I
ANUL III No. 636
A DOUA EDITIUNE
MERCUR1, 13 (25) IANUARIE 1888.
15 BAISTI NUMERUL
ABONAMENTELE
încep la i si ie a fie-cauei luni si se plătesc
TOT-D’AUNA ÎNAINTE
IN BUCi'RESCi La casa Administratinnei Iii TARA: Prin mandate poştale.
Pentru t an 40 lei, 6 luni *0 lei, 3 luni 10 lei.
IM STREIA'ATATE: La toate offlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei. 6 luni Î5 lei.
LA PARIS: Se gaseste jurnalul cu IR Cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Ger-maln No. 84.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
15 BANI N U IVI ER UL
ANUNCIURILE
OIN ROWÂNIA SE PRIMESC DIRECT LA AOMINIS E	TRATIA ZIARULUI
£n Pari*: la Agente Havan, place de la
hiurse, S.
Agente Ubre, rue \otre Dame des Victoires 10, (Place de la BourseJ pentro Paria, Franrla, Germania, Anatro-lngarla, Italia Si Rarea Britanie.
Anunciuri pe pag. IV, linia SC bani, anunciur si reclame pe pagina treia X lei linia
50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B.
REDACŢIA
!Vo. 3. — Plata Episcopiei. — IVo. 3.
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
ADMINISTRAŢIA
i\o. 3. — Piala Episcopiei. — IVo. 3.
ÎNCEPUTUL
SCRIS04RE DESCHISA
începutul
Coloanele noastre au fost prea mici ca se poată coprinde toate denunţările primite de trei zile din ţară, asupra ingerinţelor şi violenţelor administraţii în alegeri.
Denunţările acestea se găsesc a-cum pe masa RegeluL
Bine-voiască Mujestatea Sa, se le citească şi va vedea cum a fost începutul; se va convinge ce socoteală a ţinut administraţia d-lui Ion Bră-tianu de cuvântul şi garanţia Regelui că alegerile vor fi libere.
Încă de eri s’a desinat destul de bine rolul jucat de primari, poliţai, de suprefecţi şi prefecţi în alegeri.
încă de eri s’a putut intrevedea care va fi şi de asta dată atitudinea parchetului faţă cu opoziţiunea.
Fapte precise, ilegalităţi bien ca-racterisate, au fost aduse la cunoştinţa Regelui.
Aşa de pildă, s’a constatat că în ajunul alegerilor au fost suspendaţi primarii, prin localităţile acelea pe unde sebanuiacă delegaţii opoziţiu-nei vor reuşi.
In comuna Sihlele din Rîmnicul-Sârat, primarul a fost suspendat la 9 Ianuarie cu ordinul No. 25, iar ajutorul şi notarul au fost duşi la suprefecturi şi siliţi se nu facă de loc alegeri.
In comunele Parincea şi Mileşti din Bacău, primari au fost luaţi pe sus şi duşi la Bacău pentru ca alegerile se nu se poată face.
Ia comuna Viziru din judeţul Brăilei, primarul Bucur Dumitrescu refuza la birou buletinele opoziţiuneî ’şi punea în urnă numai biletele guvernamentale scrise de ajutorul de primar Anton Cernea şi de notarul comunei, George Popescu, care stau chiar in localul Primăriei.
La Rlmnicul-Vâlcea, Primarul A-lecsiu anulează alegerea, văzând că opoziţiunea triumfase cu o maiori-tate formidabilă.
La Focşani toţi funcţionarii administrativi şi finanţiarl stau In sala de alegeri şi ingerează pe faţă, insultă, ameninţă cu bătaia şi dau a-fără pe candidaţii opoziţiuneî.
Aşa la Rtmnicul-Sărat; tot ast-fel la Vlaşca şi pretutindeni.
Acesta e începutul alegerilor.
Din cele petrecute Duminică se poate închipui ce vor fi alegerile de la 23, 2i şi 25 Ianuarie.
Mai îngrijiţi de cât noi, trebue se fie Regele de această stare de lucruri. .
Noi am prezis că sub un guvern în care Radu Mihai conduce alegerile, este cu neputinţă ca aceste a-legeri se fie libere.
Evenimentele vin singure de confirmă prevederile noastre.
Dar cu prevederile Regelui cum rămâne ? Majestatea Sa a crezut că un singur cuvânt al seuedeajuns ca se facă oameni cinstiţi din eserochi şi asasini şi de aceia s'a mulţumit a făgădui opoziţiuneî că va garanta personal libertatea in alegeri, lăsând pe Stâtescu la justiţie şi pe Radu la interne.
Ingerinţele de Duminecă aruncă o umbră pe cuvântul Suveranului.
Ce face Majestatea Sa?
A dat ordin se distitue pe prefecţii şi suprefecţii cari au suspendat pe primari în ajunul alegerilor spre a face imposibilă deschiderea birourilor ?
A dat ordin se revoace pe procu-
PENTRU REGE 0 MICA SOCOTEALA
DOBITOCIE PRIETENEASCA
MIŞCAREA ELECTORALA
rorul din Vâlcea care a respuns d-lui Iancovescu : sunt la Bal - Mascat, n’am vreme se primesc denunţarea ce faci contra primarului Alecsiu ?
Intre cuventul Regelui şi faptele guvernului se deschide un abis. Începutul a fost eri.	,
Sfârşitul poate veni mâine. Majestate veghiază,tâlharii care te încongiurâ 'ţi necinstesc Coroana.
T E L E GR A M E
AGE\TIA HA VAS
Belgrad, 23 Ianuarie.
Din causa acestei anomalii parlamentare că majoritatea deputaţilor guvernamentali se găseşte compusă din elemente liberale, Scupcina s’a disolvat.
Noile alegeri se vor face la 4 Martie.
Viena, 23 Ianuarie.
Se anunţă din Belgrad «Corespondenţei Politice» că disolvarea Scupcinel a fost provocată de atitudinea ce luase fracţiunea liberală devotată d-lul Risticl faţă cu guvernul.
Disolvarea este primită fntr’un mod favorabil de partidul guvernamental care, posedând deja o mare majoritate, este sigur de victoria sa complectă şi învingerea totală a liberalilor.
Berlin, 23 Ianuarie.
Consiliul federal a fost sesisat de un proect de împrumut, care are un scop militar, ce trebue se fie declarat secret.
Berlin, 23 Ianuarie.
«Agenţia Wolff» desminte prelinsele ine-saclitâţlcearconţine articolul din «Ziarul militar» tn privinţa sLârel forţelor ruseşti la graniţă.
Paris, 23 Ianuarie.
liana primită de Luisa Michel, Intr’o întrunire publică ţinuta la Havre, este u-şoarâ. Asistenţii eraCi aproape se sfâşie pe asasinul.
l'nris, 23 Ianuarie.
D. Labiche, membru al academiei fran-cese a murit.
Lemberg, 23 Ianuarie.
Un banchet a avut loc eri, pentru a serba aniversarea revoluţiunel poloueze. Un orator a ridicat un toast pentru tinerimea poloneză şi tinerimea bulgară.
Un student bulgar, d. Kvoezkow, a exprimat tn limba sa maternă simpatiile Bulgarilor pentru Polonezi.
Musica a Intonat tn urmă imnul naţional bulgar, tn aplausele adunârel.
DOBITOCIE PRIETINEASCA
Este o zicătoare franţuzească care suna cam ast-fel: «Doamne fereşte-mâ de prieteni mei, căci de duşmani mei, mâ feresc eh singur.»
Această rugăciune trebue sS o fi Îndreptat adesea spre ceruri d. Moruzi, Prefectul Poliţiei Capitalei, când a văzut In ce chip prostesc i s’a luat apărarea de către ziarele colectiviste tn afacerea sinuciderel servitorului Ilie şi In a-facerea instruirel omorului din strada Dionirie.
Atât Prefectul Poliţiei, cât şi judecătorul de instrucţie, primul procuror şi tot parchetul tribunalului Ilfov, trebue să ti zis mereh : «Doamae fereşte-ne de presa colectivista căci de presa opoziţiei ne ferim noi singuri I»
Să trecem la ecsemple: ziarul Unirea, vorbind despre arestarea şi cercetarea u-nul ungurean adus dio Piteşti, asupra caruia s’ah găsit 600 de lei, şi voind să profite de ocazie spre a lăuda dibăcia judecătorului de instrucţie, spune Intre altele: «Judele de instrucţie voind să ’l smulgă o declamaţie, să adresează la ungurean cu multă asprime şi inculpatul speriat, mărturiseşte că într adevăr acei 600 de lei sunt furaţi din Piteşti 1»
Spuneţi zău cum vi se pare, a ce miroase capacitatea acestui jude de instrucţie care posedă darul de a speria peinculpat priatr’o simplă modulaţiune a glasului său !
Aceasta asprime In cuvinte nu miroase a porunca de 25 Ja spete ?
E de crezut că un judecător de instrucţie poate răpi o mărturisire, înte-meindu-se nu pe dovezi, nu pe conira-zicerl, dar pe uu singur ut sad la de poitrine, parcă ar fi Patti ?
Dacă este aşa, apoi vom avea nevoe
pe viitor de Offenbach pentru a face musica rechisitoriiior.
Voinţa Naţională merge şi mal departe cu dobitoceasca sa prietenie către poliţie şi parchet.
Ea spune: «Mercuri seară feciorul Ilie a fost supus unul lung interogatoriu, care avea de efect să’l pue In posiţie să declare şi să mărturisească totul I»
AI crede că e vorba de un medicament aplicat unul bolnav şi care medicament trebue neapărat să producă anume cutare efect.
Cu aşa siguranţă n’ar vorbi nici un doctor când administrează chiar chloro-formul ale cărui resuitate le cunoaşte I
înţeleg interogatoriile care afl de e-fect să lumineze pe judecător, dar nu pot Înţelege inlerogatoriile care trebue neapărat să aibe de efect mărturisire^ unul fapt.
Acum, Voinţa Naţională are o scuză: Ilie s'a spânzurat, ast fel în cât mărturisirea certă ce se aştepta de la densul ’l-a rămas poate In gât.
Dacă Ilie avea pe trup ceva semne de trântălă, se va zice că el a fcsi In stare să imiteze oposiţia din Huşf care ’şl a spart geamurile de la cabe, precum susţinea colectivitatea de-unâ-zi.
Ca mâine văz un articol de fond In Voinţa demonstrând ca Ilie şi-a jupuit spinarea singur, din spirit de oposiţie ca să scoată nume răâ poliţiei.
Tot teoria hoţului de păgubaş I
Aga.
PENTRU REGE
LIBERTATEA ALEGERILOR
Următoarele telegrame aG fost trimise Regelui:
RIM.YICU-SARAT
llajeslalei Sale Regelui
Prin ordinul subprefecturei Marginea de sus No. 25, din 9 Ianuarie 1888, primarul comunei Sihlele, judeţul Rlm-nicu-Sarat, este suspendat pe suscitată zi, adică In ajunul zilei de 10 Ianuarie, zi defiptâ pentru alegerea delegaţilor. Prin ordinul No. 28, ajutorul de primar şi notarul, aduşi cu călăraşi la subprefecturi! şi siluiţi să nu facă de loc alegeri. Toate aceste presiuni pipăite îndreptate contra candidaturei mele.
lată cum funcţionarii guvernului Ma: jestaţel Tale, Înţeleg a respecta fâgâ-duelile Suveranului lor.
Cer dreptate şi Îndreptare.
loan Constantin Grâdişleanu.
GALAŢI
Maiestate! Sale Regelui
Astă-zl alegerea delegaţilor col. III; prin mine însu’mlam constatat la localurile de alegere presenţa comisarilor administrativi şi comunali exercitând presiuni asupra alegătorilor. Iată cum se respecta cuvântul Majestaţei Voastre! Cărţile de alegător penă asta-zl nu s’ah distribuit la nici un colegiu.
G.	C. Robescu.
I
0 MICA SOCOTEALA
In atâtea rânduri am invederat câ sub guvernul actual dările au crescut In mod considerabil.
Ne propunem azi a face o socoteală mică asupra creşterii dărilor numai pentru o parte diu contribuabili şi a-nume cei mai săraci, pentru funcţionari, ţărani şi muncitori; căci este bine ca din cănd In căudsă amintim contribuabililor, — cu toate câ ei simţ şi văd, tot atât de biue pa şi noi—cât de greu a devenit traiul vieţei sub guvernul actual.
Primul imposit nedrept şi revoltător de care ne îsbim este taesade5 0/0 a-supra salarielor. Această t.acsa însemnează suta ledusa la 95 lei şi dacă mal punem şi agio plus reţinereade pensie găsim ca funcţionarul inferior primeşte pe lună
O lei dintr'o ÎOO
Afară de agio şi reţinerlaceasta tacsă face peste 6 0/0 pe an.
Se făgăduise odată că se va desfiinţa tacsa pe salarii; dar se ştie ce preţ trebuie să se dea fâgăduelilor colectiviste.
După tacsa de 5-0/0 avem monopolu chibriturilor.
Acest imposit nod apasă şi pe funcţionari şi pe ţărani.
Este ştiut câ orl-ce sărac e nevoit a aprindeln casalulo lumânare, o lampă, un foc, o ţigară: consumă deci chibrituri, care e un obiect de prima necesitate.
Să vedem cât a sporit dările acest articol.
In mijlocie, familia cea mai săracă consumă trei cutii chibrituri pe săptămână sau 150 cutii pe an. Micşorân-du-se de când cu monopolul numărul beţelor de la 150 la 100, consumatorul încearcă o pierdere de 7500 beţe de chibrituri, sad 75cutilcarl a 5 centime fac un spor de lei 3.75.
După chibrituri vine monopolul tutunurilor.
Ori care muncitor consumă 20 grame de tutun pe zi sad 7 kilograme pe an.
înainte kilogramul de cel mal prost tutun costa 10 lei. Azi acelaş tutun, de şi mal prost de calitate costă 12 lei. 50. Avem dar un spor de lei 2.50 de kilogram sad :
lei 17,50pentru 7 kilograme
Să ne oprim aci şi să facem bilanţul. Sporul:
La chibrituri... lei 3.75
La tutun	« 17.50.
Tacsa pe leafă « 6.
27.25
Scădere:
Iar singura scădere, cu care se tot laudă guvernul e privitoare la contribuţia personală redusă la 6 lei de la 18.
Aşa dar totalul scăderii este : de lei 12
Sustrăgtnd această reducere din sporul de lei 27.25, găsim ca guvernul actual a impus mai mult pe funcţionarul de jos, pe ţăran şi pe muncilor ast-fel:
Pe funcţionarul care ia numai 100 lei pe lună şi are familie grea cu lei: 15.25
Pe ţăranul şi muncitorul cu mâinile cu
lei 9.25
Şi să se observe câ până aci n'am analisat de cât doă impositeşi tacsa pe salarii.
Mai vin după ele însă creşterile zecimilor judeţene şi comunale, presta-ţielor, şi tacsele ridicate asupra numeroaselor articole de consumaţiuue de prima necesitate.
De aceea nu încheiem această mică socoteală şi zicem un simplu: va urma.
MIŞCAREA ELECTORALI
COVTRLUU
Situaţia în Galaţi. —Slăbiciunea co-lect vistilor.— Grupul Mihailescu-Ni -cu Catargiu.—U*naidatura d-lui Co-galniceanu.
Ni se scrie din Galaţi:
Interesant trebue să fie pentru oricine de a cunoaşte mişcarea electorală din diferitele localităţi ale ţărei, şi e trist câ nu se găsesc observatori nepărtinitori In toate părţile spre a descrie cu amănunţime tot ce se petrece în oraşul şi judeţul unde se află, căci a-ceste lămuriri ar pune In evidinţă lucruri din care s’ar putea trage învăţăminte de o mare şi necontestată valoare pentru moravurile noastre politice şi pentru viaţa noastră constituţională.
Încredinţat despre aceasta vă cer voe a vă da o credincioasă vedere despre mişcarea electorală din Gaiaţi. care trebue să fie cu atât mai de interes cu cât e vorba de un oraş mare şi oare cum vestit prin spiritul săii opoziţionist şi prin unele evenimente şi personage cunoscute de ţara Întreagă.
Ştiut este că guvernul de mult încă
a pordutîn Galaţi sprijinul majorităţel alegătorilor. Ca o dovadă pentru aceasta putem cita alegerile generale de a-cum patru ani, când toate elementele guvernamentale şi liberale disidente luptând la un loc contra opoziţiuneî, a-bia i3butiseră a avea un resultat favorabil şi aceasta după ce fură aduse la balotagid mal multe colegii şi după ce unii candidaţi al opoziţiuneî (Ressu şi Robescu) fură coborlţi de biurourile electorale sub majoritate prin faptul că li s’ah anulat un însemnat număr de buletine, sub cuvănt că erah strânse în două iar nu în patru. Mal putem cita alegerile comunale din Noembre 1880 când opoziţiunea luptând tn aceleaşi coudiţii câştigă bâtaea şi isbuti a da un consilifi şi o administraţiune comunală a sa. Mal cităm alegerea din Martie 1887 când fu ales deputat d. Robescu, candidat al opoziţiuneî cu o mare majoritate, şi în fine alegerile comunale din Mai acelaş an, când guvernul, văzând imposibilitatea în care se găsea de a ţinea piept opoziţiuneî, recurse la violenţe condemnabile spre a împedica pe membrii ei de aşi depune buletinele de vot la biurod, violenţe ce produseră ca şi resistenţa contra lor o vie emo-ţiune în toată ţara şi a căror epilog se desfăşură înaintea curţel cu juraţi din Rraila în Decembre trecut.
Vorbesc despre toate aceste spre a stabili bine că guvernul e foarte slab aci.
Mal adaog apoi că de vre un an încoace un grup (Mihailescu Nicu Ca-targi) guvernamental până atunce, se rupse de la cârmuire, şi, luându’şl de şef pe d. Dumitru Brâtianu, veni se întărească încă mal mult falanga deja puternică a opoziţiuneî.
In aşa situaţiune aflându-se guvernul, cugeta de sigur mult la mijloacele de întrebuinţat pentru a învinge forţele opoziţioniste cu care avea se lupte, şi, In lipsă de alt ceva, recurse la d. Mihail Cogalniceanu cărui ’i ceru mână de ajutor spre a trece greaua încercare a alegerilor ce se apropie. D. Cogalniceanu primi şi veni în Galaţi înainte de sărbători spre a’şl propune candidatura.
Ga va reuşi saQ ba combinaţiunea ce se face, nu pot şti, voesc însă se desvă-lesc planul întreg al campaniei viitoare spre a se putea aprecia la timp după cum merită şi purtarea persoanelor ce vor lua parte la lupta şi resultatul final ai bătăliei.
D. Gogâlniceanu a declarat, după cum se ştie, în Gamerâ ca d-sa nu este nici guvernamental nici cu opoziţiu-nea, prin urmare candidatura sa îşi va pune-o în Galaţi ca un fel de candidatură independentă sad, cum zice d-sa, de sine stătătoare. Aceasta negreşit numai de ochii lumel, căci Iu realitate ori cine ştie că d. Gogâlni-ceanu este un candidat guvernamental. Peatru ca aşa se apara candidatura a-cestui om odinioară mare In ţară, negreşit nu putea se figureze pe lista partidului guvernamental, căci toată spoiala cu care se cauta a se acoperi aceasta alegere s’ar ti topit numai decât, lăsând să se vada curat şi limpede ceia ce este; de aceia s’a chibzuit ca partidul guvernamental însuşi să se ducă la d. Cogalniceanu şi să’şi dea şi el un fel de spoială quasi-independentâ.
S’a făcut dar aşa: cele două trei grupuleţe, care, când lnpreunâ, când separate, se învartead In jurul prefectului, s’au unit de data aceasta şi, lucru de minune 1 afectează un fel de neatârnare de prefectură pe cât de neînţeleasă pe atât de ridicolă. Se prefac cu alte vorbe câ sunt certaţi cu prefectul care nu’i ar agrea de loc. Din partea sa prefectul, îşi joaca şi el rolul In perfecţie, afectând un fel de indeferinţâ accentuată şi pe care se siieşleao pune în evidenţa către grupul guvernamental fugit de lângă dânsul cu ştirea şi învoirea lui.
Gu chipul acesta d. Cogâlniceanu îşi va pune candidatura prin mijlocirea acestui grup guvernamental şi speră d-sa că va salva ast-fel aparenţele.
I
www.dacoromanica.ro
2
EPOCA - 13 IANUARIE
Trist de tot pentru d. Cogâlniceanu de a recurge Ia aşa copilăreşti espe-diente spre a eşi deputat; dar ce voiţi! D. Cogâlniceanu a ajuns un fel de Millo politic care ’şl primblă de colo până colo tristele sale bătrâneţe, sperând câ lumea va iuta pe Cogâlniceanu de as-tâ-zi şi nu ’şl va aduce aminte decât de omul eminent de alta dată.
Dar această manoperă guvernamen-talo cogălnicenistă are, speră înscena-toril el, unele avantage cu care vor dobor! la pământ oposiţiunea.
Iată aceste avantage :
Mal întâiei grupul Mihailescu-Nicu Catargi de care VS vorbeam mal sus câ a intrat de vre un an Încoace In formaţiunea Dumitru Brătianu şi face oposi-ţie, a primit candidatura Cogâlniceanu şi a intrat cu totul tnvederileacestuî om spre a face să cadă oposiţiunea. Prin formaţiuneagrupului guvernamental In chipul cum v'am spus să înlesneşte o evoluţiune a grupului Mihailescu către cel guvernamental şi ast-fel oposiţiunea se va găsi din nod singură In faţa forţelor unite a le tuturor elementelor guvernamentale mulţumite şi nemul ţumite.
Pentru care foloase grupul Mihailescu trece din nod la guvern prin mi-
’ocirea şi subgaranţia d. Cogâlniceanu, \ void spune cu altă ocasie, destul fi-ini pentru acum să arăt faptul şi con-secuenţele lui pentru alegerile viitoare.
De mirat este că d. Dumitru Brătianu, care ştiu bine că nu aprobă această atitudine a celor ce s'au dat până acum de partisanil ai săi aici, nu ’I desavuează prin ziarul d-sale într%n mod formal cum s’ar cuveni să facă spre a limpezi situaţiunea şi a scoate din amăgire pe alegători; dar se vede că preocupat cum trebue să fie cu alegerile din toata ţara nu are timp de ajuns de a se ocupa de fie-care localitate In parte 1
Al doilea avantagid pe care speră guvernul prin Înscenarea unui grup guvernamental separat de prefect,este câ, 8 pi ritul public fiind In Galaţi cu totul pentru oposiţie, se va zice alegătorilor: «Oposiţie voiţi? el bine vă dăm şi noi oposiţie ; vă servim şi noi acest fel de mâncare pregătit Insă cu sosul nostru.»
Al treilea avantagid In fine este că prefectul, neavând cu el nici un grup, deşi susţinecandidaturelegrupului guvernamental format precum v’am arătat, are aerul de a zice că nu se amestecă In alegeri.
Precum vedeţi, cotnbinaţiunea nu e proastă şi dovedeşte câ d. Cogâlniceanu are Încă oarecare resurse intelectuale; din nenorocire Insă ea nu poate re-sista unui examen serios. Urechile i se văd cât de colo. llemâne se vedem dacă alegătorii vor cădea jertfă acestor proaste manopere, sad dacă înţelegând ceia ce se joacă pe socoteala şi pe spatele lor, vor şti să ţie şi de data a-ceasta sus steagul oposiţiunel şi se merite pentru oraşul lor numele ce i s’a dat deja de fortereţâ bravă şi neînvinsă a oposiţiei.
Nu pot termina fără să vă semnalez şi partea glumeaţă a acestor lucruri. Cunoscutul d. Timo'eon Nebuneli aşa zis şiCamehon, Împreună cu un alt domn mai puţin celebru, de şi i se zice şi gloria Galaţulul, d. G. Cavalioti, fără se priceapă nimic din ceia ce se petrece In jurul lor, se cred singuri şi esclusivi partisani al prefectului, şi sunt Întrebuinţaţi de acesta spre a masca întreaga manoperă ce am des-vălit. Bieţii oameni In nevinovăţia lor îş iad rolul în serios şi fac prin aceasta deliciul med şi a tuturor celor ce înţeleg şiretenia ce se lucrează.
ILFOV
Alegerea Delegaţilor
Prefectul judeţului Ilfov de la Începutul lunel, cu ocazia recrutărel şi sub acest pretext, a convocat la reşedinţele sub-prefecturelor pe toţi Primarii comunelor rurale spre a le Înfăţişa pe candidatul guvernului la Deputăţia col. 111-a numitul Manea Picioruş, zis Mâ-nescu, care Împreună cu zapcii, a ameninţat pe Primari ca nu care cum va să se aleagă delegaţi din opoziţie.
Asupra comunelor unde proprietari! aparţin opoziţiei, administraţia a Întrebuinţat tot felul de presiuni şi ameninţări asupra locuitorilor.
Comitetul permanent şi prefectul judeţului a impins neomenia asupra sătenilor din Maia cari se prezentase estimp la concursul de pluguri şi cari sunt cunoscuţi In judeţ printre cel dântâl plugar', nu numai de ai respinge de la ori cepremid, ci a le refuza chiar chieltuelile de transport ce e o-bligatâ administraţia d’a le procura.
Pentru alegerea delegaţilor administraţia a căutat să înfricoşeze pe sătenii din Maia prin felurimi de ameninţări^ dar mal cu seamă prin distru-gern- cui»prpitutunului, ps care agenţii
regiei spunead câ’l vor lua acum pe nimic iar pe viitor nu vor fi îngăduiţi a'l mai cultiva.
Toate aceste ameninţări josnice ad dispărut ca fumul, o dată cu ivirea d-lul Alecu Catargiu la Maia, unde este iubit de săteni ca un părinte, stimă pe care i-o poartă toţi ţăranii din acest judeţ pentru ocrotirea puternică ce le-a dat, pe când era Prefect şi Deputat al judeţului.
Şi ast fel alegătorii comunei Ma a ad ales In unanimitate jdelegaţî al lor pe d-nil general Florescu, Dumitru Brătianu, Petre Grădişteanu şi Alecu Catargiu, care dupe despuierea scrutinului ţinu sătenilor următoarea cu vântare :
«Vă mulţumesc de Încrederea ce ’mi arătaţi şi cu prilejul alegere! ce aţi se-vârşit azi, şi pe care ’ml-o dovediţi pentru a două-zeci şi mal bine de ori acum, fie ca consilier comunal, ca primar or ca delegat şi tn tot-d a-una In luptă cu administraţia.
Şi când zic luptă, trebue să zic crâncenă apărare contra nelegiuirilor sălbatice ale stâpânirei, căci vă aduceţi aminte cum acum câţl-va ani primarul de 15 ani al acestei comune, a fost a-treat noaptea tn casa sa, jefuit şi oameni casei schinguiţl; iar sătenii singuratici năvăliţi In marginea satului, bătuţi până la sînge şi duşi la spital, de către acei bătăuşi care fac alegerile In oraşe şi pe care ad voit să’l Introducă In sate. Pe făptuitorii acestor nelegiuiri ’I cunoaşteţi, dar el ad rămas neurmăriţi pSnă azT...
Ştiţi, că de atâţea m8ri de ani, de‘ când mă găsesc tn mijlocul d-v. toată slrguinţa mea a ţintit pentru a d-v. bună stare ; şi cea mal mare a mea dorinţă este, de a sădi In cugetul d-v. conştiinţa de voi Inşi vă.
Prin voturile ce aţi întrunit azi în-tr’un glas, desemnând pe lângă mine, pe unii din cei mal însemnaţi bărbaţi al ţârei, spre a fi delegaţi al acestei comune la alegerea deputaţilor, aţi dovedit încă odată, câ nu sunteţi făcuţi a fi unelte oarbe ale zapciilor I Şi aţi dat pildă comunelor rurale, că şi săteanul este un cetăţean vrednic al Statului.
Mal presus de toate Insă, credinţa voastră dată In vileag, prin alegerea de azi, dovedeşte In chipul cel mal strălucit, că este încă loc In această ţars ca sătenii să fie strâns uniţi In cuget cu proprietarii, acolo adică, unde aceştia, i cinstesc ca oameni şi sfinţesc dreptul ^cuvenit săteanului, ajutându-1 la nevoile sale şi povăţuindu-1 la bine.
Şi aceasta contrar vorbei neprasnice a unul proprietar, pe care ’1 cunoaşteţi şi care,este câta-va creme, ’ml spunea:
«D-le Catargiu, prea eşti bun cu ţăranii, nu ştii ce fiară selbatecă e ţă ranu : de al spânzura pe unul de limbă şi al Îmbuiba pe altul la masa d-lale cu toate bunătăţile, gândul acestuia e tot atâta de hain In potriva proprietarului ca al celui spânzurat!»
Şi ştiţi pe cine impune stăpânirea a se numi acum deputat al ţăranilor la Cameră, tocmai pe un fel de urmaş al proprietarului de care’i vorba, şi care şi dânsul a fost deputat al ţăranilor şi şedea d a dreapta Iul Carada.
Tot după deputăţie, cu sprijinul stăpânire), umblă un alt târgoveţ arendaş din prejur, de a cărui neomenie s’a dus pomena printre ţăranii din a-ceastâ plasă, pentru Invoelile jefuitoare, smulse sătenilor, prin care stoarce sudoarea franţei ţăranilor, 3pre a se îmbogăţi. Cea ce nu’l Împiedeca a cerşi voturile In numele tepel ţărăneşti, cu care se împăunează, când e vorba a trage fo’oase şi a Înşela buna credinţă a cetăţenilor.
Cel puţin comuna Maia prin alegerea de azT.de se vor strecura InJCamerâ odrasle atât de blestemate, nu va fi părtaşe la batjocura adusă de cârmuire sătenilor şi ţârei întregi.
Fie ca pilda ce daţi, să slujească de călăuză cclor-l’alte sate, spre a ridica pe ţărani din nemernicia in care’l tăvăleşte, ca tn vremile de tristă amintire ale fanarioţilor,cârmuirea de azi a grecoteiului de Carada şi cei cu dânsul; şi să’l lumineze spre a trimite repre-sentanţl In Adunarea ţârei cu adevărat dor de ţară şi de binele obştesc.
BACAU
Ni se scrie din Bacău :
Aseară Duminica mare întrunire la teatru, sub preşedinţa d-lul Vasile Buzdugan, senator eşit la sorţi.
Generalul Lecca,având cuvântul, face panegiricul partidului naţional-liberal, laudă situaţia financiară şi starea economică ; admite Insă că s’ad făcut mari cheltuell, dar necesare zice d-sa. Arată câ pe viitor cheltuelile vor creşte pentru apărarea independenţei Statului; deplânge soarta Românilor din Ardeal
şi de peste Prut,care s’ar a fi î In sclavie. Generalul face o tiradă contra Rusiei, zicând că Basarabia a fost luată, nu a fost dată şi ca se poate revendica ; că totuşi schimbul cu Dobrogea este material avantagios din causa ţărmului Mârceîj şi gurelor Dunărei.
Fostul preşedinte al Camerei, atacă opoziţia conservatoare, zicând câ tinde la retrogradare ; cât despre disidenţi el sunt rătăciţi şi tineri lipsiţi de practică şi de experienţă. Fleva este un cumulard nărăvit, inteligent, dar fără acţiune alta de cât interpelările zilnice, cu care paralisează lucrarea parlamentului.
Recomandă alegătorilor pe candidaţii oficiali, unul după altul 1
Cea ce s’a remarcat în discursul generalului Lecca, este că d-sa n’a sis nici un cuvânt In favoarea ministerului actual.Apoi iau cuvântul d-nii Iorgu E-xarhu, Sakellari, candidat oficial la col. al II a şi Sebastian, care se da ca independent, şi afarâde combinaţia oficiala.
Senatorul Dimitrie Lnpaşc vorbeşte banalităţi,Jeste Întrerupt de alegători cari chiamă la tribună pe Caton Lecca.
Acesta In mijlocul aplauselor frenetice declară, că nu este rătăcit, dar nici sluga plecata, câ 9ste liberal de principii, nu liberal de taler sad de farfurie, că merge In parlament cu inima, nu cu stomahul, că este contra guvernului, care ruinează ţara; din 40 milioane a-nuitâţl datoria publică a ajuns la 70 da milioane In aur; 'că ţăranii sunt ruinaţi, dar că el plătesc toată gloaba, comerţul zace la pâmtnt, vitele şi pro-ducţiunea ţârei sunt fără de valoare; câ elevii s’ati isgonit din şcoli şi eleves’ad trimes la monastire, că profesoarele române s’ad înlocuit cu nemţoaice, câ mica amploiatură este râd plătită, deşi numai ea lucrează, pe când cel mari de la centru fură milioane. Toata sala a-plaudă unanimă. Succesul tânărului
candidat este imans.
*
• *
Primarii din comunele de pe proprietăţile fraţilor Lecca din Bacăd, ad fost arestaţi In ziua alegerel de delegaţi, ast-fel câ alegerea n’a avut loc.
Fratele d-lul Galon Lecca, d. Victur Lecca, întâlnind In acea zi, pe prefect l’a somat sâ’l spue de ce face aceste mişeii!, şi de ce ameninţă lumea Irrtot chipul.
Prefectul Incurcându-se în respuns şi voind a’şi da ifos, d. Victor Lecca, l’a luat ceva mal repede şi cât p’aci era să’i aplice şi corecţiunea meritată; n’a putut Insă să’l ajungă, căci a sărit lutr’o birje şi a fugit acasă.
OLT
La Slatina oposiţia In ziua de 4 Ianuarie a ţinut o adunare constitutivă In casa d-lul Gabunea şi a procedat la formarea comitetului pentru judeţul Olt precum urmează:
Preşedinte, C. Colilm-.uuii mare proprietar. Vice-preşedinte, C. (iabtiuea proprietar.
Membrii: HristacheHoliad, I. Ioanin, P.Manolescu, NiţâPolihronie, proprietari In Slatina; Căpitan Mişu Izvoranu, Th. Izvoranu, Al. N. Grecianu, Alexe Nicolad.M.Deleanu, mari proprietari, şi d. Penescu comerciante.
Cu aceasta ocasiuna d. Al. N. Grecianu a pronunţat o Însemnată cuvântare prin care a expus starea de faţă a ţârei.
SCRISOARE DESCHISA
Directorului <-Voinţei Brăilei»
Co’aboratoi ul nostru D. R. Rosetti, care se află de câte-va zile în Brăila, fiind atacat de o gazetă guvernamentală, publică In ziarul Reslurnarea următoarea scrisoare :
Puţin stimabile Domn,
Abia sosit tn Brăila de două zile, constat cu o deosebită plăcere că vă ocupaţi şi de mine.
In rubrica «Ultime Ştiri» vă mulţumiţi să mă supranumiţi individul «Max I»
Această primă obrăsnicie, pare Insă că v’a costat foarte mult, căci ceva mal departe, mă numiţi imediat cum mi se cuvine, adică: Coconu Mitică Rosetti I (nu dor că aş vrea vre o pretenţie boerească, dar obiceiurile d-v. slugarnice ast-fel poruncesc). Aşa e, mojicule, pentru d-ta nu sunt de cât coconu Mitici Rosetti şi le rog se nu o uiţi nicl-odatâ.
AI Insă, puţin stimabile Domn, o curio-sitate pe care voeştl se o satisfac.	*
Mă întrebi, dacă nu cum-va am venit să plătesc poliţele mele, din vremea când eram poliţai ?
Nu ştift dtcă ţi-o fi remas de incasat de la mine vre-un «icuşar», ca moştenitor In linie directă, dar te încredinţez, că nefiind In sânul colecti vită ţel, nu sunt tn stare să dafl bacşişuri şi că datorii, cu sau fără zapis, nu am către d ta.
Ba mă iartă, îmi iad vorba îndărăt.
Mă pomenesc acum, iârâ voe, cu o datorie care ’ml-o impui d-ta ; aceia de a’ţl
www.dacoromanica.ro
lungi urechile, când vel îndrăsni să mă pomeneşti în coloanele ziarului d-tale.
Primeşte, d-le Director, încredinţarea lipsei de stimă şi considerare ce’ţl păstrez.
I) R Rosetti
INFORMA TltJNI
D. Gh'orgh-Apostoleanu, însărcinat de opoziţiuneadin Focşani a cere Regelui se intervie pentru ca libertatea viitoarelor alegeri se fie garantată, a sosit In Bucureşti şi a solicitat deja o audienţă la M S.
Primim din Giurgiu următoarea telegramă :
Erl s’a împărţit in oraş răspunsul opoziţiei la clarea de seamă a foştilor deputaţi; agenţii poliţiei in cap cu Poliţaiu aii cutreierat stradele şi localurile publice spre a le aduna şi rupe. Reclamat M. S. Regelui.
L’Iubcanu.
Opoziţia a repurtat încă un suc -es cu alegerea delegaţilor: d. P. Vla-huţi, proprietar, şi patru alţi prieteni politici ai d-sale, au fost ales? delegaţi de comuna Butimanu, pl. Zuagov, distr. Ilfov.
-se-
Mai mulţi colecţivişti B»ăilenl, d-nii Alex. Suliotis şi Petru Alexan-drescu între alţii, avendîn capul lor pe prefectul jud-ţului şi pe primarul oraşului de residenţă au sosit in Capitală. Asemenea a sositde la Brăila şi d. Grig. Giani. Aceşti domni vin se espună d lui Radu Mihaî situaţiunea locală în ce priveşte vitoarele alegeri şi se ’i ceară a interveni pentru a împăca vrajba care este mare în partidul guvernamental de la Brăila.
De azi dimineaţă seatlâ în Capitală şi d. Peride, prefectul judeţului Co-vurluî, chemat asemenea de afaceri electorale.
Măine va veni Înaintea secţiuneî a 3-a a Curţei de apel din Bucureşti procesul de ultragiu intentat d-lui A'ex. C. Catargi de mult vestitul procuror M. Manolescu, supronumit nu ştim pentru ce, Coroliano de către a-miciî se .
Dacă nu va interveni vre o amânare, desbaterile vor fi din cele mal interesante şi d. Manolescu va eşi dintrensele şi mai murdar de cât este, dacă se poate.
Reptilul de pe bulevardul Elisa-beta spune,în numerulseu d’aseară, că d. Nicu Filipescu, pentru a şi a-sigura alegerea de delegaţi favorabili candidaturei sale în comunele Fi-lipesci şi Urleasca a făgăduit locuitorilor din Filipesci se le ierte arenda pe un an iar celor din Urleasca un bacşiş de 25000 lei.
Prost crtd pe d. Nicu Filipescu sau mai bine proştii sunt împuţinaţii de la foaia guvernamentală pentru a crede că prietenul nostru va chiel-tui 75000 de lei ca se câştige voturile a •< delegaţi din Filipeşti şi a 4 din Urleasca : cu 75000 de lei d. Nicu Filipescu, dacă ar vrea se’i sacrifice, ar pute» se cumpere pe Însuşi d. Radu Mihaî şi nu numai pentru a avea concursul seu în alegeri dar pentru orice slujba, oricât de murdară, îi ar trece prin cap se’i impue.
Fie siguri jupîn Niehişiai sei câ multele sau puţinele voturi ce d. Nicu Filipescu va dobendi nu vor fi plătite cu bani, acele din Filipeşti mai puţin ca ori enre altele. Şi dacă voesc onorabilii se aibă o dovadă netăgăduită despre sentimentele locuitorilor acestei din urmă comune către prietenul nostru n’au de cât se trimită acolo pe d. Radu Mih. I ca se ficâ propagandă pentru colectivitate .- vor vedea dacă nu 'şi va găsi Bacăul, cum se zice la locul de origină al pungaşului de la ministerul de interne.
-SBS-
Ni se scrie din Focşani ca întrunirea publica a opoziţiuueî anunţată la 8, a avut loc la 10 Ianuarie curent In casele d lui G. Apostoleanu. Cu toate câ agenţii poliţii, lmpedecau cetăţenii de a intra, fapt pentru care s'a adresat Regelui telegrama de mal jos, un număr însemnat de alegători a luat parte la Întrunire şi după mai multe discursuri ţinute, s’a compus lista candidaţilor colegiului 1 proclamându-se în aplausele tutulor, d nil G. Apostoleanu, LazSrNi-colescu Vuetineanu roiuri proprietari şi
N.	C. SâveaDU comersant. Acest diu urmă du şi omonymul prefectului, nu este rudă cu dînsul fiind Focşănean.
Iată telegrama despre care vorbim i
Mnjestatei Sale Regelui
Bucureşti
«Astă-searâ la Întrunirea cetăţenilor «alegători, In casele d-luî G. Aposto «leanu, agenţii poliţiei postaţi tn strade «şi la poarta casei, insultă şi ameninţă «pe cetăţeni, oprindu’i de a veni la In-«trunire.
«Respectuos supunem la cunoştinţa «Majestăţel Voastre aceste fapte, spre «a se vadea cum se respectă lihertă-«ţile publice la Focşani.»
T.	Athanasiu, D. Z, Magiaru, N. D,
iMichail, I. Neguţu, N. C. Ssveanu, F. N- Costescu, Stan Castian, Lazăr Nico-
lesco, C. A. Costescu, N. Bene, N. Albi-riescu, C. H. Nuţu, G. Simionescu, D. Dimitriu, Gavril Gheorghiu, S Castian, şi alţii.
E.	S. Ahmet-Zia beiu ministrul Turciei şi decan al corpului diplomatic a avut azi dimineaţa o lungă întrevedere cu d. FerikiJi la ministerul afacerilor streine.
-SMS-
D. general Budişteanu comandan-dantul divisiel de infanterie din Târ-govişte a sosit aseară în Capitală.
Cloaca maxima a colectivitate! cu gura pe bulevardul Elisabeta, voind se justifice destituţiunea neaşteptata şi nemotivuti a d-lu: C. Apostol din postul de administrator al creditului agricol din Brăila, a făgăduit încă din prirnazioâ va publica in curând acte privitoare la neregulari-tâţi în sarcina d-lui Apostol. Dar pân’ acum scârbosul reptil n’a publicat nimic căci n’a avut ce. Fiind înse ca trebue negreşit se se găsească o vină d-lui Apostol, ministrul finanţelor a trimis la Brăila, cu sarcina d’a face o cercetare la creditul agricol, pe cel mai priceput dintre inspectorii sei, pe d. Con-stantinescu, a cărui dibăcie ca se găsească nod ;n papură, la trebuinţă chiar prin falsificarea cifrelor şi actelor, este în. deobşte cunoscută.
De geaba, musiu Nacu, lucrurile n’o se meargă aşa ibrişim cum crezi.
-*K-
A3eară s’a întrunit la Primărie comisiunea însărcinată cu esamina-rea proectuluî de lege privitor la pensiunile funcţionarilor comunali. *
D. Toncescu prim-redactor al revistei literare Peleşiul, simţindu-se ofensat de d. A. Vlahuţă, care într’o piesa de versuri intitulată «O cronică rimată» a judecat cam aspru pro-ducţiunile sala, a însărcinat pe doui din amici sei, d-nii Alexandru Ma-cedonsky şi căpitan Luchide , se ceară reparaţiune d-lui Vlâhuţâ.
Aceşti domni mergând la d-l. A. Vlâhuţâ 8U fost imediat puş' de dînsul în raport cu d nit B. Stefânescu (de la Vrancea) şi Radu Golescu.
După o lungă discuţie cu martorii d lui Toncescu, d. Stefânescu (de la Vrancea) şi Radu Golescu au declarat câ nu pot autoriza pe clientul lor se se bată, densul ne fâcend alt ceva de cât a uza de dreptul seu de critică a cărui libertate trebue să fie respectată.
cam alegatorii col. al iii-lea
Ziarul «Resturnarean din Brăila, publica sub acest titlu, următorul apel :
Erl s’a0 ales delegaţii cari vor veni tn numele populaţiunelor rurale să aleagă un reprezentant in Cameră, prin urmare momentul pare bine ales pentru a ne preocupa de meritele ce trebue să insuşească bărbatul care va merge în stnul Corpurilor legiuitoare, să lupte pentru îmbunătăţirea soartel clasei muncitoare a ţârei.
Din fericire aO trecut de mult vremurile acelea câud prin cuvinte pline de deşertăciune, prin făgâdueil înşelătoare, să răpeaQ voturile ţărănimel.
Şi s’a vorbit destul de Schileri şi de Mucenici Dinicu despre vremurile acelea când el vor trăi ca tn sinul Iul Abraham fără să plătească biruri, fără să se Îngrijească de ziua de mâine, şi ţăranii aO a-vut ocazia să vază că cojocul acestor foşti ţărani s’a preschimbat la oraş în blănl de samur, jupuită tot din spinarea ţăranului.
Şi s’a lăgăduit destul de guvernul colectivist, şi muncitorii noştri aO avut din nenorocire prilegiul să simţă, că fie-care făgâduială de îmbelşugare s’a preschimbat in biruri noi: asupra ţuicel, asupra sărel, asupra chibriturilor.
Prin urmare, călre cine poate astă-zl să ’şl întoarcă ochii colegiul al 3-a, dacă nu către acel care fără a le făgădui nimic, fără a ’l ameţi cu vorbe late, le-all venit In ajutor ? Câud el au suferit, punga unul Schileruşi unul Dobrescule a fost închisă dar punga unul Filipescu le a fost des-cliisâu
Pe când pehlivanii şi coţcării de seama lui Mucenicu Dinică se înţoleaţi la oraş cu suhmanul şi opinca, spre a şl rotunji a-verea prin chipurile cele mal jidoveşti, Nicu Filipescu, candidatul colegiului al 3 a de Brăila zicea ţăranilor: «Casa mea este casa voastră, masa mea este masa voastră.»
Şi această purtare corectă,el na avut'o numai tn vederea intereselor sale de candidat.
Această purtare, a moştenit’o de la părintele săti Gr. Filipescu.
Să ridice glasul toţi locuitorii moşiei Gropariile (Başa sad Filipeşti) să spue toţi, dacă tn ţara românească trâeşte şi a trăit de veci vre un ţăran mal liniştii, mal adăpostit de cât acolo.
Să mărturisească toţi dacă pământul nu le este dat pogoneştede proprietar pe preţul de 10 lei pogonul, pe când în alte comune acelaşi pământ se dă cu 16, 24 saO 40 lei precum fac Schileril pe la munte ? Să mărturisească el toţi dacă Nicu Fi-
EPOCA — 13 IANUARIE
3
lipescu, candidatul lor de aslâ-zl, n a refuzat pururea sfe '$1 dea moşia tn arenda chiar pe un preţ mult mal mare, pentru
ca e! ştia ca acest spor va fi luat lot din spinarea locuitorilor de pe moşia sa, ceia ce el nu voia cu nici un chip.
Şi facându’şl aceste mărturisiri, ne este de ajuns noua care sprijinim candidatura tânărului N. Filipescu, ca locuitorii moşiei Gropariile s6 istorisească celor-l’alţl alegatori, ce tnsemneaza numele familieiFi-lipescu, între dânşii.
Ne este de ajuns pentru isbândă, ca el sâ spue cine este adevâratul lor apărător? Acel care le fâgădueşte m^reCi şi apoi ’I uita, sad acel care, fără nici e făgăduială, ’şl pune piept Înainte pentru dânşii ?
In cine pot avea el încredere ? tn nişte candidaşi cu teorii ilusoril ce nu se vor putea pune niciodată tn practică, tn nişte jefuitori susţinuţi de guvern, sad tntr'un tânâr care lc-a dat dovezi de iubire ?
Numele Iul Filipescu se impune ilar ca o datorie pentru alegătorii colegiului al 3-a de Brăila.
Şi voi preoţi representantl al bisericel noastre şi al adevărului, voi tnvetătorl.vol cel mal numeroşi alegători al colegiului al 3-a, arătat' celor ce aşteaptă lumina de la voi, că nu suhtetl călăuzit' de cât d’o singura datorie : acea de a alego ca representant al târânimei un om drept, cinstit, cu iubire pentru ţăran, un om care a dovedit că ştiesă’l sprijine, precum este Nicu Filipescu, candidatul opositiel penLru colegiul al 3-a de Brăila
•
DIN DISTRICTE
PLUSA
Administraţia, zice Furtuna din Focşani, e dat ordin tuturor notarilor, ca pentru delegaţii din colegiul al 3-lea, se simuleze lucrări de alegere numai In favoarea celor datori cu bani pe la creditile Agricole, pentru ca ast-fel să poată fi controlat alegătorul de sbiril guvernului: această măsură dovedeşte şi mal mult teama colectiviştilor ; pentru acest sfârşit Prefectul a convocat la el acasă pe notari în ziua de 4 curent. Pe d’altă parte, Prefectul Săveanu a concentrat la el pe toţi Preoţii din judeţul Putna, şi le-a impus să dea pe faţă tot concursul lor în alegerea viitoare ; în acea zi, sute de preoţi de prin comunile cele mal depărtate, circulau pe. stradele oraşului întrebând de locuinţa prefectului.
In faţa acestor ingerinţe, noi nu a-vem de cât să spunem alegatorilor, să aibă curaj şi bărbăţie şi atunci orice presiune colectivistă rămâne fără efect.
*	A HG ESI L
Se vorbeşte, zice «Luptătorul» din Piteşti, despre înfiinţarea în oraşul nostru, a unei bande de bătăuşi condusă de un domn, pe care ’1 ştim cire este. Se afirma chiar că acestui individ, s’ar fi dat chiar 400 lei pentru echiparea ciomăgaşilor.
De o cam dată nu ne rostim până nu vom vedea pe generalul bătăuşilor în toată splendoarea lui.
*
* #
In piaţa oraşului nostru domneşte o mare nemulţumire din causa taxelor peste măsură, puse de primărie pe spinarea comercianţilor.
Aflăm ca primăria a luat de fle-care palanţâ câte 14—80 la suta taxa rnarca-risitulul.
Aşa că uni dintre negustori, nu s a putut opri să nu zică .- pe când o palanţâ o plătim cu 8 lei, Primăriei i dam 14—80 la sută mârcăluirea.
înregistrând acest fapt vitreg al părinţilor oraşului, nu le zicem comer-sanţilor noştri de cât ca pe viitor să’I aibă în vedere.
•
* «
Ni se relatează că popa Rizea şi necinstitul Dimancea, cutreeră zi şi noaptea stradele Sf. Ilie, promiţând la unii că le va face fântâni şi şcoli daca vor vota cu guvernul; iar pe alţii, cei cu copii aâ şcoală la protopopul ciomăgaş Boerescu că le vor nenoroci copil, dacă vor fi contra lui Dimancea.
Constatăm ca cetăţeni sunt holărlţl a persista în convingerile lor, alungând pe mişel de la putere.
COVLKLLIU
Guvernamentalii, zice Posta din Galaţi, văzend co opoziţia este hotărîtă a se împărtăşi la alegerea Delegaţilor colegiului al IlI-a n’afi cruţat nici o nelegiuire spre a impiedica reuşita opoziţiei.
Ast-fel la o despărţire însuşi primarul urbei, d. Nebuneli, merse se presi-deze alegerea ; la localul alegerel fură concentraţi toţi agenţii poliţiei administrative. Ei întrebuinţau aice cele mal ruşinoase şi condamnabile pre-
siuni, aşa că conducătorii oposiţiuni! fiind încunoştiinţaţf, d. Robescu fost deputat în camera disolvată, merse la
localul alegerii, unde constată presenţa comisarului de poliţie Atanasiu, subcomisarului Ionescu, comisarului comunal Tâmpianu, agentului sanitar comunal Gheorgh;u, revisorulul comunal Fulgeri şi alţi agenţi şi funcţionari. D. Robescu se limită a declara tutulor acestor funcţionari că venise spre a constata presenţa lor la localul de alegere, fapt pentru care va reclama Ma-jestâţeî Sale, apoi sfătui alegătorii a se retrage şi nu a mai lua parte la vot.
Constatăm de asemenea că alegătorii desgustaţl de aceste presiuni, alţii a-meninţaţf, nu s’afl mat presintat la urnă, câcl în secţia II (cuartal 3 care trebue să aleagă 13 delegaţi, ad votat numai 113 albgătorl, din numărul însemnat de 712. Voturile esprimate aii fost (57 pentru bătăuşii poliţiei şi 35 pentru candidaţii opoziţiunil.
La secţia I (cuartalul 1 şi 2) din 700 alegători ad votat numai 120, şi la secţia III (cuartal 4 şi 5, din 785 ad votat 112 algători.
Va să zică nici a şasa parte din numărul alegătorilor n’ad luat parte la a-cea parodie de alegere.
Ă T ED1T1UNE
ULTIM: INFIMII ITIIM
Az la 5 ore d. loan Suditu delegatul opoziţiei din Brăila a fost primit de M. S
Regele a spus d lui Suditu se co munice concetăţenilor sei următoarele :
Vreau cn alegerile se lie libere; trebue se lie opoziţie in Camera. Dv. veghinll, telegrafiati'mi tot ee se petrece si relatati'mi fapte precise.
*
D N. Popescu delegatul opoziţiei din Prahova, a fost primit azi la a-miazi de M S. Regele, care ’l-a autorizat se dea cele mai precise asigurări, că alegerile vor fi libere şi că va veghia pentru aceasta.
X
D. Lascar Catargi părăseşte Capitala disearâ pentru a se întoarce la Galaţi.
X
Regele a ordonat se se facă o anchetă în privinţa celor denunţate la alegerea Delegaţilor col. IlI-a de la Vâlcea.
X
Despre Incideutul cu Itusiu
Prefectul poliţiei' din a cărui nâ-tângie guvernul a căzut în conflict cu legaţiunea imperială a Rusiei, a fost pus pe foc ca se dreaga lucrurile cum o şti mai bine.
In acest scop poliţ-Kneazul s’a înfăţişat la palatul Legaţiunei şi a cerut se vorbească d-lul Hitrowo. Ministrul Rusiei trimise pe camardi-ner se vază dacâd. Moruzieîmbrăcat în uniforma de mare ţinută. La răspunsul lacheului, că poliţ-Kneazul poartă haine civile obicinuite, res puns adus dupe o inspecţiune a persoanei d lui Moruzi, ministrul trimese a doua oară se’l întrebe în numele cui a venit, al guvernului sau în al seu personal, cestie la care d. Moruzi răspunse lacheului gudurân-du-se «că voeşte se vorbească Ex. S. în numele seu personal.» Camardine-rul se întoarse pentra a treia oară spre a spune poliţ-Kneazului ca d. Hitrowo nu ’l poate primi.
Vorba aceia, când vrei să te dregi, mai rSU te rupi!....
Se’i fie de bine !
X
Azi au sosit în capitală 14 vagoane pline cu material de resbel venite din Magdenburg.
X
CoconuMihalache într’un moment de mânie a îndrăznit a se da pe faţă ameninţând că ’şi va pune candidatura la Galaţi pe faţă ca candidat guvernamental .... Rezgândindu-se înseacum umblă iar în două luntre, s’a dus la Galaţi şi la Braila uude caută să ademenească pe alegătorii neatârnaţî spunându le că ’şl pune candidatura independent de guvern şi de opoziţie. Greflema şti că tertipurile Coconului Mihalache s’au prea trezit şi nu ’l sfătuim a se înfăţişă a-legătorilor într’o adunare publică în Brăila or Galaţi, căci nu ştim zău cum o eşi...
x
Din Vlaşca ne sosesc ştirile cele mai mulţâmitoare în privinţa alegere! delegaţilor. Pretutindeni victoria opoziţii este desâvîrşită. La Slobozia, aproape o suburbia a Giurgiului, administraţia vezendu şi neputinţa de a intimida alegătorii, a căutat se sfeteriseacă alegerea in modul urnjător : scriitorii însărci-
naţi se scrie biletele alegătorilor scriau numele d lui Epureseu. delegatul guvernamental, în loc de acela al d-lor Bădulescu şi Fulg-a, delegaţi. opoziţiuneî; ast fel că la despo-ierea scrutinului, delegaţii opoziţiei nu aveau de cât 40 de voturi pe când d. Epureseu eşea cu majoritate. Alegătorii tuse, care se nutne-raseră, şi ştiau bine că 70 de voturi fuseseră date candidaţilor opoziţiei, se supără, fac gură, esplicâ de ce nu se poate ca dânşii se fi votat pentru d. Epureseu — acesta ştie de ce, şi dacă a uitat-o, i-o vom aduce a-minte — şi, în sfîrşit, rup procesul verbal şi prin aceasta anulează "alegerea. Aceşti alegători, in numer de peste 70, d* * şi no mai 40 de voturi ale lor erau în urnă, aâ iscălit o protestire adresata regelui.
A doua zi, procurorul a venit pentru a face ancheta, dar s’a întors cu coada între picioare, eâci alegătorii avrau o atitudine din cele mal hutarîte şi, departe de a se ascunde de cum votaseră, au cerut pedepsirea s •riitori’or care comisesera un fals in scriitura publica.
Va rămâne M. S.«Regele încredinţat când va fi luat cunoştinţă de această scandaloasă purtare a candidaţilor guvernului seu, că este timp se ia mesuri pentru a asigura libertatea alegerilor, şi că cuvinte mi sunt de ajuns ?
X
I). judecător de instrucţie a fost azi avisat telegrafic de autorităţile Ungare, că Ilie Nedelcu, care se bă-nueşte a fi participat la omorul din strada Dionisie Nr. 36 a fost prins la Fagaraşiu
Densul a fost deja pornit spre Bucureşti.
X
Candidaţii oposiţiunel la alegerile din judeţul Putna sunt următorii :
Colegiul 1 D nii G. Apostoleanu, Lazâr Nicnlesc.u Viiitineanu şi Ni-colat Chirilâ Sâveanu, comerciant.
Colegiul al Îl. Ilie Murat, mare proprietar. Petrache S Ilie, comerciant şi Nicolae Benea, mare proprietar.
X
Se pare că colonelul B beseu este furios pa internii spitalului Brânco-venesc care, în scrisoarea ce ne au adresat, n’au voit să spună tot ce d sa ar fi dorit şi s’au mărginit a arăta numai ceea ce ştiau.
Presiuni şi ameninţări au început se cada pe capul nenorociţilor studenţi.
Aşa erî seara şi azi de dimineaţa colonelul a chemat ne portar şi l’a silit se-i dea signalimentul reporterilor noştri care s’au presentat. A-semenea printr’un reporter al unei foi colectiviste care a asistat la toate cercetările or siluirile studenţilor de a se da desminţirea pe care nici n’au voit s’o iscălească, face să circule sgomotul printre personalul spitalului că colonelul are de gând se măture pe cei ce merg de spun, tot ce se petrece prin spital.
Noi ne facem însă o datorie de conştiinţă, pentru a declara că tot ce am ştiut din această afacere n’am ştiut-o de cât de la persoane a/ară din spitalul Brâncovenesc.
Mai adaogara că noi am căutat să trecem sub tăcere multe alte detalii, tocmai în scopul de a nu pe bieţii studenţi pradă colonelului bibescu.
Chiar azi mai aflăm tot în această afacere, următoarele:
După ce s’a făcut autopsia, d judecător de instrucţie a recomandat autopsierului se îmbrace imediat mortul şi să nu lase pe nimeni se pue mâna pe el.
După asigurarea acestuia că ordinul d-sale va fi executat d. Moruzi a ridicat sergentul ce ’l chemase pentru a’i posta la uşa autopsiei.
X
D. Căpitan Paladi a trimes din Piatra Regelui următoarea telegrama :
«Eri 10 curent în faţa primăriei urbei Piatra sfătuind cu alegătorii indiree,ţ\ am fost insultat, brâncit şi lovit de poliţaiu, şeful sergenţilor şi şeful picherilor.
Denunţ faptul şi cer pedepsirea a-cestor funcţionari, care fără sfială in faţa iumeî. atacă libertatea alegerilor şi maltratează cetăţeni’.
Zecimi de agenţi publici sub comanda poliţaiului, intimidau alegătorii ingerlnd alegerea şi închizând oamenii în faţa iumeî, fapt ce a făcut ca majoritatea alegătorilor care era a mea, îngroziţi se se retragă fâcendu-se alegerea delegaţilor nu mai cu 170 din 460 alegatori. Yia-ţa’mi este ameninţată de funcţionarii publici chiar la drumul mare. Rog sâ’mi fie garantată viaţa şi libera sfătuire cu alegătorii.
Căpitan. C. Paladi
X
înainte de a începe Viscolele, direcţiunea poştelor, ne informa foarte regulat, despre întârzierele trenurilor de câte-va minute. Acum când comunicaţiunile sunt foarte anevoioase şi adese ori întrerupte cu săp-
tămânile, nu ni se mal spune nimic.
Cerem, onor. Direcţiuni b poştelor, se ’şi reia vechiul obiceiu, d’a ne arăta cum stau comunicaţiunile şi publicul ’i va fi foarte recunoscător.
X
LIBERTATEA ALEGERILOR
Domnul Nicolae Greţulescn a adresat celor 23 alegători ai colegiului I de senatori din Muscel cari afl votat pentru d-nia sa la alegprea parţiala de la 8 Ianuarie curent, următoarea scrisoare i
Domnilor alegatori,
La alegerea de Senator ce avu loc Vinerea trecuta la 8 ale curentei, d-voastrâ v’aţi pronunţat pentru mine Mă simt dator a veni prin aceasta sâ vă exprim prin publicitate viile mele mulţumiri. Prin voturile ce mi-aţl dat, d-lrâ, deosebit de caracterul independent o» aţiaretat, aţi dat o severă lecţiune administraţiei, care, in loc s6 se ocupe de datoriile ce’I impune legea, se servă de autoritatea de care este investită spre a violenta conştiinţa oamenilor.
Nu cred de prisos a reaminti aci câte-va din Pasele acestei alegeri, nu doară ca stig-matizându-le să avem speranţa, după cele ce se petrec, a vedea dispărând presiunea cea mal imorală exersată asupra alegătorilor; dar este bine a le nota spre a servi istoriografilor cari vor descrie alegerile libere de astăzi.
Ml pusei, precum cunoaşteţi domnilor alegători, candidatura In acest colegifl, tn-tr’un judeţ tn care ’ml am domiciliul politic de mal mult de 30 ani, Într’un judeţ tn care petrecând cea mal mare parte a a-nuluî, mă găsesc zilnic tn relaţiunile cele mal întinse şi cele mai cordiale maieu toţi alegătorii, tntr’ua judeţ în care mal de multe ori am fozt ales deputat safl senator.
înaltul guvern, spre a mă combate porneşte In localitate pe unuldinmembril săi, ped. ministru al afacerilor străine fără a fi alegător tn acest judeţ în nici uncolegiO şi indatâ toate autorităţile administrative sunt puse în mişcare: subprefecţil,primarii se duc pe la locuinţele alegătorilor, le zic fără sfială că cu părere de răO ad instrucţiuni să combată cu orl-ce chip candidatura mea, ameninţând pe unii tn interesul lor, făcând la alţii diferite promisiuni, şi nu se Întorc la posturile lor de cât după ce aâ condus pe alegători până la uşa biroului de votare, nelăsându’l în tot intervalul în contact cu nimeni.
La Câmpu-Lung, unde mă dusesem cu vr’o trei zile înaintea alegerii, se strecoară pe ascuns alegătorii la mine zicându-ml cu lacrimile în ochi că nu pot de astă dată a’ml da votul lor, pentru că a doua zi s’ar vedea aşa de persecutaţi tn cât n’ar avea în urmă cu ce hrăni copil lor.
«Apoi votul e secret!» le zic. «Dar ce secret ? ’ml răspunde, căci după votare, ra-farâ din sala alegerii eşti obligat să arăţi agenţilor administrativi, buletinul candidatului combătut de guvern.»
Controlul votului ae către autoritate şi de către unii din foştii deputaţi liberal-nationali al judeţului, a ajuns până a căuta pe alegători prin buzunare casă constate că s’au conformat ordinelor ce li se dăduse. Este trist lucru a spune că s’a văzul alegători care, spre a 11 Împăcaţi cu cugetul lor, ad fost siliţi a ’şl procura chiar pe furiş uu buletin cu numele med, a ’l ascunde In cisme spre a putea arăta la control pe cel dat de birofl.
D-voastrâ cunoaşteţi că tn dată ce m’am hotărât a’ml pune candidatura, vrând a mă Încredinţa dacă tutr’adevăr alegerea va fi sinceră, m’am pus In contact cu mii mulţi din alegători, cunoscuţii mei mal de aproape şimi s'a răspuns atât verbal, cât şi prin scrisori că pentru astă dată nu este oportun a’ml pnue candidatura, căci sunt combătut pe faţă de guvern, şi că ar fi bine, dacă ţiu a fi ales, să mă Înţeleg cu guvernul. Aceste poveţe Insă, pornite fără Îndoială din intenţiunl foarte simpatice penLru mine, nu m'ad oprit a mă duce la alegere şi a 'ml face datoria mea către ţara, arătând acelor domni alegători că e-şecul ce aşi primi In asemenea împrejurări u’ar fi pentru mine o micşorare.
Mal cunoaşteţi domnilor alegători, că la Întrebările făcute de unii dintre dumneavoastră către unul din cel mal puternici al zilei ce se afla faţă la această alegere, care sunt motivele combaterel candidatu-rel mele cu atâta Înverşunare, li s’a răspuns că singurul motiv pentru care sunt siliţi a mă combate este că li s'a spus că alegerea mea Tn împrejurările actuale ar avea o semnificaţiune antipatriotică.
Apoi mă mir pentru ce d-lor n’au mal adâogat că sunt germanofil şi italianofil, câcl, ca fost reprezentant al ţărel '.a Berlin şi la lloma, am păstrat In ambele a-cesle capitale ca şi la Petersburg cele mai plăcute relaţiunl sociale şi Înalte regrete foarte măgulitoare pentru mine: nu, domnilor, precum mă cunoaşteţi, ca toi adevărat român, n'am fost în tot-d’a-una şi nu voesc a 11 de cât român.
Şi apoi, voi mai întreba pentru ce guvernul mă ţinea ca reprezintaut al ţărel la Petersburg, pe mine, un panslavist şi un rusofil, şi pentru ce, când, ne mal vrând a fi solidar cu o politică necumpănită, puţin chibzuită, şi foarte ruinătoare pentru ţară, prin necontenitele şi nemăsuratele cheltueli, pentru ce nu ’ml-a primit demisiunea de cât după mal multe şi lungi stăruinţe din parte ml ?
Sfârşesc, domnilor alegători, prin a vă zice că, după zadarnica Încercare ce am făcut spre a pătrunde şi eu tn reprezin-taţiunea ţărel ca se’ml pot exprima părerile mele asupra celor ce se petrec, mă retrag dintr’o luptă inegală şi nu pot de cât se vă arăt adânca mea mâhnire când văd nepăsarea guvernului faţă cu nemul-mirile şi suferinţele ce se manifestă In toate clasele societăţel române.
Mulţumindu-vă Încă odată, domnilor a-legâtorl,vâ rog se mă credeţi ca tot-d’a-una al d-voastrâ devotat.
Mcolae Cretulescu.
drumului de fler, facându’i cadoQ o /o comotivă.
In toate gările populaţiunea ieşise pentru a aclama pe prinţul şi pe principesa, şi mal cu seamă la Ieni-Han, Vacarel, Belovo, Sarambey, Tatar-Ba-zardjik, Filipopoli.
Primirea făcută tn acest din urmă o-ras a fost strălucită.
Lilipopoli, 23 Ianuarie.—Prinţul Ferdinand a sosit la Filipopoli la 4 ore şi jum.
Populaţiunea Întreagă ’l aştepta la gară şi l'a primit cu un entusiasm extraordinar, înalţii demnitori ai clerului diferitelor credinţi afl urat bunăvenire prinţului şi l'afl asigurat de devotamentul popul8ţiuniI. Mal multe mii de persoane umpleaO stradele şi salutafl pe prinţul cu urale entusiaste.
Paris, 24 Ianuarie.—După o depeşă din Viena publicată de «Journal des Dăbats», lumea se aşteaptă la o vastă resvrfltire In Bulgaria In luna Februarie. Majoritatea armatei bulgare ar fi câştigată insurgenţilor.
Londra, 24 Ianuarie.—Se anunţă din Petersburg lui „Times” că lord Chur-chill a declarat ca n’a tntâlnit In Rusia un sentiment resboinic cum există In partea ceal’altă a graniţei.
MARELE CIRC SIDOLI
Astă zi Marţi mare representaţiune de gală şi de adio la beneficiul de o-noare al celebrului artist Alphonso.
ŞTIRI TEATRALE
Beneficiul d-nel Aristiţa Rom.-Mano-lescu s’a hotărît pentru Marţi 19 Ianuarie cu piesele Francisca de Rimtni tragedie In 5 acte de Silvio Pellico şi Vin-ceneta comedie Intr’un act In versuri de Pierre Bărbier.
*
Aseară a debutat la Teatrul Naţional d-ra Grwolatis, Musca de aur, a caret reputaţmne e bine meritată. Nimic nu ’i lipseşte din calităţile unei baletiste desăvârşite. Sborul săfl produce iluzia ce» mal complecta. MAine Mercuri penultima repfesentaţiune.	•
ULTIMA ORA
AGE.\TIA HA VAS
Filipopoli, 23 Ianuarie. — Plecat la 10 ore şi jum. din Sofia, trenul prinţiar mergând cu o iuţeala de 30 de kilome-tie pe ceas, a sosit la Filipopoli pe la orele 4. Principesa Clementina arătă directorului societăţel de construcţiunl satisfacţiunea sa tn privinţa lucrărilor

Alaltăerîla orele ii a. m. remăşiţele mortuare ale doamnei
ELENA N. PAPADAT
Născută Lupescu
aQ fost transportate de la gara de Nord la Monastirea Cernica, unde a fost în-mormăntatâ eri la ii ale curentei.
BUN SI NU SCUMP
P IMS FABRICA DE CONSERVE NAŢIONALE
Fondata la anul (879 sub firma
C. T. CHRISTOFOR
„LA MARINAR"
Calea Victoriei, No. 100, vi*-â-vi» de Cişmeaua Roşie sub Jockey-Club.
Pentru concurenţă se vinde cutiile mal mari ca ale altor fabricanţi ca 30 la sută mal eftin :
Mazăre boabe extra Fasole fină .	.
Bame .... Pătlăgele vinete. Dovlecei . .	.
Tarhon .	.	.
Ghiveciu . . . Ardeiu gras .	.
Ciuperci .	.	.
Sparanghel, cutia
& «
1	§
2	i o--
© c ® e a
s
V
a
u
2.50
VIM RI DE MASA ALENE
Conservate de mine in propriele mele pivniţe
ICRE PROASPETE DULCI ‘20 L. K.
$41
Cu stima C. T. C1IRISTOFOR
CC ADrunrA7A de la Octombre OL AntnUtALA viitorpartâmra din moşia ŢIGaNtŞTI-CALONFIBEŞTI districtul Teleorman la distanţă de IO minute de Alexandria, în Întindere de 1700 pogoane arabile toate, Case mart de locuinţe, magasii pentra grâu si porumb mari. Doritorii se vor adresa la ltadacţia acestui ziar.
DOCTORUL
P. J. STOJENESCU
De la facultatea de medicina din Paris, dă eonsultaţiunl de maladii interne şi ve-neriene, In toate zilele de la 3 până la 5 p. ni. Pentru săraci consultaţiile sunt Kr&tiSi
610	• Strada St. Gheorghe nod 20.
SALA BRENER
in centrul orasiului
No. £, Strada Stavreopoleos No 2
Se află la la disposiţia onor. societăţi pentru Serate, Nunţi, Baluri etc, cu preţuri foarte moderate.
Ecleragiu cu gaz aeriform
DE INCHIIIIAT «X flî
din Calea Victoriei, prefăcut din nuott, şi cu tot confortul dorit.
A se adresa chiar In casă saâ la proprietarul, In Strada Batişte, No. 31,
www.dacoromanica.ro
EPOCA. 13 IANUARIE
CASA DE SCHIMB
I. M. FER MO
Strada Lipscani, Ao. 27 Cursul Bucureşti
12 Ianuarie 1888
5 0/0 Renta amortisabila	Cump. vend. 93 1 * 93 3 4	
5 0/0 Renta perpetua	90 1 2	91 1 2
6 0/0 Oblig, de i-tat	88 1|4	88 3 4
6	0/0 Oblig de st drum de fer 7	0/0 Scris. func. rurale	104	104 1 2
5 0/0 Scris. func. rurale	89	89 1 2
7 0/0 Scrie. func. urbane	102 3 4	102 1 2
5 Q/0 Scris func urbane 5 OţO Scris. func. urbane	94	95
	85	86
Urbane 5 0/0 laşi	74 3 4	75 i|4
8 O/q împrumutul comunal Oblig Casei pens (lei 10 dob.)	74	75
	210	215
împrumutul cu premie Acţiuni bancei nstion.	35	37
	îooo	1030
Acţiuni «Dacia-România»	220	230
» Naţionala	2C0	205
* Constructiuni	85	90
Argint contra aur	17 60	17 85
Bilete ds banca contra aur	17 60	17 85
Florini austriaci	2 01	2 02
DE VE\ZARE PĂDURI IN PARCHETE
1.	Pe moşia Grece! de sus, Ilfov, spre Moşia Căldăruşanl.
2.	Pc moşia Socetu judeţul Dâmboviţa, intre gara Gherganl şi satul Cojasca CorneştI.
A se adresa la proprietarul d. Ştefan D. rvardul Academic
Grecianu, Buleva
Academiei, 2 Bucureşti
HÎRSffiB ?! fSWES
IAŞI. — No. 32, STRADA
LAPUSNEANU.
-----
No. 32 — IAŞI
MOBTLE, de toate felurile, pentru odăi complecte si piese de fantasie. COVOARE, persane, Bruxeles, englezeşte, cu bucata si metrul. BIJUTERII, Mare si variatasortiment cu preciuri dupe evaluare. PERDELE. PORTIERE cu galeriile lor; LĂMPI, mare asortiment de toate preeiurile.
CR1STALERIE, Serviciuri de dulceaţa si de masa.
Garnituri pentru biurou, BRONZES, BOMBONIERE, EVANTAILE foarte elegaute.
BRILIANTE si pietre preţioase en gros si en detail.
595
MAGAZIA HIRSCH & F1NKE. IAŞI, STRADA LAPDSNEANO, 32.
UTIL PENTRU TOTI
BALSAM DESANATATE
AL FARMACISTULUI
I. E1TEL din Râmnicu-Vâlcea
Analieat şi aprobat de onor. Consiliu Medical Superior din Rom&nia
Prezervativ escelinte al sănătăţii contradi-feritelor maladii contagioase, mal cu seama tn timpuri epidemice, de cholera. de friguri, şi Kemrdiu foarte bun contra boalelor de stomac, de beat şi consecinţele lor precum : indigestiuni, lipsa de apetit, r&g&iala greaţa, flegma, flatulenţa, durere de. stomac, oolica, ingreunarea de stomac oonstipaţia, congeBti-uni, gslbinare, venin, hemoroide (trânjl), hi-dohondrieşi melancolie (provenite din deranjamentul mistuirei), indispositiune, durerea, de splina, ameţeala, durerea de cap, friguri, scorDut, ulcere etc etc.
Balsamul de sanatate Eitel, superior tuturor produselorsimilare, se recomanda pentru ort-ce cas ca cel mai buu şi cel mal util medicament de casa tutulor persoanelor In general şi in special celor depărtaţi de ajutoare medicale,
Balsamul de sanatate Eitel, se poate in-
trebuinţa In ori-ee timp şi farA deranjament de afaceri.
Prerlul unul flaron însutit de iuMtruetie 1 si 50 baui
Se gAseete de vânzare la celle mai multe armacii şi la principalele Drogherii din tara

Cal. Victorii
Pal. Dae.-Rom.
LA ORAŞUL VIENA
A LA VILLE DEVIENNE
vis-d-vu de Lib. Socec
Recomandam onorabilei noastre clientele pentru leftinatute al soliditate următoarele noutăţi:
Rufarie pentru Doamne si Domni. nasa.se
veritab. de Belgia
Olanda
Mada
| umburg. olam frantzuzesc de toate calităţile
Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza, veritab. de Belgia si Ru ' adapolam f si lăţimile.
Batiste de olanda si de lino albe ei colorate.	m
Ciorapi de Dame si Domnide Fira'Eoosse, de bumbac, de lâna si de matase.
Flanele, camasi si ismene de lâna după sistemul profesorului Dr. <«. Jaeger. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzeBti cu balene veritabile. Trousourl complecte pentru Odantati. Lavettes ai Trousourl peutru espli. Trousourl pentru pensionate, oteluri ai restauranturi.
Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apârut CATALOGC NOŞTRI ILUSTRAT SI VA FI TRIMIS ORI-CUI VA FACE CERERE.
LA ORAŞUL VIENA
CALEA VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANIA»
vis-A-vis de librăria Socee

„NAŢIONALA
SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR.
DIN BUCUREŞTI
CAPITAL DE ACŢIUNI
3 MILIOANE LEI AUR
DEPLIN VERSATE
Aducem la cunoştinţa publica, câ am transferat biurourile noastre In palatul Societaţel din Strada Doamnei No. 12. 527 Direcţiunea g-enerala.
r
MAŞINI
DE
ÎMPLETIT
MAŞINI
IMPTETIT
VECHE SI RENUMITA
DIN CEA MAI
LAUE & TIMAEUS
FABRICA
DIN DRESDA
Recomandam cu deosebire	*
pentru familii aceste maşini eu care se pot inpleti:
GILETCE, FUSTE
CIORAPI gros i si su btlri
MÂNUŞI, PLAPOME
SI
BONETE
Frin aceste maşini se poate câştiga esistenta unei numeroase familii.
Un maestru in aceasta arta industriala se arta la dispositlunca amatorilor pentru Instruiri» lor. Detalii se pot lua la Representantii generali pentru România si ulgaria,
TRICOURI
Talie si Pantaloni
SIALURI
550
RYSERet BRATEANU
Bucureşti, Calea Moşilor No. *9.
REGIMUL DE LANA
AL
PROFESORULUI DOCTOR JAEGER
RECUNOSCUT CA CEL MAI EXCELENT Medaliat acum lu urma, de juriul medical din Londra cu
/T ..atSSsJ'fc
MEDALIE DE AUR
Sub-semnatii având numai noi singuri, dreptul de a fabrica vestminte da lână ce se poartă pe dedesuptvestmintezise Normale, precum şi cuverturile de paturi tn lână curată de Cămila, garantând contra racelei şi a reumatismului.
Declaram ca nu recunoaştem ca veritabile de cât flanelele ee se găsesc in magazinul
12, CALEI VICTORIE', VIS A-VIS OE PALATUL REGAL
D" JIGFR W. BENGER'S Sofhne S1ITTGART.
Preeiurile de vânzare originale ale Fabrieei dupe mărime
Cămăşi de bărbaţi pentru iarnă de la IU păuaiu 18 lei Ismene debarbaţl şi femei pentru iarnă de la 4» până la T:t lei Flanele de barbaţl şi femei pentru iarnă de la tt păun la Ci lei Un numârmal gros contra reumatismului un leu mai mult.
___	*53
SAR, NOU INTERESANT
PENDULA NOUA
ZISA
VEGHETOARE
în ramă bogal sculptată, având barometru anero-id şi termometru, mare cadran de 13 ct. luminos, luminând noaptea el singur.
CEASORNIC
REMONTOIII-BUSOLA
specialitate pentru vlnâ-torl şi militari, recomandat de ministerul de res-boi frances la 10 Aprilie 1887. Dub u cadran luminos, luminând In cel mal mare Întuneric. Mărimea 18 mm. (40milimetri diametru) cilindru 6 rubine, ____ _____ ■ foarte solid.
Preciul 35 franci	Cu cutie ,.e n.che. r,.
Argint 40 fr.
PENTRU TOATE CELELALTE GENURI A SE CERE PRECIUL CURENT Fie-cure Ceasornic si Pendula sunt. garatate Fxpcditiune contra mandat postai
10 ANNOT-B ALTISBEflGER
Fabrica de Ceasoarnice D.	Berna, Fivetia
DEPOUL FABRIGEI
DE
ARTîC0î,E_ŢE£MNICR
MARE ASOBTIME.VT DE
CURELE DE TRANSMISIUNI
Garantate prima calitate
CURELE DE CUSUT
TUBURI DE CAUCIUC
Cu spirale si far» spirale
TABLE DE f 4 UCIUC
PENHU UAK.MTDHI
RONDELE DE CAUC UC
TUBURI SE
CURELE ELEVATORII PENTRU MORI
A S B E S X
STICLE PENTRU NIVEL DE APA OTTO HARNISCH
Bucureşti— 1, Strada Modei, 1 —Bucureşti
Aproape de gradina Episcopiei
587
• *!
*
X
COFETĂRIA SI FABRICA DE LICHERURI
TANASE D. CRETULESCU
STR.
u
•*!
CAROL No. 17, ALATURI CU BISERICI CURTEA VECHE SI VIS-A-AtS OE ANTREUL PlECEI
Am pus in consumaţie O mare cantitate de Romuri Jamaica superioare eu lei 2.40 l .tru şi dtferite alte romuri de la renumitela Case Keuohe mi Steaiu din Bermen Pentru d-nil comercianţi ce vor voi a lua in cantiiăţl mari, se va reduce preţul O mare cantitate de dulceţuri din toate fructele cu vanileşi fărăvanile şi cu pre-ciurî foarte eltine. Bomboane, Şampanie din fabricatiunea de lirherurl de aci. Ananas, Benedectin, Cuiraso, Sartrez. Pipermant, Vanile Rose, 3 fr. litru. Diferite patiserii proaspete şi prăjituri proaspete in fie care zi, o adevărată mastica de Hio. Mare deposit de rachiuri bune si indulcite pentru menagiul casei
Mare depesit de spirt rafinat şi de maşină. Primeşte comande pentru logodne, nunţi, botezuri şi soarele. S rviciila cele mai alegante si esecutate de mine personal. Deposit de distinsă tuieâ. Ser>ici le mele fiind > unoscute.
Toate aceste marfnri se vând cr preciuri moderate.	Cu inala stima
T. 1). CRETULESCU
n
m
x
Două-deci de anni de isbânda mărtu-l resc de efficacitatea acestui puternici derivatif, recommandat de medicii ceij mai de frunte pentru vindecarea rapedel a bolelor de pept, guturaiurilor, I durerilor de Gât, grippei, durerilor, I rhu.matism.elor, lumbago (durerilor I de şele),etc.— PARIS, 31, Rue de Seine. I — Cutia, 1 fr. 50, In tote pharmaciele. |
A exige -numele lui If’JLlXSX.
\x& mu
PENTRU A SE IMB0G1TI REPEDE
A FACE AVBRE H SCHIT TIMP I
CE TREBUE FĂCUT	f
---	I
Nu trebue să se ..că operaţi- £ uul de Bursă. Nu trebue să se g cumpere bilete de loterie. Nutre- $ bue să se joace. Nu trebue cuno-ştinţe.Toată lumeathiar şi doam- j nelepotproflta Dovedit şiaprob&t. 5 Pentru a se prima importantele * instrucţil, săsescrie5' omâneşte Ş imediat Paris 8, Rue de Bag- J neu Arpech	5
H. $
DE LABBAYE DE FECAMP (FRANCE) E8CELINTĂ, TONICĂ, DIGESTIVĂ 81 APKRITIVĂ CEĂ MAT BUNĂ DIN TâTE LICORILE
V^BTTAKI.F. HQUKCg B£N£lJICTBSH
Hanţaet dâpos&s en Fraacc tl k 1 Etrmger


A se cere todeuna la josulfi fiecărei sticle, eticheta pătrată purtăndu semnătura directorelui generale.
Adyerata licore Binedictini se alfi Ia tote persânele urmâtâre cari »'aă angajată pe acrisă a nu vinde nici ăi contrafacere.
A. Fialkowskv— G. si D. Tanasescu fraţi —
Constantiaescu— I). Marinescu Itragndii —ioa-
nid et Comp. — Carol Gersaltek.	H.
mmm pommery & greno reims
:x#
x
X
©
m
X
De oare-ce circula In comerciâ vinuri fabricate tn Austro-Ungaria purtând fărâ nici un scrupul etiquete cu firma noastra, ne vedem nevoiţi a da oare-carT desluşiri asupra embalagiulu! nostru spre a garanta pe cit Si-rraloril Şampaniei Pommery de asemenea falşificate.
Dopurile servind la astuparea buteliilor noastre sunt foarte uşor de recunoscut, având conform modelului ce urmează firma pe fund şi corp.
Osebit de aceasta dupâ ce sticla este astupată seaplicâ a-supra dopului o capsula de tinichea purtând numele Pommery şi trei stele.
mx:
x
xmx:
vtuv,
S1MPANU SEC
Areoetiquelâ albă cu firma noastra o mica etiquetâSer la gâtul sticlei, staniol nurul granulator, şi dopu cu firma.
SAMP1NIE IXTRA-SIC
Fărâ ctiquetâ o micâetiquetaExtra Sec la gâtu sticlei,' staniol auria, granulator, şi dopu cu firma
Viw,
CHAMPAGNE POMMERY & GRENO REIMS
Agent general A. G. CARSY
mx— xmax—
545
J(«
PRIMA FABRICA ROMANA
DE
PENTRU
FARMACII, CONFISEURI, PAFUMEURI
ŞI ALŢI FABRIC ANI
^	Sti aea Doamnei. 8 (razele d ini Maior Miau)
Aducând din slreinalate oameni speciali si maşini de cel mai nou sistem pentru conlrciimiarea sus ziselor articole, sunt in positiuna a satisface or-ce comanda, intocmai ca cea din streinalate. atrayem deosebita atenţiune asupra unei noi metode de cutii lucrau cu legaturi de metal patentate de curând, care servesc peuirn tinerea mărfurilor in magazine, cat si pentru transportarea in tr ansele prin posta sau prio or-ce alta calc.
X*
X
X
X
x
X
•X
Cu stima, M. L1TTMAJV
x#x.
X .X#
VINDECAREA
BOALELOR SECRETEI
CAPSULE ANTIBLENORHA UI CE
preparate de l.Ozvialdcu aprobarea consiliului medical superior.
Sunt cele mal bune capsule ic contrai boalelor zerrete, scurgeri vechi ai noi,-catar de vezica, etc.
Preţul unei cutii lei 4.
APfiDE MATRE&TA CU EFECT SIGUR
Cuaâtâ capul de mătreata, intăreşte pârul şi opreşte căderea Iul.
Preciul unul flaoon 2 lei 50 bani.
I OsKv8'1 ^r‘nciPa*’ *a Craiova, farmacia
Bucuresci la drogueria d-lul 1. Oveza. şi la mal multe farmacie din tară Comandele făcute prin poştă, insotite de valoarea lor, plus 50 bani pantru Mahalagiu, se fee uez ezact.	492
JTiposfra.fi» Ziarului „Eţt»oo«‘
Tipărit ou cerneala Cb. Lorilleux C-le Pari*
www.dacoromanica.ro
QsraBţ raipouAbil, G Stoenesou.