ANUL m No. 630 ■ m A DOUA EDITIUNE DUMINECĂ, 3 (i5) IANUARIE 1888. 15 bani numerul ABONAMENTELE încep la i site a fie-carei luni si se plătesc TOT-O'AUNA ÎNAINTE I\ BUCI KESri La casa Administratiunei im TA8A-. Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 lei, 6 luni *0 lei, 3 luni 10 lei. I* STHElwrATE: La toate orflciele postate din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei. 6 luni 25 lei. LA. PARIS s Se gaseste jurnalul cu lECent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Ger-■naln Siv. 84. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA 15 BANI NUMER U L ANUNCIURILE IN ROMANI* SE PRIMESC DIRECT LA ADMINI* TRATIA ZIARULUI La Part*: la Agrare Havai, place de la bourse, l. Agenre Llbrr, rue .Vetre Dame du Victoires 10, (Place de la Bourse) pentru Paria. Franrla, firrmanla, Aaatrp-IJngarla. Italia si larva Britanic. Anunciuri pe pag. IV, linia 3C bani, anunciur ai reclame pe pagina treia 2 lei linia 50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B. REDACŢIA APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRAŢIA No. 8. — Plata Episcopiei. — IV’o. 8. !\'o. 3. — Piaţa Episcopiei. — IVo. 3. MBBMRBMBBMRMBaMMMWMMMBWRMMiMMMMBMMWBBWMMBaMMR——MW—SBOEHH—llllll Ig 111IIIIIUHS——8H!>—BSEMB———Bl LIBERTATEA ALEGERILOR Am publicat în numerul nostru de la I iu Ianuarie, la rubrica informa-ţiunelor, declarata făcută de M. S. Regele d-lui C. Grădişteanu, trimisul oposiţîfi, care venea se ceară Suveranului garantarea libertâţeî alegerilor. Cuvărtele Majestâţeî Sale, le mai tipăritaBncă o dată astâ-zl; eată-le : «TA iutorisez se declari in numele* meu personal ca alegerile vor fi libere, si ca garantez eu personal libertatea alegerilor! » Din nenorocire suntem obicinuiţi de mi|lt timp cu nestatornicia fagă-duelelor regale, şi ne trebue o foarte puternică dosă de bună voinţă ca se punem astă-zi temei pe nişte cuvinte atăt de des uitate. Facă Cerul şi Mojestatea Sa, se nu ne câim decrediuţa noastră şi se nu ne muşcăm degetele pentru că am fost in stare o dată se ne bizuim pe cea ee Regele declară în numele seu personal, şi în cea ce garantează personal ! Cu toate acestea nu ne displace, dintr’un punct de vedere, declaraţia Regelui. Alegerile viitoare au o însemnătate: e că cestiunea Regelui e pusă pe tapet şi că este ultima încercare făcută pe lângă Rege spre a reintra în legalitate. Prin respunsul Regelu', cestiunea se pune în mod şi mai lămurit. Regele garantând personal libertatea alegerilor, se face el singur răspunzător de ingerinţele în alegeri. De aceia trebue ca toate protestu-rile noastre d’aci înainte se fie adresate direct Majestâţei Sale. Când tntr’un judeţ se schimbă sub-prefecţi şi se lnlocuesc sub cuvânt că cei actuali nu sunt destul de siguri, se protestăm înscris către Rege. Gând intr’un judeţ se ţin in slujbă prefecţi ca Simulescu, care au dat probe de ingerenţă in alegeri, sau poliţai şi sub-prefecţi care au fost în capul bandelor de bătăuşi, se protestăm înscris către Rege. Când in capitală se omoară oamenii pe stradă de către bandele de indignaţi, cum a fost omorit alegătorul Costache Boeru, Marţi seara, se protestăm direct către Rege. Când administraţiile se organi-sează in vederea alegerilor , când prefecţi cer demisiile funcţionarilor spre a’i nevoi se se dea peste cap pentru ca oposiţia să nu reuşească, se protestăm direct către Rege. Prin angajamentul luat de Rege, el 9’a legat să dea satisfacere dreptelor noastre cereri, şi daca nu dă această satisfacere ’şi atrage o gravă răspundere. De-o-cam dată noi nu putem de cât se luăm act de declaraţia Regelui şi se constatăm nepotrivirea ce există intre fag&duelele Majestâţei Sale şi între faptele ce se petrec. Chiar In ziua în care Regele fâgâ-dueşte, bătăuşi ucid oameni pe strade şi abusurile ce noi am semnalat şi semnalăm sunt cam ciudate răspunsuri făcute promisiunilor şi garanţiilor personale ale Suveranului. TE LE GRAM Ei AGENŢIA HA VAS St. Petcrsburjj, 12 Ianuarie. «Journal de St. Petersbourg» deplânge întreprinderea nesocotită din Burgas. El a-daoga ca, din nenorocire, or-ce violarea dreptului tareşte altele tn urma-I. Asemenea lovituri tndrâsneţe nu sunt de natură a resolva lnlr’un mod legal cestiunea bulgăreasca, cu toate acestea asta e singurul scop ce ar trebui s6 se urmărească în interesul Bulgariei şi al liniştel generale. Paris, 12 Ianuarie. Senatul a reales pe d. Le Royer ca preşedinte. La Cameră, d. Falliâres, ministru de justiţie, respunzând unei interpelări, confirmă căd. Vigueau, judecător de instrucţie însărcinat cu afacerea Wilson, a comis acte contrarii demnitaţel şi imparţialităţii magistraturel. Totuşi măsura luată tn contra lui nu modifică Intru nimic si-tuaţiunea inculpaţiler; iar justiţia ’şl va urma cursul el. Londra, 12 Ianuarie. Se afirmă că puterile schimbă în mod oficios vederile lor pentru a ajunge la o înţelegere tn cestiunea bulgărească; dar negocierile oficiale n’ad început încă. Londra, 12 Ianuarie. Banca de Englitera a redus scontul sefl la 3 1/2 0/0. Solia, 12 Ianuarie. «Svoboda» publică nişte scrisori şi documente găsite asupra indivizilor omorâţi saii făcuţi prisonierl tn timpul afacerii de la Burgas. Se observa o scrisoare de recomanda-ţiunead-lul Hitrowo, ministru, al Husiel, la Bucureşti, două scrisori ale lui Zeles-wsky lui Nabokoff, una a lui Krirtzofi' &-celuiaşl, şi una a lui DragayefT din An-driauopoi lui BoyanolT. In această scrisoare, Dragayeir expune formarea bandei la Andrianopol indicând pe complicii săi. Solia, 12 Ianuarie. Ştirile publicate de «Gazeta de Voss» cari spun că prinţul Ferdinand ar fi ordonat s6 se ia din stabilimentele publice portretul prinţului Alexandru de Batten-berg, şi că această măsură ar fi supărat pe ofiţerii cari ar 11 decis de a nu mal da serate la clubul militar, sunt curate născociri datorite unor corespondenţi răfl voitori. LIBERTATEHLEGERILOR Primim de la d. Fleva următoarea scrisoare : Domnule Redactor, Rog publicaţi alăturata telegramă, ce am expediat Majestâţei Sile Regelui ; TELECRAMĂ REGELU Sire, In ajunul alegerilor, Constantin Apostol, proprietar şi alegător, om cu studii speciale, fost Casier la Banca Naţională, eşit cu laude şiactualm»nte director la Creditul Agricol din Brăila, este înlocuit fără motiv. D l. C. Apostol este ruda mea, se găseşte tn locuinţă cu mine la fratele seu, şi pentru aceasta este bănuit că la alegeri va vota contra guvernului. lată cum se respectă de guvern conş-tinţa şi drepturile cetăţenilor. Denunţ acest fapt odios Majestăţii Voastre. IViculae Fleva. Ca se se vază şi mal mult infamia denunţat», rog publicaţi şi alăturatul act din partea direcţiune! Bă ncei Naţionale, act iscălit chiar de Venia-minul regimului, de cunoscutul Eu-geniu Carada. Nr. 7930 Iulie 2/141885. D-luiC. Apostol Gniati, Primind scrisoarea d v. din 30 Iunie trecut şi luând cunoştinţă de dimisiu-nea d v. ca Casier al sucursalei noastre din Galaţi, tn urma numirei d-v. ca administrator al Creditului Agricol Brăila, Profităm de această ocasiune, spre a vă esprima mulţumirile noastre pentru zelul, activitatea şi inteligenta cu care aţi îndeplinit funcţiunea d-v. în biurourile Bâncei, de la constituirea ei şi până acum, fie cu lucrări de biurou, fie ca Casier. Vă mai urăm răuşită bună, tn noua d-v. funcţiune şi vă rugăm a primi a-sigurarea stimei noasţre. (semnat). Fugeniu Carada. Nu mai spun că d. C. Apostol este organizatorul Creditului Agricol din Braila, unul diu cele mai solide şi regulate, poate, din câte funcţionează în ţară, probă bilanţul încheiat la sfârşitul anului. Astă zi d-1. Apostol, cum vedeţi din telegramă, este înlocuit fără motiv cu d. Teodor Dobrescu, fost membru al Comitetului permanent di-solvat. Acum în ajunul alegerilor, lot zelul, activitatea şi inteligenţa d-lui Apostol aii dispărut ; Guvernul nu vede de cât o rudă a mea de aproape pe care, pentru aceasta, o bânueşte că ar vota contra. Zic, pentru aceasta, fiind-că tot oraşul poate atesta conduita ireproşabilă a d-lui Apostol, care s’a abţinut în public de la or ce manifestaţiuni, rezervându-se a vota ast fel cum conştiinţa îi va dicta. Fiind inse, că şi aceasta este o crimă sub acest regim fără nume, care simte că chiar slujbaşii lui ii osîn-desc în fundul conştiuţei lor, se recurge ia asemenea măsuri de ameninţare şi presiune. Ast-fel pe când, pe de o parte, se loveşte în soarta oamenilor, pe de alta se strigă că libertatea se respectă şi că s’a garantat secretul voiului. Guvern de tiranie şi de minciună. Primiţ’, d-le Redactor, asigurarea deosebitei mele consideraţiuni. Nlculae Fleva. LIBERTATE! ALEGERILOR Calarasii concentrai! pentru n-legeri. Primim din Craiova următoarele ştiri : Călăraşii concentraţi acum câte va zile au fost desconcentraţi in zioa de 25 Decembre, cu ordin ca toţi să fie presenţi la corp în zioade 10 Ianuarie, în prezioa alegerilor şi în zioa tocmai când se aleg delegaţii colegiului al III-lea. Numai încape îndoială că acest ordin s’a dat de d. Brâtiauu, ministru ad interim la resbel, in vederea alegerilor. Dacă nu s’a dat acest ordin în vederea alegerilor, am dori ca d. Bră-tianu’se ne zică, pentru ce nu s’a lăsat ca instrucţia se ’şi urmeze cursul ei, căci d sa ar trebui se ştie că dacă se poate face alegeri pe sările, instrucţia ba.. Dscă s’a luat această măsură, dacâs’&adusoameni de la distanţe de 3 zile de marş pe cheltuiala lor, şi dacă se vor mai a-duce iarăşi la 10 Ianuarie, după cum e porunca, este vădit că aceasta este numai pentru alegeri. E'BERTATEA ALEGERILOR l.u Ruzeu Prefectul de Buzău a dat ordin ca în toate plâşile se se cheme primarii pe la sub prefecturi, ca se li se spue pe ce delegaţi se aleagă Ia 10 Ianuarie. Ordin sever s'a dat asemenea, ca se nu se aleagă delegaţi pe proprietăţile d-lui Marghiloman, tactică care s’a mai urmat şi cu ocasia alegerilor pentru consiliul judeţean. Alaltă-ieri la Buzău, la întrunirea care a avut loc în casele Mateescu, Vasile Vâlcu, croitor bătrân, strigând se trăiască opoziţia, a fost încondeiat de un spion şi a doua zi luat cu dorobanţi şi dus la comisie. Cetăţenii ducându-se la comisie ca se reclame punerea sa în libertate l’aă liberat şi îi s’au făcut ovaţiune prin oraş. Are cunoştinţă despre aceste fapte, Regele care a făgăduit libertatea a-legerilor ? Un protest al d-lui Moruzi in 1879 Răsfoind colecţia Timpului din 1879 am dat peste următorul protest trimis de d-nu Dim. Moruzi, azi prefectul poliţii capitalei, In contra administraţii d-lul Ion Brâtianu şi în deosebi in contra d-lul Cortazzi. Credem interesant, azi când Regele fâgâ-dueşte ţării libertatea alegerilor, d'a publica şi pârerea înalţilor funcţionari al guvernului actual asupra procedeurilor întrebuinţate de d. Ion Bratianu pentru a garanta libertatea electorala. Dorohol, il MaiU IS-9. Bine-voiţî, d-le redactor,» publica alăturata depeşe îndreptată către A. S. R. Domnitorul: «După nenumăratele asigurări date în corpurile legiuitoare, că nu se va face ingerinţe în alegeri, ministrul M. V. Regele, aici in Dorohoi prin prefectul său Cortazzi, a luat parte pe faţă in alegeri, în toate colegiurile prin a-meninţări, prin aducerea cu sila a a-legătorilor şi prin făgăduinţe de funcţiuni. La alegerea deputatului colegiului al 111-a, Cortazzi a venit în persoană in sala alegerii, de şi nu era alegător, s’a opus ordinului biuroului de a eşi din sala alegerii,ameninţând chiar pe unii din alegători, care sprijineau biuroul. Astâ-zi la colegiul al 4 a delegaţii mergând însoţiţi de prefectul, care susţinea o candidatură guvernamentală, a început prin agenţii săi a maltrata pe delegaţii care nu sunt de opinia sa, umplându i de sânge si impedicendu i de a intra in sala alegerii la votarea biuroului. Agenţii d lui prefect sunt ofiţeri judecaţi eriminaliceste». Dini. Moruzi. MIŞCAREA ELECTORALA CRAIOVA Pregătirile opositiei. — Stolojan opo- sant. — Lupta intre Chitzu si Stolojan. — Petre Chitzu acuzat ca a prânzit cu d. Catargiu Primim din Craiova următoarele amănunte despre mişcarea electorală: Craiova }o Decembre 1887. Aseară 29 Decembre s'ail întrunit In saloanele d-lul N. Racoviţă, vre o 40 de alegători notabili şi s’a format un comitet general al oposiţiunel In vederea alegerilor sub preşedenţia prinţuiul Al. Stirbey. Aceasta întrunire fiind făcută In pripă şi având caracterul mai mult a unei consfătuiri intime, nu s ad putut chema toţi amicii noştril. Dorinţa noastră este Insă să lărgim cât se poate cercul acestui comitet. S’a ales un comitet dirigent al partidului liberal conservator sub conducerea prinţului Stirbey şi compus din următoarele persoane: • N. Racoviţă, fost ministru. Anton Brăitoiu, fost prim preşedinte de curte, fost deputat. August Peşiacov, fost deputat, avocat. N. Economu, fost procuror general de curte, avocat, mare proprietar. G■ 1■ Peşicu, fost prim-preşedinte de tribunal, fost primar, avocat. Al. Varlam, fost deputat. P. Bucureşteanu, mare proprietar. Tache N. Veleanu, idem. C. Marinovicî,comerciant, proprietar. Toma Ocneanu, fost procuror general, proprietar. S’a mal ales şi un comitet de acţiune compus din 15 membri, desemnaţi prin energia şi popularitatea ior. Diseară ambele comitete se vor întruni şi vor lucra Împreună. Alături de acest comitet s'a format şi un comitet al grupului d Iul Dim. Brătianu compus Intre alţii de d-nil N. Pop, I. Pleşea (foşti deputaţi) şi Nico-laid, fostul primar. In genere spiritele sunt foarte favorabile opoziţiei. Sâvă spui ceva şi despre colectivişti. D. Stolojan se află aci ca să-şi pregătească alegerea la coi. 1. Şarlatanul se dă după sentimentul public şi vorbeşte dupâ placul lumei nemulţumite de guvern. El afectează că şi dânsul e In contra guvernului, ca doar va trage pe alegători pe sfoară. Credinţa generală e ca va cădea şi el şi Brătianu dacă ’şi va pune candidatura la Dolj. Partizanii lut Chiţu lucrează pe ascuns tn contra lui Stolojan şi acum de curând raporturile dintre ei s’atl înveninat. Poliţaiul Chintescu a pus pe prefectul Bibi Retoride să raporteze d-lui Bratianu, ca Petre Chiţu a mâacat cu d. Lascar Catargi la masă, când cu visita ce ne a făcut aci Împreună cu cel l’alţl şefi. Apoi a adus ia poliţie slugile d-lul A. Greceauu, la care găzduise d. Catargi, ca să ancheteze prezenţa d-lui Petre Chiţu la masă şi din spusele unei servitoare corupte a dovedit că un domn burtos şi cu mustăţile rase a mâacat cu d. Catargi. Din această causă svon mare, şi ces-tia a fost pusă In consiliul de miniştri ca să se dea afară diu advocatura publica pe d. Petre Chiţu. Prefectul Retoride nu sta bine. El balotează Intre ai lui Chiţu şi al lui Stolojan şi nu poate mulţumi nici pe unii nici pe alţii. Se crede ca ln curând va pleca d'aci* www.dacoromanica.ro EPOCA - 3 IANUARIE ammm ROMAXATI Ziarul «Vulturul» din Caracal publici tn capul coloanelor sale următoarele ronduri: Comitetul Central din Caracal a decis in adunarea de la 28 D^cembrecare s'a ţinut sub preşedinţia d-luî Ghiţă Pop, a convoca pe toţi cetăţenii la intru nirile publice ce se vor ţine in Caracal tn zilele următoare din luna lui Ianuarie. Mercuri 6, Joi 14,Duminică 17, Mer-curi 20 şi Vineri 22 Ianuarie. La toate aceste întruniri vom avea plăcerea a asculta intre alţi oratori şi pe amicul nostru şi distinsul avocat Mitică Popescu, iar la întrunirea de lai 7 sperăm că vom avea chiar pe unu din capii Oposiţă. Toţi d-nii alegători din Romanaţi swit rugaţi a lua parte la aceste consfătuiri. * * * In vederea alegerel delegaţilor colegiului al IlI-a comitetul opoziţiei romanaţene zice «Vulturul» din Caracal a adresat alegătorilor următorul apel : La 10 Ianuarie este a se face alegerile de delegaţi de către alegătorii ce nu votează direct In colegiul al 111-a; rugăm pe toţi cetăţenii a se interesa la aceste alegeri de delegaţi, ca derln-dul ăsta cel puţin când e vorba de viitorul Ţării să avem delegaţi nu numiţi de sub prefecţi, ci aleşi de cetăţeni. Facem un deosebit apel la Preoţii şi Învăţătorii din comunele rurale se deştepte pe locuitorii şi să le arăte marea însemnătate ce are de rândul acesta alegerile de deputaţi, căci este vorba d’a depărta de la putere pe un guvern care de 12 ani de când are stăpânirea In mână n’a făcut nimic pentru îmbunătăţirea soartel ţăranului ; a preoţilor de mir, siliţi a munci pământul pentru aş susţine viaţa; a învăţătorilor trataţi nu ca pe acel ce sunt chemaţi a pune sentimente frumoase tn inima copiilor noştril, ci ca pe nişte slugi. Este nu numai un drept dar chiar o datorie din partea lor a lumina alegătorii şi al prepara aşalege delegaţi care la rândul lor se aleagă oameni cu dor de interesul tutulor nu ca acel ce ia înşelat In tot d’a-una cu vorbe late şi o dată’aleşi şi-ati râs de toate făgădue-lile ce luase In faţa alegătorilor, căutând prin deputăţie o căpătuealâ pentru dânşii. In Caracal s’a constituit un comitet al OposiţiI compus din oameni încercaţi ca cinste care la rândul lui face tot ce ’I stă prin putinţă pentru a lumina pe alegătorii din oraşe şi care este gata a da şi tot concursnl la delegaţii care se vor trimite In Caracal pentru alegerea de deputaţi ce va avea loc pentru colegiul al IlI-lea In ziua de 25 Ianuarie. Până la 25 de Ianuarie toţi alegătorii cari vor binele ţării priu urmare şi al lor propriii, sunt rugaţi a veni pentru a se consfătui cu comitetul nostru care se află tn permanenţa In casele d-lul Dumitru Cezianu. CRONICA PERUL ALB! Intre numeroasele teorii care aii o-biceiul să se plimbe prin vorbirile şi scrierile noastre, este una care mă plictiseşte peste măsură şi mi se pare grozav de copilărească, casă nu zic do-bitocească. E faimoasa teorie a părului cel alb ! Crez că nu e om pe pământ care !n-tr’o anume împrejurare să nu fi dat peste vre un fel de povăţuitor ce l îndemna să nu critice relele apucături ale unul bărbat stricat, sub cuvânt că acel stricat are părul alb. Spre pildă, daca te legi de d. Cogăl-nicea sad de Beizadea Mitică, şi’I dai In tSrbăceală cum li se cuvine, odată ţi se închide gura cu faimosul respect ce se cuvine părului cel alb al acestor somităţi în gimnastica. D. Brătianu are drept la respect pentru că are păr alb, Carada are drept la respect pentru că are păr alb, şi aşa mai nainte cu Anghelescu, cuStolojan şi cu toţi cel!ncărunţiţl,aît felin cât respectul aajuns nu o consideraţie ce sedatorează meritelor, ci o consideraţie ce se datorează feţei părului. De obicei, oamenii ocupându-se de politică la vârsta când părul se schimbă la faţă (parcă ar fi un Cogălniceanu) ar trebui să nu mal tndrăsnim să criticăm nici un om de stat pentru motivul că ’l-a albit capul. Apoi bine, pentru numele lui Dumnezeii, albirea părului este o infirmitate pe care o câştigă toţi cel ce trăesc mult timp, nu este o diplomă de onoare, şi dacă a remas vorba să nu criticăm pe un bărbat pentru simplul motiv că are infirmitatea perului alb, ajungem departe de tot cu această teorie. Nu ne mai rămâne de cât să respectăm bubele de pe nasul lui Sefendache şi bătăturile de la picioarele lui Nacu, ca să nu fim acuzaţi de lipsă de respect către cel ce aii suferit, căci precum părul d-lui Brătianu a albit pentru patrie, poate că şi bătăturile lui Nacu s’ali întărit pentru patrie, mergând mered pe jos la Cameră. Dar să lăsăm gluma la o parte. Ed jur că n’am văzut nici o dată vre un Tribunal declinându-şl dreptul şi competenţa de a judeca pe vre un pungaş, pentru motivul că numitul pungaş are tot dreptul la respect, căci este cu părul alb ! Prin urmare, cea ce Tribunalele fac cu bătrâni pungaşi, daţi-ne şi nouă voe să facem cu bătrânii borfaşi politici. Părul alb e o circumstanţa agravantă iar nu uşurătoare. Şi dacă nu împărtăşiţi părerea mea, apoi mă faceţi să laud pe cei ce sunt prieteni cu câneala şi ascund păcatele sad ruşinela bâtrâneţelor lor sub o compoziţie hi mică neagră ca pana corbului 1 Aceştia cel puţin nu mal invoaca pres-cripţiunea părului alb. II ax. DIN DISTRICTE COVURLUI U «Poşta» vechiul organ al partidului liberal-conservator, a reapărut în Galaţi sub direcţia unul comitet care adresează, tn capul ziarului, cititorilor următorul cuvânt : Cu numărul de faţă reapare «Poşta». Nu avem nevoe de făcut nici o profesiune de credinţă, nici un progrsm. Trecutul slujeşte de chezăşie pentru viilor. Atitudinea ce am avut tn timp de şase ani aproape nu va fi Intru nimic schimbată. Siluaţiunea fiind nu numai aceiaşi, dar Inrâutâţindu-se tncă mal mult, primej-diele adunate de asupra ţărel mârindu-se din zi tn zi şi devenind mal ameninţătoare de cât ori când, vom lupta cu vigoarea o-mulul ce vede prăpastia dinaintea sa, spre a deştepta opinia publică şi a împing* pe cetăţeni la resistenţa contra opresorilor lor şi a celor ce sunt causa primejdiilor din afară şi a ticăloasei stări de lucruri din lâuntru. Ca şi tn trecut adevărul şi dreptatea tn-tru toate va fi călăuza noastră. Pentru triumful lor nu vom cruţa nimic şi pe nimenea. PRAHOVA D-na Olimpia Lahovary din Bucureşti, zice un ziar din Piteşti, prin-tr'un act autentificat de autorităţile judecătoreşti a dăruit judeţului nostru, tn scopul Infiinţărel unui spital la Gâmpina, următoarele : Un capital de 20,000 lei rentă amor-tisabiiă 6 0/0. O casă din Bucureşti Strada Garol I care dă o chirie de 3,000 lei anual. 0 casă cu locul el dinjCâmpina, fosta casa a d-lul Sava Dumitrescu, cu şapte paturi şi rufâria lor. In aceste din urmă case se va înfiinţa spitalul sub denumirea de : «Spitalul judeţului Prahova, Fondaţiunea Lahovary-Arsaki» care se va întreţine cu venitul celor 20,000 lei In rentă şi din cel 3,000 lei chiria caselor din Bucureşti. La aceste sume judeţul va veni In ajutor cu alte sume, spre a complecta numârul trebuincios al paturilor şi regulata lor Întreţinere. Lipsa unul spital In Gâmpina era atâ de mult simţită, tn cât generoşii donatori sunt mal presus de or-ce laude. Recunoştinţa suferinzilor, care îşi vor găsi sănătatea In acest ospicid, va fi nemărginită. Comitetul permanent a decis ca or-cine ar mal contribui cu sume pentru întreţinerea a câte unul pat, va face ca numele fie-cărui donator să fie Înscris la cfipatâiul fie-cărui pat. IN FORMAŢIUNI Redac ţiunea Epocei adresează sin-cerile sale mulţumiri numeroşilor a-mici care, cu ocaziunea reinoirei anu lui, aă trimis urări pentru prosperitatea ziarului. ROMÂNISMUL REGIMULUI BRATIENESC Primim din Ploeştl următoarea gravă denunţare : Bine voiţi, ve rog,«publica tn jurnalul d-v. o noue proba de josnicia şi umilinţa la care ne-a adus părinteasca oblăduire a d-lui Ioan Brâ-tianu. Peste trei-zeci de comercianţ1, profesori, advocaţi, doctori, proprietari din Ploeştî, au predat oficiului telegrafic de acolo, pentru jubileul de 50 de ani a «Gazetei Transilvaniei,» următoarea telegramă : —m im—urnui ni iitit jMamninsm in «n u Aurel âlureseanu Braşov. «Purtaţi cu euragiu şi stăruinţă «lupta pentru drepturilor Românilor «transcarpatini că prin cultură, pro-«gres şi libertate se sp realiseze cât «mai curend dorul nostru.» Oficiul telegraficînse, dupe un avis din Bucureşti, a refuzat această telegramă sub pretext că este politică şi Hst-fel a trebuit se se dea telegramei o redacţiune cu totul schimbată, iar originalul s’a trimis sub plic recomandat. Inferaţi, ve rog, cum se cuvine, a-ceastă noue nemernicie a celor ce ne guvernă. S6 afle dar şi Românii de peste Munţi, că d. Ion Brătianu, care a călcat tn picioare toate principiele ce afişa odinioară, a trădat şi simţiminlele neamului românesc, spre a se menţine la putere, cu ajutorul străinilor.... -«*- D. Mihail Cogălniceanu care trebuia se părăsească Capitala alaltă-searâ pentru a se duce In Moldova şi-a amânat plecarea şi a asistat a-searâ la balul Curţii unde Regele s’a Intri ţinut mult timp cu d-sa. In cele d’intei zile ale septâmânel viitoare d-nu Mitiţâ Sturdza se va întoarce în Bucureşti din misiunea sa în Germania. O nouă întrunire electorală colectivistă va avea loc diseară tn Galben. Unul din agenţii poliţiei Însărcinaţi se adune oameni pentru acea întrunire s'a înşelat de adresă şi a poftit şi pe unul din redactorii noştri. Diseară trebue se aibă loc la Bacău o întrunire publică a opoziţiu-neî. Mal mulţi proprietiri mari locuind la ţară au promis se vie în oraş pentru a lua parte la această întrunire. Prinţul de Wied, fratele Regine7, este aşteptat zilele acestea în Bucu- j reşti unde va remânea cât va timp lângă Augusta Sa soră. Salutăm cu o adevărată bucurie reapariţia ziarului Posta, organ liberal conservator în Galaţi. -**- Inspectorul de poliţie Epureanu a fost trimis la Predeal, unde se zice că s’ar fi prins unul din complicii la omorul din strada Dionisie. Prefecţii de judeţe continuă a veni pe rînd în Capitală pentru a luaor-dinile ministrului de interne In privinţa alegerilor. In momentul de faţă se găsesc în Bucureşti prefecţii de Covurlui, de Brăila, de Vlaşca, de Ialomiţa, de Vâlcea. Se vorbeşte din nou despre numirea d-luî general V. Creţeanu la comandamentul unei divisiuriî de infanterie. Despre înlocuitorul seu la inspectoratul general al cavaleriei, nu am putut afla încă nimic po-sitiv. In privinţa crimei din strada Dionisie aflăm următoarele ; D. judecător de instrucţiune Stâ-tescu,care e însărcinat cu afacerea, este aproape sigur că feciorul pereche! Lespezeanu este autorul prin- cipal al otaoruluî, de şi nu a reuşit încă a smulge nici o mărturisire a-cestul om care persistă în declara-ţiunile sale dântei. D. Stâtescu crede asemeneaîn existenţa unorcomplici. intre dovezile grave în contra feciorului este şi dfeclaraţiunea copilei unui vecin care iu seara crimei, aşteptând ps o slugă, a sfat de la 5 până la 7 la fereastra casei părinţilor se! ce este lângă acea a lui Lespezeanu,şi asigură,că tn tot intervalul de 2 ore n’a văzut pe nimeni intrând la Lespezeanu, nici n’a auzit vre un strigăt. Un alt martor a spus că reposa-tul Lespezeanu se arăta foarte nemulţumit de feciorul seu de care bănuia că este furat. - w Citim tn «Poşta» din Galaţi: Din svon colectivist suntem informaţi că reşedinţa corpului al 111-ade armată şi a divisii V din garnisoana Galaţi vor fi mutate în Buzău. Asemenea şi regimentul 11 de dorobanţi de Covurlui va fi unit cu reg. 32 dorobanţi din Brăila, cu reşedinţa în Brăila. Comandamentul reg. 5 Călăraşi încă va fi mutat le Brăila. Acestea pe zioa de 1 Aprilie, dacă numai înainte, şi pentru motive strategice. Tot pentru aceleaşi motivă corpul a IV şi divisia de laşi vor fi mutate la Roman. Aflăm că prefectul de Tutova a fost mazilit dupe cererea expresă a conducătorilor locali aî partidului guvernamental care au declarat că cu d. Gapeleanu tn capul judeţului lor nu respund de isbânda In alegeri. Dovezile despre nedibăcia d-lui Gapeleanu în urmările colectiviste trebue se fi fost puternice pentru ca d. Ion Brătianu se se hotărască a sacrifica pe unchiul seu. Monitorul Oficial a anunţat că ju-pân Nichi a dat demisiunea sa din postul de şef al cabinetului ministerului de interne. Nici o-datâ însă, jupânul n’a îndeplinit cu mai multa regularitate funcţiunile acelui post de cât acum când nu mai este titularul lui. Ni se spune că chiar apuntamentele continua a le lua,dar i se plătesc a-supra fondurilor secrete. Ce caraghioslîc mai este şi aoesta? -aminei o dată rugăm cu stăruinţă pe unii confraţi d’a înceta d’a mai lua informaţiunile noastre şi d’a le publica fără a arăta sorgintea de unde le aă căpătat. DEPESI TELEGRAFICE agenţia havas I’aris, 13 Ianuarie. «Le Journal Officiel» publicâ;o notă care anunţă acordul intervenit Intre guvernul francez şi guvernul român pentru a proroga pănâ la l-iu iulie viitor regimul comercial actual. Londra, 13 Ianuarie. Lord Salisbury a rostit un discurs la Li-verpool. Primul ministru constată că si-tuaţiunea tn general, s'a îmbunătăţit puţin, şi crede pacea asigurată cel puţin pentru cât-va timp. Londra, 13 Ianuarie. «Daily News» Înregistrează ştirea dupe care prinţul Filip, fiul comitetului de Pa- FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (8) H. W O O D CASTELU TRAGIC v La tl. Carlyle Uu scriitor să Înfăţişă. — Dute la taverna de la Capul Cerbului; dacă d. Hare şi cel l alţl judecători sunt acolo roagă-I să treacă pe la mine. Tânărul plecă şi se întoarse după câ-te-va momente urmat de magistraţii cel gravi care încurcaţi lntr’o afacere atât de spinoasă şi ştiind prea bine că nu vor isbuti fără ajutorul d lui Car-lyle, se grăbi â a respunde la chemarea sa. — D-lor, zise acest din urmă, am numai un cuvânt se vă spun, dar e important. Cu cât mal mult mă gândesc la această afacere, cu atât găsesc că Închiderea acestui om e un lucru nedrept, şi cred că trebue să vorbim mal mult despre aceasta. Dacă bine-voiţl, veniţi ! ' în astă seară la mine. Veţi găsi bere bună şi pipe, pe la şeapte ceasuri. Nu mal târziti. Vă convine? Toţi primiră. Când se retrăgeau, d. Carlyle puse mâna pe braţul d-lul Hare. — D ta, mal cu seamă, se nu lipseşti, îl zise el cu jumătate glas, sad nu vom putea hotărî nimic. Bunul d-tale simţ, experienţa d-tale, ne vor fi de cel mal mare folos. — Fii liniştit, răspunse judecătorul bucuros, nimic nu mă valmpedica dacă e vorba de a ’mî face o datorie. Câte-va minute In urmă un scriitor veni se vestească d-luî Carlyle că miss Cornelia voia să’l vorbească şi că colonelul Bethel se întorsese. — Spune mal întâi surorel mele se Intre. Ei bine, ce este Cornelia ? — Pe d-ta trebue se te Întreb. Mi-alzis azi dimineaţă că nu poţi prinzi la şease ore, apoi pleci fără a hotărî un ceas, asl-fel că nu şt'd ce ordine se daţi. — Credeam că voi avea treabă! Vom prinzi o jumătate de ceas mai târziu, pentru că am invitat... — Enric, întrerupse sora, ce se petrece aici ? — Nimic, draga mea, pe cât ştih ed. Dar colonelul Bethel mă aşteaptă, vom vorbi la masă. Drept răspuns la aceste, miss Carlyle se aşeză pe un scaun şi privind fix pe fratele sed: — Vread se ştid ce se petrece cu familia Hare. De ce Barbara a stat închisă cu d-ta azi dimineaţă, dragă doamne pentru o afacere care priveşte pe mama ei? —0! Doamne, nu'l nimica. D-na Hare — Nişte dobitocii întrerupse Cornelia. — Pe care judecătorii l’au trimis la închisoare pentru că a smuls câte-va ierburi din grădina saîntr’o Duminecă. Ea se teme că va face acel la secretarul de Stat şi va pricinui vre un reh bărbatului el. D-na Hare era bolnavă şi a trimis pe fiica sa, eată tot. Acuma, draga mea, am invitat patru sad eii.cl judecători se vie să’şl fumeze la mine pipa, bând un pahar de bere, şi.. — Nu vor veni, strigă miss Carlyle, crezi că am gust se fiu otrăvită ? Dar bietele mele perdele albe care se vor face galbene? — Cornelia, reluă d. Carlyle cu o tărie care avea tot d’auna efect, judecătorii vin pentru afacere, auzi, pentru afacere, şi dacă nu vrei se Intre In salon, li voi primi tn odaia mea. Pentru Cornelia cuvântul de «afacere» Insamna câştig de bani, şi d. Carlyle care ştia ce putere avea asupra fetei bătrâne, II Întrebuinţa tot d'auna cu isblndă când nu mai avea încotro. — Aşa dar, urma el liniştit, sper că mă vel lăsa să primesc pe Bethel ? — Când voi şti adevărul asupra visi-tei Barbarei. Miss Cornelia se arăta aşa de liotâ-rltă, lncâtd. Cariyle care o cunoştea prea bine, crezu ca e mal potrivit să spue tot adevărul. Miss Carlyle ascultă tăcută, cu sprin-cenele Încruntate. — Şi acum că ştii tot. urmă tânărul avocat, te rog iar, Cornelia se mă laşi; Fata bătrâna să sculă gânditoare şi eşi fără a spune nici un cuvânt. O dată singur d. Carlyle luă o bucată de hârtie, o puse lntr’un plic, scrise pe ea propria lui adresă, apoi suna să vie d. Dill şi’i dădu scrisoarea. Acesta privi la adresa cu mirare. — Dill, diseară, la zece cel mai târziu ’ml vel aduce o la mine. Adu o d ta Însuşi, u’o trimite prin altcineva, Să întrebi de mine; înţelegi ? Bătrânul Impiegat făcu semn că da, şi puse scrisoarea In buzunar. In aceiaşi zi, pe la trei ceasuri, d. Carlyle se plimba pe stradă, când întâlni, ca din întâmplare pe Barbara, care'l Întrebă Îndată din ochi. — Toate s'aii regulat, zise el, salu-tând’o, judecătorii viu la mine diseară, şi tatăl d-tale va fi şi el. Ea 11 privi cu mirare. — Dar, dacâ’I primeşti, zise ea, răspunzând salutarei sale prin o clătinare din cap, cum al să vezi pe Richard ? — Lasâ-te pe mine, zise el departân-du-se cu paşi mari. VI Richard Ilare Magistraţii de ia Est-Lynne n’ar fi lipsit odată cu capul de la Întâlnirea ce le dăduse d. Carlyle ; la şapte ceasuri fix, toţi erai! întruniţi la dînsul, şi miss Cornelia, lntr’un esces de bunăvoinţă, cu tot fumul pipelor, se hotărlse a lua parte la Întrunire. In puţin timp luă o parte activă la discuţie, dovedind că se pricepe In a-facerilejuridice mal mult decât or-care altă femee. In adevăr, cu toate cusururile sale, bătrâna fată nu era lipsită de bun simţ. La 8 ceasuri, un servitor intră şi spuse stăpânului casei că d. Dill voia să’I vorbească. D. Carlyle eşi şi se întoarse îndată, ţinând o scrisoare deschisă In mână ; — Sunt silit să vă las pentru o jumătate de ceas, din causa unei afaceri grăbite; vă rog să mă iertaţi, d-lor, voi veni cât mai curând . Abia eşi din casă, şi apucă cu pas iute spre locuinţa familiei Hare. Luna stralucia ca şi In ajun. Trecând pe lângă pădurea schitului, aşa numită de la o vechie mănăstire, Enric aruncă fără voie o privire către o căsuţă pe jumătate ascunsă de nişte arbori mari şi care se numia, din cauza acea să vede, Casa-Verde. Acolo să făcuse omorul pentru care fusese condamnat Richard. D. Carlyle deschise portiţa gr&dioel şi se uită la cele două grămezi de copaci care se afiaii de o parte şi de alta a el fără a zări pe cel ce căuta. Barbara, care îl pândia de la fereastră, veni In fugă să’i deschidă. — A sosit ? întrebă d. Carlyle. — Ar trebui să fi sosit, dar nu ne a dat Încă semnul. (Va urma). era Îngrijită de Întorsătura ce ia afacerea acelui băiat pe care jodecaor wvLw.daCCtfbBî^iica.ro ris şi prinsul Henric, fiul ducelui de Char- j tres ar fi cerut să servească tn armata ' ruseasca. Buda-T*estn, 13 Ianuarie. Comitetul ales de Camera Deputaţilor pentru a examina proectul de convocare a reserviştilor pentru şapte zile de exerciţii, spre a învăţa mânuirea nouel puşti a adoptat acest proect. Ministrul apărării naţionale a declarat ca doufe corpuri de armata suut deja armate cu noua puşca. Ministrul de resboifl crede că, cu resursele bugetului săO, va putea s6 acopere cheltuelile de care va avea nevoe aceasta convocare, daca nu, va înfăţişa delegaţiu-nilor la timpul dorit proectul săO dechel-tuell. St. I*etersburg, 13 Ianuarie. Marele Duce Alexis e numit amiral, iar d. Wyşnegradski, ministru de finanţe. Belgrad 13 Ianuarie. Ministrul Germaniei, In numele corpului diplomatic, a presintat regelui felicitările şi urările sale cu prilejul anului nod. Belgrad, 13 Ianuarie. 0 circulară a ministrului de interne tn-deamnă pe prefect! să observe o strictă legalitate şi să nu calce drepturile ce constituţia garantează cetăţenilor. Colonelul GruicI, preşedinte al consiliului, e numit general. Berlin. 13 Ianuarie. împăratul s’a sculat dimineaţa şi s’a o-cupat de afaceri. Sau Itemo. 13 Ianuarie. Buletinul doctorilor certifică că infla-matiunea ce se manifestase tn laringele Prinţului Imperial e pe puntul de a dispare. Baris, 13 Ianuarie. Nişte ştiri din Berlin anunţă câ împăratul merge din ce tn ce slăbind. A T EDITIUNE ZIARELE DE AZI România, fârâ a cunoaşte amănuntele tntreţinerel regelui cu d. Cost. Grâdişteanu. Însărcinat al tnfatişa rezoluţia opoziţiei, con.=stată câ Suveranul a fost categoric In răspunsurile sale : întâifi,! că nu va schimba guvernul şi al doilea, câ garantează personal libertatea alegerilor: Va să zică, tot cu d. Ion Brâlianu tn fruntea guvernului, tot cu d. ltadu MihaiO ia departamentul electoral, tot cu d. Eugenie Statescu la logofeţiadreptăţel şi tot cuad-ministraţiunea Chiriteştilor, Anastasiilor, Moruzilor, SimuIeştilor, afl s6 se opereze alegerile la 23, 24 25 Ianuarie. Cu asemenea aparat electoral tns6, fle-ne permisa crede că tronul a luat o îndatorire cam grea de realizat. Căci : cu toate semnele de neîncredere date preşedintelui consiliului de către m. s. că uva garanta personal alegerile,» lumea crede câ, o dată ce tot d-lul Ion Brâ-tianu ti este acordată favoarea de a le prezida, nici o schimbare nu s'a adus In situaţiune prin|supunerea la cunoştinţa m. sale a moţiune! oposiţiel-unite. Sub asemenea triste auspicie.nurâmîne de cât ca alegătorii, cu dreptul de legitimă apărare împotriva ingerinţelor şi terorilor administrative, s6 *şl facă singuri dreptate tn zilele de 23, 24 şi 25 Ianuarie. In alt chip nu poate fi mântuire pentru instituţiunile noastre osândite la peire. De aceea numai cu Încredere tn propria noastră valoare, să păşim Înaintea urnelor. * + llotndnia Liberă întrebându-se ce ar putea să rămână ca o amintire dragă, din viaţa celor ce au guvernat statut şi anul trecut, trece în revistă toate departamentele statului Începând cu ministerul de interne şi cel de justiţie şi constată că: Pentru reparaţia organismului administrativ nu s’a făcut nimic tn răposatul an. S’a mănţinut centralismul milităresc al administraţiei, atârnând mal totul de bunul plac al ministrului de interne şi al a-celorade al căror voturi are nevoe guvernul. N'avem nici administraţiecomunalâ, nici administraţie judeţianâ, libere şi autonome In interesele localnice şi numai pentru aceste interese, ci nişte organe plăpânde snbordinate voinţei executivei şi zăpăcite tn atribuţiunile lor. Nu este limitat arbitrul ministrului tn numirea şi tn mânţine-rea funcţionarilor administrativi. Nu este bine organizată paza siguranţei publice nici tn sate nici tn oraşe. Ministrul de justi ţie fost-a mal fericit de cât colegul săfl de la interne tn scurgerea lui 1887 ? Dacă facem şi aci di’siincţiunea, între administraţia justiţiei şi organizarea el, car! sunt impresiunile ce le lasă omului cult anul dispărut ? Ministrul s’a amestecat în Împărţirea dreptăţii. Singur a mărturisit, tnir’o replică către un interpelator, că a uzat de influenţa sa de ministru ca să scape pe un acuzat. Fost-a acesta unicul caz de a-mestec ? S au ridicat multe plângeri cu ocazia procesului Iul Panu, Balş, Fi-lipescu şi alţii, despre acest amestec.Care a fost simţimâutul public, când cu amânările proceselor Vâlcenilor şi Gâlâţenilor? Dar numirile, dar strămutările, dar înaintările, se fac ele oare lot-d’a-una diut'un onest simţ de ridicarea nivel ului justiţiei? Fără a contesta meritele relative ale actualului ministru al dreptăţii, trebue să regretăm tnsâ, câ chiar aceste merite de aurea mediocritas aQ fost întunecate de sbuciumârile unor pasiuni bolnave. * Olteanul din Craiova. consacră d-lul Stolojan următorul articol : Craiovenl! Stolojan care v’a minţit de la i859 până acum, Stolojan care a conrupt toate comunele rurale, Slolojean care a conrupt toate mahalalele, Stolojan pe care 1 aţi trimes la cameră mal mult de 20 de ani, ca să susţină (drepturile judeţului şl ale Craiovel,ţStolojeae care s'a angajat de EPOCA IANUARIE multe ori prin jurămtnt solemn că va a-păra drepturile poporului şi va combate toate impositile, a minţit tot-d’auna; căci a iscălit la toate angaralele ce s’a pus pe grumazi poporului, a iscălit la darea celor 12 moşii ca să po.Uâ a se chivernisi pe el. El va iscăli şi pentru legea consulară, ar iscăli şi pentru legea de a se spânzura şi toţi aceia cari ti vor da votu, numai să mal poată lua alte trei milioane. EI bine, acest Stolojean, fără consciinţă, Ţără ruşine, fără pudoare, cu dispreţ de o-pima publică, se va propune de a fi ales aicl.falegeţi'l, căci n'ar putea fi o ruşine mal mare pentru Craiova de cât aceasta. Am întâlnit mai multe persoane oare s’su arătat nedomirite în privinţa răspunsului Regelui d-lui Const. Grâdişteanu, de oare-oe ziarele au dat în privinţa acelei declaraţiuni, diferite versiuni. Noi putem spune, şi aceasta o ştim de la d.G. Grâdişteanu,câ dupe o convorbire de două ore, Regele şi-a rezumat părerea în aceste cuvinte, pe cşre a autorizat pe d. Grâdişteanu se le publice, şi care sunt răspunsul oficial al Regelui : «Te nutoriz se declari in numele meu personal ca alegerile vor 11 libere si ca garantez eu personal libertatea alegerilor.» X LIBERTATEA ALEGERILOR PUT1MV Administraţia de la Putna desfăşură o mare activitate pentru alegerile viitoare. Sub-prefecţii adună la sub-prefecturi pe notari şi primari, dându le ordin a alege ca delegaţi la col. 111-a numai oameni închinaţi stăpânire! şi ca mijloc de presiune, le porunceşte s6 puc tn tablourile ce alcătuesc pentru distribuirea porumbului ce va da guvernul din cete 3 milioane. muncă pâsuiţil şi favoriţii regimului. Apoi datornicii de lă creditul agricol, sunt tncunoş-tinţaţl a se ţine bine şi a nu se ademeni de oposiţie căci nu vor mal fi păsuiţl pe viitor, ca în trecut, şi i-mediat dupe olegerl, li se va vinde şi cenuşa din vatră. In oraş, spionii administraţii şi poliţiei, sunt In picioare zi şi noapte urmărind pe fie-care membru al o-posiţii pas cu pas în toate mişcările. Acasă la prefect se discută candidaturile colectiviste şi fiind-că sunt 38 de candidaţi pentru 8 locuri cearta este mare, căci viitoarele a- 1-geri au deschis pofta fiinţelor celor mai degradate şi târâtoare ştiind câ cei din urmă, vor fi cei întâiu. a-1* şi de guvern, care caută, asemenea instrumente pentru jafuri şi hoţii. * La Buzău oposiţia a agitat cestiu-nea oandidaturelor fârâ ca ele se fie definitiv hotârîte. Candidaţii care până acum sunt agreaţi şi aproape hotârîţi sunt dd. G Em. Filipescu, C. Borânescu, N. Iacovake, Dim. Butculescu şi Deşliu. X Azi trebuia se se facă la Curtea d’apeldin Bucureşti tragerea la sorţi a magistraţilor urmând se prezideze biurourile electorale dincirconscrip-ţiunea acestei Curţi la viitoarele a-legeri pentru Adunarea Deputaţilor. Tragerea a fost Inse amânatăpîue la întoarcerea din congediu a d-lui Prim-president Ad. Cantacuzino, a-dicâ până la 4 Ianuarie. X D. Hitrovo.Ministrul Rusiei,aavut azi o lungă întrevedere cu d. M. Fe-richide Ministrul Afacerilor streine. X D. Câmpineanu Primarul Capitalei a fost primit azi dupe prînz de Regele. X Luptătorul este numele unui nou organ al opoziţiei apărut de anul nou la Piteşrî, căruia ’i urăm izbândă şi viaţă lungă. X CRIMA DIN STRADA DIONISEI Parerea exprimată încă din primul moment de d. doctor Alexianu despre chipul cum aâ fost omorîţî d-nul şi d-na Lespezeanu a fost pe deplin confirmata prin autopsiile făcute eri de d-nii doctori Alexanu.şi Şuţu. Moartea a fost produsa prin stran-gulaţiune cu mâinile, fără întrebuinţare de vre o arma sau chiar de vre un ştreang. Asasini trebue se fi fost cel puţin în număr de patru şi foarte robuşti. Dupe autopsie, cadavrele au fost ridicate de la Morgă şi duse din nou la casa mortuara. Inmormîntarea s’a făcut azi la trei ore la cimitirul Şerban-Vodă unde doă care din cele mai bogate au transportat corpurile. Cortpgiul urmat de multă lume a străbătut calea 'Victoriei de la strada Clemenţei până la slr. Carol. In privinţa mersului instrucţiune!, aceasta fiind secrete, n’am mai putut afla decât următoarele : Feciorul fără a fi mărturisit încă participaţiunea sa la crimă nu se mai apără ca în primele momente. Se crede câ el nu va întârzia a face mărturisiri complecte. Atât feciorul câtşi femeia din casă s’au contrazis în depoziţiile lor. Aşa unul a spus câ stăpânii lor aveau un câine care a dispărut cu trei zile Înaintea omorului. Cel l’alt neagă fiinţa acestui câine în ca3a d-lui Lespezeanu. La dînşii s’au găsit nişte scule, un livret de la Casa de Economie In valoare de 145 de franci, şi o listă de obiecte ce aceste sluji dogeau se cumpere şi a căror valoare se urcă la 4000 lei noi. X Primim din Craiova următoarea telegramă: Luni apare aici Aperarea organ al opoziţiunel unite. Perulanu. X Consiliul sanitar superior al armatei este convocat în şedinţă estra-ordinară pentru Luni. Nise spune că scrisoarea de convocare, iscălită de d. general Cruţescu, arată că d. Ion Brătianu el însuşi va presida Consiliul. X Neue Fr. Presse publică o depeşe din Bucureşti care anunţă, câ opoziţia va susţine la Galaţi candidatura d-lui Lascar Gatargiu şi a d-luî Dumitru Brătianu. Cu toată desminţirea dată din Sofia, o depeşe din Pesta confirmă din nou versiunea oficioasă, despre schimbul de telegrame cu prilejul anului nou între prinţu Ferdinand şi împăratul Austriei, care a făcut să se răspunza celui dântâiu ce întrebuinţase titlul de principe al Bulgariei, priotr’o telegrama sub a-dresa; Prinţu Ferdinand de Saxa Co-burg, la Sofia. X D. Ion Brătianu face cu protegia-ţii săi întocmai ca maimuţele care de multă dragoste pentru puii lor ti strâng la piept până’i nâbuşeşc: d sa nu se mulţumeşte se combleze ci acableazâ pe favoriţii sei pânâ’i doboară sub bine-facerile sale. Aşa cu doctorul Assaky. Nu numai să’l facă de odată medic de corp de armată In reservă, adică colonel, cum am spus alaltă eri voeşte d nu Ion Brătianu , dorinţa sa este ca re-gularea posiţiunei militare a favoritului se aducă acestuia pe lângă onoare şi profit: de acea a hotărtt se creeze pentru dînsul un post nou care se ’i permită a lua şi leafa gradului ce i se va conferi, de şi nefâ-când parte din cadrele active, postul de chirurg consultant al armatei. Pentru numele lui J)-zeu, d le Brătiene, fie-ţi milă de bietul doctor Assaky, şi mai stabileşte’l din dragoste căci îl ai făcut cu totul de rîsl X Cu trenul de alaltâ-eri din Moldova, s’a putut vedea de trecători şi calatori, două capre vii, într’un vagon separat cu destinaţia «Gara Costeşti». Acesta era un peşcheş es-pediat gratis, generalului bătăuşilor Radu Mihai de către Etien Şendrea, candidat de deputat colectivist la Iaşi. X Duminecă la 3 Ianuarie la ora t 1/2 va avea loc In Sala Ateneului o representaţie musicalâ şi dramatică dată de d-na Julia Cocorăscu la care va asista M. S. Regina. Partea 1—I. Sonată (pianoşi violoncel) A. Rubinstein; d-na Coeorescu şi d. Dimitrpscu. II.—Le rondeau de Mephisto(ie petit Faust, Herve, d-na Alice Reine. UI—a) Preludiu, Mendelssohn; b) Românce, Mendelssohn-Liszt; c) E-tude, H. LitolfT, d-na Cocorăscu. IV. — Le Breviaire (canţoneta) cuvintele de Vilmer-Delormel, musica de Lucien Collin, d-na Alice Reine. V. —a) Etude, Chopin; b) Scherzo, Chopin, d na Cocorăscu. Partea 11. Sfredelul Dracului, comedie într’un act de V. Alexandri ULTIMA ORA AGENŢIA HAVAS St. I'etersburg, 14 Ianuarie.— Ţarul n’a făcut nici o declaraţiune cu prilejul recepţiunel de la anul noG. Londra, 14 Ianuarie.—«Standard» zice că tăcerea Ţarului nu probează că ar fi luat vr’o resoluţiune paşnică, dar arată numai că Rusia ’şt stăpâneşte năcazul fiind-că e reţinută numai de teama ce are de tripla alianţă. Londra, 14 Ianuarie.—«Daily News» crede a şti că toate sforţările diplomaţilor germani şi austriac! tind a face ca Rusia să se lase de reserva în privinţa Bulgariei. DE Vf.\Z\BE p Un landou noâ de tot, din fabrica Loh-ner (Vienna). Doritorii se pot adresa la domnul N. Al. Papadat. Strada Academiei, No. 10, de la 5 —7 ore p. m. www.dacoromanica.ro Jalnica familie Maria Radian, Elena dr. I. Şerbăueseu, Locotenent Ioan Ra-din. Gheorghe Radian; cumnaţi I. Şer-bănescu şi Victoria Radian; nepoţi şi nepoată pîtrunşi de cea mai adtncâ durere pentru perderea prea iubitului lor fiu, frate, cumnat şi unchiO DIMITRIE C. RADIAN încetat din viaţă în etate de 31 ani, are onoare de a ruga pe prieteni şi cunoscuţi să asiste la ceremonia religioasa a înmormîntarel care va avea loc măine Duminecă 3 Ianuarie 1888 ora 2 după amiazi la capela cimitirului Şerban-Vodă (Bellu). Cel ce nu aQ primit invita ţiuni sunt rugaţi a o considera pe a-ceasta. Pătrunsă de cea mai adâncă durere pentru perderea mult regretatului încetat din viaţă în ziua de 1/13 Ianuarie 1888, în garnisoana din Focşani familia roagă pe amicii şi cunoscuţii a lua parte la ceremonia religioasă care se va sevârşi în capela de la Cimitirul Serban-Vodă (Belu), Duminică 3 Ianuarie, ora 2 dupe amiază. DOCTORUL P. J. STOJENESCU t vn atoril Şampaniei Pommery de asemenea falşificate. Dopurile servind la astuparea buteliilor noastre sunt foarte uşor de recunoscut, având conform modelului ce urmează firma pe fund şi corp. Osebit de aceasta după ce sticla este astupată se aplică a-supra dopului o capsulă de tinichea purtând numele Pommery şi trei stele. X ycevţ S1KPAWS SEC ŞAMPANIE ' XTRâ-Sf C Areoetiquetă albă Fără etiquelâ o cu firma noastra o micăetiquetâEvira I mică etiquetăSec la Sec la gâtu sticlei, | gâtul sticlei, staniol staniol auriii, gra-nuriâ granulator, şi nulator, şt dopit cu dopu cu firma. firma CHAMPAGNE POMMERY & GRENO RE1MS Agem generai A. G. CARSY iX1 xaax— 541 LEMNE DE ^ ^ X4 Preciul 64 lei stânjenul a-dus direct de la pădure la casa cumpărătorului. Probe se pot vedea, Str. Biserica Amza No. 7, sila | Magasinul meu Strada Sf. I Visarion, No. 9. X 608 G. POPESCU. âăV __ CJJA I ŢUICA DE * m n s Din proprietăţile d-luiloan | Marghiloman, veche de 6 * ani. 1 De venzare inbutoae, Str. W Biserica-Amzei. InMetaliu I cu sticla la d. Lobel, Cafe I National, .strada Doamnei, I vis-a-vis de posta. t G. POPESCU. X :x#x: HUMA FABRICA ROMANA DE PENTRU FARMACII, CONFISEURI, PAFUMEURI ŞI ALŢI FABRIC ANI Strada Doamnei, S (rasele d lui Maior Hisu) Aducând din slreinafale oameni speciali si maşini de cel mai nou sistem pentru confeciionarea sus ziselor articole, sunt in posiliune a satisface or-ce comanda, întocmai ca cea din streinalate. atragem deosebita atenţiune asupra unei noi metode de cutii lucrate cu legaturi de metal paternale de curând, care servesc pentru tinerea mărfurilor in magazine, cât si pentru transportarea intr'insele prin posta X sau prio or-ce alta cale. Sx: Cu stima, M. L1TTMAIV. :x#x. x .x© S A DESHCIS MAREtM HOTEL Bucureşti — 76, Calea (Moşilor*, 76 — Buouresti -s«aa Reparat şi raobiiat cu totul din nou — Se găseşte camere de la 1 leu şi ^0 b'ui in sus. Asemenea se inchiriaza camere mobilate cu luna. — Sarv ciul prompt, onest şi preciuri moderate.— Se găseşte grajduri pentru cai şi şoproane pentru trasuri. DE ÎNCHIRIAT PRĂVĂLII MARI Sl MICI Proprietar, COHAF.LIU KALIXDERU. „NAŢIONALA SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR. DIN BUCUREŞTI CAPITAL de acţiuni 3 MILIOANE LEI AUR DEPLIV VERSATE F* A Aducem la cunoştinţa publică, câ am rile noastre tn palatul Societăţel din Strada Doamnei No. 12. transferat bturourif 527 Direcţiunea generala. xmmx' MASINE DE TAIAT E, EA.N SI COCENI LV DIFERITE MARIA11 Mişcătoare cu mâna, cu manegiu si cu abur foarte folositor din causa lipsei de nutret pentru vite «n£E*n. XTUIIWMII 560 1 m î X6«Xi X xm Tipografia Ziiurului „Epoca' Tipării cu cerneala Ch. Lorilleux C-ie Paris dsrsst r«apooisabii, G. Stoenescu. www.dacoromanica.ro