ANUL III No. 631 A DOUA EDITIUNE MARTI, 5 (17) IANUARIE 1888. 15 BANI NUMERUL ABONAMENTELE ÎNCEP la I si ie A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-O'AUNA ÎNAINTE IN Bl'CVîBKSCl La casa Administratiunei.» IN tara t Prin mandate poştale. Pentru t an 40 lei, 6 luni 90 lei, 3 luni 10 lei. IN STREINATATE: La toate orflciele poştale din Uniune, prin msndste poştale. Pentru 1 an 50 lei. 6 luni 25 lei. LA PARIS: SegasesteJurnalul cu 4 E Cent. numărul, la Kioscul din Bulevardul St. 6er-niftln No. S4. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA REDACŢIA No. 3. — Piaţa Episcopiei. — No. 3. APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU LIBERTATEA ALEGERILOR MIŞCAREA ELECTORALA PRESA STREINA si D-NU I. C. BRATIANU TALER CU DOUE FECIE «LEUL GAZETEI TRANSILVANIEI CASTELU TRAGIC LIBERTATE^ ALEGERILOR Pe când Regele autoriza pe d-1. Constantin Grâdişteanu se declare In numele M. S că alegerile vor fi libere, guvernul în acelaşi timp primea asigurarea formală de la aceiaşi Majestate că Radu Mihaiu se bucură de perfecta încredere regală, că Nacu va continua a ilustra finanţele ţârii cu presenţa sa în cabinet, că Stă-tescu va face splendoarea justiţiei şi pe timpul campanii electorale, şi aşa mai departe. N'a fost nevoe de multă aşteptare pentru ca se se constate, chiar de cei mai încrezători în parola de o-noare a Regelui, ce temeiu se cuvine a se da declaraţiunei făcute de Capul Statului d-lui Constantin Grădiş-teanu. Faptele au venit singure se confirme, chiar înainte de vreme, cât de siguri sunt consilierii regelui Garol de acest passe-droil de a face totce * Colectivităţii îi convine ca se reu-şiască în alegeri; faptele pun inşile în contrazicere «promisiunea alegerilor libere» cu ingerinţele pe care consilierii tronului s’au pornit de pe a-cum se le facă—pentru ca alegerile viitoaresedevie o minciună. Şi Împrejurarea demnă de a fi notată este aceasta, că Miniştri Regelui Carol s’au Însărcinat a demonstra ei cei d’întâiu că cele făgăduite de M. 3. d-lui Const antin Grâdişteanu nu sunt de cât o pulbere aruncată In ochi. lntr’adever, ce însemnează revocarea d-lui C. Apostol din sarcina de administrator al Creditului Agricol din Brăila, in ajunul alegerilor? Ce însemnează demisionarea prefectului de Tutova, d. Capeleanu ? Ce însemnează cele petrecute la Târgovişte între d. Costescu-Comă-neanu şi prefectul Nicolaescu ? Ce înţeles are, in fine, ca se nu ne întindem mai departe, păstrarea lui Simulescuîn fruntea judeţului Vâlcea a lui Kiriţescu la Teleorman or a lui Săveanu la Focşani ? Ce însemnează ? Că instituţiunea creditelor agricole este o armă electorală. Alt-fel, pentru ce a fost revocat administratorul d. C. Apostol, graţie aptitudinei căruia, creditul agricol din Brăila a sjuns în fruntea creditelor din ţară ? Dar guvernului prea puţin i pasă de mersul acestor instituţiuni de credit popular; cea-ce îl preocupă sunt alegerile. C. Apostol erea bun, pe cât timp nu erea vorba de alegeri; d8r din momentul ce în Brăila guvernul avea nevoe de un agent electoral care se întimideze colegiul ţăranilor, care se zică acestora: vă iert datoriele, ve păsuiesc, votaţi pentru candidatul d-lui Brătianu, de atunci d. C. Apostol încetase de a fi bun şi & fost revocat. A! suntem lămuriţ' acuma ! Nici unul dintre voi, miniştri a! regelui Carol, nu va mai îndrăsni să zică că oposiţiunea n’are drept când va denunţa că in mâna voastră creditele agricole sunt o armă electorală. Când veţi mai deschide glasul, ve vom scoate înainte revocarea d-luî C. Apostol. Lucrul se complică şi mai mult. Ministrul Nacu nu putea revoca pe d. Apostol fără apostila regelui. Cum remâne dar cu garanţia a-cestuia că alegerile vor fi libere? Ce duplicitate este aceasta ? Oposiţii i fâgădueşte una, iar guvernului i lasă mâna libera se facă or-ce vrea. lată fapte. Şi ce s’a petrecut la Brăila, se vede pretutindeni. La Târgovişte, prefectul Nicolaescu e bănuit că n’ar da d-lui Cos-tescu-Comăneanu tot concursul; pe dată fostul deputat vine la Bucureşti, ţese tot felul de intrigi, şi cere revocarea prefectului. La Bârlad, candidatura conservatoare a d-lui Ion Kostaki Epureanu displace negreşit guvernului; prefectul Capeleanu chiemat la Bucureşti declară că nu po&te face nimic pentru ca se oprească pe alegători se voteze pentru fiul reposatului prim-ministru Costaki-Epureanu.— Ministru de interne i cere demisiu-nea. Iată fapte; iată cum se anunţă libertatea alegerilor. Suntem luminaţi acuma. Pe de o parte ştim intenţiunile lui Ion Brătianu, acest bandit internaţional, cum ’l numeşte ziarul pari-sian Figaro, asupra regimului parlamentar în ţara românească şi pe de altă parte nu vedem până acum nici unul din efectele parolei de o-noare dată de Rege d-lui Constantin Grâdişteanu. De la Brătianu nu e de aşteptat nimic. De la Rege avem până acum o promisiune. Problema politică este aceasta: Cum se ajungem a face pe regele Carol se ’şi ţie fâgâduiala, se respecte Constituţiunea pe care a jurat, se asigure libertatea în alegeri ? Soluţiunea acestei întrebări atârnă de la Însăşi Coroana. De aceia să continuăm a îndrepta regelui Carol toate protestările, toate denunţările, toate fără de legile săvârşite pe timpul perioadei electorale de consilierii lui. Dosarul viitoarelor alegeri trebue pus de opoziţiune subochii Coroanei, pentru ca se nu aibă motivde scuze, pentru ca singură să ’şi aleagă intre legalitate şi ilegalitate. «Ai ocaziunea fericită, Sire, de a face o operă de reparaţiune şi de dreptate. Al ocaziunea de a face ca cuvântul Coroanei se fie crezut şi respectat» vor zice conştiinţaşi Constituţiunea regelui Carol. Se sperăm că până în celedin urmă Capul Statului va alege calea cea dreaptă. TE LE GRAM E AGENŢIA HAVAS Bru.vela, 14 Ianuarie. «Le Nord» zice că Rusia nu pretinde de loc a regula singurăcestiunea bulgărească. Ea a considerat totd’a-ună un acord între puteri ca necesar pentru această solu-ţiune. Berlin, 14 ianuarie. Dieta Prusiei s’a deschis azi printr’un discurs al tronului citit de d. de Puttkam* mer, ministru de Interne. mMMMnBHnmaac Cele două Camere afl hotărît să trimeată Prinţului Imperial vi telegramă care să exprime viul interes ce întreaga tară poartă sănătăţii prinţului, şi ferma speranţă de a’l vedea tntorcându-se In curând, pe deplin însănătoşit, în patria sa. Camera Seniorilor şi-a constituit biu-roul. Berlin, 14 Ianuarie. Discursul tronului face să se observe că neliniştea de care regele, casa regală şi poporul întreg afl fost inbiţl cu prilejul boalelPrinţului Imperial n’a dispărut încă dar că trebue să se spere că prinţul se va însănătoşi. Discursul expune situatiunea financiară care ,a devenit mal favorabilă de cât se aştepta. Rezultatele gestiunii financiare pentru 1886—87 şi 1887 -88 asigură într’a-devăr restabilirea şi menţinerea echilibrului financiar pentru exerciţiile viitoare afară numai de evenimentele oe nu «Iar putea prevedea. Discursul enumeră tn urma numeroasele proecte de lege ce vor 11 presintate cu bugetul 1888—89, care tind a Îmbunătăţi situatiunea clerului din toate confesiunile, a descărca pe funcţionarii publici de contribuţiunile lor pentru pensiunea văduvelor şi orfanilor, a Înlesni sarcinile impuse comunelor pentru întreţinerea şcoalelor, şi a întinde şi compl-cti reţeaua drumurilor de fler ale Statului. Mal sunt prevăzute şi alte măsuri interioare in pro-ectul de buget. Petersb urg, 15 Ianuarie. «Journal de St. Petersbourg» zice că programa d-lul Wisnegradski afirmă o dată mal mult nu numai intentiunile leale şi paşnice ale guvernului dar o lncrederede a se putea conserva mult timp pacea, o-crolind integritatea,^onoarea, demnitatea şi interesele Rusiei. Paris, 15 Ianuarie. ştirile din Lima, cu data de 17 Decembre, anunţă că s’aO produs desordine la Lima şi îa mal multe alte oraşe din Peru, In urma refusulul unul mare nurner de negustori de a accepta hărtia-monedă ca plata furniturilor lor. ItACAU Corespondentul nostru din BacăQ ne te-legratiază : întrunirea guvernamentală care era să se ţie aci Sâmbătă seară, s’a amânat din cauza timpului rău. D. Petre Ene, care arăta oare care veleităţi de independenţă se află printre candidaţii susţinuţi de colectivişti. I). C. Sebastian se dă ca independent, şi să presintă la colegiul al II-lea, contra candidaţilor oficiali. Se aşteaptă la Bacău d-nii Caton Lecca şi Eugeniu Ghica. Voi comunica resultatul intrunirel. PITEŞTI Colectiviştii din Piteşti s’afl silit prin toate mijloacele guvernamentale la dis-posiţia lor să aibă alaltă-erl o Întrunire la Primărie. Abia 30—40 persoane s au putut aduna şi aceştia preoţi, profesori — terorizaţi de Ministrul de Culte şi câţi-va funcţionari sub alterni. Se anunţase o Întrunire opoziţionistă pentru eri Duminecă ora 2 la care trebuia să ia parte d-nil D. Brătianu, A. Vericeanu şi P. Grâdişteanu. De la 2 ore Primarul, poliţaiul, subprefectul, comisarii de poliţip şi toţi agenţii administrativi ţineau calea, la respântil, alegătorilor şi ’l Îndărătniceau de a merge la Întrunire. înştiinţaţi de această manoperă de-leală, membrii Comitetului electoral s’afl transportat In faţa locului, afl constatat prin ei Însuşi adevărul faptelor care li se relatase şi au transmis Maiestăţii Sale următoarea telegramă: MA1ESTATE1 SALE REGELUI «In momentul de faţă primarul, poliţaiul, sub-prefectul, comisarii de poliţie şi perceptorii Înşiraţi pe toate stradele, Impedicâ pe cetăţeni prin ameninţări şi promisiuni d’a veni la Întrunirea electorală anunţată. Eri prăvălia cetăţeanului Necşulescu a fost devastată ziua namiazâ mare de către oameni fără căpâtâiO conduşi de agenţii poliţiei. E&tă cum se respecta de pe acum chiar libertatea alegerilor, asigurată prin cuvântul Maiestaţeî Voastre.» Vericeanu, Kiriţescu, Rădulescu, Ha-giescu, Comăneanu, căpitan Ionescu, Damian, Niculcea, Ag. Vasiltu, Jilescu. Graţie Insa bărbăţiei cetăţenilor Pi-teştenl care ştiQ să reziste când simt că lupta Încordată este pentru binele lor şi al Patriei, Întrunirea a fost splendidă. Peste 300 cetăţeni fruntaşi s’aQ putut strecura şi afl luat parte la a-ceastâ consfătuire electorală. S’a dat mal Intâifl lectură telegramei d-lul D. Brătianu care, din cauză de sănătate, nu a putut lua parte la a-ceastă Întrunire. Adunarea a aclamat apoi ca preşedinte pe d. A. Vericeanu care, mulţumind publicului de distinsa onoare ce i se face, a demonstrat apoi că acel ce se Intitulează liberal-naţionalx nici liber aH nu sunt In adevăr nici naţionali şi nici măcar buni gospodari. D. I*. Gradlsteanu, răspunzând la manifestul pretinsului partid liberal-naţional compus din transfugii tuturor partidelor, a arâtat ca In acest manifest. independent de persoanele care ’l-afl sub-scris nu se află nici unul din principiile Înscrise !n programul partidului liberal-naţional şi că faptele măreţe cu care se păuneazâ nu sunt opera lor, ci a adevăratului partid liberal. Resbelul pentru independenţă consiliat mai cu seama de reposatul şi regretatul C. A. Rosetti, actul de proclamarea Regatului sub scris de d. D. Brătianu, iar victoriile repurtate peste Dunăre opera ţârei întregi şi a bravei noastre armate. Partea colectiviştilor nu e de cât ruina morală şi materială In toate ramurele activităţel naţionale. Un resum&t al manifestului opoziţiunil. D. Grâdişteanu a terminat demonstrând că purtarea oposiţiunil, care nici odată n’a conspirat, este perfect constituţională faţa cu Maiestatea Sa, către care face apel, de oare ce M. S. însăşi, printr’o scrisoare devenită istorică, aarătat cari sunt principiile Sale în privinţa libertăţii alegerilor. Aceeaşi teorie M. Sa a reinoit'o prin răspunsul dat delegatului Întrunirii din Bucureşti, pe care ’l-a autorizat a o da publicităţii. Tari deci de promisiunea M. Sile, şi comptând pe valoarea, pe bărbăţia cetăţenilor Argeşeni In Împrejurările de faţa cari poLdecide de existenţa chiar a ţării, d. Grâdişteanu a Îndemnat pe fiecare a dovedi In fapt că ştie, merită de astă dată ca şi In alte Împrejurări să uzeze şi să facă a se respecta drepturile lor. D. I. Itariulescu, chematla tribună, a vorbitconcetaţenilor săi de păsurile şi mizeriile care ’l afl năpădit sub actualul guvern. Toate aceste discursuri afl fost acoperite de aplause entusiaste. S’a citit apoi următoarea moţiune care s'a aclamat în unanimitate : MOŢIUNE Celateni pitesleni,in întrunirea publica tinula azi 3 Ianuarie 1888, aproba in totul manifestul opozitiunii din 15 Xoenibre trecut, si roaga respectuos pe Maiestatea Sa Hegele, se faca ea libertatea alegerilor sa fie o realitate, pentru ea judeţul Argeş, ca si toata tara se'si poata manifesta voinţa sa. Hoaga pe M. S. se useze de drepturile sale constituţionale, pentru a cruţa terei uoui versari de sânge si a ocroti pe alegatori de terorisarile guvernului actual mai ales in oraşul nostru uude persecutiuniie in averea oamenilor sunt in plina lucrare sub direcţia politiei. Si insarcineaza pe d. Daniel Iti-riiescu se presinle aceasta moţiune Majeslatei Sale. Preşed. Intrunirel, .AI. Vericeanu. Post lestutn. Ilustrul D. Dimancea, opărit de nesuccesul său, a sosit la Bucureşti spre a cere şefului săfl ilustrul d. Radu Mihaiu, nuol ordine şi noul 15 BANI NUMĂRUL, ANUNCIURILE OIN ROMANIA SE PRIMESC DIRICT LA ADMINIS TRATIA ZIARULUI La Paris: Îs Agenee Barai, place de le bowrse, I. Agent* Libre, rue Sotre Dame de* Yictoire* *0, (Place de la BourseJ pentru Paris, Franela, Germanls, Anstro-l'ngarla, Italia (i lirei Britani*. Anunciuri pe psg. IV, linia 80 bani, anuncinr ai reclame pe pagina treia 2 lei linia 50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B. ADMINISTRAŢIA No. 3. — Piaţa Episcopiei. — No. 3. nrjloace spre a aţîţa indigoaţiunea trezită. Curios lucru : fie-care tn colectivitate este ilustru, adică fără lustru, cum am zioe pe româneşte terfelit. Reporter. PRESA STREINA si D-NU I. C. BRATIANU Citim în Le Figaro de la ii Ianuarie: Găsim în L’Indăpendance Roumainc şi în Epoca, două informaţiunl foarte întristătoare, dar foarte curioase, relative la un ministru cinic şi venal. Una, este istoricul, cu documente o-flciale, al complotului de la Opera Comică, organisat In 1853 contra vieţel împăratului Napoleon al III-)ea, cu o-cazia căruia, d. Ion Brătianu, actual prim-ministru al regelui Carol de Ro-henzollern, a fost condamnat la trei ani Închisoare de curtea cu juraţi a Senei. In realitate, adaogă L’Autorite, el fu deţinut ca nebun tn casa de sănătate a Doctorului Blanche, în timp de şase luni, pentru că ar fi denunţat, se zice, pe complicii săi. A doua revelaţiune este relativă la sub-scrierea unui milion, organisatâ In 1881, de amicii d-lul Brătianu şi cu a-jutorul poliţiei, In favoarea acestui om de stat, care era deja preşedinte al consiliului de Anei ani. Una d>n listele de suberiere se află azi In posesiunea Epocei, care o publică cu numele unei mulţimi de Înalţi funcţionari, de bancheri, de senatori, de deputaţi, de mici funcţionari, de co-inercinţt şi de Înalţi demnitari ai clerului. Printre subscriitoril voluntari safl siliţi, se observă casa civilă şi militară a regelui, Banca naţională, care a fost creată de d-nu I. Brătianu, şi chiar Banca României, al cărui director a trebuit să se execute, după ce a opus mal multe refusurl bazate pe lipsa de autoris&re a consiliului de administraţie, care 'şl are scaunul la Londra. Publicarea acestui document ne mal pomenit, este datorită d-lul Pană M. PencovicI, fost casier general al casei de depuneri şi consemnaţiunl, şi fratele generalului PencovicI, represen-tantul României la comisia europeană a Dunărei. Noi avem pe Wilson şi pe d'Andlau. România are pe acest Brătianu, un fel de bandit internaţional, in serviciul unui rege prusian. Tot una e. TALER CU DOI PECIE Beizadeaoa presida Intr’o vreme comitetul unul ziar de opoziţie, cum prezidează astăzi comitetul Voinţei. Acel ziar era Presta. Se va citi mal la vale ce zicea Presa din 1879 la 10 Mal asupra faptului că liberalii c&utaQ să scape pe asociatul Iul Warşawski. Astâ-zl acel om, Simeon Mihâlescu, stă a-lâlurl cu Beizadeaoa care îl făcea tâlhar acum 9 ani, şi a fost numit director al E-foriel Spitalelor de chiar Beizadeaoa. Se va vedea în următorul articol aî Pressei ce opinie avea Beizadeaoa de asociatul săfl actual Simeon Mihâlescu, se va vedea pe mâna cui acest urmaş strâin al unul Domn Român lasă averea săracilor şi a bolnavilor. Nu vom avea dreptul să ’l zicem acestui Ghica care, dacă a moştenit de la Vodă Grigore Ghica alt ceva de cât numele, de sigur nu a moştenit caracterul, că este taler cu două feţe ? Ziarul «Românul», în numărul săfl de ieri, vorbeşte pentru a doua oarădeces-tiunea Mihălescu-Warchawschi.—Este insă regretabil scopul ce se urmăreşte fără preget, şi sunt detestabile insinua-ţiunile ce se fac fără scrupul In contul justiţiei- Ne aşteptăm de acum Înainte, că cel de la «Românul» vor ridica glasul in fie-care zi, cântând osanele de nevinovăţie, ca să înţeleagă toatâ lumea că cel www.dacoromaoica.ro 2 EPOCA — 5 IANUARIE vinovat trebue spâlat cât se poale de repede. Se plâng câ cercetările parchetului şi instrucţiune! tntârziază prea mult, căci ar dori ca justiţia să nu meargă cu si-guianţa unor lucrări minuţioase, şi, prin cuvântul s6â acreditat, de şi ar fi lipsită de o intimă convincţiune, sâ stropească cu isop şi sâ facă mal alb de cât zăpada obrazul mânjit, aşa cum ’l văd toţi, al omuluide lainterne.—Cum? este posibil oare ca tn 10 sad 15 zile justiţia să dovedească ori să despere de a dovedi că mândria celui de la interne a fost lustruită cu aur, când mii de locuitori, din toate unghiurile ţării, ad contribuit poate din sărăcia lor de plâns să mobileze casele din suburbia Caimata ?—Osre ministerul de esterne s a grăbit a trimite resultatul comisiu-nel rogatorie făcută In Rusia ?—Oare puternicul de la interne n’ar trebui să se retragă, ca să nu lmpedeee cursul repede al justiţie’, şi, In or-ce cas, cercetările ce trebuesc făcute fiind nenumărate şi foarte dificile,n’ar Saltul mal ager ca să le termine cu un cuvânt, de cât numai d-sa, mărturisind păcatul, după un obiceiQ vechili al celor la cari se Închină şi Înaintea cărora plânge a-cum In fie-care zi 1 Apărătorii săi cel răguşiţi, până deunăzi pretindea!! câ numai Moldoveanu a calomniat; acum pretind că este şi Warşawschi, şi or-earealt străin, pentru câ, fiind vorba că străinii ad dat parale, numai el pot să ştie cui ad dat şi cât. aşa dar nu trebuesc ascultaţii... Mal pretind, cu naivitatea unor copil, că, dacă parchetul a luat dosarele de pe la autorităţi, apoi nu rămâne alt de cât să le citească şi să vază dacă omul nostru nu cumva a mărturisit hoţia prin ordinele sale oficiale, şi daca se poate să fie şi olografe. In caz contrarid să’I zică : Eşti victimă I... treci In rândul celor nevinovaţi 1... grăbeşte să te alegi deputat, căci va veni să ceară drepturi şi Ebreul Warşawschi. La aceasta pre tenţiune, că justiţia are dosare la dispoziţie, cel mai dibace răspuns, ce ar trebui să’l dea preoţii eî, este a restitui dosarele tutulor autorităţilor, ca sărmanii calomniaţi să'şl deschidă cugetul şi citindu-le, să’şl poată aduce aminte ce era odată scris printre rânduri, şi să’şl plece capul. Ast-fel, cel de la «Românul» doresc ca dintr’un singur condeid să scape pe servul compromis, şi pentruaceastacer a se lua repede-repede, căci s’aii început alegerile şi o st se sfârşească \\... Pentru ca să ajute parchetul In acest scop, II dad a Înţelege să lase la o parte pe nenorocitul croitor al rechiziţiunilor lui Warşawschi, să dovedească cine este Moldoveanu, şi să argumenteze ast-fel : de oare ce Moldoveanu are an-tecedentejrele, apoi Mihălescu e om cinstit; aşa dar s’aCi terminat toate cercetările şi este nevinovat 1 In fine ziarul «Românul» să preface că aşteaptă cu încredere lucrările parchetului. Asupra acestui punct să’l crează cine nu l'a citit. Noi am citit cea ce ad scris, şi am văzut că nu mal pot aştepta un moment, căci le vine asfixie, şi ne mai având răbdare, o să termine luptând prin diferite mijloace contra magistraţilor, cari vor fi la Înălţimea demnităţii lor. Noi Insă le vom zice a-cestora din urmă : nu uitaţi ca sunteţi la Începutul carierei voastre; nu vă o-priţi la stâncele ce vi se opun : mergeţi înainte cu justiţia, liberi şi neînfiuen-ţaţl, căci este cel mal sacru deposit ce vi s'a încredinţat !—Cel ce vor viola pe purtătorii ei, vor rămâne adevăraţi sacrilegi; iar voi cu mândrie veţi da mâna celor oneşti !... JUBILEUL ,,GAZETEI TRANSILVANIEI" A 50 a aniversare a Gazetei Transilvaniei a fost serbitoritâ la Braşov cu un entusiasm indescriptibil, Impărtâ-şindu-se la ea o mulţime de popor. Serbarea aceasta naţională mulţumită zelului patriotic şi activităţei neobosite a comitetului cetăţenilor braşoveni sub conducerea prea onor. preot Vasile Voinea de la biserica română ortodoxă a Sf. Nicolae, a reuşit pe deplin. Serbarea a început In ajunul anului nod cu un uriaş conduct de facle, cum nu s’a mal văzut In Braşov, la care ad luat parte tinerimea comercială, industrială şi flăcăii ţărani din suburbiele Braşovului. Apoi a urmat un concert şi un mare bal, la care a luat parte elita societâţel române, ba chiar şi a altor naţionalităţi din Braşov. La i-iu Ianuarie d. A. Mureşeanu a priimit felicitările Întregului Braşov şi ale delegaţiunilor venite din toată Transilvania şi Ungaria. In sfârşit serbarea s’a Încheiat cu un mare banchet, la care s’ad dat viers celor mal patriotice rostiri. Serbarea a fost însufleţită aproape esclusiv de preoţimea ortodoxă româna, de comercianţi, industriaşi şi poporaţiunea română de la ţară. Corpul profesoral, spre a evita per-secuţiunea şcoalelor române a fost nevoit să ia hotărlrea dureroasă d’a nu se Împărtăşi la serbare. Aceiaşi hotă-rlre, se Înţelege, c’ad trebuit să ’şl-o impue şi funcţionarii. Cu toate acestea ţinuta guvernatorului Bâthlen, a fost plină de tact, înda-torind pe agenţii puterel publice la stricta pază a ordine!, In cât serbarea s’a desfăşurat şi săvârşit In cea mal bună orlnduială. D. Aurel Mureşeanu a primit ca la o sută de telegrame din toate ţările române şi din mal multe oraşe din Europa pe unde se află Români. S’a băgat de seamă Ingăduirea guvernului ungar In transmiterea telegramelor dintre care unele dad curs liber celui mal Înfocat simţimânt românesc; aşa depeşa Moţilor, se sfârşea cu urarea: d a se vedea reînviind un alt Iancu\... In cât, amărăciunea a fost cu atât mal dureroasă In adunare, pentru cen-sura mişelească esercitată de guvernul Ion Brătianu asupra telegramelor trimise din România. O adâncă şi dureroasă decepţiune a încercat Gazeta Transilvaniei, văzând câ In totala abţinere de la or-ce manifestaţie a ziarelor guvernamentale din ţară, a strălucit însăşi România Libera 1... Ca mângâere, a fost salutată cu mare entusiasm de adunare citirea telegramă d-lui Nicolae Filipescu, Directorul Epocei, aceea a Românului, a d-lor N. Fleva, Petre Gradişteanu, C. Arion, Al. Djuvara, etc. Nu putem sfârşi această scurtă dare de seamă, fără a Însemna patriotica Împărtăşire la această serbare naţională a I. P. S. Mitropolit Miron, Arhiepiscop ortodox al Ardealului, care pe lângă că a fost representat la serbare de vicarul săd, prea cuviosul şi eruditul Arhimandrit Dr. Ilarion Puşcariu, a adresat d-lul Mureşeanu următoarja telegramă mal presus de or-ce co-mentar: Sibiiu. 2 Ianuarie 1888. «Gazeta Transilvaniei» cea mal bogată tn experienţe, fie pururea matură In judecăţile sale, juvenilă In aspiraţiuni, virilă in lupta pentru dreptate, pregătind posterităţii un alt jubileu mai vesel ca cel de asta-zi. Metropolitul Miron IIomanul INFORMATIUNI Cuocasiunea trecerisale prinViena ministrul nostru al cultelor şi in-strucţiunel publice a visitat redac-ţiunile ziarelor în relaţiunî cu departamentul român al afacerilor streine pentru a stimula zelul lor în favoarea guvernului d-lui Ion Brâ-tianu. Mai multe din acele ziare au şi publicat pretinse corespondenţe din Bucureşti, redactate la Viena chiar de însuşi d-nu Mitiţă Sturdza şi prin care d. Ion Bratianu şi oamenii sei sunt ridicaţi la ceruri pe când oposiţiunea este târîtâ în noroi. Nu de geaba Camera, înainte de a’şi da sfârşitul, a votat încă o însemnată sumă de bani pentru chel-tueli diplomaticei Deputaţii Districtului Vlaşca şi a-nume d. V. Christopulo şi Rose Ste-fanescu ai colegiului 1, d-rul Pitiş-teanu şi B. Epurescu ai colegiului II a şi Fundeseu al colegiului III au adresat la 1 Ianuarie prin Telegraful o dare de seamă către alegătorii d-lor despre modul cum şi-au îndeplini mandatul în legislatura închisă. Acest factum este tot ce se poate citi mai caraghios, şi are într’ensul atâta vervă comică în cât fie-care cititor a putut ghici cu înlesnire câ l’a scris mucalitul domn Epuresîu. Nu îşi poate cine-va închipui o bâtae de joc mai nostimă atât de sine cât şi de alegători şi de la un cap la altul de bietul adevăr ! Alegătorii de Vlaşca s’au putut bucura de eâte-va momente de veselie pe ziua de 1 ianuarie. Ni se spune că în urma unei audienţe ce a avut eri la Regele care ’1 a chiemat prin adiotantul de serviciu d. Eugeniu Stâtescu s’a dus la Ministeriu unde a poftit pe d-nil San-Marin şi Moruzi cu cari a avut o lungă convorbire. Aceşti domni spuneau aseară, chiar cui nu'i întreba câ poliţia e cu totul streină de cele din urma nelegiuiri comise asupra mai multor cetăţeni, şi că din ordinul d-lui ministru Stâtescu autorii acelor nelegiuiri sunt arestaţi şi daţi judecăţi. Toate acestea sunt înse minciuni pentru a înşela pe Rege. Noi putem afirma câ afară de cei doi cari au pricinuit moartea lui Boerul nici un alt bătăuş nu se află arestat. Putem asemenea spune d lui Moruzi câ a grăit neadevăr când a zis câ a chemat pe toţi bătăuşii şi le a zis ca se se astîmpere, căci vor fi daţi judecăţeî. D. Rubind, inventatorul puştii cu repetiţiune pentru a cărui adopţiune guvernul nostru arată mai multă aplecare, şi directorul unei fabrice elveţiane de arme de lângă oraşul S'haffhausen se găseşte de eâte-va zile în Bucureşti. Se crede că dânşii vor isbuti a încheia cu ministerul de resbel un contract pentru furnitura acelor 100,000 de puşti a căror cumpărătoare Camera a au-torisat’o. s - ■ , Aflăm dintr’o sorginte autorizată câ Regele a cerut ca toate ziarele ce apar în ţară se’i fie aduse. Se ştie că până mai deună zi M. S nu citea unele ziare ale opoziţiunei. D. I. C. Brătianu este aşteptat azi in Capitală. D. Dom. Capeleanu pe cared. Bră-tiauu nu vrea se’t lase pe din afara, va fi adus ca prefect la Ilfov în locul d-lui Obedeanu care va fi trecut în altă funcţiune, probabil în aceia de inspector al Creditelor Agricole. Comisiunea însărcinată cu esami-narea diferitelor modele de arme de calibru mic şi curepetiţiune îşi continuă cu mare activitate lucrările. Ea s’a întrunit azi la arsenal sub presidenţa generalului Cernat. Se crede câ înainte de sfirşitul acestei săptămâni comisiunea va da părerea sa. SH5- Comitetul societăţii române de arme, gimnastică şi dare la semn face cunoscut membrilor săi să ia parte la adunarea generală a Societăţii, care va avea loc Duminică, 17 Ianuarie, 1888, la 2 ore p. m. în localul societâţei pe cheiul Dâmbo viţei, pentru a se cerceta compturile a-nului 87 şi a se alege noul comitet. OMORUL DIN STRADA 0I0NISIE N. 36. lată ce am mai putut afla în privinţa acestei afaceri. lntr’o percheziţie făcuta în grajdul unei case vecină cu aceia unde a fost comisă crima, s’au găsit mai multe hârtii, chitanţe ale casei de depuneri, pe care probabil asasini le au judecat netrebuincioase şi nu au voit se le ia cu dînşii. Asemenea^ s’a mai constatat că d. Lespezeanu' depusese cu câte va zile mai ’nainte de moartea sa nişte bani la Casa de depuneri, unde are o sumă importantă. Parchetul crede a putea stabili culpabilitatea celor două sluji ale d-lui Lespezeanu după următoarele fapte I 1. Intre depoziţia feciorului şi a-ceia a bucâtâresii relativă la nu mărul asasinelor, cel d’intâiu pretinzînd câ au fost 7 pe când cea d’a doua spune câ erau numai 6, este o contrazicere. 2. Asemeneaestecontrazicereîntre declnraţiunile celor două sluji asupra chipului cum erau îmbrăcaţi a-sasinii: femeia spune că erau îmbrăcaţi ungureşte, bărbatul câ erau mitocâneşte. 3. Asupra modului cum au eşit dm casă, femeia spune câ asasinii au vorbit româneşte zicând : «Aidem câ am sfârşit» bărbatul din contra pretinde că asasinii au vorbit în tot timpul numai ungureşte. 4. Câ în bucătărie nu s'a văzut nici o desordine. 5 Contrazicere în privinţa existenţei şi disp-iriţiunea câinelui ce d. Lespezeanu avea în curte. 6. Asemenea servitori care pretind câ au fost bâtuţ', nu au fost de nimeni văzuţ1 şi pe mâinile şi pe corpul lor nu există nici o urmă de siluire. DIN DISTRICTE VALCKA Ruciumul Vâlcei, constată, că tn urma manifestaţiei ce s’a făcut de cetăţeni tinerilor Vâlceni achitaţi de juraţii din Craiova satrapia Simulescu şi Comp. e în deplin faliment ! Dar : «Simulescu tot nu se lasă, şi pune pe primarul sSO Alexiu, cel care mâncă trânteala la Craiova ca se facă a se subscrie un protest de către cetăţenii Vâlceni. Ei bine, lucru nepomenit, toţi oameni l’aîi dat afară şi n'a reuşit a strânge nici o iscălitură. Văzând acest fiasco, Simulescu care se află cu recrutaţia la Horez, a pus pe câţl-va oameni de acolo, ca să subscrie un protest prin care se înjură opoziţia din Vâlcea şi se neagă esistenţa acelei manifestaţii II!1 Acestprotest a fost publicat In «Voinţa» de la 23Dtcembre. In adevăr subscriitori toţi, Tintorescu, Georgescu Nicolae, Pleşoianu, Popescu şi alţi sunt din Horez, trei poşte departe; Nisipeanu din Ocnele Mari, oorâ depărtare; B. Părăianu, N. Părăianu, Slăvescu, dupe Olteţ, cinci poşte depărtare ; toţi aceştia ştid că In seara de 10 Decembre n’a fost manifest la orele 7 şi jum. Ja gară şi până la zece pe stradele oraşului 1111 Voiţi sâ vă dăm un esemplu de oamenii care ne spun că sunt liberali naţionali şi vor combate pe d. Lahovari ? Să luam pe d. avocat din Horez d.Ioan Pleşoianu (câeă). Are patru clase primare şi a fost condamnat de curtea de a-pel din Craiova la 100 lei amendă pentru escrocherie in calitate de şef de portărei ll Escrochl sunt cel ce ne guvernă, nu pot fi susţinuţi de cât tot de escroci, lată cel ce dau testimonii de bună purtare lui Simulescu, dar ce vral ? tot ce mal face o face din desperare şi judeţul Vâlcea, In particular Râmnicul, este perdut pentru el şi slugile lui. Poftiţi d-lor Măldărescu Vilagros, Disescu, Simulescu la alegeri şi vom vedea.» PRAHOVA Democratul din Ploieşti, dă următorul respuns bărbătesc clevetirilor şi a-meninţărilor unei reptile guvernamentale din localitate ce proflrase contra cetăţenilor independenţi cari ah eşit Intru întâmpinarea şefi'or opoziţiei : Intr’o foiţa, sub numele de Voinţa ... FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (9) H. W O O D CASTELU TRAGIC VI Kichard Ilare Amândoi intrară In salon. D-na Hare stătea In picioare lângă scaunul eî, cu obrajii arşi de friguri, şi In o stare de surescitare nespusă. Tânărul 11 dădu un portofolii!. — Am adus suma tn bilete, zise el, e mal uşor de dus In buzunar de cât aurul. D na Hare răspunse numai printr’o privire de mulţumire, strâogând mâna d-lul Carlyle. — Enric, zise ea cu glas tremurător, trebue să’l văd 1 să mă duc In grădină or să vie el aice? — Mi să pare câ poate să vie; aerul de seară nu’I bun pentru d-ta. Unde sunt slugile ? — Par-câ tot a fost pregătit anume, zise Barbara. Fiind-căe ziua sorei mele blama le a trimis prin mine o plăcintă şi o butelie de vin ca să bea în sănătatea el. Nu se vor supăra, n’al grija, dacă nu'i vomch^ma. — Atunci poate să vie, zise d. Carlyle. — Mă duc să văd dacă e aice, zise iute Barbara. — Nu; stal; ani să mă duc 6d însuşi. Să deschizi numai uşa când ne veţi vedea venind. Tânăra fată dădu un ţipăt apucând pe Carlyle de braţ. — Uite, iată’l, colo lângă copaci. D. Carlyle să Întoarse spre d-na Hare care nu se mai putea ţine pe picioare. — N’am să vi’l aduc Indala. Mal bine să vorbesc ed Întâi cu dlnsu), ca să mă pot Întoarce apoi acasă şi să reţin pe bărbatul d-tale. lntr’o clipă ajunse la grămada de copaci unde se ascundea tânărul. — Mama va veni ? Întreba Richard după ce schimbară câte-va cuvinte. — Nu; d-ta aî să te duci In salon. Tatăl d-tale lipseşte de acasă, slugile sunt In bucătărie, nimeni nu o să te vadă. — Atunci să ne grăbim, căci nu voi fl liniştit până ce nu mă voi vedea departe de aici. — Un moment, Richard, sora d-tale mi-a spus ca vrei să vorbeşti cu mine şi să'ml spui tot ce priveşte la acea grozavă seară; mal bine să vorbim chiar acum. — Barbara vrea ast-fel, dar cine mă Va crede? — Vorbeşte şi aşa. — El bine, ’ml bănuiaţi necontenit scasa ca prea mă duc des la Hallijohn. Părinţii mei ziceaţi că faceam curte lui Effie. Hallijoha mâ rugase săT împru- mut o puşcă, şi tocmai In acea zi, du-cându-mă să văd pe cineva... — Richard, îotrerupse d. Carlyle, nu te mărturisi pe jumătat numai 1 Avocatul ca şi doctorul trebue să ştie tot sau nimic. — Fie, de vreme ce vrei. Iubeam pe Effie. Ea era cochetă şi’l prea plăcea să stea cu dinsul. Adesea 'ml spunea să vin In cutare sau cutare seara, şi gândeam că era un capricii! din partea el; dar curlnd băgal de seamă ca era tocmai In serile când venia el. — Şi cum se numia acel om ? Richard se apropie de Interlocutorul şed şi’I zise încet: — Era blestematul acela de Thorn. D. Carlyle Îşi adyse aminte că numele acesta ’l rostise Barbara In ajun : — Dar cine era ? N’am auzit nicl-o-datâ vorbindu-se de el. — Nimeni nu’i cunoştea la Est-Lyne; să ascundea cu mare grije. — Ca să facă curte Effiei ? — Da, răspunse Richard posomorit. Venia noaptea In galop, îşi lega calul de un copac şi petrecea un ceas, două cu Effie, când tatăl său nu era&casa, Dacă era acolo, se Întâlneai! In pădure. — Să venim la fapte, Richard, la a-cea nenorocită seara. —El bine, puşca lui Hallijoha se stricase, şi me rugase să’l împrumut pe a mea. Tocmai trebuia se mă întâlnesc In acea seară cu Effie. Tatăl med, vă-zându-mă eşiud, mă întrebă uade mă duceam, şi ca se nu mă dojănească, i am răspuns că mă duceam la tănărul ' Beauchamps. Asta chiar a fost o do , vadă contra mea, când s’a făcut ancheta. Când am ajuns la Hallijohn, \ Effie veni Înaintea mea cu un aer misterios spunându-mi că uu mă j poate primi şi se mă duc. In timp ce vorbeam Împreună, Locksley trecu şi mă văzu cu puşca In spinare. Dupe câte-va cuvinte preschimbate, m’am supus la dorinţa lui Effie. Ir dădui atunci puşca, zicându-I să ia seamă, fiind că era Încărcată, şi ea se întoarse ' In casă Inchizlnd uşa după dlnsa. Presupuneam că Thorn e acolo; de acea In loc de a mă depărta, m'am ascuns dupe o mulţime de copaci, lângă casă. «Tocmai Locksley trecu din nod şi mă Întrebă ce făceam acolo. Nu’i res-punsel şi m’am dus se pândesc mai departe. încă o dovadă contra mea. Puţin In urmă, vr’o doue zeci minute poate, auzii o detunătură de puşcă In direcţiunea Uasei-VerzI. In scelaş timp, văzul pe Bethel eşiad dintr’un tufiş şi alervând spre casă. Era lovitura care omorlse pe Hallijohn... «Un moment dupe acea, un om mi se arătă, alergând şi ghlflind , era Thorn. N'am văzut nicl-odată o faţă mal speriată. Dacă aş fl fost mai tare, l’aş fl arestat; furia, gelosia mă nebunise, câci vedeam bine că Effie mă gonise numai pentru a-1 primi pe el. — Mi-al spus că Thorn venia numai noaptea? zise d. Gariyle. — In adevăr, aşa am crezut’o până atunci. Tot ce pot spune, e câ tn acea zi şi puţin In urmă auzii galopul unul cal care se depărta. Am gândit mal întâi că se certase cu Effie ; alergai spre casă, urcai dintr’o dată scările peronului, şi... dădui peste corpul neînsufleţit al lui Hallijohn. «Căzuse chiar la Intrare, pe podelele bucătăriei, Iu mijlocul unei bălţi de sÎDge, cu puşca mea descărcată alături. Lovitura II isbise In inimă. Chemai pe Effie; nimeni nu’rnl răspunse; casa părea pustie. O groază nespusă mă cuprinse; cu pericolul vieţel mele n’aş mal fl stat un minut lângă acel cadavru; aruncat puşca mea şi o luai la fugă, când tocmai mă întâlnii cu Bethel. El se oprise într’o pajişte, şi după locul unde sta, trebuia se fl întâlnit pe Thorn In fuga Ini. — «L’aî văzut? întrebai eu răstit. — «Pe cine? — «Pe Thorn care face curte Effiei? — «Nu cunosc pe nici un Thorn, răspunse el, şi credeam că numai d-ta Iţi bâteai capul cu densa. r — «Dar detunătura al auzit’o ? — «Da, presupun că Locksley & Împuşcat; el vînează astă-searâ. — «Te am văzut atunci Indreptân-du-te spre Casa verde. — «E adevărat, dar am făcut un înconjur ca să întru în pădure; şi pentru ce toate aceste întrebări? — «Cum 1 II zisei ed, In loc de ai res-punde, n'al văzut pe Thorn fugind din spre casă ? (Va urma). www.dacoromanica.ro EPOCA — A IANUARIE Prahovei, văzul că scrie, c# şi Popp sp’- , ţerul a fost la Gară de a pr.mit pa d. Lascar Catargiu, dar cum se putea sft nu mâduc, să’ml arăt recunoştinţa clnd d. Lîs^ar Cataigiu fiind ministru,ne-aQ dat drepturile deamdeschis Pharmacil, ne-afl dat furniturile judeţuiul şi ale comunei, de am putut sâ resistam In contra spiţerilor streini; apoi d-voastră cel care compuneţi Voinţa Prahovei ne-aţt dat ceva şi nouă ? (Numai la burta dv. vfi gândiţi sS fle plină). A’ţl îndopat pe streini şi nouă nimic nu ne daţ', d. ministru Bratianu, nu ştie cum v6 împărţiţi intre d-voastră toate, şi mai ziceţi că aceasta este Voinţa Prahovei ! aceasta nu este Voinţa Prahovei, ci este voinţa unei familii compusă de 13 1/8 persoane, care ne ţine piaţa în lanţuri, mai bine ar face guvernul să nu mai ne trimită oameni s6’i alegem deputaţi, flind-că aceştia nu fac bine nici judeţului, nici ţării, nici guvernului, ei îngrijesc numai pentru punga lor, sâ fie tot-d’a-una plină, şi iar plină; de ce vă legaţi de mine, nu m'aţl înşelat de multe ori, şi nu mi aţi dat nimic, dacă am avut o furnitura, aceia am luat'o cu sabia teu licitaţie de 70 0/0) aşa că am mal pus din pungă în loc se câştig. D. Brâtianu ne-aii făcut Pharmaciile ereditare, ’l-am mulţumit şi d-lul. Când nu va fi ministru şi va veni la Ploeştl, ÎI voi eşi înainte să-I fac şi d-lul cinste cum am făcut d-lul Catagiu, că amândoi au făcut legi bune pentru pharma-ciştil români. Noi ăşti mici nu suntem oposiţie guvernului, suntem oposiţie persoanelor localnice, care nu vor să se mal scoale .dupe scaunele primăriei, Judeţului Senatului şi Cameri, par că le-an luat cu moştenire, mai lăsaţi d-lor şi pe alţii ! Acum v’am arătat pentru ce am fost la gară. Popp. A 2* EDITIUNE ZIARELEjDE AZI România constată, că comerciul se sdruncină: Piaţa Bucureştilor stă foarte râfl. Lipsa de afaceri şi agioaO prăpădii pe mulţi comercianţi. Câţl-vadinlre aceştia aii anun-ţaL că vor fl nevoiţi să înceteze plăţile, dacă creditorii nu le vor acorda prelungirea termenelor poliţelor lor. Pasivul la fie-care dintr'enşil se ridică la cel puţin 200.000 lei. Alţi comercianţi mal mici se vor vedea nevoiţi, la răndu-le să înceteze şi el cu plăţile. Piaţa Bucureştilor stă rău. Comerţul, de care guvernul la fie-ce o-caziune spune că se interesează, şi pe care toate mesagiele regale 'l-a privit tot-d au-na ca ftjarte infloritor, este în ajun d’a primi o sdruncinare teribilă. Acestea sunt efectele desastroase ale politicei financiare a Colberţilor României. Comercianţii d.n capitală cugetă adânc la soarta ce li se pregăteşte 1 • • Naţiunea Învederând cele petrecute de la fagâduiala dată de regele, c& alegerile rămân libere, conchide că. Aceste fapte ne daQ în de ajuns a înţelege că guvernul na este nici de cum dispus a face din cuvintele regale o realitate. Pentru ca alegerile să fle în adever libere, pentru ca viitoarea legislativă să fie adevărata espresiune a voinţei alegătorilor trebuia ca toţi cei îmbătrâniţi în păcatele vechiului regim să fle înlăturaţi de la putere şi mal ales miniştrii. Este foarte greu dacă nu imposibil, ca aLâţl indivizi deprinşi cu desfrâul administraţiei colectiviste să intre de o dată în legalitate. Sub un guvern ca acesta este peste putinţa să nu se comită esces şi abuzuri revoltătoare. Pentru ca garanţia dată deM. S.în privinţa libertâţel alegerilor să fie un fapt, ar trebui ca toţi funcţionarii cari şi-ar permite să Impieteze asupra conştiinţei alegătorilor să fie imediat dectituiţl şi daţi în judecată. Un asemenea esemplu ar trebui făcut de o cam dată prin destituirea şi darea în judecată a tuiulor acelor funcţionari administrativi, cari a0 îndrăznit şi ar mal îndrăzni să iasft cu o iotă afară din cercul atribuţiilor prescrise de lege. Cu a-semenea măsuri se va inspira pe de o parte frica de lege tutulor făcătorilor de râfl şi tutulor sbîriior electorali, iar pe de alta se va reda cetăţeanului acel Lalisman care preţueşte mal muli de cât toate constituţiile scris e: Încrederea că nu va fi violen-Latîn conştiinţa sa. Numai cu acest mijioc cuvintele Majeslâţel Sale pot ajunge a fi o realitate. * # * Lupta în susţinerea trebuinţei d'a se răsturna cu or-ce preţ guvernul actual dovedeşte că: Aceşti liberali, aceşti reformatori a fost destul ca să ajungă la putere pentru ca să înceepă a face ceta-ce el imputaO adversarilor; a fost destul ca să devină stăpâni pe ţară pentru ca să domnească în numele principiilor celor mal reacţionare, pentru ca să se dedea la cele mal scandaloase abuzuri, pentru ca se falsifice ins-tiluţiele în numele cărora se închinau, pentru ca să rf strângă libertăţile pe care le proclamai! şi să comită aceleaşi acte de persecuţie pe care le comisese regimul vechili 1 Faţă cu această purtare nedemnă şi şar-'atană, este evident că conservatorii au dreptul să fie indignaţi, să aibă dispreţul pentru nişte înşelători ordinari I Conservatorii văd acum că afl fost traşi în mod infam pe sfoară de aşa numiţii liberali. In adevăr, pe cât conservatorii să. făceau chiar impopulari luptând pentru princi-pielelor, şarlatanii de la guvernul actual proclamându-se de liberali jucafl o adevărată comedie, el înşelai! pe adversari, el amâgiafl opinia publica. Principiele mari în numele cărora vorbeai! era o nedemnă manoperă înjghiebită în scop de a'şl câştiga popularitate şi de a învinge pe adversari. Actele guvernului actual aO adus adevărata lumină asupra purtărol din trecut a colectiviştilor. Fiind aşa, întreb : conservatorii nu aQ el dreptul ca să voiască răsturnarea de la putere a unor şarlatani ordinari? Căci acum, de vr’o 8 ani, ce văd ? Ce aQ înaintea lor? Ei văd nişte şarlatani politici care îşi bat joc de toate credinţele, el afl înainte t lor nişte oameni care se servesc de ideile conservatoare, de cele liberale etc., dupe trebuinţă. Această. escrocherie politică natural că trebue să revolteze pe conservatori în special, şi pe ţara întreagă. Chiar deci, dacă conservatorii nu ar a-vea alt motiv de a răsturna pe oamenii de la putere, încă acesta sigur ar 11 destul şi prea destul de puternic. Trădători faţă cu ideile şi partizanii i-deilor liberale, şarlatani faţă cu partidul conservator, mizerabili în faţa ţărel de care 'şl-aQ bătut joc, colectiviştii trebue>c să dispară. Dispariţia lor de pe scena politică să impune. ULTIME IMMYTIll D. Radu Mih&i a primit azi o de-legaţiune din Bacău avend In capul ei pe d. Vilner. Această delega-ţiune a cerut ministrului de interne se meargă la Bacău pentru a Împăca neînţelegerile dintre colectivişti, neînţelegeri care ’şi au isvorul în nemârginitile pofte ale unora şi care, prelungindu se, pot compromite grav succesul guvernului în viitoarele alegeri, mai ales c& opo-siţiunea se întăreşte pe zi ce merge, chiar membrii ei aflaţi în străinătate, ca d. Eugeniu Ghica Comâ-neşteanu, anunţând întoarcerea lor în ţară peutru a lua parte la luptă. Escrocul de la interne, dupe ce a făcut cftte-va mofturi zicând că ce ar putea face el acolo unde legitima şi protivnica influenţa a generalului Lecca este insuficientă, a isprăvit prin a făgădui că va deferă la invitaţiunea delegaţiunei şi că va pleca peste trei, patru zile la Bacău. * Regele a priimit azi în audienţă pe d. de Goutouly, ministrul plenipotenţiar al Republieei franceze. * D. Petre Carp părăseşte Capitala diseară pentru a se întoarce la Vaslui. X D. Ion Brătianu care a sosit în Capitală cu trenul de la 2 ore şi 50 m. a prezidat la 5 ore un Consiliu de miniştrii. X îndreptarea este numele unui nou organ al opoziţiei ce a apărut la Bu-zeu; salutându’i cu bucurie apariţia ’i urăm viaţă lungă. X Ziarele austro-germane comentează cu vioiciune faptul că lrnpe-ratorele Rusielor cu prilejul anului nou, pe d’oparte a păstrat tăcerea, iar pe d’alta a conferit cele mai înalte decoraţiuni ale imperiului în-soţindu-le cu autografe prea graţioase şi măgulitoare unor demnitari înalţi cunoscuţi pentru antipatia lor către austro-germani. Intre cei decoraţi sunt corniţele Tolstoi ministru de interne care a priimit Marea Cruce a ordinului Vladimir ; procurorul general pe lângă Sf. Sinod PobiedonossefT Marea Cruce cu briliante a ordinului Alexandru Nevski. Apoi miniştrii Ostrowski, Vorontzoff, controlorul general al imperiului Stolski şi alţii; distincţiuni, în care presa austro-germanâ voeşte se vadă odemonstra-ţiune făţişe contra puterilor centrale. X D. Tache Protopopescu a plecat azi la Slatina în afaceri electorale. X D. M. Ferecbidi a primit azi corpul didactic. X Mâine se va aduna în şedinţă es-traordinară sub preşedenţia d-lui Brâtianu consiliul superior al armatei, pentru a se pronunţa în ces-tiunea Asaky. Mâine vom vedea dar cât plăteşte independenţa oamenilor de ştiinţă care compun consiliul şi ce grije au de demnitatea lor. X Întrunirea anunţată pentru erî a acţionarilor fabricii de hârtie nu s’a putut ţinea din causa că formalităţile nu erau îndeplinite. Noua convocaie e fixată pentru 31 Ianuarie. X Primul-procuror şi d jude de instrucţie Stâtescu însoţiţi de presupuşi autori ai crimei din strada Dio-nisie, au fost azi la casa unde s’a săvârşit omorul. u Conflictul româno-grec trebue se fie împăcat de oare-ce d. Durutti însărcinatul de afaceri al Greciei a anunţat apropiata sa reîntoarcere in Bucureşti. Ar fi cuviincios ca guvernul se pue pe public în măsura d’a şti în ce condiţiuni s’a fâcutimpâcâciunea. X Camera ungurească, în urma raportului comisiunei sale speciale, a hotârît a casa mandatul unicului Deputat român generalul Doda, invitând guvernul a prescrie o nouă alegere D’abia avem trebuinţă a prezice răspunsul bărbătesc ce ’l vor da regimului unguresc valoroşii Bănăţeni 1... X Din Piteşti ni se scrie că colectivitatea d’acoîo se zvîrcoleşte în spasme pentru a’şi asigura izbînda în alegeri. Comitetul electoral, compus aproape exclusivi din func ionarî, se adună în fie-care seară spre a se chibzui asupra mijloacelor d’a câştiga colectivi ţâţei noui aderenţi. Intre aceste mijloace, corupţiunea, arma cea mai plăcută colectivi ţâţei, ocupă locul cel d'intâi şi neruşinarea comitetului merge până a voi se uzeze de densa pentru a murdări conştiinţa unor bâtreni pe care în ultimii 12 ani nu putuseră se’i ademenească nici cu fâgâdifelile nici cu ameninţările lor. Este încă mai mult decât sigur că curagiul opozi-ţiunei şi stăruinţa ei în credinţele sale vor şti la momentul decisiv, In faţa urnei, se înfiereze pe coruptori cu tot sprijinul ce ar putea găsi în unii cameleon! politici. X O depeşe din Roma vesteşte, că corpul espediţionar italian seaşteaptâ se fie atacat în toate poziţiunile sale de abizinieni la 25 ale corentef, data înfrângere! italienilor d’acu un an la Dogali; şi se crede că generalii a-bizinieni au ales această dată pentru începera luptei, spre a îmbărbăta trupele lor prin amiutirea uneî victorii,—Pe d’altă parte, comandantul şef al armatei italiane la Massasuah, a primit o ştire dupe care împăratul Ioan al Abizinieî, ar fi acordat favoarea cunoscutului seu generalisim Ras Ăluia d'a ataca întâi pe inamic, şi că acesta se apropie cu o numeroasă armată asupra italienilor. X Pe toată ziua se constată in Capitală cazuri de boale causate prin consumaţie de carne de porc, provenind de la vite bolnave de la- drerie. Această nenorocire care bântue pe locuitorii capitalii e datorită negli-genţii medicului veterinar însărcinat cu serviciul esaminârii vitelor ce se taie la abatoriu. Acest medic e un oare care domn anume P. Gonstantinescu. D-sa nu numai că nu stă la abatoriu cum este dator, dar are o mulţime de alte ocupaţiuni, care ’1 împedicâ de a a-sista la tăerea vitelor. Aşa, d. P. Constantinesc u este şef de clinică la şcoala veterinară,unde ţine curs In toate zilele de la 9 plnâ la 10 1/2 dimineaţa, ore când trebue se viziteze halele şi pieţile publice. Mai este şi ajutor al şefului veterinardin direcţia sanitară, unde trebue se se afle la serviciu în toate zilele dimineaţa şi dupe amiazi de la 2—6, ore când la abatoriu se face tăierea vitelor. In fine noaptea d. Constantinescu asistă la şedinţele comisiunei veterinare şi Duminicele e ocupat se facă propagandă electorală colectivistă prin mahalale. Iată pentru ce Bucureştenii sunt espuşi se mănânce carne spurcată. X Aseară mare întrunire la Eforia spitalelor sub prezidenţa Beizadelei Colectiviştii şefi de despărţiri şi de bătăuşi erau toţi presenţi. Discuţia a fost vie, căci unii din aşa zişii negustori s’au ridicat cu putere contra candidaturei domnilor Niki Xenopolu şi C. A Filiti a-rătând mirarea lor cum nu s’au găsit de cât un grec şi un jidan pentru a fi aleşii judeţului Ilfov. Beizadeaoa însă a susţinut pe cei doi tovarăşi asigurând pe cuvântul seu de onoare ca ei sunt curat români. Cuvînlul Beizadelei însă n’a convins de loc pe protivnici lui jupân Niki şi lui kir Kostacki, căci nici o decisiune n’a putut fi luată pentru adoptarea definitivă a candidaturei lor Orâşanu, cu această ocazie, a găsit cu cale se facă glume, pe când susţinea şi dânsul candidatura lui Niki Beizadeaua s’a supărat şi’i-a spus : «Taci, că aci nu eşti nici la Monitor nici Ja Nic/iipercea.» ULTIMA ORA AGE.YTIA HAVAS Londra, 16 Ianuarie.—Telegramele primite de ziarele englezeşti vorbesc de noul mişcări de trupe ruseşti la graniţă,şi de măsurlmilitare corespunzătoare luate de Austria. Paris, 16 Ianuarie. — Generalul Bruyere, şeful casei militare a Preşedintelui Repub'iccl, a fost grav rănit la picior, ieri, Sntr'o partidă de vânătoare. ŞTIRI TEATRALE Circul Sidoli a venit la timp ca să a-ducâ o distracţiune public# Bucureşte-nilor plictisiţi de trapele de operete franţuzeşti care dafl faliment safl te trage pe sfoară. Intre numei oşil şi aleşii artişti al circului, am fost mal cu secmă interesaţi de cele patru surori Franklin, a căror forţă şi graţie este incomparabilă la inele, şi de vestitul jongleur Alfonso, a cărui dibăcie e ne mal pomenită. Cunoscuţi de publicul nostru, d. Ce-sar şi d-r&Medea Sidoli sunt mal forţl şi mai eleganţi de câtor-când. Harrison, vestitul clown, care pe-aci pe-aci era să rămân# victima unul accident, August (Mr. Barker) şi bunii clownl ai circului, te înveselesc ta flte-ce seară cu glume noi. cu costume din ce In ce mai caraghioase. Fraţii Mephisto, oamenii cauciuc, afl şira spinărel cel puţin atâlde mlădioasa ca d. Meitani. 8JPovâţuim pe public să se grăbească a merge la circ să vazft pe d. Alfonso, care, peste câte-va zile ne va părăsi pentru a merge la circul Salamonsky dia Petersburg. * I # > Săptămâna viitoare va debuta la Teatrul Naţional d-şoara Grigolatis, bale tistă, cunoscut# sub numele de Musca de aur. D sa vine din Constantinopol unde a dat o serie de representaţii la t* atrul france3. Iată ce zice Le Phare du Hosphore : «Marele succes al momentului sunt representaţiile d-şoarei Grigolatis,musca de aur, la noul teatru francez. In adevăr, nu să poate închipui ceva mai gracios de cât aceastătncânt#toare persoană când sboarâ prin aer, atingând cu piciorul coşuri de flori sau Înconjurată de turturele. Mijlocul prin care d-şoara Grigolatis isbuteşte a sta In aer e aşa de bine născocit şi combinat In cât spectatorul nu poate vedea, nu poate ghici nimic. Crezi cu adevărat privind la d-şoara Grigolatis că vezi o ztnă a aerului». E'ena, Massinca, Felicia şi Nicolae Papadat, Maria şi Gr. Christide, Cleo-patra şi Gheorghe Stătescu. Ecaterina Lupescu, Irina şi| Al. Papadat, Maria şi C. Borcescu, Dr. N. Borcescu, Nicolae A). Papadat, afl durerea a vă anunţa perderea ce afl încercat în persoana iubitei lor mume, soră, cumnată şi mătuşe ELENA PAPADAT NĂSCUTA LUPESCU Decedata la Viena In vărslâ de 42 ani. înmormântarea se va face la Mo-nastirea Cernica. Un landou nou de tot, din fabrica Loh-nor (Vienna). Doritorii se pot adresa la domnul N. Al. Papadat. Strada Academiei, No. 10, de la 5 —7 ore p. m. DOCTORUL P. J. STOJENESCU de la facultatea din Paria Consultaţii gratuite de la 3—5 ore p. m. PENTRU BOALE INTERNE SI VENERlENE 601 Strada St. Gheorghe nofl 20. MARELE CIRC SIDOLI loca patru debuturi a celebrului artist Mrs. Alphonso. Azi Luni şi mâine Marţi mare re-prezentaţiune extraordinară. începutul la 8 şi jum. seara. ALBERT BAUER INGINER SPECIAL .Strada Cultei, 49 — Pueuresti MORI FABRICI de SPIRT TOT FELUL DE MAŞINI Mare depuşii de toate uneltele ni ac-ceMoriile pentru exploatarea fabrirelor PIETRE DE MOARA CURELE. CUCIUCURI GAE2 DE MĂTUŞE, LUMINA ELECTRIC. 391 ASTR/V DE DITO SI IDEM IM.S. REGINA ROMÂNIEI SI DNA M. K.) i Volum tn 8, hârLie şi lipar elegant de vânzare la librăria editoare SOCECU & C-Nl£ şi la toţi corespondenţii el din ţară şi slreinătate. Preţul uni exemplar 6 lei. 592 CREDIT EN BLANC Un financiar de toată Încrederea se pune la dispoziţiunea d-lor comercianţi, fabricanţi, proprietari, etc. cari ar avea nevoe de daraverl băneşti asupra uneia din Capitalele Europei. A se adresa d a dreptul la X. Z. 6. War-wick Street, Regent Street, London W. Corespondenţele se primesc în limbele : 1 Engleză, Franceză. Germană safi Italiană. > ‘598. BANCA. ROMÂNIEI «VS3S «Sg ŞSH-Ş iOO versaţi, sediul i^urifU.Sucursala Galaţi, a-gen. Londra. D-nii acţionari ăi Bânceî României. sunt convocaţi îQ adunar® 8®‘ nerală extraordina râ, cai*® va avea loc la 1 (13) Februa ri® t8 2.50 VIAl UI DE MASA ALESE Conservate de mine in propriile mele pivniţe 142 Cu slims C. T. CHU1STOFOB SALABRENER in centrul orasiului No. 2, Strada Stavreopoleos No 2 Se află la la disposiţia onor. societăţi pentru Serate, Nunţi, Baluri etc, ca preţuri foarte moderate. Ecieragiu cu gaz aeriform www.dacoromanica.ro EPOCA 5 IANUARIE REGIMUL DE LANA AL PROFESORULUI DOCTOR JAEGER RECUNOSCUT Ci CEL MAI EXCELENT Medaliat acum Iu urma, de juriul medical din Londra cu og, II «SC X MEDALIE DE AUR Su b-sem naţii având numai noi singuri, dreptul de a fabrica vestminte de lână ce se poarta pe dedesupt vestminte zise Normale, precum şi cuverturile de paturi In lână curată de Cămila, garantând contra racelei şi a reumatismului. Declaram ca nu recunoaştem ca veritabile de cât flanelele ce se g-asesc in magasinul Â&X QTJA T RE SAfS’O'N 72, CALEI VICTORIEI. VIS A-VIS DE PALATUL REGAL D* JIGFR W. BENGERS Soehne STUTTGART. Preclurlle de vtn/.are originale a le Fabricei dupe mărime Cămăşi de bărbaţi pentru iarnă de la A O pănaia i 8 Ici Ismone de barbaţl şi femei pentru iarnă de la 10 până la 13 lei Flanele de barbaţl şi femei pentru iarnă de la 8 păna la 13 lei Un numfirmal gros contra reumatismului nu leti mai mult. .. 534 m&msL p&brissi ÎE&RS& SRSS î CADOURI F0L0SIT0RE PENTRU — ANUL NUOU — T.EASOARMCG MOI PATENTATE INDISPENSABILE PENTRU VENATORI, MILITARI. PIOURARI. MARINARI ETC.TREBUINCIAOSE FIECĂRUI De la 19 Aprilie Ministru de resbel frances le recomandă cu preferinţă: l. Remontoir cu capace de argint groase, cilindru cu 6 rubine şi cadran luminător 18 linii lei jo z. Aceiaşi ciasormc anker, iş rubine.....................«40 ). Remontoir cu capace de Nickel, frumos gravat, 6 rubine, cadran luminător 18 linii » 20 4. Remontoir pentru dame cu capace de argint frumos gravat, ij linii « 28 5. « « «cu capace de aur « « 1} linii 18 kt. « 70 6. « « bărbaţi « « iş rubine, 18 linii «120 7. « « « « « savonetH, duble 18 kt. « 160 8. « compns, patentat capace de argint 18 lin‘I « ;$ 9. Pendule luminând noaptea singure, bogat sculptate cu barometru aneroid şi termo- mometru Înalte de 42 centimetre......................« 12 ORICE OBIECT ESTE GARANTAT PENTRU NI Al MULŢI ANI SE EXPEDIAZĂ MONSTRE, CONTRA VALORII PRIMITA PRIN MANDAT POŞTAL 355 mS&ÎSA 355 GS&SQUUnCK JOANNOT BALTISBERGER Berna (Helvetia) 544 DEPOUL FABRPEI DE ma 19 t) ft MARE ASORTIMENT DE CURELE DE TRANSMISIUNI Garantate prima calitate CURELE DE CUSUT TUBURI DE CAUCIUC Cu spirala si fara spirale TABLE DE r 4UCÎUC PENTRU t.AIlVITI HI RONDELE DE CAUCIUC TUBURI 355 S&ME5E CURELE ELEVATORII PENTRU MORI A S B E S T STICLE PENTRU NIVEL DE APA OTTO HARNISCH Bucureşti— 1, Strada Modei, 1 —Bucureşti Aproape de gradina Episcopiei 587 MAŞINI I)E ÎMPLETIT MAŞINI DE IMPTETIT OIM CEA MAI VECHE SI RENUMITA FABRICA LAUE & TIMAEUS DIN DRESDA Recomandam eu deosebire pentru familii aceste maşini cu care se pot inpleti: GILETCE, FUSTE CIORAPI groşi si subţiri MÂNUŞI, PLAPOWE SI BONETE Prin aceste maşini se poate câştiga eslstenla unei numeroase familii. Un maestru in aceasta arta industriala se afla la dispositinnea amatorilor pentru instruirea lor. Detalii se pot lua la Representantli generali pentru România si ulgaria, TRICOURI Talie si Pantaloni SIALURI 550 RYSERet BRATEANU Bucureşti, Calea Moşilor Ne. 29. UTIL PENTRU TOTI BALSAM DESANATATE * AL FARMACISTULUI .1. EITEL din Râmnicu-Vâlcea Analieat şi aprobat de onor. Consiliu Medical Superior din România Prezervativ escelinte al sănătăţii contra diferitelor maladii contagioase, mal cu seamă in timpuri epidemice, de oholera, de friguri, şi Itemediu foarte bun contra boalelor de stomac, de ficat şi consecinţele lor precum : indigestiuni, lipsa de apetit, râgâiala greaţă, flegmă, llatulenţă, durere de stomac, colică, ingreunarea de stomac constipaţia. congesti-uni, gălbinare, venin, hemorotde (trânjl), hi-dohondrieşi melancolie (provenite din deranjamentul mistuirei;, indispositiune, durerea, de splină, ameţeala, durerea de cap, friguri, scorbut, ulcere etc etc. Balsamul de snnatatc Eitel, superior tuturor produselor similare, se recomandă pentru on-ce cas ca cel mai buu şi cel mal util medicament de casa tutulor persoanelor tn general şi in special celor depărtaţi de ajutoare medicale, Balsamul de sauatate Eitel, se poate întrebuinţa In ori-ce timp şi fără deranjament de afaceri. Preciul unui flneon insotit de instrucţie 1 si 50 bani Se găseste de vânzare la celle mai multe armacii şi la principalele Drogherii din tară Cal. \ ictoril Pal. Dac.-Rom. LA ORAŞUL VIENA lÂUVILLEOEVIENNE vis-d-vis de Lib. Socee Recomandam onorabilei noastre clientele pentru leftinatate al soliditate următoarele noutăţi: Rufarie pentru Doamne si Domni. lumburg. •aţii Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza. Olanda verit&b. de Belgia si Rumburg. Madapolam frantzuzesc de toate calitatile si lăţimile. Batiste de olanda si de lino albe si colorate. Ciorapi de Dame si Domni de Fii d’Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase. Flanele, camasi si ismene de lâna după sistemul profesorului Dr. G. Jaeger. Gulere si manşete de olanda uitimu fason. Mare asortiment de cravate uitimu fason. Corsete frantzuzesti ou balene veritabile. Trousouri complecte pentru fldantatl. Layettes si Trousouri pentru copii. Trousouri pentrn pensionate, oteluri si restanranturi. Avem onoare a informa pe clientela noastra oa a apărut CATALOGL IVOSTHU ILUSTRAT SI VA FI TBIHIS ORI-CU1 VA FACE « EBERE. LA ORAŞUL VIENA CALEA VICTORIEI, PALATUL «DAC1A-R0MANIA» vis-â-vis de librăria Sooec _______________ 535 I A PARARE IN CONTRA FOCULUI Grenadele Stinoatoare Harden STNDTTRTTT, nF.POWftlT TN ROMANŢA Bucureşti. - Strada Smârdan, No. 2 « mmm mim w Bucureşti. - Strada Smârdan, No. 2 i S A DESHCIS — Ho TE iL iAyN'W&â Bucureşti — 76, CJalea IVTosilor*, 76 — Buouresti Reparat şi mobiiat cu lotul din nou.— Se găseşte camere de la 1 leu şi ÎO b*ui in sus. Asemenea se închiriază camere mobilate cu luna’. — Sarv ciul prompt, onest şi preciuri moderate.— Se găseşte grajduri pentru cai şi şoproanc pentru trasuri. DE ÎNCHIRIAT PRĂVĂLII MARI SI MICI Proprietar, COHMXIC Ii AIJADERU. 599 ANUNCIU Sub-eemnatul aduee la cunoştinţa onor. pu blic că am redeschis msgasinul meu in strada Lipscani No 8 cu un mare asortiment de Covoare naţionale in oiferite calităţi şi mărimi, asemenea un mare asortiment de Costume naţionale pentru dame şi copil, dupe modelele cele mal nuol şi • legvnte, invelitorl de mtse, feţe de perne, peşchire, perdele, toate modele naţionale, asemenea Insă un mare transport de Canari de Harz care sunt dresaţi perfect in cântecele cele mai variate cu deosebire că tonul este lung, tremurător şi incâ foarte iung repetat, Papagali, Colibre, Peşti roşii vil, diferite objecle de teracote naţionale, garnituri şi Broşuri de mosaică de Venlţia. Cu stimă, I. milos. Strada Lipscani No. 8 alături cu Magasinul 605 d*lui Filip ilaas. •X§ •xm ox- MASINE DE TĂIAT BA E, FAN SI COCENI IN DIFERITE MĂRIMI Mişcătoare cu mâna, cu manegiu si ou abur foarte folositor din causa lipsei de nutret pentru vite Strada Smârdan 8 W. STAADECkER Str.Bibescu-Voda6 560 X99XI 83' MM£ ATELIER SPECIAL DE MOBILE SCULPTATE S a deschis in Calea Victoriei, No. ISO. vis a-vis de Palatul Ştirbei, un magasin al acestui atelier, unde se poate găsi şi comanda lot-d'auna diferite mobile sculptate, cu preţuri moderate, precum săli de m&ncare, de lectura, iatacuri, antreuri etc. Cu stimă, V. MAYER. 537 #09 •3 î 2 ■t y 582 JOCKAI STABILIMENT SITUAT IN No. 66 - Strada lopotar- No. 66 Cumpără si vinde cai, trasuri si or-ce harnasament, primeşte aceste con-ditiuni spre venza-re, tine Cai în pensiune, pe preciu de 2 LEI PE ZI inclusiv îngrijirea. mm Distinctluni: FILADELFIA 1886 , BRUXELA 1887 GENOVA 1880 I ST UTGARD I SI HG J R A MFDAIIE DE AUR PENTRU ţARTICOLE de pansament^ Din partea M.S. Imparaleasa Augusta < | acordata la evpositia generala germana de hygiena d i: berlin 1883. Distinctluni: espositia internaţionala farmaceutica din VIENA i88j medalie de aur TUR IN 1884 medaliedeaur . FABRICA DC ARTICOLE UE PANSAHEM HOHENEEBE BOEMIA FABRICE CEA MAI MARE FABRICA SPECIALA FABRICE In CU BURI in HEIDENHEIM Se recomanda ca cea mai buna si mai eftlna PARIS si sorginte de procurat si CIIEMNITZ &&T186LE ©5 PHMS&K5MT PA VIA Precum si alte articole de aceiaşi ramura CALITATE SUPERIOARA SI PRECIURILE CELE MAI EFTINE 1MLBIRE PROPRIE SI CARDERIG DE BUMBAC (BROl’HATTâ) Iţatentapentru ustro-Eng; riapentru scama de lemn dupe Doctorul Walcber din Tubingen, Vata de lemn si Bandage-Sygia SINGURA VENZARE AL CATGUTULUI RESORBITANT Marca Wiesner pentru Austro-Ungaria, România, Bulgaria si Orient PRETURI CURENTE, AFIŞE, MOSTRE SE TRIBUT GRATIS si FR ANCO REPRESENT*NTil GENERALI SI DEPOSIT PENTRU ROMÂNIA SI BULGARIA RYSER & BRATEANU Calea Moşilor No. 29. — Bucureşti 5M • 99 • 1 MASINE DE TOCAT PAIE PENTRU T MTIiETlL CAILOR • DEPOSIT GENERAL LA MORITZ APPEL STRADA DOAMNEI \o. 7 >3 a* :x99x: CflAMPAfil POMMEftY & GREI REIMS :x# x jmmm X £ 9 X De osre-ce circulă In comerciO vinuri fabricate În Austro-Ungaria purtând fără nici un scrupul etiquele cu firma noastră, ne vedem nevoiţi a da oare-cari desluşiri asupra embaltgiulul nostru spre a garanta pe c « SunratoriT ŞampanieT Pommery de asemenea falşincate. Dopurile servind la astuparea buteliilor noastre sunt foarte uşor de recunoscut, av&nd conform modelului ce urmează firma pe fund şi corp. Osebit de aceasta dupfi ce sticla este astupată se aplică a-supra dopului o capsulă de tinichea purtând numele Pommery şi trei stele. ŞAMPANIA SEC Areoetiquetâ albă cu firma noastră o mică etiquetăSec la gâtul sticlei, staniol nuriu granulalor, şi dopu cu firma. ŞAMPANIE IXTRA-SFC Fără etiquetă o mică etiquetăExtra Sec la gâtu sticlei, staniol auriu, gra-nulator, şi dopu cu firma CHAMPAGNE POMMERY & GRENO REIMS X Agent general A. G. CARSY cx~ xiax Tipografi» Ziarului „Bpoa*1 Tipărit cu cerneala Ch. Lorllleiu: C-ie Paris www.dacoromanica.ro Garait rupoaiabll, G. Stoenescu.