ANUL III No. 639 A DOUA EDITIUNE SÂMBĂTĂ, 16 (28) IANUARIE 1888. 15 Q ANI NUM E FIU L ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI 18 a FIE-CARE1 LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'AUNA ÎNAINTE Iw BrcVHESO L& casa Administratiunet Il\ TARA: Prin mandate poştale. Pentru t an 40 lei, 6 luni *0 lei, 3 luni 10 lei. IN STREINATATEi La toate ofSciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei. 6 luni 25 lei. LA PARISi Se gaseste jurnalul cu IE Cent. numeral, la Kioscul din Bulevardul Sl Ger- maln No. 84. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA 15 BANI NUME RUL ANUNCIURILE OIN ROMANI A SE PRIMESC DIRECT LA ADMINlS TRATIA ZIARULUI La Paria i la Agence Havaa, place de la bourse, t. Agenee Llbre, rus .Voire Dame det Vtctoiret 10, ; Place de la Bourse) pentru Paris, Franela, (•rrmanla, Anatro-Vngarla, Italia si Marea Rrltanie. Anunciuri pe pag. IV, linia SC bani, anuncinr ai reclame pe pagina treia 2 lei linia 50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B. REDACŢIA No. 3. — Plata Episcopiei. — IVo. 8. APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRAŢIA IMo, 3. — Plata Episcopiei. — No. 8. IARASI FAPTE PRECISE ---- ^ — VENINUL IN COADA * SAU CIRCULARA LUI STATESCU PENTRU REGE MIŞCAREA ELECTORALA S A F O Continuă a se adeveri prevederile noastre. Qaran(ia regală că alegerile vor Ii libere se constată pe zi ce trece că nu poate fi îndestulătoare pentru ca ingerinţele administraţiunei se nu se manifeste sub formele cele mal variate. Era şi natural se se ’ntâmple astfel. Garantul către tară că principiul alegerilor libere va fi respectat a omis se ia şi dînsul, la rîndul lui, garanţii de la cei ce deţin puterea, că vor respecta cuvântul dat de Rege către opoziţiuno. Din această cauză asistăm astâ-zi la acest fenomen ciudat: pe de o parte Suveranul reiterează delegaţilor opoziţiunei declaraţia sa făcută la început că garantează personal libertatea alegerilor şi în acelaş timp aprobă şi semnează toate actele miniştrilor set, care nu se sfiesc de a comite, chiar sub ochii Regelui, cele mai îndrăsneţe ingerinţe ca se fal-şifice voinţa alegătorilor. Zicem : sub ochii Regelui, şi ne propunem se demonstrăm aceasta. Monitorul Oficial de ieri a publicat decretul regal prin care consiliul comunal al oraşului Dorohoiă a fost disolvat pe zioa de 9 Ianuarie. Alegerile delegaţilor trebuia se aibă loc a doua zi. Ce însemnează această disolvare de consiliu în ajunul alegerilor? Fără se pătrundem mai adânc în cercetarea împrejurărilor acestei di-solvări,este de ajuns se apăsam asupra datei acestei hotărâri de la 9 Ianuarie a ministrului de interne, spre a se vedea câ ea nu poate fi străină de alegerile ce începeau a doua-zi. Dar mai este şi alt-ceva: Decretul de disolvare a Consiliului comunal este însoţit şi de un raport al Iul Ra^ ij. Mi hai către Rege, prin care arată motivele vinovăţii membrilor comunali din Dorohoiu. Să admitem,—ipotesă cu totul necrezută de noi—că faptele relatate Regelui de către Radu Mihaî ar fi a-devărate. Când s’au petrecut ele ? In cursul anului 1886 şi la 28 No-embre 1887? Dacă este aşa, pentru ce Radu Mi-hai a aşteptat data fatală de 9 Ianuarie ca se disolve Consiliul ? S'o spunem noi: Consiliul comunal din Dorohoiu erea bănuit de independenţă. Mai mult încă; acest Consiliu, în sarcina căruia după lege sunt încredinţate interesele cetăţenilor Dorohoeni , a constatat printr’un act oficial, pe care 1 publicăm mal la vale, câ administraţia lui Radu Mihai făcea toate pregătirile ca să violenteze alegerile, ameninţând pe locuitori în viaţa şi averea lor; şi de aceia Consiliul comunal în şedinţa din 3 Ianuarie 1888 a luat măsuri ca se asigure liberul eserciţiu al drepturilor cetăţeneşti. Este evident că Radu Mihaî îndată ce a mirosit despre aceasta s’a grăbit a se scăpa de nişte consilieri independenţi. Votul Consiliului poartă data de 3 Ianuarie; după 6 zile Consiliul erea disolvat. Iată adevărul. Iar cele relatate de Radu Mihai în raportul adresat Suveranului sunt nişte insolenţe demne de fostul prefect de poliţie acusat de un militar câ fură ceasoarnicele. Punem acest fapt, d’împreunâ cu documentul respectiv, sub ochii Regelui şi i zicem : «Majestate, n’aî vrut să încredinţezi conducerea administraţii pe timpul alegerilor unui consilier onest şi demn; ai preferit să'ţi păstrezi lângă Tron pe Radu Mihai. Iată cum acest consilier minte, cum te înşeală, cum 'şi bate joc de cuvântul Suveranului.» Dar se vede câ o fatalitate vrăjmaşă condamnă pe Rege să nu asculte de vocea opiuiunei publice; se vede câ M. S. Carol se leagănă de ilusiuni, şi de aceia nu simte cum consilierii sei ’l înşeală. Nu e un cuvânt pentru aceasta ca noi se disperăm câ Regele nu va descoperi In cele din urmă că administraţia sa i vestejeşte domnia. Ouod differtur nnn nujjprh/r. Gea-ce azi Suveranul vede In trandafiriu, se poate ca mâine se constate singur câ e negru de tot. — De a-ceia, se continuam a remite Regelui toate actele procesului dintre naţiune şi guvernul M. Sale, pentru ca el singur să le esamiueze, sau cel puţin, să nu poată zice câ le iguorâ. Mai grav Încă de cât inducerea Coroanei in eroare de către miniştrii săi e faptul următor : aceiaşi consilieri răspândesc în public prin oamenii lor ştirea câ Regele se arată foarte mulţumit de purtarea administraţii cu ocasiuuea alegerilor de delegaţi. Acest sgomot colportat de Colectivişti pe contul M. S. e mai periculos şi mai compromiţător pentru Coroana de cât însăşi violenţele, ingerinţele şi ilegalităţile administraţii. Este mai periculos, căci are scopul de a face pe cetăţeni se crează că Regele e solidar cu miniştrii săi. Este mai compromiţător, căci are scopul de a întări în conştiinţa alegătorilor credinţa ca declaraţiele Regelui, câ garanţia personală a Coroanei, că veghiarea Tronului n’au fost de cât nişte simple glume. Noi, din parte-ne, nu putem un moment crede ca Regele se se fi arătat mulţumit de preludiul alegerilor. Ce fel Majestate, eşti mulţumit de suspendările de primari în ajunul a-legerilor ? Ce fel Majestate, eşti mulţumit de disolvarea Consilielor comunale în ajunul alegerilor ? Ce fel Majestate, eşti mulţumit de schimbările de prefecţi şi suprefecţi | în ajunul alegerilor? Nu lăsa să se crează Majestate, că numai vărsarea de sânge ar trece în ochii voştrii drept o ingerinţă, drept | o violenţa. Nu uita câ nu numalcur-gerea sângelui pe strade dovedeşte violenţele, dar şi violentarea conştiinţelor prin influenţe imorale. Şi influenţele imorale năpădesc din toate părţile din partea guvernului. Află Majestate câ la Dorohoi preşedintele Coasiliului ’şi pune candidatura alaiuri cu faimosul prefect Cortazzi al aceluiaş judeţ. Află Majestate, că această impe-rechere impertinentă este tipul influenţei imorale. Cortazzi, prefect demisionat, nu e încă înlocuit, şigerează afacerile judeţului. Cortazzi a fost Înfierat în Cameră pentru ingerinţl. Subalternii Iui Cortazzi stau în puşcărie sau au fugit peste graniţă. Ei bine, pe acest Cortazzi preşedintele Consiliului Ta ales ca se se înfăţişeze cu dânsul -braţ la braţ înaintea alegătorilor. Iată influenţă imorală. Majestate depărtează pe tâlhari din juru’ţi până mai e timpul. TE LE GRAM E AGENŢIA IIAVAS Paris, 26 Ianuarie. Guvernul italian a propus sâ reia azi negocierile relative la Încheierea unul tratat de comerţ între Franţa şi Italia; dar guvernul francez n’a luat încă nici o de-cisiune. Paris, £0 ianuarie. Camera deputaţilor a început discuţiu-nea bugetului. Paris, 26 Ianuarie. Dd. amiral Jurien de Ia Graviâre, contele de Haussonville şi Jules Clarelie aO fost aleşi membri al Academiei franceze. D. Henri de Pene.redactor-şefal iuI«Gau-louis» a murit. l-'ili|iopoli, 26 Ianuarie. Adresele din toate oraşele, şi ale Infrft-ţilor clerului bulgar şi grec mulţumesc Prinţului pentru sosirea sa In ţară, căci ea afirmă ordinea şi liniştea. Ele confirmi devotamentul naţiunii Den-iru iron, asigura pe Suveranul ci poate conta pe concursul şi sacrificiile tutulor pentru apărarea libertăţii şi iudependeuţel ţării. In respunsurile Sale, Prinţul a zis ci po-pulaţiuuea Bulgariei de Sud şi-a făcut tot-d’a-una datoria, speri că In situaţiunea gravi ce ar putea străbate ţara, ar găsi aceaşl credinţi şi acelaşi devotament tn naţiunea Întreagă. Colonelul Nicolaieir a fost decorat cu marele cordon al ordinului St. Alexandru. Mai mulţi comandanţi aâ primit acelaşi ordin. VENINUL IN COADA SAU CIRCULARA LUI STATESCU De trei zile Monitorul oficial publică o circulara a ministrului justiţiei adresata procurorilor generali prin care le explica rolul ce trebue sâ aibă parchetul pe timpul perioadei electorale. Mult trebue să ţie ministrul la circulara iul de ’şi-o publici In toate zilele In «Monitor». Nu trebue să Înşele pe nimeni însfi scopul ascuns şi nesincer al acestei circulari. Daca ministrul justiţiei ar fi fost Însufleţit de iubirea dreptului, n’ar fi a-vut de zis parchetului de cât un singur cuvânt: «D-le Procuror, vă invit să veghiaţi, să primiţi şi să resolvaţi Indata, dând cursul legal tuturor denunţărilor ce vi sj vor face asupra ingerinţelor sad violenţelor In alegeri. M. Sa mi-a recomandat să'i supun la cunoştinţă cele mai mic. casun de codire sau de refus din partea representanţilor ministerului public şi se destitui îndată pe cei ce nu se vor aila la locul ior sad nu vor da urmare plăugerei cetăţenilor». Iu loc de acest ordin simplu şi categoric, ministrul justiţiei face un lung discurs de şase coloane ale «Monitorului» In care dupe ce arată In batjocura care sunt principiile şi voinţa constantă a guvernului asupra eserciţiuluî liber ai dreptului electoral, intră In polemică cu organele oposiţiunei şi fl-neşte cu alusiuni maliţioase cu privire la procesele celebre de ia Vâlcea, Galaţi şi Bucureşti. Aceasta circulari nu e un act sincer şi demn, ci o diatribă, şi daca o menţionam este ca să sfătuim pe alegatori să fie cu bagare de seamă şi să nu se ia dupe potopul de cuvinte platonice ale ministrului. Însuşi Statescu zice în circulara lui: Toate acestea nu ar Însemna nimic, daci In fapt alegiLorii ar fi lmpedicaţi, Inir’uu mod sad aitul, de aşiesercitadreptul lor. Va sâ zică însuşi ministrul arată ce valoare au prescrierile legii şi vorbele faţă cu nişte agenţi cari ar voi să falşi-ftce voinţa alegătorilor. De aceia facem şi noî ca ministrul, şi nu dăm nici o atenţiune fâgăduelilor platonice şi cuvintelor bombastice din circulara Iul. Un singur lucru finem a releva: Interpretarea dată de Stătescu atribuţiuni-lor preşedintelui biuroulul, ţârmurirea ştirbirea ce ministrul aduce acestor a-tribuţiuni legale, cari nu se mai pot e-xercita de cftt sub acoperişul sălel de alegeri şi atât, dupe părerea lui. De acum Inaintp, prezeuta comisarilor şi tutor agenţilor forţei publice tn jurul casei unde se fac alegerile va fi Îngăduită. Ministrul stabileşte acest principii!. Iată scopul circulării lui Statescu. Alt scop a fost acesta." să secrete ceva venin asupra atitudinel curagioase a opoziţiunei despre care nu se sfieşte ministrul, falşiflcând actele şi bâtân-du’şl joc de justiţia populară, să zică: Pe asemeni oameni orl-ce veţi face, nu’i veţi putea mulţimi nici odată. Şi făcând această aluziune—in cauda venenum—Statescu di un !el de carte- . blanche parchetului să trateze pe aceştia cu energie si asprime. Circulara Iul Stătescu nu e un ordin către agenţi de a respecta alegerile ci o povaţă cum să procedeze cu membrii opoziţiunei. Tovarăşul escrocului de la interne T era dator acestuia un mic servicii! şi ’l l’a dat. PENTRU REGE Giurgiu. Mnjestalel Sale Itegelui Sire In seara de 12 corent trecând pe strada Epuraş mi-a eşit înainte Nae Krie-are. fiul ProtoDţ>DuJnl din Giurgiu, însoţit de doi indivizi. A început se dea în mine zicându-mî : «Na oposiţie, sature-te deoposiţie!» Mi-a spart capul în două locuri umplen-du me de sînge. Grav rănit, la spital nu sunt primit. Solicit dreptate. CoNtica N'ieulescu. VASLUI Comitetul oposiţiunei din Vaslui ne a-dreseazi următoarea scrisoare: Domnule Redactor, In ziua de opt Ianuarie, primarul şi notarul comunei Ipatele din plasa Fundurile, judeţul Vaslui, ati fost chemaţi de urgenţă de d. prefect Nerone Lu-paşcu şi reţinuţi în oraşul de reşedinţă zilele de 8, 9 şi 10 Ianuarie sub pretextul formarel listelor pentru distribuirea porumbului la săteni. Ast-fel în ziua de 10 Ianuarie, fixată pentru alegerea delegaţilor, când cetăţenii s’aii presintat la primărie pentru a’şl esercita dreptul lor dupe Constituţie, aO găsit lacătul la uşe şi nici umbră de autoritate comunală; în cât dupe ce aO stat în ger toată ziua, a trebuit ca seara, fie-care să se Întoarcă pe la casele lor, uimiţi de modul cum regimul liberal actual ştie se respecte drepturile cetăţeneşti. Judece fle care cum cele ce se petrec În ţară, se potrivesc cu cuvintele pronunţate de Ma-jestatea Sa Regele, câ garantează personal iibertatea alegerilor. IAŞI Locuitorii din comuna Drâguşenit, zice Resistenţa din Iaşi, au pus ca candidat de delegat între alţi şi pe d. Sandu Răş-canu, a căruia candidatură a fost combătută de către primar. Acesta văzând că nu poale obţine de la locuitori candidaţii propuşi de dânsul s a îndepărtat din comună pentru ziua alegere!. Alegătorii au invitat pe ajutor se deschidă biuroal pentru alegeri. Alegerea odată făcută şi fiind aleşi d-nii Sandu Raşcanu şi cinci locuitori, notarul văzând resultalul a spălat şi el putina. ItACAU Candidaţii guvernamentali Domnule Redactor, «Vă rog să bine-voiţl a da ospitalitate în coloanele respectabilului ziar Epoca încă a unui şir de fapte criminale co-j mise de Vasile Tătaru candidatul de deputat colectivist la colegiul al Il-lea de Bacăb, fapte constatate prin acte o-flciale şi publice, ca să vadă alegătorii şi ţara ce specie de oameni se recrutează pentru susţinerea regimului lui I. C. Brătianu. Nu s’ar putea o ruşine mal mare pentru BacaoanI de cât alegerea lui Vasile Tătaru un fost condamnat şi graţiat , pentru care în numărul viitor voia da la lumină încă un număr de fapte mult mal revoltătoare. Iată aceste de o-cr.m-dată. Bine-voiţl a primi asigurarea consideraţii mele. lorgu G. Teodor. PROCES-TERBAL No. 4 Anul 1865, luna Decembre 51 zile Iscălitul sub-prefect al plasei Bistriţa de Sus, judeţul BacâO, motivat de ordinul prefecturel No. 12401 prin care mă tnsăr-cinează a cerceta reclamaţiilc locuitorilor din comuna Scorţenil unită contra d-lul Vasile Tătaru fost primar tn acea comună, dupe anonseie făcute ambelor părţi prin adresa No. 2 şi 3, aslă-zl venind tn comuna Scorţenil tn camera comunală în presenţa d-lul Tătaru, a locuitorilor şi a domnului Gheorghe Botez representanlu locuitorilor procedând Ja cercetarea cazurilor reclamate am constatat următoarele: Dupe arătările pentru mită luată de d. Tătaru spre a scoate de dorobanţi pe tinerii ce aveafl a pica ia sorţ. 1. înscris aretarea a 7 locuitori rezeşl, Vasile Avram, Ion Avram, Ion a Solomi, Ştefan Neoulae, Neculae PatrăCi, Gheorghe Grigoraşu şi Toader Onu, prin care arată că la un ioc cu toţii ab dat 18 g. adică opt-spre-zece galbeni, de fie-care căte trei. Idem suplica lui Ion sin Neculae Cer-nat de 3 galbeni ce zice că a dat d-lu! TA- wutu opiu o. ii auuui> uo uuiuuau^i. 2. Idem suplica lui Grigore Tudorache pentru 2 gaibenl ce zice că i-a dat tot pentru scutire de dorobanţi. Idem suplica Iul Ştefan Neculae prin care arată că a dat mită 5 galbeni tot pentru scutire de dorobanţi. Idem Gheorghe a Nechitei, 3 galbeni mită tot pentru scutire de dorobanţi. Toţi aceştia prin menţionatele suplioil au susţinut, afară de Gheorghe Dragomir; arătările ior s’ab făcut In presenţa d-lul Tătaru fost primar, că In adevăr aQ dat a-cesle ruşferturl şi că sunt gala a merge or unde spre a-1 dovedi. 3 Arătarea d-lul Neculae P&lrău locţiitor de primar, de trei şlreafurl ce le-a luat de la trei locuitori, ce anume tl arată şi care ştreafurl nu sunt trecute tn condica veniturilor, (profltănd d. Tătaru de aceşti bani). 4. Arătarea membrului loje Betz, că d. Tataru a luat 92 lei de la 5 locuitori, pentru casă şi grădină dupe noua lege rurală ce se suvine a-l primi Statul pe a căria proprietate sunt; şi despre care bani nu se vede tn actele de primărie despre a lor distribuţie. 5. Suplica lui Dragomir Stamate, prin care narează modul alcătuirel cu d. Tătaru pentru scutirea fiului sâu de doro-ranţî; i-a dat 100 prăjini loc de veci, ce l’ab luat şi el de la un ginere a Iul Dumi-trache Popa, şi zice că pentru acea sută prăjini ab făcut Înscris pe numele Iul Vasile a Ioanei fostul ajutor al d-lul Tătaru, şi In care Înscris se zice că a primii banii, dupe care d. Tataru a luat acea sută prăjini de la Vasile a Ioanei, a făcut schimb cu d. Costache Avram curatoriul casei re-posatulul Sandu Chiriac şi d. Avram l-ar fi dat contra acel sute prăjini o altă bucată loc tn satul Scorţenil, pe care d. Tătaru şi-a clădit case In vara anului 1865. Belativ la aceasta mal sunt şi suplica Măriei Pres-vilera repoiatulul preot Ilie, că pe fiul său nevrâsuic D. Popa l a înşelat pentru 100 prăjini ce a dat d-lul Tătaru pentru scutirea de dorobanţi a cumnatului sâb Stamate fiul lui Dragomir, care acest caz se sprijini pe mărturia dată de locuitorii din Scorţenl, întărită de primărie. 6. Suplica locuitorilor din Pustianaprin care arată, că popuşoil de reservâ In că-time de 43 merţe ce s’ab cumpărat la mezat de către el, şi după care trebuia să li se dea lor după dispoziţiile guvernului. La Martie 1865 domnul Tătaru a pus de ab bătut 23 merţe popuşol aleşi, ia luat şi ia semănat ia Pusti&ua (moşie ţinută in arendă de d.Tătaru) şi 20 merţe leadus cu carele d-sale ia Moineştl şi le-a văudut.— Inacludela primărie nu se vede nici o listă generală că ar fi Împărţit popuşol ps la locuitori, şi nici dovadă că li s'ab dat.—D. Tătaru n'a tăgăduit suşţiiftd că 29 www.dacoromanica.ro i EPOCA 16 IANUARIE merţes'au semănat,şi 20merţe le-aţvîndut d-lul Pandeiea la Moineştl tnsă duşi cu trăsurile sale. 7. Idem suplica Iul Alexandru A. Solomil din Scorţenl prin care arată : că nu & primit parteasadepopuşoîde şapte slam-boale, care arătare se atestă de actualul primar. 8. Două suplici a Iul loje Betz, Dascălul Petrov, şi dascălul Costache, prin care a-rată că salarele ce li se cuvine lor sunt însemnate tn condica cheltuelilor, şi nu le-au primit (profitând d.Tătaru şi de a-ceştl bani.) 9. Suplica lut Vasile Parascan, Iordache Pa vel a lui Sandu Marian şi a mal multor locuitori, precum şi cu două isvoade de numele tuturor celora ce aQ făcut zile de lucru cu palmele, şi care de adus lemne, scânduri etc. pentru facerea casei comunale, fără a lise plăti. D. Tâtaru n'a negat despre aceasta, făcând toate fără nici o dispoziţie care se fie admisă de comitetul permanent. 10. Locuitorii din Grigorenlafl reclamat că d. Tâtaru prin un contract Încheiat tn calitate de primar cu un jidov Boloc sin Ilie a arendai acestuia o cârciumă de pe proprietatea lor cu 12 galb. pe an, care cârciumă se ea tn folosul colectiv a tuturor locuitorilor din Grigorenl(profltând d. Tâtaru şi de aceşti bani) 12 galb. sunt trecuţi tn condica de venituri comunale, tnsâ nu este un venit alocat tn buget, şi această cârciumă este esclusivâ proprietate a răzaşilor din Grigorenl şi care privea numai pe dânşii şi nici de cum tn interesul comunal; la care se presintt şi copie de pe menţionatul contract. 11. S’a primit suplica jidovului Volf, din Pustiana, prin care se tânguia : că a-tât dijma din păcură, cât şi păcura după decizia ministerială comunicată d-lul Tâtaru pe când Iera primar nu s’a dat, şi nici din actele ce sunt tn primărie nu se vede căs’ar ti făcut acea păcură,şi nici dacă afi fost şi câtă păcură. • 12. Primarele a comunicat ştiinţa că peste tot d. Tataru cât a fost posesor tn anul 1864, la moşia Sârbii, ar fi adunat 26.556 lei din veniturile curate numai de pe acea moşie Sârbii proprietatea statului care producte arată unde şi cum s aO dat, care toate aceste sunt făcute în vreme când e-ra primar şi d-lul primia ordine delasub-prefectură spre a satisface pe stat cu câ-şitele;—se vede dar atât din actele acestui cas, cât şi din această arătare de primărie căd. subprefect trebuia a avea cunoştinţă despre veniturile acelei moşii Sârbii, căci d. subprefect da ordine se seefestreze veniturile pe când tot d. Tataru era si primar si debitor. Tot d. primar mal arată că fostul d. subprefect de atuncea a tăiat lemne tn iarna 1865, şi a cărat cu argaţii ’ • ---W.I.MI Ho r«o moşia, statului Sârbii, care arftlare, este copia de pe raportul primarului de Scorţeşti, comunicai subprefeoturel plâşel Talâu de jos cu raportul No. 682 din 37 Noembre. 13. Cât priveşte pentru buhaiul ce s’a perdut, pentru armăsar pentru că nu ar fi tn stare bună, pentru încărcături de cheltuell comunale, pentru casa comunală că chelluelile n'ar li adevărate, că venitul de pe Înscrise de contracte n’ar li trecute toate tn venituri, că din materialul adus pentru comună, ar li luat d. Tâtaru şi alte de asemenea, acestea crezând că sunt nişte cazuri care aO trebuinţă numai de cât de o cercetare spirituala şi de amănuntul, cred cu totul de atribuţia Consiliului comunal care are dreptul de a controla veniturile şi cheltuelile conform legii comunale. Aceste descoperiri sunt atestate parte de primarul de astăzi, şi după informaţia luată de la locuitorii ce eraQ faţă. Acesta este resullalul cercetării pe care am onoare a vă presenta, precum şi actu relativ la acest caz tn No. de... Asupra conflictului din ziua elegerel la 7 Noembre 1865 am constatat : că după ce d. Tâtaru ca primar a preşidat alegerea, a eşit afară din camera comunei şi în faţa alegătorilor a proclamat resultatul alegere!. Atunci locuitorii Neculal Popa, Ion Za-vate, Ion Tâtaru, Costache Popa, aă es-primat cuvintele că el nu ştiG să fi ales mulţimea pe d. Tâtaru de primar, ci pe Neculal Patrău 1'aO ales de primar. In a-ceastâ discuţie ad pronunţat cuvfntul «Că s'a făcut Itălhâriă» aşa a arătat Preutul din Grigorenl ce era faţă; iar Preutul din Scorţonl care a fost secretarul biuroulul nu arată. După aceasta d. Tâtaru încheind Proces-Verbal ’l a trimis la subpre-fecturâ; şi a doua zi după ce i-ah liberal de la subprefecturâ s’aQ prezentat la d. d. Tataru cu adeverinţa de eliberare, unde după aceasta pe la 9, 10, ore aQ venit doi dorobanţi deacomuneî loan Ciubolariu şi Alexandru Chetrariu în casa lui Neculal Popa şi Ion Tâtaru şi le au spus, câ’I chia-mâd. Tâtaru; atuncea el aO respuns căaQ fost la d-lul şi noaptea nu merg, dar di-mineaţăelvor merge, s'aUdus dorobanţii; dar tndatâ s’au întors zicând că d. Tâtaru i-a zis că or cum săi ducă, atunci acel dorobanţi aQ început a face vuet espri-mâud cele mit violente cuvinte, ameuin-ţându’l în mijlocul familiilor. Despre a-ceste urmări singuri acel dorobanţi al comunei n’aQ negat în faţa mea; iar maltrataţi! s’aG furişat şi au fugit la subprefecturâ spre a reclama. Tot odată se presentâ şi actul ce s’a făcut tn acest caz unde sunt reclamaţiile şi probele menţionate tn 65 file precum şi alte acte din Primărie şi de la prefectură numerarisite şi iscălite. fSenţnat subprefect Gheorghe Meleea. (I. S,) Pentru ca ţara să se convingă de ce libertate se bucura nenorociţii cetăţeni din Dorohol, publicăm procesul-verbal încheiat de Consiliul comunal al comunei Dorohol, din care se constată ingerinţele comise de vitriga administraţie de acolo. Credem că tn faţa acestei dovezi sdro-bitoare, Regele nu va mal avea nimic de obiectat. M. S. a garantat libertatea alegerilor şi a promis că va pedepsi pe toţi aceia ce atentează la dânsa. Iată nişte fapte precise comise fără nici o sfială de a-genţil poliţiei din Dorohol. Nu găseşte oare M. S. că trebue se facă un exemplu şi să-şi îndeplinească cu acesta făgăduinţa? Şedinţa din 3 Ianuarie 1888 Sub preşedinţia d-lul Primar I. P. Pa-naitiu. Membrii presenţl: GeorgeGr. Ionescu, adjutor. Vasile I. Calcântraur! G. G. Burghele ) Consilieri G. Pascu / Consiliul fiind numărul prescris de lege, d nul Primar declară şedinţa deschisă. La ordinea zilei este petiţia din 31 Decembre 1887 a d-lor consilieri V. 1. Calcântraur şi G. G. Burghele, prin care denunţă consiliului că impiegatul Primăriei Ilie Sofrooescu a fost grav maltratat de către un individ numit Miha-lache Turtureanu, în faţa Poliţaiului oraşului şi a mal multor agenţi poliţieneşti, care nu numai nu au tmpedicat delictul de a se comite, dar aQ Încurajat pe agresor la aceasta şi tn urmă tot pe pacient l’a luat cu forţa la poliţie unde 1’aQ arestat şi pus sub pază; cer prin urmare ca consiliul se ia o resoluţiune în interesul bunel ordine. Deschizân-du se discuţia generală, d-nul consilier V. I. Calcântraur având cuvântul, a susţinut câ de un timp încoace vieţele mal multor cetăţeni şi chiar a unor membrii din consiliul comunal sunt a-meninţate de fel de fel de oameni fără căpătâi, adunaţi în oraş pentru acest scop, câ mal în fle care zi d-sa primeşte ştiri prin care i se spune că are se fie maltratat şi chiar omortt, că tn faţa acestora amicii şi rudele sale ’l consiliază a fi cu mare prudenţă şi a nu eşi din casă decât cu o bună pază; ... • ' --v J........ aX r.«y« me indivizi organizaţi tn bande, Intre care şi jidani, sub comanda unul Gh. Diaconescu din MihailenI, ca să 1 maltrateze, că toate acestea se fac cu ştirea şi sub palronagiul poliţiei, pe care le poate proba dinaintea unei anchete serioase şi imparţiale. Mal departe d-nul consilier espune cazul maltratării agentului comunal Ilie Sofronescu care este deţinut şi astă-zl tn arestul poliţiei, susţinând d-nul consilier că aceste fapte sunt comise cu învoirea agenţilor poliţieneşti; probă la aceasta aduce d-sa faptul înlesnirii fugii de către poliţie a agentului delictului şi refuzul el de a constata maltratarea. In definitiv d-nul consilier cere ca consiliul tn faţa gravităţii acestor fapte, când cetăţianul nu mal are nici o pro-tecţiune tn cel însărcinaţi cu paza vieţii şi a averii lui, se ia măsurile ce va crede necesare, nu numai ca se dispară asemene stare sălbatica de lucruri, dar a preveni or ce fel de delicte s’ar mai încerca să se comită pe viitor asupra cetăţenilor tn genere. D nul Primar confirmă toate faptele espuse de d-nul consilier Calcântraur şi adaogă că şi d sa a primit ştiri de a-semene natură pe când se afla ocupat cu lucrările In cancelaria comunii, că nu mal departe chiar tn 2iua de 31 Decembre tnlre orele 2—3 p. m. a venit un domn şi i-a denunţat că o se fie maltratat Împreună cu mal mulţi alţii; cere şi d sa a se avisa la măsurile ce legea impune consiliului In aceste Împrejurări. D-l. consilier Burghele espune şi d-sa mal multe teutative şi fapte de a-gresiunl şi ca probă la cele espuse de d-l. consilier Calcantraur dă lectură câtor-va scrisori ce i s’afi adresat, din care se constată că s’a organisat o ceată de indivizi în scopul de a maltrata şi teroriza pe cetăţeni, prin urmare conchide ca faţă cu atitudinea ce agenţii poliţieneşti ţin cu cetăţenii tn genere resultă In mod evident că poliţia nu este străină de aceste fapte. D. Consilier mal departe propune ca d. Primar printr’un raport detailat să espue cazul d-lul Ministru de Interne şi să ceară nu numai îndreptarea lucrului, dar prin o anchetă imparţială constatarea faptelor şi pedepsirea culpabililor, ca acest raport împreună cu copia după presentul proces-verbal, să ’l presinte ministrului respectiv unul din consilieri care să fie însărcinat în acelaşi timp a espune şi faptele tn mod detailat. Consitiul deliberând, Având în vedere cele espuse de d-l. Primar şi de d-nil consilieri Calcantraur şi Burghele, din care resultă ptnâ la evidenţă că viaţa mal multor cetăţeni din comună este ameninţată, fără ca cel tn drept să ia vre o măsură de înlăturarea răului, dovadă la aceasta este cazul maltratării agentului comunal Sofronescu. Considerând că după lege consiliul comunal celîntâlestetndatorit cu menţinerea bunei ordine tn comună şi în caz de trebuinţă a lua măsuri prudente relativ la liniştea locuitorilor comunii, prin urmare adoptând în totul faptele şi motivele espuse mal sus : Decide, însărcinează pe d. Primar ca prin raport detailat să arăte toate aceste fapte d lui Ministru de Interne şi a cere de la d-sa să avizeze la măsurele cele mal prudente pentru Înlăturarea legitimei îngrijiri ce aQ cuprins pe cetăţeni, de a fi obiectul unor agesiunl brutale cu învoirea saQ cu ştirea poliţiei. însărcinează pe d. consilier Calcantraur a merge la Bucureşti şi a presenta d-lui Ministruraportul Împreună cu copia depe presentul proces-verbal şi ai espune pe larg faptele. Făcut astâ-zl 3 Ianuarie 1888. Semnaţi: Panaitiu, ionescu, Calcantraur, Burghele, Pascu. Secretar, Badlsteanu. Iată adevăratele motive ce aQ făcut pe guvern să disolve consiliul comunal de DorohoiQ tn ajunul alegerilor. Vază regele, de voeşte să vază, cum 'şl bate joc găinarul de la Interne de cuvântul M. S. şi de cetăţeni. MASCA 11. S. Hogelui Sire, Ieri s'a distribuit în Giurgiu răspunsul oposiţiel la darea de seamă a foştilor deputaţi către alegători. Agenţii poliţii tn cap cu poliţaiul a făcut tot ce a putut spre a împiedica distribuirea şi citirea. Chiar cu mâna sa le-a rupt. Denunţăm faptul M. Voastre. Semnaţi: II. Hacotă, Anghel I. Viu beanu, Zaharo/, Bădutescu. * * « Mujcstulci Sale Hogelui Sunt membru al oposiţiel. Din acâstă causă sunt urmărit, mai cu seamă tn timpulnopţeI,deun individNaeFrigare, fiul Protopopului din Giurgiu, actualmente «funcţionar al primăriei Bucureşti, serviciul grâdinelor publice, a-dus în Giurgiu pentru perioada electorală şi înrolat lntr’o banda de oameni periculoşi, cu scop de a intimida pe a-legătoril independenţi. In seara de 12 curent faţă cu d-nii A. Boerescu, lorgu Dimitriu şi Nicolae Georgescu,a declarat ca e hotărît se mă omoare şi m’a şi ui mărit pe la orele 7. Dar graţie presenţi a doi d-nl ofiţeri cari urmaQ acelaş drum cu mine, n’a cutezat să mă atace. Denunţ faptul M. V. şi solicit asigurarea vieţeî mele contra unul om care a ameninţat şi bâtut chiar pe tatăl său, ceea ce ştie şi parchetul local. (Semnat), I. Stanculescu. comerciant. Am relatat cele petrecute la Slobozia cu ocazia alegerel delegaţilor; publicăm azi petiţia adresată Regelui şi iscălită de obştea locuitorilor din acea comună. ilujestatei Sale Regelui Noi, populaţiunea Întreagă a comunei S’obozia, depunem la picioarele Majes-tăţel Tale următoarea plângere : Pe ziua de erl 10 Ianuarie la alegerea delegaţilor ni s’a falsificat voturile. Autori sunt Ilie Mareş şi Întreaga administraţie. Radu Drăgan Bălan, Stanciu Cârja-liu, Jvan Ceociră, Drurne Iordan, Tudor Dobriu, Pelcu Iran, Anqel Necula, Pa-raschiv Geţa, Pene Drăgan, Petre Tă-nase, Erga Radu, Tudorache Valcan, Stan Petre, Nicolae Tanuşe, Ţane Ivan, Savu Nedea, Ivan Vasile, Ivan Pene, ivan Vlaşcu, Florea sin Nedelea, Ivan Radu, Nedescifrabil, Tudor Raea, Sebe Constantin, Stancu Velea, Angel Dragaşi, Alitu lăranu, Doncea Geţâ, Drume D. Ilie,Stancu Petre, Erdan Petre, Geţă Daţii, Neculae Vasile Gane, Pene Geţă, George Cristea, Radu Flarican, Cons-tandin Dumitru, Drume Ichmat, Angel I. Gionu, Mincea Dan, Tupor Raiu, Ilie M. Rencea, Jelescu Marin, Nedelea P. Nedelcea, Petre Vărban, Radu Nedelcu, Enescu, Pavel Drurne, Paraschiv Tudor, Circea I. Vlaşca, Neaţu P. Ronea, George S. Toporiu şi Angel Ivan. INFORMATIUNI Ni se scrie din Ploieşti: Aseară a avut loc întruniri, a opoziţiei şi a coleoviştilor. Opoziţia a ho-târît ca după întrunirea ei se treacă la liceu, unde era întrunirea colectivistă, spre a-1 face pe d-nul C. Ionescu se-şi continuă darea de seamă, căruia colectiviştii nu voiau se-i dea cuvântul cu nici un preţ. La uşile sălei liceului însă cetăţenii au fost bătuţi. Capete sparte. Următoarea telegramă a fost a-dresatâ M. S. Regelui. tlsijestatei Sale Regelui In urma ingerinţelor făţişe-de la alegerea delegaţilor prin violarea libertăţel şi a secretului votului, fără cărţi de alegători, de câtre membrii primăriei cu comisarii şi funcţionarii lor, şi de câtre poliţai cu agenţii sel; Astă seară la întrunirea din sala liceului, primarul tn persoană preparai de bătăuşi, cu gardişti deghizaţi şi de alţii, cu apăratul guvernamental, armaţi cu ciomege, aQ bătut pe cetăţeni, spărgând şi capete. Un ciomag a fost smuls din mânele bătăuşilor şi ’l păstrăm ca probă. AQ suferit bătăi până la stnge cetăţenii Gheorghe Jilescu, Dobrescu, Vasile Vlă-descu, loniţâ Nicula şi alţii; Mulţimea a scăpat pe ferestre, spărgând geamurile, inspăimentaţl de bandele primarului, comandate de Mânciulescu,directorul penitenciarului, Grigorie Scorţeanu şi C. Zaharian, funcţionari al comitetului judeţean şi alţii. Numai prudenţa cetăţenilor a tmpedicat o mare nenorocire, provocată de deposi-taril ordinel publice. Ast-fel sâ respecta aici promisiunea de alegeri libere a Majestăţel Voastre ! Preşedintele comitetului opositiei C. T. Gregorescu. -SHB- Primim din Giurgiu următoarea telegramă : Primarul comunei Flămânda din plasa Glavacioc, refuză liberarea certificatelor de delegaţi, în număr de 7, fiind aleşii oposiţiel. Articolul 69 din legea electorală prevede ca certificatele se se libereze imediat. Rog protestaţi. (Jlubeanu. - ft Coconu Mihalaki persistă în ultima sa manieră: tot ca candidat o-ficial se va înfăţişă alegătorilor. Dovadă că afişele pentru întrunirea ce d sa a ţinut erl la Galaţi eu fost împrăştiate de agenţii poliţii. A încercat, ce e drept, în discursul seu s’o scalde, spuind că nu o guvernamental dar s’a dat pe loc de gol adâogend câ şi mai puţin face parte din oposiţiune: va deschide «io irol o»î oolni, a aia nnnnnn MIKa- l»ki, înainte de a răsturna pe Bră-tianu căci nu vrea se aducă la pu te re pe conspiratorii care vreau să răstoarne tronul! Aferim cocoane Mihalaki 1 Ar fi vreme se schimbi de regim şi în loc de ce ştii se iei ceva bromur. Primim din Rîmnicul-Vâlcea următoarea telegramă: Dau cea mai formală desminţire afirmaţii ziarului Voinţa Naţională că aşi fi avut un conflict cu d. Nicolae Iepure. Trimet Voinţei o telegramă identică. Scarlat Caliuescu. Ni se spune că azi de dimineaţă toţi comisarii depoliţie au fost strinşi la prefectură, unde d. Moruzi le a ţinut următoarea alocuţie : «Ştiţi câ alegerile vin, ştiţi asemenea că de la reuşita acestor alegeri depinde şi posiţiunea dv. Nu vă zic nimic mai mult, de cât câ Duminică fiind o mareîntrunire a noastră la Ateneu, cu această ocazie voi vedea fie care ce poate.» Noul inspector general al creditelor agricole a inspectat eri Casa creditului judeţului Ilfov. E de notat câ d. Capeleanu pentru întâia oară în viaţa sa a văzut eri un registru de comptabilitate şi că administratorul creditului a cărui casă a inspectat’o este cumnatul său. Ge cai verzi pe pereţi trebue se’i fi arătat corectul Antoniadis ! ** Mâine seară comitetul dirigent al partidului guvernamental a hotărât se se întrunească la Beizadea Mitică pentru a asculta pe oratorii desemnaţi a lua cuvântul în întrunirea de Duminică în expunerea planului discursurilor lor. Beizadeaoa ar fi declarat că nu va asista la întrunire de cât dacă va şti dia naiute cele ce se vor spune. O mare parte din negustori pieţei aparţinând partidului colectivist se opun la alegerea d-lor C. F. Robescu şi Râducanu loan la colegiul l-iu. Ei ar voi se aleagă pe dd. Ştefan Petrescu şi Socecu. D. M. Ferekidi, ministrul de externe, a avut eri o lungă întrevedere cu d. de Coutouly ministru Franciei. Consiliul comunal nu a putut ţine şedinţă eri din causă că numărul consilierilor presenţl nu a fost su- ficient, şi probabil câ nici nu se va mai întruni înainte de alegeri, re-presentanţii oraşului fiind prea o-cupaţi cu propaganda prin malia-lele. In vremea aceasta va vedea Dumnezeu de interesele comunale. —*B- Regele a primit azi pe d. Cav. de Vigone însărcinatul de afaceri al I-taliei. D. general Cretzeanua fost primit eri în audienţă de Regele. Eri d. judecător de InstrucţieStă-tescu a adus la cabinetul său pe Ma-kedon pe care l’a confruntat cu Ciungu şi Nedelea. D. loan Câmpineanu a fost foarte mult solicitat se asiste Duminică la întrunirea de la Atheneu, d-sa însă a refuzat sub pretext că este încă bolnav. D.Potecaprefectuljudeţuluî Vlaşca a venit din nou în Capitală pentru a cere d-luî Radu Mihai revocarea primarilor comunelor Băneasa, Oi-nacu, Daia, Frăţeşti, Prundu şi alte Sâ vedem ce va hotărî baş bătăuşul. Nu credem se fie exactă ştirea dată de un confrate despre rechiâmarea în activitate a generalului Cantilli. In adevăr aflăm câ generalul a plecat zilele acestea la Amsterdam unde se va supune unui tratament medical. MIŞCAREA ELECTORALI IAŞI Organul colr.ctivitâţel din Iaşi voind sâ bage zizania tn rândurile opoziţiu-nel, insinuase că unii membri marcanţi şi mal cu seamă d-nil Balşl ar fi nemulţumiţi de candidaţii opoziţiei. Drept respuns la această neruşinată intrigă Rezistenţa publică următoarea declaraţie : «Liberalul» de azi publică o informaţie din care resultă că membrii din familia mea şi cu mine nu vom vota pentru candidaţii Opoziţiunei Unite. Drept respuns : Atât in numele meii cât şi in numele rudelor mele fac următoarea declaraţie: Vom vota pe toţi aceşti candidaţi şi îndemnăm pe tot corpul electoral si urmeze exemplul nostru. «Liberalul»credincios obiceiurilor sale, minte. Costea Itals. DOLJ IU Apărarea din Craiova, sub titlul Mi-şeliile şi gheşefturile lui Stolojan adresează craiovenilor următoarea deşteptare : Cetăţeni CraiovenI I In Francia opinia publică a dat jos pe preşedintele Republicel pentru că ginerile său Wil-son făcea samsarllcurl şi vindea decoraţii pe bani; tn Franţa cei vinovaţi fără deosebire, deputaţi, senatori şi generali aQ fost osândiţi la închisoare de Tribunale şi scoşi cu ruşine din armată. La noi un Stolojan, de când a eşit în viaţa publică şi penă azi n’a scăpat infamie să nu o sevârşeascâ, nu e înşelătorie, nu e gheşeft pe care să nu le fi făcut; şi cu toate astea, în loc să fie pedepsit el aspiră la noi onoruri, el vrea să fie iar deputatul vostru. Destul timp opinia publică a fost blândă cu el. La alegerile trecute, voi cetăţeni CraiovenI, l’aţl alungat cu ruşine de la urnă şi toţi credeam câ nu va mal îndrâsni să mal ceara voturile voastre. Dar nu. El iarăşi a scos capul. Cetăţeni CraiovenI, în faţa acestui suprem cinism îmbrânciţi-1 încă odată de la alegerile ce vin. Loviţi-1 or de câte-orl ridică capul la suprafaţă lo-viţi-1 ca să cază la fund. CKQNICA TEATRALA S A F O Săptămâna aceasta Teatrul Naţional ne-a dat tragedia Sappho (cu doi p) de Grillparzer, autorul austriac care a murit acum vre-o zece ani la Viena, încoronat de glorie şi de ani. Mărturisesc că de şi numele şi renu-mele lui Grillparzer nu ’ml eraQ necu-nostute, slabele mele cunoştinţe despre limba germană m’afi Impedicat de a’I ceti operile. Puţinele câte se scrisese asupra lor în limba franceză ’ml de-dead mare poftă de a le cunoaşte. De aceia m’am chiar repezit la teatru să văz pe Safo şi să’mî dau seamă de celebritatea autorului săQ; din fundul ini-mel ’l mulţumeam traducătorului care www.dacoromanica.ro avusese ideia fericiţii de a ne face sg cunoaştem una din operile unul celebru modern. Ei bine, o mărturisesc, de aşi şti că mg face lumea neghiob,Safo a Iul Grill-parzer nu’ml a plăcut de loc. Poate Regele Ottocar sg fie mai bun, dar Safo te face sg’ţl pierzi iluziunile. Acest fel de tragedii, numai cu trei personagii, căci nu se mi va pretinde sg daîi acest nume'comparşilor şi la vre-o doi servitori care zic zece cuvinte, nu pot fi bune pentru teatru. Acţiunea lor este In general nulă şi maieu deosebire in cazul de faţă, şi la teatru trebue acţiune, mişcare, viaţa, fără de căre o piesă de c oiO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi 5 0/p împrumutul comunal Oblig. Casei pens (leilOdob.) împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. Acţiuni •Dacia-România» > Naţionala » Construcliuni Argint contra aur Bilete de banca contra aur Florini austriaci Cump. Vend. 93 t/« 93 1 2 88 i|2 104 4/4 80 102 114 95 85 1,2 74 73 1 2 210 35 1000 230 200 8C 17 E0 17 50 2 01 93 314 9l 1,2 104 3 4 89 4/2 102 3,4 96 86 75 1,2 74 215 37 1030 240 210 90 17 75 17 75 2 02 mmmm mmmm & isw&x IAŞI. — No. 32, STRADA LAPUSNEANU, No. 32 — IAŞI ------------------ MOBTLE, de toate felurile, pentru odăi complecte si piese de fantasie. COVOARE, persane, Bruxeles, englezeetc. cu bucata si metrul. CIJUIERII, Mare si variat asortiment cu preciuri dupe evaluare. PERDELE, PORTIERE cu galeriile lor; LĂMPI, mare asortiment de toate preciurile. CR1STALERIE, Serviciuri de dulceaţa si de masa. Garnituri pentru biurou, BRONZES, BONBONIERE, EVANTAILE foarte elegaute. BRILIANTE si pietre preţioase en gros si en detail. 595 MAGAZIA HIRSCH & FINKE, IAŞI, STRADA LAPOSNEAND, 32. m»' -r'» nepT.«ajFet'^gggnMnrs%TanrnmnimK«nK!HBMi!Mal SOMBBRffil CASA DE SCHIMB MOSCU NACHMIAS No. 8, in palatul Principele Dimitrte Ghika Sir. Lipscani, In fada nori clădiri a Bancei Ifation. (Dacia-RomAnial B uouresti Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi Cursul pe ziua de 15 Ianarie 1888 5 % Renta amortizabila 5 % ,. româna perpetua C % Obligaţiuni de stat lConv.rur.1 « % .. C. F. H. 5 % „ Municipale 10 fr. .. Casei pens. [300 L.] 7 \ Scrisuri funciar*., rurale 5 urbane 7 6 .*> . ami 5 „ 1, laei 3 % Obl. Serbesti cu prime Im. cu prime Buc. 130 leij Coşuri crucea roşie Italiene „ Otomane cu prime Losurl Basitica Domban Act. bacia-Komâuia „ Soc. Naţionala „ Soc. de Constructiuni Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germana Bancnote francese „ italiene „ Ruble hârtie NB. Cursul este soeotit in aur Cump. Vinde 93 90 »» X 73 tto 104 89 103 94 85 75 63 15 37 36 17 17 40 300 184 100 90 311 93 K 91 89 74 314 105 89 3/4 103 96 86 X 75 \ 66 38 30 38 30 17 70 303 138 101 100 Sil Erezii L. LEMAITBE, Suecesori TURNATORIA DE FER SI ALAMA - ATELIER MECANIC Bucureşti.—Calea Vaoaresti IVo. 951 —Bucureşti Mare deposit dc g/rin/i de fer Se însărcinează cu constructiuni de turbine şi mori cu preturi mal redusedecăl acele diuViena şi Pesta. Preoiul Unei mori cu 1 piatră dc 36 lei 1900 » » » i » » 40 » 2100 » » » 2 pietre « 36 » 3600 » » » 2 pietre » 42 » 3600 Esecutează repede or-ce lucru de urnătorie sati mecanică ; precum : olane simple şi ornate. MareasorLimcnt de moblile pentru gradină, armamente pentru grajduri şi teaseuri de vin, etc. raiuri pentru vagoane, Deacauvile, teve du luci. Itlare asortiment de pietre de moara, Lal'erle-sous-Jouars BALURI MASCATE Sala Băilor Eforiei, Joia şi Du mineca. Sala Teatrului Dacia, Marcuri, Sâmbătă şi Duminecă. Sala Orfeu, Marţia, Joia şi Duminecă. IJl lillli IIL (il lIIKMOLHUT se întrebuinţează cu succes pentru tămăduirea dtirerei ae piepi, tuse vechi, tuse, arsuri de stomac, catar al băşicel urinare, lipsei de poftă de mâncare etc. Aceasta licoare este formata din gudron vegetal de Norvegia, balsam tolutan şi văsode brad Sticla 2,50. IYIHLTI i U II DUMA sigură in vindecarea I.YIEjIIIA uALDLM scursoarel. Jilenora-gie;. Sticla 2 lei. Aceste preparate, compuse de Dimilrie G. Gheman, farmacist in Buzău, se găseşte de vânzare in Bucureşti la larmacia Roşu, Sf. Gheorgho şi la farmacia Galenu, Calea Gri-vitei. » « L. LEGILWD, Paris, line Saint-Honore, 227 ESS-OBIZ SO LIDIEIEE PARFUMURI CONCRETE INVEX’TIUNE SISTEMATICA BREVETATA IX FRAXCIA SI IX STREINA TATE FARFUMURILE ESS.-ORIZA, preparate printc’un procedeu nou poseda un grad de concentratiune si de suavitate pân’acuma necunoscut Ele suni incluse sub forma de Creioane sau Pastile, in nisle flacoane mici sau cutii de toate genurile ce sunt foarte usioare de purtat Aceste Creioane-Parfumuri nu se eraporeaia, si se pot Înlocui in tuburile lor, când sunt usale. Ele au imensul avantagiu de a umple cu mirosui lor, fara a Ie inmuia sau a le strica, obiectele supuse la contactul lor. E DESTUL A FRECA UŞOR PENTRU A PaRPUMA IN DATA. v */ K * * ▼ A ^ v T K J 4 K ~x „NAŢIONALA4* SOCIETATE GENERAU DE ASIGUR. £ DIN BUCUREŞTI CAPITAL DE ACŢIUNI X 3 MILIOANE LEI AUR 1 DEPLIN VERSATE Capsule elastice ou ulei de Ricina (Alessandriu).—O dosă, cutia a 4 capsule I leit, a 6 capsule 1 leâ şi 25 bani, a 8 capsule 1 lefi şi 50 bani. Aducem la cunoştinţa publică, câ am transferat biurourile noastre In palatul Societăţel din Strada Doamnei No. 12. Direcţiunea generala. Sir.apismul Alessandriu, muştar in fol. — Acâsta preparaţiune experimentată de autorităţile nostre medicale şi profesori la facultate a constatat câ ftiiul su-periăre tuturor celor-l-alte preparaţiunl străine, şi chiar celui de Rigollot. Cutia 1 lefl 50 bani. X X I i i CASA DE MATATE Strada Teilor No. 41 Previb pe suferinzi, că In această casa care este actualmente administrata de subsemnatul, găsesc cea mal bună şi complectă Îngrijire, camere i-gienice. serviciu cel mal conştiincios şi neincet&t supravegbiat, având la dispoziţie or-ce doctor din capitală. Se pot face zilnic ot-ce pansamente, inhalaţie, fumegaţie, toaleta pentru dame etc. Pentru or-ce desluşire se poate adresa in toate zilele verbal sau inscris către directoru. Capsule oleo-balsamioe-santallne (Ales- sandrin).—Rcmcdiâ sigur contra maladiilor secrete (scursdrc, sculament) la bărbaţi, fie în stare prds-pîtă, sau orl-cât de învechită, se vindecă prin întrebuinţarea uneicutii ce conţine IOO capsule, combinate ast-fel pentru un tratament de vindecare complectă.— Modul întrebuinţării şi dieta prescrisă a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fic-care cutie.—Preţul unei cutii 6 lei. ESST A se observA pe capacul cutiei semnătura, colbre roşie, şi a nu v6 debita alte capsule de a cărora eficacitate nu se garantezi. Se trftmite contra mandat postai In ori-ce localitate. DE VÎNDAKE EA PRINCIPALELE FARMACII DIN TERA. 1 ______ 1 In localităţile unde nu ee găsesc aceste preparate cererile să se facă la Farmacia Română Bucuresci X ţi contra mandat postai espediez In orl-ce localitate 7? 013 G. 1. Levezeanu. CALEA VICTORIE! 77, BUCUR1-SCI, (CI-M£UA ROŞIE) <3* DE VE1ARE PANII IN PARCHETE 1. Pe moşia Grece! de sus, Ilfov, spre Moşia Câldâruşanl. 2. Pc moşia Socetu judeţul Dâmboviţa, intre gara Gherganî şi satul Cojasca CorneştI. A se adresa la proprietarul d. Ştefan D. Grecianu, Bulevardul Academiei, 2 BncureştI X PENTRU * SE IMBOGITI REPEDE A FACE AVERE IN SCIRT TIMP CE TREBUE FĂCUT Nu trebue sS se acâ operaţiuni de Bursă. Nu trebue sS se cumpere bilete de loterie. Nu trebue s6 se joace. Nu trebue cunoştinţe.Toată lumeachiar şi doamnele pot profita Dovedit şiaprobat. Pentru a se primi importantele instrucţiî, să se scrie omâneşte imediat Paris 8, Rue de Bag-nt u Arpech — S A DESHCIS MĂ R E L E bDE L UN DBA Bucureşti — 76, Galea Moşilor, 76 - Buouresti -csrsiiy»»- Reparat şi mobiiat cu totul din nou — Se găseşte camere de la f leu şi :0 b-ui in sus. Asemenea se inrhiriaza camere mobilate cu luna. — Sarv ciul prompt, onest şi preciuri | moderate.— Se găseşte grajduri pentru cai şi şoproane peutru trasuri. DE INCH RIAT PRĂVĂLII MARi Sl MICI Proprietar, COJONEUU KALI.VDERU. 599 ANUNCIU Sub-eemnatul aduee la cunoşlinţa;onor. public că am redeschis msgasinul meu in strada Lipscani No. 8 cu un mare asortiment de Covoare naţioi ale in ciferile calităţi şi mărimi, asemenea un mare asortiment’ d'« Costume naţionale pentru dame şi copil, dupe modelele cele mal nuol şi 1 legante, Invelitorl de mtve, feţe de perne, peşchiie, perdele, toate modele naţionale, asemenea Insă un mare transport de Canari de Harz care sunt dresaţi perfect in cântecele cele mal varia'e cu deosebire câ tonul este lung, tremurător şi încă foarte lung repetat, Papagali, Colibre, Peşti roşii vil, diferite ohjecle de teracote na ţionale. garnituri şi Broşuri de mosaicâ de Venlţia. Cu stima, I. MiLus. Strada Lipscani No. 8 alaiuri cu Magasinul 605 d-lui Filip Haas. •XI Birou: 11 Strada Smârdan 8 Vl , Depou t LStr.BibMcn-Vodi6 560 MAS1NE DE TAIAT PA E, FAN SI COCENI IN DIFERITE MĂRIMI Mişcătoare cu mâna, cu mauegiu si eu abur foarte folositor din causa lipsei de X nutret pentru vite ?• I X$eXi ■X Xi 7i¥»ojLrr«ă£ln Zl&jrultzi .Epocis?.‘ Tipărit ou cerneala Ch. Loriileux C-ie Paris £«rsst rtspcptabii. G. Sloenescv www.dacoromanica.ro