ANUL m No. 635 A DOUA EDITIUNE MARŢI, 12 (24) IANUARIE 1888. 15 BANI IV U IVI ERUL ABONAMENTELE încep la i si ie a fie-carei luni si se plătesc TOT-O'AUNA ÎNAINTE IM BUCLRESCI La casa Administratinnel IM TARAs Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 lei, 6 luni *0 lei, 3 luni 10 lei. IM STREIMataTE! La toate ofaciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni Î5 lei. LA PARIS i Se gasesteJurnalul cu tSOnt. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Ger-main Mo. 84. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA 15 BANI N LJ M ERUL ANUNCIURILE i DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINIS TRATIA ZIARULUI 1 La Parts! la Agrare Bavas, place de la bjurse, t. Agence Ltbre, rue Notre Dame des Victotres 10, (Place de la Boitrse) pentra Parts, Fraaela, Germania, Aastro-L'ngarla, Italia si Marea Britani e. Anunciuri pe pag. IV, linia 3C bani, anunoiur si reclame pe pagina treia t lei linia 50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B. REDACŢIA No. 3. — Plata Episcopiei. — IVo. 3. APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRAŢIA IVo. 8. — Plata Episcopiei. — IVo. 3. MISTIFICARE O NOUA NECUVIINŢA PENTRU REGE LIBERTATEA ALEGERILOR INGERINŢE IN ALEGERI MIŞCAREA ELECTORALA ■———i B— i MISTIFICARE Cea ce se petrece în politica română nu se mai vede nieăirea. De vr’o opt ani—de când este atotputernic—d. Ion Brâtianu susţine şi prin discursurile lui parlamentare şi prin presa guvernamentale, câ i-' mensa majoritate a ţării este cu dîn-sul, că el este idolul poporului, că personifică toate aspiraţiile noastre naţionale.... Lauda este mare, dar eu o pri-mescdreptadever necontestabil. Admit că d. Ion Brâtianu şi amicii lui se bucură de cea mai colosală popularitate ! Dar dacă este ast-fel, cum se justifică starea de violenţa care se eser cită în toate judeţele de agenţii guvernului ? Ce însemnează persecuţiile oare pleacă de la Bucureşti şi %e întind peste ţara întreagă ? Pentru ca se se puie capăt despotismului guvernamental s’a statornicit, la 1866, în România, regimul constituţional parlamentar. Cu acest sistem majorităţile fac lege şi dau puterea politică; cu acest sistem ţara se guvernează prin sine însăşi şi se satisfac mai toate interesele de căpetenie ale poporului, înlâtu-rându-se nemulţumirile periculoase care mocnesc obicinuit sub despotismul unui singur om. D. Ion Brâtianu, dupe propria’i a-firmare, se bucură de încrederea ţării, care’i acordă covîrşitoare majorităţi; opoziţia, tot dupe spusa lui, este o infimă minoritate de nemul-ţămiţi, fără rădăcini în ţara şi fără credit în opinia publică... dar, încă o dată, deeste aşa pentru ce se întrebuinţează sila şi violenţa în alegeri? D. Ion Brătianu avend popularitatea de care se laudă, este sigur de a învinge pe toţ‘ protivnicii lui, prin eserciţiul paşnic şi legal al votului cetăţenilor... De ce s’a suprimat legalitatea în alegeri ? Iubirea este un sentiment liber şi spontaneu şi nu are nevoie se fie silnicită pentru a se manifest»); din contra, silnicia o distruge şi o înlocuieşte prin ură şi dispreţ. Şi cu toate acestea la noi vedem tocmai pe acel care se pretind iubiţi de popor că întrebuinţează straşnicii ca se ne dovedească popularitatea lor... Este absurd ! Contrazicerea este flagrantă între vorbeleşi faptele oamenilor acestora. Dacă opoziţia este atât de neînsemnată şi de slabă, nu’i ridicol se vedem pe d. I. Brâtianu câ’şi încordează toate puterile—el uriaşul—în contra unui pumn de slabi mirmidoni ? Ei bine, cea ce se pare straniu şi ilogic în purtarea acestui om, devine inteligibil îndată ce observăm lucrurile mai cu luare aminte D. Ion Brâtianu se laudă numai cu vorba; el ştie prea bine câ departe de a fi popular şi iubit în ţară, şi-a atras ura tuturor românilor. El ştie câ dacă n’ar avea puterea publică— administraţia, justiţia, armata, poliţia şi visteria—la absoluta lui discreţie, şi dacă n’ar fi îngăduit se abuseze de toate aceste, nu numai n’ar mai avea majoritate în parlament, ci nici el singur nu s’ar putea alege in oraşul lui natal, în Piteşti. D. Brâtianu ştie că ţara ’î sătulă de regimul colectivist şi câ de ar fi lăsată se aleagă în libertate pe cine ■■BHHnBMHBBnBIMBBBRBS^BMSI ar vrea ea, colectivitatea ar deveni ţărână de păment... Ba mai mult, el se teme că opi-niunea publică ar cere se se facă justiţie aspră în contra bandei de rău făcători ai căria şef este, pentru ca se nu mai poată ameninţa societatea pe viitor. Aeesta’i adevărul cel adevărat. Puterea d-lui Ion Brâtianu, de la 1879 şi până azi, nu a venit de la ţară, ci de la favoarea Regelu’, care ’l protege contra opiniei publice. Toată lumea bănueşte câ Regele trebue se aibe o politică personală, împotrivitoare intereselor naţiune! române, o politică nemţească şi de familie, şi câ d. Ion Brâtianu este ţinut la guvern fiind că s’a făcut u-nealta oarbă a acestei politici. Iată ce se crede; şi dacă nu ar fi ceva ast-fel, ce interes ar avea oare Regele se favorizeze cu atâta îndărătnicie pe un om sferşit?... Dacă n’ar fi ceva aşa, s’ar refuza oare Regele se vadă evidenţa şi se facă odată esperienţa leală şi sinceră a pretinsei popularităţi a d-lui Ion Brâtianu? De vr’o şaşe ori s’au făcut alegerile sub preşedenţia d-lui I. Brătianu, şi în fie-care dată aO fost atâtea violenţe în cât s’a revoltat ţara. De patru ani mai ales toţi oamenii de bine cer cu stăruinţă Regelui se garanteze alegerile prin un minister imparţial si onest, şi Regele refuză sistematic. Pentru ce? Negreşit pentru câ se teme se nu ’şi pearda favoritul, şi pentru că este încredinţat câ alegerile libere ar fi moartea vizirului seu 1 Acum în sferşit, dupe mii de stăruinţe, dupe atâtea manifestaţiuni energice ale oposiţiunei, Regele se îndura şi ne dă... cel O vorba platonică, că garantează el personal libertatea şi legalitatea a-legerilor viitoare. Dar cum? Dacă şeful Statului voia serios se domnească legalitatea în alegeri, putea prea bine vorbi d-lui Ion brătianu cam în felul următor: «D-le Brâteane, d ta zici că ţara «este cu d-ta, nu ’i aşa? prea bine. «Dar fiind-câ cu modul d-tale d’a «face alegerile până acum ai revol-«tat opinia publică într’atât in cât «se arunca chiar asupra mea faptele «guvernului, m’am decis se numesc «un minister imparţial şi nebânuit «care se presideze alegerile viitoare ....Voesc ca partidele se fie libere «In lupta electorală, şi alegătorii ne-«silniciţi se aleagă pe cine vor voi «ei. «D ta zici câ oposiţia este o can-«titate neglijabila ? poate câ ai drep-«tate, dar eu ţin ca alegătorii, în de-«plina lor suveranitate, se o dove-«dească. «D ta ai popularitatea, pe d-ta te «iubeşte poporul... deci ce ’ţi pasă ! «vei învinge de sigur, şi victoria ce «vei obţine ’ţi va da, nefiind ia gu-«vern, o mai mare autoritate. Se fa-«cem dar esperienţa ca se am con-«ştiinţa împăcată că 'mi am făcut «datoria către toţi f8râ părtinire. Eu «nu voiesc să se creadă câ am favoriţi şi urgisiţi, şi câ guvernez ţara «punendu-mă lu dosul unui consti-«tuţionalism de comedie şi de pa-«rada. «Eşti de doui-spre-zece ani a-tot-«puternic. Lumea s’a escitat contra «guvernului d-tale şi protestează câ «abusezi de putere; poate că protes-«tarile sunt exagerate, dar în fine «ele esistâ şi nu se pot nesocoti. Mi-«jlocul cel mai bun se împac pe toţi «este să te îndemn a te prezenta îna-«intea alegătorilor desbracat de auto-«ritatea guvernamentală... Aci te vei «lupta în luptă dreaptă cu adversa-«rii d tale şi ’i vei învinge de sigur, «căci ţara-i cu d-ta!... ea ’ţi va da «o majoritate şi eu iar te voi numi «ministru, fără ,ca nimeni se mai «poata atunci cârti. «Alt-mintere eu nu ştiu dacă nu «me amăgeşti, sau daca d-ta însu’ţi «nu te amăgeşti! După plângerile ce «’mi vin de pretutindeni suntîn drept «să cred ca ţi-ai uzat creditul în «doui-spre-zece ani de guvern, şi câ «ţara nu te mai vroieşte... «Să facem dar aceasta esperienţă «cu toată nepartinirea, căci sunt «rege constituţional şi ţin ca gu- «vernul meu să fie sprijinit pe o ma-«joritate serioasă şi adevărată, eşitâ «din alegeri nebănuite, şi să se bu-«cure de autoritatea ce se cuvine «unui guvern legal I» Acest limbagiu ar fi fost corect, acest limbagiu ne ar fi Împăcat pe toţi. Ţara întreagă, prin o unanimă aclamaţiune ar fi salutat pe rege, arelându’î recunoştinţa sa; şi, în-tr’un moment de bucurie, văzând câ a scăpat de banda opresorilor săi, ar fi uitat toate amărăciunile trecute. Dar aşa cum se fac alegerileaeeste, toţi se aşteaptă la o mare mistifica-ţiune. Ce interes are regele să ne silească ai bănui buna-credinţâ ? Nu înţeleg.... Este un mister la mijloc. A. I). Ilollmn. TE LE GRAM E AGENŢIA IIA VAS Vleua, 21 Ianuarie. Ştirea dată de «Times» care zice că consulul general al Austriei la Sofia ar fi re-chiemat, nu este întemeiată; dar e posibil ca d. de Burian sâfl pleca', profitând de congediul ce i s’a acordai, acum trei luni. I*arls, 21 Ianuarie. Incidentul consular din Florenţa este închis. D-nu Alexandru Lshovan, însărcinat de delege ţiu nea din Rîmnicul-Vălcei, a se presenta la M. S. Regele pentru a’i remite resoluţia votată de adunarea care a avut loc, în acest oraş, prin care se aderă la manifestul oposiţiunei, şi se roagă M S. ca să garanteze libertatea alegerilor, a fost primit eri la 5 ore de către M. S Regele. D. Al. Lahovari care a avut o lungă convorbire cu M Sa ne autoriză a publica numai, că M. Sa l’a asigurat despre deplina bunăvoinţă a M. S. şi tot de-odntâ ’i a promis câ va stărui în mod espres ca guvernul să respecte libertatea alegerilor. Sâmbătă, la orele 2 p. m., M. S. Regele a primit în audienţă pe d. Kiriţescu , delegatul oposiţiunei-u-nite din Piteşti, care a cerut libertatea deplir.â a alegerilor,exprimând adânca convingere a cetăţenilor din Piteşti câ sub guvernul actual, a-legeri libere nu pot fi. M. S. a primit pe delegatul opo-siţiunei cu buna voinţă. In lunga întrevorbire ce a avut cu d. Kiriţescu, Mujestatea Sa a reiterat asigurarea ca va veghia ca a-legerile să fie pe deplin libere. M. S. a exprimat dorinţa ca se fie personal informat de or-ce presiune ar cerca să se exercite asupra corpului electoral, şi de or-ce ilegalitate s’ar comite. o mia mmm A doua zi dupe săvârşirea crimei din strada Dionisie, poliţia a pus 1n stare de aresta-ţiune toţi răndaşil unguri pe care !( a putut găsi. Intre aceştia se afla şi un rîndaş de ia Legaţiunea Rusiei care ducea la adresa el o scrisoare urgenta a d lui Hitrowo. Acest rîndaş a spus In serviciul cui este şi cu ce misiune grabnică era Însărcinat. Cu toate astea el a fost deţinut la poliţie de ia io dimineaţa până seara la 6, fâra ca Legaţiu-nea să fie înştiinţată şi fără ca scrisoarea să fie sad înapoiata saQ dusă la adresa el. D. Hitrowo s a plâns la prefectul poliţiei de aceste procedeurl. Poliţia, în adevăr era tn dreptul sâfl de a aresta rtndaşul; era chiar în drept sâ’l ţină in arest pâne la 6 ore seara, de şi toţi cel l'alţt rîndaşl fură liberaţi mal de vreme; dar trebuia cel puţin să înştiinţeze pe stăpînul rlndaşuluî, nu numai pentru că acest stăpân era reprezentantul unei puteri străine, dar şi pentru că servitorul sea era însărcinat cu o misiune grabnică. Aşa dar prefectura poliţiei comisese o necuviinţa. Ce a rfispuns Insă dreptelor plângeri ale Legaţiunel imperiale ? Nimic. D. Hitrowo s’a adresat atunci la Ministerul afacerilor Străine, pentru a cere esplicaţiunî. De aci, E. Sa ştia câ va primi un răspuns, dar de sigur nu se aştepta ca acest respuns să fie mai nemulţumitor încă de cât tăcerea prefectureî. Ast-fel Inse a şi fost. Ministrul nostru a! afacerilor străine a răspuns tn mod nemulţumitor d-lui Hitrowo, care imediat a referit cazul la Petersburg şi a încetat ori-ce relaţiuni cu guvernul român. Frumoasă situaţiune ! D. M. Ferikide a crezut că afacerea De-rutti nu ’i făcuse destulă onoare şi că ti mai trebuia o nouă nerozie pentru a fi bine văzut de colegii săi din cabinet şi de corpul diplomatic. O fi reuşit d. Ferikideprin asemenea pur-tare, să arate d-lul Radu Mihai că e bine crescut dar de sigur că pungaşul de ceasoar-nice va fi singur de părerea sa. Lumea din potriva va zice că relaţiunile ministrului de afaceri străinecu corpul diplomatic trebuesă fie din cele mal politicoase şi câ nu prin im-politeţa sa va ltsa un guvern să se creazâ că păzeşte cu patriotism demnitatea ţărel sale. PENTRU REGE LIBERTATEA ALEGERILOR Următoarele telegrame au fost adresate eri M. S. Regel ui : BRAILA Majeslatei Sale llegelul Astă-zi alegerea delegaţilor colegiului al 3-lea. înainte chiar de a cunoaşte încă re-sultatele, trimit Majestăţel Voastre câte-va fapte precise despre modul cum se respectă libertatea alegerilor garantată de Majestatea Voastră. La Viziru comuna cea mal mare din Brăila unde am fost martor ocular, notarul George Popescu şi ajutorul de primar Anton Cernea au scris cu mâna lor tn localul primăriei buletinele guvernamentale. Dovadă pot da însuşi aceste buletine. Primarul Bucur DuiLitrescu refuza bu-letinile oposiţiunei zicând câ acestea nu se primesc. Precisez chiar două cazuri. Marin C. Sacaleanu şi Siroe Popadănd bilele de a le oposiţiei, acestea li s’afl luat de primar, afl fost rupte şi tn loc puse buletine de ale administraţiei. Cu două zile tnainte de alegeri prefectul a venit tn judeţ cu tren special pe când pentru public circulaţia era oprită. A cu-treeral împreună cu sub-prefeclui Cociaş comunele şi anume precisez comunele Ianca şi Urleasca. A dat ordin să se aleagă delegaţi de care să respunză primarii şi să nu se elibereze certificatele de alegere acolo unde vor isbuli delegaţii tn-doioşl. A spus învăţătorilor să’şi aducă aminte ordinele ce le-a dat revizorul şcolar. Acestea s'afl petrecut In puţinele comune In care din causa intemperielor s'a putut esercita un control. IMicolue Filipescu. VfeLCEA Succesul opoziţiei Primarul Ale.viu a anulat alegerea oraşului Kiuinlc. Primim din Utmnicul-Vâlcel, următoarea telegramă : Sunt ales delegat la Bujorenf In unanimitate, cu toate ingerinţele administrative. Iepure ales la Ioneşti. Până acum se cunoaşte resuttat favorabil o-poziţiet, în 18 comune rurale. La liimnic, întreaga listă a opoziţiei în frunte cu Davidescu, Apostolescu şi Zugrăvescu a reuşit cu majoritate formidabilă. Opoziţia a avut 123 voturi, guvernamentalii înfrunte cufostulpoli-ţaiu llomaşcu, aii avut numai 55 voturi. Primarul Alexiu îngrozit si zăpăcit a anulat cu totul alegerea. A anulat buletinele tipariteale opoziţiei pe motiv câ purtau înaintea numelui fie-cârui candidat din listă câte un număr, de ordine, de şiabsolut toate fiind uniforme, nu poate fi vorba de cheie. Buletinele colectiviştilor scrise de mină, asemenea anulate, de şi n’au fost contestate de opoziţie. Pentru anulare a fost paritate de voturi In biuroQ. Primarul a făcut majoritate. îndată după proclamarea biurouluî, Primarul a părăsit sala de alegeri spre a consulta avocaţii, pentru dresarea proceselor verbale. La 10 noaptea s'a reîntor- ca să facă actele, şi nevoind să adnrtă contestâriledepuse de delegaţii opoziţiei, şi nici chiar presenţa lor de cât la li noaptea, bănuim cft a alterat adevărul omiţând fapte. Procurorul chemat să constate faptul, a refuzat să părăsească balul mascat unde se afla. In acest sens am telegrafist regelui. Revisorul sosit din Argeş, şi ameninţă cu destituirea pe Învăţătorii bănuiţi că simpatisează cu opoziţia. lancovescu. FOCŞANI llajestatei Sale Itegelul Văzând publicat prin presă că libertatea alegerilor este garantată de Majestatea Voastră, ne am pus candidaturile la alegerile delegaţilor col. III din Focşani. Toţi funcţionarii administrativi şi financiari, fiind în sala de a-legerl, ingereazâ pe faţă; el împart buletine alegătorilor chiar In sala de votare. Noi, candidaţi; am fost insultaţi. ameninţaţi cu batae şi daţi afară din sală. Protestând biurouluî, am rămas fără nici un resullat. Consternaţia esle la culme, sala de alegeri şi intrările sunt baricadate de agenţii poliţii. Alegătorii sunt aduşi de comisari si agenţii primarii şi controlaţi la vot. Secretul votului violat pe faţă. Protestăm energic contra acestei ingerinţe şi rugăm respectuos pe Majes-tatea Voastră a ordona ancheta. Cost. C. Mârgaritescu, G. Simio-nescu, G. Moşar, Stan Costian, St. Va-siliu, U. Dinescu, Gh. Trifan.Sl. Tăcu, N. Bene, C. H. Nuţu, D. Z. Magiaru, G. Florescu, V. Ghmdar, Ioan Neguţu. 1UUMCU-SARAT Majestatei Sale Regelui Asta-ziln toi timpul alegere! delegaţilor poliţia Întreaga stând contra legi lu uşa saiei de alegere a terorizat pe a-legetori impunându-le să aleagajpe candidaţii oficiali. Lumea e dispeialâ de ameninţările administraţiei; lipsiţi de ori şi ce garanţie, denunţam (aptul Majestăţel Voastre. losepli Oroveauu. Majeslatei Sale Regelui Azi la alegerea delegaţilor primarul care preşidează biroul alegeri călcând Art. 88 din legea electorală nu a lăsat candidaţi de delegaţi ai opoziţiei să a-siste în sala de alegeri. Primarul faţă cu alegătorul N. M. Lepădalu a luat buletinele de vot ale o-poziţiei din mâna alegătorilor şi inlătu-rându-le apus în urnă bilete oficiale contra voinţei alegatorilor. Poliţia întreaga stă tn uşa sălei de a-legere impedecâud ameninţâud şi impunând alegătorilor buletinele candidaţilor oficiali. Eacâ cum se respecleazâ cuvântul da garanţie al Majestăţel Voastre. !Dumitru Sorescu liadiu I. Coşeria Radu Crestez Ion G. Vraciu Dumitru Mavrodin BACAU llajestalei sale Regelui La meziul nopţei spre ziua al agerei de delegaţi pentru colegiul al trilea ajutorul de Primar al comunei Tâmaşi însoţit de călăraşi a venit cu ordin de la Prefectu Gh. Radu şi & adus la Bacău primarii comunelor Parincea* şi Mileşti dupe proprietăţile noastre aşa câ alegerea de delegaţi n’a avut loc In ziua de zece Ianuarie; aceşti primari au fost chie-maţt la sub-prefectura Bacău şi au fost ameninţaţi cu destituire dacă s’ar Întâmpla ca noi să fim aleşi delegaţi în comunele de mal sus. Proscrişi de a ne ecsercita drepturile in Capitala judeţului, credeam ca cel puţin sub acest guvern liberal vom putea să ne ecsercitâm drepturile noastre cetăţeneşti pe moşiile moştenite de la strămoşi şi unde ne am născut; supunem cu tot respectul aceste fapte la înalta cunoştinţă a Majestăţel Voastre. Calon G. Lecca, Victor G. Lecca i www.dacoromamca.ro 2 EPOCA - 12 IANUARIE LIBERTATE* ALEGERILOR \ I ASCA Alegerea delegaţilor Eată telegramele pe care le primim din Giurgiu, relative la alegerea delegaţilor. Modul cam s'a inaugurat perioada electorală, nu lasă nici o Îndoială asupra celor ce se vor petrece la alegerile de la 23, 24 şi 25. Giurgiu 10 Ianuarie, 10 ore 45. Agenţii administrativi şi municipali împreună cu slugile primăriei, au ocupat biurourile din noapte. Ei ameninţă alegătorii şi anunţă prin mahalale că alegerea s'a amânat. S’a protestat biu-roulul. Primarii bănuiţi de prin comune suspendaţi ca să impedice alegerea. Giurgiu 10 Ianuarie ora 1. Orele 12 şi biurourile nedeschise, fiindcă presidenţil au fugit temându-se de cădere. Voesc a nu face alegere. Comisarul Ciucure, fost cârpaciu, nepot al primarului, sergentu Tabacu, şi Dumitru, vătaful sacagiilor, adună pe sacagii la poliţie, spre a'l sili să voteze de şi sunt străini. Intimidări neauzite. Cărţile se refuză alegătorilor şi se dad gardiştilor şi sacagiilor, fără drept de vot. In comunele rurale nimeni nu poate pătrunde din ordinul administraţii. Giurgiu 10 Ianuarie 4 ore. Cu nici un preţ nu găsim sală pentru întrunire din cauza ameninţărilor colectivitate!. Membrii opoziţiei nu pot circula pe stradă de cât urmăriţi de agenţii poliţieneşti. Azi la orele 3, Ulubeanu trecând pe la biuroul electoral secţia 2, a fost insultat şi ameninţat de Pavel, sub-co-misar, vechili puşcăriaş. Pavel a reclamat că a fost bătut. Ion Th. Dimitriu PUTINA Ni se scrie din Focşani : Garanţia personală dată de M. S. că alegerile vor fl libere, n'a avut cel mal mic efect asupra administraţiei din jud. Putna, cftcl situaţia nu s’a schimbat Intru nimic din trecut. Din contra colectivitatea nu se sfleşte a lua în dendere această garanţie, de oarb ce sistemul ce întrebuinţează în alegerile actuale este tot cel cunoscut. Teroarea, corupţia şi cele alte sunt practicate pe o scară Întinsa de funcţionaril-agenţl p.lectorall. Ast fel proprietarii sălilor, unde opoziţia a voit se ţină întruniri au fost ameninţaţi până a li se pune foc. D-nil I. Lupulescu şi David Alpern o afirmă la or-cine că ad fost ameninţaţi. Cu toate aceste d. G. Apostoleanu a oferit casa sa pentru Întrunirile opoziţiei, şi la 8 Ianuarie curent a avut loc prima întrunire la care aii luat parte un însemnat număr de alegători din col I şi II. D. 1. F. Robescu a fost aclamat preşedinte şi d. G. Apostoleanu, a făcut un tablod înfiorător, dar exact de starea deplorabilă în care a adus ţara, guvernul d-lul Bratianu. D-nil D. Nicolaidi, N. Voinov şi N. Bene ad îndemnat apoi pe asistenţi a fl energici în lupta de la alegerile viitoare căci a rămâne cum stăm astăzi este pe-ireaţărel. D. Nicolaidi a mai adăogat să se aleagă ca deputaţi oameni oneşti şi încercaţi, cari să nu schimbe apoi mandatul lor cu o prefectura sad sub-prefectură. In vedere apoi că alegerile nu vor fl libere sub guvernul actual, să se ceară de la M. S. garantarea lor. Oratorii ad fost vid aplaudaţi şi apoi s’a votat şi subscris următoarea moţiune: «Cetăţenii Focţănenl, întruniţi astăzi «8 Ianuarie 1888, spre a se consfătui »pentru alegerile ce ati să se facă, şi vă-vzend că sub guverhul actual, alegerile «nu au fost şi nu pot fi libere deleagă pe «rf. G. Apostoleanu de a ruga pe Majes-«tatea Sa, să ia măsurile constituţiu-«nale, spre n se garanta libertatea alegerilor. » O altă Întrunire mal numeroasă va a-vea loc la 10 Ianuarie, tot în casele d-lul G. Apostoleanu, când se va hotărî şi candidaţii opoziţii pentru col. I. prefectul Sţjmulescu a fost destituit în Iunid 1876. Prea Inaltate Doamne, In urma plângerilor ce am priimit tn contra d-lul Dimitrie Simulescu, prefectul judeţului Vâlcea, pentru Ingerinţe în alegeri, plângeri cunoscute şi Mâriel-Voastre, hi urma alegeri unanime a d-lui loan Vila-cros, cumnatul d-sale in colegiul al IV de Vâlcea, persoana cu totul streina de acel judeţ, în urma altor denunţări ce mi s ad făcut de ingerinţa d-sa!e directă tn alegeri, m’am convins, Mâria-Ta, cad-nu prefect Simulescu tn adever a exercitat ingerinţe in alegere, si pnn urmare, s*a făcut nedemn de înalta funcţiune ce i s*n încredinţat. De aceea şi rog pe M&ria-Voastrâ să bine-voiască a încuviinţa destituirea sa. Sunt, cu cel mal profund respect, Prea înălţate Doamne Al Mâriel-Voastre prea plecat şi supus servitor Ministru secretar de Stat la Departamentul de Interne G. I). Yerneseu DECRET PREFECTUL SIMULESCU M. S. Regele a primit acum trei zile o telegramă din R.-Vâlcil prin care se denunţa ingerinţele în alegeri ale prefectului Simulescu. Administraţia locală a refuzat transmiterea telegramei acesteia prin care d. Alexandru Zugră-vescu aducea la cunoştinţa Suveranului că agenţii Iul Simulescu, împiedică pe membrii opoziţiunel de a se pune în contact cu alegătorii prin comunele rurale. Numai prin stăruinţa amicului şi colaboratorului nostru Ion N.Iancovescu, reclamaţiunea telegrafică a putut a-junge la Majestatea Sa. Nu ştim până acum ce măsuri a luat Regele faţă cu reclamaţiunile îndreptate în contra prefectului Simulescu. Unlucru numai trecem să constatăm şi anume că purtarea prefectului de Vâlcea trebue să fie în deajuns cunoscută M. S. Evident ca Regele trebuie să ştie că prefectul Simulescu a jucat un rol barbar şi odios tn procesul tinerilor Vâlceni. Judecata de la Graiova a desvă-luit toate infamiile acestui funcţionar care s’a arătat în tot-d'a-una nedemn de înalta sarcină de a conduce administraţia unul judeţ. De alt fel Majestatea Sa, încă de a-cum ii ani a avut ocasiunea să constate ce poamă de om e Simulescu, căci încă de atunci M. S. l’a destituit, gă-sindu’l nedemn de a fi prefect. De astă dată ne mulţâmim a pune sub ochii Regelui actele pe care însuşi le a aprobat şi le a semnat, pentru ca să vază de toţi sub ce fel de administraţiune se lasă a se face alegerile. Regele a garantat personal libertatea alegerilor; regele a declarat că va ve-ghiaşi va destitui pe cel vinovaţi. M. S. are înainte pe Simulescu. Pentru ce nu face cu dânsul cea-ce a mal făcut la 1876 ? Aşteptăm. Iată acum şi raportul d-lul Vernescu către Domnitor precum şi decretul semnat de principele Garol prin care CAROL I, Frin graţia Iul Dumnezeii şi voinţa naţională, Domn al Românilor. La toţi de faţă şi viitori, sănătate. Asupra raportului Ministrului Nostru Secretar de Stat la Departamentul de Interne sub No. 9608. Am decretat şi decretăm: Art. I. D. Dimitrie Simulescu se destitue din funcţiunea de Prefect al Judeţului Vâlcea, pentru motivele arătate In raport. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de Interne este însărcinat cu esecutarea acestui decret. Dat în Bucureşti, la 11 Iunie 1876. No. 1070. CAROL (Monitorul oficial No. 429 din 42 Iunie 4816). I A 8 1 (Certurilede la clubul colectivist din Iaşi) La clubul colectivist în ziua de 6 Ianuarie s’a fixat pe sprtnceană candidaţii impuşi de către guvernul central. La colegiul I-iil. Vasile Gheorghian, ministru, Costică Cristodulo Cerchez, Nicu Gane, primarul, Ştefan Şendrea. La colegiul II- le* Dimilrescu fostul deputat, loan lanov. Alexandru Xetio-pulo, Alex. Vârnav Liteanu, Colonel loan Petrovan (senatorul eşit la sorţi) George Tăcu, (senatorul eşit la sorţi). D. G. Grupenschi"furios i-ar fl apostrofat, întrebând : pentru ce este sacrificat şi nu este pus candidat ? De asemenea şi d. Petru Suciu combătând pe d. Alex. 1. Gheorgh u bar li zis vorbele : «căd-nia sa Alex. I. Gheor-ghiu nu face parte dintr'un partid politic ci dintr'o colectivitate pe drapelul căruia stă scris ca prim principiu fundamentai, budgetul slomah di latul. Mult ad fost aplaudate cuvintele bătrânului profesor. Mare nemulţumire domneşte în sinul colectiviştilor. Singurul candidat privilegiat a fost acel de la colegiul al Ill-lea, d. Leoni-das Panopulo, ca român neaoş a căruia popularitate printre sătenii şi răzeşii de ■ FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (13) Tî. W O O TD CASTELU TRAGIC VIII Concertul d lui liane — Cine ţ’a spus aceasta? întrerupse răstit Bethel. — Ge’ţl pasă ? o ştid, aceasta ajunge. — Adevărat e3te. N'am spus nimic fiind-că nu voiam să’I fac posiţia mal grea. El m’a întâmpinat în pădure ca un om care nu mai ştie ce face. — Te a întrebat dacă n'ai văzut fugind un oare care Thorn, amantul lui Effie ? — Thorn, da, Thorn ; mi se pare că aşa ’l chema. Ed credeam că să joacă. — Rethel, trebue se’mi spui adevărat; asta nu poate face nici un red. Ai văzut tn adevăr pe acel Thorn fugind de la Gasa-Verde ? Bethel scutură din cap. — Am văzut numai pe Richard, răspunse el, şi nu cunosc pe nici un Thorn. — AI auzit lovitura ? —- Cât despre asta da; n’am luat’o în seamă de o cam dat*. Ştiam oâ Locks-ky e in pădure şi am crezut c& el este. Câte-va momente In urmă, văzul pe Richard alergând spre mine, scos din fire, şi el mă întrebă dacă nu văzusem pe Thorn fugind de la casa paşnicului. — Şi nu’l văzuseşl? — Nu, am văzut numai pe Richard. Ed nu’l vreau nici un red, mă crede. — Nici ed, zise d. Carlyle ; de acea spre binele Iul te Întreb. — Nu pot să’ţl spun mal mult, câcl nici nu ştid mat mult. — Speram că vel fl văzut eşind pe acest Thorn. Otway dădu din cap. — In locul d-tale d le Carlyle, nu aş da aşa mare Însemnătate ideel acestui om; se poate ca Richard să fi avut o nălucire şi să ft văzut oameni care nu sunt. IX Lillacil Concertul avea să aibă loc Intr’o Joi şi lordul Mont-Severn să gândea să părăsească Est-Lynnul Sâmbăta viitoare. Pregătirile de plecare erad a-proape isprăvite, când în dimineaţa zilei de Joi chiar, un atac de podagră sili pe conte se cheme lângă densul pe doctorul Wainwright. — Poate, zise el Isabelei, blestematul acesta de atac o se mă ţie aici cincl-spre-zece zile sad o lună. — Ţi e urlt tată ? — Nu, nu’î asta; am alte cuvinte spre a dori să fld la Londra. Dar d-ta, Isa-bela, nu poţi să m&I mergi la acel concert. Tânăra fată *e roşi. — Nu voi putea? striga ea. — Cu cine ai să mergi ? — O 1 dragă tată, trebue să mă duc, sad vor crede că nu vrem să ne ţinem de fâgâduială. De vreme ce trebue să mergem cu Ducii, trăsura mă va duce până la uşe, şi voi intra cu el. — Fie, credeam că 'ţi va părea bine să scapi de această povară. — Nici de cum, răspunse Isabela rî-ztnd;ţin să arăt întregului Ouest-Lynne cât îmi plac de mult concertele d-lul Kane. In cursul zilei, contele se simţi mal rău, crisele saLe devenirâ grozave; dar Isabela pe care tatăl ei o ţinuse depărtată nu ştia în ce stare să află. Să îmbrăcă veselă, fără a lua seama la îngrijirea Marveleî, femeia din casâ, şi când fu gata să coborî în odaia contelui. — îmi stă bine ast-fel, tată ? j- Contele o privi un moment, cu oare care uimire. — Ne-am prăpădit mintea ? zise el în sfârşit. Cum I pentru un biet concert, faci aşa toaletă ? — Intr'adins m’am îmbrăcat cum vezi. Vread să vadă tot Ouest-Lynnul că mă interesez de soarta acelui biet om şi pentru acea am pus uua din cele mal frumoase toalete din câte am. — Toată sala o să te privească cu gura căscată. — Aşa voi şi ed, respunse încântătoarea sburdalnica; îţi voi povesti toată la întoarcere. *— Cochetă ce eşti l mi se pare ce www.dacoromanica.ro pe Racova şi de pe malurile Bahluiulul a fost recunoscută în aplausele întregului club. Şi în adevăr, nu pe câmpiile eroicului judeţ al Vasluiului îşi are strategicul căpitan îngropaţi toţi străbunii care ş’au vărsat sângele şi s’ad bătut sub Ştefan cel Mare apărând pe bătrâna Moldovă contra sălbaticei semi-lune?Descoperirea această preţioasa de domeniul Istoriei relativă la strategicul nostru căpitan a făcut-o marele Istoric ieşan, alt român neaoş Alexandru Xenopulo. YLNSCA Primim din Giurgiu următoarea telegramă : Cu toate ingerinţele, presiunile şi ameninţările tululor agenţilor forţei publice resultalul alegeret delegaţilor este: Voturi exprimate 313, lista o -posiţiuneî a întrunit 198 voturi, a colectiviştilor 105, anulate 10, aleşi 91 delegaţi propuşi şi susţinuţi de o-posiţie, mare entusiasm. Ulubeanu. INFORMA TIDNI D. Lascar Catargi, unul din capii oposiţiuneî-unite a sosit eri In Capitală. In cea ce priveşte alegerile delegaţilor, prefecţii deduse ordine ca în comunele unde oposiţia ar avea sorţi de reuşită se nu se facă alegere. -SHS- Primim următoarea telegramă : Comuna Maia cu toate presiunile şi ameninţările administraţiei a ales în unanimitate delegaţi pe d-nii Dumitru Brătianu, general loan Flo-rescu, Petre Grădişteanu şi Alecu Cntargiu. Dupe despuerea scrutinului sătenii au aclamat pe aleşii lor. Cristescu, St. Matei, M. C/iiţu. -sm- D. Eugenie Stâtescu a fost primit azi dimineaţă de Beg.-le. E de observat că de câte ori M. S. primeşte pe vre-un membru al oposiţiunei, ministrul justiţiei merge a doua zi la Palat. Eri către seară d. Ion Brătianu a fost la d. Mihail Kogâlniceanu cu care a avut o lungă întrevedere, -sw- Suntem tn mesură d’a asigura că d. M'hail Kogâlniceanu se prezintă la viitoarele alegeri ca candidat al guvernului. Se crede chiar că d-sa va face o declaraţiune în această privinţă. *- turile pentru cele trei colegii ale Ilfovului au fost în sferşit stabilite. Se zice însă că mulţi colectivişti lăsaţi pe din afară s’au supărat şi se vor presenta ca candidaţi independenţi. (RIMA DIN STRADA DIONISIE Poliţia care a fost eri ocupată cu alegerile delegaţilor n'a putut se se ocupe de căutarea lui Ion Popa 8a-moilă şi Iiie Nedelea; nici unul din aceşti doui indivizi nu este încă prins. Dupe informaţiele Inse ce s’au putut căpăta, se crede că Ion Popa Sa-moilâ a plecat din ţară şi s’adusîn Transilvania. Un comisar de poliţie a fost trimis la Braşov în urmărirea lui. Cât despre cel de al doilea, el se crede că se află sau în Bucureşti sau într’una din comunele vecine. Er Maehedon a fost adus la parchet unde d. Slătescu judecătorul de instrucţie a stat pane seara târziu D. judecător de instrucţie a procedat tot eri !a interogatoriul a vr’o 6 martori. Instrucţia merge cu activitate in-nainte, cu toate că autorul principal Ion Popa Samoilă nu este prins. D. Ion Brătianu care acum câte-va zile se arăta dispus a păstra mai mult timp interimul ministerului de rezbel pare a voi acum se dea un titular acestui ministeriu. Ast-fel d-sa a fost eri la d. general Fâlcoianu căruia a propus cu multă stăruinţă se reia portofoliul ce a ţinut deja dar d. Falcoianu a refuzat categoric. Eri la întrunirea societăţii studenţilor în medicină de la Băile Eforii se vorbea foarte mult, despre obligaţiunea ce d. Colonel N. Bibescu, epi-tropul spitalelor Brâncoveneşti.ar fi pus internilor de la acele spitale, d’a desminţi informsţiunile noastre cu privire la moartea feciorului Ilie. Aşteptând acea desminţire, promitem noi detalii. D. procuror general Populeanu s’a Întors de la Călăraşi unde a făcut o anchetă asupra unor grave neregu-laritâţi oare s’ar fi petrecut la parchetul local. Aceste neregularitâţi ar fi fost semnalate d-lui ministru al justiţiei printr’o plângere a doi comercianţi din Slobozia. D. general G. Anghelescu comandantul corpului I de armată care a sosit In Capitală a fost primit eri de Rege. Regele a lucrat azi dimineaţă cu d. general Falcoianu, şeful marelui stat major al armatei. D. M. Ferekidi care pare foarte plictisit de noua giigumâuie ce a făcut cu d. Hitrowo a fost chemat er de Rege cu care a stat aproape o oră. De la Palat d. Ferekidi a fost la minister unde a lucrat până seara. Aseară întrunire a comitetului e-lectoral colectivist la beizadea Mitică. In această întrunire candida- Regele Însoţit de adjutantul seu de serviciu d. major Odobescu, a vi-sitat eri linia încongiurâtoare a Capitalei pe o mare lungime. Duminecă seara la 10 curent a avut loc in biserica Oltenii căsătoria religioasă a d lui loan Predescu cu d-ra Smaranda Grecescu profesoare de pedagogie şi filosofic la esternatul secundar din Bucureşti. Urăm tinerel perechi toate fericirile. vrei mal mult să'ţl mulţumeşti vanitatea. Dar... al 1 Ol ce durere 1 zise el de o dată. Faţa’I sâ îngălbenise sub îmboldirea repede a suferinţei. — Ce al tată ? — Nimic, copila mea, o svîcniturâ mal tare de cât cele l’alte. Du-te, voi mal bine să rămân singur. j Dacă vel vedea pe Carlyle, spune-I că’l aştept mâine. Marvel puse pe spatele tinerel sale stăpîne un mantei de bal, şi cîte-va momente în urmă, contele auzi trăsură plecând în trap mare. Concertul avea loc într’o sală a Primăriei, pusă la disposiţia d-lul Kane care căutase a o face în toate vrednică de numerosul său auditorid. Pentru nimic în lume Barbara n’ar fl lipsit de la acea serată; dar fiind ca mama sa nu era In stare a o întovărăşi, sâ pusese la cale ca ea şi tatal el să se ducă împreună cu familja Carlyle. Fusese chiar vorba de o trăsură, dar Cornelia combătu vid această propunere Întrebând dacă Barbara şi d. Ilare nu mai aveau picioare. Barbara, care nu vedea în toate aceste de cât plăcerea de a fl la un loc cu Carlyle, nu se împotrivi plimbărel acesteia. Ambii tineri de sigur din întâmplare merseră alături, şi Barbara începu îndată convorbirea. — Cum să face că vil aşa rar pe la noi acum ? întreba ea. — Am petrecut serile la persoanele care locuiesc la Est-Lynne. Eî plec în- să Sâmbătă şi atunci voi fl mal liber. A! dar ia spune, Barbara, urmă el sco-borînd glasul, tot nu ştii nimic de la Richard ? — Nu. Mama crede că va scrie, fiind că i-a făgăduit ; dar ed socot ca el i-ft dat această făgăduia'a făr’a avea gând s’o ţie. — Ar înlătura or ce primejdie scriind pe adresa mea, şi, cel puţin, mama d tale ar avea o mângâere. — Da, dar ştii cum se sperie de lesne. Otway Bethel s’a întors, urmă ea, şi al spus că’l vel întreba. — Aşa am şi făcut, şi el pare a fi prieten lui Richard, dar zice că nu ştie nimic In cea ce priveşte pe Thorn. Aici ajunseră cu convorbirea lor, câDd se găsiră faţa cu intrarea Primăriei. 0 mulţime înţesată stătea la uşa, privind eu ochi mari caleşaconteluiîm-pododită cu armele familiei, cu vizitiul săd nemişcat şi lacheii săi pudraţi. — Eată lady Isabela, zise Barbara trecând pe lângă trăsură. Carlyle păru mirat. De ce aştepta ea acolo ? Unds era contele ? — Mă iartă că te las un moment, Barbara; am să vorbesc Iul lady Isa-belel. Fără a aştepta răspunsul, tânărul a-vocat se apropie de Isabela care se plecă spre dîusul îndată ce’l văzu. (Va urma). DEPESI TELEGRAFICE AGEXTIA HAV VS Bruxela, 21 Ianuarie. «Le Nord» afirmi din noO ca sentimentele Rusiei sunt pacifice; spune că temerile ce se manifesta la Viena sunt mal mult prefăcute de cât sincere. El speri ca Austria va înţelege ca nu tre-bue se cauţi soluţiunea cestiunel bulgare de câl într'o învoială care se ţie seamă de legitimele ecsigenţe a le Rusiei. Viena, 21 Ianuarie. «Correspondance politique» crede că Poarta a decis se ridice noul fortiflcaţiunltn jurul Erzerumulul si se mărească efectivul gar-nizonel acelei fortiflcaţiunl. Paris, 21 Ianuarie. Ziarele publică o scrisoare a d-lui de Lesseps sfătuind pe acţionarii canalului de Panama se adreseze o petiţiune Camerei spre a obţine autorizarea se emită valori cu losurl. El declară că canalul de Panama va fl terminat ca cel de Suez. Paris, 22 Februarie. După o depeşă privată din San-Itemo, Kronprinţul n’a eşit din vila sa de şapte zile. Caracterul recăderii sale e ţinut secret, dar pare că nelinişteşte anturangiul 860. Moscova, 22 Ianuarie. «Gazeta Moscovei» demonstra prin ţifre că, de la 1880, bugetul militar al Rusiei a fost micşorat cu 11/20/0, pecftnd, de la a-ceaşl dată bugetul Germaniei a fost mărit cu 55 0/0. «Gazeta»conchide de aci că este destul de evident că Rusia urmăreşte o politică paşnică. Sofia, 22 Ianuarie. Prinţul Ferdinand şi principesa Clemen-tina vor pleca mâine probabil la Filipopoli. Alteţele Lor vor visita tn urma llermanly, Eski-Zagra, Ieni-Zagra, Yamboli, Slivno şi Burgas. Miniştrii StambulofT şi Stransky vor Însoţi pe Prinţul. DIN DISTRICTE BACAU D. Caton G. Lecca adresează tn ultimul număr al «Renaştere! Bacăului» următorul apel alegătorilor săi: Sunt do! ani de când ’mf-aţl dat încrederea voastră şi m'aţî trimis să apăr drepturile voastre în Camera ţăreî. M’aţl ales ca liberal, ’ml-aţl dat sarcina să controlez actele stăpânirel şi să lucrez la propăşirea neamului românesc pe drumul ideilor liberale. D’&bia ajuns în Parlamentam văzut, ca actualul guvern nu era şi nu putea să fie representatul partidului liberal şi al democraţiei române. In loc de libertatea tiparului, am văzut bandele de indignaţi şi de beţivani plătiţi de poliţie ca să sfarme jurnalele independente. In loc de libertatea întrunirilor, o goană ne mal pomenită în contra tuturor stăpânilor de sall publice, întreprinsa fără cea mai mică ruşine de bufonii miniştri pe leare primul ministru i-a pus în marile dregătorii ale ţârei; ordinele neruşinate ale prefectului de Dorohol ca să împedice lumea d’a merge la întrunirile opoziţiei. In loc de libertatea alegerilor, bandele de bătăuşi care aO sângerat Galaţii, Botoşeniî, etc., murdăriile şi infamiile prefecţilor ca cel de la Vâlcea Teleorman etc., şi ca încoronare ministerul din năuntru dat pe mâna unui cartofor cinic, unul nemernic al cărui nume este o ruşine pentru nenorocita noastră ţară. In loc de Justiţie, o destrăbălare sistematică întocmită din porunca tristului bolnav, care a cutezat să tăgăduiască opoziţiei dreptul la protecţia legilor şi să ameninţe naţiunea cu o lovitură de stat. In loc de economie şi de muncă, jaful pretutindeni, cumulul sfruntat ridicat la înălţimea unul principia de stat, corupţiunea ne mal auzită care a pângărit şi putrezit toate păturild so-cietaţei; desculţii de altă dată astăzi milionari. In loc de finanţe serioase, un şiroiu de renta, din care curge 50—60 milioane pe fle-cara an,biruri noi lntr’unu pe tot, până şi pelumină; anuitateaţdatorielpublice care în zece ani a crescut de la 41 da milioane la 72, ne face ţara cea mai îndatorată din lume, şi ne ,va duce In starea Egiptului. In loc de partid liberal, o ceata de lachei şi de muţi îngenuchl dinaintea unui stăpân care daca n’ar fi nebun, ar fi un criminal. In loc de apărarea ţăreî, milioanele date pradă tuturor escroheriilor, tutu-lor hoţiilor, tutulor gheşefturilor Ca-radalelor, Anhgeleştilor,|Dimancilor şi compania. In loc de îndreptarea instrucţiei, şcoa-lele noastre date pe mâna unui om cu mintea şi inima tot aşa de pocită ca şi trupul, şi care a mers cu neruşinarea până a alunga copil din şcoale, şi asur-ghini copile de 7 ani la monastire, ca EPOCA — 12 IANUARIE să facă pe plac dăscăliţelor nemţoaice cu care a umplut şcoalele. In loc de naţionalitate, Convenţia consulară cu Germania, care a îngrozit pe toţi Românii, şi care va veni iar pe tapet, dacă pentru peirea acestei ţări colectiviştii vormal pune mâna pe dânsa; alianţe ascunsp cu cine nu ştim, pentru ce nu ştim, perspective d’a fi târâţi într'un resbel îngrozitor. In loc de Parlament, o menagerie de fiare selbatice care nu ştia de cât se ridice mâna şi să năbuşească discu-ţiunile. In loc de di mocraţie,o mână de samsari având în capul lor pe secretarul şi cel mal d’aproape amic al Primului ministru care s’aO năpustit ca lăcustele asupra naţiunei. lată ce am văzut iubiţi cetăţeni sub masca liberalismului. Cu desgust ’ml-am întors faţa de la acest hidos spectacol şi am făcut disieclnţa. Doi ani am luptat în Cameră contra acestor oameni; doi ani am făcut ce ml-a stat prin putinţă ca să aduc la pocăinţă pe cel care aQ îmbătrânit In păcate. Sforţările noastre aii fost In zadar, cangrena lor era prea veche ca să se poată tămădui. Ne am unit atunci cu toată oposiţia din ţară; am cerut M. S. alegeri libere numind un minister neutru, ca o supapă de siguranţă pentru nemulţumirea ţăreî. Regele de şi a declarat că alegerile vor fl libere şi a garantat el personal libertatea alegerilor, a menţinut însă la putere Guvernul Iul Radu Mihaiii şi compania. ŞtiQ că In aşa condiţii alegerile vor fl o parodie, sunt silit insă se’mî fac datoria până în capăt, să beail paharul amfirăciunelor până în fund. Mă adresez dar vouă şi vă cer voturile voastre. Votând pentru mine, votaţi pentru administraţie onestă ; Votând pentru mine, votaţi pentru restabilirea libertăţilor care azi nu mal sunt de cât pe hârtie ; Votând pentru mine, votaţi pentru pace şi neutralitate; Votând pentru mine, aprobaţi desi-denţa, aprobaţi curajul şi desinteresa-rea celor care aă dat cu piciorul la o-norurl şi la faiorurl, şi nu aii avut tn vedere de cât un lucru, scăparea patriei din prăpastia în care o aruncă guvernul colectivist. înainte dar iubiţi cetăţeni I La urne fără teamă, şi cu hotărârea d’a spulbera creeril or-cărul nesocotit care va căuta să vă împedice de la sfânta îndeplinire a datoriilor voastre cetâţe-ţeneştl. ' La urne cu toţii fi vom birui Şi (ara vă va bine cuvânta. Caton G. Lecca. ULTIME INFOIIMATIUM INGERINŢE SI VIOLENTE IN ALEGERI Am anunţat azi la «Mişcarea electorală» că candidaţii opoziţii la a-legerile de delegaţi din Giurgiu au reuşit ieri cu mare maioritate. Triumful opoziţiunei a fost cu atît mai sdrobitor că administraţia s’a distins prin cele mai nespuse ingerinţe şi violenţe. In privinţa amestecului ilegal al poliţiei şi primarilor tn alegeri iată ce ni se talegrafiazâ din Giurgiu ; In urma insultelor şi ameninţărilor suferite de d. Ulubeanu erl cu ocazia alegeri delegaţilor din partea sub comisarului Pavel, d. Ulubeanu candidat al opoziţiei la alegeri este urmărit si chemat la politie spre a intimida pe alegatori. La Slobozia scandal mare. Procurorii si sub-prefectii plecaţi la fala locului, lsbănda opoziţiei la alegerea delegaţilor a /acut pe colectivişti se ’si piarza capul. Ion Lahovari. * # * Aceleaşi ingerinţe şi în Galatzi de unde ni se telegrafiază : Erl cu ocasia alegerilor delegaţilor pentru colegiul al 111-lea, mari ingerinţe din partea poliţiei, toţi comisarii poliţieneşti ş1 comunali în sala alegerilor făcând presiuni şi ameninţând alegătorii. Detalii prin poşta. S’a telegrafiat Majestâţel Sale Regelui. Desliu. X D. Alexandru Lahovari părăseşte Capitala mâine pentru a se duce la Rîmnicu-Vâlcea unde candidatura d-sale este pusă la colegilu I-u. de comitetul electoral al oposiţiunei. X Din isprăvile lui Radu Mihaî, pe când era prefect de poliţie. Actualul ministru de interne nu se mulţumia pe atunci a sfeterisi ciasoarnicile, dar dădea pui de giol şi în lefurile bieţilor slujbaşi. In a-dever, reţinerile la care amenda pe funcţionari, şi multe erau amenzile, prefectul Radu Mihaî nu dădea ordin se le facă venit la Stat ci le băga frumuşel tn buzunânle sale. Să poftească onor. Radu se ne des-minţâ. X Ziarul Apărarea din Craiova, vorbind despre scrisoarea ce d. căpitan Vâcârescu a adresat Epocel în privinţa ceasornicului ce ’i-a sfeterisit d. Radu Mihaî, scrie următoarele : «Şi fiind-că vorbim de onor. R. Mi-«haiu, am vrea să ştim daca un ofl-eter cu acelaşi nume, sub domnia aiul Cuza, n’a laint geanta regl-< meniului in care servea ca se «fure bani. «Această tentativă de hoţie s’a aco-«perii ca să salveze onoarea militară; «dar faptului tot există ţi d-nit general Cruţescu ţi major Iatropolu credem că «'şi aduc aminte.Ce am dori noi să ştim «e. daca pungaşul de atunci ecel «de axi la interne,» Ne aşteptăm ca o dată făcută dîra o se aflam pe Re care zi câte o ispravă d’a lui Radu Mihaî. Poate se Rm nevoiţi chiar a deschide o rubrică specială. X Signalam alaltâeri faptul că d. G. F. Rohescu, a primit de la primărie carnete cu bilete de alegători. Azi putem adâoga la această informaţie că nu numai d. C. F. Robescu a luat din acele carnete dar toţi consilierii comunali. X D. Pastia umbla adineauri pretu-tindem cu o depeşe adresată M. S. Regelui şi pe care vrea se o arete d-luî Radu Mibai. Acest din urmă fiind la palat, d. Pastia l’a aşteptat pe trotuarul din faţa palatului până ce a eşit. Aşa dar chiar Regele nu scapă de spionagiul escrocului de la Interne. Ce ruşine 1 X In ziua de 9 Ianuarie 1888, George Nicolau Vâtamanu dueîndu-se acasă la d.Cosla-Foru s’a pomenit lovit pe la spate de sub-comisarul de la secţia de albastru a gardiştilor. Acelaş comisar l’a dus la arest unde l’a ţinut toată ziua, ia luat li-vretea de militar şi foaia de trecere In reservă şi ’i-a încheiat proces-verbal de vagabondagiu, înaintîn-du’l la secţia34 de albastru, de unde abia erl ia dat drumul. Jatâ cu ce se ocupă agenţii poliţii: cu spionagiul şi urmărirea cetăţenilor cari pentru afacerile lor au rela-ţ-uni cu ver un membru din oposi-ţiune. X Castelanul de la Hereşti, burtosul Stolojanu, face esereiţii de scrimă electorală pe sprinarea creditorilor săi din Craiova, adresendu-se însă de preferenţă sexului celui slab. Iată tn adevăr telegrama adresată Regelui de d-na Caterina văduva cunos cutului birtaş August: Azi dimineaţa mergând la d. Slelojan pentru achitarea unei datorii pentru mâncarea ce-1 servisem, în loc de plată am fost bătută, insultată. Rog, ordonaţi reparaţia onoarel. Cateriua Văduvă. Două lucruri rees d’aci. lntâiu d. Stolojan de când s’a învăţat să mănânce naftalină, plătită de Stat, nu mai pricepe să i se cerâ parale pentru ce mănâncă şi plăteşte cu ghionturi ; Al doilea d-sa are o deosebită pre-dilecţiune pentru a bate femeile şi în particular birtăşiţele, ceia ce a făcut şi mai acum câtâ-va vreme la Sinaia unde a pălmuit şi păruit în modul cel ma! negalant pe soţia întreprinzătorului de la otelul Carai-man. Mai reese din demarşa făcută pe lângă Regele debirtăşiţa din Craiova că biata lume ne mai avend nici o încredere în comisarii de poliţii şi judecătorii de pace, de a căror com-petinţă exclusivă sunt fapte ca aceia a d-lui Stolojan, e nevoită să 'şi în-drepteze plângerile către M. S In curând,după cum merg treburile, vom fi siliţi să ne adresăm d’a dreptul către D-zeu sub formă de a-catiste, sărindare şi altele asemenea. X D. I. C.Brătianu a avut azi o lungă întrevedere cu Regele. X Un incendiuîajisbucnit aseară la seminarul Central. Focul a putut însă grabnic se fie localisat. X D. Colonel Maican Dumitrescu şeful brigadei de artilerie din Capitală a ordonat ca mâine întreaga brigadă se facă un nou marş militar până la Otopeni. X Suntem informaţi cu siguranţă că guvernul colectivist dacă va mai trăi, va crea la deschiderea corpurilor leguitoare monopolul spirtoaselor. X Hoţiile comise de servitorii în casele stăpânilor lor devin grozave. Ast-fel, în seara de Sf. Ion, d. C. 1 Cezianu, locuind Str. Batiştea 31, plecasedupe masă se petreacă seara In familia unuia din fraţii săi. Intre 11 şi 11 1/2, făcătorii de rele au spart geamurile de la biuroul d-lui Cezianu, 2 rîndurî de geamuri groase, au intrat In odae fără să răstoarne nimic, ceea ce probează că ei cunoşteau bine dispoziţiile mobilelor odâeî, şi dupe ce dedură jos dupe biurou cu cea mai mare grijă obiectele care îl acopereau, resturnarâ biuroul cu picioarele în sus şi întrebuinţând nişte scule ale d-luî Cezianu, care le păstra într’un săr-tar, şi anume un sfredel şi o daltă, sparserâ biuroul şi luară 1700 lei în bilete ipotecare. Ar mai fi furat şi altele cinstiţii servitori, dar una din doicile celor patru copii ai d-lui Cezianu, auzind sgomot, dădu alarmă şi hoţii săriră pe fereastră. Indata se putu constata că hoţia fusese comisă de servitori, un român şi un ungurean, mai lntâiu dupe chiar modul cum ho.ia fusese comisă, apoi pentru că se găsi sub fereastra spartă, pe zăpadă, urma cis-melor ungureanului. Cel l’alt servitor era de sigur complice, oâci locuia aceiaşi odae cu rîndaşul şi nu’şi terminase serviciul de cât la 10 1/2. Cu toate acestea parchetul a găsit de cuviinţă a’l relaxa pur şi simplu. Din fericire că d. prefect al poliţiei, înştiinţat de aceasta, a avut timpul să aresteze din nou hoţul pe fugă. Acesta este un caz; dar am umple coloanele acestui ziar cu faptele servitorilor: hoţia comisă la d. general Arion, tentativă de călcare la un d. arhitect de pe calea Dorobanţilor, ameninţări de moarte asupra d-nei Gr. Grâdişteanu de către bucătăreasa sa, etc. Şi notaţi că această bucătăreasă, arestată, a fost relaxată de un sub comisar cu care ’şi a împărţit simbria pe o lună ; cel puţin ea a spus-o. Nu ar fi oare timp ca parchetuj să ia măsuri serioase? X OMORUL DIN STRADA DIONISIE N. 36. Am publicat în N-rul din urmă că Ilie feciorul ar fi fost înmormântat încă de Vineri seara. Această informaţiune o aveam de la spitalul Brâncovenesc, unde este instalată Morga, de când s’a dărîmat spitalul Golţea. Iată circumstanţele precise în privinţa modulul cum am obţinut această informaţiune. Doi din reporterii noştri s’ati prezin-tat Sâmbăta seara la spitalul Brâncovenesc şi ah cerut portarului să vorbească cu internul de serviciu. Neputând vorbi cu internul care era ocupat, reporterii noştri s’ad adresat la toate persoanele cari le-a întâlnit străbătând culoarele de la divizia I până la divisia III,dacă Ilie feciorul a,fost îngropat. Toţi, având un cuvânt de ordine de la colonelul Bibescu ah declarat că: * 21 — S’A DESCHIS — IN STRADA CAROL N<>. 21 | Un magasin al acestei fabrice unde publicul va putea găsi or-ce fel de incaltaminte pejpreciul X fabricei si in conditiunile cele mai favorabile VINDECAREA BOALELOR SECRETE CAPSULE A NTIBLEN0RHA GICE preparate de I.Oawald cu aprobarea consiliului medical superior. Sunt cele mal bune capsule in contra boalelor Neerete, «curgeri vechi ni nul, catar de ve«ica, etc. Preţul unei cutii lei 4. APADE MATREATA CU EFECT SIGUR Cuaâta capul de mâtreata, întăreşte perul şi opreşte căderea lui. Preciul unui flaaon 2 lei 50 bani. Deposit prinoipal, la Craiova, farmacia I. OSWaLD. Bucurescl la drogueria d-lul I. Oveaa, şi la mal multe farmacie din tară. Comandele făcute prin poştă, insotite de Valoarea lor, plus 50 bani pentru em-balagiu, se fec.uez ezact. 492. i m x RECO MAND A3VE LEGATORIA DE CÂRTI o <2sr «JL* STRADA BISERICA IEHEI NO. 10, CASA BISERICEI DINTh'O ZI BUCUREŞTI Ia acest atelier se esecuta ori-ce lucrări de Le-gatorie, Papetarie, Galanterie si Cartonage, ase-manea efectuează Registre de Comptabtlitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-ce mărime si liniatura mecanica cu pre-ciurile cele mai moderate. xexi Ixi mx x x i X X ^ LEMNE DE mm Preciul 64 lei stânjenul a-dus direct de la pădure la casa cumpărătorului. Probe se pot vedea, Str. Biserica Amza No. 7, sila X Magasinul meu Strada Sf. X Visarion, No. 9. X 608 G. POPESCUL mx •=**** >xm x ŢUICA DE P M m s Din proprietăţile d-lui Ioan ţt Marghiloman, veche de 6 * ani. J De venzare inbutoae, Str. # Biserica-Amzei. In detaliu # cu sticla la d. Lobel, Cafe X National, strada Doamnei, X vis-a-vis de posta. X G. POPESCUL X a* st» m xm •Xi x iX«X> LA RENUMITUL MAGASIN o BSIUS25S Galea Viotox-iei, No. 55 (fondat in anul 1852) SE GASESTE SPECIALITATE OE VINURI FINE SI Ui* MARE DEPOSIT DE CONSERVE ALIMENTARE Cu preciuri moderat» X#Xi | Dlstlnctiuni FILA0ELFIA 1886 B R UXELA 1887 GE.VOVA 1880 STUTGARD I SIHG .Rl MfDAUE DE AUR PENTHU (ARTICOLE DE P ANS Al. ENT) bin partea M.S. Imparalcasa Augusta , 1 acordata la expositis generala ger- ( mana de hygiena d : i.erlin 1883. Dlstlnctiuni! espositia internaţionala farmaceutica din ' V I E N A 180; medalie deaur HlIItlC \ UE AltliCOLE UE l'.m.ilIEM TUR IN 1884 medaliedeaur KIESLIN HOHENEEBE BOEMIA) FABRICE CEA MAI MARE FABRICA SPECIALA FABRICE in CU B URI in HEIOENHEIM 8e recomanda ca cea mai buna si mai eftina PARIS si sorginte de procurat si CllEMNlTZ &RTN5©II® P&MSJlSflEMY PAVU Precum si alte articole de aceiaşi ramura CALITATE SUPERIOARA SI PREC1URILE CELE MAI EFTINE L\ALB111E PROPRIE SI CâRDElUE DE BUMBAC (RRIN S-WATTA) Patenta pentru ustro-Ungoria pentru scama de lemn dupe Doctorul Walcber din Tubingen, Vata de lemn si Bandage-Eygia SINGURA VENZARE AL CATGUTULUI RESORBITANT Marca Wiesner pentru Austro-Ungaria, România, Bulgaria si Orient PRETURI CUHENTE, AFIŞE, MOSTRE SE TRIMIT GRATIS si FR ANCO REPRESEHTi.itT i GENERAU SI DEPOSIT PiNTRU ROM-NIA SI BULGARIA FtYSER & BRATEANU Calea Moşilor No. 29. — Bucureşti. 528 URMĂTOARELE PREPARATE COMPUSE DE: yjLfcfflilSSSTUL DIMITRIE G. GHERMAN RUZEU Se găsesc In Bucureşti numai la d. Marin lonescu frizer. Hotel Union, str. Academiei. Apa dentifrice are proprietatea de a întări gingiile, fac® să aispa â roşiaţa gingiilor şi sângera-rea lor Întreţine curăţenia şi face să dtspiră piatra şi mirosul gurel; asemenea se reco nandâ ca gargară pentru durerde de găt, angină şi infiamaţiu-nile gurel. — Sticla costa un leu Pomada de Chinina împiedică căderea părului şi ’l face să crească. — Borcanu 3 lei. Pomada Reliolrop (Ess. boquet) Borcanu 1 lou Prafuri albe :»iro»i pentru dinţi Ara proprietatea de a întări gingiile şi face să strălucească şi să albească dinţii. - Cutia 50 bani, 1 leu, 2 şi 2,50 Apa de Cbiuiua curată şi impedică căderea părului. — Flaconu 1 şi 5o bani. l*udra Virginie Nu conţine nici o substanţă vătămătoare pentru faţă şi dadturâ, adică sărurile de plumb, mercur, dupe cum sunt preparate aproape toate pudrele. Este recoruoare. Albeşte şi Înfrumuseţează faţa Preţul 3 lei. Pasta pentru dinii are proprietatea a albi şi a reda luciul smalţului dinţilor. — Cutia 2 lei. SOCIETATEAde BASALTARTIFICIALsideCERAMICA DE LA COTROCENI Societate anonima cu nu capital de 1,500,00(1 lei iu UOOO rotiuni a lei 2SO intreg liberate Usina situată la Bucur şti, Cotroceni, Şoseaua Pandurilor peste drum de Asilul ELENA, legată cu calea ferată prio staţiunea Dealu-Spirea. DIRECŢIUNEA SI DEPOSIT PRINCIPAL IN BUCUREŞTI, STRADA DOAMNEI Depăşite secundare : La Galaţi d. S. E. Seminariza, la Laiaraeid. S. B. Turfalomei Adresa telegrafica: BAS ALT, Bucureşti In DEP0SITE SECUNDARE In Bucureşti, Calea Grivitia, No. ce.—In Braila la D. G. Grotovich, piatza S1. Arhanghel, Craiova la D. G. Poumag, banquer. Industria Naţionala aie cărei produse au obtinut la Ezpositiunea Cooperatorilor din Bucureşti cea • mai mare recompensa : DIPLOMA DE ONOARE CLASA I-a Estras din preţurile curente pentru Bucureşti FELUL MATERIALULUI Nr. buca-tilornecesare pentru unitate de mesua Pavele pentru burdure Pavele pentru pavagid Lespezi pătrate'. . Pătrate felurite . . Borduri de grădină Cărămizi refractare Cărămizi cu 6 geurl la m. 1. la m. p. la m. p. la m. p. la m. 1. la m. c. la m. p- 10 50 25 30 10 420 80 f u i: r t u i L ======= E oal. 1 Cal. i Cal. 3 pentru mie pentru unitatea de măsură cu aşezare pentru mie pentru unitatea de rnesura cu aşezare pentru mie .L 3 e a £ 350 4.25 352 4.00 300 3.75 270 15.00 250 14.00 230 13.00 330 11.00 360 10.50 320 0.50 240 10.00 210 0.00 180 8.00 150 — 130 — 100 — 320 — — — — — 65 — V — — Sc aduce la cunoştinţa Onor. Public că In Bucureşti şi Oraşele In care esecută lucrări pentru Comună, Societstea se însărcinează si cu esecutarea. garantând Întreţinere a un insa că se mai afla la usina materiale vechi si disform. - CU PRETURI FORTE REDUSE 531 Tipogpiiflii Ziarului „Bpont" Tipărit cu cerneai» Ch. Lorilleux C-ie Faria www.dacoromanica.ro ttaraat responsabil, G. Stoeneaou,