ANUL II No. 481 a"DOUA EDITIUNE VINERI, 10 (22! IULIE 1887 15 BANI NUMERUL ABONAMENTELE INC6* LA I SI ie A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'AUNA ÎNAINTE I\ BIWXYESCI La casa Administratinnei I* TARA: Prin mandate poştale. Pentru 1 an *0 lei, 6 luni «0 lei, 3 luni 10 lei. IA SI RElAiATATK* La toate offlciele poştale din Uniune, prin mardite poştale. Pentru 1 an 60 lei t luni ÎS lei. LA PARiSi Segasestejurnalul ou iSCent. numerul, la Kioscul din rue Montmartre III Bulevardul St. Germatn \o. 84. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA 15 BANI NUMERUL ANUNCIURILE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINIS TRATIA ZIARULUI L* Paria: la Agrnce Ham», place d i lu fcaurse, l. Agence Llbrr. rue Notre Dame des Vi io, (Place de la Bourse) pentru Paria, Fr: a 'a (iermnnia. Auatro-L'ngarla, Itnlla si li»-Britanici Anuneiuri pe pag. IV, linia 3C hani, anu t:t si reclame pe pagina treia î lei lini- 50 B. UN NUMER VECHIU, 60 E REDACŢIA No. 3. — Pinln Episcopiei. — !Vo. 3. APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRAŢIA !Vo. 3. — Plata Episcopiei. — Mo. ". \mm MARELll PARTID ATENTATUL CONTRA M. S REGELUI REZON NENE NAE! D ALE COMUNEI UN NOU ATENTAT CRIMA DE LA CRUCEA ROŞIE LEGENI» MMtEI.il 1'VRTII) Mischiate sono a quel cattivo coro Degli Angeli, che non furon ribelli, Nf fur fedeli a Dio, mo per u foro i). Danie— canto III. Inferno. I «Suntem Marele Partid....... Suntem «marele partid Naţional-Liberal.... Noi «suntem şi am fost pururea marea Majo-«ritate a Naţiunei 1...» s’a deprins a repeta merefld-l.Ion Bratianu, bizuindu-se pe îngăduinţa noastră şi pe lipsa de memorie a românilor. Cuvinte lâuduroasa de gascon care nu coprind nici un grăunte de adevăr. Deprins cu usurpaţ'unele de tot feliu', acest politician acaparează acum o firmă streini, de oare-ce ea este de origină mo'dovenească 2). înainte de 1876 grupul tn fruntea căruia era d-1. Ion Bratianu se intitula «partidul liberal-democratic» iar publicul ît zicea grupul Roşilor; grup de altfel oropsit pentru cft avea toate alurele JacobinizmuluT francez şi prop gi cosmopolitismul In ţară. Darduoă 1868, In urma isprăvilor administraţiei d Iul Ion Bratianu şi votarea concesiune! de căi ferate a doctorului Strusberg, acest grup era de tot discreditat. Cu toată truda ce şl-a dat d-1. Ion Brătianu, pe timpul guvernului conservator, ca sâ’l afirme din nod, invocând liberalizmul de ta i848, el n5® isbutit sâ Învingă neîncrederea publică ; toata lumea se ferea de a intra In legături politice intime şi trainice cu un om care 'şl făcuse o trista reputaţiune de perfidie şi duplicitate. D-1. Ion Brătianu In cele din urmă convingându-se de inanitatea silinţilor sale, a demisionat din Cameră retrfi-gându-se In liniştea câmpeneişcă, !a viişoara de la Măgura lângă Piteşti; iar d-1. C. A. Rosetti—singura inteligenţa superioara a grupului şi care tot-d’a-una fără a murmura a andosat responsabilitatea tuturor greşalelor d-lul Ion Brătianu—a părăsit redacţia ziarului «Românul» statornicindu-se In Paris pânS la caderea guvernului Conservator 3). Această retragere a corifeilor a de-sorganizat mal tot grupul roşilor, şi fle-care membru, liber de frâul disciplinei, a început sâ Îngrijească de propria lui soartă, solicitând de la protiv-nici mila şi posturi...:. Spre dovadă voi cita numele a douâ individualităţi cu-cuiate ale grupului care s’au căpătuit cu lefi şi diurne de inspeclori şi revizori la monopolul Tutunurilor, d-1. Ştefan Mi-hâilescu, poreclit mal pe urmă Varşa-vski, şi d. Nae Orâşanu.... 4) Mulţi dinlre fruntaşM sgomotoşl ai coteriei se făcuseră blânzi ca miei şi di-p’omaţT ca vulpea, după ce ’şl prinsese coada In bâ'log.....Cei ce msl remsse- seră mărăind d’intre roşii de baştină,se putea ii număra pe degete, căci nu erati mulţimea pământulnl. i). Sunt amestecaţi In aceasta uricioasâ ceata, toţi acel Îngeri care, in marea lupta, n'au fost nici cu Dumnezeu nici cu Dracul—ci numai pentru sine.... zice Danie. a). Numele de partid Naţional-Liberal tl adoptase în 1871-76 comitetul central din laţi pentru opoziţia moldoveneasca care toata era grupata în jurul sOu. Rcpausatul C. A. Kosclli era atunci aiii de desguslat de toate, în cât se hotarlse sS se desfacă chiar şi de ziarul Românul. şl cunosc o persoană caria voia se ’( dea ziarul cu condiţie numai se asigureze belrinulut o subvenţie de looo lei pe luna şi se 1 trimeaţa la Paris. 4!. Daca s’ar cauta bine şi fie-carc şl-ar scor-moli memoria s ar găsi multe alte nume care aă primit favor! de la Conservatori, printre care nu trebue uitat nici pe d-1. Ştefan Falcoianu. Efl care veneam adese ori din laşi In Bucureşti cu însărcinări de ale comitetului Naţional-Liberal i), căutam zile întregi pe membrii comitetului roşu şi abia abia puteam întruni în casa amicului med Nicolae Pleva 2) cinci şease inşi. Lucrurile aceste nu sunt uitate de acel ce ad fost amestecaţi In opoziţia de pe vremea aceia, şi când aud laudele ce'şl permit astă-zl colectiviştii mărturisesc că rămân înmărmurit de cutezarea lor. Multe încercări am făcut noi ca doar să se poatâ uni Intr’un singur mănun-chid toate elementele opoziţiunif, dar de câte ori venea vorba de unirea cu d-1. I. Brătianuauzesm zicftndu-se : «iar să'l ridicăm în spate ca la. 180711..» apostrofa era fără putinţă de replică şi închidea gura celor mal bine-voitorl. Din cauza aceasta opoziţia, a stat divizată în tabere deosebite, afară de opoziţia moldovenească care toată era grupată In jurul comitetului Ieşan. II Nu găsesc util In chestia de care mă ocup să apreciez, după sentimentele mele proprii, valoarea reală a grupului roşu, cu atât mal mult că el a dispărut pentru tot d’a-una din arena noastră politică, distrus de însuşi şeful săd oficial d. 1. Brătianu ; dar trebue să constat că în el se aflad şi oameni de valoare cari aveau adevărate sentimente liberale şi de considersţiunea cărora d. Ion Brătianu a profitat în multe ocasiufil. Ţin încă să constat că dacă grupul avea aderenţi In Bucureşti şi tn două trei oraşe din Muntenia, tn Moldova, afară de repausatul acum Dimilrie Guşti şi de d. George Hasnaş, eu n’am cunoscut nici un alt roşu. Dacă de vr’o patru ani încoace d. Ion Brătianu şi-acreatjcomiteleşi număroşl parlisanl In multe oraşe moldoveneşti este graţie corupţiunel bugetare ; dar sunt convins că după căderea Iul de la guvern, abea seva găsi la noi un grup-şor de zece doi-spre-zece inşi, care să aibă curagiul a mărturisi pe faţă, a doua zi, cu tul de astă zi. Aşa a fost situaţia oposiţiei pe timpul conservatorilor ptnă aproape de finele anului 1875, când conservatorii din Senat au început să manifesteze oare-care ostilitate contra guvernului d-iul Lascar Catargiu ; atitudinea a-ceasta a Senatului a făcut impresiune asupra opiniunel publice şi s'a resfrâns asupra oposiţiei, tn cât iar s'ad Început tratativele de concentrare ale diverselor grupuri. Sub aceste impresiunl s’ati făcut primele întruniri ale căpeteniilor : D-nil Manolache-Costachi-Epureanu, George Vernescu,Ion Ghika.M. Kogâlniceanu, N. lonescu, Arapila Golescu, I. G. Brâ-tianu, C. A. RosettiJ, George Mârzescu 3) şi D. Sturza,etc.care ad Început a se consfătui ; dar pentru ca să se postă închiega o solidaritate serioasă, d. Ion Brâlianu a fost silit să se supuie ia toate exigenţele impuse de neîncrederea ce inspira el membrilor autori-saţl ai oposiţiei. Cu acest preţ s'a organizat acea faimoasa coaliţie de la Mazar Paşa. Coaliţia aceasta s'a semnalat prin patru acte de căpetenie : 1-u,subscrierea unul program comun; 2-a, fondarea unul ziar special care s’a numit Alegătorul Liber A); 3 a, redactarea şi subscrierea unul memorifl: 4 a, ratificarea acelui memoriu de cetăţenii a-dunaţî In marea întrunire publică de la Mazar-Paşa 5), In urma căria s’a înmânat Domnitorului. 1) . Comitetul acesta era numeros şi bine organizat avend şi ziarul seu propriu Unirea Liberata, a caruia direcţiune era confiata mie. 2) . D-1. N. Fleva unul dintre fruntaşii linerilu-i lui instruit şi patriotic, atunci ca şi asta-zl, lupta I pentru ideile adevCrat liberale, fara rezerve men-I tall şt calcule meschine. In tot timpul opoziţiei era in lupta in primul rang şi nu datoreşte ni-mârul capitalul s£b politic. j) D. George Mârzescu. N. lonescu şi eh am fost delegai! de comitetul Ieşan ca sa participant ! la lucrările de la Mazar-Paşa. ! 4) Ziarul acesta s'a pus sub o rcdacţiune com- pusa numai de tineri, eliminîndu-se din organi-sarea (oi elementele batrlne. I i) D. Lascar Catargiu a lasat cea mai deplină libertate acelei Întruniri, de şi o ştiea decisivă 1 ,'entru caderea ministerului seO. Eu care am luai parte la acea Întrunire, am văzut mai multe sute de oameni adunaţi jos tn curte, sub cerul Din sinul acestei coaliţii a eşit ministerul din Mai 1876, înlre membrii căreia s’a numărat şi d. Ion Brătianu; dar afirm, pe temeiul faptelor cunoscute de contimporanii mei, că nicl-o-datâ d sa n a venit la putere prin luptă dreaptă şi prin forţele lui proprii. Din contra el s’a urcat pururea pe umerele altora, pe care apoi, prn viclenie şi înşelăciune i-a eleminat unul câte unul, până ce a rămas singur stăpân pa putere. Mal mult, afirm că dacă lucrurile erafl se rămâie pe seama numai a d-lui Ion Brătianu, partidul conservator nu mal cădea de la putere. III Căderea guvernului conservator, abstracţiune fâcendu-se de greşalele.marl sad mici, inerente guvernelor In genere, a provenit mal cu seama din următoarele cauze : In Moldova se organizase o mare oposiţiune, care adau-gindu’şl acţiunea pe lângă acţiunea 0-poziţiunel muntene care număra notabilităţi, precum eraO d-nil Ion Ghica, Arapila Golescu şi mai presus de toţi d-nul George Vernescu, 1) hărţuia guvernul înlăuntru ; apoi ati survenit şi două mari ceştii externe: rescum-părarea căilor ferate Strusberg-Blei-schroeder 2) şi preparativele secrete ale rezbelului ruso turcesc. D-nul L. Catargiu refuza se admită rescumpărarea oneroasă ce i se impunea din afară, rescumpărare pe care d. I. Brătianu nu s'a sfiit a o face In 1880 D nul L. Catargiu se temea apoi se ia respunderea de a aventura ţara !n complicaţii esterne, cu atât mai mult câ Incppuse să se resufle vorba prin presă despre oare-care tratative secrete ce se fâce&fl la Berlin care avead, Intra altele, In vedere şi retrocesiunea Basarabiei... 3) Sgomotele aceste deşteptase în spiritul public legitime îngrijiri care impresionau naturalmente şi pe şeful guvernului, silindu-1 se fie foarte circon-spect în cestiunile dio afară. Din cauza rcăsta el n’a avut curagiul să se puie cu holărlre ca se liniştească opoziţia conservatorilor din Senat, care în cel din urmă dădu uo vot de blam şi d. L. Catargiu demisionă Îndată. Dacă era cu temperamentul d-lul Ion Bratianu, care se ţine de putere cu ori ce preţ, d-nul L. Catargiu de sigur nu cădea; mijloace erad ca să se poată domina situaţia In lsuntru. El Insă a crezut că nu se cade să se facă concesiuni In nişte ceştii atât de mari şi & preferat se lase se vină alţi oameni, cu o popularitate proaspătă şi cu un credit şi cu forţe noul, se ia situaţia In faţa marelor evenimente ce se Ingră-mădead tn jurul nostru. Ştid ca unii dintre amicii d-lul L. Catargiu i-ad bănuit atunci că a lăsat se'I cadă guvernul din mâni, fără a’şl încorda puterile Intr’o supremă resis-tenţă; dar oamenii imparţiali şi drepţi □u vor avea decât cuvinte de laudă pentru bărbatul care, înainte de interesele ambiţiei sale şi ale partidului săd, a pus interesul ţării, gândindu se la viitor. A. I). Ilolban liber, pe care d. Fleva urcai pe o masă ii haranga; de oare ce sus lumea na mai Încăpea prin sall. Împrejurul curţel am văzut sergenţi de oraş stând impasibili; Întrunirea aceasta avea tot acrul unul meeting ingles. Poftesc să se cuteze a se Înscena o asemenea întrunire sub liberalii colectivişti şi se vor număra cu sutele capetele sparte... Şi în urniâ vor navali procurorii şi vor închide tot pe cei bătuţi, 1) D-nul Vernescu avea şi atunci o nediscutabila autoritate şi era adevăratul şef parlamentar al opo iţiei; în jurul săii se întruneaţi cu toţii, Moldoveni sau Munteni, fara deosebiri provincialiste. 2) Aproposito de aceasta îmi amintesc ca târziu mal in urma mi s’a narat următorul fapt; guvernul con -ervator cauta se scape de cestia Strusberg şi se gaseasca un mijloc potrivii de împăcare j cu detentoriide obligaţii; în consecinţa a trimis Î8 Berlin o persoana cu greutate care văzând pre- I lenţiile exorbitante ale lui Bleisclircedar t-a zis: "In asemene condiţiunl nu putem tace nimic şi «nici un om politic nu va indrasni se faca res- •,cumpărarea, câcl ar fi lapidat de popor...» D-nul Bleischroeder surizand a respuns: -Te '■amăgeşti d-lc, fiiud-ca un barbatcu popularitate «în ţara d-voasira a primit deja condiţiile noastre...» — «Cine e acesta?... întreba trimisul român. * 1 2 — «D-nul I. Bratianu I ÎI răspunse banchicrul. }) «Românul» specialmente, Intemindu-se pe oare-care indi creţii ale presei engleze, denunţa ţării ca guvernul conservator vinde Basarabia.., rm ■’ii'f—w—u—«am—i TE LE GRAME AGENŢIA HAVAS Viena, 20 Iulie. ’ Patru membri din misiunea bulgărească, dd.Stoikof, StoianoŢSişmanof şi Meltimed-Kfemli.au plecat azi dimineaţă la Kazanltk. Mai mulţi alţi membri al deputaţiunil sunt încă la Viena ; printre el se află şi d. Touceir. Viena,20 Iulie. «Fremdenblatt» zice că azi e sigur că încercarea Bulgarilor pentru a îndemna pe prinţul de Coburg să tntreprinzâ o călă-torieîn Bulgaria, a căzut definitiv. Sofia. 20 Iulie. Rectificăm informaţiunea dată ieri în privinţa proiectului format de regenţi de a petrece câte-va zile tn vilegiatură tn împrejurimile Ttrnovel Regenţii vor fi mâine laSofia. AGENŢIA LIBERA Pesta, 20 Iulie. D-nil Z. Stoianoll, StoikolT, SişmanofT şi Mehmed Ruşdi aii trecut astă-zl prin Pesta dncându-se la Kazanlik. Constantinopol, 20 Iulie. Se vorbeşte cu stăruinţă despre o apro-piaLă remaniare ministerială; se desemnează chiar pe Akif paşa preşedintele con-si.iuluî de fet&t ca viitorul mare vizir. ATEimmcoMAMj. mm\ Cititorii noştri! au vezut informaţia ce am reprodus dupe Corespon-dance elrangere, relativă la ultima mişelie ce prepară d. Radu Mihai. Care se fie cauza care îndeamnă pe colectivişti la acest act sălbatic şi desperai ? Se fie nevoea de a terorisa lumea, prin noi indignaţii, prin no! arestări, prin noi procese ? Se fie trebuinţa de a sppria pe M. S. Regele arătându’i câ viaţa sa este în primejdie, şi câ nu poate fi sigur de zilele sale da cât sub scutul colectivitâţeî ? Noi credem câ şi una şi alta. Visita d-luî Lascar Catargiu la M. S. Regele a speriat pe colectivişti, în aşa grad în cât şi astâ-zi vorbesc cu spaimă de acest fapt politic care dupedînşii este nu se poate mal primejdios, căci Regele puindu-se in contact cu bărbaţii politici însemnaţi ai oposiţii, va putea se afle adevărul asupra multor lucruri denaturate de cinstita colectivitate. In al doilea rând colectivitatea, lipsită de conducerea’ efectivă a rămăşiţelor pământeşti de la Florica, simte trebuinţa dea teroriza lumea pentru a arăta că şi fără d. Ion Brătianu e tare, că mâna de fier nu-i s’a slăbit, câ Statul, pe mâinele lui Radu Mihai, e mai jandarm, mai spion, mai conspirator ca ori când. Aceşti oameni n’au ştiut şi n’au făcut în toată viaţa lor decât se or-ganiztze comploturi. In opoziţie sau la guvern, el conspiră contra vrăjmaşilor lor. Lupta leală, deschisă, onestă, le este şi necunoscută şi peste putinţă. Temperamentul, tradiţia, puţină spoială de cultură ce au, toate li îndeamnă la aceasta. Radu Mihai de pildă. Acest om de rând, n’are nici o calitate sufletească care se 1 Impedice de a face actele cele mai laşe şi mai infame. Dacă la acest temperament de bandit, la firea sa care îl Împinge instinctiv spre rele, mai adâogâm şi mijlocul in care a trăit şi s'a format politiceşte, mijloc în care nu se vorbea de cât de conspiraţii trecute sau de conspiraţii din viitor, ne vom convinge câ acest om care drept ori ce cultură n’are decât câ- Ori cine va râsfoi colecţia acelui ziar va vedea ca s'a făcut mult sgomot cu cestia Basarabiei. Şi cu toate aceste d-nul 1. Bratianu cum s'a făcut ministru a intrat In vederile Berlinului, ţi tn întrevederea de la Livadia a sacrificat Basarabia prin consimţământul seu tacit! Ast-fel se Înţelege cum imperiul Rusiei ne a garantat integritatea teritorinlul prin convenţia militară din 1877... subînţeles fiind ca Basarabia este scoasa din ceatie. te-va lecturi ad-hoc, ca memoriile câtorva prefecţi de poliţie din Paris, nu poate se priceapă ce este cinstea politică, omenia, datoriile mari de lealitate şi de dreptate ale unui guvern. Aceşti oameni trebue se fie mişei. Alt-fel n’ar putea trăi. Credem Insă că oposiţia, învăţată minte de eesperienţa trecutului, şi ţara luminată asupra apucăturilor lor, vor da in curead o lecţie ecBem-plarâ acestor nemernici care fac din stat şi din guvern nişte adevărate instituţii de crime şi de infamii. Vf X. REZON NENE NAE! D-nu Ion Ghica publică de câţ'-va ani în« Convorbirile Literare»o serie de amintiri din tinereţe sub formă de scrisori, amintiri care pot face concurenţa basmelor fantastice ale lui Edgard Poe. In cea din urmă scrisoare adresată lui Vasile Alexandri, Ghica-Poe îşi da toate silinţele ca se ne facă se tnghiţim hapul cum că dânsul a organisat revoluţia de la paşopt, cum că dânsul a făcut proclamaţia prin care se dăruesc ţeranilor toate libertăţile şi chiat acea de a fi mâncaţi de pelagră In ziua de astă-zl. D. Nae T. Orâşeanu, fiind membru al ordinului bene-merenli, şi luându-şl din a-ceastă pricină hrana intelectuala numai la isvorul literaturel româneşti, a conceput i-deia se faca concurenţi d-lul Ion Ghica şi se-şi croiască în istorie o haină de om politic. Ne obicinuisem cu toţi să vedem pe d-nu Orâşeanu Nae, în haine de paiaţă. Ne obicinuisem se'I vedem în haine de lingău caraghios cerând în versuri pornografice un spor de simbrie sad prelungirea unul congediu. Ne obicinuisem sâl auzim cântând cu oare-care variante cântecele : Fata papei cea bălae Ma parole d'konneur monchcr,. sad ; Vine lelea pe saca .... dar nu ne obicinuisem cu ideia câ nenea Nae a jucat un rol politic. Astă-zi, cerul sa deschis ca la bobotează, şi d-nu N. T. Orâşeanu părăsind numeroasele sale ocupaţiunl, a bine-voit sd adreseze Directorului Voinţei Naţionale o scrisoare prin care destâinueşte că : «A fost impiegat al Regiei Monopolului Tutunurilor la 1875 şi câ a fost destituit dupe insistenţele guvernului conservator, Îndată ce a subscris» programul de Iu Mu/.ur-Pasu I» Români de la apus, Români de la răsărit, Români din toate părţile, respundeţi cu toţi dacă aţi ştiut vre-o dată cum că programul de la Mazar-Paşa a fost subscris şi de nenea Nae ? Ştiam că protocolul congresului de la Berlin a fost subscris de Bisraark, câ d-nu Aurelian a subscris tariful cu Austro-Ungaria şi câ Giraudel subscrie modul lntrebuiţârel pastilelor cu acelaş nume, dar nu ştiam că nenea Nae « subscris programul de la Mazar Paşa! Ştiam câ nenea Nae a făcut pe Regele de mal puţin de trei parale, şi că astă-zl poartă pe bene-merenli la piept când nu’l pune amanet la cămâtar, dar zdQ nu ştiam că nenea Nae a jucat un rol politic alt fel de cât în versuri porcoase 1 Pare însă câ documentele menite a dovedi spusele d-lul N. T. Orâşeanu sunt tot atât de rare ca iarba fiarelor, cu care.se pot deschide comorile, căci dupe toate cercetările mele n am putut da peste iscălitura d-sale alt unde va de cât tn colecţia Ghimpelui unde se trata numai programul beţii! de la Zece-Mese, de la Sdrafcu şi ah localuri publice. Dacă însă d-nu Orâşanu a subscris tu t-dever acel program, dacă a scris cel puţin pe dânsul vre-un vers începând pri vintele : Junele MLstr Trage din clondir, nu m’' râmâne de cât se zic şi eh cu um. :i ţa- — Rezon nene N ae 1 Aj*u. www.dacoromanica.ro 2 EPOCA — 10 IULIE D ALE COMUNEI Să ştie că Comuna a dat întreprinderea lucrărilor pentru aducerea apel la două societăţi diferite. Societatea de construcţii Încă de la 1884 a luat facerea rezervorielor, a conductului de apt pană la Cotroeeni, şi a filtrelor necesare la joiţa de unde se ia apă. Iar lucrările de canalisare In oraş sunt date de la 1886 unei societăţi belgiano. Cu termenile primitive ale contractelor, oraşul trebuia să aibă apă la Iunie trecut, şi cu toate acestea d’a-bia acum se face pe unele strade din partea joasă a oraşului canalizarea, iai cetăţenii remân să aştepte şi poate la anul vor vedea apa şi nu ştiQ nici a-tuncl. Care este cauza aceste! întârzieri ? lată ce am putut afla: In ce priveşte întreprinderea societăţii belgiane, aceasta nu a fost In defect; Întârzierea a provenit din cauza primăriei, care după ce şi-a pus In caetul de sarcini obligaţia de a da antreprisel un deposit cu acces la calea ferata, a neglijat un an întreg a preda acel deposit, şi din causa aceasta, fiind ameninţată cu un proces, a făcut transancţie cu antreprenorii prelungind cu un an predarea lucrărilor definitive, şi dăndu-le şi o sumă de 7000 despăgubire. Cât pentru cel alt Întreprinzător, situaţia este şi mai gravă. Societatea de construcţii după mal multe prelungiri acordate, nici astă-zl nu este gata cu lucrările, şi nici se ştie când va fi gata, faţă cu situaţia critică In care să ştie ca se găseşte sub preşedenţia şi administraţia ilustraţiunilor ce o regularisesc. Ceva mal mult, ea nu cere numai o nouă prelungire, dar stâlpii ei puternici In toate, stâruesc ca societatea să fie scutită de obligaţia luată prin caetul de sarcini de a spăla pietrişul şi nisipul bine, înainte d'al aşeza In filtre, pretestând ca de mal mulţi ani de când zace In grămezi, atmosfera şi intemperiile au făcut purificarea cerută, şi care ar costa pe societate aproape 200,000 lei. având In vedere perderea ce ar suferi ea cu această lucrare, In cantitate şi In mină d'operă. lată unde stăm cu cea mal importantă şi vitală lucrare pentru care s a făcut trei Împrumuturi colosale şi s’a pus atâtea imposite. Aceasta ar fl destul pentru a dovedi cât de ineptă şi netn-grijitoare e actuala administraţiune a oraşului. La sgomotele ce să respândiseră că actualul primar, d. Câmpineanu a demisionat şi e hotărlt a nu se mai Întoarce la comună, Voinţa Naţională s a grăbit a protesta şi ale desminţi, zicând că cea mal deplină armonie e-sistă Intre primar şi consilierii săi. Se poate. Să mărturisim Insă că lucrul nu este greii de loc. A fi de acord ia lefuri şi la onoruri pentru a nu face nimic sau a face hatâruri şi concesiuni, aceasta este principiul colectiviştilor; a fl de acord la lucru şi a face bine, a-ceastu este greii, şi la aceasta negreşit nici s’au gândit acel ce se pretind părinţii oraşului; dovadă ceia ce s'a făcut cu cestiunea apel,neglijenţa se ce vede FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (26) A. MATTHEY — (arthur arnould) CRIMA. DE LA CRUCEA ROŞIE PARTEA I. TRIUMFUL LUI IUDA * VIII Ciudata fiinţa — Dar te iubeşte cel puţin ? — In felul lui 1... E foarte mândru de mine... II mângll trufia fiind că sunt tt-nără, frumoasă, bine crescută, mal Învăţată de cât dânsul, care ştie numai să comande şi să omoare, se despoaie pe bieţii Arabi. A făcut o avere mare In Algeria... Eram aşa de fericită In lipsa lui 1... A-cuma e mal urlt de cât or când. Vutca care i-a plăcut tot-d'a-una.l'a Îndobitocit... Ţi’I voi presinta. — Dar nu ţifi nici de cum să’l cunosc, respunse Zeii a, conţinându şl emoţiunea, dacă seamănă portretului ce mi-sl făcut, şi de altmintrelea, din cauza opiniilor bărbatului meu, director al unui jurnal din oposiţie, presenţa unul ofiţer al imperiului In casa noa- pretulindenf,necurăţeniile ce a Infectat oraşul, praful ce Îneacă uliţele, şi tn fine,destrăbălarea complectă In care se găseşte această administraţiune a cărei buget nu pare destinat de cât pentru trântorii şi bătăuşii regimului. Y. Z. CRONICA UN NOU ATENTAT Corespondenţei din Paris i se scrie din Bucureşti că d. Radu Mihaiil a or-ganisat un nod atentat, şi de astă-dată contra regelui. Faptul este adevărat. După mal multe cercetări ce am făcut, am putut afla In moi pozitiv chipul cum s'a organizat atentatul şi cum are să se esecute. Iată cum s'a plănuit lucrul : D. Radu Mihai avend nevoe de ceva fonduri secrete mal numeroase cu care să poată lucra la viitoarele alegeri, s'a adresat cu cerere la d. Ion Brătianu ; Insă acesta i-a declarat că trebue să se mulţumească cu ce are flind-câ vremurile sunt grele, iar In cât priveşte alegerile să Întrebuinţeze mal multe bâte de cât bilete ipotecare. Atunci Radu Mihai a imaginat un Înfiorător atentat In contra regelui, pentru ca In urmă să i se acorde fondurile cerute. Şi iată cum s'a pus lucrul la cale ; D. Radu Mihai se va duce Int’o zi la Sinaia, va vizita pe rege şi de sigur că acesta ’l va pofti la masă. După masă toată onorabila adunare va porni ca să ia aer curat şi cortegiul va porni ast-fel: înainte patru cetăţeni indignaţi inar-maţl cu ciomege, trimise franco de către Malaxa din Galaţi. Al doilea, regele avănd la dreapta sa pe Radu Mihai, al căruia Kefereîi voluminos va fi Împachetat In vestita cataramă a lui C.( F. R. In urmă va veni Meschiu, stacojiO ca de obiceii şi gata să verse şiroaie de ţuică spre a şi apăra suveranul. După un copac va fl aşezat un sergent deghizat In haine de lipovean şi In mână i se va aşeza revolverul-jucărie si lui Nichi Xenopolu, cel pentru care s'a făcut atâta gălăgie înaintea instanţelor judecătoreşti. De cea l'altă parte a şoselei, se va posta un alt sergent Îmbrăcat In haine de pahonţ, având pozunarele şi mâinile pline cu pleznilori de la rahagif. Iar Radu Mihai, Înainte de aşi pune catarama va pune ca să i se tragă un glonţ Intr’ensa pentru ca să se găurească. Când regele şi cu d. Radu Mihai vor trece In dreptul asasinilor, unul va plrţli din revolver, iar cel l'altva azvlrli cu pleznitorile In pământ, până când vor alerga indignaţii şi cu Meschiu ca să’l aresteze. Regele, se speră, că va leşina de a-tâta sgomot, iar Radu M hai apucân-du-se cu amândouă mâinelede Kefercu va sări In sus şi va striga: Săriţii M'au asasinaţi Puneţi mâna pe el 1 A doua zi Voinţa, Telegraful şiSfeaoa vor anunţa cu litere d’un cot că, doi ge- nerali muscăleşti, aduşi tn ţară de către opoziţiune aQ voit să asasineze pe regele, Insă din fericire glonţul şi bombele cu dinamita ale asasinilor n’aO a-tins de cât foarte uşor pe d nu general Radu Mihai. In urmţ se vor aresta mulţi deputaţi din opoziţie şi procesul se va desfăşura Înaintea Curţel cu juraţi. Ca martori tn afacere vor figura de astă-dată tn locul lui Măiţă bărbierul, Tânase bărbierul, In locul iul Sarache-topolu,Chiriţopoluşi Înlocui lui Herşcu Toboş, Conu Fânică. Ca plan, planul e ingenios. Radu Ţandăra. INFORMATIUNI âlâine von» publica un articol despre lucrurile «lin Doroho!, care conţine dovezi emanate de la insusi prefectul asupra chipului cun» se respecta drepturile politice ale cetăţenilor sub guvernul actual ! Vom vedea ce vor zice foile guvernului. s - Ni se spune că şedinţa de azi a consiliului miniştrilor a fost foarte animată şi chiar furtunoasă. Un a-mic al nostru care se găsea Sn unul din biurourile ministerului de interne, alături de sala consiliului, a putut crede la un moment că miniştrii se luaseră la ceartă, atât de mult ridicaseră glasurile. Sperăm să putem afla şi comunica cititorilor noştri, in ediţiunea de disearâ care sunt cestiunile care aii dat loc la discuţiun! aşa de vii. E probabil că una din ele trebue se fi fost şi interimatul d-lul Radu Mihai la ministerul de resbel In privinţa căruia era se se decidă azi. Gomisiunea convenţiunilor de co-merciu a ţinut azi dimineaţă o nouă şedinţă. Ea s’a ocupat ca şi în şedinţa precedentă de convenţiunea româno-turcâ. Miniştrii s’au întrunit azi dimineaţă in consiliu sub prezidenţa d-lui loan Brătianu sosit In Bucureşti tot azi dimineaţă cu expresul deVârcio-rova de la 9 ore şi 25 minute. Îndată după sosirea sa, azi dimineaţă, d. Ion Brătianu a primit pe contele Tornielli, ministrul plenipotenţiar al Italiei, care ’l aştepta la prezidenţia consiliului miniştrilor. Miniştrii se vor duce mâine împreună cu d.lon B'ătianu la Sinaia pentru aţine consiliu sub prezidenţa Regelui. D. Ath. Moscuna Întorcându-se din congediu a reluat azi funcţiunile sale de secretar general al ministerului de Interne D. profesor Victor Babeş va sosi In Bucureşti la sfirşitul acestei luni pentru a se ocupa de instalaţiunea institutului bacteriologic al cărui director este. Aparatele destinate a-ceBtul institut, care va începe probabil se funcţioneze la 15 Septembre au şi fost primite în cea mai mare parte din străinătate. stră, ar părea foarte ciudată. Am fi şi el şi noi foarte stingheriţi... Şi amicii noştril l’ar vedea cu ochi râl. Dar vorbind, d na Durandeau părea ct nu cugetă de loc la cea ce spune şi c& ea Însăşi nu dâ nici o însemnătate proprielor el cuvinte. — Cu atât mai râd, dar trebue să vi’l presint, alt-fel nu voi mai putea veni pe aici !... Nu'l cunoşti I... S'ar Închipui cine ştie ce... Dac* ar vedea pe cine-va fârâ voea lui ar zice câ’l despreţuesc, că 11 Înşel I... D. Durandeau are destul spirit spre a nu avea prejudecăţi politice atât de statornice, şi d-ta mă iubeşti prea mult spre a nu-mi face un mic hatâr. Apoi să-ţi spun ceva... In felul lui e plăcut In lume... să presinta bine; dacă n'ar fl bărbatul meu şi n’ar fl aşa de je-los, nu mi-ar displăcea... — Dar cum a putut să se despartă de dumneata pentru atâta timp, fiind aşa de gelos ? — Doctorul meu, câştigat de mine, i-a spus că voi muri de voi mal sta In Algeria, că 'mi trebue aerul Parisului. Ii promisesem să trâesc la părinţii mei. Odată plecat, femeile arabe şi vutca l'sd luat Înainte, a mat uitat de mine... Ş’apoî e un om ciudat 1... E gelos numai când sunt de faţă... Nici nu ştia de ce m’a luat ; un gust sau speranţa că va moşteni pe tatăl med. Eudoxia să sculă ca să plece. Flora să sculă şi ea, 11 aşezft pălăria In cap, o Îmbrăcă cu pardesiul, Ii puse mănuşele şi evantaiul In mâni, şi văzând că stăpâna el ea Înainte cu rochia broderia la care lucra Zelia, o desprinse de rochie, o puse pe o mobilâ, şi Insflrşit eşl fără a ridica ochii părând că nu ea nici o parte la viaţa din-prejurul el. — Da, el trebue să fie 1 murmurâ d-na Durandeau, când rămase singura, şi sunt prietena femei Iul, şi ea mi’I va presenţa !... Ei bine, fie I... Răsbunarea să va Îndeplini I IX In care /.eliu ascunde o parte din istoria ei După cftte-va secunde de gândire, Zelia eşi din salon şi se grăbi a merge In odaia In care Abric o aştepta, plin de nerăbdare. II era mult mal bine ; avea numai puţină durere de cap, care scădea gradat. — Să vorbim mal Întâi de d-ta, zise el cu blândeţă, tinerel femei. Istoria mea e foarte scurtă şi foarte tristă. Iţi voi spupe-o In două cuvinte. D ta e alt-ceva ; eşti măritată, ai o familie, şi pari bogata. Ai fost un timp proscrisă, al stat In exil, dar cel puţiD erai liberă şi trăiai catoţt oamenii. Eu, din potrivă, perdut dincolo de Ocean, am vieţuit departe de tot şi de toţi, Închis In mine însumi sad In cercul restrlns a câtor va nenorociţi care sufereau alături cu mine, aceleaşi tor-ture tisice şi morale. www.dacoromanica.ro Ni se scrie din Giurgiu câ prefectul de Vlaşca a cerut formal Ministrului Justiţiei depărtarea unul judecător de pace dovedit că ia mită. Sunt doue luni d’atuncî şi d. Ministru n’a dat nici o urmare cerere! d-lui Poteca. Cauza este că judecătorul în chestiune e6te eumătru al d-lui G. Stâtescu, prezidentul tribunalului de Vlaşca şi frate al d-lul Ministru. Ultimul incendii! de la Galaţi a fost destul de serios căci pagubile ce a pricinuit trec peste 175000 lei. Din norocire cea mai mare parte din aceste păgubi este acoperită prin a-sigurărl. DEPESI TELEGRAFICE AGENŢIA IIA VAS Constnnlinopol, (9 Iulie. (Cale indirectă) — In privinţa Coven-ţiunil egiptene. Poarta face azi demersuri pe lângă Englitera, aceasta, negreşit, pentru a arăta că ruperea negociărilor provine de la Englitera, tn urma plecării precipitate aiul Sir d. WoltT, plecare ce cercurile otomane considcâ ca ofensatoare pentru Sultanul, care fixase data audienţei lui Sir D. Woltf; această audienţă zice el, nu putuse să aibă loc la data fixată de 15 Iulie, pentru câ, contrarifi prevederilor, negociârile nu se sftrşiseră, prin urmare, audienţa de la 15 fiind o audienţă de plecare, ar fi fost intempestivă. Aceasta se explică Iul Sir D. WolfT care refuză cale-gnric or-ce explicare şi plecă chiar tn seara aceia. Până una alta, Poarta stăruieşle ca negociârile, dacă ele trebue să continue, să urmeze !a Constantinopol,iar nu la Londra după cum am a propus lord Salisbury; dar acesta a refuzat, lăsând de altminterea sfe se înţeleagă că consideră negociârile actuale ca căzute definitiv şi că, prin urmare, stătu quo actual va fi menţinut in Egipt. Consianliuopol, 19 Iulie. Cale indirectă. — Respuuzând la circulara Porţel tn privinţa alegerel prinţului de Coburg; Germania subordonează acceptarea sa de resoluţiunile celor-l<e puteri; Austria va accepta or-ce prinţ primit de Bulgari şi tn conformitate cu Tratatul de la Berlin, Italia a respuns ca Austria, adăogând că numai Poarta trebue să deciză legalitatea sau uelegalitatea alegarcl prinţului de Coburg; Englitera nu obiectează nimic contra alegerel prinţului de Coburg ea va accepta or-ce prinţ numit conform tratatului de la Berlin. Franţa respunde ca G irmania, adăogând lol-d’odatâ că prinţul de Coburg fiind ales de o Sobranie ce copriude representanţil Humeliel orientale, alegerea sa e nelegală, dacă nu ar fi a recunoaşte un'rea Bulgariei cu Bumelia. Husia a respins or-ce a-lcgere făcută sub Regenţa şi Sobrania actuală. Consiliul de miniştri, a deliberat asupra respunsurilor de mal sus şi n’a hotărât nimic; el va examina din nou cestiunea in consiliul de mâine. AGENŢIA LIBERA l’arls, 20 Iulie. Incidentul de Ia Pagoy-sur-Moselle nu va ocasiona osplicaţiunl diplomatice. Atentatul va cere numai intervenirea justiţiei. Paris, 20 Iulie. Dupe corespondentul berlinez al ziarului «Le Temps» principele de Bismarck a declarat că candidatura principelui de Coburg e9le moartă din naştere. Belgrad, 20 iulie. Un oficer tn reservă, acusat că ar fi răspândit proclamaţiile! îndemnând la res-coalâ populaţiunea din Bosnia şi Herze-govina, a fost arestat. S ad descoperit In acelaş timp urme de propagandă pansla-vistă Un mare număr de proclamaţiunl revoluţionare afi fost confiscate. Pesta, 21 Iulie. Sescriedin Vienaziarului «Pester L'oyd» câ cestiunel puse de compania Austro-Ungaria de căi ferate tn privinţa negocierilor pentru tncheerea unul tratat de comerţ cu Romania, i s’a răspuns din sorginte competinte câ nu e speranţă câ negocierile cu România, atât de des căzute, să iasl tn curând la bune resultate. Berlin, 21 Iulie. Eri la bursă valorile ruseşti aO fost ob-jectul unei ridioărl simţitoare. Această reluare a fo-il motivatădesgomotulcâ Rusia ar anula tn curând mâsurile contra streinilor, şi cl Ţarul ar fi scris o scrisoare Împăratului Germanie' prin care Majes-latea Sa propune o soluţiune comună a cestiunel bulgare cu ajutorul unei Întrevederi a celor trei împăraţi. Toate aceste sgomotenu se confirmă. DIN STRĂINĂTATE Înfrângerea Angliei Foile oficioase engleze, cu toată osteneala ce şl aii dat, d a slăbi însemnătatea tnfrâu-gerel suferită de Anglia la Constantino-pole, prin refuzul Sultanului d a ratifica faimoasa convenţie anglo-turco-egipteană, nu şl pot ascunde necazul ce le a căşunat atitudinea îndrezneaţâ a Sultanului şi tncep a ameninţa acum, că Anglia d’aci Înainte va lua o poziţiunc mal straşnică faţă de Turcia. Foreign offiee la rândul săQ, cu toate a-parenţele de linişte ce ’şl a dat, de când era sigur de greaua Înfrângere ce i se pregătea la Cornul de aur ’şl a dat pe faţă turburarea prin amărăciunea ce a simţit la critica nomiloasâ ce s’a făcut misiunei Iul Sir Dr. Wolll tn Camera comunelor. Aici, deputatul liberal d-nu Brvce n a lăsat nedepânal nici un fir din misiunea Wolll, ce fu întreprinsă acum duol ani cu speranţele cele mal măgulitoare, spre a ajunge după negocieri atât de indelun-gate şi penibile la tnfrâugcre ruşinoasă. Dar, chipul cu care a condus guvernul briLauic afacerile, tn timpul celor din urmă patru săptămâni, merită cea mal desevârşitâ reprobare: prin această urmare Anglia fu pusă Intr’o situaţie umilită; căci, e o umilinţă ca ambasadorul regine) Angliei, să câute din chitară sub ferestrele Sultauulul aşteptând apariţia a-cestuia. D-nu Bryce sflrşeşle declarând, câ guvernul pare a nu pricepa datoria ce are faţft de onoarea şi demnitatea ţărel. Ori ce s ar zice prin urmare, se poate admite câ poziţia Cabinetului Salisbury este destul de zdruncinată prin nereuşita misiunei Wolll', lucrul pe care chiar partidul conservator o simte tn destul, de vreme ce a simţii nevoia d a convoca un meetiny, tn cere să se espue situaţia politică şi starea afacerilor parlamentare. Presa rusa si prinţul Coburg «Novoje Vremia» vorbind de primirea deputăţiei bulgare şi de actul alegerel prinţului Coburg, vede tn această urmare o provocare laadresa Rusiei.Cea ce roiesc 1 cu attt mal mult, cu cât aceasta a urmaj după ce a fost cunoscut refuzai Rusiei^ de a aproba actul Sobranie! actuale. \ I — Bietul Abric 1 răspunse Zelia ui-tându-se la el cu o simpatie adâncă. Mult mă gândeam la d-ta şi nu pricep cum n'al primit scrisorile mele, nici a le doctorului Thevenin, nici a lui Ju-les... Era lucru aşa de grea ? — Grea, da. Cu neputinţă, nu ; căci tovarăşii mei, primeaa uuil mal mult, alţi mal puţin, veşti din Franţa, afară de acei care nu mai aveaa amici. Nu vorbesc de acele care le veneaa pe faţă, oficial - aceste erafi de familie — ci de acele secrete... care spuneau lucruri mal multe şi mal plăcute... ast-fel am aflat ca eraţi ia Geneva. — In adevăr, acolo a trebuit să ne a-şezam, — răspunse Zelia, Încercând a goni o idee ce’l venise din ajun,—când poliţia ne ştiind ce să mal faca cu noi, ne a trimis peste frontieră. Intru cât mă priveşte, eh aş fi putut rămănea la Paris. Nu lndrâsnise să dea o sentinţă contra unei orfane, une |co-pile de 16 am ; dar ce m’aş fi făcut eh singura, in acest oraş plin de sângele rudelor mele ? Doctorul mă privea a-cum ca fiica sa adoptivă şi femeia lui era pentru mine o mumă bună... Acolo trebuia săne câştigăm viaţa!... şi te asigur câ Începutul a fost greii... Cu toate aceste nu mă plâng. Aceasta luptă pentru pâinea de toate zilele avea partea el bună, căci silindu-ne să ne ocupăm de soarta noastră materială, supunendu-ne la o muncă grea, ne făcea să uităm de durerea morală, să ne găndim la starea noastră, la nenorocirea noastră. Dootorul îşi făcu repede o mică clientelă, mult mai mică de cât cea pe care 0 avea la Paris, dar îndestulătoare pentru traiul nostru, socotind şi cea ce lucram Uerminia şi cu mine. Ba chiar puteam ajuta pe unii proscrişi mai nenorociţi de cât noi. Atunci am avut prilej de a admira pe d-na Thevenin, eroismul el, ghiba-cia ei în lucrurile practice a le vieţal, chipul cum ştia să facă ceva din nimic. Eram, pentru nişte oameni atât de crud loviţi, o sarcina foarte grea, un spor prea mare de cheltuială, de şi e) nu voiah să zică că e aşa. Mult timp a trebuit să mă lupt până ce m'au lisat să lucrez. Făceam broderii, folosindu-mă pe cât cu putinţă de talentele mele de teuără fată. Era puţin lucru ; dar asta mă mângâea şi 'ml făcea bine ; a-fară câ nu sunt aşa mâncâcioasa şi nici rochiele mele de doliu nu costai) mult.., Am purtat In adevăr doliă şeap-te ani...(până ce m’am marital; atunci -l'am părăsit, Înţelegând că n'aveam dreptul să impun această mâhnire bărbatului med... 1 — Afară numai dacă ar fi cerut’o el Însuşi, murmură Abric, răspunzând mai mult gtndirei sale de cât vorbelor tinerel femei. 1 Urma o scurtă tăcere. (Va urm») l Pare, ci ..pretendentul» înţelege prin aprobarea puterilor numai încuviinţarea Austriei şi a Germaniei. Ori cum, dacă puterile cari preconizează candidatura Iul Coburg, ar fl voit si'şl arate dragostea lor pentru pace, n'aveaţi de cât să oblige pe prinţ a răspunde deputăţiei ci de oare-ce a fost amăgit de obţinerea aprobirel Rusiei, nu poate 'primi alegerea. Aceasta ne-Ucindu-se, ..amicii» Rusiei au îngreuiat pacinica rezolvare a crizei bulgare. Nu'l mal rămâne deci Rusiei, de cât să aştepte înlăturarea de sine a candidatu-rel lui Coburg în Bulgaria; iar de nu se va întâmpla aceasta, apoi trebue si fie gata la acţiune. tea aceasta va conţine, pe lângă apologia marelu împărat, o expunere complectă a ideilor napoleonine espuse de principele Napoleon. • • navigaţie aeriana. — Căpitanul francez Jouis care a făcut septămâna trecută în tovărăşie cu publicistul Guy de Mau-passant, o călătorie cu balonul de la Paris la Heyst în Belgia ce a reuşit pe deplin, 'şl propune acum a traversa în aer Oceanul Atlantic, pentru care a comandat un b Ion monstru de 8000 m. cubl, care va porni de la St. Nazaire în Francia spre a merge faNexv-York In America. DIN DISTRICTE I A S 1 A doua capitală a regatului a fost a dănc mişcată alaltă-erl de o crimă îngrozitoare săvârşită în următoarele împrejurări : Servitorul preotului Arbore, anume GheorgheNiţişor,după ce vagabondase câte-va zile, se întoarse în noaptea de 6-7 ale curentei la casa stăpîmîlul şi bătu la uşa camerei unei bătrîne servitoare anume Maria, aflată de 10 ani în casa preotului, care cunoscându’I glasul ’l dete drumul înăuntru fără teamă. Niţişor cum intră sări asupra bătrînel şi o sugrumă de gât lâsând’o moartă pe loc. După aceasta Niţişor trece la camera de dormit a preotului Arbore care simţind că se mişc» ceva strigă cine'i ? La care asasinul răspunse ţi incă mat întrebi! aplicând în acelaş timp venerabilului servilor al altarului mai multe lovituri de moarte la cap cu o ghioagă de fer. Preotul căzu mort şi scăldat în sănge ; iar mizerabilul asasin luând un flşic cu parale de aramă pe care le a crezut monetâ de sur, eşl din casă trecând peste cadavrul bătrî-nei Maria şi merse de se culcă în grădina Barnoski adormind In linişte ca cum nu 8'ar fl petrecut nimic. Despre ziuă un grădinar văzând pe Niţişor culcat şi plin de sânge vesti un sergent de oraş care veni şi ridică pe asasin ducându’l la comisie pentru va-gabondagid! Aci fiind întrebat de urma sa Niţişor spuse că o servitor la părintele Arbore şi că liind beat în noaptea precedentă nu ştie cu cine s a bătut de s a umplut de sânge. Poliţia trimise la casa preotului spre a lua in-formaţiunl asupra purtărel servitorului Gheorghe Niţişor şi descoperi crima Îngrozitoare; în cele din urma criminalul & făcut mărturisiri complecte. Cu preotul Arbore, care era socru d-lul maior Hazu, se stinge cel din urmă urmaş al străvechel şi nobilei familii moldovene Arbore, ce nu trebue confundată cu omoniml ce mişue p’a-locurea. B R A 1 L A Oraşul şi portul Braila este ameninţat a rămâne în cursul lunel August fără îngrijiri medicale; căci după cum asigură o foae locală, d-nil d-rl G. Ţân ţ&reanu şi I. G. Apostoleanu, se vor duce la ambulanţele rurale, cel dintâi în judeţul Brăila, iar cel de al 2 lea în judeţul Bârlad; d. d-r I. Butarescu a p'ecat în congediu, d. N. Ionescu va face serviciul la Băile Lacu Sărat, unde este deja numit; iar d. d-r Roşianu va începe inspecţiile generale în tot judeţul. ACTE OFICIALE D. N. G. Cherembach 9e numeşte provi-soriu medic al oraşului Sinaia. — Sunt înaintaţi la gradul de sub-loco-tauenţl în arma artileriei elevii scoalel de ollcerl din al 2-lea an de studifi: D-nil ChrisLescu Constantin, Pietraru Constantin, Vasile Petre, Schina Albert, Vasiliu Nicolae, Cornâţeanu Alexandru, Slefăne-scu Dumitru, Nisipnanu loan, Perieţeanu Eugenia, Gârleşteanu Iosef, Albu losef, Tulea Constantin, Jitianu loan, Enescu Constantin, Filo9trat loan, Coslowschi A-lexandru, Yârtănescu Constantin, Raco-viţă Dumitru, Drăgutescu loan, Arabol Scarlat. FELURIMI sultanul pictor. — Ambasadorul german din Londra corniţele Hatzfeldt, este în posesiunea unul tablob zugrăvit de Sultan şi care represintă mal mulţi cerkezl tăbârtţl cu caii lor lângă o fonlână, luminaţi de un felinar. Tabloul poartă o mică placă de aramă pe care e săpată inscrip-ţiunca următoare; Peint par Sa Majestâ le Sultan Abdul Hamid et presente â M. le comte de Hatzfeldt, ambasadeur d’Alle-magne â Constanţinopole 1881. napoleon cel MARE.— «Figaro» anunţă, că prinţul Napoleon este pe cale se isprăvească o lucrare ce va apare în curând subtitlul); Napoleon I si detractorii sei. Car Intre persoanele care au fo4 la Văcăreşti eri şi nstă-zi spre a vedea pe d-nii Balş şi Filipescu, Inregis trâm pc d-nii Gr. Gradişleanu, Th Kosetti preşedintele Curţii de Casaţie cu fratele seu Dim. Kosetti senator, prinţul G. Bibescu, prinţul Dim. Stirbey, d. L. Patschouri Al.Lenş-Filipescu, Ferdinand Ghikaşi Botez. * O persoană sosită azi din Kus-ciuk şi care este în posiţiune d'a fi cât se poate de bine informată ne aduce ştiri foarte îngrijitoare despre situaţiunea în Bulgaria. Cele din urmă măsuri luat» de guvern şi care dovedesc hotirlrea acestuia d’a păslra cu or-ce preţ puterea până când o va putea părăsi fără nicl-o temere d’a avea se dea socoteli de tot reul ce a făcut, au produs o indignaţiune generală. Nimeni nu se mai îndoeşte azi că, când au cerut mare: Sobranie se vot ze pentru prinţul de Coburg, preseulându’i acceptaţiunea acestuia ca asigurată. Regenţii au lucrat cu rea credinţă, au înşelat cu inten-ţiune pe deputaţi, căci ştiau foarte bine ci alesul nu va veni se ia po sesiune de tron. Regenţii şi miniştrii au început se nu se mai creadă In siguranţă nici la Rusciuk, unde s’au refugiat, considerând garnisoana din acest oraş ca singura pe al cărui sprijin pot compta. Ei nu s’au aretat o singura dată, de când sunt acolo, tn-tr’un loc public şi se sfiesc chiar d'a eşi pe strade. Ca şi toata lum->&, ei par că aş teaptâ dintr’un moment într’altul isbucuirea unor turburâri care de astă dată nu vor fi lesne de potolit. X Azi a avut loc la cimitirul Şerban Vodă depunerea în cavoul familiei a rămăşiţelor pământeşti ale prinţului Grigorie Brâncoveanu. Vom face mâine o dare de seamă amănunţită a acestei triste ceremonii la care toată lumea distinsă care n'a părăsit încă capitala a asistat şi la care Regele a fost represinlat de adiotantul săud. maior Oiobşscu. X Se dă ca pozitiva ştirea că d. Ra-jovici, ministrul plenipotenţiar al Serbiei la Bucureşti care acum se află în congediu nu se va mai în toarce la postul seu, cuvinte de eco nomie silind pe guvernul serbesc să lase câtva timp legaţiunea sa în Ro mânia fără titular. X Un inginer, amic al nostru care a visitat eri lucrările care se execută la Bâcu de societatea de construc-ţiuni pentru captarea apei destinată la alimentaţiunea capitalei, ne spune că este imposibil ca acele lucrări se fie terminate chiar la noul termen acordat de primărie. Societatea de construcţiuni lucrează nu numai rău dar şi foarte încet, şi numai pentru instalaţiunea filtrelor, fie şi în con-diţiuni mediocre, trebuesc încă mai multe luni. Am dori ca Primăria se puie pe public (în curentul acestei afaceri alt fel de cât prin inform&ţiunile zia rului direjeat de d. locoţiitor de pri mar, ziar care vede lucrurile prea de tot în bine. X De la d. Butoulescu primim urmă toarea înştiinţare : Biuroul central al Exposiţiune! cooperatorilor, mutându-sede la 10 Iulie curent, în Craiova, toţi domnii care au afaceri privitoare la expo siţiune, sunt rugaţi ase adresa la d. C. Butculescu în acel oraş strada Madona-Dudu. Asemenea abonaţii şi corespondenţii ziarului «Cooperatorul Rom In» sunt înştiinţaţi că şi red&cţiunea a-cestui ziar s'a mutat la Graiova.unde va rămânea până la finele exposi ţiunei. X Alaltă-ieri seară pe la orele 11 s a auzit o detunătură de puşcă la penitenciarul Văcăreşti. Imediat s’a dat alarma şi garda a eşit, crezând câ era o tentativă de evesiune. S a constatat apoi câ o sentinelă trăsese asupra unui sergent, care inspecta posturile luându-1 drept un arestant care carcase se evadeze. Citi m În f iirrea : In cestiunea restituirel reţinerilor din lefi, consiliul comunal a luat următoarea otârâre : I) a să plăti sumele ce se vor cere pe basă de sentinţe râmase definitive : II) a se face recurs, săli or;-ce alt act judecătoresc necesar, pentru a a-junge ca înalta curte de casaţie să se rostească din noi asupra acastel ces-liunl. Consiliu! recunoaşte deci autoritatea lucrului definitiv judecat şi să supune; dar nu renunţa la speranţa câ, în sftr-şit, să va recunoaşte de instanţele judecătoreşti că România nu poate fl îndatorată a plăti pensiuni şi a restitui şi reţineri. X In sfârşit direcţiunea generală a câilor-ferate a hotărât câ cu începerea de la 11/23 curent se S9 libereze din gara Bucureşti bilete cu preţuri reduse şi pentru Câmpu-lung. Aceste bilete nu vor fi valabile de cât pentru zilele ce preced sărbătorile sau Duminicile pentru toate trenurile plecând din Bucureşti. Preţurile s’au fixat ast fel : pentru ducere şi Întoarcere cl. I 18.70, cl. Îl 14.05, cl. 111 9 35. ULTIMA ORA AGENŢIA HAVAS Londra, 21 Iulie. — «Daily-News» crede că nici o putere nu va ratifica a-legerea Coburg, pentru a nu complica situaţiunea. Madrid, 21 Iulie. — Ştirile în privinţa unei modificări ministeriale a-propiate, se acreditează. Sofia, 21 Iulie. — Ştirile publicate în privinţa arestării d-lul RadoslavofT sunt curate născociri. Yiena, 21 Iulie. — Se asigur» că Împăratul Franz-Iosef va visita pe împăratul Wilhelm la Gastein. Berlin, 21 Iulie. — Nu se atribue aci precum nici la Paris, nici o însemnătate incidentului din Pagny, de vreme ce autorul atentatului e nebun. Berlin, 21 Iulie. — «Gazeta Bursi'» afla din sorginte buuă câ nu s’ar crede actualmiote lntr'o intrevedere a celor doui împăraţi la Danţig. Berlin, 21 Iulie. — Nişte scrisori compromiţătoare s’aii găsit la câţl-va soldaţi din Maienţa. S’aii arestat şease soldaţi născuţi In Alsacia-Lorena. In toate casărmile din Maienţa s'afi făcut perchisiţiunl severe. SOCIETATEA DE INCURAGIARE PENTRU ALERGĂRI LA BUCUREŞTI (HIPODROMUL SOCIETATEI) ÎNTRUNIREA DE T OAMNA 27/» Septembre si ij Ui Octombre 1887 ZIUA I Duminecă 27 Septembre st.v. 1887 I. La 2 ore. — Premiul Mulnmisou, pentru cai de preumblare sau de serviciu militar, aparţinând ofiţerilor armatei române cel puţin de la 10 August 1887, încălecaţi de ofiţeri români In activitate de serviciu. Greutatea comunft 65 kilg —Câştigătorul unei curse, alta de cât o alergare militar», va lua 7 kilg. supra-greutate ; a două sati mal multe curse 12 kilg. — Câştigătorul unei alergări militare în i887 va lua o supra-greutate specială de 4 kilg. Înscrierea 25 lei până la IM Septembrie. Distanţa 2000 metri. Premiul 1-700 lei ) Daţi de Mi- » 11—5500 » ( nisterul de » III—100 » ^Rezbel. II. La 2 i/2 ore.—Premiul llerealreu pentru armăsari, epe şi juganl, din or-ce proveninţă de la 3 ani în sus. — învingătorul de vânzare pentru 3000 lei. Greutate 3a. 66 1/2 kilg., 4 a. şi mal sus 71 kilg Calul pus de vânzare pentru 2000 lei va primi 2 1/2 kilg descărcare; pentru 1000 lei, 5kilg., pentru 5000 lei, 8 kilg. —Jockeyi români care nu vor fl câştigat două alergări primesc 2 1/2 kilg. descărcare. Câştigătorul va fi pus în licitaţiune public» în quartul de oră care urmează alergarea; prisosul peste preţul de vânzare aparţine calului sosit al II-lea până la concurenţa de 500 lei, restul fondului curselor. Înscrierea 75 lei, pânâ la 19 Septem brie. Distanţa 1.600 metri. Premiul 1-55000 lei IU. La 3 ore. — Premiul ,\leri-\auei, pentru armăsari şi epe de 2 ani, de pur sânge, născuţi şi crescuţi în România, Înscrişi în Stud Book. Greutate 58 kilg. Înscrierea 10O lei, până la 5 Septembrie, cu îndoita intrare până la 23 Septembrie. Distanţa 1,200 metri. Premiul 1—2500 lei » II— 500 Iei IV. La 3 1/2 ore. — Premiul .lockel Clubului, pentru armăsari şi epe, de la 3 ani în sus, de pur sânge, din toate ţările, de reclamat pentru 6000 lei. Greutate 3 a. 57 kilg., 4 a. 64 1/2 kilg., 5 a. 67 kilg., 6 a. şi mai sus 68 kilg. Prisosul peste preţul de reclamaţiune fondului curselor. Înscriere 200 lei până la 5 Septembre; cu îndoită Intrare până la 23 Septembre. Retragerea pe jumătate p»nă la 19 Septembre. Distanţă 3000 metri. Premiul 1—4000 lei Premiul 11— 400 lei V. La 4 ore. — Premiul Olopeni, A-lerg;«re de garduri, pentru armăsari. epe şi juganl de la 3 ani In sus, din toate ţările şi din ori-ce proveninţă. Greutatea comună 69 ki'g. — Câştigătorul unei curse cu obstacole \gar-durl sau steeple-chase) va lua 5 kilg. supra greutate; a doua sati mai multe curse. 7 kilg. — Caii servind obicinuit de cal de preumblare saii de serviciu militar vor primi 5 kilg. descărcare. Gentlemenii şi ofiţerii români vor primi 5 kilg. descărcare. Înscrierea 50 lei, pânâ la 19 Septem-brp. Distanţa 3000 metri. Premiul I—1500 lei Premiul 11 — 300 lei ZIUA II Duminecă 4/16 Oclom. 1887 -I La 2 ore.— Premiul Ministerului Uomenielor al Agrlcultiirei, pentru armăsari şi epe de 3 ani şi mal sus, de pur sânge, născuţi şi crescuţi în România şi înscrişi în Stud Book. Greutatea 3 s. 57 kilg., 4 a. 64 kilg., 5 a. şi mal sus 651/2 kilg. învingătorul unei curse va lua 2 1/2 kilg. supra greutate. înscrierea 125 lei pînă la 5 Septembre, cu Îndoită intrare pân» la 30 Septembre. Retragerea pe jumătate până la 23 Septembre. Distanţa 2200 metri. Premiul I —2500 lei) Daţi de Minis- » II— 5350 lei \ terul Domen. » III— 150 lei \ şi Agriculturel II. La 21/2 ore.—Premiul Fioroase», pentru armăsari, epe şi jugam, de la 2 ani In sus, din ori-ce ţară şi ori-ce proveninţă- învingătorul de venzare pentru 3000 lei. Greutatea 2 a. 63 kilg., 3 a. 72 kilg., 4 a. şi mal sus 76 kilg. Calul pus de vânzare pentru2000 lei va primi 3 kilg descărcare ; pentru 1500lei, 4 1/2 kilg.; pentru 1000 lei, 7 kilg.; pentru 500 lei, 10 kilg. Calul careva fl alergat tn Bucureşti In toamna anului 1887 far» a câştiga va primi 2 kilg. descărcare.—Prisosul peste preţul din vânzarea calului sosit al II -lea pân» la concurenţa de 400 lei ; restul fondului curselor. înscrierea 50 Ici pîn»la30 Septembre. Distanţa 1500 metri. Premiul I — 1500 lei, III. IIK U'\71KF vapl 0,1,8p,e ** "Ue l'- ttu 11, ir. tu Li netY de prăsită precum si boi dejug. A se adresa la d.nu E. Reimer la moşia Păscanl, districtul Ilfov. Seeara S-Ia Elena, calitatea au perloara. de semnate se afla de venzare la ntnsla Subarau dlstr. Dorohoi. - ■— ■ ■ ■■ ———r CASSA DF, SCHIMB JOANNIAN L NICOLESCU No. 33, Strada Liprcam,No. 33 Cursul pe ziua de 9 Iunie'1887 VALORI Cu mp 5 0/0 Renta amortisabil». . . 5 0/0 • româna perpetui. 6 0/0 Oblig, de Stat(Rur. conv.) impr. cu prime Bucur, (lei *0] 7 0/0 Impr. Munic. Emis. 1883 10 lei Oblig.Casel pena (1. 300) 7 0/0 Scrisuri funciare urbane 6 0,0 • * » 5 0/0 » * » 6 0/0 » rurale * 7 0/0 » » ■ 5 0/o Scrisuri func. urb. Iaşi Acţ. B&noel Naţ. a Rom. (500) Dlvcrup Aur contra argint sad bilete . Fiorini val. Austriaca . • , Mărci Germane . . . • . Banc-note francese . . . . Ruble ruseşti................ 94 1/4 87 3/4 33 75 t/i ZIS 86 1/2 toi 88 3/4 103 1/4 104 Vând. 94 3/4 88 1/4 36 76 1/4 218 87 1/4 tOl 1/2 89 1/4 76 3/4 15 20 2. 124 100 1/2 225 77 1/2 15 202 125 101 230 40 APE MINERALE FRANCEZE, GERMANE SI INDIGENE TOATE SURSELE Se prinţese în fle-care 15 zile LA MAGAZINU N. lOANID &C° Stada Lipscani No. 3 Comande se pot efectua in toata tara. ION N-IANCOVESCU ADVOCAT No. 1, Strada Modei, No. 1 ALBERT BAUER INGINER SPECIAL Strada Colt el, 40 — Bucureşti MORI FABRICI m SPIRT SI TOT FELUL DE MAŞINI Marr dr|»osit dr toate uneltele mI ae cesoriile pentru exploatarea fabrirelor PIETRE de MOARA CURELE. CftUCiU 5UR‘ GAZE DE MATASE, LUMINA ELECTRIC», La 3 ore.—Premiul Turloaiu,pentru armasarl şi epe, de la 3 ani In sus, de pur sânge, din ori ce ţară. Greutate 3 a. 59 kilg., 4 a. 66 kilg., 5 a. şi mai sus 67 1/2 kilg. Caii care vor fi alergat în România fără a câştiga, pîn» în momentul ale-gerei.o curs» plată primesc, la 3 a. 2 1/2 kilg. descurcare, la 4 a. şi mai sus 4 kilg. înscrierea 125 lei, plnă la 5 Septembre, cu îndoită intrare plnă la 30 Septembre. Retragerea pe jumătate pînă la 23 Septembre. Distanţa 2500 metri. Premiul I — 2500 lei » III — 300 lei IV. La 3 1/2 ore.— Premiul llogo-soaia, Sleeple-Cliase, pentru armăsari, epe şi juganl, de ori-ce vârstă dje la 3 a. în sus. din ori-ce ţară şi ori-ce proveninţă. Innvigitorul de vinzare pentru 4000 lei. Greutatea 3 a. 64 kilg., 4 a. 70 1/2 kilg., 5 a. si mal departe 72 kilg. Calul pus de vâDzare pentru 3000 lei, va primi 1 1/2 kilg. descărcare ; pentru 2000 lei, 3 1/2 kflg., pentru 1COO lei, 5 i/2 kilg.; pentru 500 lei, 8 kilg. Calul care va fi alergat în 1886, ftră a câştiga o alergare cu obstacole pânâ In momentul cursei, va primi o descărcare specială de 1 1/2 kilg. — Prisosul peste preţul de vânzare calului sosit al 11-lea până la concurenţa de 300 lei: restul fondului curselor. înscrierea 100 lei până la tO Septembrie, cu Induoilâ intrare pân» la 30 Septembre. Distanţa 3500 metri. Premiul 1— 2500 lei » II— 300 lei V. La 4 1/2 ore.— Premiul subscrip-torilor, pentru armăsari, epe şi ju-ganî, de la 3 ani In sus din ori-ce ţara şi ori-ce proveninţă.— Câştigătorul în schimbul premiului devine proprietatea subscriptorilor, şi se trage la sorţi Intre dânşii, In quartul de oră ce urmează cursa. Greutatea 3 a. 56 kilg., 4 a. 6'2kilg., 5 a. şi mai sus 63 1/2 kilg. Înscrierea 75 lei, pân» la 10 Septembre ; cu Îndoită iDtrare pân» la 30 Septembre. Distanţa 3000 metri. Premiul I — 3000 lei » II — 250 lei ✓ CURS DE PREPARATIUNE In liceul nou de Domnişoare din Iaşi, strada Universităţi*.! No. 24, s'a deschis un curs de preparaţiune pe timpnl vacan-ţielor pentru elevele ce doresc să se pre-sintâ la şcoala centrală. Asemenea se predă lecţiunl I piano şi de limba francesă. CASA DE SCHIMB ALEI GR. ion & B. MĂRIT Strada Upaeanl, No. AE bl» Bucureşti, 9 j23 Iunie Ut VALORI FONDURI DS STAT ROMAN Renta rom. per. 1875 6 oui Ap t Renta rom. amortis. 5 0/0 1 Ap 1 Renta rom. (rur. con) 6 0/0 1 Mai 1 No Oblig, de stat C . F. R . 6 0/0... Idem idem 5 0/0 Imprum. Stern 1864 7 0/0 Impr. Openheim 1866 8 0/0 Agio împrumuturi ds 0RA8I Impr. oraş Buouresci 5 0,0 1 iau t Idem idem din 1884 5 0/0 Impr. or. B. ou prime loz f. 20 VALORI DIVXK.8I Credit Vonolar Rural 7 0/0 1 lan 1 Iul Idem Idem 5 0/0 Cred. Fon. Ur. din Buc. 7 0/0 Idem idem 6 0/0 Idem idem 5 0/0 Cred. Fono. Ur. diu laş 15 0/0 Caa peos. fr. *00. <0 Obl Scadenţa ouponelo: KFre r|| mediu Or Oc 1 Ian 1 Iul Idem 1 MarlSep i Ian 1 Iu) iu) 1 Mal 1 No Idem Idem Idem Idem Idem 0 < Mei Noi 215 91 94 1/2 1/2 15 i/2 76 93 36 3/4 103 1/2 89 102 94 86 3/4 76 3/4 KEFIR-KUMIS D-nu LukianofT veterinar r is\ car* a inventat şi inirodus în Bucuşli acum cât-va timp Kefir-Kumis a căru; minu i atâ binefacere pentru cel sufe.-ini:' & fost atât de preţuită de publicul Ca; taleî, este în ajun de a descb te ou noi-stabiliment pentru fabricai i i ce stei băuturi. De oare-ce, In buna sa credinţă d-\ Lukianolf asociându-şi câţl-\ t aceştia după ce s'ab pus In ciir-mtul fa bricaţiunel aii avut ingraţi - unea a ' suplanta în întreprindere? a, cc.a c< a dat naştere unui proces care a Lukianolf l'a câştigat. D-l. LukianofT sper*că n casa şi vechia sa clientela se va r oam stabilimentul său unde nur % puti j. găsi adevăratul Kefir al cărui inventator este. www.dacoromanica.ro EPOCA 10 IULIE HM xexi recomandam LEGA TORIA DE CÂRTI xm x x X JL STHIOI BIStRIC» IENEI Ho. 10. CISA BISERICEI DINTS'O 21 BUCUREŞTI In acest atelier se esecuta ori-ce lucrări de Le-g&torie, Pape tărie, Galanterie si Cartonage, asemenea efectuează Registre de Comptabtlitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-ce mărime si liniatura mecanica cu pre-ciurile cele mai moderate. X m x OFICIUL DE PUBLICITATE 99 BUCUREŞTI. — No. 3, PIATZA EPISCOPIEI, No. 3. - BUCUREŞTI PRIMEŞTE SPRE PUBLICARE IN TOATE ZIARELE DIN TE ARA SI STRENAT_ TE Relatiuni d rec te cu toate ziarele din teara si stre'natate, precum si cu toate odciele de publicitate mai insemnate din strinatate. mx xm iX#Xi IX€* X <1 X Sub-sem natul arc onore a aduce la cunoştinţa onor. public şi clientelei melc că de la Sf. Ghcorghe a instalat cu totul din nuofl No. 50. - CALEA VICTORIEI - No. 50 Vis-a-vis de Pasagiu! RomAn UN ELEGANT SALON DE FRISERIE F*ENTFIU CAVALERI ARAVilAT Ol PE SISTEMUL CEL MAI MODERA PRECUM ST UN MAG ASIN DE PARFCMERIE FRANCESA SI ARTICOLE DE TOILETA încrederea de care mam bucurat pe timpul căt mam aHat in nitgasinul d-lul Moisescu, jprecum şi sacrifbiele făcute pentru a satisface pe onor. visitatorl mi) îndreptăţeşte a spera la o numeroasă clientela. Cu deosebita stima. I. lOXEriCL Fost in magasinul d-lui Moisescu, Calea Victoriei, 50 s * X K X FIL1DELF IA 1886 BRUXELA 1887 «EXOVA 1880 STUTGARD 1881 SING R» NUDUIE DE AUR PENTRU ! ARTICOLE DE PANSAMENT Din partea M.S Imparaieasi Augusta I acordata la esposilia generala ger-I mana de hygiena d a ierlin 1883. esposilia internat ionala farmaceutica din V I E N A l88j medalie de aur TUR IN 1884 [ medaiiedeaur FABRICA III! ARTICOLE IIE PA\SIMEM H A R T IVI A l\l IM & KIESLIIMG HOHENEEBE ;BOEMIA; FABRICE CEA MAI MARE FABRICA SPECIALA FABRICE in CU ABURI fn HEIDENHEIM Se recomanda ca cea mai buna si mai eftina 1* A R I S si sorginte de procurat si CHEMN1TZ SE ?£?ÎS£ÎEE?!T PAV1A Precum si alte articole de aceiaşi ramura CALITATE SUPERIOARA SI PRECIURILE CELE MAI EFT1NE «ALBIRE PROPRIE SI CARDERIE DE BllBAC (BRMVS-WATT4) Patentapentru Austro-Ungariapentru scama de lemn dupe Doctorul Walcher din Tubingen, Vata de lemn si Bandage-Hygia SINGURA VENZARE AL CATGUTULUI RESORBITANT Marca Wiesner pentru Austro-Ungaria, România, Bulgaria si Orient PRETI «ICUHENTE, AFIŞE, MOSTRE SE TRIMIT GRATIS sl FR \ ACO REPRESENTINTil GENERALI Sl 0EP0SIT PENTRU RORKNIA Sl BUIGARIA RYSER & BRATEANU Calea Moşilor No. 29. — Bucureşti. ! 3?ARHJM5S8T1IL DIMITRIE G. GHERMAN III ZEL Se găse.-c In Bucureşti numai la d. Marin ’onescu frizer, Hotel Union, str. Academiei. Apa dentifricc are proprietatea de a Întări gingiile, face se dispa, ă roşiaţa gingiilor şi sângera-rea lor Întreţine curăţenia şi face să dispară piatra şi mirosul gurel; asemenea se reco.j a'ndâ ca gargară pentru durer le de găt, angina şi inflamaţiu-nile gurel. — Sticla costa un led. Pomnda de Chinina împiedică căderea perului şi '1 face se crească. — llorcanu 3 lei. I*ointtdn Heliotrop (Ess. boqnet) llorcanu 1 leu Prafuri albe si roşi pentru dinii Ara proprietatea de a întări gingiile şi face se strălucească şi se afbeascâ dinţii. — Cutia 50 bani, 1 led, 2 şi 2,50 Apa de Chinina curată şi impedică căderea perului. — Placonu t şi 50 bani. Pudra Virginie Nu conţine nici o substanţă vătămătoare pentru f&ţă şi dadtură, adică sărurile de plumb, mercur, dupe cum sunt preparate aproape toate pudrele. Este recoritoare. Albeşte şi înfrumuseţează faţa Preţul 3 lei. Pasta pentru dinii are proprieta ea a albi şi a reda luciul Mna'ţiilm dinţilor 1 2 lei. I 0 A N G. GHICA ADVOCAT IAŞI, strada Carp, No. 42 SOCIETATEAde BASALTARTIFICIALsideCERAMICA ■LA COTROCENI Societate anonima eu un capital de 8 ..'700.000 lei in OOOO reţinui a lei 450 întreg liberate Usina situată la Bucur şti, Cotroceni, Şoseaua Pandurilor peste drum de Asilul ELENA, legată cu calea ferată prin staţiunea Dealu-Spirea. DIRECŢIUNEA Sl DEPOSIT PRINCIPU IN BUCUREŞTI. STRADA REGALA No. IT Deposite secundare : Ua Uniaţi d. S. E. Seminariza. In Ualarasl d. S. B. Tarfuloraei Adresa telegrafica: BAS ALT, Bucureşti DEPOSITE SECUNDARE In Bucureşti, Calea Grivttza, No. ee.—ln Braila la I>. G. Grosovich, piatza SC Arhanghel.—In Craiova lu D. G. Poumag, banqtter. Industria Naţionala ale cărei produse au obtinut la Espositiunea Cooperatorilor din Bucureşti cea mai mare recompensa : DIPLOMA DE ONOARE CLASA I-a E str as din preţurile curente pentru Ilucurp>ui FELUL MATERIALULUI Nr. bucăţilor necesare pentru unitate de meaua P It L 1 'URI I. K ual. 1 Cal. 2 Cal. S pentru mie i pentru unitatea de măsură cu aşezare pentru mie pentru unitatea de mesura cu aşezare pentru mie .3. 3 c oOffi 3-3_ C !'r Pavele pentru bnrdure. la m. 1. 10 350 4.25 352 4.00 300 3.75 Pavele pentru pavagiQ. la m. p. 50 270 15.00 250 14.00 230 13.00 lespezi pătrate . . . la m. p. 25 380 11.00 360 10.50 320 9.50 Pătrate felurite . . . la m. p. 36 240 10.00 210 9.00 18C 8.00 Borduri de grădină . la m. 1. 10 150 — 130 — 100 __ „_ Cărămizi retractare . la m. c. 120 .320 — — — — Cărămizi cu 6 găuri . la m. p. 80 65 Sc aduce la cunoştinţa Onor. Public că In Bucureşti şi Oraşele In care esecută lucrări pentru Comună. Socielitea se însărcinează si cu esecutarea. garantând Întreţinere a un an si ca se mal alia la usina materiale vuchi si disform. — I U PHE rI ltl FORTE REDUSE — sap H»T( *■ —-----------; A NU TRECE CU VEDEREA X x! AMCM FOiRTE IMPORTANT Sub-semnatul proprietara! fostului Maga*in IOX PGIS COVICI cu mărfuri de nutavenutâ* din Strada Lips ani No. 24, am onoare a aduce la cunoştinţa onor public şi bogatei mele clientele că de la Sfântul Oheorghe a. c. am mutat acest magasin in cunoscutul med maga-sin de lângă Poliţie sub firma LA BABILONIA şi că de azi inainte acest inagasin va purta numele de MARE MAGASIN LA LU VR U DIN PARIS şi că voia vinde eftin tot ca pănâ acum (lind devisa magasinului a cuiupera eftin ei a vinde eftin. Comp tea pe o numeroasă clientela şi semnez res-pectos. I. MOISESCU. £x K O B X A I\U TRECE CU VFliCREA ^ •x~ _ ~ PE MALUL W fi RE I NEGRE GfUVSTAIMT iK PE MALUL M! REI-NEGRE MOTS3L SI10L r" STAGIUNEA BĂILOR DE MARE SCHIMBAREA DIRECTIUNEI Direcţiunea si Instalarea acestui Botei este cu totul schimbata din nou in mod ENGLEZ. — Visitatorii g ,sesc toate înlesnirile. BAI CALDE SE GĂSESC IN HOTEL Pentru mai multe desluşiri ase aresa către Gerantul hotelului B. JERV1S. Hotel Carol I, Constantza. ACADEMIA DE COMERCIl M IMIl'STRIE DIN GRAZ Cu aulorisaiia înaltului c. r. decret ministerial din 1 Maia 1879 Cu tncepere de la AS Septembrie a. e. Academia începe aî douzeci şi cincilea an şcolar. Acel care nu pot A admişi direct in academia pot urma clasele preparatoare al căror curs e de trei ani. Ab-ulvenlii arestui institut nu dreptitiil la serviciu 10 Imitat- de nu 110, daca înainte da intra în Academie au depus examen cu succes in vrun gimnasiu sau şcoala. PentruF şcolarii carora le lipsesc aceasta condiţiune. se preda un eurs prepuratlv gratui pentru examenul voluntar. Informapunl se pot cere do la Direcţiunea Academiei de eomerciu si industrie, in Gratii A. E. V. SCHIMID Director. tmmumzor a PRIMA FABRCA ROMANA DE LIGER1E, CORSETE SI No. 168- CALEA VACARGSTI - No. 168 AGENTURA GENERALA PENTRU TOATA TEARA S. îtOLBBTSîH No. 3. — Sti-urlu Decebul — No. 3. Fabrica este instalata in conditiuni ca produsele sale sunt tot atât de superioare ca si cele din streinatate. Pesonalul fabricei este compus din maeştrii recunoscuţi ca cei mai buni in fabricele similare din Viena, Berlin si Paris. Deja fabrica a produs: CORSETE, UNGERII Sl CARTONAGE DE DIFERITE CALITATI Cu distinsa stima, I. ISTECESCU. A APARUT in editorn Librârinl V. Mi t'harta judeţului Dâmbovita in culori, lucrată de 0. Aiexandreacu Heviaor şcolar. Preeitil 2 lei. MTNPHTUTAT in rtcada oia i No. 6. iilUlUlUnl un gra d si şopron cu catueta puatru vuiţii şi locuri indestuiatoare petrii f..ragiu şi grăunte Ase adresa ia administraţia acestui ziar sau la loc strada Olari No. ti. A SE FERI DE CONTRA-FACERI SUCCESELE OU I IM TE I\ CEI DIX IRMA TREI AM. CC KEIXTRCL'TA SECER ATOABE au Îndemnat po unii labricanţi din streinitatc a contraface aceste magice spre a Ie putea astfel introduce in comerţ ' Adevăratele seceratori ADRIANCE poartă următoarea marcă de fabrică şi se X K A SE FERI DE CONTRAFACERI ilVl A SE FERI £ DE ^ CONTRA FACERI găseşte de vânzare numai la agentul general al fabricei. IOHN PTTS Bucureşti. Str. SmArdan Xo. 2, si lă agenţii sri din provineie mu mmm 1 BucuresU-Fucsasi Boman STAŢIUNI Arelaroa trenurilor Acc. Persoane l'la. Ace. sera dim. dim. dim p.m Bucur Nord pl. 11 *,50 7,30 6,30 4.40 Pioesti sos. 12.18 10,2* 0.16 8,04 ti,05 - plec. 12.33 10.46 dim. dim. 7,35 ItUZtfU îiOvS. 2 12,37 10,30 î plec. 2,25 1. 2 1,10 6.10 B.-Sarat sos. 3.18 2,15 7.33 plec. 3,23 2,25 7, ie tocsani sos. 4,i0 3.38 0.20 plec. 4,29 3,4* 10.11) Marasesli sos 5 4,25 11 ' plec. 5,15 12 5.15 a iu Itacau sos. 7.31 2,40 y 5 plec. 7.30 2,55 0.35 Itoman sos. 8.45 4,10 11,15 dim. p.m sera M». Corabia II. Vtlcei a.m Corabia plec. 8A0 Caracal SOS. 10,58 plec. 11.13 Piatra SOS. 1,05 plec. 2.10 R.-Velcei SOS. 7,30 sera X;l. Tm. p.nt 4.06 7,45 8.15 2,45 5.07 '«,15 9,38 4,07 6,20 0.5611,08 5,45 6.24 10,01 11.23 p.ut. 8,04 11,42 1,20 8,10 11,50 9,27 t,u7 0,33 1,14 3,27 12,04 3,51 7,02 12,06 3,53 1,20 3.12 lini ■ ~ 9 m 1.17 7,19 1,40 2,28 4,15 7,45 2,10 i iu. a.m. sera p.m STAŢIUNI I Aiei. trenurilor Fulg, Ap-, Fer Per Verciorova pl. T.-Severin sos. plec. Craiova mus. plec. sos. plec. sos. plec. ep .in. noap iiuu.p.m 3,H li,51 8 3,4î slatina Pi teşii Tilu Buc. Nord sos. 1.13 8,iu 4 l.lti 8,40 4. 3,50 12,05 8.4c 3,58 12,33 sera 5,lt> 2,20 5.24 2,30 7,05 4,45 7,11 5,13 9,51 8.24 6.50 11,34 12,20 9,25 8,15 12,5c a.m. a.m. sera p.m 3,44 3.48 6,33 6,40 7,58 8,05 9.52 9,57 11,16 •». Buriir.-Giurgiu STATIi-M lA,,îl trenurilor! bucur, nord pl. 5 Filarei 15 4o Comana Giurgiu smârda sos. pl. plec. sos. plec. sos. Ful. Persoane 5,40 7.10 5.30 7.25 5.45 7,40 t 6.24 8.25 6,65 9,10 7,40 0.25 7.40 2.25 10 8,20 9. Cioc ti Frrdcal ploesti Cainpina sinaia Predeal plec. SOS. plec sos. 1 «. Buicn Galaţi buzeu plec. Braila SOS. plec. Bărboşi SOS. plec. Galaţi SOS. 18. t.alati Buzeu cum. p.m _, i 2.30 1.02 ~ f Calai i 4,53 £3,48 a.m. noa. bărboşi 5,03 3,58 6,45 11,30 5,35 431 7,30 12.15 Braila 5,40 4,36 a.m. noa. 6,15 ,5,10 as. Adj ud Tergu-Oeua Adjud T. ticna Idim. p.m" plec. I 6,10 4,15 SOS. | 8,05 6,20 HUI. Jl. Ui Măgurele Buzeu ple,'. SOS. plec. sos. plec. sos. sera dini 9,40 8,40 10.15 0.14 p.m. tlim. 10,20 9,10 8,30 4 10,51 0,52 9.15 4.41 11.0110,02 sera tlim-1.30 12,53 Tipografia Ziarului „iipoou 4b. T. iirnu-Adjud T.-Ocua plec. Adjud sos. tdim. p.m. 9,45 8.20 11,35 10 i.m. sera 34. T.-Nagurele-V«8lc,tl T.-Ma^urele plec. Costesti sos. a.m. p.m. 11,45 3,37 sera dim. dini. 6,15 9,36 8,10 7.14 10.42 0.20 8,1011.41 10.16 8,30 11.53 10^)1 0,10 12.35 11.08 stira p.m. a. m. Ml. Utilat Mnra-cs’i dim ti. Uiurgiu-Bucur. STAŢIUNI Giurgiu sos. sos. plec. pier. 60S. plec. Buc. Nord sos. Comana Filaret Aiel.lrcituiilnr Ful. Persoane TîJ I 0.3U 10.05 10.13 11.13 11,58 10.16 12.11 10.26 3.52 12,25 10.40 7.50 8,20 Bucu. Nord pl, 8.34 Ciulnil.i sos. 9,31| plec. Fclesti sos. IO. i*i'edcal Ploesti Predeal Sinaia Camptna Ploesli plec. SOă. plec. sos. ilitu. p.m. sera 7,45 4,51 7,05 8,16 5.24 7,37 8,21 5,32 8,11 0,18 6.20 9.U9 10,09 7,25 10 dtm. sera sera 7 Uuruf.-Eetpsti staţiuni Ilrnt ii"ii. di Ut 0,46 0,5t> 11,02 li. I’aurci Fclesti Fantei Feteşti plec. sos. p.m. 1,15 3,50 171. lasl I nghrni laşi Uuglicni plec. sos. 8. Frlrsli Bucureşti STAŢIUNI Feleslt Ciulntla plec. sos. iile*', rd i ■ Arai. tren Persoane i p.m. 4,20 5.25 5316 8.25 Bttcuresli Nord sos. 14 Fctcsli-Faurfi Felesti Faure! plec. sos. a.m. 11.32 2,04 1 I. I uglitini lasl Galaţi bărboşi plec. sos. plc-c. sos. plec. Marasesli sos. Tecuci u noa 7,46 11,40 8,20 12.22 8.30 12,50 sera 10,49 " 10,25 11,14 11,01 11,45 4 sera a.m. dtm. Marasesli piec. Tecuctu sos. piec. 3,4oj BarLosi sos. 4,65 plec. Gabii i sos. 47. Itacau F.utra X. plec. so>. a.m. p.m. 7,51 3.00 10,13 5,32 a.m.-p.m. Uo. 4ioli*>ti-C.-I,ung oiesli .-Lung plec. sos. a.m. p.m. II 5,35 1,30 8,15 un. sera £9. Moravesti-tialati pan. a.m. 1.20 7,15 Ctigheni 2.21 8,24 laşi berlad dim. p.m. ti o a 5.25 4,40 U.35 Tecunu 5.50 5,20 12.14 (litu. 5,4512.34 8,05 3,31 8,15 3.53 8,50 4315 dtut. 48. Fiatra .V-Itacau Piatra N. plec. . Barau sos. I a.m. p.m. 10,56 6,25 1,20 8.50 p.m. 3b. C.-Luug-Gol-cti dim p.m. C.-Lung plec. 1 7.15 2.25 Goleşti sos. I 9,55 4,54 ____________|9'itt. p.m. Ip.m. a.m 2.46 9.03 i.OI 10.20 Uf. I cruci Vuoluiu 32. Vavluiu Xaciieiu plec. SO.S-plec. Vasluiu os. .a.m. p.m. 16.15, 5,50 Vesluin 8.13 7,45 Bârlad 8.38 8,05 ;0,5o 10,15 Teraciu t.m. sera plec. sos. plec. plec. a.m. p.m. 5,as 5.45 7,50 8 8.17 8.22 10,15 10 22 a.m. p.m Iii, t'ernavoila-CotiN 30. Oruavaiia-Ceust. Cernavoda’ pl. Consuma sos. 6.W 9.20 8,20 11,32 p.m. a.m. Cogsuata pl. Crnavoda sos. p.ui. a.m. 3 5,50 4,37 7,40 p.m. a.m. 17. talarasi-8labez.il Uri. Mabazia-Cal-rasi ialacasi Jilec. 1 uluita sos. plec. dobozia plec. a.m. p.m. 8,35 4,11 9.37 5.1/ 10,05 5,50' 10,45 6,30 K Slobozia plec. Ciulniu sos. plec. Calarâsi sos. a.m. p.m /-.ui 4,30 9,30 5.10 10,12 5,55 11,15 7 a.in. aer UMfftul r«aţ>uas*i»l, L. iz«ur|ce«cu www.dacoromanica.ro