/ ANUL III No. 640 A DOUA EDITIUNE DUMINECĂ, 17 (29) IANUARIE 1888. 15 B ANI NUMEBUL ABONAMENTELE ÎNCEP LA I 81 18 A Pie-CAAEI LUNI 81 SE PLĂTESC TOT-D'AUNA ÎNAINTE W Bl'ClRESfl La ca9a Adminietratiunei IA’ TARA: Prin mandate poştale. Pentru 1 an A0 lei, 6 luni *0 lei, 3 luni 10 lei. IN streinATATE: La toate officiele postate din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei. 6 luni 25 lei. LA PARIS: Segaseste jurnalul ou IE Cent. nnmerul, la Kioscul din Bulevardul St. Ger-maln No. 84. MANUSCRIPTELE NU SE INAP0IA2A 15 BAN I N U M ERUL ANUNCIURILE Ân ROMANIA 8E PRIMESC DIRfcCT LA ADMINIt TRATIA ZIARULUI ■ V La Pariat la Agenee Havat, place dt U bturse, $. «Agence Libre, rue fiotre Dame des Yictoirtt Io, (Place de la Bourse pentru Paria, Fraarla, Germania, Anatro-l ngarla, Italia si Barea Brltanie. Anunciuri pe pag. IV, linia 30 bani, anuncinr si reclame pe pagina treia I lei linia 50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B. REDACŢIA APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRAŢIA No. 8. — Plata Episcopiei. — No. 8. No. 3. — Plata Episcopiei. — No. 3. m FAPT SEOT1CAT1V IMPERTINENT! SI CARAGHIOŞI PENTRU REGE MIŞCAREA ELECTORALA VIŢIUL SI CRIMA SAU POLITICA LUI R0GALNICEANU DISCIPLINA BALS01 KOWEDIANSK! KOGALNICEANU UN FAPT SEMNIFICATIV Săteanul prin firea lui şi prin felul ocup&ţiunelor vieţei sale, se amestecă foarte puţin tn politică. El este prea depărtat de focariul pa-siunelor care agită centrele mari ale oraşelor, este prea absorbit de munca aspră a cămpuluî care ’l pune în luptă cu elementele naturei, pentru ca se poată fi răpit de curentele politice ce mişcă pe cele-l’alte trepte sociale. De aceia este ştiut că săteanul nu se amestecă tn politica militantă a partidelor de cât foarte rar. Pentru sătean e destul se esiste o stare de lucruri mijlocie, ca el se stea indiferent în mijlocul luptelor noastre. Subtilităţile constituţionale, legalitatea politică, libertatea chiar in sensul cum o înţeleg clasele mai culte, puţin 11 impresionează pe dîn-sul; de aceia In de comun săteanul este un element guvernamental. Pentru ca el se se mişte şi se se întărâte în politică, trebue se fi simţit asupriri materiale neînchipuite, se fi suferit mari daune care ’i ating elementele însuşi ale vieţei lui atât de simple, care ’i jicnesc acel minimum ce’i este neapărat, şi fără de care viaţa devine intolerabilă. Săteanul este îndelung răbdător, el suferă mult şi multe trece cu vederea; exiginţele lui se mărginesc la oare-care lucruri elementare pe care uşor le poate asigura or-ce guvern mediocru, cu condiţie se fie onest şi uman. Când vezi dar că săteanul iese din inerţia lui obicinuită şi părăseşte proverbialul luî scepticism politic, fii sigur că ţara stă aşa de rău în cât trebue o urgentă îndreptare Ei bine, în această situaţie ne a-flăm acum: sătenii cei răbdători, sătenii cei resemnaţi se agită pre-tutindenea, se pun în oposiţie făţişă cu stâpînirea. Ei şi-au adus aminte de drepturile lor cetăţeneşti şi le în-voacă cu o cu totul altă energie de cât noii târgoveţi... Ei se alătură cu oposanţii, le cer sfaturi şi direcţiune în lupta electorală ce s'a încins în contra regimului Colectivităţii. Acesta este un semn al timpului. Acesta’i un fapt care merită se a-tragă toată luarea aminte a şefului statului şi se ’l facă se înţeleagă că favoriţii săi cărora le-a lăsat atâta timp puterea discreţionară au adus ţara lutr’o aşa mizerie în cât răbdarea tuturor s’a tocit. Deja la concentrările din toamna trecută rezerviştii soseau posomoriţi şi iritaţi La Focşani au trebuit mari sforţări de disciplină pentru ca să se inâbuşe nemulţumireie sătenilor a-duşî sub steaguri. Cerceteze, Măria Sa, pe toţi oamenii serioşi şi nepărtinitori, ceară-le impresiunile lor şi se va convinge ca ceea ce denunţăm aici este un fapt positiv şi general. Acum cu toate presiunile regimului, nu este judeţ unde, cu ocasia alegerii delegaţilor prin comunele rurali, se nu se fi manifestat pornirea ostilă a claselor rurale. Pretutindeni ele se manifestă contra guvernului; în unele locuri primarii ca să isbutească aQ făcut alegerea înainte de ora legală şi când au venit sătenii totul era isprăvit 1) —în alte locuri, primarii, notarii etc. au fugit ca se nu se facă alegere 2) — aiurea în fine cu toate cele mai mari presiuni sătenii au ales numai oposanţi 3). In Moldova şi în Muntenia acelaşi fenomen se manifestă : mişcarea sătenilor este generală — şi daca opo-siţia n’ar fi părăsit de la început chiar colegiul al III, ar fi eşit efective electorale zdrobitoare. Aceasta dovedeşte ca mic şi mare suferă de o potrivă şi că chiar cel mal puţin exigenţi au fost siliţi se iasă din pasivitatea lor. Birurile enorme, exacţiunele şi fără de legile regimului au adus a-cest resultat rar In ţara noastră. Şi dacă Maria Sa s’ar îndărătnici in favoarea cu care acopere pe şeful colectivităţii nemulţumirile ar creşte mereu. Şi să se noteze că la ţară lumea nu se încurcă în subtilităţi constituţionale, ea prin tradiţie a-runcă respunderea relelor ce o îm-presor asupra Domnului, iar nu a-supra miniştrilor. Ni ne spune mereQ că lucrurile politice sunt turbure în afară, că este teamă de complicaţii neaşteptate, că poate să se ivească un groas-nic resbel european... Ei bine, într’o aşa situaţie nu este o mare imprudenţă să se menţină în capul guvernului un om sfârşit, un om o-dios tuturor ca Ion Brâtianu ? Acest om sinistru deşteaptă mii de nemulţumiri, mai mult, el inspiră ţării cea mai mare neîncredere, şi se poate prea bine întâmpla ca la un moment de pericol toţi să se retragă şi se lase guvernul isolat... Ce va face Maria Sa atunci, in mijlocul cumpenei ? Deja chiar pentru vremele ordinare a fost o nesocotinţă ca să se lase nes&tisf&cute reclamaţiile ţării contra guvernului acestuia;—ar fi foarte, foarte rău ca un resboiu să ne surprindă cu un ast-fel de guvern... Măria Sa este ţinut să aviseze serios, căci din toate părţile i s’aatras luarea aminte. A. D. Holbau TELEGRAME AGENŢIA HAVAS Budapesta, 27 Ianuarie. D. Tisza a anuuţat azi, In Camera deputaţilor, ci va respunde mâine interpelâ-rel ce i s’a adresat asupra politicei streine" Berlin, 27 Ianuarie. D. Sturza a plecat la Viena. Berlin, 27 Ianuarie. Cu prilegiyl discuţiuuel tn Reichstag a proectulut de lege contra socialiştilor, ministrul de interne, d. de Putkammer, a demonstrat trebuinţa măsurilor straşnice ce trebue să se ia contra socialiştilor care negând lot ce exista, nu pot să pretindă a fi trataţi dupe legea comună. 1 2 3 1) In judeţul Iaşi la comuna Miroslava spre a se combate candidatura d-lul A. BilŞ. 2) In judeţul VasluiO tn comuna Drâgu-şenl, unde cu toate aceste s’a ales d. Sandu Riscmu. 3) In judeţul Botoşani comuna Câlineştil unde s'a ales d.Ion G.Miclescu cu toţi par-tisanil săi. Viena, 27 Ianuarie. Produsul impositelor directe tn Austria pentru eserciţiul 1887, presintă o plus- ! valuta de 9 1/2 milioane fiorini, In comparaţie cu exerciţiul 1886. Friedriehsruhe, 27 Ianuarie. O răceala, tnsoţitâ de nevralgie dinţară întârzie Întoarcerea prinţului de Bismark la Barlin. Berlin, 27 IaDuarie. Deputaţii socialişti din Reichstag aQ distribuit nişte documente care coprind o comunicare ce câpitanul Pischer, şeful poliţiei din Zurich, Ie-a făcut, asupra cerere! lor, tn privinţa interogatoriului la care a supus pe doi pretinşi agenţi al poliţiei prusiene. Ministrul de interne, d. de Putlkammer, admite cu reserve, că agenţi al poliţiei prusiane exerciteazâ o supraveghere tn Elveţia asupra anarhiştilor. Intr'adevăr numai graţie acestei supraveghiârl poliţia din Berlin a putut să informeze pe acea din St. Petersburg tn privinţa atentatului palatului de iarnă. Ministrul va cere prinţului de Bismark să protesteze contra procedârel autoritâ-ţel elveţiene, care a făcut o asemenea comunicare la nişte simpli particulari, de altminterea bine-cunoscuţl. Filipopoli, 27 Ianuarie. ErI, Prinţul a visitat cazarma regimentului de cavalerie. Seara el a asistat, cu principesa Clementina la balul dat de ofi-ceril garnisoanel şi care fu foarte strălucitor. La miezul nopţel se oferi o gustare (lunch). Prinţul, respunzând toastului colonelului NicolaeiT, care afirma credinţă şi devotamentul armatei, către tron, citi un de-fcret care numeşte pe principesa Clementina şef onorific al regimentului al W-lea de infanterie. Principesa respunzând felicitărilor en-tusiaste ale ofiţerilor.oferi 30,OOOdefranci pentru a acoperi cheltueiile trebuincioase la schimbarea de uniformă. Primirea făcută Prinţului de către ofiţerii garnisoanel şi de către elita socielâ-ţel civile, a fost din cele mal călduroase. Prinţul şi principesa aQ făcut să ii se pre-sinte toţi invitaţii, adresând fie căruia dintr’ânşil cuvinte amabile. Alteţele Lor aQ părăsit balul la orele 2 1/2 dimineaţa. Scrisoarea d-lul Nicolae Kretzulescu asupra ingerinţelor şi influenţelor imorale ale guvernului In alegeri a zăpăcit lntr'at&ta sferile colectiviste că ne mai ştiind ce să răspunză, ’şl permit să persifleze pe onor. d. Kretzulescu, fost reprezentant al ţării la Petersburg. Această atitudine impertinentă a Colectivităţii faţa cu un batrîn, demn, o-norat şi respectat de toată lumea politică din ţară şi din străinătate, este vrednică de dispreţul cetăţenilor. Dar nu sunt numai impertinenţi, ci şi proşti şi caraghioşi colectiviştii. Ştiţi ce motiv pun Înainte, ştiţi ce preteest scot ia luminăobrasnicil de la Voinţa Colectivistă ca să justifice căderea d-lul Kretzulescu ? Ei afirma ca d. Kretzulescu nu a binevoit a se pune în comunicaţie cu alegători, spre a'fî face cunoscute credinţele d sale. Cităm textual Voin(a Naţională d’a-seară: Prin urmare nici tn sentimentele sale ruso-file şi panslavisle, nici tu presiunea esercitalâ de guvern asupra marilor proprietari din Muscel, ci cu totul In aitâ parte trebue să caute fostul ministru de la Petersburg căuşele eşecului săQ electoral. In regimul representativ, care este Înainte de toate un regim de discuţiune publica, aceia care solicita onoarea de a cobeudi un mandat legislativ trebue să arate alegatorilor ideile şi principiele In numele cărora se presintă. D. N. Kretzulescu, crezându-se iarăşi cu câte-va zecenll Înapoi, a uitat de ase conlorma acestei ob igaţiunl. Trecem peste minciunile din această notiţa, de oare ce este ştiut ca d-nu Kretzulescu: a stat cu ocasiunea alegerilor mal mult timp în Muscel; a intrat In relaţiune cu fie-care din alegători In zilele ce aQ precedat alegerile ; locueşte în judeţul Muscel şi prin urm8re e tn contact zilnic cu concetăţenii săi. Minte Voinţa şi s’o lăsăm să mintă. Este Insă altă Împrejurare, pe care o relevăm : înainte de alegerea din 8 Ianuarie colegiul I din Muscel alesese senator pe d. Nicolae Crătunescu. Ce s’a Întâmplat Insă ? D. Crătunescu fusese ales senator de colegiul 2 de Muscel fără ştirea d-sale: T alesese guvernul. D-sa s’a revoltat de jocul ce voia să facă guvernul cu persoana d-sale şi a refusatsă primească mandatul. lată sumarul şedinţei Senatului In care s'a discutat cestiunea acestei demi-siunl: Şedinţa de la 3 Decembre 1887 Şedinţa se deschide la ora 2 şi un sfert. Se citeşte o scrisoare a d-lul senator N. Crătunescu prin care arată că a demisionat pentru câ nu a fost tn comunicare cu alegătorii săi şi că nu poate In asemenea împrejurări se primească mandatul de Senator. ’Işl retnoeşte demisiuuea. D. Glanl, zice că demisiunea trebue primită luându-seact de corectitudinea d-lul Crătunescu, care nu vrea să vie tn Senat fârâ s6’l cunoască mal IntâiQ alegătorii credinţele. D. Lcrescu cere respingerea demisiunel pe motiv că onoarea este şi mal mare dacă d. Crătunescu a fost ales fâra să vorbească cu alegătorii. D. G. Stefanescu, cunoaşte personal pe d. Crătunescu, ’l ştie om serios şi atunci când şi-a dat demisia a avut cuvintele sale spre a urma ast-fel. Prin urmare trebue primită demisiunea. Generalul Severin, se uneşte cu opinia d-lul Lerescu şi cere respingerea demisiunel. D. Gianl, ia cuvântul din noQ spre a lăuda purtarea corectă a d-lul Crătunescu şi insista spre a se primi demisia. Voci Închiderea discuţiei. Discuţia se Închide. Demisia d-lul Crătunescu pusă la vot se primeşte şi colegiul al 2-lea de Muscel se declară vacant. Prin urmare In şedinţa din 3 Decembre 1887 s’a constatat In mod oficial că maioritatea alegătorilor colegiului 2 de Muscel fuseseră porunciţi să aleagă o persoană pe careuri o cunoaşteau. Tot aşa aQ făcut şi la 8 Ianuarie a-legând pe ministrul Ferikide, o altă persoană necunoscută lor. Şi pe când In privinţa d-lul Grătu-nescu colectiviştii n’aQ lndrăsnit să a-minteascâ cum că d sa nu se pusese in contact cu alegătorii• (de şi era adevărat) cu d. Kretzulescu vin să pretexteze acelaş motiv (de şi de asta dată nu era adevărat). Pe cine vor să Înşele acum Colectiviştii ? Se fac de râs pe dânşii. El sunt impertinenţi şi când vor să se arate deştepţi, dovedesc că sunt şi proşti şi caraghioşi. PENTRU REGE LIRERTATEHLEUERILOR boitoiioiu Majestatei Sale Regelui Bucureşti. La DorohoiQ administraţia, care este tot sub direcţia absolută a fostului prefect, esercită cele mal mari presiuni asupra alegătorilor. Dovadă că prin comunele cele mal Îndepărtate ale judeţului, s’au ales ca delegaţi servitorii d-lul Gortazzi de la moşia Văculeşti, care aQ servit ca bătăuşi In alegeriie judeţene de la 3 MaiQ 1887. S’a disolvat consiliul comunal de reşedinţă pentru că a arătat prin dele-gaţiune espresâ d-lul ministru de interne o serie de infamii comise de a-genţil publici In scop de a intimida pe alegători In vederea viitoarelor alegeri. Io urma disolvâril consiliului, s'a Încredinţat preşedenţia comisiei interimare d lui Iancu Dimitriu pentru a im-j pune candidatura fiului său Gheorghe Dimitriu. Tot asemenea s’a încredinţat provi- soriu administraţia judeţului DorohoiQ d-lul George Gherghîl, pentru a impune candidatura fratelui săQ Dimitrie Gherghel. Aici s’a organisat bande de bătăuşi sub conducerea agenţilor administrativi. Fac parte din bande şi evrei. Banda are de scop a provoca scandaluri şi în urma lor a se aresta Înainte de alegeri pe parte din alegători, precum s’a făcut şi tn trecut cu arestarea d-lor Calcăntraur, Semaca, Burghele şi Corbu. Atât procurorul cât şi judecătorul de instrucţie nu ne inspiră nici o încredere. Faptele petrecute în DorohoiQ cu ocasiunea alegerilor de la 3 MaiQ şi în urmă ne autorisă la aceasta. Şefii autorităţilor militare din localitate aQ dovedit tn de ajuns prin manifeste publicate In Voinţa Naţională, a-titudinea ce vor ţinea pentru toţi acel ce In alegerile viitoare vor fi In oposiţie. Cităm două grade Înalte din regimentul de dorobanţi local. Suntem decişi a merge la vot şi a usa de dreptul nostru de alegători. Cerem protecţiunea Majestăţel Voastre. Ion Docan, Teodor Callimachi, Gri-gore Holban, Gheorghe Saint-Georges, Constantin M. Stroicî, Jules A. Vă-sescu, Vasile Calcăntraur, N. Calăan-traur, Al. Saint-Georges, N. Rosin, D. N. Rosin, C. Lepădatu, C. Semaca, E-manoil Stroicî, G. Burghele. BOTOŞANI Majestatei Sale Regelui Bucureşti. Ingerinţele, ameninţările şi abuzurile de tot felul comise de administraţie cu ocazia alegerii delegaţilor la comuna Zlatunoia judeţul Botoşani aQ Întrecut or-ce margini. Supun cazul Majestăţil Voastre, ru-gându-vă respectuos a face ca promisiunea data pentru garantarea alegerilor să fie un adevăr spre al putea simţi şi noi. C. Codreseu şi Vasile Crlstea ir.tr! proprietar! DOLJ IU Primim copie după următoarele telegrame adresate din Cr&iova Regelui. M. S. Regelui, Bucureşti. Asta seară întrunirea electorală numeroasă de peste 1000 cetăţeni Cra-ioveni din toate colegiile electorale a proclamat unanim preşedinte pe prinţul Al. Stirbey. Abia inse au Început a vorbi oratorii şi câţi-va bătăuşi încuragiaţi şi aţâţaţi continuă de agenţii poliţii cu poliţaiul şi comisarii de poliţie cari erau faţă aQ început a turbura liniştea întrerupând neîncetat cu ţipete şi sgomote asurzitoare. Iată, Sire, cum se practica în Cr&iova libertatea alegerilor pe cari M. V. aţi promis'o ţerei. Alexandru B. Ştirbey, August Pe-siacov , Alexandru Nicotaid , Scarlat Mateescu, Cernătescu, Nicolae Coandă, D. Duma, Peruianu, C. Chintescu senator, iirâtâşianu, Dr. Boscovski, 1. C. Pe-şiacov, V. Vladoianu, Ghiaciom, Al. Varlam, N.Proicea, N. Economu, Tache U. Veleanu, N.Cotadi, P.Bucureşteanu, Al. Săulescu, Carianopolu, Zamuţi, la-cov Stiimbeanu, Tache lonescu. Al. Gheorghiu, V. lliescu, D. Gheorghiu, Teodor Savovtcî, Politopolu, C. Gdrleş-teanu, C. M. Ciocazan, fost deputat, Ternoveanu, Ulyse Boldescu, Veleanu, 1. loan Ghiţă, N. Murgasianu, Ghiţă Săulescu, N. P. Guran, N. C. Peşiacov, I. Păsareanu, C. Strdmbeanu, Stefă-nescu, Chintescu, 1. Q. Bolintineanu, N. Georgescu, Cornelie loan, Cumpănaşu. Majestatei Sale Regelui Bucureşti. Laesirea întrunire! tinuta asta-seara de cetateniCraioveni scandalul din partea agenţilor politii a fost la culme. Localul asediat, fluerlle poliţieneşti au început se resune. Cetăţenii al căror calm nu se des-minlisc un moment au fost atacatl cu brutalitate. Varlam fost deputat lovit si trâutit la pament, smuls din ghiarele politii de pro* www.dacoromanica.ro 2 EPOCA - 17 IANUARIE curorul RRdulian-Grooescu si alll celateni batuti de «genii poliţieneşti sub comanda comisarului Caracaleanu, subcomisarii Tache Xiculescu si lonit/.a Xico-lau. Terorlsarea la culme. Panica în tot oraşul. .4/. B. Ştirbey, Aug. Pasîacov, N. E-cotiomu, Al. Nicolatd, Peruianti. Dr. Boscovski, I. C. Peşiacov, Ulise Boldescu, V. Vlădoianu, Al. Varlam, V. Iliescu. * a a Primim din Craiova următoarea depeşă: Astă-seară întrunirea publică a opoziţii fu invadată de bătăuşii asistaţi de poliţie. Poliţaiul a venit în sală şi ordonat să închidem întrunirea. Fleva, Gradişteanu, Tache Ionescu şi alţi abia rostit discursuri scurte înăbuşite de răcnetele ameninţătoare ale bătăuşilor. La eşire am fost atacaţi de agenţii poliţiei şi comisari. Poliţia a arestat pe d. Buşteanu. Peruianu BUZEU Primele ilegalităţi semnalate în alegerea delegaţilor sunt departe de a fi singurele. La Mizil, comuna urbană, alegere de delegaţi nu s’a putut face. Primarul, cunoscutul Crăciunescu, a închis sala la 10 ore dimineţa sub cuvînt că nu se adunaseră destul alegători pentru a forma biuroul. Cănd aQ venit Mizilenil la vot primăria era închisa şi primarul dus din oraş. Oposiţiunea a ţinut în seara de 14 Ianuarie, în Mizil, o adunare publica care s'a terminat cu un entusiasm indescriptibil. AO vorbit pe rând, în mijlocul aplauselor, d-nil Ion Demetriad, Mihail Antonescu, A. Pâcleanu şi A. Marghiloman, Moţiunea votată, înainte de a fl pre-sentată Regelui, se va supune şi votului cetăţenilor din Buzeil. In biuroul care a prezidat adunarea figuraşi d. Tase Dimitrescu care până aci trecuse de cel mal aprins apărător al colectivităţii în Mizil. De asta-dată sunt semne certe că violenţele, promisiunile şi ameninţările nu vor putea schimba votul unul district care a fost mal tare, de cât altele, bântuite de colectivitate. DOItOHOIU La întrunirea membrilor opoziţiei din jud. Dorohol ce a avut loc la 15 Ianuarie corent, prin procesul-verbal ce s’a încheiat|şipe care’l publicam mal jos, s’a decis a se trimite la M. S. Regele şi din|acest|judeţ o delegaţiune, ca să ceară libertatea alegerilor. Şi fiind că d. Ion Docan se află în Bucureşti, opoziţia l’a delegat pe d-sa a merge la M. S. Regele şi a’I espune pe larg, situaţiunea şi faptele din jud. Do-rohoiil. Opoziţia e convinsă că d. I. Docan, mal mult de cât or care, va convinge pe Rege, despre situaţiunea ţăret în genere şi a jud. Dorohol în parte. D. Ion Docan, unul din fruntaşii ţărel, fost ministru şi reprezentant al naţiunii în mal multe legislaturi, este angajat şi somata spune M. S. purul adevăr. Dacă d. Docan mal voeşte a trăi în judeţul Dorohol, apo! este dator a stărui pe lengâ Rege a face ca starea sălbatică de lucruri din jud. Dorohol, să înceteze. D. Docan să spue Regelui că la Do-rohoiti, precum foarte bine cunoaşte d-sa, nimeni nu mai arejsiguranţă, că bande de netrebnici pândesc pe cetăţean la fte-care răspântie, pentru a’l te-rorisa şi schilodi; iar procurorul şi judele instructor, nu văd nici aud nimic din toate acestea. PROCES-VERBAL «Astăzi anul 1888 Ianuarie 15 zile «Subsemnaţii membrii al opoziţiunel din Dorohol, având în vedere presiunile ne mai pomenite ce se esercitft de administraţia din judeţul Dorohol asupra alegătorilor, fapte care consistă In maltratări, terorizări etc. etc., pe care le cunoaşte întreg judeţul, Având în vedere că toate aceste fapte trebuesc espuse în mod detailat şi precis Majestăţel Sale Regelui, prin unul dintre noi, Având în vedere că d. Ioan Decan conjudeţeanul nostru care cunoaşte personal şi detailat toate faptele, se a-flâîn Bucureşti, Pentru aceste motive, subsemnaţii membri al opoziţiei din Dorohol, delegăm pe d. Ioan Decan de a merge la Msjestatea Sa Regele şi a espune pe larg toate faptele pe care d-sa le cunoaşte personal şi a cere garantarea liberelor alegeri. Facem apel la patriotismul d-lul Do- 1 can şi’l somăm cu toţii de a primi a-cesstă însărcirare. Theodor Callimachi, Grigore Holban, Gheorghe Saint-Georges, Constantin M. StroicI, lulius A. Văsescu, Vasil8 Calcântraur, N.Calcăntraur. Al. Saint-Georges. N. Rosin, D. N. Rosin, C. Le-pădatu, Emanuel Stroici, G. Burghele, C. Semaca. CRONICA BAL SOI KOMEDIANSKI KOGALNICE ANU 9 O ştire din cele mal înveselitoare, ne soseşte de la Galaţi: locuitorii acestui oraş nu vor fi lipsiţi de petreceri în timpul carnavalului, câcl îndată după plecarea circului Sidoli, a sosit în localitate Mihail Kogălniceanu, balşol Ko-medianski — cunoscut prin producţiu-nile sale artistice pe scena corpurilor legiuitoare din Bucureşti. Ca toţi artiştii ajunşi la apusul carierei lor şi care nu mal ah succes în Capitală, balşol Komedianski Kogălniceanu, a plecat In provincie spre a da representaţiunî acolo. A luat cu chirie Sala Alcazar din Galaţi spre a se produce în public Joi 14 Ianuarie la 3 ore după amiazl şi a pus îndată în circulaţie nişte avisurl prealabile. De la 25 Decembre 1887 se citea deja pe aflşurile lipite pe casele din Galaţi următoarea înştiinţare: TELEGRAMA BALSOI KOMEDIANSKI » KOGALNICEANU SOSESTE IN CURÂND! îndată după anul nod, aflşurile aQ devenit mai explicite şi eraii ast fel compuse : MINUNEA MINUNELOR 1 LUCRU NEPOMENIT INCA BALSOI KOMEDIANSKI! MIHAIL KOGALNICEANU MANANGA DIN DOUE CASTROANE DE O DATA In sfîrşit la 13 Ianuarie, s’ail Împărţit în oraş invitaţiunile următoare: «Domnul MIHAIL KOGALNICEANU incurajat de sufrajele cu care Galăţenil rad onorat trimiţindu’l In mal multe rânduri ca representantul lor In Parlament, şi sprijinit de mal mulţi alegători îşi propune candidatura la Colegiul l -iu al judeţului Covurlul. Roagă dar pe Cetăţenii Gălăţenl se bine-voească a'i face onoarea de a lua parte la o întrunire electorala ce va a-vea loc Joi 14 Ianuarie a. c. la 3 ore după amează în Sala Alcazar. In această adunare d. Kogălniceanu va expune vederile sale asupra situa-ţiunei şi va primi cu bucurie opinia d-lor Alegători, mal cu deosebire In privinţa intereselor întâiului port al României.» (Autentic.) Spuneţi drept dacă Circul Sidoli, Miss Multon, sau Omul care înghite foc, nu procedează tot ast-fel când cutreeră cafenelele sad Alcazarurile de la Mizil şi alte orăşele I Despre succesul representaţiel nict că mă îndoesc, câcl balşol Komedianski Kogălniceanu va cânta şi imita când vocea tenorului, când vocea barvtonu-lui, când acea a basului, spre a mulţumi urechile şi gusturile tutulor. Va trece apoi la câte va experienţe de prestidigitaţiune, înghiţând vorbele care le a spus odinioară şi scoţând altele la loc. Va da o representaţiune cât se poate de naturalistă, arătând cum nu pot sta cinstitele sale oase alături de acele ale d-lul I. Brâtianu, dar cum punga d-lul I. Brâtianu poate sta în buzunarul sed. Va face în sfârşit atâtea şi atâtea es-perienţe, în cât cel ce vor vota pentru dânsul vor fi nevoiţi să’i ceară un buletin ast-fel compus MIHAIL KOGALNICEANU Balsoi Komedianski Şi văzând că buletinul e scris în limba rusească, Kalnokv va fi în drept să'I poruncească şi el altele cu menţiunea MIHAIL KOGALNICEANU Grosser Komoediant uni schwindUr Căci artistul care dă representaţiu- nea de la 14 Ianuarie în sala Alcazar de la Galaţi, are şi darul d’a fl artist internaţional... Insă fără căutare. Un fel de căzătură artistică care nu găzeşte impressario 1 Mnx. VIŢIUL SI CRIMA t » SAU In momentul în care se vorbeşte de libertatea alegerilor, în momentul în care se răspândeşte sgomotul că o eră nouă se va inaugura de viitoarele Camere, apropierea guvernului de d. Kogălniceanu este foarte semnificătoare. Datori suntem deci a ne opri cât-va a-supra acestui fapt şi a espune temerile noastre. Ni se spune că candidatura d-lul M. Ko-gâlniceanu va fi sprijinită de guvernamentali la Huşi şi Brăila, că dl săi amân-doul vor fi aleşi şi că s’a mal dat pe mâna d-lul Kogălniceanu situaţiunea Galaţilor Alegătorii şi mal cu seamă liberalii care îl dad sprijinul lor sunt datori a se întreba: Cine este d. Kogălniceanu? însuşi d-sa a spus că «este boer acasa la dânsul si foarte liberal afara din casa.» (O Toată viaţa sase poate resuma în aceste cuvinte. Dânsul a susţinut libertatea presei când nu era bine văzut de guvern, dar îndată ce a fost la minister a fost cel mal mare duşman al libertăţilor noastre. Când a venit .Vodă Cuza în Bucureşti, d. Dim. Brâtianu, care era atunol ministru, declară în Cameră cft censura este suprimată şi că va lăsa absoluta libertate a presei. D. Kogălniceanu fâcu'tnsă propagandă la domn spre a se Introduce la noi legea de Presă a Moldovei, lege făcută sub statutul de la Balta Liman prin care se prescris ocna pentru ziarişti. Propaganda sa fu atât de puternică în cât se certă Domnul cu ministrul săO, d. D. Brâtianu, şi ziariştii liberali fură nevoiţi să subscrie un proiect de lege contra presei spre a scăpa de legea de la Balta-Liman şi de Ocna la care se trimetea cel care ar fi scrisdespre împroprietărirea ţăranilor, la care s’a prefăcut că ţine boemi (l’acasa si liberalul de «Tara. Iubirea sa pentru libertatea presei a a-rătat’o la 1860 d. Kogălniceanu trimiţând pe ziariştii din Moldova în judecată, în-> chizând pe însuşi d. Dimitrie SLurdza, bătând pe ziarişti în biurourile lor şi espe-duind în cărucioare de poştă pe ziaristul bătrân ion Ionescu. Iubirea sa a arătat'o boerul d'acasa şl Zt* beralul d'afara, la 1864, făcând lovirea de Slat suprimând ziarele şi mergând până a suprima şi asociaţiunea comercială a Românului; ordonând ca puterea armată săintre în adunarea deputaţilor, înlocuind ast-fei puterea legiuitoare prin cea armată 2) Zilele negre prin care trecu atunci România sunt cunoscute de bătrâni şi tineri le pot citi în colecţiunea Românului unde cel mal sincer apărător al libertăţilor noastre, fundatorele Românului, avu durerea la 5MaiO 64 să’şl intituleze articolul săO «cel din urma articol politic» şi numai învingând pe d. Kogălniceanu, resturuând regimul sătl, C. A. Rosetli putu să mal scrie articole politice. Alegerile pe care le făcu d. Kogălniceanu cu bandele sale de bătăuşi, aO rămas proverbiale şi toţlştiO că în acele timpuri domiciliul cetăţenilor, era călcat de oameni ! puterei esecutive cu armată şi agenţi de ! tot felul. Oare la acele timpuri voesc să revie cei i cari recurg azi la sprijinul d-lui Kogâlni-niceanu ? Nădăjduim că nu, şi de acea le amintim lor şi alegătorilor din Huşi, Brăila şi Galaţi că acel d. Kogălniceanu care e boer a casă şi liberal afară nu se sfieşle d’a făgădui multe şi ţine puţine, să fie deci cu băgare de seamă alegătorii, să nu se ia după vorbele ci după faptele d-lul Kogâl-niceanu. Să nu uite că în ajunul zilei când suprimă toate libertăţile noastre prin lovitura de stat el spunea ia tribuna camerei: «Să mă trăsnească Dumnezeu dacă eu voi conspira contra libertăţilor şi acestei tribuna.» Şi a doua zi suprimă toate libertăţile. Să nu se uite că el a mers până a acusa pe Ioan Brâtianu care’l sprijină azi şi pe C. A. Roselti că îl a acuzat ca au pus pe Po-povicl şi pe preotul Musceleanu să'I o-moare, şi că numea pe icel de la Românul în fruntea cărora era C. A. Rosetli şi I. C. Brâtianu, că îl numea, prin organul său, asasini de uliţa. Se nu se uite că pe când era ministru datora statului 183,083 iei şi vindea lemne din pădurile statului 3). Sănuseuitecâ şi-a reparai casele în comptul comunei 4). Să nu se uite că omul căruia ÎI se dă, azi, trei judeţe pe mână este acela pe care Românul din 1869 fl compara cu banditul din Statele Papale, II Passatore. Să nu se uitecâ isbânda d-lul Kogălniceanu ar face să reînvie comploturile de Ja 1859 t). Românul 2 Oclombre 1869. j) A se vedea Românulâ de la 2lOclombre 1869. ;) A se vedea Romanul din 8 Septembre 1869. A se vedea In Românul de la 27 Seplembre . 1869 comptul lui Idei Petraru, Lazâr Zugravul, -Ioil Ceasornicarul, Moise Stoleru, Moise Zugra- ; vul, Petre Lăcătuşul, Berc Tapijerul etc. cu Polonii din laşi, de la 28 Septembre 1859 cu Bontita din Bucureşti, de la 1860 cu Craiova şi Ploeştl, de la 1863 cu Polo-nesil de la Constangalia, de la 3 August 1865, de la 24 Ianuarie 1866. Să nu uităm că cel cari susţin azi pe d. Kogălniceanu aprobai!, în 1869, pe «Românul» care vorbea ast-fel de dânsul : «Acela care se tăvăleşte în faţa publi- * cuiul în cele maî adânci bătrâneţe, în cele mai neruşinoase viţii, respândeşte duhoarea corupţiunel pretntindent pe unde intră şi se sileşte a ucide tot ce mal este viQ şi moral în naţiune». Dorinţa d-lul Kogălniceanu era, după a-micil Românului din 1869, ca «crima şi viţiul se poată în viitor ca şi în trecut, rai-şui ca viermii în statul romdn». Amintindu-ne acestea, datoria noastră este a refusa sprijinul pe care ’l cere guvernul pentru boerul de a-casa şi se spunem cu Românul din 1869 : «Plângem pe cel cari văd corupţiunea şi îl surîd şi li Întind mâna fără a înţe-lsge că ea se resfrăngeîndatâ şi asupră-le şi îl învălue în ciumoasa’l atmosferă din ce în ce mal mult, ast-fel că încet el vor dispare şi lumea nu va mal vedea de cât viţiul, crima şi ped. Kogălniceanu cu bandele sale de ex-puşcâriaşl, fideli represin-tanţl al regimului Statului», (Românul) INFORMATIUNI Ni se scrie din Târgovişte că candidaţii ce se vor propune, şi care vor fi susţinuţi de comitetul opoziţiei-unite din localitate, sunt cei următori : Colegiul I dd. general I. Florescu, şi Constantin Răeeanu. Col. II d. Vasile Durnitropolu. Col. Iii d. Ion N. Alexandrescu. Dupe o depeşe ce primim din Do rohoi candidaţii definitivi ai opoziţiei sunt: Col. I dd Th. Calimaki şi C. Stroici. Col. 11 d. Vasile Calcântraur. Col. III d. Ion Docan. - O telegramă din Iaşi ne anunţă că a doua întrunire publică a opo siţiunei a avut loc aseară. Peste u-na mie de persoane se adunaseră in sala otelului Traian. Credincios angajamentului luat la întrunirea d’înt&iu d. Mârzescu a ţinut un important discurs zdrobitor pentru colectivitate. A vorbit apoi Alecu A. Balş Des întrerupt de aplausele a-sistenţilor el a terminat în mijlocul unor urale entusiaste. Dupe Balş afi luat succesiv ou-vîntul In mijlocul unor nesfârşite aplause d-nii N. Aslan şi Al. Holban care nu entusiasmat sala. Buznea, tîuer comerciant şi, în fine D. A-lexandrescu. Întrunirea a reuşit într’un mod strălucit. -9* D. Ion Brâtianu, prezidentul Consiliului miniştrilor, soseşte azi In Capitulă. Iată certificatul medical care constată loviturile suferite de d. Costicâ Niculescu din partea bătăuşilor guvernului laGiurgiu fapt denunţat regelui prin telegrama ce am publicat: CERTIFICAT Sub-scrisul Robert Hintz doctor în medicină, atestă printr’aceasta, că esaminend astâ-zî pe Constandin Ni-culescu din acest oraş, care pretinde că în ziua de 12 Ianuarie noaptea a fost bătut şi maltratat de către alţi lo mitori din acest oraş; am constatat în partea stângă a capului asupra ureche; o vulneraţie de 4 cenţi metre mărimea, asemenea în partea dreaptă spre osul occipital o altă vulneraţie de trei centimetre mărimea, cauzate prin lovitură cu ciomag, asemenea a fost lovit şi asupra ochiului drept: dupe cerere i s’a dat acesta a se şervi unde va a vea de trebuinţă. (Semnat) Dr. Uintz. D. Mitică Moruzi însoţit de inspectorul de poliţie Christescu cutreeră cârciumele de prin mahalale şi în special acele din dealul Spirei pentru a face propagandă electorală. Pentru un Kneaz şi prefect de poliţie al Capitalei meşteşugul e cam ruşinos ; d. Moruzi inse ne-a arătat de mult încă că s’a certat cu ruşinea. D. Eugenie Stâtescu, ministrul Justiţiei, a lucrat azi cu Regele. Intransigentul este numele unui nou organ liberal-conservator apărut la Botoşani pe care ’l salutăm cu o adevărată bucurie , urându’I viaţă lungă şi izbândă. Foaia guvernamentală din Botoşani publică candidaturele oficiale ale colectivităţeî intre cari vedem figurând numele d-lui N. Boldur Epu-reanu.. . Vecinica’l pomenire ! D. Alex. Plagino ministrul plenipotenţiar al României la Roma a sosit în Capitala pentru a da concursul d-sale în alegeri guvernului şi In particular fiului seu candidat oficial la colegiul I-iu de Râmnicul-Sârat. -SH5- Voinţa jidovească, taxând de infamie ceea ce am scris despre o sumă de 3000 de lei pe care d. Radu Mihat a sfeterisit’o la 1876 din produsul unei subscripţiunî făcută în Argeş pentru scopuri naţional liberale, se zice autorizată de d. colonel Algiu a declara din parte’i că nu ştie nimic din cele publicate de noi şi că a a fost foarte surprins de a’şi vedea numele citat într’o afacere de care este cu totul străin. Minte aşa de des şi cu atâta sfruntare foaia lui ju-pîn Nichi încât ne îndoim, pân' la probă contrarie, de existenta au-iorizaţiunel ce pretinde că i s’a dat. Ar fi de altmintrelea mai conform obiceiurilor ca d-1. colonel Algiu, voind a ne desminţi, se se adreseze la noi şi dacă, după ce ’i vom fi a-rătat cuvintele pe care ne am întemeiat, va persistaa spune că nu ştie nimic, vom face, în ceia ce priveşte persoana d-sale, amendă onorabilă. In lipsă de aceasta, să ne permită d. colonel Algiu a crede—întru cât în adevăr ar fi autorizat pe Voinţa Jidovească să vorbească in numele său—că d-sa practică caritatea dupe adevăratele precepte ale Evangeliî, adică nu vrea ca mâna stângă se ştie ce dă mâna dreaptă. Regele voind a se încredinţa prin el însuşi despre activitatea ce se desfăşură la arsenal a visitat eri în detaliu acest stabiliment, unde numărul lucrătorilor a fosţ îndoit. D. Andronescu, inspectorul Ţea* trului Naţional, ne scrie pentru a ne spune ca ceea ce s’a întâmplat în seara de Mercurî 13 Ianuarie curent la uzina de electricitate a teatrului nu a fost un început de incendiu dar numai ruptură unui conduct de apa, ruptura care nu putea avea alt inconvenient grav de cât d’a îneca maşinele dacă apa nu s’ar fi scos la timp. Fumul ce s’a văzut în sală provenea de la o întrerupere a cir-culaţiunei regulate a aburului. Azi se judecă în apel de secţiunea l-a a Curţii din Bucureşti, procesul d’între artiştii francezi cari au jucat în sala băilor Eforiei şi Întreprinzătorii acelei săli. DISCIPLINA Sub acest titlu, d. George Em. Lahovari, publică în ziarul d-sale de azi, următoarea demnă profesie de credinţă, culminând ln-tr’o abnegaţie mal presus ae or-ce lauda; Pest8 câte-va zile se vor face alegerile; ţara vaflehiematfi a'şl da părerea, a alege între aceia care de ani îndelungaţi o minează şi aceia care o pot mln-tui prin restabilirea ordinel şi a legali ţâţei. Lupta e deja începută, luptă inegală val, căci adversarii noştril întrebuinţează fără ruşine, armele cele mai de-leale, cumpărând, târând, corumpând ţara fără ruşine nici sfială; degradând autorităţile, prefăcând pe funcţionari în agenţi electorali şi nedându-se de la nimic înapoi, siguri de impunitate, pentru că ap. ştiut să facă pe rege a lua a-suprâ'şî, răspunderea actelor lor. Ce ne pasă. Vom lupta. Abţinerea ar fl o greşală. Nu se cade să rămânem nepăsători în faţa priveliştel triste ce se desfăşură înaintea ochilor noştril, căclarfi să lipsim de la datoria noastră. Prin urmare, vom merge la alegeri, în puterea dreptului nostru şi în dreptatea cauzei noastre. Vom face ce vasta în'puterea noastră d'a face, spre a scăpa naţiunea şi a o opri de pe panta fatală pe care se prăvăleşte. De vom fi învingători, meritul nostru va fl uriaş, iar căderea adversarilor noştrii va fl înfricoşată; de vom fl învinşi, aceasta se va întâmpla prin rea credinţă; iar noi ne vom retrage cu conştiinţa liniştită, în-deplinindu-ne datoria, puţâud arunca în faţa adversarilor noştril deleall ex-presiunea adâncului nostru dispreţ. Freamătul e mare înţară. Opoziţia se mişcă peste tot locu. Pretutindeni se formează comitete; se înfiinţează ziare In scopul d’a lumina pe alegători şi d’a le arăta calea fatală la care împing ţara susţinând guvernul. Mal în toate judeţele, listele candidaţilor opoziţiei la Camera Deputaţilor sunt deja statornicite şi manifeste sunt adresate alegătorilor. Cu toate acestea, este sci un punt, pe care cred de datoria mea a’l învedera. Când te organizezi pentru a lupta, trebue înainte de toate să respecţi principiul unirel. Trebue ca, în orl-ce judeţ, candidaţii opoziţiei să fie nu acel care au cea mal mare notorietate, dar acel care afl cel mal mulţi sorţi de is-bândă. Am văzut, cu părere de rău, că în diferite părţi ale ţării, membri de ai o-poziţiel crezuseră de datoria lor să’şl pună şi să'şi menţină candidatura contra candidaţilor aleşi de comitetele locale ale opoziţiunel. Aceasta este o mare greşală şi, pentru a o repara, fac apel la sentimentele de patriotisjn şi de abnegaţiune ale orl-cârul bun Ro- * www.dacoromanica.ro mân, tn motnentuJ când opoz'tiunea are atâta trebuinţa de unire şi de disciplina lntr'o lupta, uode adversarul nostru este cu desăvârşire acoperit de M. S. Regele. Acum în uruâ, mă gândeam să’mi pul candidatura ia colegiul I de Vlaşca, undeîm'am şi prezentat odatâ şi unde numeroşi alegători mă asigurafi de con-cursuljlor. Aflai că dd. loao Lahovaryşi C. Pariano erafl şi dlnşil candidaţi la a-cel colegiQ. De sigur, aşi fi dorit să reprezint la Camerâ districtul Vlaşcaunde familia mea a luptat tn toate vremurile şi unde aveam sorţi de isbândft; dar ’mi a fost de ajuns să îmă încredinţez câ dd I. Lahovary şi C. Pariano puteau dispune de mal multe voturi de cât mine, ’ pentru a mă desista în favoarea lor. Iatr'aceasta nu am făcut de cât stric- i ta mea datoriâ şi dacă relatez aceste fapte, o fac pentru că nădftjduesc cft e- j xemplul meQ va fi urmat de toţi aceia, care pun interesele ţărei înaintea interesului lor personal. Voi da votul meu candidaţilor opo-ziţiunel la colegiul I de Viaşea şi voi lupta din resputeri pentru isbânda lor. Dacă dlnşil triumfeazâ, mă voi crede pe deplin resplâtit de sforţările mele şi voi avea satisfacţiunea intimă de a'ml zice, că mulţâmitâ mie, poate opoziţia numără doi membri de al săi mal mult în Cameră. Încă o data, cea ce face azi tăria noastră este unirea. Avem să luptam cu adversari care aii toate armele în mână, şi ascultă de un cuvânt de ordine, care va face că la ultimul moment, nu vor e-xista Intre dînşii competiţiunl pentru a-celaş scaun de deputat. Nu trebue să compromitem concordia, care va face lorţaţnoastrâ. Să nu ne gândim de cât la sfânta causă a opoziţiei. Astăzi suntem înregimentaţi, şi nu putem reuşi de cât cu o singură ccndiţiune, acea d’a nu ne desuni. Idea câ patria este în pericol, trebue singur) să ne conducă In luptă, şi trebue ca dinaintea acestei mari idei, ori ce sentiment meschin de interes personal, să pălească şi să dispară. Trebue să ştim la un moment dat să nu considerăm de cât partea cea mare a lucrurilor. Trebue să ştim să privim ceva mal departe de cât ziua d’a doua. Şi acum, mă voi adresa către alegătorii colegiului I de Vlaşca, şi le voi zice : «V6 mulţumesc din fundul inimel, pentru onoarea care aţi voit să mi-o faceţi, dându’ml voturile. «Am luptat îp tot d’a-una.pas cu pas, cqntre regimului care ne oprimă, şi aş fi fost lericit să pot să ridic glasul meQ în Camera, pentru binele ţării mele. «Dar trebue înainte de toate, să facem ca partidul opoziţiei să fie tare. Alţii au mal mulţi sorţi să fie aleşi, de cât mine. Mă retrag dinaintea lor. «Vă angajez să votaţi pentru aceia pe care comitetul opoziţiunel ia desemnat. Ei sunt buni patrioţi care vor şti înainte de toate se apere interesele naţiune), şi dându-le voturile d-voastrâ veţi bine merita de la patrie. «Cât în cea ce mă priveşte, îi voi susţine din toate puterile mele, şi în zioa cea mare în care vor trebui să iasă numele lor triumfătoare din urnă, mă Veţi găsi alături cu Domniele Voastre.» George Em. Lahovary. A 2* EDITIUNE ZIARELE J)E AZI România constata prin fapte că nici o schimbare în bine nu se manifestă în purtarea administraţii faţă cu alegătorii, cu toate promisiunile Regelui de a garanta libertatea alegerilor. Ast-fel dar, diptr’o promisiune a eşit ceva foarte serios, şi atât; faptul că M. S. Regele priveşte cu o indiferinţâ prea mult bună-voiloare la toate sbuciumârile ţărei d'a scăpa de acest regim vitreg numai pentru ea, cât şi afirmările Voinţei Naţionale că guvernul actual urmează a se bucura de încrederea Suveranului, indică lămurit alegătorilor ce le-au mal rămas de făcut. Ei nu pot şi nici nu trebuie să mal spere de cât tn propriele lor forţe, în propria lor hotărîre d’a lupta spre a înlâtura de la putere o mână de oameni ce nu mal pun nici o margine poftelor lor de îmbogăţire, şi prin urmare de ruinare a ţării. Puţinii care vor fi avut slăbiciunea d’a lua prea în serios fâgăduiala dată de M. S. Regele, vază astâ-zi că Suveranul are toată Încrederea tn guvernul actual şi convingă-se şi dânşii că nu mal aQ a aştepta ceva de cât de la propriele lor forţe. Indiferenţa cu care M. s. Regele urmează a primi telegramele de pnn toate unghiurile ţării, prin c*re i se denunţă ingerinţele şi fără de legile autorităţilor administrative, va trebui să le deschidă în fine ochii tutor bunilor Români şi să’i încurageze la luptă. Ce fel? din sulele de funcţionari denunţaţi azi M. S Regelui câ s’aO făcut vinovaţi de ingerinţe, nu s’a găsit nici unul culpabil spre a fi pedepsit? Fâcutu-s’a cel puţin, Intr’un singur judeţ măcar, vre-o anchetă prin care să se constate daca denunţările membrilor o-posiţiunil sunt sad nu Întemeiate? Nimic, absolut nimic, şi prin această tăcere şi nemişcare, acel funcţionari sunt şi mal mult încurajaţi tn zelul lor electoral. • • • România liberă crede că garanţia Suveranului, câ alegerile vor fi libere, ’şl va avea oare cum roadele sale, şi va sili pe miniştrii Regelui Carol sâ se gândiască bine când vor tndrăsni sâ ingereze In alegeri : Când miniştrii ar contra-ordona prefecţilor ca să nu asculte de cuvântul Regelui, el s’ar face culpabili nu numai de călcarea legilor, dar şi de nerespect către Coroană, — şi atunci să pun în pozi-ţiune de a fi trămişl de însuşi Capul Statului dinaintea Curţii de Casaţie. Cine altul, decât cel care urzeşte o înaltă trădare, ar îndrăzni sâ calce în picioare ordinul constituţional al Suveranului ? EPOCA — 17 IANUARIE 3 Câ le-o fi n**caz d-lor Ridu Mih*l şi Eug. Statesm d- promisiunea în atâtea rtndiir! accentuată a R-gelul, - - se poate. Par el trebue sâ se plece, căci alt-fel ar risca să se rostogolească tn întunericul, la care nici nu se vor 11 gândit vr’o-datâ. Şi când miniştrii, cu necazul tn suflet, vor fi nevoiţi a respecta ordinul Suveranului, — cine altul dintre funcţionarii secundari Indrâsui-va sâ nesocotească acest ord iu? Indrăsni-va oare Simulescu, Anastasiu, Chiriţescu, or Săveanu, să se supună în-curaşiârilor oculte pentru a reedita desfrâul lor de paşale ? Indrăsni-vor su .re-fecţi , poliţaii, casierii, etc., să mal desfăşura acel zel neruşinat, care constitue poate singurul lor titlu de merit dinaintea stăpânilor ? Dacă nesocotiţii, din deprinderile în care aQ crescul or din porunci tainice, vor dovedi câ n’aQ uitat nimic din şcoala trecutului, stă înaintea noastră cuvântul Regelui, care însemnează aplicarea tutu-lor rigorilor condicei penale pen'ru funcţionarii care nu vor respecta libertatea alegatorilor. Nenorociţii trebue să ştie bine mal din nainte ce I aşteaptă, pentru ca nu care cum-va să îndrăsneascâ a mal vtrî mâinile în foc. Ac sta este, după noi înţelesul cuvtntu-lul Suveranului, care In înalta Sa cugetare nu poale să dorească de cât inaugurarea unei ere de muncă şi de libertate." Nafiunea istoriseşte cele întâmplate la DorohoiQ, face tabloul administraţii din localitate, al parchetului, al situa-ţiunel lui Cortazzi, care de şi demisionat continuă a gera afacerile judeţului, şi încheie ast fel : Da, e lucru hotărât; nici umbră de libertate aalegerilor nu e posibila sub acest guvern. [1111 IM'OIUUTIIM faci favoarea ca audienţi se i se a-corde chiar azi înainte de orele 5. Luni vom publica o relaţie detaliată de excesele administraţiei din Craiova. Fostul deputat Romanescu s’ar fi ilustrat cu această ocasie ca organi-sator de bande de bătăuşi. Onoare tenerului I... M Comitetul oposiţiunei din judeţul Olt, a adresat conjudeţenilor sei un manifest pe cât de energic pe atât de drept espunând în toată goliciunea trista stare în care a ajuns ţara sub acest guvern vitreg. Manifestul sfirşeşte priutr’un apel călduros la bărbăţia alegătorilor, precum urmează; Datori suntem cu toţii a ridica vălul minciunel şi al fraudei, a spune acelor care ne guvernă, că voinţa acestei ţări nu este de a peri, nici de a fi redusă în starea E-giptulul. Ţara aceasta voieşte să trăiască şi ca se poată trăi, are nevoe de conducători oneşti care să ’l vindece ranele profunde ce i-aQ scurs sucul vital prin acel miliard de datorii; are nevoe de conducători cari prin onestitatea lor se facă se înceteze imoralitatea în toate stratele so-cietâţel şi cari i se paralisează totalitatea principielor de producţiune. Cu toţii uniţi vom putea resturna acest idol al imoralităţii, această uneltâ prin care streinul tinde a ne curma viaţa. La urnă cetăţeni este scăparea noastră, să mergem cu toţii Înfruntând bâtele şi ameninţările, şi resturnând idolul, să zicem : Trăiască România, trâiascâ constituţia ţărei. Preşedintele comitetului de oposiţiune din judeţul Olt. C. Collibasianu. Vice-prcşedinte, C. D. Gabunea. Membrii: Al. N. Greceanu, P. Manotescu, Alexie Nicolau, l. loanide, Christuche Eliad, M. C. Deleanu, Capitan M. Isvoranu, G. D. Jupaniotu,I. Polichronie, C Munteanu. Secretar, G. B. Peneseu. ÎNTRUNIRE publica Marii 19 curent, orele 3 p. m. opoziţia unita va tine o întrunire publica în saloanele Clubului «finirea» casa iiailor Eforiei de pe Bulevard. Alegatorii din toate Colegiile sunt rugaţi se ia parte la aceasta întrunire. X Gazeta străină a ministerului de externe lntr'un articol al numărului sâQ d’asearâ, învederat insuflat din sferele guvernamentale celeţmaî înalte, să năpusteşte asupra prinţului G. Bibescucu cele mat neruşinate Injurii. Vagabonzii din toate neamurile străine, năimiţi din cele patru colţuri ale lu-mel de stăpânire, Ugăduesc chiar unul flQ de Domn romîn drepturile cetăţeneşti în această ţară şi ce e mal infam îndrasnesc a intina ca balele .lor amintirea unei domnii pamîntene. Dar turbarea scribilor străini devine caraghioasa când se ostenesc a contesta titlul de uprincipe» prinţilor Bi-beşcl. Fără a 11 automaţi—declaram al ceasta spre & lntîmpina orl-ce comentarii—fără a fl autorizaţi de a releva or-de a pune preţ pe aiurările foi străine; suntem ispitiţi totuşi a statornici în teorie dreptul titulaturii de principe a co-borîtorilor Iul Vodă Bibescu. Esta ştiut, că din cea mai adâncă vechime popoarele aQ conferit chemarea de principe bărbatului care prin i-ro-smul săQ a creat o naţie ridicându’şl tronul saQ aceluia care a fost înălţat de glasul unui popar prin alegere la a-ceastă demnitate. Poporul român după cum reiese din tradiţtunile sale ab-antiquo a cinstit o draslele Domnilor săi cu titlul de Voivozi or prinţi şi astăzi în ţara Doastră nimeni n’ar fl autorizat a purta acest titlu onorific, de cât fii Domnitorului, George Vodă Bibescu, pentru că sunt singurii coborîtori legitimi In viaţă al unicului Domn român ales de Adunarea ţărei, In care eraQ reprezentate toate stările naţiunel. Pe când nici Ghicii, nici Struzeştii n’au fost aleşi veri odată de naţiunea română Domnitori ci aQ fost impuşi ţărei de străini I Şi cu toate acestea stăpânirea «liberal-năciunală» când e vorba de cel ce se închina colectivităţii şi banului ca adevăraţi fii de străini ce sunt, nu lipseşte a impopotona cu titlul de principe pe d. Dimitrie Ghi-ca or pe generalul Grigore Sturdza. Ma) mult chiar în decretul de numire al ministrului ţărei la Londra să prevede titlul de principe precedând numele d-lul loan Ghica care nici câ să coboară în linie dreaptă din Domnitorii Ghicu-leşti 1 Dacă e vorba dar de titlu de prinţ el se cade incontestabil Bibeştilor care ’1 ţin din voinţa naţională, iar nu în puterea unei patente regale cum e cazul chiar cu prinţii de Hohenzollern-Sigmaringen, care aQ fost înaintaţi la gradul de principi printr’un decret al regelui Prusiei la anul 1671 şitot prin-tr’un decret d'abia la 1859 s’a conferit lui Anton, tatăl regelui Carol, titlul de Alteţa Regală, întocmai cum ar crea Papa or regenţii nemţeşti în ziua de azi baroni, prinţi şi duci pe or cine le ar da o bună sumă de bani !... Cu toate acestea mărturisim, că nu contestăm nici unu:a din coborltorii caselor domneşti române, căderea titlului onorific de prinţ întru cât ştiu să '1 păstreze neîntinat. u D. N. Fleva a sosit azi dimineaţă de la Craiova de unde a putut scăpa aseară ca prin minune din mâinile bătăuşilor administraţiei. Imediat d-sa a cerut o audienţă Regelui spre a îi relata cele vezuie şi aproape personal pipăite. Fiind înse chemat de cetăţenii din Ploeşti la o Întrunire publică ce se ţine acolo diseară, s’a rugat se i se D-nu lacob Negruzzi pleacă astă-seară la laş', unde candidatura d-ssle la primul colegiu câştigă din ce în ce mai mult teren. X Când Islamul estă în primejdie, Turcii scot la iveală şalvarii lui Ma-homet. Se vede câ colectivitatea e în mare primejdie căci Voinţa colectivista anunţa că mâine va produce în public pe d Ion bratianu. X A doua zi chiar dupe ce d. P. Gră-dişteanu a povestii la Clubul Unirea istoria cu punga, Voinţa a îngânat un fel de desminţire. A doua zi după ce am povestit afacerea celor 3000 de franci, Voinţa ne-a şi trântit o pretinsă declaraţiune a d-lui colonel Aigiu. Vrea să zică, de câte ori se poate gângavi câte ceva pentru apărarea Iul Radu MihaT, Voinţa gângaveşte : de ce nu o face şi In afacerea ceasornicului d-lui căpitan Văcârescu? Ori pe aceasta o mărturiseşte ? Eu zic să închidem dosarul : judecata e fără apel. X Este cât-va timp elevii scoale! de arte şi meserii din Bucureşti au a-dresnt d lui ministru al agricultu-rei. industrie', comerciuluî şi domeniilor o petitiune prin care, întemeiaţi pe fapte precise şi lesne de constatat, acuzau pe directorul scoale) , d. inginer Don, de cele mai grave şi mai ruşinoase abuzuri. In fata precisiuneî faptelor arătate de elevi, d. Gheorghian a însărcinat pe d Ştefane seu, profesor la şcoala de comerţ, se facă o anchetă locală. D. Stefânescu însă, nu făcu nicî o anchetă, sub cuvînt câ nu avea de unde se ia informaţii, de oare-ce e-leviî erau minori, dar d-sa dădu a-farâ pe iniţiatorii petiţiunei, doi e-levi, dd. Giompu Ion şi Ianaki Mi-hail. Aceştia se duseră la d. Gheorghian şi’l demonstrară că cele zise de ei erau adevărate, dar ministrul le răspunse oâ el nu poate reveni a-supra celor făcute şi că nu rămâne acestor doi nenorociţi de cât să ceară ertare de la d. Don. Frumoasă judecatâl Şi când te gândeşti că bieţii băeţî nu mal aveau de cât 6 luni pentru a termina şcoalaI X Ministerul Instrucţiunel publice are destule fonduri ca să serviascâ burse de câte 100 şi 200 lei pe la studenţi adesea cu avere ce urmează diferite cursuri chiar aci în ţară. Acelaş minister însă nu vroeşte să dea nici un ajutor pentru a alina suferinţele marelui nostru poet Emi-nescu;—de oare-ce cu toate stăruinţele făcute pe lângă d. Sturdza de a’î aloca cel puţin 100 lei pe luna, ministrul a refuzat categoric. Ce ar fi fost dacă Eminescu ar fi colaborat la gazeta de Colonia ? X S a suit scroafa în copaci: Colectivistul Disescu aflând câ fostul seu coleg din Cameră, d. Ioan Villacrose, a fost primit cu mare pompă la gară de către agenţii lui Simulescu la sosirea luiîn Râmnicul-Veloii, a telegrafiat prefectului ca să’i pregâtiască şi lui o primire i-dentică. Chaque petit Disesco veut avoir ses mani- festations! O reptilă din cele mai scârboase anunţă câ brutarii au scumpit pâinea după indemnul oposiţiune (!). Credeam pe colectivişti capabili de ori-ce prostie, dar atâta sminteală n’are nevoe de nici un comentariu. ULTIMA ORA AGENŢIA HAVAS Viena, 27 Ianuarie. — Primim, prin cale indirectă, informaţiunile următoare, ce ne vin dintr’o sorginte militară competintă, asupra fabricării unor puşti cu repetiţie austriacă şi asupra chipului în care se ’nfâţişeazâ, tn sferele militare, situaţiunea Austriei, In faţa înarmărilor ruseşti. Până acum n'ar fi fabricate de cât peste 10,000 de puşti, pentru câ ultimele luni sQ fost ocupate de Încercările şi de instalarea maşinelor trebuincioase pentru transformarea t’puluide 11 milimetre, adoptat mal nainte. Ac-tualminte, fabrica din Stiria e In stare se facă 1000 de arme pe zi. Fabrica ungurească a cărei inflinţare este foarte recentă nu va fl In stare să dea arme de cât în Mai saQ în Iunie viitor, şi numai 500 pe zi. Ast-fel !n cât nu se poate spera a se ajunge, înainte de August saQ Septembre viitor, la armarea a 250.000 de oameni din armata activă, cu noua puşcă cu repetiţie. Acaste întârzieri sunt obiectul preocupărilor statului-major austriac, pentru puşca Werndl, actualminte In mâi-nele armatei austriace, e recunoscută ca inferioară puştii Berdan, a armatei ruseşti. Este adevărat că 90,000 de oameni din prma armată pot fi prevăzuţi de azi cu tipul cu repetiţie 11 m. m. Mannlicher, aşteptând fabricarea noului tip de 8 m. m., dar aceasta nu pare de ajuns pentru a stabili un echilibru al forţelor între cel doi adversari din puntul de vedere al înarmării. Cu toate astea, aceastajstare de inferioritate este compensată prin repeziciunea mobilisăril armatei austriace. De acea statul-major austriac, bizuin-du-se cu drept cuvânt asupra avanta-gielor ce-I procură această repeziciune de mişcări, crede că In timpul de faţă nu sunt primejdii imediate In concentrările armatei ruseşti la graniţă, pe câtă vreme aceste concentrări nu vor trece peste ţifra de 300,000 de oameni. Până atunci, Austria conservă pentru ea tot beneficiul mobilisării. Dar autorităţile militare ar socoti echilibrul de forţe rupt In favoarea Rusiei, In ziua când numărul de oameni grămădiţi la graniţă ar trece peste ţifra de mai sus. şi din acest moment, ar trebui, după ele, să se ia măsurile trebuincioase pentru trimiterea de forţe mari In reionul graniţelor Londra, 28 Ianuarie. — Daily-News prrtinde ca ştirile periodice In privinţa unor comploturi contra Ţarului sunt respândite de poliţia rusească cu singurul scop de a conserva influenţa de care aceasta din urmă se bucură pe lângă împăratul* l omlm, 28 Ianuarie. — Se telegra-fiaza din Viena lui Times pentru a des-minţi ştirea după care nişte ofiţeri ar fi fost arestaţi In Bulgaria, şi pentru a afirma câ situaţiunea este liniştită şi mulţumitoare la interiorul principatului. I ondra, 28 Ianuarie. — Morning-Post zice ca Englezii din Suakim aQ cedat provisiunile lor Italienilor din Ma-suah. ŞTIRI TEATRALE Mâine Duminică 17 Ianuarie se va repre-senla O crima celebra dramă In 5 acte şi 6 tablouri de A. b'Enneryşi Cormon, tradusă de d. Gr. Manolescu. • Pe la 2 Februarie *va* sosi tn Capitală o distinsă pianistă Vieueze d-ra Stefanofl e-levâ a d-lui Lecetisky. D sa va da vr’o trei concerlurl In sala Atlieneulul. • 0 ştire din Paris neânunţăcă d. Coque-lin a părăsii capitala Franţei pentru a Întreprinde din preună cu o trupă o călătorie în Egypt, Nizza, Bucureşti, Belgrad, Moscu, St. Petersburg, Alsacia şi Belgia. D. Coquelin va da în Bucureşti vr’o zece reprezentaţii. Iată repertoriul săQ: Don Cezar de Bazau, La Souris, Tartufte, Barbieru din Sevilia, Les precieuses ridi-cules, L'Aventuriere. LeParisien, Le Mala-de Lmaginaire, Georges Dandin, Le Misan-trope etc. D. Coquelin va juca într’o representaţie a lui Ruy-Bias ce trupa românească va da, rolul lui Don Cezar «de Bazar ce a creat tn Franţa. D-sa va sosi in Bucureşti la 15 Februare şi va juca In Teatrul Naţional. D-™ M. HRISTODORESCU POST INTERN AL SPITALELOR de la 3 Ia 5 d. a. No. 5, Strada Lipscani, No. 5. Consultaţii gratuite de la 3—5 ore p. m. PENTRU BOALE INTERNE $ VENERIENE III' I Imfllll i‘»iiuuu nu u DL VKNMIiKlot>din fabrica Lo VU f LLlfz 11(U ner (vienna). Doritorii se pot adresa la domnul N. i Papadat. Strada Academiei, No. 10, de h —7 ore p. m. Către Furnisorii armatelor.— Fabricanţii de ciocolata.—Rafineriile de /ahar si or-carei Fabrice care se ocupă cu rafinarea conservelor pentru linoentarea publica O ocasiune excelenta li se oferă spre a obţine libertatea fabricarel or-earul articol, fara a avea nevoe de Brevet. Ofertele se primesc sub adresa B. 8*0 la Biuroul de anuncinrl. KLDOLF MOSSE Zurich. MARELE CIRC SIDOLI Asta-zi si în toate Zilele MARE REPRESENTATIE IN ZILELE DE Dumineca si Serbatoare DOUE MARI REPRESENTATIUNI Dna la 3 ore p. m. şi alta la 8 1/2 Mercurea şi Sâmbăta REPRESENTATIUNE HIGHLIFE Indeputul la 8 1/2 ore seara In curând debutul celebrului artist Mrs. Rudolphn. Cu stima, TU. SIBOI.I Director. THEODOR T. VASSILIU DOCTOR IN DREPT FOST PROCUROR. JUDECĂTOR DE OCOL SI DE TRIBUNAL AVOCAT se însărcinează ca pledarea orl-cărui proces Înaintea tutulor instanţelor judecătoreşti din ţară, cu facerea actelor de Notariat şi efectarea împrumuturilor pe la diferite Case de Credit. Pentru Saraoi gratis Consultatiuni de Ia8-H, Hotel Union LA P0MPAD0UR 58. CILE* VICTORIEI, 58 Vis-a-viB de Biserica, Cretzulescu Anunţă pe onorata sa clientelă că este asortat cu tot felul de articole pentru dame şi barbaţl, Dc remarcat: MARELE ASORTIMENT DE LIN4- STOFE PENTRU ROCHII SI FANTASIE. GIURI, PLUSIURI CAMASI, GULERE si MANŞETE Bunibararli. linuri si matannrl de brodat, Canava Smirna, lawa si Ktnmln Asortiment complect de panglicarii, rujuri si toate articolele aa manufactura si maruntisiuri. FRECI URILE MODERATE 522 CC ADCâinCA7K de la Octombre OL. A ncn UtA£A viitor partâ mea din moşia ŢIGaNBŞTI-CALONFIREŞTI districtul Teleorman la distanţă de IO minute de Alexandria, în întindere de 1700 pogoane arabile toate, Casc mari de locuinţe, magasii pentru grâu si porumb mari. Doritorii se vor adresa la Radacţia acestui ziar. CREDIT EN BLANC Un financiar de toată încrederea se pune la dispoziţiunea d-lor comercianţi, fabricanţi, proprietari, etc. cari ar avea nevoe de daraverl băneşti asupra uneia din Capitalele Europei. A se adresa d'a dreptul la X. Z. 6. W&r-wick Street, Regent Street, London W. Corespondenţele se primesc în limbele : Engleză, Franceză, Germană saQ Italiană. 598. BOALELE SIFILITICE XEPUT1IMTA BA R HAT E AS CA Vindeca după cele mal noi metode radical fără durere şi tmpedicare, după experienţa de 17 ani. Specialist tn boa-leie lumeşti. DR THOR Strada Emigratu No. 3, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi. (Tramvay.) ’ Consultata de la 8 dim. păna la 6 seara. Loc separat d'aşteptare pentru fiecare. ___________ 528 DOCTORUL P. J. STOJENESCU De la facultatea de medicina din Paris, dă consultaţiunt de maladii interne şi ve-neriene, In toate zilele de la 3 până la 5 p. m. Pentru săraci consultaţiile sunt gratis. 610 Strada St. Gheorghe noQ 20. ŢUICA DECERESIANU DIN ANUL 1880 La ixia.cjEtzinu.1 de coloniale N. I0ANID & C'° Bucureşti, Strada Lipscani, 3. Bucureşti BUTELIA OE I LITRU, LEI 2. 602 ALBERT BAUER INGINER SPECIAL Strada Collei, 49. — Bucureşti MORI FABRICUe spirt TOT FELUL DE MAŞINI Mare depuşii de toate uneltele ai accesoriile pentru exploatarea fabricelor PIETRE DE MOARA CURELE, CUCIUCURI 6AEZ OE MATASE, LUMINA ELECTRIC. www.dacoromanica.ro EPOCA - 17 IANUARIE mu CASA DE SCHIMB I. M. F E R NI 0 Stradu Lipscani, iVo. 27 Cumpăra si vinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Cursul Bucureşti 16 Ianuarie 1888 Cump. Vend. 5 0/0 Renta amortisabila 93 il* 94 5 0/0 Renta perpetua 90 1 2 91 1,2 6 0/0 Oblig, de Stat 88 m 89 6 0/0 Oblig de st drum de fer 7 0/0 Scris. func. rurale 104 i 2 105 5 0/0 Seri», func. rurale 89 89 1/2 7 0/0 Scrie. func. urbane 102 103 5 q/O Scris func urbane 5 OjO Scris. func. urbane 95 96 85 1 '4 86 Urbane 5 0/0 laşi 75 75 1,2 5 O/o împrumutul comunal Oblig. Casei pens (leilOdob.) 73 1 2 74 210 215 Împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. 35 37 tooo 1030 Acţiuni «Dacia-România. 220 235 » Naţionala 200 210 » Constructiuni 8C 90 Argint contra aur 17 50 17 75 Bilete de banca contra aur 17 50 17 75 Florini austriaci 2 01 2 02 CASA DE SCHIMB MOSCU NACHMIAS JVo. 8, fn palatul Principtle Dimilrie Ghika Sir. lipscani, In fada nori cladir Bancri Xaliona/o (Dacia-România) Bucureşti Cumperi si Tinde efecte publice ei faee eri-ce schimb de monezi Cursul pe tiua de 16 Ianarie 1888 , Renta amortisablla , ,, româna perpetua , Obligaţiuni de stat [Cont.rar,] ” Municipale ir. ,. Casei pens. [300 L.J Scrisuri.funciare rurale urbane , Obi, Serbesii cu prime ltti „ Otomane cu prime Losurl Baaillca bombau Act. Dacia-ltominia „ Soc. Naţionala „ Soc. ele Constructiunt Aur contra argint sau bilete florini Wal- Anstriuc Mărci germane Bancnote franreee „ italiana „ Ruble hârtie NB. Cursul este aoeetit In aur Cump. Vinde 93 9S X sw 91 « X 85 73 \ 74 tio *14 104 X 105 «0 89 3 4 103 5» 103 94 85 15 S 8fi 75 7» c, fit fă 35 3* t: 3* 3> 3» 17 *0 17 40 17 70 *00 M 1*4 1*5 100 101 W 100 tl 8 ttl •X*1 «x LEMNE DE mm m * t Preciul 64 lei stânjenul a- S* dus direct de la pădure la casa cumpărătorului. I Probe se pot vedea, Str. | Biserica Amza No. 7, si la | Magasinul meu Strada Sf. | Visarion, No. 9. X 608 G. POPESCU. ^ ^ ŢUICA DE m E Din proprietăţile d-luiloan | Marghiloman, veche de 6 * ani. » De venzare in butoae, Str. ® Biserica-Amzei. In detaliu I cu sticla la d. Lobel, Cafe ® National, >trada Doamnei, ® vis-a-vis de posta. G. POPESCU. X i * QMBN VINDECAREA BOALELOR SECRETE CAPSULE ANT1BLEN0RHAGICE preparate de I. Onnald eu aprobarea consiliului medical superior. Sunt cele mal bune capsule in contra 'Poalelor secrete, «rnrgrrl vechi al noi, catar de ve«iiea, etc. Preţul unei cutii lei 4. APADE MATREfiTA CU EFECT SIGUR Cuaătă capul de mâtreata, inlâreşte perul şi opreşte căderea Iul. • Preciul unul flacon 2 lei 59 bani. Depoeit principal, la Craiova, farmacia 1. OSWaLD. Bucurescî la drogueria d-lul I. Ovesn, şi ia mal multe farmacie din tară. Comandele făcute prin poştă, insotite de valoarea lor, plus 50 bani pentru ent-balagiu, se fee uez ezact. 402 €>x x COFETĂRIA SI FABRICA DE LICHERURI TANASE D. CRETULESCU STR. CAROL NO. 17, ALATURI CU BISERICA CURŢI A VECHE SI VIS-A-AIS OE ANTREUL PIECEI —t>53E5â5flB53S>— Am pus in consumaţie o mare cantitate de Ilomurl Jamaica anterioare co Ici 2.40 1 tru şi diferite alte romuri de la renumitela Case Henohe si Străin din Bermen Pentru d-nil comercianţi ce vor voi a lua in cantiiăţî mari, se va reduce preţul O mare cantitate de dulceţuri din toate fructele cu vanileşi fără vanile şi cu pre-ciurl foarte tftine. Bomboane, Şampanie din fabric&tiunea de licherurl d« aci. Ananas, Benedectin, Cniraso, Sartrez, Pipermant, Vanile Rose, 3 fr. litru. Diferite patiserii proaspete şi prăjituri proaspete in fie-care zi, o adevărată mastica de Hio. Mare deposit de rachiuri bune si indulcite pentru menagiul casei Mare depesit de spirl rafinat şi de maşină. Primeşte comande pentru logodne, nunţi, botezuri şi soarele. S rviciilacele mai alegante si esecutate de mine personal. Deposit de distinsă tuieă. Ser ici le mele (lind t unoscute. Toate aceste mărfuri se vând cr preciuri moderate. Cu inaia stima X X LA RENUMITUL MAGASIN ... BH1I1ESI X Guleu Viotoriei, No. 55 j (FONDAT IN ANUL 1852) x SE GASESTE SPECIALITATE DE V'NURI FINE SI UN MARE DEPOSIT I>1. CONSERVE ALIMENTARE Cu preciuri moderate MS X 0X« ■X#XI mx x ÎXOX. ©X FRIDERICH PILDNER Bucureşti — 60, Strada Carol, 60 — Bucureşti Pentru a mulţumi pe onor. clientela uni udau TRIFOI-LUTZERNA SUPERFINA Q verificat ti plumbuit de biuroul Statalul, resărirea e garantată cu 95 0|0. Iarba de grădina, din cea mal bună calitate. Precum şi toate cele-l'alte seminţe adică: de Legume, Flori şi de Pădure numai din cele de primul rang. C ataloage ac trimit dupe cerere franco. Asemenea se gaseslo si toate felurile de semitice pentru or-ce fel de paseri, numai recolta din urma. filă x©x= ■X xo SINGjRA MFDAIIE SE AUR PENTRU (ARTICOLE DE PANSAMENTj Din parteaM.S. Imparateas.i Augusta / acordata la expositia generala ger- [ 1 mana do hygieua d ' erlln 1883. espositia Internaţionala far-1 maceulicadin V 1 E N A 188} ' medalie de aur TUR IN 1884 | medalie de aur FABRICA UE ARTICOLE UE PA\SAME\T HOHENEEBE iBOEMIA) FABRICE CEA MAI MARE FABRICA SPECIALA FABRICE in CU BURI in HEIDENHEIM Se recomanda ca cea mal buna si mal eftlna PARIS 8f sorginte de procurat si CIIKM.MTZ JE,!FlT!fi©LE ©E !?£.J38i!i.I£EÎ3T PA VIA Precum si alte articole de aceiaşi ramura CALITATE SUPERIOARA SI PRECIURILE CELE MAI EFTINE IMLBIKE PROPRIE Si (liIIDERIE 1)E BUMBAC (BWS-WATT4) Patenta, pentru ustro-Ungeria pentru scama de lemn dupe Doctorul Walcher din Tubingen, Vata de lemn si Bandage-Eygia SINGURA VENZARE AL CATGUTULUI RESORBITANT Marca Wiesaer pentru Austro-Ungaria, România, Bulgaria si Orient PRETURI CURENTE, AFIŞE, MOSTRE SE TRIMIT GRATIS si FRAACO REPRESENTANTil GENERAU SI DEPOSIT PENTRU ROMâNIA SI BULGARIA RYSER & BRATEANU Calea Moşilor No. 29. — Bucureşti. 523 JOCKAI STABILIMENT SITUAT IN No. 66 - Stradal Copotar- No. 66 Cumpără si vinde cai, trasuri si or-ce harnasament, primeşte aceste con-ditiuni spre venzare, tine Cai în pensiune, pe preciu de 2 LEI PE ZI inclusiv îngrijirea. @© MARE ATELIER SPECIAL DE MOBILE SCULPTATE S'a deschis in Calea Victoriei, Ko, 120, vi9 a-vi» de Palatul Ştirbei, un magasin al acestui atelier, unde se poate găsi şi comanda tot-d’auna di erite mobile sculptate, CU preţuri moderate, precum săli de mâncare, de lectura, iatacuri, antreuri etc. Cu stimă, V. MaYER. » 573 ©© -------------* • •------------------ 1 S t r. | Erezii L. LEMAITRE, Succesori TURNATORIA DE FER SI ALAMA ATELIER MECANIC Bucureşti.—Calea. Văcăreşti ISTo. 951 —Bucureşti Se Însărcinează, cu conslrucţiunl de lurbittc şi mori cu preţuri mal Ijjf redusede cât acele dinVieua şi Pebta. Preciul Unei mori cu 1 piatră de 36 lei 1900 » » » 1 » » 46 » 2100 » » » 2 pit tre « 36 » 3600 » » » 2 pietre » 42 » 38oO Eşecul ează reped.- or-ce lucru de urnătorie saO mecanică ; precum : olane simple şi ornate. Mare asortiment de moblile pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri de a in, etc. Mare deposit de grinzi de fer, raiuri pentru vagoane, Deaeauvile, teve du luci. Mare asortiment de pietre de moara, La l-'erte-sous-jouars 8 RESTAURANT ELECTRIC Strada Sf. Kirolac din Şelari. vU-a via de biserica (In Palatul Societăţii Naţionale ele A si (urare) Sub-semnalul am onoare a aduce la cunoştinţa onor. public că la Restaurantul Electric deschis Inca de la 8 Noembre 1887, se găseşte mâncări gustoase şi alese, cu preţurile cele mai moderate. BUCATâRIE FR NCEZA SI ORIGINALA Vinuri indigene din podgoriile cele mal renumite cu preţuri foarte moderate. Serviciul nu iasa nimic de dorii. 6ja Cu deosebită stima, A. Lrusovici. 1 8 X DE VENZARE PĂDURI U PARCHETE 1. Pe moşia Greccl de sus, Ilfov, spre Moşia CăldăruşanI. 2. Pc moşia Socetu judeţul Dîmboviţa, intre gara GherganI şi satul Cojasca Gorneştî. A se adresa ia proprietarul d. Ştefan D. evaraul Academii Grecianu, Bulevi Academiei, 2 BncureştI L. LEGRAND, l'aris, Rue Salut-Honore, 227 ESS-ORIZA SOLIDIFICE PARFUMURI CONCRETE DVEXTOSE SISTEMATICA BHEVETATA l.\ I itAM IA SI IN STBE1NATATE PARFUMURILE ESS.-ORIZA, preparate printi’un procedeu poseda un grad de concentratiune si de suavitat " ' nou poseda un grad de concentratiune si de suavitate pân’acuma necunoscut Ele suni incbisc sub turma de Creioane sau Pastile, in nisle flacoane mici sau colii de toate genurile ce sunt foarte usioare de purtat Aceste Creioane-Parfumurl nu se erapereaia, si se pol inlocui in tuburile lor, când sunt usale. Ele au imensul avanlagiu de a umple cu mirosul lor, fara a le Jnmula sau a le strica, oble* tele supuse la contactul lor. E DESTUL A FKKCA UŞOR PENTRU A PaRFUMA ÎN DATA. * * T T * ▼ <