ANUL m No. 634. A DOUA EDITUNE DUMINECĂ, 10 (22) IANUARIE 1888. 15 BANI NUM ERUL ABONAMENTELE ÎNCEP LA I 81 16 A FIE-CAREI LUNI 81 8E PLĂTESC TOT-B'AUNA ÎNAINTE W BUCX'BESCl L» casa Adminietratiunei IN tara i Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 Iei, 6 luni *0 lei, 3 luni 10 lei. IN STREINATATE: La toate offlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 80 lei, 6 luni Î5 lei. LA PARIS i Se gaseste jurnalul cu KCeat numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Ger-raaln No. 84. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA REDACŢIA No. 3. — Plata Episcopiei. — IVo. 3. TÂLHARII M I.IUIiW MJESTITEA SA, U. EPHIM SI MINISTRUL JUSTIŢII ALEGERILE DE MÂINE LIBERTATEA ALEGERILOR CARTEA D-LUI BL ARAMBERG CASTELU TRAGIC TÂLHARII NE GUVERNA «Aretaţi-mi fapte precise despre vinovăţia administraţiunei şi ve dau cuvântul meu că funcţionarii culpabili vor fi pe dată destituiţi» a zis Regele unuia din delegaţii opoziţiu-neî, cu care a avut ocaziunea se converseze zilele acestea asupra si-tuaţiunei politicii interne. Şeful Statului cere fapte precise. Lăsăm la o parte împrejurarea că Regele a avut până acum sutimi de ocaziuni, In cari — numai puţină bună-voinţă se fi fost la mijloc >— s’ar fi putut pe deplin convinge că vinovaţii urcă zilnic treptele palatului, că vinovaţii mănâncă cu regele 1& masă, că vinovaţii sunt consilierii* lui de aproape. Se lăsăm Inse, cum am zis, ori ce consideraţiuni de felul acestora şi se articulăm Încă odată fapte precise. Le luăm pe cele la ordinea zilei, fîind-că din nefericire, nu trece ceas care se nu ne aducă vestea despre minunăţiile celor ce înconjură pe capul Statului. ErI un militar ne a confirmat printr’o scrisoare, pe cât de clară pe atât de demnă că un fost prefect de poliţie i-a pus mâna pe un ceasornic de valoare şi nu i l’a mai dut Înapoi; erî acelsş militar ne a declarat că asupra aceluiaş ceasornic s’a operat o transacţiune în chiar cabinetul aghiotanţilor Regelui. Poate exista vre un fapt mai patent ? Gând un militar — proprietarul ceasornicului — vine In public, produce martori, indică imprejurările cele mai amănunţite şi zice sub iscălitura lui : «Prefectul de poliţie ’mi a făcut ceasornicul pui de giol, cu toate reclama ţi unile mele» — când denunţătorul poartă cu demnitate un epolet şi martori puşi înainte sunt toţi în viaţa şi joacă roluri importante In Stat, apoi atunci nu mai e treaba noastră se zicem mai mult. Vie parchetul lui Statescu se constate contrariul, dacă i dă mâna. Şi cine era prefectul de polipe care a comis escrocheria ? Un general — fie şi ’n rezervă — care poartă eghiletele onorifice ale casei Majestăţii Sale Regelui. Un general ajuns ministru de interne, însărcinat cu conducerea operaţiunilor electorale viitoare. Marele vornic Radu Mihaiu. Faptul acestui vinovat atinge precum se vede, de departe onoarea armatei a cărei uniformă o poartă, iar de aproape ne dă icoana înalţilor consilieri care se bucură de încrederea Coroanei. Se va zice de unii că esagerăm, că un ceasornice o bagatelă, şi că sfeterisirea lui poate proba slăbiciunea lui Radu Mihai pentru asemenea APARE IN TOATE 27.LELE DE LUCRU scule, dar nu probează ca ministrul de interne şi-ar fi făcând din a-semenea operaţiuni ocupaţiunea sa obicinuită. Aiurea, un asemenea raţionament nici că ar trece prin gândul cuî-va. In capitalele Europene prefectul poliţii pe care Tar lua gustul se fure ceasoarnicile administraţilor seî, s’ar vedea a doua zi destituit şi dat judecăţi. La noi acelaş prefect, dintr’unca-lic ordinar a ajunscu avere şi mare ministru. Dar trebue se mal amintim că caşul e grav şi nu e isolat. Mai de unâ-zi denunţam că ministrul de interne a stăruit, graţie unul îmbelşugat bacşiş, ca manutanţa armatei se primească nişte grâu stricat. Sunt numai câte-v& zile de când d. Grădişteanu istorisia într’o întrunire publică că d. Radu Mihai apus mâna pe punga unei cucoane. Se adiţionăm aceste fapte şi se ne întrebăm: cine ne guvernă? Punem această întrebare Regelui, căci el a zis că va veghia şi va garanta libertatea alegerilor. Judece Maiestatea Sa ce va zice Ţara despre prestigiul acelei administraţii In fruntea căreia stă un escroc ? «Tâlharii ne guvernă, Sire» sunt în drept se strige alegătorii. «Dacă în calitate de simplu prefect ne-a furat ceasoarnicile, şi a fost înaintat, ca ministru de interne ce nu va fi în stare se ne fure?» Regele trebue se ţie socoteală de aceste preocupări ale cetăţenilor: se le examineze, se ordoane anchete şi se suspende pe culpabil. lată fapte precise pe cari le articulăm, aretend şi soluţiunea lor legală. Ce va zice Regele? Tăcând, cum stăm cu prestigiul administraţii şi cu| siguranţa publică ? închizând ochii şi urechile, ce va cugeta tn inima ei armata, ce sunt În drept se creadă alegătorii ? Tâlharii ne guvernă, Majestate. TELEGRAME AGENŢIA HAVAS Paris, 20 Februarie. Guvernul a refusat să autoriseze societatea canalului de Panam a a emite valori cu loturi. Londra, 20 Ianuarie. «Saint James Gazette» crede a şti c& Spania s’ar pregăti a trimite 25,000 de oameni în Maroc. MAIESTATEA SA, D. EPURESCU MINISTRUL JUSTIŢIEI Din relaţia d lui D. Cezianu resultâ că Regele nu numai n’a autorizat pe d. Stătes-cu a face In Cameră faimoasa declaraţie privitoare la libertatea piesei, dar că Ta desa-probat şi ’i a impus chiar să revie mal în urmă asupra acestei declaraţii compromiţătoare pentru M. S. Lumina începe aşa dar a se face în această privinţă, şi trebuie se constatăm că ea se face spre desvinovâţirea M. Sale care purta până acum respunderea îndrâsneţelor şi culpabilelor ameninţări făcute de ministrul s£Q de justiţie în Cameră. Din fericire sum în poziţie da putea pro-voca-elucidarea deplină a acestei cestiunl căreia presa i a făcut locul important ce merită. Când amicul raeQ d. Cezianu a avut o- noarea d’a primi declara a M. Sale, în a-ceastă afacere, etl avuseera deja acea d’a primi o declaraţie nu mal puţin importantă în causft din partea d-lulB. Epurescu. onorabilul deputat de Vlaşci care ca interpela-tor din majoritatea guvenamentală a provocat respunsul cu pricina. Mergând Împreună t tren pe drumul Giurgiului, acum câte-va zile, d-sa a binevoit a ’ml istorisi în d>ta!io circumstările (sic) în care şi-a anunţatji apoi şi-a desvol-tat interpelarea. Iacă aproape cuvintele ce mi-a zis : «Când am anunţat iiterpelarea nu me «consultasem cu nimeni am făcut’o de la mine. Atât d'adevărat ese aceasta că Stă-«tescu era chiar furios îi contra mea şi eQ m6 hotărîsem a nu’ml mii desvolta interpe-«larea când me pomenes: a treia zi că Sta-«tescu ol însusi vlie si me roaga «sa’ml flesvoll interpelarea a-« mintala «Eq exprimându-ml nirarea de această «schimbare în vederile sile, tl. Statescu «mi a zis ea Regele Ta cliemal «într'adins si a ctrut ca se pro-«fltc de interpelarea mea pentru «a face cu aceasta oca sie un «respuns general la tonte atacu-«rlle presei in contra tronului.» Gravitatea acestei destlinuirl me făcu se insist pe lângă d. Epurescu care ml o repeta din noQ şi sftrşi zicându-ml : «cel pu-«tin asa mi-a spin mic d. State seu.» Apropiând declaraţia M S. Regelui către d. Ceziaml de declaraţia făcută mie de d. Epurescu, se stabilim mal îtlâio că aceste dou£ declaraţii certe şi clare, se tăgăduesc între ele. Una fiind negaţiurea celel-l’alte, atât d. Cezianu cât şi eO nu facem de cât a le reproduce înaintea publicului. Şi precum nu se poate expune d. D. Cezianu la nici o desminţire a celor de d-sa relatate, ast-fel nici eO nu ne pot aştepta din partea d-lul Epurescu la nici un fel de tăgăduire; căci mie mi-a vorbt, faţă în faţă, şi nu e d-sa, sper, om ca se Îşi tăgăduiască cuvintele. Ce remâne dar de presupus ? Din două, una : Sad ca d. Epurescu a calomniat pe d. E. Statescu;—lucru ce nu ini vine a crede. SaO că d. Eug. Statescu, Ministru de Justiţie, a calomniat pe Rege. Din această alternativa care e adevărul ? Intre declaraţia M. S. Regelui şi aceia a d-lul Epurescu, d. Statescu ce zice? D-sa are cuvântul. Se vedem. C. G. Costa-Foru. ALEGERILE DE MÂINE Mâine se adună In toata ţara colegiul alegătorilor indirecţi pentru desemnarea delegaţilor colegiului al III. De mâine campania electorală intră tn o faşă nouă şi foarte instructivă, căci se va putea constata cu precisiune atitudinea administraţiunelln alegeri. De mâine ca să zicem aşa, vom vedea visul cu ochii In privinţa făgâdue-lel date că alegerile vor fi libere. De aceea nu găsim destule cuvinte c& să stăruim pe lângă toţi amicii noştri ca să fie fără preget In ziua de mâine şi să urmărească pas cu pas cele mal mici mişcări ale administraţiei, cele mai mici ingerinţe ale ei In alegeri. Toţi proprietarii să se ducă pe la moşiile lor. Acolo să observe dacă swb-prefecţii, ajutoarele lor, primarii şi notarii nu iad parte activă In alegeri. Manoperile Întrebuinţate In comunele rurale sunt tot aşa de numeroase ca şi pe la centruri. De pildă, mâine fiind Duminecă, şefii de garnisoane pot să concentreze, sub pretext de eserciţil, pe cel supuşi serviciului militar şi să’i Impedice astfel Iu mod nelegal de la vot. Se poate ca primarii şi notarii să falşifice votul, profitând de neştiinţa de carte a alegătorilor. Se mai poate ca pe unde delegaţii independenţi vor reuşi, primarii să nu Je libereze certificatele. In fine se poate ca administraţia să facă cu totul imposibilă alegerea de delegaţi, cum s'a mai întâmplat. Iată câte-va din numeroasele manopere, pe lângă care se adaogă bătăile, intimidările, urmăririle creditelor a-gricole şi fiscului. Rugăm cu stăruinţă pe toţi amicii noştri să nu scape nici un incident a-supra alegerilor de mâine şi să ne ţie !n curent. Ziua de mâine ne va da prima probă de ce va fi tn alegerile din 23, 24 şi 25 Ianuarie, şi o probă preţioasă. Toate ingerinţele trebuesc în acelaş timp puse sub ochii Regelui, pentru ca Suveranul care a garantat personal libertatea alegerilor, să poată pe de o parte forma întreg dosarul protestelor oposiţiunel, iar oposiţiunea la rlndul el să constate cât poate conta pe cu-vîntul Regelui. Ziua de mâine e începutul luptei: se fim activi şi curagioşl. LIBERTATEA ALEGERILOR 1 A S I Corespondentul nostru din laşi ne scrie: Primăria din Iaşi a refuzat de & pune Sala cea mare a Primăriei la dis-posiţiunea cetăţenilor spre a ţinea întruniri publice. De când trăim sub regimul constituţional, şi ce zicem ? 1ncâ de pe timpul convenţiunei de Paris cetăţenii se întruneau la Primărie, şi discutai! afacerile Statului sad interesele comunei Iaşi. Sub ministeriul Lascar Cat&rgiu, d. Nicu Gane, primarul conservatorilor u'a refuzat membrilor oposiţiunel Sala Primăriei; sub ministeriul democratului liberal-naţional Ion C. Brâtianu, acelaş primar Nicu Gane devenit colectivistul cel mat cumulard, a crezut cu cale de a refuza membrilor oposiţiunel Sala Primăriei. Toţi deputaţii colectivişti se feresc şi fug de o discuţiune contradictorie faţă cu membrii oposiţiunel: iată adevărata raţiune aref jzu'ui dat de primar prin neprihănitele buft ale ilustrului Intre iluştri Naiman Paraschivescu. VLASCA Ni se scrie din Giurgid : V’am telegrafiat erî că Primăria .re-fusă a da cărţile alegătorilor colegiului al IlI-lea. Adaog că alegătorilor guvernamentali, precum sunt gardiştii, căruţaşii, sacagii şi măturătorii primării li s’aii trimis cărţile, fie căruia pe la locuinţa sa. Motivul, sad mal bine. zis pretextul, Primarului care relusâ cărţile este &-cesta : «Nu vă dad cărţi pentru că vi le-am dat cu ocazia alegerilor consiliului judeţean ; vediţl cu ele şi votaţi pe Deputaţi-» La aceasta,alegătorii ad răspuns prin-tr'o petiţie,zicând că la fie-care alegere, Primăria e datoare să le dea o carte: Că cele de la Consiliul judeţean s'ad anulat tâindu-le câte un colţ, conform legel electorale; Că fie-care se aştepta ca alegerile să se facă după expirarea mandatului Camerei, prin Maiu, cu cărţi din 1888; că din causa aceasta nimeni n'a păstrat pe cele de la Consiliul judeţean, care de alt nţinterl, prin tăerea unul colţ erad deja anulate. Vom vedea mâine ce va decide Primăria. A. Llubeanu. Eată articolele din legea electorală privitoare la liberarea cărţilor de alegător şi la refusul liberărei de cărţL Din ele se poate vedea cât de ilegală este procedarea Primăriei din Giurgiu. TITLUL VII Despre eartile de alegatori Ari. 59. iDdată ce listele au rămas definitive, primarul sad ajutoarele sale, www.dacoromardca.ro 15 BAN I NUMERUL ANUNCIURILE DIN ROMANIA SE PRIMESC OIRfcCT LA ADMINIS TRATIA ZIARULUI x|t'>arla: la Agenee Bivu, place de It botme, t. ~nţtgenrr Libre, rus Notre Dame des Yictoiret ti, (Place de la Bowrse) pentru rari*, Franci», Krrmania, Aastra-t'ngarla, Italia li Barea Britanic. Anunciuri pe pag. IV, linia 80 b»nl, anuncior si reclame pe pagina treia 1 lei linia 50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B. ADMINISTRAŢIA ÎVo. 3. — Piaţa Episcopiei. — No. 3. va fi dator a da fle-cărul alegător, din toate trele colegiurile, o carte constatatoare a calităţel sale de alegător, tn care se va arăta t 1, Colegiul din care face parte; 2, numele şi pronumele ; 3, etatea ; 4, profesiunea, şi 5, domiciliul. Aceste cărţi vor fi tipărite, lăsându-se în alb loc pentru a se trece numele, pronumele, vârsta, profesiunea alegătorului; vbr purta sigiliul primăriei; vor fi subscrise de primar sad loco-ţii-toru! săd şi de alegatorul respectiv. In cas când acest din urmă nu va şti a scrie şi a citi, această împregiurare se va menţiona pe carte şi pe originalul listei In dreptul numelui săd. Carta acelora cari nu ştid a scrie şi a citi, va conţine semnalimentele persoanei, a-dică : pe lângă cele-l-alte inscripţiunl, talia, faţa părului şi a ochilor, trăsurile particulare şi caracteristice ale alegătorului. Art. 60. Nici un alegător nu va fi admis să voteze fără a presinta cartea sa de alegător. Dacă până în ziua convocăreî colegiului, unul sad mai mulţi alegători nu 'şl ad reclamat cărţile, primarul va fi dator, In interval de trei zile, a le remite la domicilid sub luare de chitanţă. In cas de neprimire din partea alegătorului, se va face un proces-verbal subscris de agentul comunal şi de trei alegători cel puţin. Art. 6t. Refuzul liberărei cărţel de alegător trebue să seîncunoştiinţeze de cel interesat preşedintelui şi procurorului (tribunalului. îndată ce preşedintele va primi plângerea, va cita cel mult pentru a doua zi pe primarul sad loco-ţiitorul săd spre a se înfăţişa înaintea tribunalului. Hotărlrea tribunalului va ţine loc de cartâ. Art. 62. Cărţile de alegător se vor libera dintr’un registru A souche. In dosul fie cărei cărţi se vor înscrie articolele privitoare la penalităţi. Când alegerile se fac în mal multe secţiuni, primarul va pregăti pentru fiecare secţiune câte un registru ă souche şi va delega câte un Impiegat comunal pentru fie-care despărţire, ‘.ca să libereze cărţile celor cari nu le vor fi posedând. Art. 63. Daca un alegator ’sl va fl perdut carta, va putea cere st obţine alta. Primarul, liberând aceasta a doua carta, de îndata si sub acelaşi numer, va iasemoa pe densa aceasta împregiurare care se va comunica biuroulul de alegere. VUA Art. 64. Nimeni nu va patea intra In sinul unul colegiu dacă nu v,a avea asupra sa carta de alegător sad o ho-tărlre judecătorească. Fie-care alegător va avea dreptul să conteste identitatea persoanei ce sepre-sintă la vot. Intr'un asemenea cas, dacă persoana contestată ştie a seri şi citi.vafl ţinută să’şi schimbe carta şi să'şi reproducă iscălitura sub ochii biuroulul şi alegătorilor presenţl, spre a se putea face comparaţie. D&câ acea persoană nu ştie a seri şi a citi, se ya confrunta cu descrierea din cartă. Se va dresa un proces-verbal despre toate aceste incidente, subscris de con-testator şi de acel din alegători prezenţi care ar cere-o; şi carta contestatului se va opri şi viza, spre a se Înainta Camerei sau Senatului. Când din vre-o Împregiurare un alegător n’ar mal fi In posesiunea cărţel sale electorale, şi cu toate acestea zs figura pe listă, el poate, dacă cererea sa este susţinută de alţi 10 alegători ce ad stabilit identitatea ior, să ceară In scris de la biurod 8 se invita primarul sada-jutorul său a’I libera alta In locul celal perdute. 2 EPOCA 10 UNU ARIE DINTR'O ZI INTR AJJA CARTEA D-LUI N- BLARAMBERG D. N. Blaramberg a mal primit următoa-rele scrisori, relativ la opera sa Institutiu-mle, legile si moravurile llomăniei: Paris, 30 Decembre 1887 CONSILIUL DE STAT CABINETUL VICE PREŞEDINTELUI Domnul meii. Am priimit însemnata şi savanta d-tale operă ce mi al făcut onoarea a’ml adresa asupra Instituţiunelor Ro-măniel. MS grăbesc de a'ţl mulţumi pentru această trimitere. Foi fi fericit de a mi instrui mai desăvârşit, prin citirea cărţei d-tale, asupra legilor şi moravurilor unei naţiuni legate de a noastră prin atâtea simpatii. Priimeşte, domnul meii, dinpreună cu felicitările mele, pentru frumoasa d-tale lucrare, asigurarea simţiminte-lor mele celor mal distinse. Ed. I nfVrriere Vioe-Preşedintele Consiliului de Statal Ilepublicel franceze. D. L. Larombiâre Preşedinte la Curtea de Casaţiune a Republicei franceze, Membru al Institutului (Academiei franceze) trimite d-lul N. Blaramberg cele mal bune şi cele mal grăbite mulţumiri pentru opera ce a bine voit a’i oferi asupra instituţiunilor şi moravurilor României, adăogănd că d. Blaram berg poate fi asigurat că volumul şeii va fi cetit cu tot interesul ce merită o operă de această înaltă însemnătate. Se ştie ca d. Larombiere este ilustrul autor al Theorieî Obligaţiutielor şi a o mulţime de alte opere juridice clasice. 26, Strada Monsieur le Prince. Domnul meu, Am priimit volumul intitulat: încercări comparate asupra Instituţiunelor, legilor şi moravurilor României ce al avut amabilitatea a’ml trimite. Am ei-tit’o In de ajuns case apreciez valoarea acestei însemnate lucrări pentru cunoştinţa trecutului României şi a stărel sale sociale şi nu voesc a ma! întârzia spre a vi adresa felicitările şi mulţumirile mele. Rugându-vă a primi asigurarea sim-ţimintelor mele celor mai distinse re-mân al d-v. E. I.evasseur Membru al Institutului. Paris, 26 Decembrie 1887. D. Charle V. Dilke cunoscutul om de Stat şi publicist, unul din rarii republicani din Parlamentul englez, trimite d-lulN. Blaramberg complimentele şi mulţumirile sale cele mai grăbite. Bonn 24 Decembiie 4887. Prea onorate Domnule Am primit eminenta d-tră scriere „Încercare comparată asupra Instituţiu-nilor, legilor şi moravurilor României.“ Daca m’aşl hotărî să amân espresiunea înaltei mele gratitudini până ce voi a-junge cu studiul meu la capătul unei a-semenea operi, pentru care numai câ-te-va săptămâni nu sunt suficiente, a-ceasta m’ar trimite preaj.departe. Pri- FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (12) *T. WOOD CASTELU TRAGIC VIII Concertul d lui Hune Voia să dea un concert şi ar fi fost prea fericit ca lordul Mont-Severn şi fiica sa se’l onoreze cu presenţa lor. Să roşi adoagând că era sărac, că se afla într'o stare aproape desperată şi că acest concert pentru dânsul era singurul mijloc de scăpare. Isabela, mişcată, alergă în odaia contelui. — Tată dragă, zise ea, am aţi cere ceva. — Ţi sâ ’ntâmplâ rar aceasta, dragă copilă. Ce vrei ? — Aş vrea să mergem la un concert la Est-LvnDe. Contele mirat crezu că aude refl. — Un concert la Est-Lynne, repetă el rîztnd, ca să aud nişte ţărănoi cântând din vioara ? Atunci ea povesti cea ce aflase în privinţa sărăciei d lui Kane şi adause tot ce crezu că va putea mişca pe tatăl el. — Ei bine, zise el, ia bilete pentru o i ghinee şi dă-le slugilor. — O! tată, nu aşa. Dacă noi vom făgădui să ne ducem, toate familiele din partea locului vor fi acolo şi sala se va umplea. Jertfeşte tată, măcar pentru un ceas. Iţi făgăduesc că voi petrece chiar dacă o fi numai o vioară şi o tobă. — Fermecătoare ce eşti, răspunse Mont-Severn, faci tot d'auna din mine ce’ţî place. Aide,spune’I că vom merge, dar numai pentru o jumătate de ceas. Isabela eşi In fugă, cu ochii strălucind de bucurie. — D-le Kane, zise ea ghtftind, am plăcerea aţi vesti că tatăl med va lua patru bilete şi că noi vom lua parte la concert. Lacrimele muiară ochii bietului om, în timp ce două perle tremurafl pe lungile gene a tinerel fete. El rosti bîlbă-ind câte-va mulţumiri şi întrebă sfiicios dacă ’I dădea voe să răspândească vestea In lume. — Fâr’ îndoială, spune la toată lumea, daca poate să'ţl aducă vr’un folos. Eu, voi vesti pe toţi amicii mei, şi T voi ruga se vie. Când d. Carlyle sosi, seara, contele nu era In salon : Isabela ’I vorbi îndată de concert. — Bietul Kane să pune In primejdie, răspunse el, şi mă tem că starea lui va deveni mai rea încă. — De ce ? — Pentru că la Est-Lynne, încercările de soiul acasta, nu isbu'^s; ni;l o dată. Apoi e prea cunoscut. O 1 dacă ar fi un artist străin, cu un nume foarte grefl de pronunţat, mata lumea ara lerga să'l asculte. — D. Kane e dar foarte sărac ? — Moare de foame. — Ge lucru groaznic 1 zise ea. Sunt aşa de nemiloşi oamenii la Est-Lynne ? Cuml un nenorocit să luptă cu sărăcia şi nimeni nu'I dă ajutor? Carlyle zlmbi la isbucnirea acestei mile aprinse. — Câţi-va dintre noi, zise el, vor lua bilete, efl de pildă; dar puţini să vor hotărî să asiste la concert. — El bine, voi arăta locuitorilor de la Est-Lynne că nu mă iad după dlnşil, voi merge la concert, voi sosi cea dln-tâifi, şi voi pleca cea din urma. — In adevăr, al de gând să mergi ? — Far’indoialâ şi tata va veni cu mine, e lucru hotărlt. — îmi pare bine s’o ştifl, zise d, Carlyle după o tăcere în adevăr e o mare fericire pentru sărmanul om. Dacă se va răspândi vestea că coatele Mont-Severn şi lady Isabela vor fi ia concert, nu se va găsi un loc liber. Tânăra fată bătu din mâni de bucurie. — Ei bine! d. Carlyle, trebue să te dai de partea noastră şi să faci ca noi, eşti o autoritate la Est-Lynne, toata lumea va voi să te urmeze dacă vel spune că mergi. «- Yol spune că d-voastra mergeţi, şi ya fi de ajuns. Dar să nu vă aşteptaţi a auzi ce WWW. D-sa va depune miine jurământul pentru noua sa funcţie de inspector al creditelor agricole. D. Simulescu, prefectul deVâ'cea, se află de eri în Capitală. D. Brâtianu reîntorcându-se în Capitală un consiliu de miniştri a a-vut loc azi la ministerul de interne. Aflăm că guvernul nostru a reclamat guvernului din Viena, contra autorităţilor din Braşov cari ar înlesni reîntoarcerea în ţară a expul-sa,ţilor supuşi Austro-Ungari. Ca probă guvernul nostru citează cazul unuia din părtaşii la omorul soţilor Lespezeanu care cu trei zile înaintea săverşirei faptului fusese expulsat, dar care s'a reîntors în Capitală în ziua când s'a comis crima, la care a şi participat Ce însemnează aceasta, şi în ce sunt vinovate autorităţile Ungureşti? Noi credem că vina e a autorităţilor Române cari păzesc graniţa aşa de prost. Eri s’a întrunit la ministerul de domene comisia antifiloxericâ. s* Lista colectivistă pentru diferitele colegii din capitală hotârîtâ deja, a fost stricată. Desbinarea s’a produs din nou. Un mare numer de colectivişti se opun formal la votarea d-nilor Niki Xenopolu, Atanasiadi şi alţi 2 candidaţi. Diseară o nouă întrunire va avea loc la Eforia spitalelor. Eri dejun la Palat dat in onoarea d nei Glogoveanu din Craiova. D-na Glogoveanu gâsdueşte tot-d’a-una pe Rege când merge la Craiova. -s»- Eri s’au expulsat prin Predeal 48 de supuşi Austro-Ungari ce se aflau ca slugi în capitală şi care erau fără paşapoarte. -N» Arestările continuu la poliţie. Azi s’a ridicat din piaţă peste 30 de rîn-daşi ungureni care trebuesc se fie confruntaţi cu Ion Makedon. * Azi mare prânz diplomatic la Palat dat în onoarea d lui Conte Tor-nielli,ambasador al Italiei la Madrid şi fost ministru plenipotenţiar la Bucureşti. —3HS— Aseară urma se aibe loc la Craiova o întrunire publică în care d. Al. Nicolaid se explice pentru ce dânsul şi amicii sei s’au despărţit de d. Ion Bratianu. Colectiviştii erau hotărîţi se trimită la acea întrunire pe bătăuşii lor pentru a face scandal. Până în momentul însă când scrim aceste rînduri n’am primit nici o ştire despre cele întâmplate, de şi corespon-tul nostru trebuia se ne telegrafieze azi la prima oră. Sperăm că la a doua ediţie vom putea comunica ceva cititorilor noştri. DIN DISTRICTE DAM BO VITA CUMNÂŢJE LA PRIM RIE. In consiliu! comunal al Urbi noastre Târgoviştea, se gâsescconsilierişi funcţionari, în categoriele menţionate mal la vale, pe care le dăm la lumină publicului, nu ca să se aştepte vr'o îndreptare, dar ca să formeze şi ele un mic supliment la precedentele create de colectivişti. In toamna anului 188(3, parte din a-ceştl consilieri,iam văzut umblând prin stabilimente cu d-1 Primar în frunte, cerşind casă zicast-fel, voturile contribuabililor; Nu insistăm asupra insinuărilor ce s’afl făcut, şi modulul viţios al legi de votare, dar o dată aleşi să vedem în ce mod se îndeplinesc îndatoririle care le sunt impuse. Voi începe a face un mic istoric al titlului ce poartă această inserţiune ca se se vază de este safl nu potrivit cu situaţiunea. Consiliul comunal se compune as-tă-zl în modul următor, al afinităţi de rubedenie : D. R. Stânescu consilier (rudă) fost cumnat cu E. Anghelescu ajutor de primar, d. P. Petrescu consilier, cumnat cu C. Georgescu secretam primării, M. Popescu, consilier, cumnat cu comptabilu I. Georgescu şi tot-de-odată ca să nu uităm frate cu Preotul D. Popescu al cimitirului comuni, N. Dieconescu, şefu pompierilor, rudă, aproape cumnat cu consilierul R. Stânescu, consilierul Gr. Petrescu cumnat cu funcţionarul I. Constandinescu, şi tot d. R. Stănescu consilierul cu care ni s’a urât pomenindu-1, este cumnat cu copistul D. Chivulescu şi cam în aceiaşi categorie cu inspectorul proprietăţilor comuni S. Tudoră-chescu. Insă acum vr’o patru luni, rubede-niele erafl şi mal tari, noroc că s’afl mal păruit Intre el: «paribus cum pa-ribus»... Dar să părăsim această ces-tiune, căci ni se va răspunde : da domnilor, toate rudele consilierilor trebue să aibe aplicaţie In afacerile comunale. Voifl însă a sta puţin de vorbă, asupra escluderi d-lui G. Constantinescu din consiliul comunal, faţă cu legea. Se ştie positiv şi o dovedim cu contractul, că d. G. Constandinescu la alegerea sa în calitate de consilier se găsea ca antreprenor al mal multor taxe comunale, care contract este începător d^ la 1 Aprilie 1886 până la 31 Martie 1891; cum se face ca Irt această categorie de antreprenor funcţionează ca consilier 9 luni? Consiliul tace, d. primar pe care ’l vedem semnat pe contract tace asemenea. De ce tocmai după nouă luni ai aplica maxima : Dura lex sed lex ? Ce se face cu actele săvârşite de d-sa in acest timp care dupe lege sunt nule? Am vrea ca d. ministru să constate faptele şi să ne desminţă , până atunci vom pune ca aplicabile în caşul de faţa.cuvinteleroslite de un lea-der de prefect d. Chiriţopol şi sigilate de minister prin raportul publicat în Monitorul Oficiat din 2 (14) Octombre anul trecut. E vorba de disolvarea consiliului comunal din Alexandria, In care se spun următoarele: meşte dar, domnul meii, de îndată mulţumirile mele cele mal devotate şi expresiunea stimei celei mai deosebite cu care mă subsemnez al d-tale prea devotat. !)r. I. Frecleric de Schulte Ilustrul autor a o mulţime de scrieri periodice cunoscute şi în deosebi oo-perei intitulate: Institut,iunileşi dreptul german, fost profesor la Universitatea de Praga ele. Geneva, ti Ianuarie 188S. Domnul meu, Am fost de doă luni foarte ocupat şi preocupat printr’o grea boală a soţiei mele. Şi n’am scăpat încă de aceste preocupări, de şi mulţumită cerului, convalescenţa a succedat boalel. Îmi permit a’ţl da această indica-ţiune asupra vieţel mele de familie, spre a justifica lnttrzierea respunsulul mefl la trimiterea d-tale asupra Insti-tuţiunelor şi moravurilor României. .4 cest respuns trebue si fie o mulţumire proporţionată cu valoarea darului d-tale, adicn o mulţumire toarte mare. E destul ca cine-va să percurgă volumul d-tale spre a constata că el conţine un isvor foarte bogat de informa-ţiuni (renseignements) şi de informa-ţiuni preţioase pentru exactitudinea lor. Numeroasele texte ce citezi oferun te-râm solid pentru studia. Unul din fii mei dedat special cu studiul istoriei va putea profita şi mai mult de cât mine de resultatul laborioaselor d-sale iscodiri. Te rog a primi omagiul unei broşuri pe care o pun la poştă de odată cu a-ceste rânduri şi care resumă lucrările mele asupra unei cestiunl pe care pun cea mal mare însemnătate. Adaog la această trimitere asigurarea gralitudi-nel cu aceia a înaltei mele considera-ţiunl. Ernest X» viile Profesor la Universitatea de Geneva, membru Corespondenlal Academiei francese etc etc. Broşura trimeasă cu o dedicasâ de mâna autorului poarta ca titlu : «Les Progres de la Reprâsentation proportionnelle.» şi este extrasă dintr’o Revistă ce apare In Belgia. D. Jules Zeller Preşedintele Academiei de ştiinţe morale şi politice a trimes asemenea d-lul Blaramberg Discursul săfl din 17 Decembre 1887. In fine d. Francis Wharton secretar la Department of State exprima într’o scrisoare datată din Waschington (Sta-tele-Unite ale Americel) 16 Noembre 1887, autorului cele mal mari şi mai cordiale mulţumiri. INFORMAT IUNI Zgomotul căllie, feciorul victime-melor crimei din strada Dionisie, a murit în urma g»»oozuicelor torture la care a fost supus la poliţie pentru a se recunoaşte de autor al acelei crime, ia din moment în moment mai multă consistenţă. Se dau chiar amănunte despre bătăile ce nenorocitul ar fi suferit şi din care cele mai multe îi ar fi fost aplicate de prefectul poliţiei Moruzi şi de locţiitorul de prim-procuror San Marin cu propriile lor mâhi. Acest din urmă ar fi dat luîllie, înr’o singură noapte, opt-zeci de lovibri cu un baston de vină de bou ce portă adeseR. Moartea ar fi fost produs de ruptura coloanei vertebrale şmumai câte va ceasuri în urmă sphzurarea ar fi fost simulată. Cerem cu stărunţâ se se procedeze imediat la o aniietâ asupra faptului şi că anchetase se facă de către primul prezidentul Curţii d’apel căruia şi revine,dipe lege, această însărcinare, de osre-ce este vorba de un omor comis detgenţi judecătoreşti pentru descopeirea acelei crime. Constatările meaco-legale se se încredinţeze nu d-ui doctor Alexianu pe care relaţiunie zilnice în care se află, de ani înddungaţi, cu prefectul poliţiei şi cu membrii parchetului de ilfov, îl p>t face suspect de părtinire pentru :eeştia,dar unei co-misiuni de mediii cu totul neatâr-naR de guvern. Trebue neaper.t se se dovedească cât mai curînd ş intr’un chip care se nu mai lase lo: nici unei bânueli, ce este adeveratîn zgomotul care circulează de eri ci atâta persistenţă. Dacă cei pe cad zvonul public îi acuză de moartea feciorului Ilie, de o crimă tot atât de mişeleascâ ca acea din strada Dbnisie,se ştiu nevinovaţi se se uneiscâ cu noi pentru a cere ancheta căci alt-fel, ori ce ar face, bănuiala va rămânea pururea asupra lor. Primim din Giirgiu următoarea telegramă : Subprefeclii cmcentrutt. Presiuni ne mai |umcnite. Candidaţii colectivişti ameninţa pe a-legatori. Ulubeanu. Acest debut ne arată cum d-nii miniştrii ţin se fică onoare angajamentelor luate pmtru dînşii de M. S. Regele. Ceea ce spunean eri că a făcut în Bucureşti d. Soceiu, librarul, a făcut la Craiova, d.Pître Chiţu. Acesta, ca să reintre în bunele graţii ale d-lui Ion Brâtianu cam supărat pe densul, a petrecut ajunul zilei de Sf. Ion cutreerend cafenelele, birturile şi băcăniile ca să adune iscălituri pe o telegramă prin care felicitând pe primul m nistru de serbă-toarea numelui său, ’i urează sâ iasă victorios din greutăţile prin care trece acum. Pe unii a isbutit, prin multă plihtiseală, se 'i facă a iscăli. Pe cel mai numeroşi inse care au refusat cu stăruinţă, ’i a iscălit e) însuşi. Peste 40 de iscălituri sunt scrise de o singură mână. Câte din miile d« felicitări ce rep-tilul de pe bulevardul Elisabeta o să ne spue că a pr:mit stăpânul seu din toate unghiurile ţereî, or fi de felul celor de la Craiova! ■» D. Radu Mihai a chemat azi la minister pe foştii representanţi în Cameră şi Senat de la Velcea. La această întrunire era faţă şi d. Simulesch. Mâine Regele va asista la experienţele ce se continuu cu puscile cu repetiţie la Arsenal. -* Fostul prefect de Tntova d. Cape-le&nu a sosit azi în Capitală. ■n — Nu mă voi gândi la muzică, ci la d. Kane. D-le Carlyle eşti bun, o ştifl : fă tot ce poţi pentru dlasul. — Poţi să te reazem! pe mine, d-ră, respunse el cu căldură. Tânărul avocat vlndu In adevăr, o mulţime de bilete, spunînd în dreapta şi In stânga Că contele şi fiica sa vor fi la concert. Modesta locuinţa a musican-tului se umplu de oameni care’I cereau bilete şi abia mal avea vreme să le iscălească. Intorcându-se acasă, pe la amează, d. Carlyle dădu două din ele surorei sale. — Bilete de concert 1 Cred că nu ţ’al cheltuit banii pe dânsele, Enric ? Până unde n’ar fi mers plângerile sale, dacă ar fi ştiut câ «nebuniele» fratelui săfl nu să mărginise numai la atât 1 — Banii ce am dat n’o să mă săra-ciascâ, Corney, şi pentru Kane va fi lucru mare. — In sllrşit, de vreme ce avem ^bile-tele, trebue să ne folosim de ele. Ce plăcere să te duci să te aşezi pe nişte bănci goale 1 n’are să fie nimeni. -- Te înşeli, din potrivă : familia Mont Severn va merge şi tot Ouest-Lynnul va fi acolo. Cred câ al o coi-furâ cum se cade, de nu al face bine să’ţl comanzi una. — Atâta şr mal lipsi ! strigă Cornelia scoasă din sărite ; nu’I destul c’al aruncat zece şilingi pe fereastră 1 D. Carlyle lăsă să se treacă furia comică a iu; Miss Corny şi să Întoarse la trebele lui, cea ce făcea de obiceifl, In asemenea împrejurări. Pe drum, în-tllni trăsura lui Mont-Severn. Isabela era In ea ; dânsa opri trăsura văzând pe avocat. — M’am dus la d.Kane pentru bilete, zise ea voioasă; am gândit că cel care mă vor vedea vor ghici scopul visitel mele şi vor lua locuri. Speră să aibă o sală plină. Ce fericire I — Poţi fi sigură, zise d. Carlyle. Abia se despărţise de tlnăra lady clnd întâlni pe Otway Bethel, nepotul colonelului. Era un om de nimica pe care unchiul săfl II primea de milă. Purta un costum de catifea şi ţinea o puşcă In mână. — Unde stai ascuns de atâta timp? strigă d. Carlyle. Colonelul e mâhnit. — O ! nu spune fleacuri, Carlyle, nu te cred. M’am plimbat prin Franţa şi prin Germania, eatâ tot. — Spune-mî, Belhel, am să te întreb ceva. Aduţi aminte, zise el coborlnd glasul, de omorul lui Hallijohn. — Zăfl, mi-ar plăcea mal bine să-mi amintesc alt ceva, zise Bethel strlm-bându-se. — Totuşi cată să’ţl aduni amintirile, răspunse Carlyle. Mi s'a spus, de şi aceasta n’a fost pus In anchetă, că Ri-chard Rare are o convorbire cu d-ta puţin în urma omorului. (Va urma). - straşni . ,dacoromamca.ro •4 EPOCA — 10 IANUARIE 3 «In loc ca administratori comuni A- «lexandris, să se ompe a s« deprinde j «cu noul sistem de percepţiune spre a «aduce bune roade, şi un venit dacă «nu mal urcat, darcel puţin ecuivalent «cu cel Încasat prin antreprisâ. Mem-«brit consiliului preocupaţi mal mult «de scopul de a căpătui pe uni şi a da «favoruri şi funcţiuni la cel cu care sim-«patisează etc__» Ne oprim aci susţinând că astă zi a-plic&ţiunea legi nu este egală pentru toţi, şi aceste rânduri, am dori cel puţin să fie o oglindă pentru d-nil alegători faţă cu mulţi din acest partid care se spoesc cu masca libertăţi etc.. şi să 'şl aducă aminte de aceste două versuri ale Poetului Eminescu. Când vedem câ toţi aceia, care vorbe mari aruncă, Numai banul 11 vîneazat$i câştigul fără munca. Poate vom reveni ca să Întrebăm ce fac d-nil consilieri cu sumele ce sunt In sarcina d - lut C. Simulescu şi L. Scărlătescu ? Cel lntâifl « scuzabil că este socru d-lui Primar, al doilea să ne arate afinitatea ? I>oi alegatori. mn.uu Corespondentul nostru din Craiova ne scrie: In timpul alegerilor sad al luptelor electorale multe lucruri se daii pe faţa care In alte timpuri stail acoperite sub vălul uitării. Aşa, aici In Craiova ca şi prin alte părţi a le ţării se găseşte un domn comersant Plorea Stănci»scu, colectivist pur sang, devotat cu trupul şi. sufletul partidului colectivist; trepădâ-tor infatigabil; nu ştiti daca In 34 ore se odihneşte 3 satl 4 ore, căci ziua şi noaptea nu se vede de cât alergănd, comunicând celor-1 alţi tot ce se petrece; raporturi,informaţii,^stăruinţe pe lângă alegători, ademeniri, promisiuni, mijlociri, samsarlâcurl, nimic tn fine nu scapă acestui Înflăcărat colectivist. Cu toate aceste calităţi Insă, ce întruneşte acest remarcabil personagiii, se spune şi se susţine de aceia care ’1 cunosc din tinereţe că, la începutul carierii sale de comerciant fiind în serviciul unul Ro-manov care ţinea casă de comerţ In capitala ar fi săvârşit nişte fapte neoneste vătămătoare acelui comerciant,din care causă ar fl fost dat afară şi chiar Închis. Ca în urmă venind In Craiova s a aliat In afaceri de comerciii cu un Baicu Nicolati, care prin faptele d-lui Stăncescu a sărăcit dând faliment. Coasociatul săâ însă, adică Stăncescu, care trebuia să sufere aceiaşi soartă, cu sprijinul d-lul George Chiţu care pe acel timp se alia preşedinte al tribunalului de comerţ, nu a suferit alt-ceva de cât o pedeapsă de vre-o treî-zeci zile la arestul poliţiei. Tot d. Stăncescu se susţine că ar fl făcut şi pe d. Marin Chiţu să sufere o pagubă de câte-va zecimi de lire otomane. El bine, asemenea fapte reprobabile veştejind reputaţia unui membru aşa de remarcabil al colectivităţii, credem că nu se poate reabilita de cât probând în public prin acte neîndoelnice că ceia ce se zice în greutatea sa de către aceia care ’1 cunosc bine nu este a-devfirat. Pânâ la o asemenea desmin-ţire toată lumea este în drept să felicite pe colectivişti şi în special pe aceia din Craiova ca coprind în sinul lor un asUfel fle specimen ca d. Florea Stăncescu. X. ROMAN ATI Citim în «Vulturul» din Caracal: Toată partea oraşului Caracal pe unde traversa pârâul, în momentul în care scrim, este complectamente inundată. Două poduri au fost fărâmate pentru a da curs apei dar fără resultat, de oarece zăgazul heleşteului Cârstucea este prea înalt şi opreşte scurgerea apei. Armata, pompierii şi lumea lucrează neîncetat, apa însă nu vrea să asculte de ordinile stâplnireî care este dispusă mal bine a îneca tot oraşul de cât a strica gustul şi a supăra pe ct-nu Cârstucea care este membru în consiliul judeţean. Mai mulţi proprietari vor porni prq-ces de daune contra primării. A X EDITIUNE ZIARELE DE AZI Naţiunea denunţă Regelui manope-rile primăriei capitalei care a publicat că nu va trimete la domicilia cărţile a-legătorilor ce sunt chemaţi să voteze în zilele de 23 —25 curent. Articolul se termina In chipul următor: Asemenea fapte mal pot convinge peM. S. despre neputinţa absolută tn care se află de a face ca cuvintele Sale ie /ie respectate: M. S. va veghea ca alegerile să fie iibere, — dar uu poate veghea ca să nu se producă fraude sub forme infinite: M. S. poate fl isbit de fapte exterioare, de intervenţia bătăuşilor sau a agenţilor publici, dar este în neputinţă de a descoperi ne- număratele varietăţi ale iu moperilor si crimelor politice ale miniştrilor săi. Ori-cum, semnalăm după acum aceslfapt M. S. ca să fie bine cunoscut că nu mal fraudele»• vadatori guvornul triumful daca, din nenorocire, va triumfa « I * • România sa ocupă de modul cum colectiviştii par a Înlesni pe Rege să se ţină de cuvânt. Dupfi ce reaminteşte dec'araţiele făcute da M S Regele d-lor C. Grâdiş-teanu, E Văcărescu şi Cezianu, şi enu-mărâ diferitele infamii ce guvernul face şi urzeşte în preziua alegerilor, confratele nostru trage următoarele conduşii: Atunci ce mal însemnează cuvântul regal? Cum veghează M. S. Regele? Şi nu este fle-careîndreptsă creazicăaci a fost o simplă glumă? Trist destul pentru noi că am ajuns la asemenea glume constituţionale, dar suntem nevoiţi să le’constatam, spre a nu lăsa pe alegători să adoarmă pe laurii unor fâgăduell ce uu se vor ţine, poale, şi a l îndemna să tie el mal cu milă de ţară şi sfe'şl facă datoria până la capăt de adevăraţi români. 9 • România Liberă face în articolul sStS de fond, amintirea liniilor caracteristice din activitatea constatată la guvern în curgerea anului trecut, începând cu departamentul afacerilor străine, unde confratele nostru dând la o parte cestiele principale zice că de cele secundare s a achitat cu bine. Vorbind de convenţiete comerciale pe care le aruncă tn spinarea ministerului domenielor combate tariful autonom. Acest minister, adaogă confratele nostru, creat tn 1883, este menii a avea un însemnat rol tn viaţa noastră economică. Din nenorocire Insă ne lipsesc oamenii, care se cunoască materia şi se fie tn stare să deştepte şi să organizeze forţele de producţiune agricolă şi industrială ale ţârii. După ce trece apoi In revistă departamentul cultelor, unde nu s'a făcut nimic. acel al financelor, de care se va o-cupa In special In curând; dupe ce recapitula pentru fie-care departament termină în modul următor: Din toate aceste constatări rezultă că anul trecut se Înfăţişează ca slăbănog şi bolnăvicios; an în care nici o reformă, care se onoreze pe cel ce conduc Stalul, nu s’a presintat; an tn care s'a administrat cum a dat Dumnezefl ; an care trece fără amintiri făloase tu cronicele noastre. Iată rezultatul. Dar care sunt cauzele? Aceasta cestiune va face obiectul altor articole. Comitetul electoral al opoziţiunel Vâlcene a desemnat de candidaţi pentru colegiul I-iu pe d-nii Alex. Lahovari şi G. Fârcăşanu. X Amicul şi redactorul ziarului nostru, d. N. Iancovescu şi-a pus candidatura la colegiul al 3-lea de Vâlcea. X Mai multe întruniri publice ale opoziţiunei vor avea încă loc la Brăila înainte de alegeri. Pentru a contribui la organizaţiunea acestor întruniri şi a lua parte la densele, d-nii N. Blaramberg, A. Djuvara şi M. Marghiloman vor pleca disearâ la B'ăila. X Aflăm că cu ocazia ultimei sale călătorii la Berlin d Sturdza, din ordinul Reginei, s’a dus la Orfelinatul din acel oraş, care se află sub patronagiul principesei moştenitoare a Coroanei, şi a propus directoarei lui se vie la Bucureşti pentru a lua direcţiunea Azilului Elena Doamna. Mai cu minte însă ca d-1. Sturdza directoarea orfelinatului prusian, a refuz it propunerile făcute ei. X Eri d. C. F. Robescu a fost la Sdrafcu unde îa timp de mai multe ore a stat la băutură cu bătăuşii de prin ’mprejur care veneau pe rînd, in grupuri se primească cimtea şipo-vaţa de la dlnsul. El a făgăduit tuturor marea şi sarea dacă vor vota cum se cuvine.Uniispunându’i cănusunt înscrişi In listele electoraleonorabilul C. F. R. le a răspuns că aceasta nu face nimic şi că le va da dlnsul cărţi de alegător. Nostim de tot 1 X Din Piteşti ni se anunţă încetarea din viaţă in urma unei lungi dar dureroase boli, a d-lui M. Theodo-reanu reprezintant al Argeşului în eea din urmă Adunare a Deputaţilor. X D. M. Ferikide Ministrul de Externe a fost ales eri senator al colegiului I-u de Muscel cu 56 voturi contra 25 date d lui N. Kr?ţulescu. X Unirea organul d-lui loeoţiitor de primar al capitalei desminte ştirea publicată de noi ca de toate ziarele oposiţiunei cum ca primăria capitalei liberează cărţi de alegător fără a pune pe titulari să le iscălească. Să ne permită d. Bibicescu a nu’l crede pe cuvînt, într'o afacere în care este personal interesat şi se’l rugăm a ne da, în sprijinul desmin-ţirei sale, ceva dovezi mai puţin suspecte de părtinire. Ar fi aceasta cu atât mai de dorit cu cât azi încă o altă neregularitate foarte gravă în distribuţiunea cărţilor electorale ne este semnalată. Ni se spune că primăria dispuind ok cărţile de alegător să fie, pe cât cu putinţă, distribuite la domiciliu, d. C. F. Robescu a luat la sine o condică întreagă de asemenea cărţi zicând că se însărcinează dânsul ale distribui. Când se ştie abuzul ce s'a făcut, cu ocasiunea ultimelor alegeri comunale, prin înfăţişarea la vot a unor persoane cu cărţi de alegător ale altora, abuz pa care ’l-am dovedit până la evidenţă în ziarul nostru şi de care tocmai d. C. F. Robescu nu a fost strein, procedarea primăriei este din cele mai vinovate. Miniştrii s'au întrunit azi în Consiliu sub prezidenţa d-lui Ion Brâ-tianu. X Mâine va avea loc adunarea generală anuală a membrilor Jockev Clubului român. X Reptilul de pe bulevardul Elisa-betha, în numărul seil de azi, consacră mai bine de o coloană mare, tipărită cu caracterele cele mai mici, apărăreî şi laudei tenorului Ştefan S. Sihleanu a cărui hirotini-sire de profesor la facultatea de me-dicinădin Bucureşti a uimit şi indignat pe ori cine se îngrijeşte de demnitatea înaltului nvăţămînt public în România. E natural şi drept ca colectiviştii se sp sprijine Intre dînşii câci alt-mintrelea :iu ştim cine ’i ar putea sprijini ; dar a face din domnul St. S. Sihleanu un luceafăr al ştiinţei este o îndrâsneală care trece peste toate marginile De acea ne şi propunem a arăta în tr’un viitor număr, timpul şi spaţiul lipsindu-ne azi, ce valorează ca ştiinţă Pic de la Mirandole al co-lectivităţei, individul care la 21 de ani poseda deja mai multe diplome de doctor destinate a dovedi că ştia atunci mal multă carte de cât ştia llumboldt când a murit. Tot atunci vom dovedi şi că ast fel cum o face ziarul guvernamental, expunerea faptelor în ce privişte ţinerea concursului este absolut inexactă. X ^Mâine acţionarii liceului Sf. Gheor-ghe se vor întruni în adunare generală extraordinară. Se zice că starea societaţei este din cele mai rele şi că daca acţionarii nu vor face o mare sforţare, lichidaţi unea va fi inevitabilă. X OMORUL DIN STRADA DIONISIE N. 36. Eatăîncă câte-va detalii ce am mai putut căpăta in privinţa acestei a-faceri. Poliţia continuă a face sutimi de arestări cu scop de a se găsi încă doui din părtaşii la săvârşirea omorului. Aceştia sunt doi indivizi anume Pop Samu, şi liie Nedelea. Cu toate căutările, poliţia nu a putut încă pune mâna pe ei. După depunerea lui Ion Mache-don, ar resulta ca aceşti doui sunt iniţiatorii omorului soţilor Lespe-zeanu. Aseară însă pe la ora 6 poliţia a arestat şi condus la poliţie pe un alt individ bănuit de tăinuire, şi care se numeştelosef Ţepeş care este înalt, voinic şi oacheş, îmbrăcat cu haine ţărăneşti. Tot ori s'a mai arestat două femei anume Anica Dumitrescu sora lui Ion Popa şi Miţa Bâlanu. * • * Ni se spune că cercetările medico legale asupra cadavrului feciorului Uie s’ar fi făcut de d. doctor Ale-xianu cu uşile închise şi că atât înainte cât şi după aceste cercetări nimeni n’ar fi fost admis să vază trupul. In faţa zgomotului care circu-leazâ despre adevăratele cauze ale morţii lui llie, procedarea este foarte regretabilă şi în interesul chiar al persoanelor puse In cauză de zvonul public protestăm contra ei. Vom reveni. • * llie feciorul a fost înmormântat în noaptea de Vineri 8 Ianuarie. Este de observat că parchetul şi poliţia n’a lăsat se treacă nici 48 de ceasuri intre moarte, autopsie şi înmormântare. Ma! este de notat că ziarele guvernului s’au grăbit toate să afirme că nici o urmă de violenţă nu s'a constatat pe corpul mortului, atunci când abia se aflase de sinuciderea lui llie. Aceste afirmări ivite aşa din chiar senin împreună cu refuzul poliţii şi parchetului de a permite reprezentanţilor presei să asiste la autopsie, indică cât de colo că e cine-va la mijloc care se simte cu musca pe căciulă. * f . * Cu privire la cercetările medico-legale făcute asupra cadavrului lui llie, feciorul d-lui Laspezeanu, mai a-flârn următoarele amănunte. Contrariu afirmărilor gazetelor oficiale s’a constatat pe trupul lui Uie venătaî destul de pronunţate pe spate şi o echimosâ destul de mare. La autopsie judecătorul de instrucţiune a cerut se nu fie admişi nici chiar internii de la spital şi numai după protestările d-lui dr. Kalin-dero, cete-va persoane din serviciul seu medical au putut să vază de departe cadavrul. Procedările parchetului şi modui grăbit cum a fost făcută autopsia şi înmormântarea lui llie sunt ae natură a mai adâoga la gravele bănueli ce a lăsat In spiritul public moartea neaşteptată a lui llie, pe când era ţinut la secret la Văcăreşti. Versiunea strangulării cu cureaua perde din ce în ce din crezâment cu atât mai mult că de persoane cunoscătoare ni se afirmă că ar fi cu neputinţă ostrangulare în condiţiunile istorisite de prefectul poliţiei. ULTIMA ORA AGENŢIA I1AYAS Londra, 21 Ianuarie.—«Daily News» află din St. Petersburg c# Lord Chur-chill se pregăteşte a deschide o campanie foarte activă contra guvernulni Lordului Salisbury, nu în intenţiunea de a'l re8turna, ci numai pentru a împe-dica pe Englitera de a coopera la tripla alianţa. Londra, 21 Ianuarie.—Corespondentul berhnez al Iul «Daily News» anunţă ziarului sâti că d. D. Sturza 'şl propune să mearga să viziteze pe prinţul de Bis-marck la Friedrichsruhe. Berlin, 21 Ianuarie. —împăratul şi Împărăteasa au primit eri pe preşedinţii Dietei. împăratul, adresându-se preşedintelui Camerei seniorilor, a insistat asu- Era stării prospere a finanţelor. Vor-ind preşedintelui Camerei, Suveranul a exprimat, îa treacăt, speranţa ca pacea va fl menţinută. Roma, 21 Ianuarie.—«Agenţia Ştefani» desminte ştiiea relativă la ocuparea oraşului Sahati, de către generalul Gând. Yiena, 21 Ianuarie.—Ştirea dată de «Times» care zice că consulul general al Austriei la Sofia ar fl rechiemat, nu este întemeiat!; dar e posibil ca d. de Burian să fl plecat, profitând de conga-diul ce i s'a acordat acum trei luni. MARELE CIRC SIDOLI Mâine Duminecă 10 Ianuarie două mari representaţiuni extraordinare una la 3 ore şi una la 8 1/2. Rebutul celebrului artist Al-phonso. LA POMPADOUR 88. CILE» VICTORIEI, 88 Vis-a-vis de Biserica Cretzulescu Anunţa pe onoraia sa clientelă că este asortat cu tot felul de articole pentru dame ţi barbaţl, De remarcat: MARELE ASORTIMENT DE STOFE PENTRU ROCHII SI FANTASIE, LINA-GIURI, PtUSIURI CAMASI, GULERE si MANŞETE Uumhuraril. linuri Mi mătăsuri de brodat, Canava Smirna, lawa si Kt uni In Asortiment complect de panglicarii, rujuri si toate articolele ae manufactura si maruntisiuri. PKECIl:KILE|)IOI)ER ATE 522 CREDIT EN BLANC Un financiar de toată încrederea se pune la dispoziţiunea d-lor comercianţi, fabricanţi, proprietari, etc. cari ar avea nevoe de daraverl băneşti asupra uneia din Capitalele Europei. A se adresa d’a dreptul la X. Z. 6. War-wick Street, Hegent Street, London W. Corespondenţele se primesc în limbele : Engleză, Franceză, Germană sau Italiană. 598. ASTRA DE D I T O SI IDEM tH.S.RESINA ROMÂNIEI $1 D NA M. I.) 1 Volum tn 8, hârtie şi tipar elegant de vânzare la librăria editoare SOCECU & C-N,E şi la toţi corespondenţii el din ţară şi streinălate. Preţul uni exemplar 6 lei. 592 LIBRĂRIA ALEXANDRU DEGENMANN 53, Calea Victoriei, 53 (hotel mânu) Este prevăzută cu o mulţime de articole pentru : CADOURI DE SLRBETORI Comandele pentru cărţi în orî-ce limbă, note de musică, etc., se efec-tuiazâ cu cea mal mare iuţeală.—Abonamente la ziare şi reviste din ţară şi străinătate. — Serviciil ireproşabil. — Preţuri moderate. SINGURUL DEPOU cu VINURI SPECIALITATE ESCLUSIVA IND.GENA ALBE SI NEGRE Calea Calarasilor No, 1 Din oele mal renumite dealuri, şi in special din t»ol Urinei, Districtul Mehedinţi. Puritate garantată, constatată chiar de onor. Eforie a Spitalelor civili prin analita chimica. Preciurl foarte moderate Se trimet la domiciliu franoo in cantităţi mari şi mici cu vadra in butelie şl in butoae de or-ee mărime. TH. D. COSTIV, 697 Calea Călăraşilor No. 1. ŢUICA DE CERESIANU DIN ANUL 1880 La iu a gaz in ui do coloniale N. IOANID & (T Bucureşti, Strada Lipscani, 3. Bucureşti BUTELII DE I LITRU, LEI 2. ŞE ARENDEAZA viitor partămea diu moşia ŢIGaNEŞTI-CALONFIREŞTI districtul Teleorman la distanţă de 10 minate de Alexandria, In întindere de 1700 pogoane arabile toate, Case mari de locuinţe, magasil pentru grăn si porumb mari. Doritorii se vor adresa la Radacţia acestui ziar. I BUN SI NU SCUMP | P IMA FABRICI DE CONSERVE NAŢIONALE S Fondată ta anul 4S7! sub firma IC. T. CHRISTOFOR „LA MARINAR “ H Calea Viotorlei, No. 100, vi«-â-via"de ţ Cişmeaua Roşie sub Jockey-Club.’ Peutru concurenţă se vinde cutiile mal mari ca ale altor fabricanţi cu 30 la sută mal eftin: 1 t> ® Mazăre boabe extra . . jj § Fasole fină...........I J Bame . . . . . . . §«•£-Pătlăgele vinete. . . . ®"gft5 Dovlecel............. Tarhon................« t Ghiveciu.............s Ardeiu gras . . . . -55 Ciuperci..............5 o Sparanghel, cutia ... 2.50 VIXLH1 DE MASA ALUNE Conservate de mint in proprielt nule pivniţe ICRE PROASPETE DULCI iO L. L 542 Cu stima C. T. « HKISIOL OU D™| M. HRISTODORESCU FOST LNTKRN AL SPITALELOR do la 3 lu 5 d. a. No. 5, Strada Lipscani, No. 5. IJl \ LU\ltt ^ f^rica Lob-ner (Vienna). Doritorii se pot adresa la domnul N. Al. Papadat. Straaa Academiei, No. 10, de la 5 —7 ore p. m. B0A1ELE SIFILITICE XEPUT1MA BAHBATEASCA Vindeca după cele mai noi metode radical fără durere şilmpedicare.după experienţa de 17 ani. Specialist tn boa-lele lumeşti. DR THOR Strada Emigrata ,\o. 8, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi. (Tramvay.) Consultaţii de la 8 dim. păna la C seara. Loc separat d'aşteptare pentru flecare. ALBERT BAUER INGINER SPECIAL Strada Coltel, 40. — Bucureşti MORI FA BRICIj* SPIRT TOT FELUL DE MAŞINI Mare deposit de toate uneltele al accesoriile pentrn exploatarea fabricator PIETRE DE MOARA CURELE. CUCIUCURI IAEZ DE MATASE. LUMINA ELECTRIC. 391 DOCTORUL P. J. STOJENESCU de in facultatea din Paris Consultaţii gratuite de la 5—5 ore p. nu PENTRU BOALE INTERNE SI VENERIENE 601 Strada St. Gheorghe nofl 20. I www.dacoromanica.ro EPOCA 10 IANUARIE -w- aaw '.^w^upiw. ■ PROFESORULUI DOCTOR JAEGER RECUNOSCUT CA CEL MAI EXCELENT Medaliat acum lu urma, de juriul medical din Londra ou ★f INTERESAM t!AKi; ASORTIMENT I>E CURELE DE TRANSMISIUNI Garantate prima calitate CURELE DE CUSUT TUBURI DE CAUCIUC Co spirale si fara spirale TABLE DE ( 4UC1UC PENTRU GARNITURI RONDELE DE CAUCUC rmmi m sura»*. CURELE ELEVATORII PENTRU MORI A S B E S T MEDALIE DE AUR CEASORNIC REMONTOIR-BUSOLA ZISA specialitate pentru vînă-torî şi militari, recomandat de ministerul de res-boî frances la 19 Aprilie 1887. Dublu C8dran luminos, luminând In cel mal mare întuneric. Mărimea 18 mm. (40 milimetri diametru) cilindr'u 6 rubine, foarte solid. Preciul 35 franci Cu Cllllp dp nlphpl fp. t Argint IO fr. PENTRU TONTE CELE-L ALTE GENURI N SE CERE PRICIUL CURERT Fie-care Ceasornic si Pendula sunt garatate Expeditiune contra mandat postai 10 ANNOT-B ALTISBERGER Fabrica de Ceasoarnioe D. Berna, Elveţia în ramă bogat sculptată, având barometru anero-, id şi termometru, mare cadran de 13 ct. luminos, luminând noaptea el singur. koER&t î5^’^conce55^ 72, CALE * VICTORIE1, VISNVIS 0E PALATUL REGAL I*- J*GFR W. BFNGER’S Soehne STUTTGART. Predările de vânzare originale a le Fabrice! dupe mărime Cămăşi de bărbaţi pentru iarnă de la IO uănula 18 Iei Ismene de barbaţl şt femei pentru iarnă de la IO pana la 13 lei Flanele de barbaţl şi femei pentru iarnă de la # până la 13 lei Un numfrmal gros contra reumatismului un leu mai nmlt. STICLE PENTRU NIVEL DE APA OTTO HARNISCH Bucureşti— 1, Strada Modei, 1 —Bucureşti Aproape de gradina Epiacopiei 587 — re aaMo—iMuiii CASA DB SCHIMB . M. F E R M O Strada Lipscani, IN'o. 27 Cursul Bucureşti 9 Ianuarie 1888 3?&mirasmx$« §111JL L. LEGILWI). Paris, Buc Saint-llonore, 227 ESS-OFtIZA SOLIDIEIEE PARFUMURI CONCRETE INVENŢII NE SISTEMATICA BREVETATA IN ERANCIA SI IN STREIN A TA TE Consninatoril oarl oantă cu drept cuvînt escelentul CIAIai Companiei Coloniale din Paris, trebue sâ evite nomerosele Contrafaceri, şi pentru a nu fi înşelaţi, a exige pe fiecare Cutie TIMBRUL DE G-AR AL ŢIE al Uniunii Fabricanţilor, Societate recunoscută de utilitate publioă de Statul Francez. PARFUMURILE ESS.-ORIZA, preparate printc'un procedeu nou poseda un grad de concentratiune si de suavitate pân’acuma necunoscut Ele suni închise sub forma de Creioane sau Pastile, in nişte flacoane mici sau cutii de toate genurile ce sunt foarte usioare de purtat. Aceste Creioane-Parfumurl nu se evaporează, si se pol inlocui in tuburile lor, când suni usate. Efe au imensul avantagiu de a umple cu mirosui lor, fara a le inmuia sau a le strica, obieo-tele supuse la contaclul lor. B DESTUI. A FRECA UŞOR PENTRU A PaRPUMA IN DATA. sl toate obiectele de LINGER1B, de PAPETAR1E, etc. DKPOSITK IN TOATE PARPUMER1ILB PRINCIPALE DIN LUME etc., ele. atalogul Parfumurllor cu preciuriie sunt trimise FRANCO la cerere „NAŢIONALA societate generala de asigur. DIN BUCUREŞTI CAPITAL DE ACŢIUNI 3 MILIOANE LEI AUR DEPI.IN VERSATE PENTRU A SE IMBOGIT! REPEDE CE TREBUE FĂCUT Nu trebue să se a că operaţiuni de Bursă. Nu trebue să se cumpere bilete de loterie. Nu trebue să se joace. Nu trebue cunoştinţe. Toată lumea chiar şi doam-nelepotprofitaDovedit şiaprobat. Pentru a se prim. importantele instrucţil, săsescrie^o omâneşte imediat Paris 8, Rue de Bag-neu Arpech farmacia CHR. ALESSANDRIU română Aducem la cunoştinţa publică, câ am transferat b'turourile noastre în palatul Societiţei din Strada Doamnei No. 12. 537 Direcţiunea generala. .A. "V" I S ţ, Preparaţiunea acestui vin, care pentru mine a devenit un cult e adesea denaturat de unii colegi cari gisesc de caviinţt a debita alte preparaţiun! In locul acestui vin, de aceia atrag atenţiunea onor. public a nu primi de c&t fiaedne originale •VINUL COPIILOR PREPARAT DE OHtFt. ALESSAJNTDRITJ Farmacistul Curţii Regale Etatea cea fragedă a copiilor 'I face a se îmbolnăvi uşor; pentru a preîntâmpina maladiile se recomandă acest vin tuturor copiilor de la etatea de 6 luni tn sus; tinerelor fete le ajută la buna desvoltare a corpulur, înts-resce dseleşi dă putere muşchilor.—Modul întrebuinţări!; a se vedea instrucţiunea ce Insoţesce fie-ce sticlă. Preţul 3 leu. Dintre tdte preparatele de gudron care a obţinut o reputaţie netăgăduită in faţa d lor doctori şi clienţii ce aii constatat foldse surprin