisoare sau jurnal va primi pe adresa aceasta, se i le aducă d-sale la secţie. Noi credem că o asemenea infamie prin care se probează formal că secretul scrisorilor şi al depeşilor este violat, nu mai are trebuinţă de nici un comentariu. Până acum d. Pastia deschidea singur pe furiş scrisorile care ’i păreau suspecte ; azi acest ignobil şi infam meşteşug este făcut pe fată de agenţii poliţieneşti. Diseară colectivişti din Albastru vor ţine o întrunire. SSB D. Phcri-kydes ministrul afacerilor streine a fost primit eri seara la 6 ore de Regele. - sat - Eri s'aii experimentat la Manutanţa armatei nişte cuptoare portative de câmp, aduse din Germania. Reuşita a fost deplină. -SHS- Astâ-noapte a fost găsit pe câmpia ce se afla în faţa barierei Raho-vei un cadavru a cărei identitate nu a putut încă fi stabilită. O anchetă a fost imediat deschisă. —*»- Faimosul prefect al Teleormanului Kiritzopolu a sosit eri-seară în Capitală. -sss- D. M Pherekides a primit eri la ministerul de externe pe mai mulţi meniuri am corpul diplomatic. -a» D. I. G. Brâtianu a fost primit azi de dimineaţă deM.S. Regele cu care a stat foarte mult. # -as Am anuuţat eri că Societatea studenţilor în medicină are se dea un bal ; azi atlam câ o societate ovreiască purtend numele de «Junimea studioasă medicală din ţară» vrea şi ea se dea un bal la 2 Februarie. Prevenim dar pe onor. public, câ această societate n’are nimic de a face cu Societatea studenţilor în medicină. Data balului ce această societate va da nu este încă fixată. -sas Poliţia zice «Resturnareai» din llrăila, lucrează din toate puterile pentru reuşita candidaţilor guvernamentali. Pretutindeni Insă întăcupină eşecuri şi este tratată cum se cuvine de către cetăţeni. La Întrunirile provocate de către politie prin fie-eare culoare, abia vin câte 10 -15 alegători, şi mal mult fiind-câ li se spune că este masă şi petrecere. Oratorul principal al acestor Intru nirl, este d. Poliţaiu Varlam, care se crede forte a convinge pe alegători. Foaia franceză a stăpânirei ne spune că în urma explicaţiuni-lor schimbate între guvernul hele-nic şi ministrul nostru plenipotenţiar la Atena, conflictul greco-român este împăcat. Complectăm ştirea dată dereptilul spuind ca explicatiunile d-lui Teria-kiu consista în acceptaţiunea tuturor pretenţiunilor greeescî. Umilirile impuse de colectivişti ţerei au ajuns se nu se mai poata număra Obrăznicia colectiviştilor a atins proporţiuui homerice. Cu trenul de alaltâ-searâ au sosit din Craiova trei bătăuşi de profesiune cunoscuţi de toată Craiova, L(ke Aughelescu, lonescu şi Preotul N. Theodorescu. Aceşti stimabili, au tras la Hotel Metropole şi aveau ca bagaj vre o două-zeci de ciomege frânte. Scopul călătoriei lor în Capitală a fost d’a pune în spinarea oposiţiei, aceste ciomege care iu realitate au fost frânte pe spinarea ei. Nubilul trio a fost primit de dom nul general Radu-Mihaiu, care se vede câ ia mulţumit pe larg, căci reîntorcendu-se de la minister au cerut socoteala pe care au plâtit’o şi mergând într’o cârciumă au făcut chef pene azi la 7 de dimineaţă câne au plecat la Craiova. Aseară a avut loc la Teatrul Naţional repetiţiunea generală cu costume a celor două piese, Vincenetta de Paul Bărbier şi Francisca de Ri-mini de Silvio Pellico care se vor reprezenta diseară în beneficiul d neî Aristiţa Romanescu-Manolescu. Nu vrem se ridicăm publicului plăcerea surprindere! nici se călcăm a-supraatribuţiunilorcriticului nostru dramatic ; dar nu ne putem opri d’a spune că din toate punctele de privire reprezentaţiunea de diseară va fi o adevărată sărbătoare artistică. Traducţiunea în versuri adelicioa-sei idile dramatice a lui Paul Bărbier este mai presus de or-ce laudă şi constitue acelui căruia o datorim un adevărat titlu literar,iar la inter-pretaţiunea ambelor piese desfidem pe criticul cel mai sever, cel mai reu-voitor chiar se găsească ceva de reproşat. DIN DISTRICTE Lnscar Catargiii si industriaşii români Domnia Poporului publică următoarea tnlâmpinare a d-lul Popp farmacist Român din Ploeştl, la invectivele aruncate de ziarul cinstitului Fundescu contra conservatorilor : V6 rog bine voiţi a publica următoarea explicaţie ce daâ d-lul X. şi d-luî Fundescu, redaclorele jurnalului Telegraful, care a primit a însera Sâmbătă, 9 Ianuarie, articolul semnat X , iar nu cum l’am publicai efi, semnat Popp, şi care este reprodus de jurnalul Epoca din 5 Ianuarie curent. lata cum se petrece faptul In sine. La 1874 Ianuarie 10, în urma unul concurs am deschis farmacie în Ploeştl, ca un singur Român sftrac între trei nemţi (eraQ atunci nemţi, dar astă zi sunt naturalisaţî, pe piele nu pe inima) am cerut furnitura doctoriilor comitetului permanent d-lul Tache Vlâdescu, cumnatul d-lui Maior Handoca actual membru în Comitetul permanent şi mi s’a refusat; vedeam câ este ceva la mij'oc cu cel-FaRT farmacişti străini (mal bogaţi ca mine). Ce să fac, ce să dreg, scriâ desperat noaptea o scrisoare d lui Lascar Catargiu care era ministru, T spui împrejurarea şi d-nu Catargiu în răbdarea care ’l caracteri-sează şi înţelepciunea d-luî, fără să mă cunoască sail să ’l cunosc personal, pune resoluţia pe scrisoarea mea şi o trimite d Iul Istrate Negulescu, prefect atunci, în următoarea coprindere : Sa-tisfă intru toate cererea d-lui farmacist Popp. D. Negulescu care era adevărat ispravnic (nu era moale) s’a dus la Comitet şi a zis : să ajutaţi pa Popp că este Român şi sărac,destul aii luat pielea judeţului străinii. Apoi d-le Fundescu şi d-le X., d-nu Catargiu a făcut cu mine gheşeft ? să’ţî spue evi pe un coleg a! d tale care a făcut gheşeft cu 5 spiţeri ovrei fără să ştie d nu I. Bră-tianu şi iată gheşeftu: Doctorul primăriei, al oraşului Ploeştl, acum 2—3 ani, face raport direcţii sanitare că farmacistul israelit Lebel Samuel nu poate dirige farmacia repausatulul Sigmund, conform art. 85—93 din legea sanitară; vine ordin de la d. d r Felix.care era a-tuncî director general ad-interim,să se orpeascâ funcţionarea. Samuel Lebel vSzend că rru poate cu ceştia de aici, se duce la Bucureşti, din noii stărueşte pe iângă direcţia sanitară, dar ’I se refuză. Ingeniosul Samuel Lebel desperat (căci aşa sunt ovreii priceput! la gheşeft) găseşte încă alţl 5 israeliţl spiţeri refusaţl de a dirigea farmacii, strâng câte-va mii de franci cu taleru (cum se strângeafi In Moldova odată de cine va ca să nu mai se dea ordine ca să tae perciunii la ovrei) vin cu punga plină, daQ peste advocatul Di-mancea, se lnvoesc cu el toţi aceşti cinci farmacişti ovrei şi Dimancea le răspunde In modul următor: duceţi-vă -acasă, vă telegrafiez la timp când voi reuşi. Se duce Dimancea pe sus pe jos, se duce la Direcţie, se duce la d. ministru, Dimancea nu ştia cine lucrează pe spiţerii ovrei şi pe d-sa. Şlii cine ’i lucra ? ’I lucra d. dr. Felix care s’a dus la ministru şi T a spus câ sunt ovrei perciunaţi. D. ministru patriot a crezut pe d. dr. Felix şi iar le-a răspins cererea de dirigenţă- a celor cinci spiţeri ovrei ; atunci Dimancea le telegrafiazâ de ia Piteşti că nu se poate şi ministru T zice: Nicule (Dimancea) nu pot câ sunt perciunaţi din Galiţia, cine ’ţi-a spus ? D-r Felix, aşa 1 aşa 1 ăsta este care mă lucrează, ovreii se duc să şl ia banii Înapoi, atunci Dimancea le răspunde : aşteptaţi şi peste câte-va zile unde o-vreii perdusera speranţa primesc telegrame de la Dimancea, toţi ovreii spiţeri fără drept de dirigenţă din toate oraşele, In care le zicea : Imbrâcaţi-vă l curat, jiubenat, cu frac, tăeţi-vă perciu- www.dacoromanica.ro ■ EPOCA - 20 IANUARIE nil, că vo:â să vă presint ministrului să vaza că nu sunteţi din Galiţia cum a zis d r Felix Se pun ovrei pe spăla-tură, îşi tund perciunii, puu jiuben, mânuşi, se şi duc ia Bucureşti, ti presanta Dimancea d lui ministru pe câte-şl cinci o dată, zicându-le : care nu ştiţi româneşte să nu vorbiţi (era o frumuseţe să vezi cinci perciunaţi în frac). D ministru fiind plictisit de Dimancea şi văzend cinci ovrei galanţi şi mânuşaţi, a zis să le lase d.rigenţa pe cinci ani, şi el dirigează şi acum pharmaciile, iar Românii nu aQ loc şi primesc fel de fel de şicanil de la autorităţi, (săracii de noi, mai bine era să fim ovrei). Cine este gheşeftar d le Fundescu şi d le X.? d. Popp pharmacistu, ori d. Dimancea cu al sel? Aţi făcut şi d-voastră deputaţi de Ploeştl ceva pharmacişti-lor Români cum a făcut d-nu Catargiu? Ba din contră, ne luaţi la goană şi faceţi licitaţiile pe sub ascuns şi ne căutaţi fel de fel de noduri In papură, aşa că doui Români suntem şi ne vine să luam lumea In cap. (Acum e prea târziii chiar să ne faceţi biue). Acestea sunt luate cu martori din gura unui spiţer ovreiti care a Inumă-rat bani, şi am văzut şi eu trei depeşl ale d-lul Dimancea, două de la Bucureşti şi una de la Piteşti, eO ’l-am dat d-lul Catargiu ceva ? CâcI nu aveam 2 fr. să daă aprodului bacşiş care ’ml-a dat decretul. EQ v’am explicat, şi acum destul,dacă mă mai împungeţi, mal am ace pentru cojoacele d voastră. Popp ZIARELE DE AZI PROVOCATORI DE SCANDAL Sub acest titlu România, descrie situaţia de faţă precum urmează : Telegramele ce atăt m. s. regele cât şi presa independentă primeşte de prin toate unghiurile ţăret, şi care denunţă ingerinţele şi fâră-de-lcgile comise de admi-nislraţiune, dovedesc o dală mal mult că numai alegeri libere nu vom avea sub guvernul actual, cu toate f&găduelile date şi repeţile de Suveran. l-ar H de ajuns regelui, m. s. spre a 'şl forma o şi mal buna şi maltemeinicăcon-vingeredespre aceasta, să setnlrebe : Cum se fiice că, la întrunirile ce lin colectiviştii, nu se provoacă nioi uu scunda), nu virie nimeni să le turbure, şi că Îndată ce este o Întrunire a opoziţiunil, ea trebuc să se sftrşească cu bătăi şi schingiuiri. faptele ne mal pomenite petrecute tn Craiova, capitala Olteniei, pot edifica, cu puţină, «bună-voiuţă», chiar pe m. s regele asupra apucăturilor guvernanţilor. Şi aceasta cu atăt mal mult, dacă va ţine seamă că Duminică a făcut şi colectivitatea o Întrunire In Bucureşti. Cine a provocat scandalurile şi bătăile de la întrunirea din Craiova ? liste vădit că numai agenţii administraţiunil, căci doar nu s'aO apucat să se bală Intre dânşii membrii opoziţiunil şi alegătorii favorabili lor. Dar cecăutall el acolo'? Ciue’Itrimisese? lata nişte simple Întrebări, prin cari, dacă M. S. Regele ar bine-voi să şi le facă, ar a-junge la convingerea despre chipul cum actualii guvernanţi respecta făgăduelile sale. Mal mult tncă. De ce Întrunirea colectivistă. ţinută Duminecă In Capitală, n’a fost turburală de nimeni? De o opoziţiu-nea.care este atât de cutezată că provoacă scandaluri, nu le a provocat şi aici ? Şi aceste întrebări nu le făcurăm de cât In privinţa Întrunirilor din Craiova şi Bucureşti, de şi fapte analoage se petrec pretutindeni pe unde se ţin tntrunirl, fie de opoziţiune, lle de colectivitate. In toate părţile—şi aci este partea vrednică de observai—numai când oposiţiunea ţine întruniri se întâmplă şi scandaluri şi bătăi, pe când întrunirile colectiviste se petrec In cea mal mare linişte. Bine-voiascădar M. S. Regele a ţine seamă de aceste împrejurări, şi va trebui, cu «buuă-voinţă» sa ordinară, se se convingă că numai alegeri libere nu putem avea sub guvernul actual. • • România Liberă constatând lnvălmă-şala In care se fac alegerile, recomandă amicilor sei a vota pentru oameni cinstiţi: In confuziuitea de idei în care Înoată ţara, lucrul cel mal bun este, credem noi, ca lie-care alegător să examineze serios şi cinstit listele ce i se propun. Sunt tnlr’în-sele gheşeftari, necinstiţi, gugumani ? Să nu voteze pentru nici unul. Să ia de criteriu onorabilitatea, şi să voteze pentru a-ceia cari i se par oameni de treabă. Cu a-cest vot pot fi siguri, că introduc oameni cinstiţi tn Parlament. D’acilea Încolo, tu-tâmple-se or-ce. Credinţa noastră este că acest Parlament are să (le ultimul locaş al învălmăşelii opiniunilor. şi că dintr'tnsul are să resulte într’un mod fatal clasificarea grupărilor politice împrejurul ideilor. AO să fie siliţi, prin forţa lucrurilor, atăt colectiviştii cât şi coalizaţii, să intre In noi formaţiuni. Oamenii ce există astâ-zl ad se schimbe grupările, iar tineretul să se alipească cu mal multă conştiinţă de nouile formaţiuni. Atunci întreaga viaţă politică a României va intra într'o fază normală, care lipseşte astâ-zl. • • Naţiunea constată că nici efectul ce se aştepta din Jntrevorbirile delegaţilor opoziţiei cu regele, pentru încetarea brutalităţilor, violenţelor şi săloătâcie-lor agenţilor regimului nu s a produs şi Că lucrurile se petrec ca In trecut, do- vadă infamiele de la Ploieşti şi Craiova unde : Bandele se gândiră un moment la un mijloc şi mal practic pentru a scăpa de j odată de mal mulţi opozanţi, ele s’afi încercat să dea foc salel de întrunire pen- j tru a provoca asi-fel una din acele nenorociri pe care it-am văzut descrise când cu incendiile de la Ring-teatru din Viena şi opera comică din Paris. Această Încercare criminală n a izbutit, dar nu mal puţin intenţia criminală remdne la activul mijloacelor de grează întrebuinţate sub acest regim. Faptul insă ci colectiviştii nu s'aă hotărât definitiv să înceteze cu brutalităţile are şi partea lui cea bună. Mal uşor răspund cetăţenii la violenţă prin violenţa, mal uşor se deşteaptă conştiinţa publică v olenUtă şi brutalizată, mal uşor poate lupta cine-va Impotrivaameninţărilor brutale de cât tn contra corupţiunel. Aşa, tn timpul din urmă, am avut mal multe procese proven tedin faptul că cetăţenii, fiind In legitimă apărare, aii ripostat prin violenţe. La Rtmnicul-Vâlcel, bătăuşul Po-pescu, la Galaţi, bătăuşul Stânică Dinică ah căzut loviţi de gloanţele cetăţenilor a-lacaţl.—Aceştia ad fost achitaţi de justiţia poporului. Găte procese Insă împotriva încercărilor de miluire şi corupţiune dm partea agenţilor regimului avem de Înregistrat? Câţi cetăţeni tndrăznil-afi să tragă fu judecată pe agenţii colectivitâţel pentru intimidare, mituire sad corup-ţiunc ? Nici unul. De ce? Fiind-că, cum am zis, mal uşor luptă lumea Împotriva violenţei de cât In contra corupţiunel. Dacă regimul actual s'ar fi servit numai de mijloa.-e violente, brutale, pentru menţinerea Iul la putere, e! ar fi căzut de mult. Ceea-ce a contribuit Insă aproape esclusiv la menţinerea Iul este corupţiu-nea; hidioasa corupţiune tmprăştiatâ tn toate ramurile activitâţel ţârei. Să ne plângem dar şi să ne păzim şi mal mult de corupţiune de cât de violenţa. ultim; infoiuwtih Comitetul executiv al opoziţia neî-anite a fost informat de o mulţime de cetăţeni, că comisarii au umblat din prăvălie in prăvălie pe la cetăţenii pe cari îi ştiu că simpatizează cu opoziţiunea, ameninţâniu’i, că, daca se vor duce la întrunirea ce era si se facă azi la clubul «Unirea», li se vor închide prăvă/ie/e, iar el vor fi bătuţi şi arestaţi. Alţii au fost înştiinţaţi că poliţia organizase pentru astăzi o adevărată teroare. Bătăuşii ar fi avut ordinul să năvălească in sala de întrunire şi a provoca scandaluri. Faţă cu asemenea mişelil, comite tul, s/ re a nu expune pe cetăţeni furiei şi răsbunărilagenţilor Moruzieştl, ; spre a evita scandaluri cari ar fi putut să degenereze, şi spre a scuti capitala de o nouă teroare, a hotărît să nu fina u*«X«l tnO ursii i: paOttotX, /necum se anunţase. X LIBERTATEA ALEGERILOR Următoarele telegrame s'ad adresat Regelui din Dorohoiu: Majestatei Sale Regelui Bucureşti. înaintea alegerilor generale, ca şi înaintea alegerilor judeţene din primâ-vara trecută, procurorul Pe-trovanu şi judecătorul Maltezanu, şi-au reluat eseroiţiul arestări cetâ-ţeni'or independenţi; acum ca şi a-tunci, aceşti funcţioari sub attspi-ciele oculte a d-lui Cortazzi continuă seria infamiilor, inventează acţiuni şi arestează pe oameni nevinovaţi cu scopul de a intimida pe alegători în vederea alegerilor viitoare. S’a arestat fără nici o vină cetăţeanul Gh. Ionescu, fost ajutor de primar, pentru un fapt ce nu există şi care s’a inventat ad hoc, s’a adus la parchet un alt cetăţean Onisifor Ghrrgel iarăşi pentru o născocire a unui sergent de oraş. In faţa acestor infamii nu putem rămâne indiferenţi şi apelăm la pro-tecţiunea Mojestaţi Voastre rugân-du-ve respectuos a ordona se înceteze această stare anormala. Ordonaţi a se elibera pa arestaţi. Vaseseo, Stroiei, Ito/.iu, V. Cal-cantraur, \. Calcautruur. Majestatei Sale Regelui Bucureşti. Pentru a se justifica disolvarea consiliului comunal şi pentru ca înaintea alegerilor se se intimideze a-legetoriî, procurorul Petrovanu şi judecătorul Maltezanu au scornit soţului meu Gheorghe Ionescu o acţiune penală, şi fără se existe fapte p°riale au arestat pe soţul meu Suntem, M-jestate, din Dorohoiu, am văzut multe dar lucruri ca cele ce se p trec astâ-zi u’am văzut. Rog respectuos a se pune capăt a-cestei stări anormale, interveniţi Majestate pentru a se reda libertatea soţului meu. Lucia G. Ionescu. X Cu toate că amânarea întrunire! de azi a oposiţiunei a fost anunţată de dimineaţă prin afişurî peste două sute de persoane au mers la Clubul «Unirea. X Un lung consiliu de miniştri a a-vut loc azi la ministerul de interne sub presedenţia d-lui I. G. Brătianu. X D I. Brătianu a primit azi pe satrapul de la Teleorman pe care l’a invitat pe disearâ la masă. X D. Alex. Plagino tatăl a plecat a-searâ H Rîmnicu Sărat, pentru a lucra în favoarea candidaţilor colectivişti, intre care este şi fiul d sale, vrednicul prieten al lui Cisescu. X Gonsiliul comunal al Capitalei este convocat pe mâine la ora 4. X Aflăm cu mulţumire că epidemia de conjonctivitâ granuloasă care a bântuit cu atâta violenţă in armata noastră este pe cale de a dispare cu desăvârşire. X Prinţul colectivitâţel, Dimitrie Ghica, preşedintele universalei chiverniseli, neruşinata beizadea îmbuibată cu toate gheşefturile lui Ca-rada-Brătianu, tocmit de regim spre a înjura lumea, ’şî & dat deuna-zi luxul, pe când era înconjurat de bătăuşii, sicarii şi pungaşii stăpânire!, a face aluzie la parodia costumului lui Mihal Vităazulşi al unei Doamne din vechime, fără inse a îndrăzni se pomenească un nume.... Laşitatea lui beizadea Mitică, fiind de o potrivă cu lărgimea stomacului său, suntem ispitiţi a pune rămăşag, că iluminatul prinţ al eolec-tivităţei, nu va îndrăzni nici o dată a pronunţa numele la care a făcut aluziune pe furiş, ca un voinicos— fricos ! Poftim la dans priuţe, de 'ţi dă mâna, de unde nu, botu pe labe şi nu mai înjura lumea. X Ni se semnalează, şi o spunem cu părere de rău, că pentru desfacerea biletelor la balul funcţionarilor, se fiee o adevărată vlnetoare de amatori, printre toţi aceia ce au afaceri cu autorităţile publice, or pe la regia monopolului tutunurilor, împu-nându se bilete oamenilor adesea cu o poziţie modesta, care n’au nici de cum gust de petrecere, gemând sub angaralele stăpânirel ce ’i apasă. X 0 întrebare d-lul Mitică Moruzi. Ştie d sa că sunt companii din corpul sergenţilor de oraş cari nu şi au primit inc* s^lda pe luna lui Decembre? Cu toate aceste primăria a liberat banii. Cine ’i păstrează ? M Pelegrinagiele d-lui Dera. Moruzi prin cârciumi continuă cu toate desminţirile «Voinţei Naţionale.» Şi ca se facem plăcere reptilulul care cere nume citam de o cam dată p’între cîrciumile vizitate de poliţ-Kneazul pe a lui Niţâ Sterie şi a lui T. Niculescu. Mâine vom mai da şi alte nume. Oficiul central al poştelor ne face următoarea comunicaţiune lu privinţa circu-laţiunel trenurilor: Trenul între Bucureşti şi Călăraşi a început a circula azi. Srnaia-Bucureşti-Giurgiu este încă întreruptă. Trenul de Iţcani a sosit azi cu o întârziere de 2 ore. Curierul din străinătate nu s’a primit nici azi din cauză că trenul poştal austriac sosind în Verciorova cu o întârziere de 2 ore şi jumătate a pierdut coincidenţa. Curierul din străinătate de eri şi de azi va sosi în Bucureşti astă seară. Curierul din Constantinopole n'a sosit încă. Circulaţiuneâ pe calea ferată între Rusciuk şi Varna s’a restabilit tocmai astă zi. X Iteriartia /Jarului „Reslslenla“ «lin laşi roasa |>e amicii sel din provincie sa Idnevoiasca «’i trimite rezultatul alegerilor tuturor colegiilor. ULTIMA ORA AGENŢIA IIA VAS ltoma,31 Ianuarie.—«Tribuna» zice că ministrul de râsboiil va cere Parlamentului un nod credit de 20 milioane de franci peutru expediţiunea italiană din marea Roşie. San-Hemo, 31 Ianuarie.—Doctorul Mackenzie a găsit că mflamaţiunea la-rinxului Prinţului Imperial a descrescut, precum şi umil tura constatată de curând. Doctorul englez se pronunţă din ce In ce contra existenţei unui cancer. Berlin, 31 Ianuarie.—Reichstagul a trimis unol comisiuni speciale examinarea legii contra socialiştilor. D.Car-doff,In numele partidului Imperiului, a vorbit contra expatriăril d-lui Wind-horst; el voeşte ca democraţia socială să fie combătută, pentru că constitue o adevărată epidemie. Totuşi el anunţă depunerea unor propuneri cari ad de scod modificarea dispoziţiunilor proiectului de lege. In cazul când aceste propuneri ar fi respinse, numai o parte din Centru ar vota preiuugirea de doi ani cerută de guvern. Cea l’altă parte ar vota supri marea dispoziţiunilor actuale. Sofia, 31 lanaarie.—Guvernul a fost ,nştiinţat că nuni bande, comandate de ‘ofiţeri ruşi, se formează în împrejurimile oraşului Andrtanopol, pentru a face irupţiune tn Rumelia. \lusuuli, 31 Ianuarie. — Se asigură din sorginte oficială, că Sahati va fi o-cupat la 1 Februarie de către Italienii cari vor transporta acolo cai tierul lor general. San-Hemo, 3i Ianuaăie.—Erî la patru ore după amiazl, doctorii cari caută pe prinţul imperial a ţinut oconferinţă. Ei se arată foarte satisfăcuţi de starea de sănătate a Prinţului. Ei ad constatat că coarda vocală din partea stingă e pe deplin cicatrisată; coarda vocală din partea dreaptă mal e încă umflată. Starea generală e foarte bună : iar speranţa unei depline însănătoşiri sporeşte din zi In zi. SPECTACOLE- Astăzi Marţi 19 Ianuarie va avea loc la Teatrul Naţional beneficiul d-nei A-ristiţa Rom.-Manolescu cu piesele: Francesca de Rimini, tragedie In 5 acte de Silvio Pellico tradusă de d. T. Dunca şi Vinceneta, drama într’un act de Paul Bărbier tradusă In versuri de d. Ed-gard T. Aslan. La piesa d’întâi din cau-sa lncordărel acţiunel nu se va face antract de cât după actul al IlI-lea. MARELE URC SIDOLI A îi Luni siMartirepresentatie eslraordinara Mercuri 20 Ianuarie 1888 Debutul celor I doamne sburătoare, lucru ne mai vezut până acum tn Bucureşti In curând debutul celebrului artisL Ru-dolpho şi a renumitei călăreţe de tnalla şcoala d-ra Betty Baus,cu cei trei cai ai sei BALURI MASCATE Sala Băilor Eforiei, Joia şi Du mineca. Sula Teatrului Bacia, Mercuri, Sâmbătă şi Duminecă. Sala Orfeu, Marţia, Joia şi Duminecă. SE ARENDEAZA &1SSSS: din moşia ŢIGaNEŞTI-CALONFIREŞTI districtul Teleorman la distanţă de IO minute de Alexundria, tn întindere do 1700 pogoane arabile toate, Case mari de locuinţe, magazii pentru grtiu si porumb mari. Doritorii se vor adresa la Radacţia acestui ziar. Al RFRT RAIIFR INGINER SPECIAL Strada Cultei, 40. — Bucureşti MORI FABRICI de SPIRT TOT FELUL DE MAŞINI Hore depuşii de toate uneltele ni »c-eeNorlile pentru exploatarea fabricelor PIETRE DE MOARA CURELE. CUCUI SURI GAZE DE MATASE, LUMINA ELECTRICA, 391 DE Doritorii se pot adresa la domnul N. Al. Papadat. Strada Academiei, No. IO, de la 5 —7 ore p. m. BUN SI NU SCUMP P IMl FABRICA DE CONSERVE NAŢIONALE Fondată la anul 4S79 sub firma C. T. CHRISTOFOR „LA MARINAU« Calea Victoriei, No. 100, vis-â vis de Cişmeaua Roşie sub Jockey-Club. Pentru concurenţă se vinde cutiile mal mari ca ale altor fabricanţi cu 30 la sulă mal eftin : v v Mazăre boabe extra . . § « Fasole fină...........S _ Ş Rame . .............9* «2 Pătlăgele vinete. . . . Dovlecel..............- - o * Tar hon...............® ^ * Ghiveciu..............a * Ardeiu gras...........Io Ciuperci..............o o Sparanghel, cutia . . . 2.50 VINURI UE MASA ALESE Conservate de mine in propriele mele pivniţe Vin ne^ru de Xicoresti vechi de 4 ani Litru (r. f. Vin alb de Dragasiani vechi de 4 ani Litru fr. 1. !42 Cu stima C. T. CHRISTOFOR DOCTORUL P. ,T. STOJEXESCU De la facultatea de medicina din Paris, dă consultaţiunî de maladii initrne şi ve-neriene, tn toate zilele de la 3 până la 5 p. m. Pentru săraci consultaţiile sunt gratia. 610 Strada St. Gheorghe nod 20. ŢUICA DE CERESIANU DIN ANUL 1880 La magazinul ele coloniale N. I0ANID & ir Bucureşti, Strada Lipscani, 3. Bucureşti BUTELIA DE I LITRU, LEI 2. 602 BOALELE SIFILITICE NEPUTINŢA BARBATEASCA Vindecă după cele mal noi metode radical fără durere şi tmpedicare, după experienţa de 17 ani. Specialist tn boa-lele lumeşti. DR THOR Strada Emigratu No. 3, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi. (Tramvay.) Consultaţii ae la 8 dim. până la 6 seara. Loc separat d'aşleptare pentru flecare. 6t» CREDIT EN BLANC Un financiar de toată încrederea se pune la dispoziţiunea d-lor comercianţi, fabricanţi, proprietari, ele. cari ar avea nevoe de daraverl băneşti asupra uneia din Capitalele Europei. A se adresa d a dreptul la X. Z. 6. War-wick Street, Regent Street, London W. Corespondenţele se primesc In limbele : Engleza, Franceză, Germană saCi Italiană. 598. LA POMPADOUR 68, CALEA VICTORIEI, 68 F/s-a-vis de Biserica Cretzulescu Anunţa pe onorata sa clientela ca este asortat cu toi felul de articole pentru dame şi barbaţl, De remarcat : MARELE ASORTIMENT DE STOFE PENTRU ROCHII SI FANTASIE. IINA-GIURI, P1USIURI CAMASI, GULERE si MANŞETE Rnnalkn^na*tţ linn.1 *>— dui, Canava Smirna, lina hI Etamin Asortiment complect de panglicarii, ticolele aemanufac- rujuri si toate an tura si maruntisiuri. PRECIURILE MODERATE ULdi ii, nufac- I J THEODOR T. VASSILIU DOCTOR IN DREPT FOST PROCUROR, JUDECĂTOR OE OCOL SI DE TRIBUNAL AVOCAT se însărcinează ci pledarea orT-cârui proces Înaintea tutulor instanţelor judecătoreşti din ţara, cu facerea actelor de Notariat şi efcctarea împrumuturilor pc la diferite Case de Credit. Pentru Saraoi gratis Consultatiuni de la8-il, Hotel Union D-tor HRISTODORESCU FOST INTERN AL SPITALELOR de la 3 In 5 d. a. No. 5, Strada Lipscani, No. 5. Consultaţii gratuite de la 3—5 ore p. m. PENTRU BOALE INTERNE SI VENERIENE LIlOAIti; l»E (jlllllOiV-TOLl-USiâT se întrebuinţează cu succes pentru tămăduirea durerei de piept, tuse vechi, tuse, arsuri de stomac, catar al bâşicel urinare, lipsei de poftă de mâncare etc. Aceasta licoare este formată din gudron vegetal de Norvegia, balsam tolutan şi vâsedeorad. Sticla*,50. IV IUTI 1 r II DL Vi Sigură in vindecarea liJUIIl UALDLIId scureoarel. (Blenoragie). Sticla 2 lei. Aceste preparate, compuse de Dimitrie G. Gheman, farmacist in Buzău, se găseşte de vănzare in Bucureşti la farmacia Roşu, Sf. Gheorghe şi la farmacia Galenu, Calea Grt-viţei. SINGURUL DEPOU cu VINURI SPECIALITATE ESCtUSIVA IND GENA ALBE SI NEGRE Calea Calai-usiloc IN’o, 1 Din cele mal renumite dealuri, şi in special din Gol Drinci, Districtul Mehedinţi. Puritate garantată, constatată chiar de onor. E/orie a Spitalelor civile prin analisa chimica. l’rcciuri foarte moderate Se trimet ia domiciliu franco in cantităţi mari şi mici cu vadra in butelie şi in butoae de or-ce mărime. TH. D. COSITA. 607 Calea Călăraşilor No. 1. Către l urnisorii armatelor.— Fabricanţii de ciocolata.—Hatiucriile de zaliar si or-carei Fabrice care se ocupă cu rafinarea conservelor pentru alimentarea publica. 0 ocasiune excelenta Ii se oferă spre a obţine libertatea fabricarel or-carul articol, fara a avea nevoe de Brevet. Ofertele se primesc sub adresa B. »T« la Biuroul de anunciurl. HUDOLF BOSSE Zurich. A eşit de sub tipar In editura Tipar In editura Tipografiei Carol Gobl, Bucureşti Stada Doamnei No. 14, CALENDVRUL MAPPA l*e 1888, pe gurile sugătoare De vânzare la librăriile: Th. Ioaniţiu, 18, Strada Şelari 20, Socecc, Calea Victoriei 7, Graeve şi G. Rietz. www.dacoromanica.ro EPOCA — 20 IANUARIE - CASA DE SCHIMB I. M. F E R NI 0 Strada Lipscani, ÎVo. 27 Cumpăra ei vinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Cursul Bucureşti 1.9 Ianuarie 1888 Cump. Vend. 5 0/0 Renta amortisabila 93 1/2 93 8/4 5 0/0 Renta perpetua 90 i 2 91 6 0/0 Oblig, de Mat 88 112 89 6 0/0 Oulig de st drum de fer 7 0,0 Scris. func. rurale 104 12 1051/4 5 0/0 Scris. func. rurale 89 89 1/2 7 0/0 Scris. tune. urbane 102 1 4 102 3.4 5 0/0 Scris func urbane 95 96 5 0ţ0 Scris. func. urbane 8b 1 /2 86 Urbane 5 0/0 laşi 75 75 1(2 5 0/o Împrumutul comunal 73 1 2 74 1,2 Oblig. Casei pens ileilOdob.) 210 215 împrumutul cu premie 35 37 Acţiuni bancei nation. 1030 1040 Acţiuni .Uacia-Romănia. 230 235 * Naţionala » Constructiuni 8C 90 Argint contra aur 17 60 17 80 Bilete de banca contra aur 17 60 17 80 Florini austriaci 2 01 2 02 mmmm hi mm & wumm IAŞI. No. 32, STRADA LAPUSNEANU, No. 32 ---------------------- -- IAŞI MOBILE, de toate felurile, pentru odăi complecte si piese de fantasie. COVOARE, persane, Bruxeles, englezeetc. cu bucata si metrul. CIJUTERII, Mare si variat asortiment cu preciuri dupe evaluare. PERDELE, PORTIERE cu galeriile lor; LĂMPI, mare asortiment de toate preciurile. CR1STALERIE, Serviciuri de dulceaţa si de masa. Garn ituri pentru biurou, BRONZES, BONBONIERE, EVANTAILE foarte elegaute. BRILIANTE si pietre preţioase en gros si en detail. 595 MAGAZIA HIRSCH & FINKE, IAŞI, STRADA LAPUSNEAND, 32. CASA DE SCHIMB MOSCU NACHMIAS No. 8, hi palatul Prmdpelc Pimitric Ghika Sir. Lipscani, tn facla nod cladir Bancd Naţionale (Dacia- Romănia) Bucureşti Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce sehimb de menezf Cursul pe ziua de 19 Ianarie 1888 Renta amortisabila ,, româna perpetna Obligaţiuni de «Ut [Conv.rer,] c. r. r. „ Municipale r. Ca*ei pens. [S00 L.) 7 % Scrisuri funeiare rurale s 7 % „ erbane 6 5 1 5 ' 3 .. 01»l. Sârbeşti eu prime Im eu prime Buc. [»0 lei] Losurl crucea roşie Italiana „ Otomane eu prime l.osurl Basilica bombau Act. Dacla-România „ Soc. Naţionala „ Soc. da Conatructiuul Aur contra areiut «au bilete Florini Wtl. Anslrluc Mărci germane Bancnote franreee „ italiana „ Ruble hârtie NB. Curiei este «oeotil in aur laşi 90 S it s Cump. Vinde 98 9U M 91 % »S .1,1 74 946 106 n \ 104 3/4 H se 2 * St 38 34 & 78 SU 104 8W IM 94 S* 78 St *T 3i 17 17 fc 400 S 144 1W 99 «7 * 17 3/4 IM 3/4 100 «4 % ANTREPRIZA JjlRUHftHRlUA CUHAŢIBEA LATRINE 1.(11 CU MAŞINI PNEUMATICE No. 2i Strada Academiei No. 25. Arantagiele ce presintă sistemul nostru atât ie pri-Tin'.a promptitudinii cât fi a sâlnhrită^il un lasă nimic de dorit, ceea ce ne fi pune ia posi^ione de a concura pe te^l cel-l-al[l din %======-■ aces‘1 brann. Onor. public se pite convinge printr’o sticlă ce posedă fie-care vls, că vasele te umplu cu desăvârşire i ff PRECIURILE NOASTRE SUNT CELE MAI SCĂZUTE. “3fS r ^cocireacc-ccooti >m> »e——»«4 «titfli »>»**** ŢUICA DE X 9 E 1 M XI I Din proprietăţile d-luiloan $ Marghiloman, veche de 6 a ani. I De venzare inbutoae, Str. Biserica-Amzei. In detaliu cu sticla la d. Lobel, Cafe National, strada Doamnei, $ vis-a-vis de posta. | G. POPESCU. X D-RULA. VîfiNU fost şef de clinică ta profesoru Galezowski din Paris Iâncnnsultatiuni pentru boale de OCHI, URECHI si SIFILITICE ai Tace operatiuui de liii-urgie oculara. bucureşti, Strada Carol 1 !Yo. IS.de In orele2—4 dupe ami«z. Pentru scrneidimiti. de la S-O DRULC. STAUCEANU Strada Griviţti, 57 bis. URMĂTOARELE PREPARATE COMPUSE OE : rjJtU&ClSYUL DIMITRIE G. GHERMAN UUJZEU Se găsesc tn Bucureşti numai la d. Marin lonescu frizer. Holul Union, str. Academiei. Apa deutlfrlce are proprietatea de a întări gingiile, face se dispa a roşiaţa gingiilor şi s.Ingerarea lor întreţine curăţenia şi face să disp.râ piatra şi mirosul gurei; asemenea se recoa.andâ ca gargara pentru durerile de găt, augina şi inflamaţiu-nile gurei. — Sticla costa un led. Poniada de Chiniua Împiedica căderea perului şi '1 face se crească. — Borcanu 3 lei. Pomăda Heliotrop (Ess. boquet) Borcanu 1 leu , Prafuri albe si roşi pentru dinţi Ara proprietatea de a întări gingiile şi face s6 strălucească şi s6 albească dinţii. — Cutia 60 bani, 1 led, 2 şi 2,50 Apa de Chinina curata şi tmpedică căderea pârului. — Flaconu 1 şi 50 b&nl. l’udra Y irgiuie Nu conţine nici o substanţa vătămătoare pentru faţa şi dadtura, adica sărurile de plumb, mercur, dupe cum sunt preparata aproape toate pudrele. Este reooritoare. Albeşte şi înfrumuseţează faţa Preţul 3 lei. 1‘asla pentru dinţi are proprietatea a albi şi a reda luciul smalţului dinţilor. — Cutia 2 lei. FARMACISTUL CURŢII REGALE farmacia CHR. ALESSANDRIU română SINGURUL Dintre t(5te preparatele de gudron care a obţinut o I reputaţie netăgăduită în faţa d-lor doctori ai clienţii ce I au cuntiatgc wiuse surprmqetore e ■ GUDRONUL ALESSANDRIU care se întrebuinţezi cu succes contra durere! de piept, tuse! provenita tn urm» guturaiului, iritaţiun! ale peptulut. I astmu, catar al băşice! udului.—Lipsei de poftă de mâncare, etc.—Cu o lingurâ din acest Gudron pus tntr'ol litră de apă formez! ape de Păcură, care se pdte da cu I mult succes la copil contra bălelor nul sus indicate. Pentru adulţi se ies o lingură de Gudron tu apă ta clinrntă sad lapte dulce x—3 or! pe 4‘- 2 Iei fl. .A. "V I S $ Preparaţiunea acestui rin, care pentru mine a devenit I un cult e adesea denaturat de unii colegi car! găsesc de I ctviintă a debita alte preparatiunl tn locul acestui rin, I ar aceia atrag atenţiunea onor. public a nu primi de cat I flaedne originale VINUL COPIILOR PREPARAT DI CUR. ALESS AIST/D/Et ITT Farmacistul Curţii Regale Etatea cea fragedă a copiilor '! face a se Îmbolnăvi I uşor; pentru a preîntâmpina maladiile se recomandă acest I vin tuturor copiilor de la etatea de 6 luat tn sus; tine-1 relor fete le ajută la buna desvoltare a corpului, lută-resce dsele şi dă putere muşchilor.—Modul Întrebuinţări!; a j se vedea instrucţiunea ce lnsoţesce fie-ce sticla. Preţ u 1 3 I Euiplasture gudronat dis Pauvre Homme (Alessandriu).—Contra durerilor Reumatismale, a Încheieturilor, mijlocului, durerilor de piept, spate şi alte junghiuri, 1 leii ruinul. Capsule elastice ou ulei de Riolnă (Alessandriu).—O dosă, cutia a 4 capsule I lefl, a 6 capsule I leQ şi 25 han!, a 8 capsule 1 led şi 5° ban!. Pastile Gtuu6so-Codeln-Tolu (Alessandriu).— Superioritatea acestor medicamente In maiadiele de piept este recunoscută de tdte celebrităţile medicale. Aceste pastile In urma esaminări! ce li s’ad făcut s'ad aprobat de onor. consilid medical superior, 1 led 50 bani cutia. Sinapismul Alessandriu, muştar in foi. — Acest* preparaţiune esperi mental* de autorităţile ndstre medicale şi profesori la facultate a constatat că fiind «u peridre tuturor celor-l-alte preparaţiunt străine, şi chiar celui de Rigollot. Cutia ! led 50 bani. mm v txX •‘Ayft Capsule oleo-balsamlee-santallne (Alessandriu).—Remedia sigur contra maladiilor «ecretc (scursdrc, sculument) la bărbaţi, fie în stare prds-p€tă, sad orl-cât de Învechită, se vindeci prin Întrebuinţarea unei cutii ce conţine 100 capsule, combinate ast-fel pentru un tratament de vindecare complectă.— Modul întrebuinţării şi dieta prescrisă a se vedea instrucţiunea ce lnsoţesce fie-care cutie. — Preţul unei cutii 6 lei. a se observa pe capacul cutiei semnătura, colo re roşie, şi a nu v£ debita alte capsule de a cărora eficacitate nu se garantară. Se trântite contra mandat postai în ori-ce localitate. DE VÎNDARE LA PRINCIPALELE FARMACII DIN ŢERA. In localităţile unde nu se găsesc aceste preparate cererile să se facă la Farmacia Română Bucuresci fI contra mandat postai espediez tn ori-ce localitate CALEA VICTORIEI 77, BUCURESCI. (CISMgUA ROŞIE) cccccccccccccccqtiTccca XCCCCCCCCCG" CCI CC CCi CC< ( CCCCCCCCCCCC€C( X I * I t * t CASA DE SWATATE Strada Teilor No. 41 Previi! pe suferinzi, c& tn această casâ care este actualmente administrată de subs mnatul, gătesc cea mal bună şi complecta îngrijire, camere i-gienice. serviciu cel mal conştiincios şi neincetat supraveghiat, având la dispoziţie or-ce doctor din capitală. Se pot face zilnic o;-ce pansamente, inhalaţie, fumegaţie, toaletă pentru dame etc. POncru or-ce douluelro ao poate adre sa in toate zilele verbal sau inscris către directoru. G. 1. Levezcnnu. X I \ I m I I $ * c rX r ,, NAŢIONALA" SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR. DIN BUCUREŞTI CAPITAL DE ACŢIUNI 3 MILIOANE LEI AUR DEPLIN VERSATE Aducem la cunoştinţa publică, că am transferat biurourile noastre In palatul Societăţel din Strada Doamnei No. 12. 527 Direcţiunea generala. PENTRU A SE ÎMBOGĂŢI REPEDE 91 * A FACE AVERE IN SCHIT TIMP j CE TREBUE FĂCUT M Nu trebue sfi se cC& operaţi-ff uuî de Bursă. Nu trebue *6 se £ cumpere bilete de loterie. Nu trebue sSse joace. Nu trebue cunoştinţe. Toată lumeathiar şi do&m-nelepotprofita Dovedit şiaprobat. Pentru a se prim» importantele instrucţil, sfese scrie in omâneşle imediat Paris 8, Rue de Bag-[>• u Arpech H. Xws Erezii L. LEMAITRE, Succesori TURNATORIA DE FER SI ALAMA - ATELIER MECANIC Bucureşti.—Calea Văcăreşti No. 95 1 —Bucureşti Se Însărcinează cu conslrucţiunl de turbine şi mori cu preţuri mal redusede cât acele diuVienaşi Pesta. IPreoiixl Unei mori. cu 1 piatră de 36 Iei 1900 » » » 1 » » 46 » 2100 » » » 2 pietre « 36 » 3600 » » » 2 pi ei re » 42 » 3800 Eseculeazâ repede or-ce lucru de urnătorie saO mecanică; precum : olane simple şi ornate. Mare asortiment de moblile pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri de vin, etc. Mare depăşit de grinzi de(fer, raiuri pentru vagoane, Deaeauvile, teve du tuci. Mare asortiment de pietre de moara, La Ferle-sous-jouars Tipografi» Ziaurului „Epoek" VINDECAREA BOALELOR SECRETE CAPSULE ANTIBLENOREAGICE preparate de I.O*«ald cu aprobarea consiliului medical superior. Sunt cele mal bune capsule in contra boalelor secrete, «curgeri vechi «I noi, catar dc vcaica, etc. Preţul unei cutii lei 4. APADE MATREăTA CU EFECT SIGUR Cuaâtă capul de mătreata, intâreşte părul şi opreşte căderea lui. Preciul unul flaoon 2 lei 59 bani. Deposit principal, Ia Craiova, farmacia L OSWaLD. Bucuresci la drogueria d-lul I. Ovesa, şi la mai multe farmacie dinţară Comandele făcute prin poştă, insotite valoarea lor, plus 50 bani pentru em-’ se fee uez ezact. 49 2 duc u re şi la mal ţ Corn an 1 de valoa I balagiu, L. LEGRâiVD, 1‘aris, Rue Salut llouoro, 227 ESS-ORIZA SOLIDIE IEE PARFUMURI CONCRETE ISYESTirXE SISTEM ATU A BREVETATA IN FRÂU CIA SI IN &TJREIXA1A1E PARFUMURILE ESS.-ORIZÂrpr©parate printt’un procedeu nou poseda un grad de concentratiune si de suavitate pân’acuma necunoscut Ele sânt închise sub forma de Creioane 6au Pastile, in niite flacoane mici sau cutii d« toate genurile ce sunt foarte usioare de purtat. Aceste Creio&no-Paxfumuri nu se evaporeasa, si se jpot înlocui in tuburile lor, când sunt usale. Ele au imensul avantagiu de a umple cu mirosui lor, fara a le inmuia mu a le strie lele supuse ia contactul lor. B DESTUL A FRECA UŞOR PENTRU A PaRFUMA IN DATA. obiee» v v 4f K * T O O * * O «■ V » o <* * si toate obiectele de L1NGER1E, de PAPETARIE, etc., etc., etc. PRPOS1TE IN TOATE PARFUMBRULB atalogul Parfum urilor ou preeiuriie sunt trimise FRANCO la cerere PRINCIP ALB DIN LUMB Tipării cu cerneai» Ch. Lorilleux C-ie Paris www.dacoromanica.ro Oarut riapoBSsbll, G. Stoenescu.