ANUL in No. 633 15 B ANI NUM E .RUL ABONAMENTELE ' încep la i si ie a fie-carei luni si se plătesc TOT-O'AUNA ÎNAINTE IS BUCURESCl La casa Administratiunel 1> TARA: Prin mandate poştale. Pentru 1 an *0 lei, 6 luni *0 lei, 3 luni 10 lei. I* si RKI> ATATE i La toate ofBciele poi-tale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei. 6 luni Î5 lei. LA PARIS > Se gasesteJurnalul cu iBCent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Ger-malti \o. 84. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA REDACŢIA No. 8. — Plata Episcopiei. — No. 3. ESECUTAREA LUI STATESCU LIBERTATEA ALE(;ERIL0I1 DELEGAŢII DIN JUDEŢE LA REGE MIŞCAREA ELECTORALA CASTELU TRAGIC CUVfiNTUL REGELUI Onorabilul d. Constantin Grădiş-teanu a fost primit în audienţă, la Palat, şi a înmânat regelui resolu-ţiunea îutrunirei publice care a a-vut îoc, In Bucureşti, la «Clubul Unirea.» Luând cunoştinţă de resoluţiunea oposiţiei, regele a spus d-luî Grădiş-teanu se comunice comitenţilor săi, acest răspuns : «Te autorisez se declari, in nu-«mele meu, ca alegerile vor fi li-«bere si ca eu garantez libertatea «lor.» Răspunsul Capului Statului este mulţâmitor moralminte şi in principiu—şi nu eu voi pune la îndoială cuvântul seu, dat ofioialmente corpului electoral din ţară. Cred in lealitatea teorieă a asigurării; cred în sinceritatea «dorinţei» regelui de a ne garanta legalitatea perfectă tn alegeri. Sunt inse in dreptul meu se mă Întreb : dar d&câ totuşi această garanţie va rămânea numai ideală?... Dar dacă, in condiţiile In care ne aflăm cu toţii astâ-zî — faţă cu oamenii ce deţin puterea publică—cuvântul regelui va fi nerespectat şi a-sigurârilece ne dă vor rămânea suspendate inregiunele Insezisabile ale utopiei politice? Aici e punctul delicat pentru noi. Situaţia României este prea gravă ca să o tratăm cu uşurinţă; mai ales dacă ţinem in seamă tot ce a suferit ţara del2ani şicevamai suferiîncâ, dacă cum-va şi astă data va fi permis omului sinistru să 'şl bată joc de alegători —Când de o parte avem pe un individ cinic şi de o mareîn-drăsneală în contra noastră—şi cînd, de altă parte, avem pentru noi numai un simplu cuvânt platonic,nime, gândesc eu, nu me va trata de ireverenţios către rege pentru că esprim Indoielele mele şi pentru că caut să me domeresc şi să aflu adevărul In mijlocul acestor Încurcături. La 18c6 cu totul alta era situaţia, când principele Carol, dupestăruin-ţeled-luiC. A. Rosetti, a adresat preşedintelui Consiliului seu de miniştri faimoasa scrisoare pentru libertatea alegerilor — scrisoare publicată in Monitor — in care junele principe zicea : «CONSIDER CA O DATORIE de a «veghea cu staruinta ca legea elec-«torala se fie esecutata cu cea mai «mare sinceritate—fără o umbră mă-«car de influenţă administrativă. «Toate opiniunele trebue se se ma-«nifesteze cu lealitate si francheta, «cum se cuvine unor oameni liberi, «pentru ca actele guvernului meu să «fie judecate de către Adunări, prin «adevăraţi representanţi ai ţării. «Cred că este indispensabil canaţiu-«nea să cunoască inlr’aceustă privinţă «sentimentele mele cele mai intime şi «să fie încredinţată că ascult, că pri-«vesc şi priveghiez. A DOUA EDITIUNE APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU «POPORULROMÂN TREBUETOT-«D’A-UNA Sfi’ŞI ADUCA AMINTE CĂ «EL ESTE LIBER, Şl PRIN URMARE «RESPONSABILDE ACTELE ŞI DE3-«T1NELE SALE. «Guvernul meii va aplica legea in «toata rigoarea ei contra functio-«narilorcare s’ar incerca se se a-«mestece in operaţiuni electorale «fi să apese conşliinţa cetăţenilor. «Convins d le President că impăr-«tăsiţî acestedispoziţiuni cu toţi mem-«brii ministerului fi că doriţi cu ar-«doare progresul libertăţii şi al mo-«ralităţii publice ca o condiţie indispensabilă al desvoltăril nafiunelor «nu 'mi rămâne de cât a vă asigura «de sentimentele mele de înaltă con-«sideraţiune.» Aceasta frumoasă scrisoare, plină de înalte cugetări, ar fi făcut onoare chiar lui Leopold al Belgie!. Dar când s'a publicat această scrisoare trecuse abia câte-va luni de când principele jurase solemn înaintea Constituantei , cu mâna pe cruce şi pe evanghelie, că va păzi noul pact politic al ţării şi îl va a-plica cu sinceritate. Lumea era convinsă că s’a statornicit în ţară o stare de lucruri înţeleaptă şi durabilă prin realizarea voturilor Divanurilor Adhoc. Prin urmare încrederea în noile instituţii era mal generală. La guvern miniştrii mai toţi erau conservatori precum: d-nii Constantin Grâdişleanu,—delegatul de azi al oposiţiei către rege—principele Stirbeiu, principele loan Chica (fiul lui Grigore Ghica-Voda al Moldovei), Petru Mavrogheui eio,sub preşeden-ţia prinţului Ion Ghica (beiul de Samos). Scrisoarea noului Domn fu deci privita şi de miniştri şi de ţară ca un lucru firesc şi necesariu pentru inaugurarea Erei Nouă a Constituţionalismului în' România: toţi au luat’o ca o declaraţie de principii din partea capului Statului, ca o normă a purtarei sale continue. Miniştri erau bărbaţi serioşi ; ei au făcut un cas de conştiinţa se nu vestejească ilusiile românilor. Ei n’afi avut temeritatea se ia răspunderea unei mistificaţiuni,nesocotind încrederea publică şi programul politicei Domnitorului; guvernul era la înălţimea situaţiei, şi alegerile au fost într’adever libere şi de atunci au rămas legendare. Camera din 1867 a fost adevărata imagine a ţării, fiind că în ea se restrângeau, in proporţii normale, toate opiniile acelui timp. Dar oare aceasta’! şi astâ-zi situaţia ţerei ? Nici de cum. Totul s’a schimbat şi în moravurile guvernanţilor şi in spiritul public. Credulitatea naivă, confienţa, ilu-siile s’au dus ca fumul risipit de vent. Am trecut prin crude ispite care legitimează amarâciunea şi scepticismul, şi silesc pe om să cerceteze de o mie de ori. se pipăe şi se se a-sigure bine Înainte de mai pune temeiu pe vorbe goale şi pe făgăduinţe platonice; trista esperienţâ ne-au recit iniinele, ne-au înăsprit şi ne-a făcut bănuitori. Acum nu pu mai credem fără a cerceta. De acea zic că din puntu de vedere practic cuvintele regelui sunt neîndestulătoare. Se me esplie mai lămurit. Noi am văzut că, înconjurat cum este regele, chiar informaţiunile ce i s’au dat asupra lucrurilor petrecute în ţara sunt toate falsificate. Şefii oposiţiei au avut ocasia se se convingă de atâtea ori că totul a nrvn—i—irm r i ■■■■ m m ir iiiiiiii— fost denaturat în ochii regelui, până al face se admită că domnu Ion Brâtianu se bucură de o imensă popularitate, că majorităţile sale parlamentare sunt legale, neprihănite şi adevărate expresiuni a voinţei ţării ! !.. Mai mult, regelui i s’a insinuat că oposiţia nu are nici o simpatie tn opinia publică, că plângerile ei sunt resultatul exageraţiilor neputinţei politice... Şi cu toate a-ceste la Galaţi şi la Botoşani curgea sânge, la Dorohoifi d-nil Teodor Ca-limah, Ion Docan şi Gostică Stroici, numai prin fugă scăpau diu mâ-nele ciotnăgaşilor, la Vâlcea oamenii se apărau cu revolverul până la pragul uşei lor, la Bucureşti, zioa In a-miaza mare, bătăuşii devastau redacţiile şi bateau ziariştii 1 1. Ast-fel fiind, de unde ştim noi că, mâne începând alegerile, nu se vor stropi pretutindeni urnele cusînge, şi regele cu optimismul său obicinuit nu ne va zice : bun ! bun 1... libertatea alegerilor este respectată I.. Ce mijloace de inform ţie şi de priveghere mai sincere, va avea astă dată regele de cât în trecut — când nimic nu se schimbă îngiurul seu, nici în minister, tiicMn prefecturi, nici în magistratura activă ? Şi apo:, ce mijloc de intervenţie represivă şi eficace va avea regele la îndemână, când se va convinge, în mijlocul ope'aţiilor electorale, că d. I. Britianu şi colegii acestuia nesocotesc cuvântul ce n«-a dat ? Nici unul. Totul va fi prea tîrziu; şi vom vedea ierăşi pe şeful colectivităţii cu sfruntarea sa obicinuită zicând faţă cu protestările noastre : eacă, ţara legală e cu mine !... poporul me iubeşte... el îmi dă sdrobitoare majorităţi ! Am fost păcăliţi de atâte ori, in cit nu ne mai este permis se admitem cădd.I. Brâtianu, Radu-Mihaiu,Stâ-tescu, Mitică Sturza—adică-oamenii cei mai nărăviţi, prin îngăduinţa de atîţi ani a regelui, în tot felul de a-busuri—au se devie ca prin minune blînzi ca miei, legali ca miniştrii din 1»66, oneşti şi morali, lâsînd lumei libertatea votului cu care sele fringâ gîtul!.. Aceasta’i cu neputinţă; regele riscă se lămâie desminţit şi discreditat în faţa ţârei, iar noi să devenim obiect de bataie de joc a colectiviştilor. Pentru ca se poată garanta serios legalitatea şi libertatea alegerilor, regele trebuie mai nainte se depărteze pe d. 1. Bratianu de la prezidenţia guvernului; trebue ca minis-teriile internelor, justiţiei, finanţelor, cultelor se le încredinţeze unor oameni nepărtinitori cari să înlocuiască imediat vr’o 25 procurori şi judecători de instrucţie şi se desti-tue mai pe toţi prefecţii colectivişti. Altminteri lucrurile vor merge ca In trecut; vorbele regelui vor rămânea o manifestaţie de pura teorie farâ înriurire asupra intereselor publice şi la urina urmei colectivitatea va rîde de toţi. Eu fac aceste observaţiuni şi le supun aprecierii tuturor, pentru ca se nu ni se zică mai pe urmă că, în aseminea condiţii, luptaa fost dreaptă, câ ţara ne respinge, că suntem o mică minoritate de turbători cari nu ne bucuram nici de credit nici de simpatii în ţara românească. Mintea sănătoasă nu poate admite cum, oamenii aceştia—dintre cari, prin esploatarea puterei, au răsărit aţâţa milionari,—având puterea publică in mână şi viateria la discre-ţiune, vor lăsa câmp slobod oameni- www.dacoromanica.ro lor oneşti se intre tn parlament, se le controleze faptele şi se le dea pe fată. Naivitatea noastră nu’i atât de primitivă ca se meargă până acolo. De unde resultă dar câ prin forţa lucrurilor situaţia rămâne tot aceia, şi înainte ca şi după asigurările regelui... Precum ca se se ştie. A. I). Holbau. TELEG R AM E AGENŢIA HAVAS Berlin, 17 ianuarie. Impferalul, respunzâni felicitărilor ce i aQ adresat asociaţiunile Crucel Roşii, a exprimat speranţa ca timpul e tnca departe pentru exercitareaactivitâţil asociaţiilor. Berlin, 17 Ianuarie. Reichstagul a discutat azi bugetul marinei. Cu acest prilej, şeful amiralităţii a declarat ca marina germana nu se teme de nici un adversar. ESECIT4RE\_LII STATESCU in ziua de Bobotează unul din Consilierii Coroanei a fost esecutat de Însuşi M. S. Regele. E vorba de Eugeniu Stfitescu, ministrul justiţiei. Ciudată soartă mal a avut şi acest cio-coiO, care ameţit de mărire, n a mal vfizut Înaintea lui nici lege, nici magistraţi, nici justiţie nici demnitate. Din insolenţa tn insolenţă, din insulta tn insultă, acest Kronprinţ in agonie al unei Colectivităţi murinde a mers cu Indrăsneala până să faca complice pe însuşi regele Carol la toate impertinenţile şi aberaţiu-nile lut. Faptele sunt ştiute: In Cameră, tn ajunul disolvâril, Eugeniu Stătescu pronunţa cuvintele: «Coroana va fi în drept să nu mai respecte libertăţile». Nu numai presa independintl din ţară, dar toate ziarele mart din străinătate înregistrară această declaraţiune, care sub toate privirile se asemăna cu o lovitură de Stat. Regele Carol, adânc mişcat de impresiu-nea penibila provocata de cuvintele ministrului sâQ, nu putu păstra mal mult timp tăcerea. Şi bine făcu M. S. in zioa de 6 ianuarie Regele declară d-lul Cezianu că n'a autorizat pe Stătescu se debiteze acea ameninţare la adresa oposiţiei. Mat mult încă: Regele afirmă d lut Cezianu că M. S. însuşi a impus lut Stătescu sa retracteze în Cameră acea declaraţiune. Cele ce Înaintăm aci reies intregi din scrisoarea publica pe care ne o adresează d. Cezianu, dupfi audienţa ce a avut la Rege. Ce se zicem noi mal mult ? Ministrul Stătescu a fost desavuat tnraod public de Rege. Dar, în împrejurările de faţă, este aceasta numai o desavuare ? Nu. Aci nu mat poate fi vorba de o simplă de-saprobare. Stătescu a fost esecutat de rege. Puţin ne importă ce va face acum ciocoiul de la justiţie. Duca-se or stea la minister, ne e tot una. Spânzură-se ca feciorul Iul Lespezianu, or duca-se la Nizza, ne este indiferent. O monedă calpă, tot se mat străcoară câte o dată tn circulare. Vorba ciocoiului Stătescu, ministru de justiţie al Colectiviuţei, nu va putea de acum trece nici atât. Cuvintele colegilor lut Stătescu nu vor preţui mal muit. De acum înainte poate zice Colectivitatea cu toţi miniştrii ei câ opoziţiunea este antipatriotică, câ e vânduta străinilor, şi alte insanităţi, noi i vom râspunde: Dupâ ce v’am spus noî câ minţiţi, însuşi regele Carol vine acum şi vâ zice: Sunteţi nişte calomniatori. încă ceva: Regele dup£ esecutarea iul Stătescu a mai adaogat d-lul Cezianu, că opoziţiunea se bucură de încrederea M. S., că în fine o ' Îndeamnă se ia parte la alegeri, SÂMBĂTĂ, 9 (21) IANUARIE 1888. 15 BANI NUMERUL ANUNCIURILE >N ROM ANI A SE PRIMESC DIRkCT LA ADMINIS TRATIA ZIARULUI I.a ParU : la \gence Havas, place de la bour se, S. Agcnrt Ubrc, rue Notre Dame des Vieloirei 10, (Place de la Bourse) pentru Pari*. Frânei», Germani», Anutro-L'ngarla, Italia si Marea Britanle. Anunciuri pe pag. IV, linia SC bani, anunoinr si reclame pe pagina treia t lei linia 50 B. UN NUMER VECHIU. 50 B. ADMINISTRAŢIA No. 8. — Plata Episcopiei. — No. 8. ■BHHBaBaBBMaaBMB Cuvântul Suveranului tn asemeni condi-ţiunl ia o deosebită importanţi politică, care ca sâ nu fie scăzută trebuie $£ fie urmată de demisiunea cabinetului Colectivist. Aşteptăm. DELEGAŢII DIN JUDEŢE LA FtEGhE MercurI la orele 2, d. Dumitru Cezianu, delegatul opoziţiei dinRomanaţl, a fost primit !n audienţă de Rege, căruia ’l-a presintat moţiunea votată de alegătorii din Romanaţl, tn întrunirea ce s'a ţinut In Caracal septâmâna trecută. Audienţa d-lul D. Cezianu a durat până la orele 4. Istă scrisoarea pe care d. D. Cezianu o comunică ziarelor şi tn care d-sa dă cont de resultatul convorbirel ce a avut cu Regele: Domnule Redactor, Cred de datoria mea a comunica, nu numai concetăţenilor mei din Romanaţl, resultatul audienţei ceM. S. Regele a bine voit a'ml acorda tn ziua de 6 Ianuarie a. c. dar prin presa şi tutulor cetăţenilor. Mal întâia, buna voinţa cu care M. S. m'a ascultat, m'a lasat pe deplin convins ca oposiţia nu a perdut încrederea Suveranului; Ca cuvintele nesocotite rostite in Camera de d. Stătescu, mlnlsirul justiţiei, la adresa Presei din opoziţie, prin care declura ca ftl. S. Regele va 11 poate nevoita restrânge libertatea Presei, au fost zise fara sll-lula M. S. si ea retractarea ce a fueut'o in Camera tot d Stătescu, a fost ia urina ordinului M. S-; Ca M. S. Regele doreşte ca oposiţia se ia parte la alegeri. In fine M. S. m’a încredinţat că alegerile vor li cu desevt^rsire libere. Se aş,eptam dar cu cea mal mare Încredere măsurile ce M. S. Regele va crede de cuviinţa a lua spre acest sfârşit.. Dumitru Cezianu Delegatul oposiţiei din Romanaţl. In aceiaşi zi Regele a primit pe d. Ion Văcarjscu, delegatul opoziţiei din Dâmboviţa. Regele a reînoit d-lui Vâcărescu declaraţia făcută d-lui C. Uradişteanu, a-sigurându-1 ca vaveghia ca alegerile se fie libere. LIBERTATEA ALEGERILOR VELCEA Pe când Regele asigură că alegerile vor fi libere, prefecţii lui Radu Mihai îşi continua In ticnă isprăvile. Bine înţeles, Simuiescu este !n rangul tntâiu. lata telegrama pe cara ne-a tri- mis’o d. Al. Zugravescu, şi pe care a expediat'o în acelaşi timp d. Ian- covescu Regelui, în urma refuzului oficiului telegrafic, d’a trimite copie: illajeslalei Sale Regelui Sunt impedical de agenţii administrativi, a’a mă pune in contact cu alegătorii colegiului al II 1-lea de Vâlcea. In plasa Oltului, am fost urmării continuu şi sătenii care au fost văzuţi cu mine chemaţi la sub-prefectură şi ameninţaţi. Sub prefecţii adună primarii şi le dă ordine în vederea ategerei delegaţilor. Aflu că primarii din comunele Bujorenl şi Bogdăneftt, unde sunt proprietăţile familiei mele, au primit ordine a nu înainta primăriei din Rimnic procesele verbale cu numele delegaţilor de teamă că nu vor fi favorabili. In acest scop pentru a anula alegerea de la 10 Ianuarie, primarul din Bujorenl spune sătenilor, câ alegerea delegaţilor se va face Luni la 11 Ianuarie. Rog respectos pe Majestatea Voastră, a face ca drepturile electorale să fie respectate. Zugravescu. DOLJ Primim din Craiova următoarea telegramă : Prefectul Retoridi, aduce cu comisari şi sub-prefecţi, acasă la dinsul pe alegători. U nora făgâd ueşte sl u j be, pe alţii îi ameninţă cu persecuţii şi destituirea rudelor din funcţie. Un protest telegrafic se va adresa Regelui. Perulanu. 4 EPOCA - 9 IANUARIE «ISCAREA ELECTORALA IAŞI Comitetul general al opoziţiei Ieşene ne comunică : In Întrunirea de la 6 Ianuarie, ţinută In casele d-lui Alex. Cantacuzin Paş-canu sub preşedenţia d-lul vice-pre-şedinte Const. Corjescu după propunerea d-lut MArzescu făcută în numele Comitetului diriginte ad fost votaţi In unanimitatea de 76 membrii presenţ! următorii candidaţi de deputaţi : Pentru Colegiul I-id d-nii: Corjescu Constantin, Holban D. Alexandru, Ne-gruzzi C. Iacob, şi Mavrocordat A. Emil. Pentru Colegiul al Il-a d-nil Langa Cost. locot.-Col., Aslan Ceaur Niculai, Panu Gheorghe, Tzoni Milţiade, Liva-diti Alexandru, Balş A. Alexandru. Tot în aceasta şedinţă s'a luat de-cisiunea de a se ţinea întruniri publice, scop pentru care s'a numit o comisiune compusă din d-nil: Dimitrie G. Ro-setti, Alexandru Livaditi şi Nicu Casi-mir ca să organizeze întrunirele şi să ceară de la Primarul de Iaşi sala cea mare a Primărielln care continuii s’ad ţinut întrunirele de la 18661ncoa. Persoanele cari ad luat cuvântul în aceasta Întrunire propunând a se primi prin aclamaţiune candidaţii propuşi de Comitetul diriginte ad fost, între alţii, d-nil Grigorie Macri, Dimitrie Alexan-drescu, Grigore Cogălniceanu, Vasile Pogor. Probabil ca prima întrunire publică va avea loc Luni sad Marţi. Candidaţii îşi voi face profesiunea lor de credinţă. Tot în această şedinţa s’a admis propunerea ca fie-care membru din Comitet sâ studieze noile liste electorale supunând rezultatul unul Comitet Ad-hoc ales din stnul comitetului diriginte. DOROHOIU Ni se comunică din Dorohoiu lista candidaţilor oposiţiuneî care sunt cel următori : Col. I. DD. T. Calllmak C Strolci ,, II. Hurgheloa ,, III. Ion Docun. Pe d’altă parte iată candidaţii guvernamentali : Col. I. DD. Ion BruUanu, II. Cor-tazzi. Col. II. G. Dlmttrlu ,, III. I>. (dier(fhel VÂLCEA întrunirea opositiei-unite Am primit Mercurl din Mmnicu-Vâlcel următoarea telegramă: Astă-searfi 5 Ianuarie, oposiţia-unită a ţinut o întrunire publică. Cu toate manoperile poliţiei care a-meninţa lumea şi o oprea pe drumuri, cu toate ca a trecut chiar cu pompele pe lunga localul întru-nirel spre a speria lumea, totuşi o mulţime imposantă a ţinut a lua parte. Ad vorbit dd. Călinescu şi lanco-vescu. D. Iepure a citit o moţiune prin care se cere Regelui libertatea alegerilor, şi suspendarea prefectului Simulescu, care la 1876 a mai Tosi destituit pentru ingerinţe în alegeri. Delegaţii spre a duce moţiunea Regelui sunt dd. Călinescu şi C. Herâscu. C. Ni. Yladescu. PRAHOVA Corespondcntu nostru dinPloeştl ne scrie: Joi 7 Ianuarie a fost aci adoua întrunire a oposiţiei. Reuşita a fost complectă. Un public numeros a asistat la această întrunire. Tot, ce Ploeştiul are independent ca caracter asista la a-ceastă întrunire. D.C.T. Gregorescu, preşedintele întrunire!, arătă scurt scopul întrunire!. In urmă fostul deputat, C. Ienescu, arătă în cuvinte energice purtarea păcătoasă a celor alţi deputaţi al Prahovei în diferitele cestiuni ce s’ad presintatîn faţa Parlamentului. D sa declară că este şi rămâne liberal şi că luptă alături, paralel, cu oposiţia unită la îndreptarea stârel miserabile în care ne aflăm. Spune că Sâmbăta 9 Ianuarie va ră-fui la Întrunirea ce ţin colectiviştii la Liced pe toţi deputaţii Prahovei care nu 'şl ad făcut datoria, când îşi va face şi darea sa de seamă. DupS d. Ienescu ia cuvîntul d. Săru-leanu, care într’un Însemnat discurs descrie miserabila situaţiune a ţârei. D-sa dovedeşte că totul se face prin nemţi şi nemţeşte şi că Românii sunt loviţi şi persecutaţi în ţara lor. După ce vorbeşte de taxa de băuturi spir-tusoase, de monopoluri, de filoxeră, de naftalină, de contribuţiele indirecte, de patentă, termină într’un chip admirabil făcând apel la nenorocitul comer-ciu Ploeştean să se ridice cu un minut mal înainte spre a răsturna actualul guvern. După ce d. Săruleanu termină, sala întreagă chemă Ia tribună pe d. N. Popescu, care dovedi că guvernul d-lul Ion Brătianu este un regim de corup-ţiune, de destrăbălare, de risipă şi de umilire naţională. Discursul d-lul Popescu rostit cu o voce adâncă, cu o convingere desăvârşita a Impresionat adânc publicul asistent, care îl întrerupea cu dese şi prelungite aplause. D’abia îşi termină discursul d. Popescu şi sala Întreagă în o singură voce Chemă prin aclamaţiunl şi strigăte pe tlnărul Dobrescu la tribună. De şi d. Dobrescu era nepreparat totuşi trebui să cedeze dorinţei publicului de a’l asculta. D sa se urcă la tribună şi după ce arătă starea de plâns a magis-traturei, dovedeşte cu cartea d-lul A. D. Xenopolu, «Situaţia financiară» în mâna că se falşifică situaţia financiară a ţârei, că se înşală alegătorii cu situaţiunl financiare schimbate, accentuiază cu tărie costul fastului regal şi termină, în aplausele prelungite ale auditorului, arătând că mergem la faliment sad la interdicţiune. Verva şi humorul cu care d. Dobrescu a presintat lucrurile i-ad atras aplausele şi aclamaţiunile auditorului. Pe Sâmbătă întrunirea colectiviştilor, cu care ocasie d. Ienescu îşi va face darea de seamă. O sâ petrecem. BRAILA Primim din Brăila următoarea telegramă : «întrunire imposantă, entusiasm ne- descriptibil, cetăţeni în unanimitate votat moţiunea următoare : «Cetăţenii Brăileni în întrunirea publică ţinută astăzi 5 Ianuarie 1888 în sala Dacia, sub preşedinţia d Iul N. Perlea, aprobă manifestul opoziţiunel din 15 Noembre trecut. Şi, având în vedere că sub guvernul actual alegeri libere nu sunt posibile, după cum se dovedeşte din presiunele, violenţele şi terorile ce el întrebuinţează; respectuos roagă pe majestatea sa regele să useze de înaltele sale prerogative con-stituţiunale, înlăturând acest guvern spre a asigura liberul eserciţiu al drepturilor cetăţeneşti şi însărcinează pe d-nu I. Suditu pentru a presenta ma-jestâţi sale această moţiune.» Preşedintele comiteiului opozitiunei. Ion Suditu. I N F OR MATIUN1 , CEASORNICELE SI RADUMIHAI La întrunirea oposiţiei de la Clu-■ bul «Unirea» d Grâdişteanu a povestit o mică istorioară ce s’ar fi petrecut între d. Radu Mihai şi o pun-guliţă de aur. Voinţa Naţională a răspuns cu ţipete indignate şi diferite înjurături. A doua zi ziarul nostru a mai reamintit o altă istorioară de altminteri cunoscută de mulţi, şi relativă de rîndu ăsta la un ceasornic de preţ şi unic in felul seu care ar fi avut a-ceaiaşî soartă ca punguliţa. Am nădăjduit câte-va zile că şi de rîndu ăsta Voinţa Naţională va da drumu indignaţiuni şi de aceia am întârziat puţin publicarea micului şi interesantului document ce ’l posedăm. Este o scrisoare ce am primit’o de la chiar proprietarul ceasornicului şi nimeni nu se va îndoi de cuvîntul lui. lat’o : Domnule Redactor Ceasornicul despre care este vorba în onor. d-v. ziar de la 31 Decembre era al mefl, şi adevărul e ast-fel: Am găsit la d. Radu Mihai, atunci prefect de poliţie, ceasul ce mi se furase; impo sibil a fost însă din partemi a mal pune mâna pe el ; am martori pe dd. Dănescu fostul director actualmente prefect la Râmnicu-Strat şi pe Alex. Lahovary actualul inspector.... ŞtiQ iarăşi câ ceasornicul se află în posesiunea d Iul Kogâlniceanu printr’un amical med, care a fost martor ocular la transacţiunea făcută între d M. Kogâlniceanu şi Radu Mihai. Transac-ţiune care consta în înlocuirea ceasornicului med printr'un chronome'ru de valoare. Acest târg s’a făcut în camera de servicid al adiotantulul Regesc. Adevărul fiind acesta vă rog d-ls Redactor sâ biue-voiţi a da curs acestor câte va rînduri şi a pr mi tot d’odata încredinţarea prea distinsei mele consideraţie. Căpitan Vacarescu. Ei ve place oamon bum ? Ve place domnu pe care Majestatea Sa Regele l’a ales între tob Românii case i facă mareVornicînţara Românească şi se îi încredinţeze şi soarta şi punga ţării ? Noi ne prindem câ Majestatea Sa nu iar încredinţa pe a lui Ce fericire că Coroana Regala cu care d. Radu M hai trâeşte de atîţi ani în aşa strînse legaturi este numai de oţel 1 cine ştie unde ar fi azi daca ar fi de aur? Poate la d. Co-galniceanu care ar revinde-o maitîr-ziu muzeului ca obiect istoric. O MANOPERA ELECTORALA I’rîmaria capitalei liberează cariile electorale fora se o-Jolige pe alegatori a pune pe dânsele iscăliturilelc r. Cu inoclul’acesla primăria des fliuteaza unicul mijloc d’a se putea controla identitatea celui care sc presinla la vot. si prin urmare devine compl cc a mişeilor care dau agenţilor politiei cărţile acelor alegatori care nu 'si le retrag pana la culare ora a zilei fivata pentru alegere. Denunţam acest fapt rusinos M. S Regelui care a promis «ca va veghea la libertatea alegerilor» si facem personal responsabil de seversirea lui pe «1. I. Cămpi-ncnnu a cărui onorabilitate politica. ponte esi din alegerile actuale împuţinata sau mărită. -S* D. Dimitrie Capeleanu, depărtat de la prefectura de Tutova, dupe cererea fruntaşilor colectivişti d’acolo, ca incapabil d’a face alegerile, a fost numit inspector general al creditelor agricole. D. Peride care se găseşte in Bucureşti se găseşte foarte nemulţumit de această numire şi ameninţă să lase prefectura de Galaţi pe care nu a primit’o de cit cu condiţiunea expresă câ postul de inspector general al creditelor agricole va fi păstrat vacant pentru d sa. Pe temeiul unei informaţiuni din izver colectivist ara spus,acum cîte-va zile, câ conflictul româno-grec este aproape împăcat. 0 scrisoare ce am primit alaltă-eri de la Athena şi care, fie zis în treacăt, a pus doue-spre-zece zile ca se ne parvie, ne dovedeşte că am fost. induşi in eroare. Departe d’a fi intrat în faza împâ-câciunei, conflictul s’a agravat Guvernul elenic, persistând în hotrrî-rea d’a nu relua relaţinnile oficiale cu guvernul romîu, pine cînd d. Ferikidi, nu va fi primit nota al cărui refuz a provocat conflictul, s’a arătat foarte surprins de Întoarcerea la Athena a d-lui Teriakiu şi a exprimat surprinderea sa în termeni destul de vii. Bietul d. Teriakiu este într'o po-ziţiune din cele mai ridicule şi nu face de ctt a telegrafia la Bucureşti cerend noi instrucţiuni cari se’i permită a eşi din această poziţiune. Opoziţia din Ploeşti a însărcinat pe d. N Popescu ca se înmâneze Regelui resoluţia alegătorilor din Pra hova, cerend alegeri libere. -sas- Regele pare a fi mulţumit de ho-târirea opoziţiei d’a trimite la palat delegaţi din toată ţara dorind a ’şi mai primeni ideile şi In altă atmosferă. de cât cea guvernamentală; şi ast-fel M. S. a asigurat pe unul dintre interlocutorii săi, câ de i se vor trimite denunciări precize şi întemeiate p» dovezj pipăite despre ingerinţe or alte nelegiuiri ale administraţiei, va proceda cu cea din urmă rigoare şi va desiitui fârâîridurarepeacei funcţionari fie or cât de înalţi. Toată zioa, In ajunul sf. Ioan, un amploiat din magazinul de librărie şi de papeterie al d-lui 1. Socec a cutreerat oraşul mergând din comerciant in comerciant pentru a a- duna iscălituri pe o adresă prin care comerciul Capitalei felicita pe d. Ion Brătianu de serbătoarea numelui seu. Şlim câ cu toate stăruinţele puse, mulţi comercianţi au refuzat se iscălească. D-nii Bcarlat Călinescu şi C. He-rescu, delegaţi de întrunirea publică ţinută de opoziţiunea Velceană în seara de 5 Iinuaiie curent au sosit în B icureşti pentru a ruga pe d. A-lexandru Lahovari se prezinte Regelui moţiunea votată în acea întrunire şi prin care se cere M. S. garanţii pentru libertatea alegerilor. ^ In luna aceasta va eşi de sub presă, volumul de poezii al d-lui Th. M. Stoenesco, intitulat Zile Negre şi dedicat d-lui G. Ionescu Gion. Aflam că s’au făcut atâtea subscrieri la acest volum, încât tiragiul Iul va întrece pe al tutulor cărţilor de poezii ce s’a tipărit până acum în ţară. Prefectul poliţiei are trista îndrăzneală a colporta în public ştirea, că declaraţiunea făcută de Regele d-lui G. Grâdiştianu delegatul opoziţiei a fostinesact raportată de acesta, pentru care a priimit de la un personagiu politic lecţiunea meritată; câc:, nimeni în această ţară n’ar putea crede că un bărbat de obşte onorat ca d-nu G. Grâdişteanu, se fie tn stare a raporta inexactităţi. Este in vedere t deci că guvernul ’şi dă toate silinţele acum a atenua garanţia dată de Rege pentru libertatea alegerilor,însărcinând pe agenţii sei văzuţi şi nevăzuţi a umbla cu minciunile. -* OMORUL DIN STRADA 0I0NISIE N. 36. încă de eri se răspândise în oraş sgomotul că autorul asasinatului d-lui şid-nei Lespezeanu a fost descoperit. Informaţiunile care ne-au parvenit azi dimineaţă confirmă acest sgomot. Ucigaşul, un servitor al d-lui inginer Cucu St. este arestat. D. Georgegeu, din prăvălia căruia fusese cumpărata sfoara care a servit la strangularea victimelor 11 a reouuoscut, în albumul de fotografii al servitorilor ce păstrează prefectura poliţiei, ca omul care cumpărase acea sfoară. Sub salteaoa lui s’agăsitceasornicul d-lui Lespezeanu şi o bucată de sfoară identică ca a-ceia care lega victimele. El a mărturisit totul recunoscându-se de complice al lui Ilie, servitorul perechei Lespezeanu, şi al altor cinci indivizi dar declarând de nevinovaţi pe servitoarea soţia lui ilie, careîntr’a-dever n’a ştiut nimic. Azi noapte Ilie s’a sinucis în in-chisoareasa, desnâdăjduit de descoperirea participării sale la omor zic unii, înebunit, zic alţii, de torturile suferite de agenţii poliţiei. Sunt persoane care cred chiar cs Ilie, nu s’ar fi sinucis dar câ ar fi murit de torturile la care a fost supus. Dăm aceste ştiri sub rezervă ne-avend încă timpul a le controla. La ediţiunea adoua sperăm să fim în măsură a da detalii culese din izvor oficial. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» H. W O O D (11) CASTELU TRAGIC VII O v 1 s 11 a Când d. şi d-ra Carlyle apucară spre biserică, văzură venind spre dânşii o formă uşoară, care sclnteia şi lua ochii sub razele soarelui înveselitor. Era mal Întâiei o umbrelă roşă, apoi o pălărie de asemenea roşă, împodobită cu pene de aceiaşi coloare; tn mijlocul tuturor acestora faţa roşă a Barbarei. — OI ce cochetă I ce cochetă! slrigă maiestoasa Cornelia. — Parcă eşti o rază de soare, ÎI zise Me. Vor fi altele mai elegante de cât . zise Barbara dând mâna lui d? şi zimbindu-I, In timp ce o pri-s <0 k> si toate obiectele de L1NGBRIE, de PAPETAR1E, etc., etc., etc. DEPOSITH IN TOATE PARFUUERULB atalogul Parfumurilor cu preciurile TRINCIPALB DIN LUME sunt trimise FRANCO la oerere APARARE IN CONTRA FOCULUI Grenadele Stinoatoare Harden SINaiTRUT. nFPOWsrT TN "ROMANŢA 588 Bucureşti. -StraddjSm&rdan, No. 2 « rss w Bucureşti. - Stradă Smârdan} No. 2 AOTBEPRUfl BflBOJWETRICA CUSAŢIREA LATRINELOR CU MAŞINI PNEUMATICE Mo. 25, Strada Academiei No. 25. AYaitaeiele ce preaintă sistemnl nostru atât în pri-Tiiţi promptitudinii cât ţi a salubrităţii nn lasă nimic de dorit, ceea ce ne fi pune în posiţinne de a concura pe toţi cel-l-alţl din aedstă branşă. Onor. public se pdte convinge printr’o sticlă ce posedă fie-care vii, că vasele se umplu cu desăvârşire - " «sar PRECIURILE NOASTRE SUNT CELE MAI SCĂZUTE. IBS jHOWWSae»»MMlMftMft3»trC«>a»8See>»MOMMtl«SMMeSSi| ANUNCIU Sub-eemnatul aduee la cunoştinţa onor. pu blic că am redeschis magasinul meu in strada Lipscani No 8 cu un mare asortiment de Covoare naţionale in oiferite calităţi şi mărimi, asemenea un mare asortiment de Costume naţionale pentru dame şi copii, dupe modelele cele mal nuol şt i legante, Invelilorl de mtse, feţe de perne, peşchire, perdele, toate modele naţionale, asemenea Insă un mare transport de Canari de Harz care sunt dresaţi perfect in cântecele cele mal varia e cu deosebire că tonul este lung, tremurător şi inca foarte lung repetat, Papagali, Colibre, Peşti roşii vil, diferite ohjecte de teracote na ţionale. garnituri şi Broşuri de moraiefi de Venlţia Cu stimă, I. MILOS. Strada Lipscani No. 8 alături cu Magasinul 605 . d-lol Filip Haas. La 11 Ianuarie a. c. se vinde prin licitaţlune ia Tribunalul de Notariat din Bucureşti, casele cele mari cu locui lor ale d-lul U. Ma-cescu din Strada Negru-vodă No 35, in care d. C. Troternu ţine pensionat de băeţi si pentru care plăteşte 5!i00 1 n. chirie anuaia. La prima licitaţie aceste case s’au adjudecat numai cu preoiul de 35,300 1. n. 6X1 X COFETĂRIA Sl FABRICA DE LICHERURI TÂNASE D- CRETULESCU STR. CAROL NO. 17, ALATURI CU BISERICA CUNTtâ VECHE $1 VIS-A-AIS DE ANTNEUL PiECEI -czsaBoeau*^- Am pus in consumaţie o mare cantitate de Romuri Jamaica superioare cu lei 2.40 litru şi diferite alte romuri de la renumitela Case Rcnohe si steuiu din Bermen Pentru d-nil comercianţi ce vor voi a lua in rantiiâţi mari, se va reduce preţul O marc cantitate de dulcelurldin toate fructele cu vanileşi farâvanile şi cu pre-ciuri foarte eftine. Bomboane, Şampanie din fabricatium-a do lirberurl de aci. Ananas, Benedectin, Cuiraso, Sartr«-z. Pipermant, Vauile Kose,3 fr. litru. Diferite patiserii proaspete şi prăjituri proaspete iu lie-care zi, o adevărată mastica de Hio. Mare deposit de rachiuri bune si indulcite pentru menagiul caeei Mare depesit de spirt rafinat şi de maşină. Primeşte comande pentru logodne, nunţi, botezuri şi soarele. S rviciila cele mai alegante si esecutate de mine personal. Deposit de distinsă tuieâ. Ser»ici le mele fiind lunoscute. Toate aceste mărfuri se vind er preciuri moderate. Cu inala stima T. I>. CUETLLEţsCU 1X6 6X* X X# r I PENTRU A SE IMBOGITI REPEDE A FACE AYEILE k SCIRT TIMP CE TREBUE FĂCUT Nu trebue sg se r.că operaţiuni de Bursă. Nu trebue să se cumpere bilete de loterie. Nu trebue sg se joace. Nu trebue cunoştinţe.Toată lumeachiar şi doum-nelş pot profita Dovedit şiaprobat. Pentru a se prim* importantele instrucţil, sgsescrie'r- omâneşle imediat . Paris 8, Rue de Bag-neu Arpech H. u H Prin 4. Adoir Salomon, mi s’a furnisat şi aşezat ia diferite localuri publice şi private sobe de tuci, sistem Meidinger din fabrica «Cornet» care au dat resultate ea isfăcntoare şi pot II aplicate cp succes la încălzitul localurilor, Bucureşti 16/18 Iunie 1887. Inginer-Architect, semnat) CERtăEZ 384 IAŞI. — No. 32, STRADA LAPUSNEANU, No. 32 — IAŞI M0JLE, de toate felurile, pentru odăi complecte si piese de fantasie. 0V0ARE, persane, Bruxeles, engleze etc. cu bucata si metrul. CIJU1ERIIj Mare si variat asortiment cu preciuri dupe evaluare. PERDELE' PORTIERE cu galeriile lor; LĂMPI, mare asortiment de toate preciurile. CR1STALERIE, Serviciuri de dulceaţa si de masa. Garnituri pentru biurou, BRONZES, B0NB0NIERE, EVANTAILE foarte elegaute. BRILIANTE si pietre preţioase en gros si en detail. 505 MAGAZIA HIRSGH & FINKE, IAŞI, STRADA LAPUSNEANU, 32. VINDECAREA BOALELOR SECRETE CAPSULE ANTIBLEN0REAOICE preparate de l.ONuald cu aprobarea consiliului medical superior. Sunt cele mai bune capsule in contra boalelor secret*-, scurgeri vechi sl noi, catar de vestea, etc. l'relul uuel cutii iei 4. APADE MATREATA CU EFECT SIGUR Cuaâtâ capul de mâtreata, întăreşte părul şi opreşte căderea iul. Preciui unul flaoon 2 lei 59 bani. Deposit principal, la Craiova, farmacia I. OSWaLD. Bucurescl la drogueria d-lul 1. Ovesa, şi la mal multe farmşoie din tară. Coniandele făcute prin poştă, insotite de valoarea lor, plus 50 bani pentru em-balagiu, se fee uez ezact. 492 DE UitlAT etagiul de jos alu casei cu No7 iii din Calea Victoriei, prefăcut din nuod, şi cu tot confortul dorit. A se adresa chiar In casă safi la pro -prietarul, !n Strada Batişte, No. 31. 2Ţipo0raâ.a Ziarului „Gpoar Tipărit ou cerneala Ch. Lortlleax C-le Paria www.dacoromanica.ro dăruit raspoBf&bil. G. Stoeneacu.