ANUL III No. 638 A DOUA EDITIUNE VINERI, 15 (27) IANUARIE 1888. 15 B ANI NUMEBUL ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI 81 8E PLĂTESC TOT-D'AUNA ÎNAINTE ISI Bl'CtHESn La casa Administr&tiunet I!E TARA: Prin mandate poştale. Pentru t an 40 lei, 6 luni *0 lei, 3 luni 10 lei. IX STREixATATE s La toate offlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni S5 lei. LA PARIS: SegasesteJurnalul ou ISCent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Grr-main Xo. 84. MANUSCRIPTELE NU SE INAP0IA2A REDACŢIA No. 3. — Plata Episcopiei. — No. 3. APARE IN TOATE ZILELE cA 15 BANI N TJ M E R UL ANUNCIURILE DIN ROMANI A SE PRIMESC OIRACT LA ADMINII TRATIA ZIARULUI La Paria: la Agrare Havaa, plaer de la bourse, i. Agrarr Ubrr. rue Sotre Dame du Victoirei 10, (Place de la Bourse) prntru Paria, Franela, Brrmanla, Anatro-Lngarla, Italia ti Harea Britanlr. Anunciuri pe pag. IV, linia SC bani, anuncinr ei reclame pe pagina treia * lei linia 50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B. DE LUCRU ADMINISTRAŢIA No. 3. — Plata Episcopiei. — No. 8. 0 SCRISOARE A PRIMULUI GEORGE RIRESCU 9 ÎNAINTE de lupta Români care mal voiaţîtncă să vS Îndoiţi, iată-vă, mi se pare, luminaţi: Regele Garol de Hohenzollern 'şl păstrează miniştrii; el nu. voieşte sad nu poate să se despartă de el. El a declarat'o delegaţilor opoziţiuneî, veniţi spre a 1 ruga să 'şi schimbe consilierii şi să asigure libertatea alegerilor. Ce e drept, Regele a bins-voit să declare că va garanta el Însuşi (?) votul liber al alegătorilor. O făgăduinţă mal mult de adâogat la toate acele care, de atâţia ani, aşteaptă Incâ Îndeplinirea lor, asemenea A ccs brouillards lâger» que l'aurore souleve, El qu'avec la rosâe on voit s’âvanouir. (Cu ceaţa cea uşoară ce zorii o ridică, Şi piere fără veste cum rouă a căzut). (A. de Mussetj. A doua zi după făgăduinţa regală cetăţenii din Piteşti adresai! Regelui următoarea telegramă: «In momentul de faţă primarul, poliţaiul, sub-prefectul, comisarii de poliţie şi perceptorii înşiraţi pe toate stradele, împiedică pe cetăţeni prin ameninţări şi promisiuni d'a veni la întrunirea electorală anunţata. Erl prăvălia cetăţeanului Necşulescu a fost devastată ziua namiază mare de către oameni fără căpătăid conduşi de agenţii poliţiei. Iată cum se respectă de pe acum chiar libertatea alegerilor, asigurată prin cuvântul Majeslăţel Voastre.» {Urrneaza iscăliturile). Câte-va zile după aceia, d. Nicolae Kretzulescu, fost ministru al României la St. Petersburg, persotma grata la Curte, tot-d’a-una alesul Câmpu-Lungu-lul, s’a Înfăţişat tn acest district pentru un scaun vacant de senator. Guvernul regal a făcut să fie numit acolo d. Phârăkydâs, ministru de externe, care nici nu e alegător la Câmpu-Lung. O majoritate de două-zeci şi cinci de voturi a dat să înţeleagă d-lui N. Kretzulescu că guvernul nu '1 ierta că 'şl a dat demisia de ministru la St. Petersburg, şi că a refuzat d-lul Br&tianu de a intra In minister tn ajunul alegerilor. «La Câmpu-Lung unde mă dusesem cu trei zile înainte de alegeri» — scrie d. Kretzulescu Intr’o scrisoare foarte demnă adresată celor ce 'I ab dat voturile lor—«nişte alegători se strecoară pe furiş la mine, zicdndu’mt cu lacrămî în ochi, că astă dată nu pot se 'mi dea eî voturile lor, fiind ca adoua zi ar ii prigoniţi ast-fel ca nu ar mai a-vea cu ce se’si hraneasca copii.» «Dar votul e secret» le ziseiu eu.— «Cum să fie secret» mi se respunde «de vreme ce eşind din sala votului suntem siliţi a arăta agenţilor administraţiei buletinul candidatului combătut de guvern /»—Şi mal departe apropo de motivele invocate de guvern spre a combate candidatura d-lul Kretzulescu, fostul ministru adaogă: «Singurul motiv pentru care erau siliţi să mă combată era că mă acusau dea fi rusofil şi chiar pan-slavist şi că alegerea mea în circumstanţele de laţă ar avea o însemnătate anti-patriotică.» De aceia nu a fost de ajuns surprinderea de la 19 Decembre trecut, adică disolvarea Camerei, convocarea alegătorilor pentru un termen atât de a-propiat,ln cât opoziţia se găseşte In neputinţă dea se pregăti de luptă, aceasta convocare fiind făcută In puterea unei ierni excepţional de aspră, atunci când mal ţoate căile de comunicaţie sunt întrerupte ; nu a fost ajuos toate măsurile luate de mult de guvernul regal pentru aasigura isbânda.maltrebuiacâ cu tot strigătul ţăreî, cu tot trecutul care protestă contra menţinerel la putere a actualilor consilieri ai Coroanei, Regele se ţină cu or-ce preţ, a încredinţa a-cestor consilieri grija de a presida la alegerile de mâine. Ce represmtâ oare aceşti oameni care seimpunregelui Carol de Hohenzollern? Ab strălucit ei, de doui-spre-zece ani de când deţin puterea, prin niscaiva virtuţi rare, prin respectul lor pentru constituţie, pentru dreptate, pentru viaţa sau punga cetăţenilor ? S'ab arătat el lntr’un mod particular IngrijiaţI de onoarea armateInoastre.de onoarea ţăreî noastre ? Istoria să răspundă. I). I. Hratlanu, preşedinte al eonslliiiltti de miniştri. Acestacons piră In contra vieţel împăratului Napoleon al IlI-lea (atentatul de la Opera comică—1853). Judecat şi oslndit la trei ani de închisoare, viitorul prim-minis-tru a regelui Carol de Hohenzollern 'şl vede pedeapsa schimbată tn trei ani de închisoare... fiind că după cum se zice, s’a făcut denunţătorul complicilor săi 1). In 1866, el conspiră contra lui Vodă Cuza. Mal In urmă, când nu este la putere conspiră contra lui Carol de Hohenzollern, Domnitor al României, In 1870, când cu răscoala de la Ploeştl, In 1875, cândcuconspiraţiade la Mazar-Paşa. II slujeşte Insă slugarnic Îndată ce ajunge ministrul săb. Dar, o data ajuns, câte fapte strălucitoare, atâtea candele de morminte, care vor lumina veşnic, cu focurile lor Întunecate, analele istoriei noastre. Ele se numesc : Afacerea Strusberg; — răscumpărarea drumurilor de fler: — cestiunea Basarabiei; — schimbul Dunârelpe coroana regală; — apanagiile.—Şi In re-servă, pentru ora cuvenită, convenţiu-nea consulară proiectată cu Germania. Partidul conservator, prin glasul d-lul Lascar Gatargi, refuzase, cu tărie, de a’şlda sprijinul său concesiunel Slrus-berg şi rescumpârârel, ast-fel precum o impunea guvernul german; el privea aceste două combinaţii ca două lovituri de moarte date intereselor ţăreî. Stăpânii d-lul 1. Brătianu le-ab voit Insă, şi ab gâsitlntr’ânsulşiîn pretinşii naţionall-liberali, esecutoril supuşi al poruncilor lor. Dând lui Strusberg concesiunea a 918 kilometri cu preţul de 270,000 1. n. kilom.,când putea se primească propunerea unei mari companii francese ce oferea 140,000 I. n., guvernul a făcut o pagubă ţăreî de 120,000,000 lei. Făcând răscumpărarea pe preţul de 237,500,000 pe când, fiind dată va loarea acţiunilor la acea epocă, ar fi putut s’olncheie pe preţul de 71,000,000 cel mult —a impus ţăreî o nouă pierdere de / 86,500,000. In total, pierderea din punctul de vedere al capitalului a foslde 120,000,000 plus 166,500000 adică 286,500,000.—Şi am ajunge la o cifra cu mult mal mare dacă am socoti paguba suferită prin faptul anuităţilor plătite pâua In ziua de azi. In 1878, D. I. Brătianu pierde Basarabia, şi, prin purtarea’! anti-pohtică, anti-naţională, pierde şi buna voinţa Rusiei, şi, prin aceasta, toate compensaţiile ce marea noastră aliată din ajun era gata a ne da In schimbul provinciei ce ne lua. 2) In 1881, dădea Dunărea în schimbul unei Coroane regale, 3) fără a băga de seamă, orbit ce era de combinaţii personale şi de partid, că Austro-Unga-ria să jucase cu dânsul precum se joacă pisica cu şoarecile; şi când, după recunoaşterea regalităţei, fumurile deşer-tăciunel lmprâştiindu-se, se văzu In faţa realitâţel,—era deja In mâinele puternicei noastre vecine şi tn ale Germaniei. Cât-va timp după acea, România datora calculelor d-lul Brătianu u-milirea de a nu fi admisă la Conferinţa din Londra. In lăuntru, d. I. Brătianu loveşte In Constituţia de la 1866, opera tutulor partidelor, pact fundamental, jurat de Rege. Spre a o răsturna toate mijloacele ’1 sunt bune, toate. Şi tare de impunitatea ce ’i este asigurată, cutezanţa'! ajunge la ast-fel de înălţimi că 1) . L’lndtipendance din 10/27 Ianuarie 1887. Ranc ascris’o; Furet a spus’o la mal mulţi Româul. 2) «Istoria unei Fruntarii,» de Prinţul George Bibescu. Discursuld-lorl. Brătianu şi Cogâluiceanu la Congresul din Beriin. 3) 0 scrisoare veche, de Prinţul George Bibescu. (Noua Revistă din 15 Aprilie 1886, Paris). Intr’o zi, mâniat de faţa ce ia cestiunea revizuirel Constituţiei, strigă de pe tribuna parlamentar» : «Aţi văzut Domnilor,ca că, cu toate neordnduelile ce s'au făcut, procesele scandaloase, asasinatele, am tăcui şi am luat toată răspunderea, numai cu speranţa că se va face revizuirea.» 1) După ast fel de mărturisiri trebuia să ne aşteptăm a vedea pe d. I. Brătianu trecând de pe banca ministerial» pe banca făcătorilor de rele. Ce ilusie! D. I. Brătianu remase prim-ministru al regatului României. Cum se mal sili Insă să justifice a-ceastâ Încredere! Intr’o şedinţă de noapte, prin surprindere, prin fftgădueU, prin ameninţări, smulse parlamentului un vot care dedea Regelui, drept apanagib, două-spre zece din cele mal frumoase domenii ale ţârei I Un mare strigăt se ridică din toate colţurile României In potriva acestei violări a Constituţiei, 2) In potriva a-cestel surprindere a conştiinţelor, în contra acestui act privit ca şi un sa-crilegib, căci moşiile pe care se pusese mâna Infăţişab daruri făcute bisericilor, şcoalelor, spitalelor, şi porneab din dărnicia şi iubirea Domnito.-ilor noştri români pentru ţara lor. La acest strigăt ministrul răspunse că dacă nu propusese Camerei mal Înainte cestiunea dotaţiunel,—«proect la care se gân-«dea deja de mai mulţi ani—era de «frica de a nu se espune la critică» şi a-daogă : «Ce sunt mai la urmă 12 moşii «când Statul are 1012 moşii ?» 3). După despuiare, mărturisirea precu-getârel- Ce făcu Regele ? «Primi acest semn de devotament cu recunoştinţa l» 4). In fine spre a pune vârf la cutezanţele sale, primul-minislru al Regelui Carol de Hohenzollern a voit să facă armata solidară cu gheşeflurile sprijiniţilor lui 1 Aceasta se petrecea a doua zi după demisia generalului Anghe-lescu, titularul portofoliului de resbel, şi a doua zi după ce presa oposiţiel descoperea naţiunel «furturile care» zicea ea, ase făcuse cu ocazia furniturilor armatei». Iată d. 1. Brătianu la tribună; el cumulează, In acest moment, funcţiunile de preşedinte al consiliului de miniştri cu cele de ministru de resbel ad-interim. Care este datoria sa? Ca prim-mi-nistru, datoria ’l este sâ dea o repede satisfacere ţăreî, să pue pe reprezentanţii el In stare de a studia dosarele relative la furnituri, şi să reclame, Îndată, o anchetă parlamentară, ast-fel ca să ’şl degajeze răspunderea sa ; da, a sa; c»cî ştiut este că fără voinţa şi făr» participarea d-lul Britianu nimic nu se face In România.—In fine, datoria sa era de a da fără Întârziere mijloacele de a se dovedi inocenţa d-lul general Anghelescu care rămâne, prin voinţa urmaşului săb, sub lovitura celor mai urâte prepusuri. Ca ministru de resbel, asupra Iul recade de a căuta, de a da pe faţă pe vinovaţi, dacă sunt; şi, Înainte de toate, de a pune atât de sus armata noastră—acest palladium al onoare! naţionale—că nici o stro-pitur» din toate aceste scârboase ghe-şefturl, să nu o poată ajunge. Ei bine I ast-fel d. preşedinte al consiliului şi-a Înţeles datoriele? Nu. El a refuzat dosarele ; a făcut ca ancheta sâ se respingă de maioritatea'l supusă; a Indrăsnit se zică de pe tribună că «ştia că se furase la ministerul de resbel în timpul campaniei», şi a scos la lumină, In cursul discuţiei, astă teorie plină de Învăţăminte: «După mine e mal bine a lăsa se scape un vinovat de cât a necinsti Întreaga armată.» 5) Pentru a Încheia o atât de perfectă potrivire de fapte şi de vorbe, d. Brătianu, dupe mal multe săptămâni de- 1 2 3 4 5 1) Şedinţa Cameril de la 26 Martie 1884. «Monitorul oticial»din 27 Martie 1884. 2) . Articolul 94. «Legea hotâreşte lista civilă pentru durata fie-cârel Domnii». A-cest articol n’a fost supus la revisuire. 3) . Şedinţa Camerei de la 5/17 Iunie 1884. 4) . Mesagiu de Închiderea Camerilor constituante 8/20 Iunie 1884. 5) . Şedinţa de la 20 Noembre 1887. date la o curăţire de dosare, a însărcinat pe unul din credincioşii săi se poftească Camera a numi o comisiune spre a face o anchet» tn privinţa afa-cerei Anghelescu. Acesta este ultimul act al acestei tra-gico-comedil asupra căreia cortina re-mâne tot ridicat», pentru public care aşteaptă intrarea In scenă a doi membri, ne numiţi Încă, din comisiunea de cinci. In adevăr, deputaţii cărora s’a oferit un rol In această piesă s’ab re-cusat. Aceasta n'a Împiedecat pe cel trei membri din această comisiune a-leasă, de a depune cu tot dinadinsul pe biuroul Camerei un raport ce declara calomnioase denunţările presei. A doua zi, Camera era disolvată. Ast-fel este capul asociaţiunel care a luat numele de colectivitate. «D. I. Brătianu este cea mai înaltă espresiune a ei,» a zis d. Eug. Statescu, ministru de Justiţie Intr’o memorabilă şedinţă a Senatulul.ln 1883. Mal puţin respectuos de cât d. Stătescu, ziarul francez «Le Figaro», a botezat pe capul colecti-vitaţel cu numele de «bandit internaţional». I). Dim. Sturz», ministrul ins-trnetiunei publice si ai cultelor. Prea plecată sluga a d-lul I. Brătianu el conspiră şi lucrează la resturnarea Domnului Carol de Hohenzollern. Colaborator anonim al Gazetei de Colonia, se poate tot-d’auna recunoaşte în ea prin fierea şi calomnia ce curge din pa-na’I. Părtaş pe jumătate la lucrarea ce are de titlu «Spionu prusian» vib şi insultător atac In contra lui Vodă Carol; autor al broşurel; Germania, România şi Principele Car ol,de Hohenzollern» publicata tn 1875 sub pseudonimul baronului de Hahn, el protestează cu tărie Împotriva nâvalirel elementului german ce ameninţă România, şi tn potriva «delapidărei camarillei princiare» /) Ajuns ministru, d. Dim. Sturza se închină la tot ce baronul de Hahn a ars; el se arata ce! mal umil, cel mal mlădios instrument al voinţelor aceluiaşi principe, făcut Rege. Şi, dacă cheltue-lile guvernului d-lul I. Brătianu tntr’o perioadă de 10 ani Întrec cu aproape un miliard cheltuelile ţăreî în timpul celor 10 ani de mal nainte, d. Dim. Sturza n’are de loc a se plânge; el ţine un portofolib şi face parte, deşi ministru, din societăţile financiare din ţară care aduc mal mult folos. Ruinat sunt acum zece aul, bogat astăzi, d. Dim. Sturza găseşte că totul este bun pentru cine ştie să se folosească. Pus In capul ministeriulul afacerilor străine, el face Austro-Uogariel In trei rlndurl diferite, scuzele cele mai josnice, provocate de necunoştinţa’i de a-faceri2) şi umileşte ţara prin lngenu-chierl fără precedent. Preşedinte ai consiliului de miniştri ad interim, el arată naţiune!—când cu chinurile nenorociţilor ţărani de la Bordeni,—neruşinarea cu care miniştrii Majestâţei Sale afirmă contrarul realitâţel; prins tn flagrant delict de negare al adevărului, de către ancheta presei române, el este silit să retragă Intr’o zi ceia ce afirmase In ajun. Mlădierea acestui ministru către pu- 1) Voiţi sâ cunoaşteţi părerea d-lui Sturdza când nu este ministru? sâ reproducem epilogul broşurel sale: «Dacă principele Carol de Hohenzollern, zice «el, ar fi înzestrat cu un serios simţimlnt de dreptate ţi de datorie; daca ar fi dispreţuit ilegalt-«tatea ţi reutatea; daca ar fi avut urechia mat «deschisa către tot ce este conştiincios, * serios, «moral şi cinstit, şi mal închisă către linguşitori; «daca nu ar fi depărtat de la el toate cele mat «mari capacităţi ale ţârei, spre a se înconjura nu-«mat de o camarilla nedemqa; daca, in toate afa-«cerite statului, ar fi unit consideraţia cu bagarea «de seama; daca în fine 'i-ar fi trecut prin minte «ca e mat frumos de a lucra la înălţarea unul po-«por de cât a se obosi spre a'I ruina viitorul «pentru un interes strâin — fie chiar şi un interes «german,—România arii cu totul alta decât este. «Principele Carol este vinovat de starea ac-«tuala, pentru ca nu trebuia sâ se înconjure de e-«lementele cele mal hulite ale ţâreL Nu numai că «n'a făcut nimica spre a porunci râului de a se «opri şi spre a institui binele; el a provocat de si-"gur starea, cea mat rea şi cea mai disperată. «Asii dur Rumânii n au găsit iu Principele Carol de iloheuzullern pe omul cecautau. «Împrejurările vechi au ajuns mal rele.» 2) Iu urma câtor-va cuvinte din discursul Tronului In 1881 care deşteptaseră susceptibilităţile Austro-Ungariel. In urma cuvintelor rostite de d. Gradişteanu lntr'un toast la Iaşi, când cu inaugurarea statuel Iul Ştefan cel mare. In urma incidentului de la Itzcani. teri a devenit legendară; nimărul nu se cuvine mal bine ca Iul, aceasta devisă : «Mă îndoi, dsr nu mă frâng.» De la ministrul Instrucţiunel publice şi al Cultelor care aduce neorînduiala In instrucţie, părăseşte stricăciunilor vre-mel bisericile noastre neîngrijite şi care credincios cuvlntulul de ordine, a umilit cultul nostru In profitul Bisericel a-postolice romane, să trecem la ministrul de Justiţie al Regelui Carol de Hohenzol-lern. IV Eug Statescu ministru de justitle. Iată în ce termeni reprezentantul justiţiei răspundea la 4/16 Iulie manifesta-ţiunilor paşnice şi legale ale opoziţiei: «Toţi cetăţenii din România ab dreptul de a vorbi, de a scrie, de a aproba sab desaproba actele guvernului; dar spuneţi'ml cum putem noi să ne purtăm faţă cu o minoritate sgomotoasâ dacă nu o vom pune la locul el, dacă nu o vom declara afară din lege, şi dacă nu ne vom purta faţă cu ea in consecinţă ?» Şi la 4/16 Decembre trecut, credincios principiilor sale liberale naţionale, d. ministru Stătescu arunca de la tribun», opoziţiei şi representanţilor presei care făceab pc Rege răspunzător de nepedep-sirea asigurata miniştrilor Coroanei, a-ceasta ameninţare plina de fâgâduinţl : «Dacă urmează el a păstra această atitudine agresivă, vor da Intr’o zi Coroanei dreptul de a nu mai respecta libertatea» //. Oare autorisat de rege,în numele săb, ministrul de justiţie ameninţă ţara de o adevărată lovitură de stat? Destul e c» M. S. menţine In guvern p'acest ministru. , Ar fi de prisos de a mal scoate la i-veală toate scandalurile ce s'ab produs In procesele judecate In timpul ministerului d-lul Stătescu; sene mulţumim a reaminti că In trei procese revoltătoare, intentate tn numele guvernului niştor cetăţeni vinovaţi numai de a face parte din oposiţie şi de se fi apărat In contra bătăuşilor regimului; Curţile cu juraţi din Bucureşti, din Graiova şi din Brăila ab dat acestuiaş guvern lecţiu-nea cea mal amară, declarând nevinovaţi pe nenorociţii aruncaţi In Închisoare, şi chinuiţi In timp de luni Întregi. Onoare acestor Curţii Românii ştib astâ-zl,că sub ministrul de justiţie d.Stătescu care a mărturisit că «se interesează, câte-odată, de acu-taţii pe care ’i găseşte demni de simpatia sa» 2) şi care se arată favorabil «restabilire! închisorei preventive in materie de presă» 3) dreptul de legitimă apărare este o crimă. 1) . Itndu Mihai, ministru de Interne, ieri prefect de poliţie, nu stinghereşte cabinetul MajeBtăţel Sale. Judecaţi : Ga prefect de poliţie el a jucat un rol Însemnat tn alegerile de la 1883: lui i se datoreşte ţeapăna organizaţie, In toată ţara, a cetelor de bătăuşi cu 5 lei noi pe zi, cu 3 dacă credem depunerile martorului Costache Teodorescu înaintea Curţii cu Juraţi din Brăila 4).Nimeni n’a uitat tn România nici provocările nici cruzimele făcute de aceste cete In capitala chiar, când cu întrunirea de la sala Bosel la 28 Aprilia>1883 şi de la t) Şedinţa din 1/13 Decembre 1887. 2) Şedinţa Camerei din 1/13 Decembre 1887. 3) Şedinţa Camerei din 8/20 Decembre 1887. 4) In luna Maia 1887 avură loc turburârl la Galaţi cu ocasia alegerilor comunale; fuseseră provocate de şefii partidului guvernamental ; guvernul voi se facă res-punzătorl de ele pe membrii oposiţiel care fură traduşi înaintea Curţeî cu juraţi din Brăila. In cursul desbaterilor a fost constatat că administraţia înrolase bătăuşi pentru a bate pe membrii oposiţiel. Iată In această privinţă depunerea unul martor: Martorul Costache Teodorescu, ştie că fie-care comisar avea câte o ceată de bătăuşi. Citează numele lor : Gânescu, Brăi-loiu, şi d. comandant. Văzând cum se goneşte lumea a fugit şi n’a votat I Zice că Alecu Ţiru şi Vlaicu au fost bătuţi In faţa armatei. Comisarii tocmise oameni dupe vale. — D. Grad steanu. — Ce tocmeală? — R. Tocmeală de bătae. — I. Ce le dădea? — R. Făgăduise cinci franc! şi li se dedea numai trei. www.dacoromanica.ro 2 EPOCA — 15 IANUARIE sala Orfefl la 1 Iulie următor ; nici atacarea ziua mare, la 5 Septembre 1886, i a biurourilor ziarelor l’Independance roit mâine, Epoca şi România: silnicie 1 pregătită de d-nil 1. Brătianu, atunci ministru de interne, Radu Mihal trecut la lucrările publice şi Moruzi, prefect de poliţie. Astă-zl, d. Radu Mihaî este ministru de interne. Chiar acuma a cutreerat România şi a pregătit, după arătările şefului săd şi după procedeurile d-sale prea cunoscute, alegerile de mâine, a-ceste alegeri de a căror libertate Regele a zis că o ta garanta personal! Până atuncea, foile independente înregistrează, in fle care zi, noul fapte de sSl-bălăcie comise de agenţii poliţiei asupra membrilor oposiţiel; ele daii chiar numele şi adresa nefericiţilor răniţi, sad ucişi, şi numele agenţilor provocatori 1). Stranie pregătire pentru alegeri libere 1 Totuşi isbânzile acestui general, — pentru acest zelos servitor al regimului nu s’a temut a se da un noii ghiont legel, dftndu’I acest grad — isbânzile sale, zic, nu s'ar opri In aşa frumoasă cale, dacă am crede protestărilor sale, când se atacă dinaintea’i tâlharii safi încă acuzările a căror obiect este, ţi ’n-potriva cărora nu protestează. La 2/14 Decembre, d. Voinov, fost ministru al d-lui Brătianu, acelaş care In 1883, la Senat striga: «Miniştrii furăl Prefecţii furăl toată lumea furăl»— declara în Cameră că «toată lumea fură în administraţie» şi adăoga : eCând văd pe nişte indivizi care, acum \ 0 anî n'a-veau cisme in picioare, bucurdndu se astă-zi de zeci de mii de franci venit, te zic: vot sunteţi nişte tâlhari.»—La care d. Radu Mihaî strigă: «De mine vrei se vorbeşti?! — In aceiaşi şedinţă, d. Voinov Întrebând pe d. Radu Mihaî dacă «il autorisează se citeze nume» printre aceşti tâlhari, ministrul se turbură, răspunse că «mi avea nici o autorisaţie a’i da, că abuzează de tribună», şi ceru «închiderea discuţiei». CuragioşI nain-tea pericululul obştesc, majoritatea d-lul Brătianu votă închiderea, şi ministrul părăsi într’un mod brusc Camera. D. Radu Mihaî a uitat de sigur acest incident, astâ-zl a devenit avut, fericit, fără nici o grijă. Dar în urma trecutului fostului prefect de Poliţie, în urma gravelor acu-saţiuni îndreptate în contra-J de d. P. Grftdişteanu, la întrunirea publică de la 27 Decembre trecut, în urma scri-sorel Căpitanului Văcărescu 2) care confirmă povestirea furtişagului ceasornicului sefl regăsit la prefectul poliţiei d. Radu Mihaî, şi schimbul ce el a făcut cu acest ceasornic cu d. Kogălniceanu, ţara se întreabă cum de nu s'a suspendat ministrul de Interne până la facerea unei anchete? Iată dar falanga guvernamentală care se tăvăleşte, care domneşte în România de 12 ani, sub eticheta de liberali naţionali I lată’I aceşti miniştrii care de la tribuna parlamentară, îndrăsnesc se compare foile opoziţiunel cu femei des-măţate. 3) Gustând până şi ’n crimă o pace liniştita, AQ ştiut aşi face-o frunte ce nu mal e roşită! lată’i consilierii Coroanei, oameni cu care Puterile străine trebuie se trateze, 1 2 3 1) Cetăţenii Boeru şi Dulica, alegători din opositie, au fostbâtutl la Bucureşti Marti, 29 Decembre, cu o zi înainte ca Regele se dea d-lul C. Grâdişteanu asigurarea că a-legorile vor ft libere. D. Boeru a murit la 30 Decembre; d. Dulica este greii bolnav. Iată In această privinţă noutăţile date de Epoca : «Alaltă-erl Marti, cetăţenii C. G. Boeru şi Petru Dulica alegători din Verde ao fost crunt bitutl în cârciuma Iul Mihâiţâ din Delea veche de către bătăuşii politii, Şerban Năstase şi Ionită Sămniceanu. Boeru a si murit in urma loviturilor ce a primit; iar Dulica este greu bolnav. Cârciumarul Mihăitâ a declarat că bătăuşii s’ati năpustit asupra lui Boeru şi Dulică îndată ce’l au vezut, fără se fi fost provocat! de aceştia şi-'l aCi lovit cu ciomege. Mortul asistase la întrunirea opositiunel de Dumineca trecută. Bătăuşii sunt arestat' )a politie şi 'afacerea este trimisă judecătorului de instrucţiune de la cabinetul No. 3. Dreptate însă suntem încredinţaţi că nu se va face». Domnule Redactor « 2) Ceasornicul despre care este vorba în onor. d-v. ziar de la 3i Decembre era al meu, şi adevărul e ast-fel: Am găsit Ja d. Radu Mihal, atunci prefect de politie, ceasul ce mi se furase ; imoosibil a fost însă din parte’ml a mal pune mâna pe el ; am martori pe dd Dănescu fostul director actualmente prefect la Râmnicu-Sărat şi pe Alex. La ho var y actualul inspector.... Ştiu iarăşi că ceasornicul se află în posesiunea d-luî Kogălniceanu printr’un amical mefl, care a fost martor ocular la transactiunea făcută între d. M. Kogălniceanu şi Radu Mihal. Transactiune care consta în înlocuirea ceasornicului med printr’un chro-nometru de valoare. Acest târg s’a făcut In camera de servicii! al adiotantulul Regesc. Adevărul fiind acesta vă rog d-le Redactor să bine-voiţl a da curs acestor câte-va rtndurl şi a primi ,tot d'odatâ încredinţarea prea distinsei mele consideraţie. CApiian Yacarehcu 3) Şedinţa din 30 Nov. 87. Discursul d-lul '£■ Stătescu ministru de justiţie. oameni cărora Regele încredinţează viitoarele alegeri. «Vor ft libere» zice Regele. Ţara răspunde «Nu. Sire, ele nu vor ti libere ; fiind că Majestatea Voastră n’a voit s6 înlocuiască prin un minister neutru ministerul nefast al cărui trecut ameninţă groaznic viitorul: ele nu vor fi mal libere de cât ad fost în 1879,în 1883 şi In 1884. La această din urmă epocă, cu toate siluirile comise, cu tot sîngele vărsat, cu toate protestările ţârei, Regele n’a voit se crează decât In minis-teriul sed, — tot cel de astă-zl, — şi cuvintele eşite din gura’I la deschiderea sesiunel Camerilor afi fost o sancţiune pentru opera guvernamentală: «Urftn-«du-vă buna-sosire.a zis Majestatea Sa, «trebue mal întâi de toate se mulţu-«mesc ţârei pentru ordinea şi liniştea «ce ad domnit pretutindeni, în timpul «perioadei electorale». Oare Regele are astă-zl, mal puţina încredere în acest minister, de cât în 1884? Nu, de oare ce cu toate «procesele scandaloase şi asasinatele» mărturisite de atunci încoace de preşedintele Consiliului, Majestatea sa ’1 păstrează, nevoind, ne putând sâ se desfacă de dânsul. La ce se mal stăruim ? Reiese până la evidenţă că libertatea alegerilor este o închipuire cu un ast-fel de cabinet, şi că angajamentul platonic al Coroanei nu va putea aduce nici o piedică d-lul I. Brătianu. Ceia ce voia preşedintele Consiliului este ca opoziţia sâ meargă la urne, pentru ca se poata afirma a-doua-zi de alegeri, a căror resultat, a-fară de câte-va surprinderi, nu este îndoielnic, că alegerile au fost libere. Dar nu se mal amăgeşte ţara şi nu se mal înşalâ Europa: ea veghiazâ: «A face a-«legerile în România cu cabinetul Bră-«tianu, este a arunca ţara în resbel ci-«vil» a zis ziarul englez Times. «Dacă d. Brătianu ţine urnele, a zis marele organ parisian, LeSoleil, suntem fixaţi, se va vota în întuneric.» lată adevărul. Aceste câte-va pagini de istorie nu vor mulţumi pe toată lumea, o ştiii; dar ele vor fi o satisfacere dată oamenilor cinstiţi. Dacâ dupe ce le am scris, ca o datorie către ţara mea, aş avea o dorinţă de esprimat, aş dori ca ele sS sune ceasul morţel unul regim care din ţară a făcut o pradă, care n’are grijă nici dc tradiţiunile el, nici de mărirea el, nici de credinţele el, nici de cinstea neamului românesc. GEORGE BIBESCU. PENTRU REGE LIBERTATEA ALEGERILOR ROMAN ATI Ziarului Epoca Bucureşti. Copie dupe telegrama adresată Regelui: Alegerile delegaţilor colegiului III din Cărărui nu s'a făcut, ulegatorii fiind înapoiaţi de secretarul Primăriei sub cuvânt oa nu se fac alegeri. Major Ituluccami, ‘Ştefan Ştefan Jianu. Ziarului Epoca Bucureşti. Copie dupe telegrama adresată Regelui: Ingerinţa pe faţă la alegerea delegaţilor colegiului III Corabia. Primarul şi consilierii comunali ameninţând pe alegători, ad violat secretul votului. Pot proba. I>. Stefanescu. NEAMTU D. Colonel Roznovanu, ne comunică următoarea telegramă adresată Regelui: Mujestatei Sale Regelui României Curol I Majestatea Voastră abine-voit a promite asigurarea libertăţel alegerilor. Administraţia j udeţuluî Neamţu refuză făţiş a respecta voinţa şi cuvântul Ma-jestăţeî Voastre. La 10 curent alegătorii comunei Roz-nov In unanimitate m’aO ales delegat al lor pentru colegiul 3. Alegerea s’a făcut In toată regula. Peste noapte d. Giudin nepotul Prefectului de. Neamţ, presentându-se la comună a ridicat pe Notar cu dosarul alegere! şi fad dus la Prefect In Piatra. Adoua zi dimineaţă supleantul sub-prefecturel Bistriţa a ridicat şi pe primar ducândul iarăşi la Piatra. Tot la 11 corent conform art. 69 legea electorală cerând certificat mi s’a respuns înscris dupe 8 ore de aşteptare şi dupe întoarcerea primarului de la Piatra cu adresa Primarului No. 50, că de şi s’a efectuat alegerea la 10 curent şi am fost ales delegat, cu toate a-ceste membrii biuroulul ne iscălind lucrările nici până azi, d-sa în calitate de preşedinte a declarat nulă alegerea şi ast-fel nu poate sS’mî elibereze certificatul, arătând că şi sub-prefectul la 11 curent viind în comună a făcut constatare: cu toate acestea alegătorii ’ml-ad declarat că lucrările de efectuarea ale-gerel erad subscrise în regulă înaintea ridicărei dosarului la Prefect. lata Majestatea Voastră în mod oficial probat amestecul administraţiei In alegeri. Iată cum se respectă voinţa Majestăţel Voastre şi legea electorală. Nu credeţi că aceasta s’a petrecut numai la Roznov, ci în tot judeţul, (iscălit) Colonel, G. itoznovanu. REGâTUL ROMÂNIEI Roinov, IS8S, lan. II PRIMĂRIA COMUNEI ROZNOV PLASA BISTRIŢA JVOETV KEAMTU No. 50. Domnule Ca răspuns la petiţiunea d-v. dată a-cestul oflcid şi înregistrată la No. 50, j am onoare a vă răspunde următoarele: «Având în vedere cererea presentă ; i «Având în vedere că erl 10 a curentei «de şi ad avut loc alegerea de delegaţi «pentru colegiul al Ill-lea de deputaţi i «Intre care ad eşit şi d. colonel Gheor-«ghe Roznovanu; «Având în vedere că membrii biu-«roulul, afară de sub-semnatul ca pre-«şedinte, până astă-zl la ora opt ante-«meridian dupe chemările şi aşteptă-«rile făcute, ne presenlându-se nici u-«nul spre a forma şi sub scrie lucrările «alagerei ca să se poată înainta primă-«ril de reşedinţă Piatra şi a se elibera «certificatele cerute de lege delegaţilor «aleşi; «Avănd în vedere că aceasta întâr-«ziere cu formarea şi înaintarea lucrâ-«rilor ad adus violarea legel care pre-«vede anume în ce zi şi oră trebue să «se efectueze alegerea şi să se închee «lucrările; «Având în vedere că aceste neregu-«larităţl s au constatat şi de d. sub-«prefect astâ-zl la ora 9 1/2 dimineaţa «venit cu ocasiunea de a face inspec-«ţiune comunei; «Pentru aceste considerente şi pen-«tru a nu cădea sub răspunderea ce «dictează legea electorala; m’am măr-«ginit a încheia un proces-verbal des-«pre cele ce preced, care împreună cu «lucrările de alegere în starea cum se «găseau până la ora opt dimineaţa s'ad «înaintat primării de reşedinţă, decla-«rend de nulă alegerea şi în acelaş timp «în neputinţă de a se putea elibera a-«leşilor certificatele cerute.» Primiţi vă rog domnul med asigurarea prea osebitei mele consideraţiunl. Primar, C. Neculau. Notar, Calugareanu. BUZEU Alegerile de delegaţi ad dat loc In judeţul Buzăd la unele ilegalităţi scandaloase. Ast-fel în comuna Valea Teancul primarul a refuzat absolut să facă alegeri sub cuvântul că nu avea ordine ; agentul administraţiunel Scarlat Niţă Aldea a trebuit să se ascunză In cele din urmă pentru a’şi observa lozinca căci peste 180 locuitori ad stăruit până seara ca să'şl numească delegaţii. In comuna Stâlpu ad votat 179 alegători din cari 103 ad ales delegaţi de ai oposiţiunel. Primarul Nicolae Iliescu a anulat cele 103 voturi de oposiţiune sub cuvântul că modelul buletinelor nu fusese depus maî dinainte la biurouff?) şi a proclamat delegaţi pe cel aleşi de minoritatea de 76. Ambele fapte ad fost denunţate parchetului şi parchetul a Însărcinat pe subprefecţi cu anchetele 1 In comuna Padina vMacoveid), una din cşte mai mari din judeţ, primarul I. Stoicescu nu a voit sâ ţină alegeri la primăria unde Padinenii ad stat adunaţi până la aprinsul luminelor. La 7 seara primarul cu vre-o 20 de bătăuşi a eşit din cârciuma lui Ion R. Ionescu unde unde 'şi proclamase delegaţi toate rudele lui şi-a cutreerat satul cu alaiu. Manifestaţiunl indignate penă In comune rurale 1 In comuna Carpinişte, primarul a refuzat să despoaie scrutinul In ziua de 10; a doua zi a delegat el pe cine a voit, bine Înţeles pe nimeni din oposiţiune. Plângere a fost asemenea depusă la parchet. Aceste fapte, cu documente sprijinitoare, s’ad aşternut pe petiţiune din partea comitetului local pentru a se da In cunoştinţa Ministerului de interne. Comitetul înseamnă toate ilegalităţile şi pentru cele alte comune băntuite In acelaş chip, şi când dosarul va fi complect, In cas de a nu se da satisfacţiune de minister, el va fi supus Regelui. De alt-fel ingerinţele administrative se accentuează tn proporţiune cu suc- cesul campaniei de oposiţiune. Prin mijlocirea Poliţaiului local care a ameninţat pe antreprenorul sălel theatru-lul că nu-I va remâne geam nespart, acesta refusă de a mal da sala pentru întrunirile oposiţiunel. Chitanţa ma-nuscrisă a Poliţaiului care voia se sub-stitue unei locaţiunl făcuta d-lui Marghiloman o locaţiune pe numele d-lor Gazoli şi Monteoru a a fost văzută de toţi membrii clubului Mofdavia. In fine, ca buchet, cu ocasiunea recrutării fiind toţi Primarii chemaţi la suprefecturi, d. N. Constantinescu, cunoscutul primar al oraşului şi factotum guvernamental cutreeră judeţul însoţit de comptabilul comitetului permanent, distribuind funcţiuni şi administra-ţiunî. Un avocat din Mizil aşteaptă pe fie ce ceas decretul de numire ca judecător de şedinţa : d. Consilier de curte G. Bagdalera de faţă când ’l s’a făgăduit aceasta în schimbul fidelităţel e-lectorale 1 Luăm data pentru aceasta manoperă pentru când va apare decretul. Nu mai puţin colectivitatea are zile numărate în Buzăii şi toţi nuoi adepţi care serepezead la candidature oficiale declină rând pe rând privilegiul de a pune el cruce pe exploataţiunea colectivistă de până aci. TELEGRAME O telegramă primită aseară din Făgăraş de prefectul poliţiei Capitalei anunţă ca încă unul din omorîtorii d lui şi d nei Lespezeanu, numitul Ion Popa Samoilă a fost prins. Dacă declaraţiunile lui Ion Machedon In ce priveşte numărul autorilor crimei din strada Dionisie vor fi adevărate nu mai remâne de pus mâna de cât pe doui indivizi. -w- Tâlharii in administraţia I)o-rohoiulni Ni sa scrie din Dorohot : S’a descoperit că Hasnaş, vestitul comisar Hasnaş, bătăuşul predilect al faimosului Cortazzi, cel care a fost certat de judecată numai de vr’o 11 orT, între care şi pentru crima de fals în acte publice, era gazdă de hoţi. Acum câte-va zile dînsul în complicitate cu subcomisarul Flo-rescu, iarăşi un favorit proaspăt al lui Cortazzi, a găzduit şi tăinuit pe un anume Stefanescu evadat din pe* netenciar De la aceasta, se zice că numiţii de mal sus funcţionari ai siguranţii publice, ar fi luat sume grase. Instrucţia urmează. Subcomisarul este arestat. Se zice că în arest, de indignare ar fi pălmuit pe Poliţai, care ’i facea morală. Iar Hasnaş a spălat putina pesle hotar. lată în mâinile cui este încredinţată siguranţa cetăţenilor din nenorocitul Dorohoi. Vom reveni. AGENŢIA IIA VAS Borna, 25 Ianuarie. Delegaţii francezi veniţi pentru a se înţelege cuguvernul italian,în privinţa unul tratat de comerţ, aCi fost rechemaţi în Franţa. Negociările s’aG rupt într’un mod definitiv. Paris, 25 Ianuarie. Raportul adresai de prefectul din Nancy, tn privinţa incidentului Barberot,declară că nu s’a făcut nici o violare de graniţă din partea vameşului Hahnmann. Deci nu trebue s6 se facă nici o revindicare diplomatică. Viena, 25 Ianuarie. Guvernul a supus Camerei convenţiu-nea austro-românească relativă la delimitarea graniţelor. Viena, 25 Ianuarie. «Noua Presa Liberă» vorbind de visila făcută de d. Sturza Prinţului de Bismark, zice că, tn cercurile politice vienize, se consideră naturalmente această visită ca o nouă probă a bunelor raporturi ce există tntre Germania şi România. Berlin, 25 Ianuarie. Camera deputaţilor—Ministrul Instrucţiunii publioe, respunzând unei interpelări a grupului polonez, declară că suprimarea învăţământului limbel poloneze are de scop să facă pe Polonezi să sefa-miliariseze cu limba germană, şi să i libereze de isolarea lor economică. Nu trebue să se confunde, a adăogat ministrul, cestiunea limbel cu învăţământul religiunil. Guvernul a studiat tntr’un mod minuţios cestiunea, şi e convins că or ce supus prusian trebue se cunoască limba germană. Filipopoli, 25 Ianuarie. Prinţul Ferdinand a primit erl autorităţile civile şi militare, clerul şi depulaţiu-nile. Prinţul şi suita sa au mers azi să vi-siteze o fermă model. Pe când M. S. Regele declară diferitelor delegaţiuni din Capitală şi din judeţe, că garantează libertatea alegerilor, în nenorocitul Dorohoi bieţii cetăţeni sunt asediaţi în case, pe strade şi în tot locul, de tot felul de sbiri şî bătăuşi o^ganisaţ! în bande, între care pentru culmea mi-seriet sunt şi jidani. Notaţi câ a-ceasta se petrece în judeţul în care locueşte preşedintele societăţii Antisemite... Ce derisiune I... Aceşti vagabonzi ameninţă pe cetăţeni când cu omor, când cu bă-tae sau arest. Bieţii cetăţeni îngroziţi în nedomi-rirea lor nu zic alt ceva despre garanţie, de cît câ garantul nu este solvabil. Asupra acestei eestiunl vom reveni în eurînd cu dovezi scrise şi cu date certe, şi nu de alta, dar numai pentru ca d. Radu Mihaî să nu ma: poată zice câ dovezile lipsesc, Vom face şi adeverire de scripte daca va voi. D. N. Voinov îşi va pune candidatura la colegiul l-iu de Senat la Putna. Aceasta ca respuns la insinuările unei foi care, de şi se pretinde din opoziţiune voeşte se aducă desbinare în rîndurile opoziţiei,spunând câ d. Voinov nu figurează între candidaţii pentru Cameră, din cauză că a fost lăsat pe din afară pentru a se pune în locu’i un conservator. Oficialul de azi publică decretul de disolvare al consiliului comunal de Dorohoi Însoţit de un raport tras de per de pungaşul de la laterne. Vom arăta mâine Regelui şi lumei adevăratele motive ce au împins pe pungaşul de la Interne la acest act de silnicie contra Dorohoiulul. INFORMATIUNI Situaţia d-lul Biătuuu a devenit aşa de grea, în cât el caută o solu-ţine pentru a se retragede la putere fiind însă asigurat câ nu îi se vor lua socotelile, şi continuând tot o dutâ a exercita o oare-care direcţiune asupra politicei. Combinaţia la care el pare a se fi oprit e următoarea : D. Brătianu va căuta prin toate mijloacele se dobândească o majoritate sdrobitoare !a alegeri. Ştiind însă câ nu va putea guverna cu majorităţi cât de însemnate alese prin mijloacele de care se slujeşte, el va ceda puterea îndată după alegeri, or mai bine zis îndată după constituirea biurorurilor noilor Camere, şi va fi înlocuit de prinţul Dim. Ghica şi d. Kogălniceanu, el rămânând in dosul perdeliî. Ni se asigură din sorginte autorizată că d. Brătianu a făcut zilele acestea demersuri în acest sens pe lângă prinţul Dim. Ghica şi pe lângă d. Kogălniceanu. De va răuşi or nu această combinaţie, reese în or-ce cas din acestea câ situaţia guvernului e desperată şi că d. Brătianu însuşi să vede sdrobit de propriele sale greşeli. D. G. Apostoleanu, vechiu Senator, delegat al opoziţiei din Focşani a fost primit ieri seară în audienţă de M. S Regele a reiteratd-luiApostoleanu, asigurările date celor-l’alţî delegaţi ai opoziţiei, că alegerile vor fi libere. Se vede că am zis într’un ceas rău de una zi, câ făcendu-se dîră în denunţarea pungăşiilor generalului de bătăuşi, o să întempinâm un potop de destăinuiri asupra cinstitelor operaţii alo găinarului de la interne. Ast-fel ni se spune, ca acum câţiva ani, Radu Mihaî fiind însărcinat a aduce de la Piteşti suma de 3000 lei subscrisă în Argeş pentru a veni în ajutorul reposatului C. A. Rosetti, a mâncat banii! Luat de scurt de cetăţenii argeşeni şi denunţat, Radu Mihaî mărturisi faptu lui Rosetti, care ’i spuse că daca în 24 ore nu va depune banii se se împuşte, câ’l va da pe mâna parchetului Desperat, generalul de azi alergă la d-nu colonel Algiu, care îndu-rându-se ’l milui cu suma trebuincioasă, scăpându’l ast-fel de o peire neapărată. -MB— Furtuna din Focşani ne aduceim-bucurâtoareaştiredespre restabilirea sănătate! d-lui Bâlânescu aflat bolnav de câtâ-va vreme la Galaţi. D. Bâlânescu răspunzând unei ma-nifestaţiuni telegrafice din cele mai graţioase ale numeroşilor şi distinşilor săi amici din Focşani, crede câ in curând se va reîntoarce în o-raşul său spre a lua parte cu concetăţenii d-sale la lupta crâncenă in a-ceste alegeri. La Ştefăneştii din Ilfov, cea din-tâiu comună de la Bucureşti, nici că s’au făcut alegeri de delegaţi. Primarul strein de sat, un fost pomojnic de sub-prefecturâ, s’a închis In cancelaria primăriei cu câţi-va www.dacoromanica.ro EPOCA — io IANUARIE 3 indivizi, a fânul formalităţile şi a ticluit certificate de delegat! pentru d. Constantin Berlescu, reporter la Voinţa Naţională, Gostaohe Oprescu, perceptor la culoarea de g«lben din capitala, Pândele Anastasiu, arendaşul proprietâtei vestitului liberal-na-ţional bulgar Bechianu, Vasile Pop şi Apostol Alexandrescu spion poliţienesc din capitală 1... Mal mare injurie nici că se poate, asupra bieţilor s-tenî, care habar n’au de alegere şi nici c’au auzit de numele aleşilor guvernului. Şi a-ceasta se numeşte libertatea alegerilor I... Al doilea esamen medico-legal, făcut la Bucureşti cadavrului d-nei Bârleanu găsită spânzurată la moşia sa din judeţul Teleorman, a dovedit că moartea este datorită unei crime iar nu sinucidere!. Numeroase urme de violenţă indicând că victima a trebuit se susţină o luptă au fost constatate asupra cadavruluK'Nimic din acestea nu fusese vezut de medicul care a făcut, la locul crimei, prima autopsie şi care mârginindu-se a deschide craniul şi thoraxu! şi a se uita la creer şi la plămân*, fără măcar a’i scoate de la locul lor, s a grăbit a conchide la sinucidere. Sperăm că consiliul sanitar superior va dojeni cu toată severitatea cerută de gravitatea cazului, pe discipolul teleormănean al lui Escu-lap, care precum de astă dată lăsa o crima se scape nepedepsită, poate, în altă Împrejurare se provoice urmăriri nejustificate. In ce priveşte pe autorii şi mobilul crimei n’am putut până acum afla alt-ceva de cât că bănueli planează asupra unei femei din casă şi asupra bucătârei d-nei Bârleanu. D. general Alex. Cernat a supus eri Regelui, raportul comisii însărcinate cu examinarea diferitelor modele de puşti cu repetiţie. Vom căuta se aflăm şi se comunicăm publicului concluziunile acestui raport. Un scandal s’a întâmplat aseară la Teatrul Naţional : D. Toncescu a lovit cu un baston pe d. Al. Vlăhuţâ. In urma acestei agresiuni d. Al. Vlăhuţâ a şi trimis azi martorii săi d-lui Toncescu. —SNB— Un început de incendiu s’a declarat aseară în Usina de electricitate a Teatrului Naţional. Focul care a plecat de la focarul motorului cu abur s’a comunicat la nişte material de cauciuc. Mulţumită însă măsurilor energice şi repezi luate de d-nii Gourgoulin, inginerul companiei Edison, şi An-dronescu inspectorul teatrului Naţional, focul a putut fi localisat fără întreruperea spectacolului. Singură iluminaţia palatului Regal, care a fost întreruptă în timp de vr’o douăzeci de minute, a avut se sufere. *- Cărţile de joc Sunt aproape doi ani de când s a anunţat prin mai toate ziarele că noile cărţi de joc ale monopolului Statului vor fi compuse şi desinate de d. Aman şi că fabricaţiunea lor va fi încredinţată casei Grimault din Paris. Noi am avut plăcuta ocasiune de a vedea acele modele la ministerul finanţelor şi aşteptam cu o deosebită nerăbdare să le vedem în circulaţie. Care nu a fost însă mirarea noastră vezend în circulaţie de câteva zile cărţi cu tipuri naţionale de tot altele de cât de cele concepute de d. Aman. Aceste cărţi pot fi luate cu înlesnire de cărţi curat Ungureşti, mai cu osebire valaţii care sunt adevăraţi coborîtorl ai lui Atila. Regii mai toţi sunt de o asemănare desesperantă, afară de Mircea cel bătrân care ne aminteşte cu desăvârşire pe Irod de la Vicleim. In cât pentru dame ele au toate aceiaşi figură, figură de fete de casă şi departe de denumirile care li se dau. Pentru ca publicul, pe temeiul celor publicate acum doui ani, se nu creadă că aceste cărţi de joc sunt ale d-lui Aman ’l invităm a merge la ministerul de finanţe pentru a vedea modelele directorului şcoalei de bele-arte. Gât pentru ce a putut provoca schimbarea modelelor nu cunoaştem motivul şi nu putem de cât a ne mira de înlocuirea lor prin cele de faţă care numai naţionale nu sunt. Aceste cărţi s’au fabricat în stabilimentul d-lui Socecu pe care nu’l felicităm, căci calitatea lor este mai mult de cât Inferioară şi se deterito-riazâ îndată ce le ei în mână. DIN DISTRICTE DOLJIU In privinţa pungăşie! şi a infamiei comisă de vestitul Stolojanu asupra unei femei ziarul «Apărarea» din Craiova primeşte următoare scrisoare: încă din anii trecuţi d-nu Anastasiu Btolojeanu In mal multe rânduri luând prânzul şi dejunul la birtul ce se ţinea de rep. meu soţ August, a remas dator o sumă de aproape o mie lei, — In mal multe rânduri ’i am cerut aceasta sumă şi m’a purtat cu vorba fără sâ mă achite. Cu ocazia venirii d-sale : cuma In Craiova 'l-am repetat cererea, ’l-ani a- j rătat registrul In care s a trecut partida d-sale, şi am convenit am da trei J sute lei, rugâadu-mă a mă duce acasă la d sa dimineaţa la ora opt cu contul pentru achitare. — Astă-dimineaţă du-cându-mâ şi găsindu’l acasă ’l-am pre-sentat contul; de o dată mă pomenesc cu dânsul că începe a mă insulta cu es-presiunile cele mal murdare, surprinsă nu am ştiut ce să’i respund, apoi cu o , furie selbatică sare asupra mea şi ’ml I da palme peste obraz, mă Îmbrânceşte şi mă asvârle afara. Iată moneta cu care d nu Stolojeanu a ştiut să’şi achite contul pentru mâncarea ce ’l s’a oferit. Sunt femeie văduvă, nu am nici un protector; In vârstă Înaintată, o asemenea ruşine nu am suferit. Acest act de barbarie ’l făcui cunoscut Majestaţei Sale Regelui, am reclamat şi d lui prim-procurore. Vă rog a insera şi d-voastră această reclamă în jurnalul d-voastră pentru a se j şti de ţară şi In special de CraiovenI că nu acest fib al Olteniei ridicat la ! cele mai mari demnităţi ale ţărel, lna- < vuţil cu banii săracilor şi ai contribua- I bilor, ştie să şi achite datoriele. Blestemată fle mâna aceluia care fără nici o neruşinare a ridicat’o asupra unei femei bătrâne şi văduvă. Cu tot devotamentul Ecatlierina August Lamberthod. A T EDITIUNE ZIARELE DE AZI România sub titlul Regele şi I. Bră-tianu face următoarea preţioasa băgare de seamă; in urma observaţiunel ce am făcut, că Monitorul Oficial n’a publicat anul acosta, ca în toţi anii, vre-o scrisoare de felicitare a M. S. Regelui către d. I. C. Brălianu pentru SI . loan, Voinţa Naţionala ne răspunde astă-zl în următorii termeni: «D. 1. Brfttianu a primit şi anul acesta din parlea M. Lor o telegrama de felicitare plină de acea înaltă bună-voinţâ şi încredere ce ’l-aQ arătat tot-d'a-una, dar nici d. I. Brălianu, nici amicii săi politici nu cred că este bine sâ se publice telegrama Regală, spre a nu se spune că o întrebuinţăm ca manoperă electorală». Încercarea ce am făcut a reuşit. Am voit să ştim dacă în adevăr a existat o a-semenea scrisoare, prin care M. S. Regele îşi arată «Înalta sa bună-voinţă şi încredere» în prea scumpul s6Q preşedinte al consiliului, pentru ca să putem constata, şi mal cu temeiu, că fâgadueliie date de M. S. Regele în privinţa libertăţii alegerilor sunt numai glume. Cât pentru annegatiunea(?) d-lul I. C. Brătianu şi a lor s6i, d a nu publica scrisoarea spre a nu li bănuiţi că o întrebuinţează ca armă electorala, ni se pare foarte ciudată. S6 fie oare cu putinţă? D. I. C. Brătianu, care, ca s6 dovedească ţării cât este de popular, a fost în stare să scoaţă la iveală în plin parlament numeroasele cărţi de vizită ce a primit de ziua numelui săfl, să nu se servească acum de telegrama c# i-ar 11 trimes M. S. Regele, spre a arăta ţării că tot scump este d-sa pentru M. 8., pre cât a costal de scump pe ţară mânţine-rea sa la putere? Asta n’o credem odată cu capul! Ş’apol, este nsare deosebire între o telegramă de felitare ce un Suveran trimite primului săd consilier şi între o scrisoare ce s’ar vedea Înserată în Monitorul O-ficial. Fără a o considera drept manoperă e-Ifctoralâ, am dori să vedem publicată acea Scrisoare, dacă ea există. Aceasta ar avea cel puţin bunul că ar limpezi situaţiunea spre a nu mal dibui ca până azi prin câţă. Lupta aduce declaraţia d Iul Panu către alegătorii din Iaşi, care in parte sună precum urmesză : Un număr de amici mi-aO pus candidatura la colegiul al II-Iea din laşi; opoziţia Iaşană, fidelă luptei întreprinsă în contra acestui regim, bine-voeşte a'ml sprijini candidatura. Mulţumesc atât amicilor mei politici cât şi opoziţiunei Iaş^ne. In adevăr, Ire-bue să recunosc că elementul conserva-vator din Iaşi dă dovadă de multă desin-teresare şi abnegaţie susţinându-ml candidatura. Acest sentiment m’aşi fi aşteptat să-T văd aiurea, în alte rânduri. Din nenorocire dupe cum «haina ou face pe călugăr» tot aşa să pare că «ideile nu fac pe omul de inimă, pe omul just şi lipsit de invidie». Nu cred că este nevoe se'ml fac profesia de credinţa. Gând cine-va scrie în toate zilele şi subsemnează, profesia de credinţă devine o simplă formalitate.De altminteree ideile ce voiu dezvolta şi pe care le voi cere de la un deputat al colegiului al 11-lea, natural că sunt în acelaşi timp profesia mea de credinţă. Voesc să întreţin pe cititorii şi alegătorii laşenl despre o altă chestiune. lato: Ţin a face o declaraţie solemnelâ. îndată ce alegătorii laşenl îmi vor face o-noarea de a mă alege, îndată ce Camera mâ va valida, eu la moment voi intra tn tara pentru a respunde la Încrederea concetăţenilor mei. ILTIIIK IM'OIIIIITIIM Alegeri libere. — înrolarea bătăuşilor Primim din GiurgiO, următoarea preţioasă declaraţie, cu propriele semnături ale declaranţilor şi ale martorilor : D nulu't Redactor al ziarului «EPOCA» In ziua de 12 ale tunel curenteam fost chemaţi de d. Iancu Niculescu zis şi Bileargiu la cârciuma d sale, şi după ce ne am dus, d. Iancu Bileargiu a Început să ne cinstească cu vin, şi după ce am băut cât va, l'am întrebat pe d. Bileargiu că de ce suntem chemaţi, d-sa alnceput să ne spue lămurit, ca vo-eşte să ne trimeata din vreme bătăuşi cu plată bună fiind că zice d-sa ne vede că suntem tineri şi buni pentru această meserie, şi dacă voim să primim această slujba, ne a zis ca să nu ne fie frică, că ne da ajutor şi vardiştil poliţii, samsari, procuror precum şi armata şi să nu ne temem, şi ne-a mat adâogat numai să tragem cu bâtele bine, şi In urmă ne-a mal zis că dacă primim să ne ducă la Epurescu ca sâ ne înroleze şi ca să ne cunoască In persoană. Auzind aceste vorbe am plecat unu câte unu din prăvălia d-lul Bileargiu şi ne-am dus pe la casele noastre. Căci ne-am consultat de şi suntem oameni săraci Insa nu voim a ne face bătăuşi d-lul Epurescu şi Bileargiu şi să batem pe fraţii şi părinţii noştri, cari lupta pentru binele nostru; şi declarăm spre a şti Giurgiuvenil că numai meseria asta n’o voim s’o facem. S'o facă Epurescu şi Bileargiu această meserie, căci noi, neam de neamul nostru bătăuş n’a fost. Vă rugăm d-le Redactor a da publi-cităţel acestea ca să fle văzute de toţi a-semenea fapte. Primiţi d-le Redactor respectul nostru. Petre Tudor, Costache Crâcun, Sanchi Badea, Voiai Mircea, Ion Pene. Martori la această declaraţie : N. N. Păunescu, D. Niculescu, Fifclianescu. x Inc» de a!a!ta-eei ni se telegrafiase din Braila pentru a ui s-* anunţa isbânda oposiţiune , dar telegrama a fost, se vede, reţinută de eensură căci nu ne a parvenit. Numai din o nouă depeşe ce primim azi aflăm că între delegaţii aleşi în judeţul Brăila sunt d-nii Nicolae Blaramberg, A-lexandru Niculescu , Nicolae Fili-pescu, Aslan, Apostol, Dimitrie Ro-setti, Economu şi alţi membri ai o-posiţiunei. X Iars’aresgcndit conu Mihalachel... Da asta data în sflrşit, a primit a i se pune pe faţa de guvern cadida-tura alături cu ilustrul Mtniu la colegiul I de deputaţ» din braiia. lncailea acum ’şi a dat arama cu totul pe faţa conu Mihalache şi credem ca lumea nu se va mai laşa a fi inşeMa de acest fel de Jidov rătăcitori... X Ni se face se observăm că cei trei mii de lei sfeterisiţi ded. Radu Mihai acum câţi-va ani şi despre care vorbim în ediţiunea I-a a numărului de azi, proveneau dintr'o inscripţiune destinata mi a veni în ajutorul reposa-tului C. A. R>s4ti ci a constitui un fond «I opoziţiunei pentru alegerile din 1876, fond al căruia d. Rosetli era numai depozitarul. X Cu privire la conflictul d’intre ministrul nostru al afacerilor streine şi representantul Rusiei la Bucureşti, A-genţia fJavas ne comunică azf următoarea notă : Câte-va ziare aO vorbit de un conflict ce ar fi adus o întrerupere a relaţiunilor Intre Ministrul afacerilor streine şi Lega-ţiunea Rusiei. Nişte persoane avide de ştiri alarmante au făcut mare sgomot a supra incidentului. Suntem In măsură de a informa publicul şi a potoli neliniştile. In cursul anchetei lâcatâ pentru a descoperi pe ucigaşii din Strada Dionisie, un mare număr ae rândaşi unguri fură aduşi pentru a fi presintaţi persoanei care afir. ma că putea să recunoască pe rândaşul care ar fi cumpărat fringhta. Printre a-ceştia se găsi un rândaş tn serviciul Le-gaţiune! Rusiei. Văzeud că nu s’a întors, Ministrul făcu să se scrie Prefectului de Po iţie pentru a’I cere informaţiuni. Prefectul, absorbit toată ziua de anchetă, nu primi scrisoarea de cât seara. In acest moment putu constata că deja, de mal multe ceasuri, rândaşul se întorsese la Legaţiune. A doua zi, ministrul Rusiei se plânge că n a fost prevenit de arestarea rândaşulul care fusese însărcinat de dânsul cu o co-misiune care fu ast-fel tnlârziată. întârzierea ce se produsese fiind ast-fel involuntară, prefectul poliţiei se presintâ la legaţiune, pentru a explica căuşele a-cestef întârzieri şi părerea sa de răO pentru neplăcerea invo untară ce resultase de aci. Incidentul este ast-fel terminat. Or-citie vede ce disproporţie este Intre faptul de o însemnătate minimă şi sgo-motul ce s’a făcut. Incidentul n’a .alterat Intru nimic bunele raporturi ce aii existai tot-d’a-una şi continuă a exista Intre ministerul afacerilor şi Iegaţiuuea imperială a Rusiei. Isvorul oficios al acestui comunicat nici ca mai trebuie demonstrat, de vreme ce se ştie de toata lumea legaturile dintre „Agenţia Havas“ cu guvernul. Constatam numai câ acest comunicat nu istoriseşte nici un cuvânt asupra condiţiuuilor In care d. Moruzi a fost admis In audienţă de d-nu de Hitrowo, ministrul Rusiei. Prefectul Poliţiei n’a obţinut această audienţă la palatul legaţiunel imperiale ruseşti de cât după ce fusese refuzat odată de a fi primit căci nu se presin-tase In mare ţinută. De asemenea, oficioasa «Havas» omite de a declara că d. Moruzi nu s'a dus la d. de H'trowo spre a’I istorisi incidentul, ci din potrivă spre a l face scuzele cele mat complecte, din partea sa şi din partea guvernului. înalta noastră diplomaţie nu perde nici o ocaziune, precum se vede spre a dovedi stângăcia şi incapacitatea el. Din incidentele cele mal micI|Foreign Oficiul nostru nu poale eşi de cât umilit. X In urma unul ordin al ministerului de rezbel semnat de d. general Cruţescu, d. general Anghelescu, comandantul corpului I-iu de armată a întrebat pe d. căpitan Vâ-cărescu dacă în adever d-sa a scris scrisoarea, publicată de ziarul Epoca şi privitoare la ceasornicul furat de d. Radu Mihai. D. căpitan Vâcâ-rescu recunoscându-se autorul scri-soreî afiăm că a şi fost arestat. Hoţii se se plimbe slobozi pe u-liţă e deja mult ; dar hoţii să bage pe păgubaşi la închisoare trece peste ori ce închipuire. X Ziarele Francese ne aduc ştirea despre încetarea din viaţă a generalului Gaillard care a asistat la ultimul rezbel ca delegat al Fran-cieî pe lângă armatele Româno-Ruse. Generalul Gaillard îşi făcuse numeroşi amici p’între ofiţerii români. X Am anunţat deja că în urma succesului obţinut de oposiţie la întrunirea publică ţinută Marţi în Iaşi s’a mai hotărît a se ţine alte doue întruniri Vineri şi Luni. întrunirea de mâine Vineri mai cu seamă promite a fi foarte interesantă. D. Gheorghe Mârzescu, a anunţat că va da cetire, tn acea întrunire, angajamentului de onoare luat în oposiţie, la 1883, de d-nii Gheorghe Tăcu, Alexandru I. Gheorghiu, Sandu Dudescu, etc. astă-zi colectivişti. Vom anunţa îndată cititorilor noştri, resultatul întrunirei. X D. 1. C. Brătianu preşedintele consiliului a plecat azi la Florica. X In precedentul nostru numer voind se anunţăm plecarea la Moldova a d-lui Ministru al agricultu-rei, industriei, comerciuluî şi domeniilor am pus din greşală numele de Radu Mihai In locul aceluia de Vasile Gheorghian. Cerem scuzele noastre d-lui Gheorghian căruia suntem siguri că con-fuziunea n’a putut place. X Voinţa colectivistă de astă seară, lâudându-se cu izbânda guvernului în alegerile de Delegaţi, are neruşinarea a acuza opoziţia de ingerinţe şi presiuni, citând, între altele, că s’a impus ţăranilor alegerea unor putrigaiuri ca d-nii Petre Grădiş-teanu şi general Florescu... Iutr’adever obrăznicia colectiviştilor Întrece ori ce închipuire, când guvernul Rad u-Angelescu, dupe cum am arătat, a numit delegaţi nu numai funcţionari dar chiar spioni poliţieneşti, cum e Apostol Alexan-drescu la Ştefâneşti, care a fost osîn-dit pentru falş şi furt de bani publici I Dar, ce mai la deal la vale, când stâlpii de odinioară ai tripourilor, ai lupanarelor, pungaşii de ceasoar-nice au ajuns miniştrii, de ce se ne mirăm, câ guvernul ’şi alege Delegaţi printre vechii locuitori ai puş-cârielor !.. Botul pe labe dar, mişeilor!.. X Asupra arestare! la Făgăraş a lui loan Popa Samoilâ ni se povesteşte următorul amănunt; Dînsul vezându-se prins într’o circiumă de către jandarmii ungureşti, a voit se fugă; un jandarm însă a-pucându’l s’a încercat se’l sugrume din care cauză jandarmul aperân-du-se l’a lovit cu sabia. Rana ce loan Popa Samoilâ a căpătat fiind foarte uşoară el este aşteptat mâine în Capitală. X Suntem informaţi că Colonia franceză va da la 6/18 Februarie viitor, la Teatru Naţional, sub patronagiul E. S. d. de Goutouly, un bal cu tombolă, al cărui produs e menifoperel de fundare a uneî şcoli franceze în Bucureşti. Pe timpul Seratei, se va trage o loterie coprinzând diferite obiecte de artă ce le-a oferit guvernul francez şi printre care figurează un vas de un mare preţ. Biletele pentru bal şi loterie se găsesc la toţi comercianţii francezi din Calea Victoriei. (Havas). X D. Radu Mihai n’a plecat la Moldova. D sa a fost azi la prefectura poliţiei unde a stat mai bine de o oră. X Juriul Înaintea căruia se va ţine concursul pentru catedra de anatomie de la facultatea de medicină din Bucureşti, concurs care, precum am spus deja, începe mâine, se compune din d-niî profesori doctori Calen-deru, Demosthene, Grecescu, Mâl-dărescu, Severin şi Stoicescu sub prezidenţa decanului facultăţei d-nu doctor Rîmniceanu. X Duminecă la 17 Ianuarie Societatea studenţilor tn medicină va serba al 13 lea aniversar al fondaţiunei sale. Cu această ocasiune d. Gheorghe Marinescu, va ţine o disertaţiune a-supra Mutismului isteric. Serbarea se va face în localul So-cietăţeî, bulevardul Elisabetha, casa băilor Eforiei şi va începe la 2 ora după amiază. ULTIMA ORA AGEXTIA HAVAS Pestn, 25 Ianuarie.— (Cale indirecta). Avea-vom răsboiti peste 2 luni ? Iată întrebarea oe’şl pune toată lumea. Cele 10 fol politice cotidiana ce apar aci, se dedau tn fle-care zi la (variaţiunl asupra acestei teme. Ziarele ilustrate, a-pucând’o Înaintea evenimentelor, sunt pline degravurl ce represintâ tipuri de soldaţi ruşi tn campanie. La vitrinele librăriilor, e expusă o broşură «Răsboiti la primă-vară,» care explică operaţiunile viitoare, cu planuri colorate. Toate astea n’aQ de cât aparenţă. In popor, şi ’n lumea afacerilor, nu se crede In evenimente grave. Dar lucru curios, cu cât se apropie cine-va de centrele care pot fi mal bine informate cu atât impresiunea sâ schimbă, pentru a deveni pesimistă. In cercurile politice parlamentare, e mal multă reser-vă; dar In mediul guvernamental, se vede numai negru. Azi, la Cameră, lumea e aţintită asupra discuţiunilor bugetului. Cestiune capitală pentru deputaţii noştri. încrederea ţârii In d. Tisza se întemeiazătn-tr’adevâr aproape întreagă pe făgăduielile de echilibru ce fac pentru 1890. Primul ministru a zis că deficitul a-nual de 40 milioane fi. va fi atunci a-coperit; şi să sileşte a face să treacă nuol imposite pentru cari opoziţia compusă din 150 membri, cată să demonstreze caracterul inaplicabil. Câţi-va dintre opoziţioniştt acusâ chiar guvernul că nutreşte speranţa secreţâ că nişte evenimente militare vor avea loc în curlnd şi cari vor permite d-lul Tisza să nu’şl ţie făgăduelile financiare, ce el consideră ca nerealizabile. Amicii intimi ai primului ministru mărturisesc câ d. Tisza e cu mult mal pesimist de cât cum discursul săfl «rectificat» de ia 1 Ianuarie lăsa să se înţeleagă. S'ar putea zice că telegraful a a-vut dreptate când a scos într'un mod inconscient în ziua aceea faimosul cuvânt «Nicht». Pentru ja sfârşi, voiţi cita numai a-cest fapt. Unul din intimii preşedintelui având de regulat o afacere financiară, amână această regulare zicând acum 3 zile : «Nu voesc să mă angajez în acest moment, căci cred într’un răsboiti». Londra, 20 Ianuarie. — Se telegra-fiazâ din Berlin lui «Daily-News că prinţul de Bismarck va sta lnca cât-va timp la Friedrichsruhe. El s’a hotărât se amâne întoarcerea sa la Berlin. Berlin, 26 Ianuarie. —Circulă ştirea că lordul Churchill, care se află actual-minteaci, seva duce în curând la Friedrichsruhe la d. de Bismarck. Madrid, 26 Ianuarie.— Se desminte ştirea cum că regina Isabela &r fi exilată. MARELE CIRC SIDOLI Asta-zi si £zx toate Zilele MARE REPRESENTATIE IN ZILELE DE Dumineca si Serbatoare REPRESENTATIUNE HIGH LIFE lndeputul Ia 8 1/2 ore seara Gu stima, Tll. SIDOLI Director. LA POMPADOUR 58. CALE* VICTORIEI, 58 Vis-a.-vis de Biserica, Cretzulescu Anunţă pe onorata sa clientelă că este asortat cu tot felul de articole pentru dame şi barbaţT, De remarcat: MARELE ASORTIMENT DE STOFE PENTRU ROCHII SI FANTASIE, LINA-GIURI. PlUSIURI CAMASl, GULERE si MANŞETE Bumbararii. linuri si mătăsuri de brodat, Canava {Smirna, Iawa ai Etamin Asortiment complect de panglicarii, rujuri si toate articolele ae manufactura si maruntisiuri. PRECU1RILE MODERATE 522 ŢUICA DECERESIANU DIN ANUL 1880 Laixia.cjajzitau.1 de coloniale N. I0ANID & CT Bucureşti, Strada Lipscani, 3. Bucureşti BUTELIA DE I LITRU, LEI 2. www.dacoromanica.ro EPOCA 15 IANUARIE CASA DE SCHIMB I. M. F E R M 0 SlraX. PreviCt pe suferinzi, că tn această casă care este actualmente administrată de subsemnatul, găsesc cea mal bună şi complecta îngrijire, camere i-gienice, serviciu col mai conştiinoios şi neîncetat supravegbiat, având la dispoziţie or-ce doctor din capitală. $ Se pot face zilnic or-ce pansamente, M inhalnţte, fumegaţie, toaletă pentru da-VI mc eto. §g Pentru or-ce desluşire se poate adre-if sa in toate zilele verbal sau inscris căii tre directoru. » X G. 1. Levezennu. 023 I î % I I t 1 «6 I I ANTREPRIZA BAROMETRICA CURĂŢIREA LATRINELOR CU MAŞINI PNEUMATICE No. 25, Strada Academiei, No. 25. Ayantagiele ce presinti ‘ % -----X. sistemul nostrn atât în pri- Yinţa promptitudinii cât |i a saintirităţil 11 lasâ ni- mic de torit, ceea ce ne ji pane în posiţinne de a concura pe toţi cel-l-alţl din =35'' aceşti PransS. * Onor .oubîic se pdie convinge printr’o sticlă ce posedă fie-care vas, că vasele te umplu cu desăvârşire . PRECIURILE NOASTRE SUNT CELE MAI SCĂZUTE. A PA RARE IN CONTRA FOCULUI Grenadele Stingatoare Harden SINGURUL DEPO^^SIT IN ROMANI A 588 Bucureşti. ~ Strada Smârdan, No. 2 « MT3PS w Bucureşti. - Strada Smârdan, No. 2 mmmni — A VI S — COFETĂRIA SI FABRICA DE LICHERURI TANASE D- CRETULESCU STR. CAROL NO. 17, ALATURI CU BISERICA CURTEA VECHE SI VIS-A RIS DE ANTREUL P.ECEI P*9 * Am pus in consumaţie o mare cantitate do Homnrl Jamaica superioare eu lei 8,40 1 tru şi diferite alte romuri de la renumitela Case Henobe si stenin din Bermen Pentru d-nil comercianţi ce vor voi a lua in cantităţi marî. so va reduce preţul O mare cantitate de dulceţuri din toate fructele cu vanile şi fără vanile şi cu pre-ciurl foarte eftine. Bomboane, Şampanie din fabricaţi unea de lichenul de aci. Ananas, Benedectin, Cuiraso, Sartrez, Pipermant, Vanile Rose, 3 fr. litru. Diferite patiserii proaspete şi prăjituri proaspete in fie-care zi, o adevCrală mastica de Hio. Mare deposit de rachiuri bune si îndulcite pentru menagiu] casei Mare depesit de spirt rafinat şi de maşină. Primeşte comande pentru logodne, nunţi, botezuri şi soarele. S rviciila cele mai alegante si esecut&te de mine personal. Deposit de distinsă tuieă, Ser\ici ie mele fiind cunoscute. Toate aceste mărfuri se veiid er preciuri moderate. Cu inala Stima T. D. CRETULE8CU Cairo l-iiriiisoi-ii armateior.— Fabricanţii do ciocolata.—itafinoriile de zuliar si or-carei Fabrice care se ocupă cu rafinarea conservelor pentru limenlarea publica. O ocasiuno excelenta li se oferă spre a obţine libertatea fabricarel or-carul articol, fara a avea nevoe de Brevet. Ofertele se primesc sub adresa B. 070 la Biuroul de anunciuri. HUDOI.F MOSSE /.liricii. DRULC. STaUCEANU Strada Griviţei, 57 Iris. bimuiIMUU DC L'ABHAYE DE FECAMP (FRANCE) RSCELINTĂ, TONICĂ, DIGESTIVĂ 81 APKR1TIVĂ CEA MAT BUNĂ DIN t6tB LICORILE vânTrAKi .t DQUEUR BENEDICTIN* I A ie cere todăuna la joaulfi ManjaeJ dâposâes eu Franca el â l’Etmga I fiecărei sticle, eticheta pă- |‘ra“ purtăndii semnătura _____ " ~i |directorelui generale. Adverata licore Banedietini se alfi la tâte persânele următdre cari s aă angajată pe acriau a nu vinde nici fii contrafacere. A. Fialkowsky—G. si D. Tanasescu fraţi — Conslantinescu— D. Marlnescu Bragadii — \. Ion nici et Comp. — Carol Gersabek. H. PENTRU A SE ÎMBOGĂŢI REPEDE SI A FACE AVERE IN MIRT TIMP CE TREBUE FĂCUT Nu trebue să se o că operaţiuni de Bursă. Nu trebue să se cumpere bilete de loterie. Nu trebue să se joace. Nu trebue cunoştinţe.Toată lumeathiar şi doamnele pot profita Dovedit şi aprobat. Pentru a se primi importantele instrucţil, să se scrie U omâneşle imediat Paris 8, Rue de Bag-ofu Arpech II. txm x RECOMANDAM LEGA TORIA DE CÂRTI fim STRADA BISERICA IEHEI NO. 10, CASA BISERICEI DINTft'O ZI BLCLBESTI In acest atelier se esecuta ori-ce lucrări de Le-gatorie, Papetarie, Galanterie si Cartonage, a seni anea efectuează Registre de Comptabtlitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-ce mărime si liniatura mecanica cu pre-ciurile cele mai moderate. ex: x xmmx: 1X9X1 e- X I a I '*• 1 X 1X9 CRAMPAG1 P0MMER1 & GREVO REIMS X9 X De oare-ce circulă tn comerciO vinuri fabricate tn Austro-Ungaria purtând fără nici un scrupul etiquete cu firma noastră, ne vedem nevoiţi a da oare-carl desluşiri asupra embalagiulut nostru spre a garanta pe c jr.sufratoril Şampaniei Pommery de asemenea falşincate. Dopurile servind la astuparea buteliilor noastre sunt foarte uşor de recunoscut, având conform modelului ce urmează firma pe fund şi corp. Osebit de aceasta după ce sticla este astupată se aplică a-supra dopului o capsulă de tinichea purtând numele Pommery şi trei stele. ŞAMPANIA SEC ŞAMPANIE 1XTRA-SEC Areoetiquetăalbâ Fără etiquelă o cu firma noastră o micăetiquetâExtra mică etiquetăSce la Sec la gâtu sticlei, gâtul sticlei, staniol staniol auriQ, gra-nuriu granulalor, şi nulator, şi dopu cu dopu cu firma. firma CHAMPAGNE POMMERY & GRENO REIMS VINDECAREA BOALELOR SECRETE CAPSULE ANTIBLENORHAGICE preparate de l.Oxwald cu aprobarea consiliului medical superior. Sunt cele mal bune capsule in contra boalelor aecrete, scurgeri vechi ai noi, catar de venica, etc. Preţul unei cutii lei 4. APADE MATREATA CU EFECT SIGUR Cuaătâ capul de mâtreata, intăreşte pârul şi opreşte căderea Iul. Preciul unul flaoon 2 lei 50 bani. Deposit principal, la Craiova, farmacia I. OSWALD. Bucuresci la drogueria d-lul I. Ovesa, şi la mal multe farmacie din tară. Comandele făcute prin poştă, insotite de valoarea lor, plus 50 bani pentru em-balagiu, se fee uezezact. 492 S A DESHCIS MARELE HOTEL DE LONDRA Bucureşti — 76, Calea IVIosilor-, 76 — Buouresti ^ — Reparat şi mobiial cu totul din nou.— Se gnseşte camere de la 1 leu şi 10 bţui in sus. Asemenea se inebiriaza camere mobilate cu luna. — Sarv ciul prompt, onest şi preciuri moderate.— Se găseşte grajduri pentru cai şi şoproane pentru trasuri. DE ÎNCHIRIAT PRĂVĂLII MARI SI MICI i'ruprictar, COHXFLIU KALIXDERL'. 599 ANUNCIU Sub-eemnatul aduee la cunoştinţaţonor. public câ am redeschis msgasinul meu in strada Lipscani No. 8 cu un mare asortiment de Covoare naţionale in diferite calităţi şi mărimi, asemenea un mare asortiment de Costume naţionale pentru danie şi copil, dupe modelele cele mal nuol şi tlegante, Invelitori de mtse, feţe de perne, peşchire, perdele, toate modele naţionale, asemenea Insă un mare transport de Canari de Harz care sunt dresaţi perfect in cântecele rele mal variate cu deosebire câ tonul este lung, tremurător şi incă foarte lung repetat. Papagali, Colibre. Peşti roşii vil, diferite objeclc de teracote na tionale, garnituri şi Broşuri de mosaicâ de Veniţia. Cu stimă, I. MILOS. Strada Lipscani No. 8 alături cu Magasinul 605 d*lul Filip Haas. F* A Tij»ogrrafia Ziarului „Kpoe«‘ Tipărit cu cerneala Ch. Lortlleux C-le Paris X99XÎ MASINE DE TÂIAT ■X9 X E, EAN SI COCENI IN DIFERITE MĂRIMI Mişcătoare cu mâna, cu manegiu si cu abur foarte folositor din causa lipsei de nutret pentru vite strada Smârdan s\\ . iSl AADECkER Str.B^srmAodaS 560 X99 X— Osrsst rstpoif»!ii G. Sloenescu I r 9 i x« www.dacoromanica.ro