ANUL IU No. 632
A DOUA EDITIUNE
MERCURI, 6 (18) IANUARIE 1888.
StSBK?-
15 BANI NUMEJRUL
ABONAMENTELE
ÎNCEP LA i 8118 A FIE-CAREI LUNI 81 8E PLĂTESC TOT-D'AUNA ÎNAINTE
I\ BI'CUBESCI L& cssa Administrationei I* TABA: Prin mandate poştale.
Pentru 1 an 40 lei, 6 luni *0 lei, 3 luni 10 lei.
I* STREI*ATATE: La toate orficiele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei. 6 luni 25 lei.
EA PABIS: Se gaseste jurnalul cu lECent. numeral, la Kioscul din Bulevardul St. Ser-main \o. 84.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
15 BANI NUMERUL
—
g f	ANUNCIURILE
■ OIN ROMANI* SE PRIMESC DIRECT LA ADM IS18 TRATIA ZIARULUI
* La Paria: la Agrare Ravaa, place de la
bourse, t.
Agmre Libre, rue Notre Dame des Yictoires 10, (Place de la Bowse} pentru Paria, Franci», Germania, Aoatro-Lngarla, Italia Si Marea Brltanie.
Anunciuri pe pag. IV, linia 80 bani, anunciur ai reclame pe pagina treia 2 lei linia
50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B.
REDACŢIA
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
ADMINISTRAŢIA
ÎVo. 3. — Plata Episcopiei. — IVo. 3.
No. 3. — Piaţa Episcopiei. — No. 3.
BATAE DE JOC
IA’L DUPE MINE CAL OMOR
ALEGERI IARNA
MIŞCAREA ELECTORALA PLATITUDINE
BATAE DE JOC
Citind declaraţiunea Regelui către d. C. Grădişteanu, mărturisesc c’am rămas pe gânduri.
Regele a zis :
«Te autoriz se declari în numele «meu personal că alegerile vor fi li-«bere şi că garantez eu personal li-«bertatea alegerilor.»
Evident frasa a fost peptânata, cumpănită, cuvent cu cuvent socotită, şi noue ne rămâne s’o anali-săm ca se ti stoarcem înţelesul.
Lucrul nu e aşa de uşor cum s'ar părea în pripă.
Respunsul Regelui ’mî a reamintit oracolele de la Delphes asupra cărora mintea norodului elen se sucea şi se învîrtea până când înţelesul oraculului se definea prin chiar evenimentele la care se referea.
Intr’adevăr Zeii antichităţii cari, ca Apolon la Delphes, bine-voiau a răspunde prin oracole întrebărilor credincioşilor muritor", aveau arta d'a se rosti cu atâta dibăcie în cît ori cari ar fi fost evenimentele posterioare, ele intrau în predicerile o-racoluluî. Ast-fel prestigiul divini-tâţei era salvat.
Inchipuiţi-ve alminterea ce ar fi fost cînd un Zeu antic s’ar fi prins cu minciuna ! Ce scandal, ce ruşine 1
Graţie însă ambiguităţeî meşteşugite a respunsurilor lor, nemuritorii după atunci s’au păzit d’aşa ceva, cel puţin, pre olt ştiu eu, din reamintirile mele mylhologiee.
Ast fel ambiguitatea era caracteristica oraculelor antice, şi, din a-cest punct de vedere, oracol pentru noi este respunsul dat de Rege trimisului oposiţiei-unite, onorabilul d. G. Grădişteanu.
Tocmai dupe alegeri vom avea explicarea adevăratului înţeles al frasel regale şi tălmăcitorul ei va fi un Galchas ordinar sau extraordinar din redacţia Voinţei Naţionale.
Cu această ocasie, ca cu atiteaal-tele, Majestatea Sa şi a bătut joc de no', şi eacă tot.
Aceasta e cel puţin adînca mea convingere,
Faptul ca un Rege se îşi bată joc de aceia cari se adresează la dânsul e destul de trist ; dar mai trist încă este ca aceştia se nu priceapă bătaia de joc de cittîrziu; adesea ori prea tlrziu, atunci cînd renghiul e jucat.
Şi cea ce este nu numai trist dar încă de neertat,este că dupe ce ne-am păcălit odată, de două, de noue, se mergem orbeşte înainte până ce ne om păcăli de noue-zeci şi noue.
Pe calea aceasta suntem, sau mai exact, sunt aceia care cred în cuvintele Regelui; căci slavă Domnului! mulţi au apucat se’l cunoască şi deci se nu îl mai crează.
In acea declaraţie de doue ori revine în frasă cuvîntul «personal»: «... In numele meu personal...» «.. eu personal...».
Ce însemnează această exuberanţă de personalitate în aşa pretinsul con-tituţionalul nostru Rege?
Atâta personalitate, în cât într’o frasă mititicuţă ea încape de doue ori, trebue se se impue atenţiune! noastre.
Ce o fi asta ? Se ţintim mintea ; căci aci, cred eu, e cheia situaţii5, şi explicaţia multora din câte le vedem,
#
încetul cu încetul, fără veste, pe nesimţite, o evoluţiune se face în organismul nostru politic, p’aci, p’aci s a şi făcut:
Din monarhie Constituţională, România revine treptat la monarhia absolută., monarhie cum n’a mai pomenit , biata ţară, curat fason nemţesc.
Pe umerii unul Rege ca Ca rol I şi a unor miniştri ca Brătianu, Radu Mihaî, Stătesou, Sturdza, Constituţia nu mai e de cât un vestmînt de paradă, care bate la ochi din depărtare, şi înşalâ lumea, un deghisa-ment sdrenţuit, rupt, prăpădit; căcî fie-eare din el s’a întins cum ’i a venit bine şi l’a bortit cum şi când ’i-a venit Ta socoteală
Acest deghisament ascunde personalităţi, şi personalităţi, vai, puţin recomandabile, care mai de care pătimaşe şi nărăvite.
Iată adevărul.
Da. Avem în ţară un Rege personal, cu un guvern personal, care pretind a păstra în mâinile lor puterea pentru îndeplinirea scopurilor lor personale, fără control,, dar cu umbra controlului, pentru a nu a-vea sarcina respunderei, corolariu obligatoriu dar supărăcios, al personal itâţeî.
Prin declaraţia ee a făcut, Regele nu şi-a legat mâinele.
Daca opoziţia ese din alegeri biruitoare, foarte uşor Regele va şti se îşi degajeze personalitatea sa din tagma colectiviştilor, şi va pretinde chiar recunoştinţa opoziţiei pentru sprijinul ce va susţine că ’i-a dat prin declaraţia de mai sus ;
Dacă însă bâtele colectiviste îşi vor produce efectul, spoi personal Majestatea Sa ne va milui poate cu câte va cataplasme de mângâere; dar ce vreţi se facă în definitiv un biet Rege constituţional ? Nu c oare ministerul responsabil, şi Gamerile suverane ?
Apoi daca Gamerile viitoare vor declara printr’un vot formal că alegerile au fost perfect de libere, şi vor mulţumi chiar Tronului şi d lui Brătianu pentru această constituţională libertate, ce vom mai putea noi zice?
De ruşinea minciunelor noastre nu ne va mai rămânea de cât se ne ascundem ! Nu e aşa ?
In faţa promisiune! Regelui, Românul îşi poate reaminti, mai la locul ei ca nici o dată, străvechii zi-cătoare:
«Mintosul făgădueşte şi nerodul trage nădejde.»
Nădejdea s’o avem în noi, şi numai în noi.
O lupta bărbătească—când bărbătească lupta va fi—ne va da de sigur victoria.
Alegerile sunt o ocazie favorabilă, dar numai o ocazie, şi afară din a-legeri se mai pot ivi altele.
La luptă dar cu voinicie şi hotă-rlre 1
Căci a lupta e azi datoria tutulor acelora cari îşi iubesc ţara.
In ceia ce priveşte declaraţia Regelui, nu numai că nu e de pus-pe dinsa nici un temei, dar încă ea ne va da ocasia să admiram o dată mai mult lealitatea personală a aceluia căruia totul, şi mai îutâiu de toate naşterea sa, ar trebui se ’f impuie datoria d’a fi pururea leal.
Şi să nu mi se zică că sunt nedrept, că mă pronunţ prematur, că se aşteptăm să vedem.
Nu e nimic de aşteptat. Am tot văzut.
Dacă până acum Regele nu s’a convins de realitatea lucrurilor, ho-tărît să poate afirma că nu se va convinge nici o dată; dacă mai crede că sub guvernulde az se poate face alegeri libere, şi chiar merge până a se pune personal chezaş pentru colectivitate, aceasta va să zică curat bătae de joc.
Dacă M. S. era sincer doritor de alegeri libere, trebuia să înceapă prin a trimite pe Miniştrii săi se se plimbe,precum îi dă Constituţia dreptul şi precum de mult e de datoria sa constituţionala să facă.
La împlinirea acestei datorii cons-
tituţionale a făcut apel opoziţia unită, iar nu la persoana sa.
Opoziţia şî-a îndeplinit o datorie a sa constituţională, acea d’a deştepta până la urma urmelor pe Capul Statului asupra lealei şi cinstitei aplicări a Constituţiei ce a jurat să păzească.
Regele a răspuns făgăduind aprecierea sa personală în viitor.
Care va să zică pe trecut aprecierea sa personală rămâne favorabilă guvernului Colectivist!
Bravo! Frumos!
Să ÎI fie de bine !
In ceia ce mă priveşte însă, eu crez că mai mare bătae de joc nu se poate.
C. G. Costa-Forii.
TE LE GRAM E
AGENŢIA HAVAS
Paris, 16 Ianuarie.
Camera Deputaţilor—D. Tirard respun-zând unei interpelări relativă la atitudinea sediţioasă a consiliului municipal din Paris, anunţă că guvernul va dt>pune îu curftnd un proect de lege care va propune instalarea prefecutulul Senei In Hotel de Viile. El adaogă că nu crede că disolvarea consiliului municipal ar fl o mftsură trebuincioasă.
Camera adoptă cu o mare majoritate o ordine de zi prin care declară că ia act de proectul de iege a cărui depunere s a anunţat şi exprimă Încrederea sa tn guvern.
U'LDIPE m I VI, Dîioil
Spiritul înţepător ai poporului a găsit o espresiune foarte vie spre a caracteriza pe acele canalii care, laşe de firea lor, se arată voinicoase, insolente, îngâmfate, şi să umili în pene când altul stâ lângă dânsele şi le asmuţă se insulte lumea.
Aceleaşi fiinţe devin umilite, lipicioase, şi striga cât le ia gura, când simt ca ajutorul pe care contaO începe a le face defecţiune.
Ja'l dupe mine că'l omor, zice poporul despre aşa canalii.
Tocmai această impresiune ne a făcut stupidul articol de ieri al Voinţei Naţionale care debitează această enormă neruşinare că «opoziţia trebue se ceara iertare ţerii, dacft voeşte se ’l solicite încrederea In viitoarele alegeri.»
Cetăţenii care ştiu că iertare de la dînşit trebue se ceara colectivitatea care de 12 ani de când stăpâneşte ţara le a furat şi punga şi viaţa; cetăţenii care ştiO că pâne azi daca Colectivitatea a domnit, apoi aceasta s'a Întâmplat fiind-câ nu ţara, dar bâtele, fiind-câ nu alegetoril, dar milioanele împrumutate’l aii adus In Camere ; cetăţenii vor rospunde Ia trezita insolenţa de ieri a gazetei guvernului: Voi In realitate aveţi nevoe de iertare, voi care ne aţi jefuit şi asasinat; dar iertarea voastră_nu poate fi de cât In pământ 1
ALEGE.FU IARNA
Majestatea Sa Regele nu ştie se refuze nimic amicului şi ministrului Său d. Radu Mihal.
D. Radu Mihal ’1 a cerut să disoive camerile şi le-a disolvst, ’i-a cerut să pue data alegerilor In Ianuarie în toiul ernel şi Majestatea Sa cu un zlmbet graţios a iscălit imediat decretul ce i se presinta.
Acum noi ceştia din oposiţie care vrem £ă luăm parte la alegeri să poftim la drum. Zăpada e până In cer, trenurile se opresc, comunicaţiele cu districtele sunt aproape imposibile şi pe la ţară, prin comune,nici nu e gând să te duci.
Dar aceasta intra tocmai In socotelele d lui Radu Mihal şi amicului Său Majestatea Sa Regele. Pe când oposiţia e pusă In neputinţă de a întrebuinţa şi puţinele zile pe care le are înaintea el, administraţia stâ la faţa locul uf. Prefectul, sub prefectul,comisarul, primarul, perceptorul, notarul, toţi sunt la postul lor, cumpără, precupeţesc, a-meninţa, prigonesc, destitue or numesc.
Aşa dar In faţa acestei colosale lu-| crări electorale, tn faţa maşinel administrative pusă toată tn lucrare de sus până jos, candidaţii oposiţiuneî nu pot nici să dea ochi cu alegători lor şi nu ştifi daca chiar la zioa alegerilor vor găsi drumu slobod ca să se ducă măcar să voteze. Pe vremea asta domni candidaţi colectivişti pot sta În pace la Capşa or la căminele lor. Căldarea e-lectorala fierbe pentru dânşi şi n'aâ trebuinţa să se ducă se vază de dânsa, nici măcar cu bilete gratis.
Cum vedem, dibaciul hoţ de pungT, ceasoarnice şi alte mici obiecte variate pe lângă cele mari, căruia Majestatea Sa Carol I a Încredinţat delicata misiune de a presida alegerile, se gândeşte la toate. Din vreme In vreme ca se arate ce mal ştie să faeft pune de se omoară pe câte un alegător,ca de unăzl la Tirkileşti; asta e mezelic. Dar pe lângă asta vrea să mal aibă cu dânsul şi temperatura şi nomolurile de zăpadă, şi aici trebue să recunoaştem că a profitat de lecţiele d-lui Brătianu care a pus alegerile de la 1867 la Decembrie şi alegerile pentru revisuire In sărbătorile paştelul.
De la Brătianu şi de la Radu Mihal nimic nu ne miră şi nu ne supără. Cînd Încape cine-va pe mina tllharilor trebuie să ceară puterilorlui şi barbâţil sale mijlocul de a scăpa de dânşii.
Dar ne apucă Întristarea şine coprinde mâhniieacând vedem pe Majestatea sa Regele unealtă moale şi complesantft In mâna unor asemenea oameni. Nici o mică iniţiativă din partea lui, nici o mică revoltă In inima Iul de rege.
Ce fel, sunt ani de zile de când oficioşii şi intimii palatului se roagă pe toate tonurile de opoziţie, se roagă de Calargiu, de Vernescu, de Florescu, de Mânu, de Lahovary se readucă la urne ţara legală şi independentă care II asculta şi care credea cu dânşii efi lupta legală cu nişte oameni care ’şl batjjoc de toate legile e o parodie; şi când aceşti oameni consimt In fine, ca o ultimă încercare, a reintra pe calea unde II pofteaucu atâta insistenţă,când consimt să redea ţării aparenţa de a fl Într’o stare normală şi de a funcţiona regulat; clnd consimtă ridica această piatră dupe inima Majestâţii Sale Regelui, şi 11 fac acest dar fără măcar, cum o vrea unii din el, a cere de la densul ceva garanţii serioase, ei bine, nul credem ca Majestatea Sa era ţinuta şi dânsa la oare-care respect, la oare-care luare aminte faţa cu aceşti oameni. Era ţinuta de a nud pune In faţa cu un Radu Mihaiti, era ţ.nuta de a’i primi cu Îngrijire şi eu bucurie şi de a se sfătui cu dânşii ca cu nişte oameni care nu ad şt n’au avut nici odată In vedere de cât binele ţeret care este şi binele lui. Era ţinuta In or-ce cas a nu da mâna lut regala la asemenea p.şicherlicuri mise-rabile cum este de a lixa dala alegerilor la o vreme unde numai administraţia poate să se ocupe de ele.
la loc de aceasta Majestatea Sa Regele a crezut ca e de ajuns să primească Intre două uşi pe onorabilul d. Gos-tica Uradişteanu şi sâ 1 arunce una din acele paro.e de onoare care au devenit caraghioase de când a luat obiceiul de a le respândi în toate direcţiile cu a-tâta prodigalitate.
Singurul lucru de care Majestatea Sa este prodiga — se vede pentru ca n’are valoare.
PRAHOVA
Comitetul central al opoziţiunel-unite, a primit erl telegrama următoare :
Sala întrunirilor refuzată de primărie. Se fac presiuni asupra proprietarului sălei Închiriate. Iată preludiul liberilor alegeri.
O	mare întrunire a avut loc aseară Duminecă. Cetăţenii aderând la manifestul opoziţiunel, ad votat resoluţia capitalei.
C. T. Grlgorescu.
Iată acum amănuntele pe care ni le tri-! mite corespondentul nostru special:
întrunirea oposiliunet-nnltc
Comitetul local al oposiţiune-unite a convocat Dumineci 3 Ianuarie, o Întrunire publică a cetăţenilor, In sala Do-brică In care trebuia sâ se adereze la re8oluţiunea luată de Întrunirea oposi-ţiunel din Ca pitalfi.
Deja încă de la 7 ore, sala era ticăită de un public imens, cum rar se mal vâzuse pe la Întruniri publice. Multă lume ne mai având loc se Inapoiase. La 8 ore şedinţa se declară deschisă da către d. C. T. Grigorescu, care In câteva cuvinte arată scopul lntrunirel. Se dă cuvântul d-lul Spirescu, care face o scurtă analisă a situaţiunel. Dupe a-ceea d-sa citeşte manifestul oposiţiu-nei-unite şi’l comentează. Dupe d. Spirescu ia cuvântul energicul redactor al jurnalului local «Domnia poporului» d. Săruleami care Intr’o cuvântare scurta înfierează cum merită administraţia primăriei locale, care a căutat In toate chipurile sâ zădărnicească Întrunirile oposiţiei, prin faptul că a refuzat sala liceului local precum şi sala de la şcoala Domneasca No. 1. D’abia am putut căpăta această sală, căci au făcut presiuni ne mal pomenite asupra proprietarilor (Vasile şi Dobricâ Mari-nescu), că sâ nu ni se dea, zice mal departe d. Sâruleanu. D-sa arată mai departe ce însemnează liberalismul acestor şarlatani politici. Cuvântarea plină de viaţă a d-lul Sâruleanu este acoperită de lungi şi repeţite aplause,
Dupe d. Sâruleanu se dă, In acla-maţiunile lntregel asistenţi, cuvântul curagiosulul ttnâr Dobrescu, care declară că mai lntâiil se va răfui cu firma, şi altă dată cu marfa partidei de la putere. Firma colectivistă este aceasta : liberal-naţional. Seluăm pe fie-care din aceste cuvinte In parte să le analisftm. Mai Intâiii liberal. D. Dobrescu dovedeşte cu acte şi fapte precum şi cu principiale fundamentale ale liberalismului că cei de la putere nu mai ad dreptul de a se numi liberali. Citează vărsările de stnge de la Botoşani, de la Teleorman,de la Vâlcea, de la Galaţi,etc. ca o dovadă de liberalismul colectivist 1 Apoi mai departe, vigurosul tânăr, vorbeşte despre naţionalismul celor de la putere. Pomeneşte ceva despre chestia Dunărei, despre expul-sărl şi insistă cu multă putere asupra convenţiei consulare. Arată In toată goliciunea lui acest act de umilire şi trădare a naţional itâţeî Române. Citează un pasagiu din economistul german List (Franţ) In care se pomeneşte despre colonisarea României cu Germani. Convenţia consulară, zice d-sa mai departe, este conclusia naturală a politicei recomandată de economistul neamţ. Este imposibil cât va fi d-nu Ion Brâ-tianu la putere ca această convenţie să nu se voteze. Arată şi interesul ce’l are regele la votarea acestei convenţie, şi termină făcând apel la cetăţenii Plo-eşteni de a svârli de la putere acest partid, care nu e nici liberal, nici naţional, ci adunătură de stomacuri şi de pofte. Discursul d lui Dobrescu a fost Întrerupt de dese şi prelungite aplause. Mai cu seamă partea finali a mişcat a-dânc imensul public din sală şi această mişcare s’a manifestat prin repeţite şi tndelungite aplause. D-sa e felicitat de mal tot ce are Ploeştiul mal inteligent şi care asistată la acea Întrunire.
După d sa e chemat la tribună prin aclamaţiuni vil şi entusiaste energicul luptător d-nu Cristu Negoescu. Elocin-tele tânăr Intr’un suprem apel cheamă pe cetăţeni la luptă. Complecteazâ ana-lisa d lui Dobrescu In privinţa naţionalismului colectivist, arătând faptul că o depeşă de felicitare câtre «Gazeta Transilvaniei» din Braşov, a fost refuzată de oficiul telegrafic. Iată naţionalismul (1?) colectivist.
D sa termina Îndemnând cetăţenii să nu mai aibă frică; la ameninţările lor să răspundeţi aritând revolverul, la lovirile lor să răspundeţi tmpuşcându’l ca pe nişte câini turbaţi. întreaga sală
www.dacoromanica.ro
2
EPOCA - 6 IANUARIE
se ridică în picioare şi subliniază cu lungi şi prelungite aplause cuvintele energice ale oratorului.
D. Săruleanu dă citire resoluţiunel prin care se cere alegeri libere şi guvern de transiţie. La această întrunire ad luat parte cel puţin 400 de cetăţeni. Nu s a mal văzut, de mulţă vreme, o întrunire aşa da imposanta.
Corespondent.
R U Z E U
Ni se scrie din Buzăâ :
Campania de opoziţiune este aproape sigură în Buzăfl prin strănsa alianţa a tutor nuanţelor politice cari combat regimul de azi. La un moment dat proclamarea intempestivă a două candidaturi isolate la colegiul al II era de natură a desbina forţele de opoziţiune. Dificultatea însă este întâmpinată şi d. Statescu a avut patriotismul de a declina pentru acum or-ce candidatură personală.
Vor rămâne ast-fel în colegiul II pentru a lupta cu colectivitatea d-nii D. Butculescu şi Ion Dimitriad, unul din cel mal vechi şi mal statornici adversari al regimului în Buzău.
Candidaturile pentru colegiul 1 sunt ale d-lor C. Borănescu, A. Marghiloman şi Al. Pâcleanu. Comitetul electoral de opoziţiune deja format în principiu se va compune în adunarea ce se va ţine la 6 Ianuarie.
Convocaţiunile fusese făcute pentru 3 Ianuarie, dar viscolul îngrozitor care se abătuse asupra Buzeulul lmpedi-case or-ce întrunire. De alt-fel trenul care conducea în localitate pe d-nil Ion Marghiloman, C, Borănescu, Ştefan Borănescu. A. Marghiloman, Bre-zeanu etc. s’a înzăpezit şi nu a ajuns la destinaţie de cât a doua zi după prânz.
Avîntul este bun şi din toate unghiurile judeţului vin ştiri îmbftrbătosre. Pentru alegerile de delegaţi s'a luat măsuri din vreme ca primarii să nu mal exoflisească localităţile bănuite după cum s’a făcut cu un mare număr de comune la alegerile consiliului judeţean.
Ziarul cel nod «îndreptarea» s’a ridicat cu repeziciune mare şi nu puţin va contribui la surparea intrigelor ce se ţese pentru a discredita opoziţiunea.
Candidaţii colectivişti nu sunt Încă desemnaţi. Se cunoaşte deprinderea cunoscutului d. Nicu Constantinescu marele alegător din Buzăil, de a promite tainic mal multe candidaturi de cât încap şi de a nu da la lumină pe cele bune de cât în ajun, când nu se mal pot resfira nemulţumiţii şi cel traşi pe sfoară.
PLATITUDINE
De câte ori s’a prezintat ocaziuneade a se umili în faţa unei puteri străine, guvernul d-lul I. C. Brătianu s’a aruncat pe dânsa ca pe mana cerească. Este foarte curioasă de observat trebuinţa ce simţeşte partidul colectivist de a se tăvăli la picioarele străinilor. Şi dacă ’I întrebi pentru ce se borfesc într’atâta, pentru ce se încă-păţtnează a nu avea nici o demnitate,
el îţi răspund prin raţiuni de înaltă politică, prin presiunea exterioară, prin exigenţa situaţiunel noastre de stat mititel In faţa unei mari puteri.
Fie; Înţeleg că sunt cazuri în care eşti silit să macini muştiucul, să suferi u-milinţa şi să pleci capul—în domenul politic, bine înţeles. — Dar atunci sunt cazuri extraordinare, vre-un conflict de fruntarie în care dreptul se închină forţei, vre-o ocupaţiune militară în timpul căreia ţi se reclamă expulsarea sad arestarea unor nevinovaţi ca suspecţi de vrăjmăşie naţionalităţel ocupante, vre-o nerozie zisă sad comisă de reprezentantul tăd pe lângă cutare sad cutare putere; fie, acestea le înţeleg, de şi, chiar în asemenea situaţiunl, un guvern cu demnitate ştie a se supune fără a se închina.
Dar când vecinul mal puternic nu zice nimica ; din potrivă, când el permite sad cel puţin tolerează pe teritoriul său o serbare patriotică a Românilor ; când el nu pune nici o piedică ca fraţii noştrildin Transilvania să arunce dincoace de munţi un strigăt de iubire către patria lor, de care sunt despărţiţi de atâta amar de vreme ; lntr’un cuvânt, când Românii de dincolo, cu ocaziunea jubileului Gazetei Transilvaniei, manifestează cu mare alai sim-ţimintele lor române, sub privirea liniştită a autorităţilor austriace, ce treabă are guvernul d-lul Brătianu de ase amesteca acolo? Ce însemnează grăbirea aceasta sburdalnică, de care face paradă, de a opri pe Românii supuşi români, să 'şl strângă mâna cu Românii supuşi austriacl, cărora guvernul austriac le dă bună pace ?
Ce însemnează ?—Platitudine, şi nimic alt.
Ce fel ? Monarhicul guvern al Imperiului Austro Ungar înţelege că copii României, robiţi de dânsul, se salute mama lor; consimteca ziarul cel malfllo-românşicel mal maghiaro-fob din Imperiu să serbeze cu multă pompă al 50 lea aniversar al naştere! sale; guvernorul maghiar,Bethlen, nusecredetn drept a opri în chiar oraşul săd, în Braşov, fraternizarea platonică a Românilor a-nexaţi cu patria mamă. Dar liberalul guvern al Regelui Carol, dar aceia care de două zeci de ani zic că poartă pe drapelul lor politic idei de revendica-ţiune, de recucerire naţională ; dar patrioţii d tous crins de odinioară, aceştia se revoltă, se indignează, desaprobă un bal unde se joacă hora pe teritoriul maghiar, un banchet unde câţi va Români bead în sănătatea României; şi în zelul lor grotesc de revoluţionari scăpaţi odată din puşcărie şi care se tem mereu de a fi acuzaţi de noi uneltiri subversive, el opresc la fruntarie telegrame de felicitări anodine trimise lui Aurel Mureşeanu I
Platitudinea e prea din cale afară.
Şi aceşti miniştri de contrabandă, care 'şl umflad glasul în parlament ca să proclame câ el nu fac poliţia nimănui în Orient, vor lua o mutră şireata, mâine, poimâine, când vre-un deputat al nouei Gamerl ÎI va întreba de ce ad închis graniţa urărilor noastre trimise fraţilor transilvăneni, şi vor răspunde: «Raţiuni politice! Presiune exterioară!» sad, mal ştii zăd : «Pacea europeană!»
Şi vor minţi, ca de obiceiu, căci nimic nu’î silea la această poprire nepatriotică, nimic de cât trecutul lor de revoluţionari, care ’i jenează în rela-ţiunile exterioare dar pe care nu’l pot înăuntru nici nega nici renega făţiş, căci le-a dat puterea ; pentru care însă v ad făcut amendă onorabilă şi s’ad târît pe brânci la Viena şi la Berlin, pentru care ne-ad înfeodat pe noi şi s'ad vln-dut pe el germanismului, trup şi suflet.
Şi or-ce vor zice, or-cum vor argumenta pentru a da o explicaţiune conduitei lor faţa cu jubileul Gazetei Transilvaniei, un fapt va reeşi: câ el liberalii, el patrioţii, sunt mal despoţl de cât despotul,mal străin de cât străinul; un qnod erat demotistrandum va re-mâne: platitudinea lor.
Aceasta este fala, aceasta este gloria, aceasta este politica plină de fericiri viitoare care le dă tristul curaj de a se impune ţârei, de a o guverna despoticeşte în contra aspiraţiunilor, în contra voinţei sale, de a suferi a-sasinate şi procese scandaloase şi chiar de a le comite.
Tot această platitudine faţă cu străinul este de sigur calitatea pe care în deosebi regele Carol o apreciază în d. 1 I. Brătianu—acest «bandit internaţional al unul rege prusian».
Mecum.
IN FORMAŢIUNI
D. I. C. Brătianu a fost azî primit de M. S. Regele la ora 9 de dimineaţă.
La 10 ore apoi s’a adunat întreg Consiliul de miniştri sub preşedinţia
M.	S. Regelui.
Toţi sub-prefecţii judeţului Ilfov au fost convocaţi aseară în Capitală pentru a primi instrucţii în privinţa viitoarelor alegeri de delegaţi.
Aseară colectivişti au ţinut întruniri pe culori pentru a’şi numi câte un delegat care se lucreze din pre-ună cu comitetul executiv.
Beizadea Mitică lucrănd cu Lăp-taru, Vornicu etc. Nu este aşa câ e de toată nostimada.
- SHS-
Faimosul procuror la Curtea de Apel din Craiova d. Dumitriu, care este şi cumnatul d-lui Nacu, a fost permutat în aceiaş calitate la Bucureşti.
-sas
D. Conte Tornielli ambasador al Italiei la Madrid va fi primit mâine la palat în audienţă de congediu.
D. general Arion inspectorul artileriei a fost eri primit de M. S. Regele, cu care s’a întreţinut despre experienţele ce se fac la Arsenal cu puscile cu repetiţie.
-»-
Şedinţa consiliului sanitar al armatei ce trebuia se aibă loc azi a fost amânată pe Joi.
Aflăm ca marele comerciant Stan Stâtescu ferar, a anunţat eri câ ’şi încetează plăţile.
Pasivul se urcă la 300,000 lei noi.
De şi d-nul Stan Stâtescu era unul din susţiitorii regimului actual, noi
nu putem de cât se ne întristăm, când vedem câ o firmă românească cade.
OMORUL DIN STRADA DIONISIE N. 36.
Cele doue slugi ale soţilor Lespe-zeanu persist în denegaţiunile lor.
Instrucţia însă, din ce In ce, constată noui contradicţii în declara-ţiunile lor.
Lucrurile stau dar tot ca la început, indicii grave, probe însă nu exist.
Azî de dimineaţa la ora 9 a sosit în capitala despre Piteşti, un nou individ ungur, ce s’a arestat de un comisar de poliţie plecat în urmărire de la prefectura poliţiei.
Arestatul adus de 5 gendarmi a fost văzut în gara de Nord de unul din colaboratori noştri.
El este un om robust, înalt, îmbrăcat în haine noi, o manta cafenie căptuşită cu roşiu şi având o glugă pe cap. Cisme lungi în picere şi mânuşi negre în mâini.
Dânsul a fost dus la prefectura poliţiei unde se află pus la secret.
D. judecător de instrucţie Stâtescu, avisat, s’a transportat la 10 ore 1/2 spre al cerceta.
După cum am prevăzut d. Patan Sihleanu a fost recomandatde juriul examinator al Facultâţeî de Medicină pentru ocuparea catedrei de Zoologie.
Noi nu înţelegem două lucruri :
1.	Cum acelaşi juriu care s’a pronunţat formal contra primire! la e-xamen a d-lui Sih’eanu, pe motiv că nu e doctor în medicină, îl recomandă azi ca seocupe acea catedră?
Al 2-a. Cum se face cad. Patan Sihleanu care anii trecuţi pe când era doctor mai proaspăt într’o mulţime de lucruri de la diferite facultăţi din Italia, şi încă era profesor prost la şcoala divisionarâ de la St Sava, să fi ajuns acum se ştie mai multă carte de cât ştia marele Hum-bold la 45 de ani ?
Această alegere este un adevărat scandal şi noi nu înţelegem cum nişte profesori de universitate pot să fie lipsiţi pînă într’atât de or ce grăunte de independenţă.
Ca un ministru ca d. Sturza, se calce legile şi regulamentele, pentru aşi protege favoriţii, înţelegem, ca nişte profesori însă se se facă părtaşi la asemenea ilegalităţi noi nu putem admite nici înţelege.
Nu putem însă se trecem cu ve-deiea singura opinie separată ad-lui doctor profesor Grecescu, care s’a pronunţat formal contra admiterei d-lui Sihleanu la acest concurs, şi care a remas consecuent cu d-sa.
lată resultatul tragerel la sorţ a magistraţilor care vor presida diferitele colegii electorale dinjuridicţia Curţel de Apel din Bucureşti:
D. A. Stoicescu, preşedinte, pentru judeţul Teleorman.
D. C. D. Sărăţeanu, membru, pentru judeţul Argeş.
D. G Schina, preşedinte, pentru judeţul Prahovo.
D. St. Iorgulescu, membru, pentru judeţul Ilfov.
D. C. Cdmpineanu, membru, pentru judeţul Buzău.
D. Gr. Cirişanu, membru, pentru judeţul Ialomiţa.
D A. Cantacuzino, prim preşedinte pentru judeţul Muscel.
D. M. Zenide, membru, pentru judeţul Vlaşca.
D. G. N. Bagdat, membru, pentru judeţul Ddmboviţa.
După aceia s’au tras la sorţi preşedinţii secţielor de judeţe, în număr de 1b.
Au eşit;
D. A. S. Ghica, membru — Ilfov, col. II, secţia X*I(.
D. D. Cuculi, membru—Ilfov, col. I şi II, secţia V.
I). M. Poenaru-Bordea, membru— Buzău, col. IU, secţia II.
D. N. Budişteanu, supleant—ilfov, col. 1 şi II, secţia III.
D A. Kivu, membru—Ilfov, col. II, secţia X.
D. /. Dobrescu, supleant—Dâmbo-viţa, col. III, secţia II.
D. G. Economu, membru — Ilfov, col. 1 şi II, secţia IV.
DIN DISTRICTE
PRAHOVA
Mizeria poporului şi împlinirea con-tribuţiunilor a ajuns la culme, zice Democratul din Ploeştl :
Pe când se ştie că In anul ce a espi-rat, locuitorii săteni, din causa secetei ’şi au pierdut munca şi ah rămas fără nutriment pentru dânşii şi pentru vitele ce afl, guvernul pune acum cea mal mare forţă prin perceptorii fiscali la împlinirea dărilor ; şi aceştia ne mal ţinând seamă de lege, care apără primele obiecte casnice de la urmărire, şi ne voind să dea ca insolvabili pe cel sărăci cu totul, le vinde şi ce mal ah după sufletul lor,
Aşa ni se comunică din mal multe părţi starea de plâns In care se afla locuitorii de la ţără faţă cu împlinirea dărilor fiscale, dar noi astă zi punem In vedere numai pe cele ce se petrec In comuna Scăenil, din plasa Podgoria-Cricov.
Agenţii percepţiei din acea circum-scripţiune a procedat precum urmează:
Locuitorului Ioan Grigore Vieru, II ad ridicat din casă două perne, o ve-linţă cu care învelea copii şi un mintean, singura sa avere.
De la Petrache Dumitru ad luat o ladă cu mal multe obiecte, ne mal a-vâod altă avere.
Lui Dumitru Grigore’i-au luat o ve-linţa cu care ’şi învelea copii.
Lui Radu Stan ne având ce să’I ia, fiind şi fără casă de locuinţă, 'l-au spus că’l vor băga servitor.
Lui Constantin Grigore ’l-ad luat o scurteică cu care era Învelit un copil şi o oca bumbac ce mal avea pentru facere de pânză, ca singura sa avere.
Lui Mi hai Seărlătescu ’l-ad luat o ve-linţâ care şi aceia nu era nici a sa, ne având nici o avere.
Lui Anton Anghel negăsind de cât un singur tucid de făcut mămăligă pentru copii, ’I l’ad lăsat plnă la altă o-casie.	.
Lui Duţâ Niţâ şi alţii n’au avut asemenea ce să le mal ia.
Această mizerie, In fine, este starea de fericire In care spun colectiviştii că a ajuns ţara I
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(10)
H. W O O D
CASTELU TRAGIC
vi
Hichard Ilare
—	«Nu, n’am întâlnit pe nimeni şi cred că nu era In pădure nici un om afară de d-ta, Locksley şi cu mine.
—	«II părăsii atunci, văztnd că nu ştie nimic.
—	Şi, reluă d. Carlyle, chiar In acea seară ai fugit.
Mare nesocotinţă din partea d-tale.
—	Ce vrei? eram nebun. Credeam că e mal bine se mă fac nevăzut şi se văd cum merg lucrurile. Dar nu e tot, m'am Întors la casa Iul Hallijohn, uude întâlnii pe Effle. înainte ca să pot spune un cuvânt, ea se repezi la mine învinuindu-mă de a fi omorltorul tatălui el, apoi se aruncă pe iarbă ca cuprinsă de convulsiunl. Sgomotul ce făcu atrase lumea. Mal mulţi oameni ocoliad de mal nainte încă casa; am fugit.
D. Carlyle stătu cftt-va timp tăcut, cercetând In mintea sa cele mal însemnate Lpte din povestirea Iul Richard.
—	Deci, zise el, eraţi patru In vecinătatea Casel-VerzI, In seara acea, şi unul din d-voastră a sâvlrşit crima ? D-ta zici că te aflai la oare-care depărtare.
Bethel n’a putut nici el...
—	Nu’l Bethel, Întrerupse Richard, e cu neputinţă ; l’arn văzut mal în aceiaş moment când am auzit şi detunătura.
—	Bine, dar atunci unde se afla Locksley ?
—	Nu se poate iar să fie acela. L'am văzut Intr’o altă parte, mal tot In acel timp. Trebue să fie Thorn. El e vinovatul; dar ved, d-le Carlyle, că d-ta nu mă crezi...
—	Adică sunt mirat de cele ce am auzit, şi am nevoe, zise Carlyle făţiş ca de obicied, se cumpănesc şi se cercetez toate aceste înainte de a te crede. Cea ce 'ml pare mal cu seamă ciudat e câ ai văzut pe Thorn fugind şi nu l’al denunţat.
—	N’am fâcut’o fiind că sunt un prost şi un fricos şi simţeam că puşca mea descărcată vorbea mai puternic decât toate denunţările ce aş fi putut face.
—	Este încă un lucru care mă surprinde, adause d. Carlyle; dacă Thorn venia aşa In toate serile, cum se face că nu l'a băgat nimeni în seamă ?
—	Alegea drumurile pustii şi lua toate măsurile putincioase ca se nu fie văzut. Trebuia ochii unul gelos ca să’l descopere. Dar, d-le Carlyle, îţi jur şi d-tale, că spun adevărul.
El vorbea cu atâta sinceritate, Încât
d. Carlyle, mişcat, rămase pe gânduri.
—	Pentru ce ţ’aşl spune aceasta, dacă n’ar fi adevărat? urmă tânărul. 1 Cuvântul med are vre o valoare?
—	Aşa e, zise Carlyle, nevinovăţia
d tale trebue dovedita. Ce fel de om e- ' ra Thorn ?
—	Un băiat frumos de două zeci şi trei sau două zeci şi patru de ani. O înfăţişare mlndră.
—	Unde locuia ?
—	Nu ştid. Effie zicea că vine de la Swainson, la zece mile de aice.
—	Dar unde e acum Effie?
Richard păru mirat.
—	Cum se ştid? Eram se te întreb.
—	Vezi că, reluă d. Carlyle nehotă-rlt, să spunea câ s'a dus dupe d-ta.
—	Ce nâtârel ad scornit aceasta ? Dacă a urmat pe cine va, de sigur că acela e Thorn.
D. Carlyle nu mai avea ce se Întrebe şi Richard trebuia să se ducă In casă, câcl vremea trecea. Rolul sed se isprăvise. Lăsă pe sărmanul proscris In braţele mamei şi surorel sale şi reluă drumul spre casa lui, gândindu-se la cele ce auzise.
VII
O v i s i t a
Judecătorii nu avură a se plânge de lipsa d-lul Carlyle. Avocatul II invită la o cină, foarte bine alcătuită de şi pre-I gătită in graba, şi un-spre-zece.sunase de mult când el se despărţiră de oaspetele lor. Numai d. Dill, la un semn al superiorului săd râmase.
—	Stal puţin, Dill, zisa d. Carlyle, după ce magistraţii se depărtară ; am aţi face o întrebare. Eşti prieten cu familia Thorn de la Swainson ; ad vr'o rudă, nepot sad văr, tânăr, elegant, om de lume însflrşit.
—	Nu, pe cât ştid. Cel mai tânăr, la-cob, are cel puţin patru-zeci de ani.
D. Carlyle tăcu un moment.
—	Oare-care Înştiinţări mă fac să cred, reluă el, câ Richard ar putea fi nevinovat, şi am liotărît să cercetez Iu crurile mal de aproape, dar In taină, şi mă bisui pe d ta, Dill.
—	Din toată inims, zise bătrânul secretar, de şi ed nu cred să fie altul de cât Richard...
—	Când te vel mai duce la Swainson, întrerupse d. Carlyle, caută să afli dacă un tenăr cu numele de Thorn—din familia celor pe care’i cunoşti sad a altora—a locuit acolo Insfârşit, vezi dacă nu poţi descoperi ceva.
Şi după acea se despărţiră.
A doua zi dimineaţă, miss Carlyle, în haine de Duminecă, de şi era în mijlocul săptămânei, bătea tare în uşa fratelui săd spre a’l face să se scoale, apoi alerga în bucătărie să ocărascâ pe Joyce pentru a grăbi dejunul.
Când d. Carlyle intra în sofragerie, sora sa stătea de mai nainte In faţa mesei, foarte mişcată.
—	Ce al ? o întrebă el.
—	Am dat afară pe bucătăreasa.
—	Pentru ce ?
—	A fost obraznică şi am gonit’o; a-cuma toata treaba a rămas pe mine.
—	De ce nu ai spus Iul Joyce să te ajute ?
—	Da, par-că să pricepe ceva la bucate 1 zise Corny cu dispreţ. A 1 ştii, Barbara vine astăzi să'şl petreacă ziua cu noi. Eri plângea, se vede că tatăl el s'a supărat pentru că pregătea o mulţime de panglice şi fleacuri pentru ziua de azi. E o cochetă, nu’l vorbă. Insfâr-şit, m’a rugat s'o invit. Auzi clopotele ?
D. Carlyle ridică capul şi ascultă. Clopotele de la Saint-Jude resunad vesel.
—	Ce este ? întrebă el.
—	Enric, cum nu te gândeşti? Nu ştii că clopotele sună pentru a ura bună venire contelui de Mont-Severn.
—	Ale adevărat I E( sunt poporani al bisericei de la Saint-Jude.
Est-Lynne devenise proprietatea d-lul Carlyle.
Vlnzarea rămăsese secretă, după învoirea contelui cu avocatul şi lordul de Mont Severn ceruse noului proprietar şi obţinuse de la el să'l lase să petreacă încă vr’o opt zile acolo spre a face vi-sita de adio fostei sale moşii. Contele şi fiica sa sosise seara în ajun.
Est-Lynne era cuprins de cea mal mare bucurie, şi se priaea de pe acum ca unul din cele msi aristocratice oraşe, sperând câ contele se va stabili definitiv la Est Lynne. De acea se pregătise pentru a’l primi toaletele cele mal nepomenite. Nu numai Barbara 'şl atrăsese mânia părintească.
4	(Va urma).
www.dacoromanica.ro
EPOCA — 6 IANUARIE
3
ARGESU
Luptătorului din Piteşti, i sa spune, că cerşetorii de voturi Dimancea şi Uşu-relu, intrând !n magosinul distinsului şi onorabilului comersant Lanibe Pur-careanu. pe care l'a ruinat şi nimicit cu un proces, a apostrofat pe fiul săd, pe tânărul l. Purcareanu de ce inclină spre opoziţie.
Aceasta încercare criminală a fost a aduce la tăcere şi pe fia, ca şi pe tată, care or de câte ori se încearcă a ridica vocea, călăul îl ameninţă cu procesul.
Dar suntem fericiţi a constata că Lelea şi-a găsit bărbatul.
Tânărul Purcareanu le-a răspuus cerşetorilor cum merită. Onoare lui. A-şa trebue să li se răspundă acestor şarlatani de or-ce tânăr piteştean, care îşi vede părinţii sugrumaţi de aceia pe care ’i a ajutat.
Onoare tânărului Purcareanu.
Onoare tineretului Piteştean.
TULCEA
In ziua de 27 Decembre expirat, locuitorii Ikim şi Erei, fraţii Lizarief, din comuna Sarichioi, plasa Babadag, judeţul Tulcea, voind a trece Dunărea pe ghiaţâ.în dreptul comunei S tu Gheor-ghe, în urma altor locuitori tot din Sarichioi, cari trecuse deja, s’a rupt ghiaţa şi de şi s’a voit a li se da ajutoare însă fiind imposibil, s’ad Înecat. Măsuri ad fost luate pentru găsirea cadavrelor.
A 2* EDITIUNE
ZIAHELE DE AZI
România, căutând a lamuri fâgădu-iala regelui pentru libertatea alegerilor se întreabă ce a Înţeles M. S. prin a-ceasta:
Inţeles'a oare că alegerile viitoare aO să fie libere în toată puterea cuvântului, că n’aO să se întrebuinţeze, adică, nici ingerinţe, nici corupţiuni, nici ameninţări, nici bătăi ?
Nu, negreşit, şi faptele ne dovedesc cel puţin aceasta.
Nu mal vorbim'.despre bătăile dinBuzeu, nici despre bătăile şi omorul de aici din Capitală, comise a doua zi după întrunire chiar, căci ni s’ar putea respunde că ele s’ad făcut mal nainte ca M. S. Regele sâ'şl fi dat cuvântul, fără însă ca acest cuvânt să poată scăpa pe vinovaţi de pedeapsa ce merită.
bar mişeliile de la Alexandria şi Piteşti s’ad petrecut în urma acestui cuvânt de care guvernanţii par a nu voi să ţină nici o seamă, şi aceste fapte ne fac & crede că fâgăduiala dată de M. S. Regele nu este de cftt o vorbă aruncată în vînt. Căci, una din douâ, ori făgăduiala este serioasă, şi a-tuncl toate ingerinţele, conrupţiunile şi a-meninţârile ar (1 trebuit să înceteze ca prin farmec în urma unul cuvânt regal, or totul este o glumă, şi, în acest cas, cetăţenii să caute a’şl face datoria ptnâ la capăt, spre a scăpa ţara de acest regim care o duce cu paşi repezi la peire.
Dacă M. S. Regele, prin cuvântul de «libertate» a alegerilor, a înţeles că alegâLoril nu vor fi doar legaţi cot la cot spre a nu putea vota, atunci nici nu mal era nevoe de vre-o fâgâduialâ.
Ceea-ce Înţelege însă pactul nostru fundamental prin libertatea alegerilor, şi ceea ce Înţelege prin urmare întreaga ţară, este să se pună un capăt ameninţărilor, inge-riţelor şi conrupţiunilor. Aşa am înţeles cu toţii făgăduiala M. S. Regelui.
*
• •
Naţiunea, vorbind de garanţia regelui dată opoziţiunel face teoria acestei obligaţiuni şi ia act de angajamentul
M.	S. precum urmează :
Iată Insă că şi Regele, care de altmintrelea nici o dată n a voit să ia pe faţă respunderea actelor miniştrilor săi şi care până mal de ună-zi sta strâns cercuit în lot soiul de iresurl constituţionale, iată, zicem că şi M. Sa vine şi declară intr’o o-cazie solemnă:
«Garantez eu personal...»
In specie, ţara întreagă, de la un capăt la cel alt, cerea şi cere Regelui alegeri libere şi pentru scopul acesta se înlăture pe miniştrii sel, dovediţi culpabili de presiuni şi de ingerinţe făţişe şi oculte în a-legerl.
Revendicând dreptatea causel şi legitimitatea plângerii unei naţiuni Întregi, care voeşte a lupLa pe târtm legal-ca să răstoarne un guvern arbitrar şi păcătos, Majestatea Sa a declarat, curat şi limpede că garantează personal libertatea viitoarelor alegeri.
Este evident că Suveranul, nevoind să înlăture guvernul şi mulţumindu-se a garanta pur şi simplu, prin aceasta a înţeles în realitate să dea o garanţie pentru guvernul său, că adică acesta se va purta bine şi cinstit în viitoarele alegeri.
Aşa fiind ne găsim în faţa unul debitor principal,acestaeguvernul,care dotoreşte respectul legel electorale şi libertăţii votului, ş\ în faţa unul garant, acesta e Regele, care se obligă a respunde personal pentru verl-ce acte arbitrare şi poate chiar vărsări de sânge s’ar comite de nişte miniştri ca d. Radu Mihaid şi de nişte prefecţi ca sbiril din Teleorman, Vâlcea, Tecuci, etc.
Gânditu-s’a bine şi matur Majestatea Sa la valoarea garanţiei ce a dat şi mal ales la sancţiunea ce această garanţie poate găsi dupe alegeri?
Cât pentru noi, cărora Suveranul a bine voit să ne ofere această garanţie, datori suntem să preţuim valoarea ei, fără a o discuta măcar până ia ziua scadenţei. Cu toate astea, când vedem că, chiar după de-claraţiunea de garanţie, datornicul principal continuă a fi de rea credinţă şi a batjocori şi dreptul nostru şi cuvântul A-celuia ce ni l’a asigurat, tremurăm la i-deia că poate veni momentul să discutăm nu numai valoarea dar chiar sancţiunea garanţiei ce ni s’a dat.
Care va fi acea sancţiune ?
* *
România Liberă , ocupându-se de manifestul d-lul Taehe Giani, face a-supra onor. senator de Dâmboviţa următoarea digresiune:
De mal multe zile se vorbia despre întoarcerea la staul a unei ol rătăcite: oaia era d. Tache Giani, staulul colectivitatea. Cam sceptici de felul nostru, am răspuns comunicării făcute, ca nu credem până nu vom vedea.
In numărul d’aseară al Românului am citit o scrisoare către alegetori a d-lui Tache Giani. Nu ştim care va fi simţimân-tul alegătorilor la citirea acestei scrisori. Ştim însă, că noi nu suntem încă domi-riţî.
In această scrisoare, senatorul Dâmbo-viţei se ridică atât în contra oposiţiunii-unite, care face apel ia Rege pentru garantarea liberilor alegeri şi demiterea cabinetului, cfil şi în contra manifestului colectivist care ia de «porl-drapei pe Majestatea Sa Regele».
Al zice până aci că d. Tache Giani e junimist.
Scrisoarea însă sfârşeşte c'o dibăcie maestrâ.
Dupe ce face un compliment respectabilei figuri a lui Ion Brălianu, d. Giani manifestă defleuţa sa In capii opositiuni-u-nite (cunoscuţi prin credinţa lor nestrămutata că nu prin prea multe libertăţi se poate întemeia Statul român) şi declară :
«Cât pentru mine, vechiu soldat al 'partidei liberale, void lupta aleturi cu aceia care singuri pot garanta regimul libertăţii şi al dreptăţii».
Aci trebue se înceapă nedomirirea alegătorilor şi poate chiar a d-lui Dim. Brâ-tianu, unul din şefii oposiţiunii-unite şi ni se pare chiar şeful de până erl al d-lui Giani.
Care fi-vor acei singuri, ce pot garanta regimul libertăţii şi al dreptăţii?
întrebarea aceasta are multă însemnătate pentru alegători, care începuse se a-fie de la d. Giani, că guvernul actual a tradat drapelul liberalismului.
N'am vrea se supărăm întru nimic pe d. Giani. Numele săfl îl legăm numai de întrebarea de mal sus şi de faptu că decla-raţiunea sa pare a fi împărtăşită chiar de Românul.
Printr aceasta am făcut o digresiune. Vorba e latinească şi Însemnează o abatere din mers, din cale. Scrisoarea d-lul Giani ni s’a părut de asemenea o digresiune. Poate că ne înşelăm. Dar la urma urmei, ce însemnătate «re pentru progresul Statului român digresiuuile unuia or regresul altuia !...
Un confrate din Capitală anunţă că d-nu Alexandru Lahovari, este decis a se retrage pentru cât va timp din politică militantă, şi că pleacă tn străinătate.
Nu ştim ce a putut face pe confratele nostru a pune în circulaţie o asemenea ştire, evident tendenţioasă.
Cea ce ştim, din contra, este că d-nu Al. Lahovari, nu s'a gândit un moment măcar a părăsi lupta politică, şi că pleacă poimâine la ltâm-nicu Vâlcea, unde şi-a pus caudida-tura la colegiul I.
*
D nu Dumitru Cesianu delegatul opoziţiei din Romanali, va fi primit mâine tn audienţă de M. S. Regele spre a’f supune rezoluţiunea votată de adunarea alegătorilor ţinută la Caracal.
X
Astă seara, opoziţia din Vâlcea, va ţine la Rîmnic o întrunire publică.
X
D 1. C. Brătianu, din preună cu familia d-sale a plecat azi la Florica.
X
Membrii opoziţiunei din Focşan\ zice Furtuna, fiind hotărîţi a face o întrunire publică, au cerut sala teatrului, pentru care au oferit o sumă destul ae însemnată, Inse proprietarul d. 1. Lupescu s'a scuzat, susţinând câ administraţia este iu stare se dea foc teatrului dacă ar da sala pentru întrunirile opoziţiei.
In urmă câţi va Cetăţeni din opoziţie, au cerut prin o petiţiune de la Primăria locală, se li se dea sala scolei de pe bulevard; suntem informaţi câ Edilii comunei, ad refuzat.
Iată sistemul de liberalism, al regimului de gheşeftari.
X
Primim diu Craiova cu Întârziere din cauza timpului următoarea scrisoare ce ne o adresează d. G. 1. Peşşicu şi pe care ne grăbim a o publica.
Domnule Redactor,
In numărul de astăzi al«Epoceî« sub rubrica : Mişcarea electorala din Craiova, a-nunţaţi, că la întrunirea ce a avut în saloanele d-lul N- Racoviţa, s'a ales uri comitet dirigenl al partidului liberal-conser-vator, între membri căruia figurez şi ed.
Pe cât ştid comitetul ales în seara de 29 Decembre nu represintâ numai eleimentul liberal conservator, ci aproape toate nuanţele oposiţiunel unite de aci, cea ce s'a constatat prin procesul verbal dresat cu această ocasiune|şi seinnatşide mine-
Ca să nu şedea loc la nici un echivoc, vă rog să bine-voiţl a publica aceste linii.
Primiţi etc.
G.	I. Peesicu,
m • X
Tot din Craiova, primim de la o-nor. d. A. Grecianu, o scrisoare prin care ne roagă se rectificăm informaţia dată de corespondentul nostru privitoare la sgomotul ce circula despre prânzirea d-lui P. Chiţu la d-sa, în timpul când se afla d. Las-car Catargiu.
D. Grecianu ne afirmă, cum câ d. P. Chiţu nu a prânzit la d-sa In
acel timp, şi nici nu a fost nici o dată printre comesenii d-sale.
înregistrăm cu ,plăcere rectificarea d-lui Greceanu.
X
Tribunalul de Ilfov a procedat la tragere» la sorţ & membrilor care vor complecta prpsidenţieîe vacante la diferitele biurouri electorale.
La tribunalul Ilfov operaţia a dat acest resultat:
P. Slavescu: col. II, secţia 7.
Sc.Ghica: col. I, II şi 111 secţia 2.
I. Kâdoi: col. II, secţia 8
C.	N. Nacescu: col. II, secţia 11.
M. Julian: col. 11, secţia 9.
M. I. Ghimpa: col. I, secţia 6.
Al. Culoglu: col. II, secţia 12.
X
D.	P. Carp n’a putut pleca pentru Vaslui din cauza timpului celui reu.
X
D-nii Coloneii Serge Voinescu şi Poenaru au fost din nou aleşi directori şi sub director ai Revistei armatei. Redactor al acestei reviste a fost numit d. Gheorghe Steriadi, căpitan în reservă.
X
Vocea Botoşanilor aduce la cunoştinţa publică fapta generoasă a venerabilului d. Nicolae Sofiano, care prin testamentul, a căruia autentificare a obţinut’o, lasă cea mea mare parte a Însemnatei sale averi în fun-daţiuni de bine faceri, instituind ca executori testamentari pe onorabilii Theodor Kalimaki, Theodor Pisoski şi Ştefan Stamatin Neiu.
X
România Liberă relevă azi la in-formaţiunile sale partea din darea noastră de seamă despre serbarea jubileului «Gazetei Transilvaniei», care constată lipsa «Rom. Libere» de la serbare ’şî declară, că densa se găsea înaintea multora acolo.
Luăm act cu mulţumirede aceasta şi pentru liniştea cugetului suntem datori a adâoga, câ scurta noastră dare de seamă o ţinem de la o persoană ce a luat parte la serbare şi care n’a vezut nici un reprezentant al «Rom. Libere» în Braşov, ba ce ’l a surprins mai mult, că nici la cetirea telegramelor n’a auzit numele graţiosului nostru confrate.
X
Ziarele guvernamentale vrând se desminţa ştirea dată de noi şi de aRi confraţi în privinţa omorului lui G. C. Boeru, inventează o istorie ridicola, din care ar reeşi cum câ nefericitul G. G. Boeru, se legase de femeu unuia din asasini; sel anume Tânâse Bârbieru.
Câte cuvinte atâtea neadevăruri.
1.	Pe tovarăşul lui Boeru nu 1 chema G Dulicâ ci Petre Dulică.
2.	Mortul era însurat cu o femee anume Gleopatra Boeru cu care trăia în cea mai perfectă unire, şi care nici o dată nu a avut a se plânge de purtarea soţului seu.
3.	Tatăl mortului anume Mihaiu Constantin Boeru domiciliază în strada Ecoului No. 15 (Delea Veche).
Eatâ dar ce căuta Boerul In Delea-Veche,
El se dusese la tatăl seu eară nici de cum ca se umble dupe femealul Tânase Şerban.
X
Balul societâţei de bine-facere «Providenţa» care va avea loc in Sala Teatrului Naţional în seara de 16 Ianuarie, se anunţă de pe acum a avea un succes deosebii.
Gratie activităţii desfăşurată de preşedintele Providenţei d. Nicolae Mandrea, membru la înalta Curte de casaţiune şi de justiţie, aproape Întreaga societate comercială din capitală s’a oferit a da tot concursul pentru ca această serbetoare, cu caracter eminamente filantropic se atragă cât mai mult public care se contribue la mărirea fondului societăţii.
Avem îaainte lista persoanelor care constitue comitetul balului şi constatăm câ toţi comercianţii fără distir.cţiuue de culoare politică fac parte dintr’însul. In asemenea con-ditiuni suntem siguri că balul Providenţă va fi un motiv fericit de întâlnire a tutor acelor care sunt pătrunşi de cât folos este la noi funcţionarea unei societăţi de bine-facere şi de ajutorare a micilor negustori pe care nenorocirile îi pun in neputinţă d’aşi susţine familiele lor.
ULTIMA ORA
AGENŢIA 11A VAS
Berlin, 17 Ianuarie.— Reichstag — Guvernul presintâ ud proiect relativ Ia prelungirea legii contra socialiştilor.
Intre alte stipulaţiunf, proiectul propune expatriarea socialiştilor, în caşul când ea ar fi admisă printr’o sentinţă a tribunalului.
Berlin, 17 Ianuarie.—DietaPrusiel— Preşedintele şi vice-preşedinţil ad fost realeşî.
Preşedintele dă citire unei telegrame
a pr'nţulul imperial care mulţumeşte populaţiunil întregi pentru adtncul interes ce i-a manifestat, şi face urări pentru fericitul resultat al lucrărilor Camerei.
Ministrul de finanţe presintâ bugetul 1888/89, care oferă un echilibru de 1410728921 mărci. Veniturile prevăzute întrec cu 121693708 mărci iar chil-tuielile prevăzute cu 81235952 mărci, cifrele din anul trecut.
Escedentul din 1886 87 aste de 16 milioane, iar escedentul disponibil pentru 1887-88 este de 28 milioane mărci.
Moscova, 17 lanuarie.--Ţarul res-punztnd într’un rescript, urărilor ad-ministraţiunil din Moscova, exprimă ferma încredere ca anul acesta va fi un an de pace şi de prosperitate.
Sofia. 17 Ianuarie. — Se aşteaptă peste puţin un tren special cu două vagoane—saloane ce baronul de Hirsch pune la disposiţia prinţului Ferdinand şi principesei Clementina, cari cu suita lor, vor pleca probabil Vineri la Fili-popoli.
ŞTIRI TEATRALE
Săptămâna viitoare va debuta la Teatrul Naţional d-şoara Grigolatis, bale tistă, cunoscută sub numele de Musca de aur. D-sa vine din Constantinopol unde a dat o serie de representatii la teatrul frances. Iată ce zice Le Phare du Bosphore :
«Marele succes al momentului sunt representaţiiled-şoarei Grigolatis,musca deaur,\& noul teatru francez. In adevăr, nu să poate închipui ceva mai gracios de cât aceastâtncântătoare persoană când sboară prin aer, atingând cu piciorul coşuri de fiori sad înconjurată de turturele.
Mijlocul prin care d-şoara Grigolatis isbuteşte a sta în aer e aşa de bine născocit şi combinat în cât spectatorul nu poate vedea, nu poate ghici nimic. Crezi cu adevărat privind la d-şoara Grigolatis câ vezi o ztnă a aerului».
MARELE CIRC SIDOLI
Inca patru debuturi a celebrului artist Urs. Alplionso.
Azi MercurI două representaţiunl extraordinare una la 3 ore şi jum. p. m. şi una la ora 8 şi jum. seară repre-sentaţiune
HIGH-LIFE
Mâine Joi două representaţiunl una la 3 ore p. m. şi una la 8 şi jum. seara.
BALURI MASCATE
Sala Băilor Eforiei, Joia şi Du-mineca.	.
Sala Teatrului Dacia, MercurI, Sâmbătă şi Duminecă.
Sala Orfeu, Marţia, Joia şi Duminecă.
m VENIM
Un landou nod de
tot, din fabrica Loh-ner (Vienna).
Doritorii se pot adresa la domnul N. Al. Papadat. Strada Academiei, No. 10, de la 5 —7 ore p. m.
DOCTORUL
P. J. STOJENESCU
de la facultatea din Paris
Consult aţă gratuite de la 3—5 ore p. m. PENTRU BOALE INTERNE SI VENERIENE
00i	Strada St. Gheorghe nod 20.
ALBERT BAUER
INGINER SPECIAL
Strada Coltei, 41). — Bucureşti
MORI
FABRICILE spirt
TOT FELUL OE MAŞINI
Mare deposil de. toate uneltele ni accesoriile pentru exploatarea fabrieelor
PIETRE DE MOARA
CURELE. CUCIUCURI BAEZ OE RNATAŞE, LUMINA ELECTRIC,
ASTRA
DEDITOSI IDEM
(M.S.REGINA ROMÂNIEI $1 D NA M. K.)
1 Volum în 8, hârtie şi tipar elegant de vânzare la librăria editoare
SOCECU & C-N,E
şi la toţî corespondenţii el din (ară şi streinâtate.
Preţul uni exemplar 6 lei.	592
CREDIT EN BLANC
Un .financiar de toată încrederea se pune la dispoziţiuuea d-lor comercianţi, fabricanţi, proprietari, etc. cari ar avea nevoe de daraverl băneşti asupra uneia din Capitalele Europei.
A se adresa d’a dreptul la X. Z. 6. War-wick Street, Regent Street, London W.
Corespondenţele se primesc în iimbele : Engleză, Franceză. Germană sad Italiană.
598.
BANCA ROMÂNIEI
Societate anonimi cu capital de iS.000.000 de fr. divisat in S0,000 acţiuni a S00 franci, din cari S00 vţrsaţt. sediul Bucureşti, Sucursala Galaţi, a-genţia Londra.
D-nii acţionari ai Bânceî României. sunt convocaţi în adunare generală extraordinară, care va avea loc la 1 (13) Februarie 1888, orele 12 şi jumătate d. a., la Londra, 15 Moorgate Street.
D-nii acţionari, doritori a lua parte la această adunare extraordinară, vor trebui se depună acţiunile d-lor până la 19(31) Ianuarie, 1888 inclusiv, la:
Sediul central in Bucuresci. Sucursala din Galatzi.
Agenţia din Londra, si La Banca Imperiala Otomana din
Paris.
Ordinea zilei a adunării generale extraordinara.
Alegerea, conform cu articolele 185 şi 950 din codul de comerciu Român, a trei censorl şi a trei censorl supleanţi, pentru exerciţiul curent.
Banca Bomâniei.
SINGURUL DEPOU
cu
VINURI
SPECIALITATE ESCLUSIVA INDIGENA
ALBE SI NEGRE
Calea Calarasilor I\'o, 1
Din cele mal renumite dealuri, şi in special din (Sol Urinei, Districtul Mehedinţi.
Puritate Igarantată, constatată chiar
de onor. Eforie a Spitalelor civile prin analisa chimica.
Preeluri foarte moderate
Se trimetla domiciliu franco in cantităţi mari şi mici cu vadra in butelie şi in butoae de or-ce mărime.
TH. D. cosrix,
607	Calea Călăraşilor No. 1.
ŢUICA DE CERESIANU
’	DIN ANUL 1880
Ea mag-aziixu.1 ele coloniale
N. IOANID & C'°
Bucureşti, Strada Lipscani, 3. Bucureşti
BUTELIA DE I LITRU, LEI 2.
602
SE ARENDEAZA ft&pSS
din moşia ŢIGaN E^Tl-CALONFIREŞTI districtul Teleorman la distanţă de IO miluite de Alexandria, în întindere de 1700 pogoane arabile toate, Case mar! de locuinţe, magasii pentru grdu si porumb mari. Doritorii se vor adresa la Radacţia acestui ziar.
BOALELE SIFILITICE
NEPUTINŢA BABBATEASCA
Vindeca după cele mal noi metode radical fără durere şi lmpedicare, dupâ experienţa de 17 ani. Specialist tn boa-lele lumeşti.
DR THOR
Strada Emigratu No. 8, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi. (Tramvay.)
Consultaţii de la 8 dim. până la 6 seara.
Loc separat d’aşteptare pentru fiecare.
_____________________548___
BUN SI NU SCUMP
P IM* FABRIC» DE CONSERVE NAŢIONALE
Fondată la anul tS79 sub firma
C. T. CHRISTOFOR
„LA MARINAR"
Calea Victoriei, No. 100, vis-â-vis de Cişmeaua Roşie sub Jockey-Club.
Pentru concurenţă se vinde cutiile mal mari ca ale altor fabricanţi cu 30 la sută mal eftin :
© ©
Mazăre boabe extra ■	. S S
Fasole fină.............|c|
Rame.................
Pătlăgele vinete.	- a
Dovlecei.............
Tar hon...............*
Ghiveciu.............$ a
Ardeiu gras..............îs
Ciuperci..............O W
Sparanghel, cutia . .	.	2.50
VINURI UE MASA ALESE
Conservate dc mint in propriile mele pivniţe
ICRE PROASPETE DUCI 20 L. k.
542	Cu stima C. T. CURISTOFOH
SALABRENER
în centrul orasiului
No. 2, Strada Stavreopoleos No 2
Se află ia la disposiţia onor. societăţi pentru Serate, Nunţi, Baluri etc, cu preţuri foarte moderate.
Ecleragiu cu gaz aeriform
www.dacoromamca.ro
EPOCA — 6 IANUARIE

Ş
T
cu-
m'ai
întâi
jm»"'
ţ .
. V
i
r
U-
fugr
r
ce*
**

„NAŢIONALA"
SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR.
DIN BUCUREŞTI
CAPITAL DE ACŢIUNI
3 MILIOANE LEI AUR
DEPI.IX VERSATE
Aducem Ia cunoştinţa publică, că am transferat biurourile noastre In palatul Şoolelăţel din Strada Doamnei No. 12. 527 Directiouea generala.
I
MEDALIE DE AUR
Alena 1883
Autorisala de consiliu dehygiena si salubritate
DEN tTlINA
ensenţă pentru gură PULBERI VEGETU» PENTRU DINŢI
ale
Dr. S. KONYA
cMimist
Ambele preparate cu acid salicylic pur sunt remedii radicale pentru durerea de 1 dinţi, boalele gurel si ale gingiilor.
Ele conserva dinţii si da gurei un miros plăcut.
Preţul: 1 flacon, dentalina 3 franci; 1 cu- i tle cu prafuri 2 franol.
Deposite Ia Bucureşti: F, IV. Zvrner, I. O-; vesa, Bruss Stela si Branndus—ftraila Fabini, | —Botoşani, Uajnal, — Dorohoi, IJuque. 485 1
DOMNILOR COFETARI DIN TARA
‘ij Ti r\TJ nrl ! i FYfJ Y\ ri *1 n n rt a it! ti ti T ruin fa
Bucureşti
Pentru a da o mal mare desvoltare < Industriei Naţionalei am arangeat Fabrica cu maşinele cele mal perfecţionate şi forme noi, care Imt permit a resista In faţa or-cârel Concurente atât In calitate cât şi preţuri; pentru care dar rog atât pe onor. d-nt Cofetar! cât şi pe consumatori a pune la proba spre a se convinge, căci am câutat a lucra şi asorta mal bine ca toţi anii cu toate articolele ce produce aceasta Fabric* precum: Fandanl Garnit, si cu Creme; Praline de Chotolal ca Creme Vanilie, Cacao, Pistasche, Nouţa, etc. Pastile de Chocolal, Pastile Gome diferite forme, Chocolat a la Creme forme cadburys; Bomboane englezeşti 22 feluri Rockes Drops la cutii ), 6 şi 10 chilo şi cu etichete streine, Vien şi London, asemenea şi la Borcane sistem Klark Nikolas. Englezeşti şi la cutiuţe de lux.
UN MARE DEPOSIT DE TOT CE ATINGE BRANŞA COFETĂRIEI
Frecam: Frunze *i flori pentru («aruituri. Hârtie pentru torte. Tăvi *i Olanele, Culori vegetale ni Cofe, Choaolat, cuverturi pentru lucru, t'nt de cacao ai gusturi pentru Bomboane
ARTICOLE PENTU (CHR1ST BAUM) POMUL CRĂCIUNULUI
Gel mai mare depou clin tara. al productelor oandite de Paris si Drageuri
D-nil Cofetar! care doresc a avea Preciurile corente şi catalogul special, sunt rugaţi t ml seri şt le voi trimite franco la domiciliul doritorilor; şi pentru o mal mare înlesnire a d-ior Cofetari din provincii, am înfiinţat o Magazie de Transit de unde se vor vinde şi expedia mărfurile cu preciurile mai scăzute ca din Capitala fiind scăzute şi acsizele comunei Bucureşti; iar pentru d-nil particolarl consumatori la ocasie de Logodne. Nunti. Botezuri «1 Soarele, ce vor voi se cunoască industria ţârei sd fac următoarele preciurl: Fondării asortat deso Mun kilo lei 4,no, Praline de Chocolutacu dif.rite cremuri chilo lei 8,80, Drageuri diferite ciulo lei 8,80, Fructe Oandite ehilo lei 8,80, Hon,botine englezeşti cliilo lei 4, Caramele cufisticuri migdale creme ele. chilo tei 4, Şampanie de la diferite case renumite şi cu preciurl tle concurenţa. Asemenea Ltcueruri, Coniacuri, Ceaiu, Pesmeti de 18 feluri din cei mai fini pentru ceai ii desert, Romuri diferite calităţi intre care se recomanda adevăratul de Bremen extra fin, din care spre convingere rog a se cere ca proba mărfurile ce sunt a se trimite cu C. F. R. rembursânduse restul iar cele ce sunt a se trimite cu poşta rog a se avansa valoarea prin mandat poştal dupi care se va expedia marfa-
Subsemnatul aducând zahur in cantltati mari pentru fabricatiunca bomboanelor si a chorolatci pot a tinr or ce concurenta In acest articol.
Zahar Capaţâna kilo lei 1,15—Zahâr frances Cubic kilo lei 1,15. — Zahar frances Tos kilo lei 1,05.
Oui stima, Gr. DOBR1CENU.
Mi	Adresa Telegramelor: Bomboneria Dobriceanu. — Bucureşti.	Bucureşti, Calea Victoriei, 77.
K
f


DRUL L VIANU
fost şef de clinică la profesorii Galezowski din Paris
Dnconsiiltntiiini pentru boalc de OCHI, tJKECHI si SIFILITICE si face operaţiuni de hlrurgle oculara.
Bucureşti, Strada Carol I No. 18,de laorele2—4 dupe amiaz.
Pentru seracidimin. de la 8-9
$
n
i
•I
I
1
X
*
DE mm PĂDURI li\ PARCHETE
1.	Pe moşia Greeel de sus, Ilfov, spre Moşia CâldâruşanI.
2.	Pc moşia Socetu judeţul Dămboviţa, in-
satul Coja	v
t»e gara Gherganl şi satul
A se adresa la proprietarul d. Ştefan D. Grecianu, Bulevardul Academiei,
;ojasca Corneşti.
‘ i Ştefan E 2 Bncureşt
DRULC. STAUCEANU
Strada Gr ivit ci, 57 bis. >

H
A VIS
Consumatorii cari caută cu drept cuvînt escelentul CIAI a!
Companiei Coloniale din Paris, trebue 8ă evite
numer6sele Contrafaceri, şi pentru a nu fi înşelaţi, a exige pe fiecare Cutie TIMBRUL DE GARANŢIE al Uniunii Fabricanţilor, Societate reounosoută de utilitate publică de Statul Francez.

X
r
*
ISTM

I
s
I
I
X
LICITA TIE
La 11 Ianuarie a. c. se vinde prin licitaţie la Tribunalul de Notariat din Bucureşti casele cele mari cu locul lor ale d-lul C. Mănescu din Strada Negru-Vodă No. 35, !n care d. C. Troteanu ţine pensionat de băeţl şi pentru care plăteşte 5000 1. n. chirie anuală.
La prima licitaţie aceste case s’afl adjudecat numai cu preţul de 35,300 lei nuol.	671

t
i
t
l
t
i
SCRIERI LITERARE
ţ Volume în 8, de aproape i io coaie L. jo de venzare în Librăria editoare.Socec et C-ie şi la toţi corespondenţii el.
DE ÎNCHIRIAT Strada Kontăucl
se adresa In Strada Dreaptă No 1.
şi şoprt uel No.
ron.
30
L. LF.GR.WI>, Paris, Roe Saint-Honore, 227 ESS-ORIZA SOLIDIEIEE
PARFUMURI CONCRETE
IXVEXTIl XE SISTEMATICA BREVETATA IX FBAXCIA SI IX STBEIXA TAIE
n
nou
PAHFUMURILE ESS.-ORIZA, preparate printc'un procedeu poseda un grad de concentratiune si de suavitate pân’acuma nec
necunoscut
Ele sunt inchise sub forma de Creioane sau Pastile, in nişte flacoane mici sau cutii de toate genurile ce sunt foarte nsioare de purtat. Aceste Creioane-Parfumuri nu se evaporează, si se pot inlocui in tuburile lor, când sunt usate.
Ele au imensul avantagiu de a umple cu mirosui lor, fara a le inmuia sau a le strica, obiectele supuse la contactul lor. E DESTUL A FRECA UŞOR PENTRU A PaRFUMA IN DATA.
▼
<4J
4/
A.
4>
▼
<b
A»
V
4z
K
*
▼
O
«!>
O
*
▼
*
*
O
>c
«*
V
^	O	O)
si toate obiectele de L1NGBR1E, de PAPETAR1E, ele., etc., ele.
DEPOSITE IN TOATE PARFUMER11LB	atalogul Parfumurllor cu preciurile
PRINCIPALE DIN LUME	sunt trimise FRANCO la cerere
APARARE IN CONTRA FOCULUI
Grenadele Statoare Harden
stndttrttt nFpnwsiT im romamta
Bucureşti. -- Struda Smârdan, No. 2 ts mmm jpiras » Bucureşti. - Strada Smârdany No. 2
PiTR£PRi^^Bâ»OlflETRICA
CURA ŢIE, EA LATRINELOR CU MAŞINI PNEUMATICE
No. 25, Strada Academiei No. 25.
Arantaglele ce presintă v sistemei nostrn atât în privinţa promptitudinii cil şi salnbritiţil nn lasă nimic de torit, ceea ce ne ji pnne în posiţinne de a concura pe toţi cel-l-a\ţl din acesta tiranii.
Onor. pub’ic ss pote convinge printr'o sticlă ce posedă fie-care v»J, că vasele te umplu cu desăvârşire
FRECIURILE NOASTRE SUNT CELE MAI SCĂZUTE.

ii Lk “ÎANUNCIU
Sub-eemnatul aduee la cunoştiaţa onor. pu blic că am redeschis magasinul meu in strada Lipscani No. 8 ou un mare asortiment de Covoare naţionale in oiferite calităţi şi mărimi, asemenea un mare asortiment de Costume naţionale pentru dame şi copil, dupe modelele cele mal nuol şi elegante, InvelitorI de mtse, feţe de perne, peşchire, perdele, toate modele naţionale, asemenea Insă un mare transport de Canari de Harz care sunt dresaţi perfect in căntccele cele mal variate cu deosebire că tonul este lung, tremurător şi incă foarte lung repetat, Papagali, Colibre, Peşti roşii vil, diferite objecte de teracote na ţionale, garnituri şi Broşuri de mosaică de Venlţia.	Cu stimă, I. milos.
Strada Lipscani No. 8alăturicu Magasinul 605	d-lui Filip Haas.
La 11 Ianuarie a. c. se vinde prin licitaţlune la Tribunalul de Notariat din Bucureşti, casele cele mari cu locul lor ale d-lul C. Ma-cescu din Strada Negru-Vodă No. 35, in care d. C. Troternu ţine pensionat de bâcţl si pentru care plăteşte 5ouO ]. n. chirie anuaia.
La prima licitaţie aceste case s'au adjudecat numai cu preciul de 35,300 1. n.
COFETĂRIA SI FABRICA DE LICHERURI
TANASE D. CRETULESCU
STR.
IC
IC
•X
CAROL NO. 17, AUTURI CU BISERICA CURTEA VECHE SI VIS-A-AIS DE ANTREUL PiECEI
-caaa&fias3&>-
Am pus in consumaţie o mare cantitate de Romuri Jamaica superioare cu lei 2,40 litru şi dtferite alte romuri de la renumitele Case Ucuohe si steain din Bermen Pentru d-nil comercianţi ce vor voi a lua in cantiiâţl mari, se va reduce preţul O marc cantitate de dulceţuri din toate fructele cu vantleşi fărăvanileţi cu preciurl foarte eftine. Bomboane, Şampanie din fabricatiunca de licherurl de aci. Ananas, Benedectin, Cuiraso, Sartrez, Pipermant, Vanile Rose, 3 fr. litru. Diferite patiserii proaspete şi prăjituri proaspete in lie-care zi, o adevărată mastica de Hto. Mare deposit de rachiuri bune si îndulcite pentru menagiul casei
Mare depesit de spirt rafinat şi de maşină. Primeşte comande pentru logodne, nunţi, botezuri şi soarele. Serviciila cele mai alegante si esecutate de mine personal. Deposit de distinsă tuieă. Serviciile mele fiind cunoscute.
Toate aceste mărfuri se vând cr preciuri moderate.	Cu inala stima
T. I>. CRETULESCU
mnm m*
A FACE AVERE \\ SCHIT TIMP
CE TREBIIE FĂCUT
Nu trebue s6 se C.câ operaţiuni de Bursă. Nu trebue sg se cumpere bilete de loterie. Nu trebue sg se joace. Nu trebue cunoştinţe.Toată lumtachiar şi c'otuj-nele pot profita Dovedit şiaprobat. Pentru a se prim. importantele instrucţil, săsescrie’: omâneşte imediat Paris 8, Rue de Bag-neu Arpech
H.
Prin d. Adolf Salomon, mi s'a furnisat, şi aşezat la diferite localuri publice şi private sobe de tuci, sistem Meidinger din fabrica •.Cornet', care au dat resultate sa isfăcătoaro şi pot fi aplicate cu succes la incălzitul localurilor,	Bucureşti 16/18 Iunie 1887.
inginer-Architect,
semnat) cekkez	384
mm mm mmmm h ram
IAŞI. — No. 32, STRADA LAPUSNEANU, No. 32 — IAŞI
MOTLEj de toate felurile, pentru odăi complecte si piese de fantasie. OVOARE, persane, Bruxeles, englezeetc. cu bucata si metrul. CIJUIERII, Mare si variat asortiment cu preciuri dupe evaluare. PERLELE, PORTIERE cu galeriile lor; LĂMPI) mare asortiment de toate preciurile.
CR1STALERIE, Serviciuri de dulceaţa si de masa.
Garnituri pentru biurou, BRONZES, BONBONIERE, EVANTAILE foarte elegaute.
BRILIANTE si pietre preţioase en gros si en detail.
595
MAGAZIA HIRSGH & HNKE IAŞI, STRADA LAPUSNEANU, 32.
VINDECAREA
BOALELOR SECRETE
CAPSULB	ANTl BLEN
preparate de I.Ostiald cu aprobarea consiliului medical superior.
Sunt cele mai bune capsule in contra boalelor «ecrctc, scurgeri vechi ai noi, catar de vesica, etc.
Preţui uuei cutii lei 4.
APADE MATREATA CU EFECT SIGUR
Cuaătă capul de mătreata, intăreşte părul şi opreşte căderea lui.
Preciul unul flaoon 2 Iei 58 bani.
Deposit principal, la Craiova, farmacia I. OSWaLD.
BucurescI la drogueria d-lul I. Ovesa, şi la mal multe farmacie din tară.
Comandele făcute prin poştă, insotite de valoarea lor, plus 50 Dani pentru em-balagiu, se fee uez ezact.	492


DE ÎNCHIRIAT "eNjoos
din Calea Victoriei, prefăcut din nuou, şi cu tot couforlul dorit.
A se adresa chiar In casă sau ia pro -prietarul, lu Strada Batişte, No. 31.
^Tipocrrafia Ziarului „Gpoe*'
Tipărit cu cerneala Cb. LorUleux C-le Pari»
Geraat mpoa**bil, G. Stoenescu.
www.dacoromamca.ro