ANUL II No. 483 A DOUA EDITIUNE JQUI, 9 (21) IULIE 1887 15 BANI NUMERUL ABONAMENTELE * ÎNCEP LA I II li « FIE-CAREI LUNI 81 8E PLĂTESC TOT-O'AUNA ÎNAINTE IN BfjcUKESd La casa Administratinnel IN TAR % : Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 lei, 6 luni *0 lei, 3 luni 10 lei. IN SIHEINATATE: La Wte officiele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, € luni Î5 lei. LA PAHlSt Segaseste jurnalul cu iKOnt. numerul, la Kioscul din rne Montntarlre 11 3 Bulevardul St. Germatn No. 84. manuscriptele nu se inapoiaza 15 BANI NUMERUL l ANUNCIURILE OMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMIN1S TRATIA ZIARULUI La Paria: la Agjrnrc Qavaa, place de ld boirrse, S. Ajţfnrf Lihrr, rue .Voire Dame det Victoires SO, (Place de la Boursc) pentru Paris, I'rancia, Germania, Anstru-l ngana. Italia Si Harpa Britanic. Anunciuri pe pag. IV, linia 3C bani, anunciuri si reclame pe pagina treia 2 lei linia 50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B. REDACŢIA Mo. 3. «— Plata Episcopiei. — Ko. 3. A PARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRAŢIA !Vo. 3. — Plato Episcopiei. — !Vo. 3. PHOGBAMIL MISTRII CM ST1 CI' AVEREAD. RADE AIIIIII --- » --------------- D. RADU MIHAI IN PROVINCIE ------------ NEGOCIERILE CU JtUSTRO * UNGARII uiM general de carton CRIMA DE LA CRUCEA ROSiE PROGRAMUL NOSTRU Nicăeri nu se face un abuz mal mare de teorii ca la noi. Nicăeri a-deverul coprins lntr’o idee nu se falsifică mai tare prin interpretări greşite şi prin neînţelegerea absolută a lucrului de care e vorba. Practicile constituţionale sănătoase şi bune din Apus sunt anapoda pricepute, şi tot-d'a-una când vrem se le aplicăm, o facem numai şi numai acolo unde şi atunoea când nu trebue. Efect al neobicinuinţei la unii, al relei credinţe la alţii. Lipsa de tradiţiune a noilor forme de viaţă politică ce am adoptat, lasă calea deschisă şi eresiilor nevoite şi celor voite. Discuţiunea, de cât-va timp la ordinea zilei asupra programelor partidelor, este un exemplu flagrant de cele ce spunem. Aşa cum s’a pus cestiunea la noi, programele partidelor se confundă şi cu principiile generale care trebue se călăuzească un partid politic şi cu deslegarea zilnică a culărei sau cutărei cestiuni pusă In discuţiune. Acest amestec este nelegitim şi absurd. Un ideal politic, o tendinţă posi-tivă şi puternică, un complecs de principii avem. Proiecte de legi făcute gata asupra cestiunilor de gospodărie măruntă nu avem, nu putem avea şi nici nu trebue se avem. Un partid politic serios şi durabil nu Însemnează o grupare arbitrară şi întâmplătoare de persoane, pe care o ceştiune trecătoare le uneşte azi pentru ca o alta, tot aşa de trecătoare, se le împrăştie mâine. Un partid în adevăratul Înţeles al cuvântului, represintă o concepţiune politică largă, născută, în parte, din firea şi din trebuinţele unui popor, o-dată cu dânsul şi menită a trăi cât şi densul. Inconscientâ şi sub formă de tendinţă instinctivă, atâta vreme cât viaţa publică nu e destul de des-voltată, conscientă şi limpede când poporul a ajuns la maturitatea politică. Atunci ideile partidelor se clarifica, idealul lor se ridică din intu-nerecul năzuinţelor, şi aclivifatea lor se îndreaptă spre o sumă de lucruri concrete, produs ale concep-ţiunei lor speciale şi ale metodului jor particular. Gând un partid a ajuns la aceste Însuşiri e) este creat politiceşte, devine un factor neapărat în determinarea vieţei politice a poporului, şi ecsistepţa sa este legitimă, folositoare. trebuincioasă. In numele idealului seu, partidul poate tot-d-a’-una cere şi dobândi puterea, spre binele şi fără prejudiciul unei desvoltâri normale a vie-•ţeî constituţionale. .^Alt-ceva este deslegarea lntr'un sau în altul a unei cestiuni de actualitate. Aceasta poate fi un element de succes, dar nici odată un element constitutiv al unui partid. Nici faimoasa formulă se soumet-tre ou se demettre, cu care partidele republicane au luptat în contra cabinetului de Broglie-Fourtou, nici acea de acum câţ -va ani, le pairi â bon marchâ, nu caracterizai! partidele şi grupurile In Franţa. Un alt esemplu şi mai vădit ne-a oferit Germania cu ocazia ultimelor alegeri. Nimeni nu va susţine că votarea sau respingerea seplenatuluî, singura cestiune cu care partidele s’au presentat în alegeri, forma elementul constitutiv al partidelor germane. Ceea ce face partidul, este idealul şi tendinţa, şi în numele şi în interesul lor, se hotărăşte el în cestiunile zilei lntr’un sens saQ intr’altul. Altmintrelea n’ar fi de cât confuziune şi nestatornicie. Idealul nostru politic, ca şi al lu-tulor grupurilor serioase din ţară, este cunoscut. In numele lui am putea discuta şi ne-am pronunţa în toate cestiu-nile, dacă am avea putinţă şi liniştea trebuincioasă. A sta însă la astfel de vorbă In condiţiile în care ne-a pus colectivitatea, ar fi o curată batjocorâ, şi e ciudat cum astfel de pretenţii se ridică tocmai în mijlocul poporului al cărui bun simţ a ridiculizat pentru tot d’a-una, o-biceiul de a te deda In momente grave la ocupaţii neînsemnate şi neoportune, cu proverbul: Ţara geme de tătari Baba bea cu lăutari, Cum se discuţi ast-fel de lucruri ? Prin presă ? dar redacţiile aâ fost violate şi ziariştii maltrataţi. —Prin întruniri? Dar întrunirile de la Bos-sel şi Orfeu sunt încă vil în amintirea noastră. —In Parlament?—Dar violarea regulamentului Camerei şi a dreptului de interpelare sunt lucruri cunoscute. Şi cui să spui asemenea lucruri ? Alegătorilor care sunt persecutaţi, ruinaţi, terorisaţf, Îndată ce te ascultă sau au numai aerul de a te aproba ? Ar fi ridicul. Discuţiunea senină şi roditoare a-supra principiilor, cere o pace şi o linişte sufletească pe care nici noi nici cetăţenii n’o putem avea în momentele de faţă. Înainte de a discuta trebuesc dobândite putinţa şi garanţiile trebuincioase pentru aceasta. Eacâ formula şi programul de luptă în alegeri al oposiţii, program larg şi mare, căci coprinde în el toate programele şi toate ideile. Fiind că Epoca Inse, a lost dintre ziarele oposiţii aceea care a susţinut mai neclintit părerea că nu e trebuinţă de alt program decât respectarea constituţii şi a drepturilor cetăţeneşti, credem de nevoe a reveni mâine şi a arăta, pe bazele stabilite mai sus, care sunt principiile şi tendinţele noastre generale. Aceasta pentru a răspunde insinuaţiunilor că lipsa de program special noue, ne-a făcut să adoptăm această atitudine. Ion \.lancovescu TELEGRAME AGENŢIA HA VAS Paris, 19 Iulie. Toate puterile aii respuns la nota turcească în privinţa alegerel prinţului de Coburg. Rusia refusă categoric să recunoască cea mal mică valoare or-cărel hotărlrl ce ar lua Sobrania actuală. Englitera, Francia, Germania şi Italia sunt dispuse să accepte pe prinţul de Coburg dacă ade. area puterilor la alegerea sa va II unanimă. Austria, în respunsul el, a mers puţin mal departe. Ea a z:s că trebue să se puie capăt situaţiuneî bulgare prin alegerea unul prinţ şi că guvernul austro-ungar e , dispus să accepte o alegere făcută conform i tratatelor. Londra, 19 Iulie. In Camera Comunelor, Sir Fergusson a declarat că actualmente nu s’a reînceput nici o negociere pentru ratificarea conven-ţiunel egiptene şi că nu există probabilităţi pentru reluarea posibilă ş negocierilor. In ceea ce priveşte alegerea prinţului de Coburg, d. Ferguson a zis că consimţi-măntul puterilor nu s’a cerut până cănd alegerea n'a fost sancţionată de Sultan. Sofia, 19 Iulie. Regenţii, înainte de a sa întoarce la Sofia, vor petrece câte-va zile în vilegiatură tn tmorejurimile Tărnoveî. D. SloilofT, preşedintele consiliulnl, va sosi Sămbâtă. Inspruk, 19 Iulie. împăratul Wilhelm, dupe ce a dejunat şi expediat curierul, a plecat la 9 ore dimineaţa la Gastein. Majestaloa Sa a exprimat guvernatorului oraşului speranţa, că băile de la Gastein ÎI vor întări din noti sănătatea. (îastein, 19 Iulie. împăratul Germaniei a sosit spre seară. Cu toate că s a oprit să se facă bătrînulul monarh o primire oficială, totuşi împăratul Germaniei a primit complimente'e de bună-venire ce i s'aO transmis din partea împăratului Franz Iosef, de către guvernatorul oraşului. Locuitorii din Gastein şi streinii ati făcut împăratului o recepţiune din cele mal simpatice. AGENŢIA LIBERA Paria. 19 Iulie. Alsacienii car: lac parte din grupul protestatorilor sunt amenintaţ' de ex-pul-sarede guvernul Alsacieî-Lorsnel. Comitetul electoral, în Vederea acestor măsuri, a renunţat de a presinta un candidat care era sigur de a fi ales şi a renunţat de asemenea de a intra In luptă. Se prevede chiar de acum eşecul candidatului guvernamental. CUM STA CU AVEREA D. RADU MIHAI IN ANUL, 1877 Până acuma ştiam că oamenii politici se suiaO la putere bogaţi şi se scoborao de acolo aproape ruinaţi. Aceasta practica în adevăr reacţionara a fost pusa la moda de d. Lascar Catargiu. Colectiviştii aD schimbat obiceiul. La dânşii omul politici?) se suie la putere sa rac ca Iov şi se scoboara bogat ca Cresus. Intre multele ecsemple de aceasta moda nouă pe care ni le dau colectivişti', d. Radu Mihat este unul din cele mai strălucite. Toata lumea ştie ca acum sta nu se poate mai bine. Moşii, case, mobile aduse din străinătate etc. Eaca acum şi starea în care se gasea la 1877 când aa venit colectiviştii la putere: Averea nemişcătoare Cilim tn Moniioi'ul oficial din 23 Aprilie 1877 : Tribunalul Ilfov Secţia III D. Gh. Th. Ghica, rentier, domiciliat tn Capitală, s'rada Dreaptă No. 9, in biza formulei esecutoril, pusă pe actul de ipotecă legalisat de acest tribunal la No. 196 din 1873, a cerut punerea in vânzare cu licitaţie a caselor cu locul lor din comuna Bucureşti, suburbia Sf. Visarion, strada Romană, No. 47, averea d-lor Alexandrina Radu Mihai si Maior Radu Mihai, rentieri, domiciliaţi in suburbia Sf- Visarion, strada Romană No. 47. Se face dară cunoscut in general că această licitaţie se va urma in pretoriul acestui tribunal in ziua de 18 Mai 1877, la orele 11 de dimineaţă. No. 5,340 1877, Aprilie 19. Averea mişcătoare In Mon lorul oficiat de la 30 Aprilie 1877 citim : Corpul portăreilor trib. Ilfov Pentru ziua de 6 Mai curent, s’a ficsat de onor. tribuna/ Ilfov secţia BBOBanaBanBnaaB III, a se vinde cu licitaţie in piaţa Constantin Vodă, averea mobila a d-nei Alexandrina Radu Mihai pentru despăgubirea d nei Cecilia d’Uxeul, se publică dar spre cunoştinţa tutulor amatorilor, cu adăogire că dacă nu se va putea termina în acea zi se va continua cu vânzarea şi tn zilele următoare. No. 6,358 1877, Aprilie 2,9. In vederea alegerilor generale, Colectiviştii au hotârlt se pornească In provincie pe marele lor bărbat de stat, pe d. Radu Mihai, care cu autoritatea numelui seu, cu ascendentul persoanei sale, va căuta se Înalţe puţin prestigiul colectivitate! decăzute. Boccegiul Colectivitâţei va merge dar din judeţ în judeţ, din oraş în oraş, se împartă mărunţişurile sale, se venzâ decoraţiile şi funcţiunile Statului. Misiunea sa e de a împăca pe cel nemulţumiţi, de a îmbuiba pe cei paraponisiţi,d’a făgădui ceea ce ştie de mai înainte că nu are de gând se ţie,şi mai ales, d’a pune la dispoziţia prefecţilor vechia sa experienţă de poliţsiu-ciomâgaş pentru organizarea bandelor de bătăuşi. Onorabilul ministru de interne ’şi iade acum precauţiunile în vederea unor alegeri anticipate şi se duce In persoană se dea verbal prefecţilor instrueţiunele confidenţiale pe care nu le poate da înscris şi care tocmai de aceea vor conţine şi această re-comandaţie : «Tot ce vă spui acum urmează a fi esecutat cu sfinţenie, cât pentru cir-culările pe care vi le voiu trimete, puteţi se nu ţineţi nici o seamă de dânsele». «In ajunul alegerilor, voiu trimete tutulor prefecţilor o .circulară care v’ar putea induce In eroare dacă nu v’aşi da cheia cu care veţi putea deslega sensul instrucţiunelor mele. «Aflaţi dar că atunci cînd voi spune prin circulară că alegerile trebue se se facă în cea mai deplină libertate, aceasta însemnează că pre-siunele şi ingerinţele trebue se înceapă pe toată linia» «Gând veţi ceti ci agenţii guvernului care vor înrluri în alegeri vor fi destituiţi, se ştiţi că aceasta vrea se zică că ei vor fi Inaintaţ'.» «Când voi recomanda ca împre-jurimele localurilor de alegeri şefie libere, se ştiţi ca se scoateţi armata şi se o aşezaţi în curţile primăriilor.» Acesta este programul pe care d. Radu Mihai l'a aşt-zat tn geamantanul seu Înainte de plecare, şi cu care a pornit prin ţinuturi ca se convertească ţara la credinţa colectivistă. Gât pentru no7,privim cu o adevărată satisfacţiune această întreprindere a prea curatului apostol al Co-lectivitaţeî. Suntem fericiţi mai ales de a vedea că celpuţin de asta dată,lucrurile se fac pe şleau. Până acum acţiunea ministrului de interne nu se manifesta prin nici un act exterior in apropierea alegerilor. Toate operaţiile electorale erau conduse in aparenţă de către un comitet al partidului, care se Întocmea in scop tocmai d’a masca ingerinţele guvernului, xcest comitet colectivist avea această particularitate, că era compus din cit mai puţini colectivişti. Se pare că lor Însuşi le era ruşine de diuşii şi de a-ceea cu puţină dibăcie isbuteau se recruteze cite va personalităţi ambi- mmmm ţionse, care eonsimţeau se se pue tn fruntea comitetelor,ca se acopere cu numele lor pe toţi Robeştii şi Di-mancii, care se furişeau tocmai pela coada listei. Se mai adâoga pe liste firâ consimţimântul lor şi numele unor persoane onorabile ca d. Ion Calinderu,şi cu modul acesta colectivitatea se prezintă în public, cu un exterior ceva mal decent. Pe atunci lucrurile se fâceaQ mal cu perdea. Colectivitatea mai căuta se se dichisească, ’şi mai punea puţin roşu pe obraz, puţin negru sub ochi, îmbrăca un costum ceva mai sever, punea o pălărie mai puţin extravagant", lua pe beizadea Mitică de braţ şi ast fel isbutea se ademenească pe câţi-va naivi. Astă-zi Inse, se arată în toată goliciunea lor. Au ales pentru a-I reprezintă înaintea alegătorilor, pe omul care mai bine de cât or-care altul încarnează geniul colectivitâţei. Aceasta este franc, aceasta este leal şi noi nu putem de cât se le aducem omagiile noastre pentru modestia ce o arată. Cei care vor avea ocazia se se întâlnească cu actualul ministru de interne, vor avea înaintea ochilor imaginea leită & Colectivitâţei. In Radu Mihai alegătorii vor putia vede&concepţiunea Statului,aşa cum o au colectiviştii. Cetăţenii cunoşteau până acum teoria statului jandarm, de acum înainte o vor cunoaşte complicată cu aceia a statului spion. D. Radu Mihai este tn adevăr un program. Luaţi o cocdicâ penală, vedeţi lista infracţiunelor celor mai grele, începând de la escrocherie, trecând pe la furturi, delapidări şi deturnări de bani publici şi sfârşind cu comploturi mârşave, infame şi laşe, urzite contra cetăţenilor celor mal onorabili, şi cu asasinate, şi veţi avea tn rezumat ideea şi pract’ca politică pe care ministrul cartofor şi escroc se duce se o înfăţişeze cetăţenilor, s’o recomande prefecţilor şi funcţionarilor publici. Poliţaii vor avea un model admirabil îa fostul lor coleg. Prefecţii şi sub prefecţii vor avea în actualul lor şef o pildă vie de respectul cuvenit legilor, intereselor şi drepturilor cetăţenilor. Mânuitorii de bani publici o probă elocintă de onestitate şi scrupul. Iar militarii numai vezend pe d. Radu Mihai,vor căpăta o înaltă lecţie de onoare şi de demnitate de la fostul cerşetor care se bâtea cu chelnerii la 1876, pentru că nu’şT plătea consumaţiunile...................... Ţara onestă, muncitoare, patriotă, va avea se se rostească la viitoarele alegeri, dacă vrea să dea frânele guvernului pe mâinile acestui cartofor escroc. Intre Radu Mihai şi sistemul ce acest om reprezintă, şi Intre opo-siţie avend In frunte pe un Lascar Catargiu, Dim. Brâtian i, G. Ver-nescu, ţara va avea să aleagă. X. X. NEGOCIERILE cu AUSTR0-UNGAR1A TT la paragraful precedent apărut la 5/1? Iulie, am căutat pe cât ne a fost în pu-tinţâ a respica întâiul motiv, care ne Îndemna a cere scutirea absolută de or-ce drept vamal pentru lemnele de cons-> trucţiune austro ungare, la intrarea lor la România. www.dacoromanica.ro Făcând această propunere nu ne am gândit la interesele vecinilor noştri. Ne am gândit numai la interesele noastre şi încă la interesele oele mal imediate şi iată cum. Am arătat că aceste lemnării nu pot s'ajungă la Dunăre şi prin urmare la Mare, decât profitând derturile noastre, care afl sorginţele lor In munţii Transilvaniei şi a Bucovinei, dar care toate se vărsă tn Dunăre pe teritoriul nostru. Transportul lorpe aceste rtndurl ocupă o foarte mare parte a populatiunel noastre din judeţele Suceava, Neamţu, Bacăfl şi parte din Putna. A le interzice tntr’un mod indirect pria urcarea drepturilor vamale este a lua pâinea din mftinele a mii de capi de familie ce locuesc In munţii noştri, şi care nu afl alt mijloc de hrană, pentru că pământurile ce le poseda, nu pot produce nici grâd nici porumb, abia ici colea puţin ovăz. Muntenii noştri sunt dar siliţi să fie plutaşi. Dar nu este numai atâta ; trebue să ne gândim la prosperitatea primului nostru port pe Dunăre, adică la Galaţi, care de la deschiderea canalului de Suez este atât de bântuit. Acest oraş este de mult timp piaţa regulătoare a comerciulul de lemne de construcţiune necesarieOrientului Toată lemnăria ce se coboară de pe Bistriţa, Şiret, Prut, Sava, Drina, atât din Car-paţl cât şi din pădurile Slavoniei şi Serbiei, sunt centralizate la Galaţi, căci numai In acest port, pot fi puse pe vase care ţin marea. Pe lângă capitalurile însemnate ce acest comercifl întrebuinţează, mii de braţe sunt ocupate la Galaţi la încărcarea şi descărcarea plutelor ce vin din sus. Numai tn salarii la lucrătorii schelelor de cherestea să varsă milioane de fr. In fie care an,şi spre a proba cea-ce zicem, nu avem de cât a deschide tabloul general a vămilor pe anul 1885, ultimul an întreg tn care lemnăriile austro ungure ad fost admise fără drept de vamă tn România. Din 118,516,740 kilg. lemne de construcţiune importate din Austro Ungaria In România,Galaţii a exportat 80,817,217 kilg. adică trei din patru părţi. Oare n’ar fi o crima neertată de a lua acestui oraş una din singurele ramuri a comerciulul s'ău care 'I mal poate da puţină înflorire şi prosperitate? Ş apoi ce ar deveni industria ceea noă creată de puţin de domnul Goetz In România. Domnul Goetz avea In exploatare păduri foarte Întinse tn Bucovina. Spre a putea trage din ele un folos legitim, a creat la Cernăuţi o Insemnătă usină pentru debitarea In scânduri a butucilor aduşi pe Prut chiar la usină. De şi explotarea pădurilor era condusă cu multă Îngrijire, de şi usină din Cernăuţi era inzes-trată cu maşinele cele mai puternice şi mal perfecte, de şi căile ferate aus triace şi chiar cele române ’I acordase preţuri de transport foarte reduse pentru materialul debitat In usină sa, totuşi d-nu Goetz fu nevoit de a lua singura măsură care putea scăpa in-terprinderea sa de o ruină complectă, acea de a strămuta usină din Cernăuţi la Galaţi. Costul transportului cu calea ferată absorbea, chiar fiind lemnul de- bitattn scânduri.toF.te beneficiurile sale; din contra transportul butucilor bruţi din pădurile Bucovinei la Galaţi pe Prut, II permetea de a realisa beneficii Insemnste, Inzestrlnd Romănia cu o noă ramură de industrie. lată dar al doilea motiv puternic care ne Îndeamnă a cere pentru lemnele de construcţiune de proviuenţâ austro-ungară, scutirea absolută de ori ce drept vamal. La toate aceste, ni s'ar putea obiecta, că raţionamentul nostru este foarte just, foarte priincios încât priveşte interesele populaţiunel noastrede la munte şi din oraşul Galaţi, dar că tradus tn fapte ar causa ruina proprietarilor noştri de păduri, căci concurenţa ce lemnele streine ar face lemnelor noastre, i-ar sili a le viode cu un preţ mal scăzut de cât acela cu care le-ar putea desface, dacă nu ar avea de luptat cu o asemenea concurenţă. Obiecţiunea aceasta ar putea avea, In adevăr, o oare care greutate, daca munţii noştri ar mal fi acoperiţi cu păduri din care s’ar măi putea extrage lemne de construcţiune. Din nenorocire munţii noştri sunt parte lipsiţi de ape plutitoare, In cât lemnele nu să pot extrage, iar acel resbătuţl de nişte asemenea rluri, sunt deja de mult despoiaţi de arborii care ar putea da lemne de construcţiune. Trebue să nu ne facem ilusiunl. munţii noştri sunt gol, cu totul goliţi de vegetaţiune arborescentă. Cum s’ar explica alt fol, regimul torenţial al apelor noastre. Sute de mii de hectare sunt inondate In fie care an la câmp, pentru ca suprafeţe imense suntdespuiatede vegetaţiune la munte. Pădurile noastre, fie ele ale Statului, fie ele ale particularilor n’afl fost ame-nejate de cât de foarte puţin timp, şi încă cele mal multe sunt tot sub regimul bunului plac. Nimenea nu s'a gândit la viitor; atât Statul cât şi particulari se gândeai numai la foloasele momentane, In cât astă zi nu mal a-vem păduri. De un număr de ani încoace s’a făcut iama In ele, şi tn locul pădurilor care, până la 1828 dădeau toată materia trebuincioasă flotei otomane, n’a-vem de cât complecsuri imense de mâs-teacân şi alte esenţe de puţină valoare. Pădurile de pe M dini, Far caşul, Pi-pirugul, Ga/u, Boria, Bicazu, Tarcou, din judeţele Suceava şi Neamţu, acele de pe domeniul Târgu-Ocna, Coşinul, Bogdana din judeţul Bacău , Soreja din judeţul Putna care erai! de o bogăţie comparabilă numai celor din A-merica, sunt astă zi distruse cu desăvârşire. Poate că lu viitorime, munţii noştri se vor repopula cu vegetaţiunea lor arborescentă, dar aceasta numai graţie noui administraţiunl tn rnânile căreia unii din el ad încăput de curend. Dar până atuncea n’avem ce exporta, prin urmare nu ne putem teme de o concurenţă care n’are loc de a fi. De aceea, spre a ne resuma, motivăm propunerea noastră de a scuti cu totul lemnele de construcţiune importate din Transilvania şi Bucovina, precum urmează: 1. Pentru că scutindu-le suntem In drept de a cere de la AustroUngaria avantaje pentru exportul cerealelor şi vitelor noastre, 2. Pentru ci transportul lor ocupă o mare parte a populaţiunel judeţelor Suceava, Neamţu, Bacăfl şi parte din Putna şi da acestor populaţiuni mijloace de se hrăni; 3. Pentru că prosperitatea primului nostru port pe Dunăre, a Galaţulul, depinde In mare parte de comerciul lemnelor de construcţiune precum şi de industriele ce Întrebuinţează acest material, şi care sunt create de puţin timp ; 4. Pentru că munţii noştri sunt lipsiţi de arbori care ar putea fi întrebuinţaţi ca lemne de construcţiune, In viitorul nostru arttcol, vom studia obiectele enumerate de tariful general al vămilor din 1886, sub denumirea de articole ordinare şi cămţăria ordinară. Acest articol al tarifului general, este cheia viitoarei convenţiunl comerciale cu Austro Ungaria. Lucru e de necrezut, dar aşa este. Vom proba-o. Tomescu. INFORMA HUNI Ni se scrie din Galaţi cu data de 7 Iulie: Efectele bine-fâoâtoare ale promisiunilor Regelui încep a se simţi. In loc ca bâteuşi se fie pedepsiţi d. C. Enăceanu, institutor suplinitor în Galaţi, a fost destituit pentru că face agitaţiuni politice, aşa se rosteşte ordinul de destituire. Crima acestui profesor constă în faptul de a fi semnat convocarea o-răşenilor cu ocasiunea delegaţiunel dată d-lui L. Catargiu ; cu alte cuvinte a te plânge şefului Statului este a face agitaţiuni politice, şi a usa de dreptul de a petiţiona se pedepseşte cu destituirea. • * # Astă-zi apare în jurnalul «Galaţii» declaraţiunea d-lui T. Nebuneli că intră cu trup şi suflet în colectivitate. Aseară colectivişti au avut întrunire spre a se constitui; vor forma un comitet etc. * • i» Consiliul comunal de şi constituit de o lună, totuşi abia pentru 0 Iulie curent este convocet pentru întâia oară; este de remarcat că comuna Galaţi nu ’şl are încă bugetele votate pe anul financiar 1887—88, şi dară de la început trebuia se se convoace consiliul se voteze bugetele şi se delibereze asupra mii de cestiuni importante# Primarul însă a aşteptat plecarea la băi a majorităţii membrilor opo-siţiuni din consiliu, spre a putea se ’şi facă treburile; ast fel pentru Joi între alte cestiuni vedem că consiliul este chemat a vota un credit de 300 fr. pentru ducerea primarului la Bucureşti Împreună cu Malaxaşi cei-1-alţi spre a se menţine d. Teodo-rescu ca prefect şi d. Săreţeanu ca procuror general. Oraşul lipsit de toate, trebue se plătească combinaţiile lor. Ve pot afirma de asemenea că primarul va profita de absenţa consilierilor din oposiţie spre a vota transacţia cu de-tentori obligaţiunelor Eliade, o aface- re de 825,000 fr. şi care fusese res-)insă de consiliul trecut. Asemenea ror vota şi bugetele pe anul curent, n care ca îmbunătăţire se va prevedea înfiinţarea de 9 sub-comisari, comisari inspectori etc. toate acestea spre a recompensa pe bătăuşi de la 11 Maiu. Un schimb foarte viu de depeşi a avut loc erî toată zioa între castelul Peleş şi Florica. Se zice că chestiuni de politică exterioară au făcut objec-tul acestor depeşi. Azi dimineaţă cu espresul de Ver-ciorova a sosit în Capitală prinţesa Ralu Basarab Brâncoveanu pentru a fi faţă mâine la ceremonia înmormântare! remâşiţelor pământeşti ale soţului seu, prinţul Grigorie. Asemenea a sosit în Bucureşti şi prinţul Gheorghe Bibescu, fratele reposatului. Toate somiţăţile financiare ale colectivităţi s’a u întrunit eri ca se se chibzuiască asupra sprijinului ce trebue se dea presa oficioasă com- Etulul de gestiune al tezaurului pu-lic pentru anul financiar 1886 — 1887 In urma răfuirei acestui compt de către Epoca. D. Dimitrie Protopo pescu a venit într’adins de la ţară, unde se afla In congediă pentru a lua parte la întrunire. Rezultatul chibzuirei ’l vom vedea disearâ deja tn foaia guvernamentală după bulevardul Elisabetha. Intre noile numiri în administraţie vedem că şi d. Leonida Pande-lescu, una dintre victimele lui An-dronic a fost numit ajutor de sub-prefecturâ la Rîmnicu-Sârat Fi va pentru a-I închide gura ? Noul prefect de Mehedinţi, d. Pier-sice&nu, a venit în Capitală pentru a se consulta cu d. senator Catastrofă şi cu d. deputat Ploşniţă asupra unor schimbări de făcut tn personalul sub-prefecţilor în vederea viitoarelor alegeri judeţene. D. Constantin Nacu, Ministrul finanţelor, a fixat plecarea sa în străinătate pentru 20 Iulie curent. Consiliul profesoral al facultăţei de ştiinţe din Bucureşti a hotărlt a admite pe foştii elevi ai şcoalei de ofiţeri cari au terminat cu succes cursurile acestei şcoli, să se Înscrie la facultate şi se se presinte la examenele de licenţă fără a li se exige diplomă de bacalaureat. Măsura ni se pare nemurită, dar nu ştim pan’ la ce punct ea este le-gslă. Comisiunea tarifelor a ţinut şedinţă eri la ministerul de Interne. CRONICA UN GENERAL DE CARTON Până aci plecafl la plimbare vara, cel mult doul-trel miniştri, iar cel l’alţl râmâneafl locului. Anul acesta Insă a dat strechialn el. Mal toţi miniştrii afl cerut congediu. D. Brătianu le-a zis : «Dau concediu numai aceluia a căruia prezenţă nu este de loc simţită tn capul departamentului sâfl.» Şi, după teoria asta era să’şl conge-dieze toţi miniştrii. Iar dacă ar fl luat’o tocmai la serios, s’ar fl închinat chiar d-sa cu plecăciune. Era discuţia acuma cine să râmâietn locul celor plecaţi. La flnance putea să rămâie d. Radu Mihal care de şi nu e mare financiar, dar tot ştie să numere ptnft la o sută. D. Qheorghian putea să lase iarăşi pe d. Radu Mihal fiind efl acesta de şi nu evr’un agronom vestii saU forestier, are aerul d’a fl stat la răspîntie, In colţul pădurel. In locul d-!ui Sturza putea rămâne tot d. Radu Mihal care de şi nu e savant mare, dar să se iscălească tot ştie. Şi nici nu i se cere mal mult. Fostul prefect de poliţie avea Insă pretenţia să rămână la Resbel. Când a auzit d. Brltianu de aceasta s’a pus p’un rls nebun,—de ’I da o sută nainte lui Nacu — şi T-a zis : — Rrrradule, ’ţl-ai pierrrdut minţile. D. Radu Mihal tnsă, nici una nici două, susţinea ca locui săfl este la Resbel. — Dar tu nu cunoşti ca armâ cu repetiţie de cât bâta. S’a perfecţionat armele I Colonel Bibescu tot mal cunoaşte : pistolu, puşca de vtoătoare, carabina, tunurile de cireş. Tu nici atât I zise Vizi ru. Fostul Poliţai tncepu sâ plângâ cu hohote şi zise cu mâhnire : — Dar, efl nu sunt general ? Ce sunt efl, mă rog ? — Da, dar victoriile tale sunt numai la cărţi iar nu trecute şi prin cărţi.. — Dar epoletele astea ce sunţ ? — Nişte asurl de treflu. *-M’ai făcut marţ! Şi efl ca un naiv credeam câ m'ai făcut Marş, zise ofttnd generalul... Resbelul va rămâne deci tot pe mina prapurgiculul de la 1842. Camll. DIN STRĂINĂTATE Austria in cest la bulgara O corespondentă oficioasă a Iul Pesler Lloyri schiţează atitudinea Austriei tn ces-lia alegerel prinţului de Coburg la tronul Bulgariei, tn chipul următor : In iiotărtrea asupra alegere! de Domn al Bulgariei, Austria ţine cu tărie la sti-|.*u laţi uni ie tratatului diu Berlin. Intru cit, cea din urmă alegere princiară ar fi legala ori ilegala, cestiune ridicată de Rusia, pentru Austria nu e nici un motiv de discuţiune, de oare ce baza pentru deslegarea acestei cesliuul se poate aila numai tn Constituţia bulgară, care a avut de redactor pe un comisarrus.prinţu Don-duk 1T Korsakofl şi care constituţie n a * fost comunicată oficial guvernului Aus-tro-Ungar iei. De unde, incumba Porţel In primul rând,d’a examina legalitatea alegerel princiare din Tlrnova. Rolul Austro-Ungariei faţă de alegerea prinţului de Coburg este întocmai acelaşi | ca şi al celor-l’alte puteri semnatare ale I tratatului din Berlin, Intru cit printu Fer-dinand nu e candidatul Austro-Ungariei. Faptul acesta cum şi poziţiunea monarhiei austro-ungare tn concertul european, FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (25) A. MATTHEY — (arthur arnould) CRIMA DK LA CRUCEA ROŞIE PARTEA I. TRIUMFUL LUI IUDA Vili Ciudata Hfntn Nu ridica ochii de cât când era silită. Aparţinea la o rasă oare care, străină dar grefl de recunoscut, stăpănă-sa fft-când’o când unguroaică, când slavonă, când cehă, când transilvăneană ; dupe zi, dupe ceas, dupe gustul el. Flora vorbea, — când vorbea, ceea oe era rar — o limbft necunoscută, chiar de către poligloţii cel mai celebri şi mergea vorba câ ştie germana şi italiana, de şi nu respunsese nimârul In aceste două limbi şi nu părea a Înţelege pe cel care i le vorbeai!. Cum se înţelegea cu stăpâna el ? Mister 1 In fapt o asculta şi făcea tot ce avea de făcut cu cea mal mare grabă şi fără a fi nevoe de al porunci, par câ ar fi ghicit gândurile şi voinţa Eudoxiel. Deci, aceste două persoane intrase In salonul Zeliel, cea întâi ca un uragan, a doua ca o umbră. Flora sâ aşezase pe un scaun, lângă uşă, nemişcată, cu ochii plecaţi la pământ, dreaptă, cu mânele Întinse una lângă alta pe genunchii să! ascuţiţi, cu călcăele alipite uuui de altul. Eudoxia se repezise spre doamna Durandeau, o ţinea în braţe, o săruta strigând : — A ! scumpa mea I Ce veselă sunt că te văd 1 Sunt desperată, zău aşa ! Apoi pufni de rls, ’şl scoase pălăria, ’şl aruncă deoparte pardesiul, mânu-şeie şi evantai iui fle care în altă parte, care pe un scaun , care pe o canapea, umplând tot salonul şi să trlnti tnsfîrşit pe un jeţ unde mototoli o broderie frumoasă începută de Zel ia şi pe care a-ceasta n’avuse timp s’o scape. — Ce al ? ce ţi s’a Întâmplat ? o întrebă cu linişte Zelia care cunoştea în destul pe visitatoarea sa spre a nu să mira nici a să mişca de ceva. — Bărbatul meii ! — Bărbatul d-tale ? — Da, s’a întors 1 -— Cum ? fâră a te vesti ? — Se vede câ da diu potrivă... Mi-a scris mal multe scrisori... cel puţin aşa zice el ; dar poate le-am perdut... fără a le citi .. Inftrşit, acum patru zile, a căzut lu casa mea ca un aerolitl... Vine din Africa — Da, ştifl... Atunci, e la Qarifl. — La Paris, la Versailles , unde se află şi regimentul săfl de Africa, făclnd reviste, plimbări militare, ducându se, venind,., şi reveni din val 1 Zelia o privi de-odată şi păli. — Mai bătrân, mal negru, mal gro- 1 solan de cât or când ! urmă Eudoxia. Ce grozăvie I... De trei ani de când părăsisem Algeria... sub pretext de a-ml căuta de sănătate... dar în fapt spre a scăpa de dânsul... mă desobişnuisem cu totul de mutra lui. — Te vel obişnui iar I zise Zelia încercând să ztmbeascâ si oprindu-se de al face mii de chestiuni ce 'i veneai! pe buze. — Vezi câ nicl-odatâ n’am fost tocmai bine obişnuită i — Atunci de ce l’al luat ? — Pentru ce ? A ! Pentru ce ?.. E o istorie întreaga 1 Nu cunoşti viaţa mea! Este atât de puţin timp de când neam înprietenit, de când întâmplarea ne a apropiat... — Un an aproape. — Un an deja ?... Cum trece vremeal Te am iubit de la rea întâi vedere ... şi cât despre bărbatul d-tale... ce oml... plăcut, cum se cade, bllad... A I eşti foarte fericită 1 Nu iubeşti nici-odatft pe bărbatul d-tale, asta e aşa, dar tot sunt unii mai plăcuţ1, măcar de suferit, pe când alţii sunt nesuferiţi... Oare d. Durandeau e jelos ? — Fiind că nu ’I am dat nici odată cuvântul de a fl, nu ştifl nimic. — Cum spui asta I eşti Încântătoare 1... Trebue să te sărut pentru vorba asta. Eudoxia se sculă repede, aşa de repede că aruncă la pământ un album de fotografii care sâ afla pe o măsuţă lângă ea, dădu jos pardesiul aşezat pe un scaun, nu departe şi se Impedică de dânsul fâră a băga de seamă. Zelia priimi imbrâţoşarea mal mult de nevoe decât de plăcere ; Eudoxia sări din noi! pe canapea. — De ce l’am luat de bărbat? urmă ea fără se mal resufle, dar a lene. Aş fl luat pe dracu atunci I Ştii câ tatăl mefl e pastor, neamţ de origină, evlavios şi sglrcit cum nu poţi să-ţi închipui. Predică virtutea şi Împrumută b&nl cu săptămâna... cântă psalmurl şi ea camătă : de aceea e foarte bogat. Am perdnt pe mama mea când eram de tot mică; ea era parisianâ dupe cum mi s’a spus ; o plâng şi Înţeleg să fl murit !... Ce viaţă era la noi în casă!... Nicl-odatâ nu l’am văzut zlmbind pe tatăl mefl. Dumnezeu şi doui zeci la sută! qu eşia diu asta. Dupe ce ajunse văduv se căsători de a doua oară cu o bătrână uricioasă... tot aşa de bogată şi de sgârcitâ ca şi dânsul; mal mult ou pot zice, câcl nu poate să fie 1 Intre aceste două fiinţe am fost crescută. Diu economie şi din principii!, tatăl meu voi să-mi facă el însuşi educaţiunea. Sistemul iul era de a mă bate cât mal mult. Eram închisă, nu vedeam aici uu copil de vtrsta mea. — Biata copilă, murmură Zelia cu milă. — Eram slabă ca uu chibrit şi îndo- bitocită. Lucrurile afi mers până acolo că vecinii lntervenirâ şi fui pusă Intr’o şcoală; mi se păru că am dat de ral; dar tatăl mefl Îşi avea rândul lui In vacanţii!.. . împlinisem opt-spre-zece an! şi el tot mă bătea I — Şi puteai suferi aceasta ! întrerupse Zelia indignată. — Eram obicinuită; nu mal simţeam durere. Aş fl schimbat psalmurile care mă plictisau grozav drept câte-va palme mal mult. Intr'o bună dimineaţă tatăl mefl ’ml spuse că un oficer Îmi cerea mâna. Ca să scap din casa părintească aş fl luat de soţ pe dracu lo persoană. Priimil, fără a mă uita la dânsul, sâ mă mă mărit cu Felii Poncey, colonel de infanterie, pe cale de a deveni generai, cea ce s’a şi Întâmplat tn urmă. — Şi a venit de câte-va zile din Africa, zise Zelia într’un chip ciudat. — Val I... Ce, te miră asta ? — Pe mine ? nici de cum ? Şi zici câ a făcut o plimbare militară... de la întoarcerea sa? — F&rTndoiaiâ t nu mal târsifl de cât eri. Dar ca găseşti de minunat tu asta ? — Nimic... nimic-.. El te face cenţi rocită ? — O I Doamne, nu pot zice I... Mţ mal e bătrân, îngânfat, pretenţios mofturos, maniac, ştrengar, galant c# un surugii! şi jelos ca Otello. (Va urmaj www.dacoromanica.ro PUBLICITATE* ZIARULUI „ EPOCA“ llrttglu 6.000 de Toi anunciuri si reclame Anunciuri pe pagina IV. liniai 30 bani Anunciuri şi reclame pe pagina J III linia 3 lei. reiese învederat din aceea, că Deputata bulgară n a fAcut nici un fel de d»marşe spre a să înţelege nici chiar pe cale ofici-oasă tn această privinţă cu cercurile guvernamentale austro ungare. Oflciul de externe din Viena, va putea d'abia după primirea notei circulare a Porţel, sâ’şl dea părerea, pe căile diplomatice obicinuite, asupra alegerel prinţului Ferdinand Or cum InsA, attta se poate şti, cA In cazul d'a nu se ridica nici o objecţiune asupra IncuviinţArel prevăzute In tratatul de Berlin a celor-l'alte puteri semnatare, In privinţa calităţilor personale ale prinţului de Coburg pentru suirea sa pe tronul bulgar, din parte’l Austro-Ungaria nu'I va pune, de sigur, nici nn fel de greutăţi tn cale. Circulara Portei. Asupra notei circulare adresată puterilor de guvernul Sultanului tn cestia alegerel prinţului Bulgariei, ad eşit la iveală unele incidente destul de importante ce au lnrturil stabilirea termenilor acestui act diplomatic In consiliul Porţel. Îndată ce aă luat cunoştinţă de actul a-legerel, miniştrii Sultanului se adunară In consiliu şi deciseră a trimite puterilor semnatare o notă circulară prin care să li ceară încuviinţarea alegerel prinţului de Coburg. Prin această Poarta spera să resolve cestiunea fără a lua nici o răspundere ; dar o deoeşe a Iul Şakir paşa, ambasador la Petersburg, care sfătuia pe guvernul turcesc a nu se pripi pentru a cere aprobarea alegerel Iul Coburg, a făcut pe miniştrii Sultanului a se răsgăndi, holărtn-du-se a comunica pur şi simplu puterilor alegerea şi a le cere opiniunea asupra faptului. Holărtrea din urmă Insă, aloslluatăsub impresiunea unei adevărate panicc ce co-prinsese pe Sultan,cănd a primit comunicarea confidenţială, că guvernul din Petersburg este decis, In cazul d'a se da ori ce fel de urmare factice alegerel din Ttr-nova, să ceară Porţel tntrun chip per-umptoriO. imediat rschiemarea Iul Kiza Bey, reprezentantul el din Sofia. Căi e de susceptibil Sultanul la aşa ameninţări se ştie acum tn destul, de cănd cu istoria convenţiei anglo-turce asupra Egiptului, tn cit nici că poate fl vorba de o ţinută hotărttoare a Porţel tn cestia bulgară. ACTE OFICIALE Sunt tnaintaţl la gradul de căpitan In arma cavaleriei d-nil locotenenţi Stama-topulo George, Slătineanu Constantin, Giur&n Dimilrie, Nisipeanu Nicolae, Vasi-lescu Conslantin, Dimitrescu Nicolae, Bi-bini Nicolae şi Constantin I. Bălan. — Sunt înaintaţi la gradul de locotenent tu arma cavaleriei elevii şcoalel de oficerl diu al doilea an de studiu d-nil: Broboveanu loan, Cruţescu George, Răş-canu Corneliu, Schinlee loan, Clăbescu George, BaldovicI Ştefan, Ionescn Victor, SLănciuleacu Tiberie, Merişescu Dimilrie, Dimitriu Constantin, Filitis Barbu, Cos-tescu George, Mărgăritescu Mihail, Teişanu Dimitrie, Păulescu loan. — Sunt tnaintaţl Ia gradul de sublocotenent In arma de infanterie d-nil: Buzetescu Nicolae, Buţa Vasile, Carp Qheorghe, Antonescu Titus, Manolescu Em. Mladian, Gărdescu Nicolae, Boboc Constantin, Periţieanu Stelian, Lupescu George, Zătreanu Petre, Scărlătescu George, Urdă-reanu Nicolae, Anastasiu George, Stano-vicl George, Petrăchescu Nicolae, BaJmez Teodor, Chinezu Nicolae, Niculcescu Ani-bal, Zipa Constantin, Slamalopolu Nicolae, Nisipeanu Emanoil, Tăut Alexandru, Ta-iianu Dumitru, Răşcanu Constantin, A-aastasiu G. loan, Miclescu Conslantin, Co-lumb August, lonescu Constantin, Petrescu Vasile, Lelescu Nicolae, Nicolau MibaiQ, Ciudin Constantin. - Sunt tnaintaţl la gradul de sublocotenent tn arma cavaleriei d-nil: Filote Trajan, Boureanu George, Neagu Constantin, Costescu Alexandru, Dumi-trescu Apostol, Bilciurescn Victor, Samur-caş Ernest, Hiotu Vasile, Sideri Alexandrii, Floru Alexandru, Poenaru Dumitru, Scodrea Constantin, Florescu Alexandru, Oteteleşanu Grigore, Dimancea Alexandru, Florescu Teodor, Lupaşcu Anton, Ralet Dumitru, Tărlăşescu Constantin , Nedelcu Mlh&ib, Vlădescu Emil, Voine9cu Eugenio, Ţirtescu Oheorghe, Bibescu Dumitru, Ili-escu Qheorghe DIN DISTRICTE I A S I P. S. S. arhiereul DositheiO Botoşe-neanu vicarul sf. Mitropolii a Moldovei asistând la examenele şcoalel comunale de meserii din Iaşi, a oferit 60 lei a se împărţi la elevii stăruitori de-punându-H-se partea tie căruia la casa de economii. Călătorii uimiţi d atâta evlavie, aO Îngăduit ciudatei pelerine a şi urma In libertate plimbarea prin vagoane. ŞTIRI MĂRUNTE Gradina Dacia. — MAine Joi se vare-presenta hazlia comedie a Iul Moliâre : Bi-ha-ho. In studio una din cele mal mişcătoare drame.Memoriile Diavolului. BRA1LA Lampa, ziar socialist, a reapărut la Brsila. Intre alte desiderate surpătoare statului român se vede figurând tn programa sa la Nr. 5 şi desfiinţarea bugetului cultelor, cum şisuprimarea inviţă-mântulu't religios din şcoalile publice Et nune erudimmi..... BOTOŞANI Vocea Botoşanilor, află că In urma spectacolului disgustător ce s’a observat d'a se căra cu trăsurile la grâdină pe cel pescuiţi de prin oraş, s’a strtns cu chiti şi val, şi mai ales cu cotisftrl, suma de 1300 lei tn timp de trei zile şi după mari cheltuellşi alaiO, pentru nefericiţii incendiaţi. Ca să se vadă cât pot colectiviştii din localitate, cu toţii la un loc adunaţi, cetim tn Voinţa Naţională organul lor, că tn Turnu Măgurele, serata dată de Societatea de bine-facere, In zioa de 11 IuniO, a produs suma de »459 lei. 55 bani. Un târguşor ca Turnu Măgurele tn o singură seară adună 3450 lei. 55 bani, iar Botoşanii, tn timp de trei zile, după iniţiativa colectiviştilor, resultatul serbărilor lor, abia produce ridicola sumă de 1200 lei. Clnd vedem că din partidul nostru numai prin simple subscrieri de către o persoană, s'aâ trimis câte 1000 lei, precum a făcut d-1. C. Ghica, de la DelenI, şi d-l. loan Docan, ce fle-care ad dat câte 1000 ler, atunci numai vedem şi înţelegem cât pot puţinii buni împreună şi cât preţuesc aceastt cohortă de colectivişti puşi tn fruntea tutulor spectacolelor, îmbuibaţi de toate bunurile na-ţiunel. COVUHLUIU Vocea Covurluiuluî spune că Comitetul societâţiltemplului israelit choral din strada Cuza Vodă Galaţi, a organizat un serviciu divin cu antred, ce a avut loc Vineri 19 Iunie s. v. cor. orele 7 p. m. In folosul incendiaţilor din Botoşani, având un program bogat executat de cantorul d. Samuely cu concursul Întregului chor acompaniat de physharmonika. Produsul sumei brute care e şi neto, spesele necesare s'ad efectuai din resursele casei comitetul ui e de lei 1,180, care s'a înaintat comitetul din Botoşani prin poştâ cu recipisa Nr. 889. FELURIMI Lovitura detrasnbt.—Pe timpul imor-mântârel unei negresse din Mount-Plea-sant in Tenaesee izbucni de unâ-zl o fuu-tunâ groaznici. Lumea Înfricoşată, căuta adăpost sub arbori ; nouă persoane popâ-şirâ sub un stejat asupra căruia se descarcă trăsnetul ucigându-le pe loc pe toate. Intre cel ucişi se allafl trei preoţi, muma şi două surori a le fetei răposate ce f ra să se imormânteze. • • Holera in Pesta. — După cum asigură Pester Lloyd. medicul şef al capitalei maghiare a declarat formal, ca tn urma di-secţiunel cadavrelor celor încetaţi din viaţă zilele acestea sub bănuială de boieriei, s’a constatat că moartea le a provenit din unele afecţiuni de stomac ca ca-tarhu etc. ce n’ad a face nici de cuin cu caracterul epidemiei ; şi că prin urmare toate versiunile ce ad circulat zilele din urmă sunt lipsite de orl-ce temeia. • • • Remasitele lui Columb. — Rămăşiţele pământeşti ale descoperitorului Americel, Cristofor Columb, vor fl In sftrşit aduse tn Europa, şi aşezate spre odihnă vecinica tn Genova oraşul său nalal. La Începutul lunii corente Monseniorul Coccio internunciul papal în Brasilia, care aduce ilustrele rămăşiţe, s’a imbârcat pe vasul Matteo Brazzo pentru Genova, unde vor fi depuse tn curând osemintele cu o mare pompă bisericească şi lumească. • * • 0 paq adula la. — Pe o cale ferată din Rusia la staţi Rudnja-Potşaevakaja, călătorii reclamară şefului de tren că o doamnă le turbură liniştea umblând me-rea dintr'un vagon In cel-lalt.Şefu de tren pofti pe neobosita calatoare să şazâ pe canapea, dar aceasta răspunse că'l peste putinţă să facă această de oare ce a făgăduit tn taina cugetului,că va faee pe jos peleri-nagiu la monastirea Polşaevskaja, fiindcă Insă vine prea de departe a trebuit să Întrebuinţeze trenul şi spre a se ţinedefâ-găduialăa hotârlt să stea pe picioare miş-câadu-se Într una pe tot timpul călătoriei I Contrabandierli. — Aseară un gard al accizelor comunale de servioia Intre Ghen-cea şi Cotroceni, voind să oprească o ceată de 6 indivizi cari voiafi să tntroducă spirt In fraudă, a fost lovit la cap cu un ciomag şi greii rănit de către unul din fraudatori. In momentul când cel l'alţl se pregâte&Q să cadă asupra Iul, gardistul şi-a scos revolverul de la brâa.şi a Început să tragă, dar fără a nemeri pe nici unul din agresori cari aft fugit. Nici strigătele agentului comunal nici focurile trase de dânsul n’aft putut deştepta pe vre un om al poliţiei. • Scandal la Opler. — Alallâerl ia co-losseum Opler, un ofiţer superior care este şi un colectivist influent s'a luat la ceartă cu nişte indivizi şi cearta era aproape să degenereze tn bitae dacă un comisar de poliţie care se afla faţă nu intervenea pentru a potoli lucrurile. Tot foloseşte câte o dată la ceva obiceiul comisarilor de poliţie d’a sta mal mult prin locurile de petrecere de cât la biurou-rile lor. • Descoperiri areheologlee — Se zice că administraţiunea judeţului Tulcea ar fi semnalat d-lul Gr. Tocilescu descoperirea, tn tmprejurimile monăstirel Cocoşu, a mal multor pietre cioplite vechi, acoperite cu figuri şi inscripţiunl, şică directorul muzeului de antichităţi ar fi hotâ-rtt să întreprindă săpături sistematice tn localitate. ULTIME INFORMAŢII! Epoca de mai alaltăerl publicase o informaţie asupra aflarei la Gonstan-tinopole a d-lul Ferichide : Pester Lloyd oare a sosit astă-zi, publică următorul comunicat pe care zice că l’a primitdin Bucureşti. Va se zică gazeta ovreilor unguri a devenit Monitorul oficial al ţârei Româneşti. Întrebarea legitimă este. cărei nevoi a cedat guvernul când s’a hotârlt se facă această desminţire ? Noi menţinem ştirea positivă ce am dat. Iacă comunicatul : Călători* * 1* Constant inopole a d-lul Fe-rikide ministrul afacerilor streine al României, nu e nici de cum tn legătură, cu cestiuunea bulgară, ci e consacrată tratatului comercial romăno-turc, la a cărui Incheere s’ail ivit greutăţi, de oare-ce negocierile de până acum aâ dat la iveală din amăndouă părţile o foarte tare tendinţă prohibitivă tn privinţa aşezărel tarifelor vamale. X In şedinţa ce a ţinut eri, comisiu-nea convenţiunilor de comerciu a luat cunoştinţa de starea negociaţiul nilorcare se urmăresc la Gonstan-tinopole pentru tncheerea conven-ţiunei turco-româue şi a luat ma-multe deciziunide natură a asigura ajungerea acelor negociaţiuni la un bun sftrşit. Aceasta sszice ; se dea Dumnezeu se fie aşa ! X Azi a trecut prin Bucureşti mergând 1& Viena un ofiţer superior din armata bulgară. Se zice că acest o-fiţer este trimis de Regenţă ca adio-tant prinţului Ferdinand de Coburg. Teamă ne este că o se’l vedem curând curând trecând din nou prin oraşul nostru pentru a se intoarce acasă singur cum a plecat. X D. Mitiţâ Sturdza este foarte am barasat. Pe de o parte recunoaşte le- itimitatea plângerilor ce s'au ri- icat contra comisiunei Înaintea căreia elevii liceului St. Gheorghe au trecut examenele lor de fine de an, şi ar vrea se ţină seamă de a-ceste plângeri, mai ales că ele sunt puternic sprijinite de beizadea Mitica, dar pe de alta nu’i vine se dezavueze pe profesorii cari au compus comisiunea, unul din ei şi tocmai acel a cărui purtare este mai viu criticată, d Barbu, fiind unul din marii sei favoriţi. Suntem curioşi aâ vedem cum va eşi bietul d. Sturdza din Încurcătură X Consiliul comunal al capitalei este convocat pentru azi. Ar fi de dorit ca d-nii membri care nu au răspuns la două chemări precedente, să se Întrunească de astă dată, căci la ordinea zilei sunt eestiuni importante & căror soluţiune cetăţenii o aşteaptă cu nerăbdare. X Ni se comunică din Ploeştl că nemulţumirile proprietarilor de vii contra măsurilor ce ia comisiunea superioară pentru combaterea pby- loxerei şi mai ales contra chipului cum aceste măsuri sunt executate de agenţii de la faţa locului, au Început din noO. Se vede că şi d. Gheor-ghian crede că a făgădui este destul şi că nu e trebuinţă se ţină ce a făgăduit. De altminterlea dacă ar face alt-fel cu ce drept ar fi ministru colectivist ? X Din ordinul ministrului de resbel, intendenţa armatei a Început de pe acum se se ocupe de aprovisiouarea trupelor care vor lua parte la marele manevre. X Licitaţiunea ţinută alaltâ eri pentru construcţiunea localului ministerului cultelor şi instrucţiunei publice dend un resultat mulţumitor şi adjudicatarul fiind Întreprinzătorul favorit al guvernului, este mai mult de cât sigur că adjudicaţiunea va fi aprobată de consiliul miniştrilor şi că lucrările vor putea începe în curând. Se ştie că localul de care e vorba se va construi pe o parte din terenul liceului St. Sava. X Regele a primit azî la castelul Peleş pe d. Hitrowo, ministrul plenipotenţiar al Rusiei. ULTIMA ORA AGENŢI % HA VAS Londra, 20 Iulie. — Regina a sancţionat bilul de coerciţiune pentru Irlanda. Times cere aplicarea sa riguroasa pentru a restabili domnia legel tn Ir landa. Londra, 20 Iulie —Depeşile din Viena fac să se presimţă că prinţul de Co burg va refusa tronul bulgar. Viena, 20 Iulie. — Prinţul de Coburg urmează a refusa să meargă irne diat In Bulgaria; misiunea bulgărească va părăsi oraşul nostru. Berlin. 20 Iulie.— «Gazeta Crucii» zice că trebue să ae tnchiză piaţa germană autorului principal al nelimşte-lor permanente din Europa. Mnientn, 20 Iunie. — In casarma noastră, câţi va soldaţi au fost arestaţi ca bănuiţi de a fi tn legătura cu liga patriotică alsaciana. AGENŢIA LIBERA Gaslein, 20 Iulie.—împăratul Wil-helm a sosit eri la 8 ore seara. Viena, 20 Iulie. — uNeue Freic Pre-sse» susţine că deput&ţiunea bulgară a căutat să hotârească pe principele Ferdinand de Coburg să vină Îndată la Sofia spre a Începe chiar tn capitala sa negocierele cu puterile semnalare ale tractatului de la Berlin şi că principele Ferdinand a făgăduit deputaţi-unel că va da peste 14 zile un răspuns definitiv. Viena, 20 Iulie. — O parte din de-legaţiunea bulgară a plecat eri seari de aici spre a se Întoarce la Sofia ; cel l'alţl vor pleca astăzi. Berlin, 20 Iulie. — Nota sublimei Porţi în privinţa alegerel principelui de Coburg este foarte rece, cea ce dă a crede aici că s’a făcut In urma retuşului ratiflcărel convenţiuni turco eu gleze o nouă apropiere Intre Rusia şi Turcia. Berlin, 20 Iulie.— Guvernul Român a comandat casei Greuson tunuri şi material de răsbol pentru o sumă de 7 milioane. Berlin, 20 iulie. — Campania urmează foarte acut' In contra valorilor ruseşti. Kreuzeitung publică un nou articol tn contra acestor titluri. Franclorl, 20 Iulie.—Ziarul Frank-forterzeitung anunţă că s’a făcut o anchetă la casarma din Maienţa unde soldRţil alsacieni sunt bănuiţi ct ţin relaliuni cu L'ga Patriotică. I’aris 20 Iulie.— Un german anume Zangerle a tras trei focuri de revolver asupra d lut Ritter, comisar de po liţie francez, la Pagnysur-Moselle, d. Ritter este rănit la braţ. La interogatoriu germanul Zangerle a declarat că a voit pur şi simplu sa o-moare un francez oare care. CURS DE PREPARATIUNE In liceul nou de Domnişoare din laşi, strada Universităţi i No. 24, s'a deschis un curs de preparaţiune pe timpnl vacan-ţielor pentru elevele ce doresc să se pre-sintâ la şcoala centrală. Asemenea se predă lecţiunl 1: piano şl de limba francesâ. m mu DE PLECARE preţ moderat o Musică de maeă, un Biurou, mobilă, oglinzi tablour.. A se adresa Strada Griviţel No. 70. BULE Cil DESE de Arme, gimnastică şi dare la semn din str. Brâncoveanu No. 16, precum şi şcoale de nolaţiune sunt deschise pentru onor. publicu. Comitetul ION N. IANC0VESCU ADVOCAT No. 1, Strada Modei, No. 1 APE MINERALE FRANCEZE. GERMANE SI INDIGENE TOATE SURSELE Se prinienc în fle-care 15 2lle LA MAGAZINU N. IOANID &C° Stada Lipscani No. 3 Comande se pot efectua tn toata tara. PIRFUMERIA MARGHERITI NOOV/SS/MA SPKC ULIŢA Dl a. mm a c. iilwo Premiata la exposilxia dl» Milano 1871 Paris 1878 Mouia 1880 si la acea na tlionala din Mlltano 188t u cea mal tnatli Kcccmptnsi acordaţi Parfumtritl DEDICATA LS. REGINEI ITALIEI apun . Margherlta - A. Miyone Extract . Margherlta-A Miyone Apa de toaleta Margherlta a Atiyanc Praf de orei Margherlta—A Migone Busta Margherlta—A Atigon Articole suni garantate ca n are nici o nhstanta nuisibila si suni recomandate mai cu seama si cu toata al încrederea la toamne si domnişoare elegante pentru calitatea lor higienica. pentru tinetele e* qutsiie sl pentru parfumnl atât delirai J ii sl placul. cutii foarte elegante cu asorti (mente complecte cu parfumeria de nai sus Se găsesc in Bucureşti, la Magasl-Inul Jobin, Calea Victoriei No. ii.si la Ic. H. MviUer. Cale» Victoriei 39 la Me Inagera;!. Brlol si en gros la d. Solo-Imon Hechter, collul stradei Lipsranisi iRscani. ALBERT BAUER INGINER SPECIAL Stradn Coltei, 40 — Bucureşti MORI FABRICI de SPIRT TOT FELUL DE MAŞINI Mare depuşii de luate uaeltele al ae-ceaorttle pentru exploatarea fabrlcelur PIETRE de IVI O ARA CURELE. CAUCIUCURI SAZE DE MtTASE, LUMIIO ELECTRICI. CASSA DE SCHIMB JOANNIAN & NICOLESCU No. 33, Strada Liptram,No. 33 Cursul pe ziua de 8 Iunie 1887 VALORI Cump Vând. 5 0/0 Renta amortieabilă. . 5 0/0 • român* perpetua. 94 1/4 94 3/4 6 0/0 Oblig, de Stat (Rur. conv.) 87 3/4 88 1/4 impr. cu prime Bucur, (lei *0) 7 0/0 Impr. Munic. Erai*. 1883 33 36 75 1/* 76 1 4 10 lei Oblig.Casel pen* (1. 300) 212 218 7 0/0 Scrisuri funciare urbane 5 0/0 . » » 86 3/4 87 1/4 5 0/0 » » » 101 14 101 3/4 6 0/0 » rurale ■ 89 89 1/2 7 0/0 » • * 103 1/2 104 5 0/o Scrisuri func. urb. Iaşi Acţ. B&ncel Naţ. a Rom. (500) Dhrrw 76 3/4 77 1/4 Aur contra argint sau bilete . 15 1/4 15 3/4 Fiorini val Austriaca . • . 2 202 Mârci Germane . . . • . 124 (25 Banc note francese .... 100 1/2 101 Ruble ruseşti 225 230 GA8A DE SCHIMB 4LKS. a. I0.WU & B. ■strada Ltpeeanl, No. *8 Me Bucureşti, 7 /!6 Iunie VALORI cure " mnd ,.. Scadent* ouponeloijj medtu rONDURl D* STAT ROMAN Reni* rom. per. 1S76 6 O/oll Ap i Oc Reala rom. amorţi* 5 0/0 1 Ap 1 Oc Renta rom. (rur. con) 6 0/0 f Mai 1 Nn Oblig de stat C. f H 6 0/0 1 lan I lu) Idem Idem 10/0 Idem Imprura. Stern 1M4 7 0/0 IMartSe icnpr. Openheim 1800 8 0 o|t lan i Iu ÎMPRUMUTURI DB 0RA8I Impr. ora* Bucuresci 6 0/0 i Idem idem din 1884 6 0/0 impr or. B. ou prime lot f. K Valori Divane* Credit Fonoiar Rural 7 0/0 Idem Idem 10/0 Cred. Fon. Ur. din Buo. 7 0/0 Idem Idem 4» • «• » g ,\tJC -V- i ♦ . * i! * ♦ * ♦« ] AÎX J ^X« X III X BAIA MITRAC-HE STRADA POLITIEI No. 4 «BBASIN OU DUŞI I l X I •x Care il recomand onorabilului public. Predai de o l»ale 80 bani. Abonamentul de 10 bai 6 lei. Pentru dame in fie-care zi de la orele 10-12 ante meridiane. * >XMXi X I X X® •X XB X X X •X! =XMX= GIMNASlbL PARTICOLAR F R A IM I SCHOLl INTERNAT, CU-SUR PRFPAR'TORII PERTRU SC IIELE S'CUNOARE Autorisate prin Înalt decret al Ministerului Cultelor si Instrucţiuni, din 8 Aprilie 1885 No. 5103; GRAZ Salzamtsgasse No. 4. PROGRAM!-: GRATIS SI FRANCO :x*a A SE FERI DE C O N T R A-F A C E RI SUCCESELE OBTTVt'TE I\ CEI I>IA I HM V TREI ANI, CE NEINTRCBTA SECER VI O\KE gg fyR^A N%€ ifl îndemnat pe unii fabricanţi din strein&tate a contraface aceste maşice spre a le putea astfel introduce in comerţ Adevăratele aeceratorl ADR!ANCE poarta următoarea marcă de fabrică şi se A SE FERI DE CONTRAFACERI ADSÎASfCE. A SE FERI DE • CONTRA FACERI găseşte de vânzare numai la agenlul general al fabricel. IOHN PTTS Bucureşti, Str. SinArda»» No. 2, si Ia agenţii uri din provincie X •x RECOMANDAM LEGATORIA DE CÂRTI p s m l STRADA BISERICA IENEI NO. 10. CASA BISERICEI OINTfi'O ZI BUCUREŞTI In acest atelier se esecuta ori-ce lucrări de Le-gatorie, Papetarie, Galanterie si Cartonage, asemenea efectuează Registre de Comptabtlitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-ce mărime si liniatura mecanica cu pre-ciurile cele mai moderate. ■X#Xi A APARUT in editura Librăriei V. Mi-hăilescu din Târgovişte, < liarta judeţului Daimbovita in eulori. lucrată de C. Alesandrescu Revisor şcolar. Preeinl 2 lei. FISCHER GALAŢI NU MAI ESTE DURERE DE DINTZI prin întrebuinţarea elexirului dentifric AL MTWPUTUTAT in tirada 01a i No. 6, îmjnmmi un gra d Bi şopron cu camera pentru vizitii şi locuri indestuiatoare pntru f..ragiu şi grăunte A se adresa la administraţia acestui ziar sau P.P. S.S. P&R1KTI RENEDIGTIN1 din Manastirea SOULAC (Gironda, Francia) Don MANUELONNE, Prieur 2 11KDAl.il DELII: BruxeUa i 880, Londra 1884 eele mai inalte recompense INVENTATA IN ANUL 1373 DE PAR. PIERRE . BOU USA N D întrebuinţarea zilnică a Elexirului dentri-fric al P. P. S. S. par Benedictinl, cu o dosă de căte-va picături tn apă, previne şi vindică căreia dinţilor, pe care I albeşte, consolisân-du-1, forticând şi Însănătoşind gingiile. CASA FONDATA IN 1807 AGENT GENERAL SEGU1N 3. BUE 'GUERIE, 3 BORDEAUX Deposit la toate tarmaciile, parfameorl şi Coafeorl representante pemru R< -jmân ia, Serbia şi Bulgaria; Agentlâ Omori AIA Franceză din GAIati si sb c ursalelc ei. PE MALUL IUREI-NEGRE GOIVPiT A NT ZA STAGIUNEA BĂILOR DE MARE SCHIMBAREA DIRECTIUNEI Direcţiunea si Instalarea acestui Hotel este cu totul schimbata din nou in mod ENGLEZ. — Visitatorii găsesc toate inlesnirile. BAI CALDE SE GĂSESC IN HOTEL Pentru mai multe desluşiri a se aresa către Gerantul Hotelului 13. «JEFIVIS. Hotel Carol I, Constantza. IX* Sub-scmnatul are onorc a aduce la cunoştinţa onor. public şi clientelei mole ca de la Sf. Gheorghe a instalat cu totul din nuoO No. 50. - CALEA VICTORIEI — No. 50 Vig-a-vis de Pasagiu! Român UN ELEGANT SALON DE FRISERIE PENTRU CAVALERI ARWGIAT DlIPE SISTEMUL fEL MAI MODF.RX PRECUM 61 UN MAGASIN DE PARFUMERIE FRANCESA SI ARTICOLE DE TOILETA încrederea de care m'am bucurat pe timpul cât m'am aflat in îmgasinul d-lul Moisescu, precum şi sacrifloiele făcute pentru a satisface pc onor. visitatorl mc indreplâ-ţeşte a spera la o numeroasă clientelă. Co deosebita stima, I. iOXKStl Fost in magasinul d-lui Moisescu, Calea Victoriei, 50 - Vis-a-vis de pasagiuI român. >X$ X®X! Cal. V ictoril P al. Dac.-Rom. LA ORAŞUL VIENA ALAVILLEDEViENNE vis-ă-vis de Lib. Sacec Recomandam onorabilei noastre clientele pentru leftlnatate ai soliditate următoarele noutăţi: Rufarie pentru Doamne si Domni. Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza. Olanda veritab. de Belgia si Rumburg. Mad&polam frantzuzesc de toate calitatile ei lăţimile. Batiste de olanda ei de lino albe si colorate. Ciorapi de Dame si Domni de Fii d'Ecoese, de bumbac, de l&na si de matase. Flanele, camaai si ismene de lâna după MiNlemnl profesorului Dr. G. Jaeger. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frautzuzesti cu balene veritabile. Troasouri complecte pentru lidantati. Lajeltes ai Trousouri pentru copii. Trousouri pentru penaiuuate, oteluri ai reatauranturi. Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CATALOGU NOSTRU ILUSTRAT SI VA FI TRIMIS OUI-CUI VA FACE CERERE. LA ORAŞUL VIENA CALEA] VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANIA. vis-â-vis de libr&ria Socec „NAT10NALA“ OCIETATE GENERALI OF ASIGUR. IN BUCUREŞTI Capital social . . . 6,000,000 lei Prima emisiune . . 3,000,000 lei Din care , . 1,000.000 * ca fond de garanţie pentru ramura asigurărilor de viata. RE SERVE DE PREMII 81 FONDUL DE RESERVA 1,200,000 LEI , NAŢIONALA** AS1GI HA: In contra iucrudiului,grindiuri. spargerel geamurilor, in contra daunelor de traus-port precum şi valori. Asigurări asupra vietei omului se primesc in toate comUinatiunile usitate, precum: cas de moarte, supra vieţuire, zestre si rente. „Aatiouala** a plătit până la finele anului 1»«5 in diferite ramure de asigurare peste lu,uu0,000 lei despăgubiri Keprcsentauta generala Strada Smardan, No. 18 Direcţiunea generala Strada Carol 1, Mo. 9. A MIE M LA ELIOPATAC a căror apa minerala a fost recunoscuta de balneologi cu renume european, cu preferinţa de către dr. James Constantin din t'aris, dr. Seegens profesorde idropie la universitalea diriViena precum si de către comisiunea specialista a medicilor si naluralistilor unguri, ca cea mai esce-lenta apa alalina feruginoasa cunoscuta până acum SEZONUL DUREAZA DE LA MAIU PANA LA FINELE LUI SEPTEMBRE Apele minerale de la Eleopatak se pol folosi cu succes sigur la: catarul cronic de stomac, slăbiciunile dc digesliune, umflaturile de llcal si splina, artrite, r&lblnare, idropica provenita din friguri, bemoroide si hipocondrie impreunnlc cu acelea, incuiarea stomacului si la bontele cronice de rinichi si besica, la formarea pelml de besica, chlorosa scrofule si in lipsa de sânge, boala dc mitra si neyricalo-hysteria. Se afla basine dc bai reci minerale in stil si construcţie moderna, făcute anul acesta, precum si bai calde in vana de apa minerala folosibile pentru diferite hoale. de asemenea sta la dispositie pentru atari bolnavi zer proaspăt si lapte, de capra muls proaspăt. Se afla medic, farmacie, servici postai si telegrafic, cabinei de lectura, pianunsi conveniri: se afla parcuri, promenazi. parcuri dc promenada cu brazi , numeroase locuri pentru escursiuni si deosebite distracţii, baluri, lac pentru a se da cu cinul, muzica liganeasca de prima categorie din patria, care cânta pe zi 5 ore pe aleele publice. Sta la dispositia oaspeţilor 600 de odăi mobilate cu preciul de la 40 cr. până la 3 fl. pe zi precum si mai multe ospelarli in care se pol mânca cu preciuri moderate. Pentru oaspeţi de E-leonatak pe liniile ferate ungare seda bilete de venire st întoarcere cu preciuri scăzute până la slaiiunea Feldioara (Feldvarj. de unde intr'o ora cu trăsură separata sau omnibus anumit aşezate se poala veni la Eleopatak: o trăsură separata costa 3 fi. iar un loc pe omnibus 1 fl. stocr. Cu Informatiuni si desluşiri serveşte. Direcţiunea Băilor. - ~XOI»XZZZI~ ŞC ANU TRECE CU VEDE K EA x! s - ş £ A1NC11 FOARTE IMPORTANT Sub-somnatul proprietar al fostului Maga«inIO.\ Pi:\ COVICI cu mărfuri de numeautâs din Strada Lips ani No. 81, am ono.re a aduce la cunoştinţa onor public şi bogatei mele clientele câ de la Sfântul Gheorghe a. c. am mutai acest magasin in cunoscutul mea ni aga sin de lângă Poliţie sub firma LA BABII.CAIA şi 'câ de azi inainte acest magasin va purta numele de MARE MAGASIN LA LUVRU DIN PARIS şi câ voiu vinde eftin tot ca până acum fiind devisa magasioului a cumperi» eftin Ni a vinde eftiu. Comptes pe o numeroasă clientelă şi semnez res-pectos _____________I. MOISESCU. ! TRECE CU VEDEREA •xx©: SITUAT IN VALEA MUNŢILOR PENTELEU DISTRICTUL BUZEU DESCHIS DE LA I IULIE P/ăNA LA FINELE LUI AUGUST Acest stabiliment conţine camere mobilate, birt confortabil şi saloane de petrecere cu muzică, cură de zer, lapte de capre şi băl de apă rece sub direcţiunea medicală cu farmacie. Preţurile sunt lixale: o cameră câ două paturi şi toate necesariile 3 lei pe zi cele mal spaţioase şi cu sofa 4 lei: mâncare dejun şi prânz tndestulator im-preunâ cu vinul 5 lei pe zi, de persoana, copil pânâ la 10 ani preţul pe jumătate l OMUMCAT1A ESTE BI.VE RESTABILITA Pentru angajare de camere şi orl-ce alte informaţiunl, doritorii se vor a-dresa la d. Ştefan Borânescu proprietaru, domiciliat tn Bucureşti, Strada Zboru No. 9 şt În localitate. ACADEMIA UE «IUI El l\UI STItIE DIN GRAZ Cu autorisaţia Înaltului e. r. decret ministerial din 1 Maiil 1879 Cu începere de la 13 Septembrie a. c. Academia începe al douzeci şi cincilea an şcolar. Acel care nu pot fi admişi direct în academia pot urma clasele preparatoare al căror curs e de trei ani.. Alioulieutii acestui institut audreputul la «serviciu voluntar de un ao, daca Înainte d a intra în Academie au depus examen cu succes in vr’un gimnasia saO şcoala. Pentru şcolari! carorn le lipsesc aceasta condiţiune, se preda uu curs prepui-atit gratui pentru evaineuul voluntar. Informaţiunl se pot cere de la Direcţiunea Academiei de coiucreiu si industrie, iu liratz A. E. V. SUIJIMU) Director. MERSUL TRENURILOR CAEI FURATE ROMANE Valabil de la 19 Iunie (1 Iulie) 1887 _ I Bueuresti-Foesaui Roman j ârWarea trcnniilur STAI ICNI | Aiv [.fr-oan,-—pţT A 11.35 10 a.m. sera Bacau plec. Piatra N. sos. a.m. p.m 7,51 3.UU 10,13 5.32 a,m. p.m. 34. T. Măgurele Costexti !iS. («olrsii C. I.iin^ T-Magurele plec. Costesll sos. a.m. p.m. 11.45 3£ 7 Goleşti ■ plec. C.-I.ung sos. a.m. p.m. 11 535 * 130 8,15 p.m. sera sera dim. dtm 6.15 9.33 8,19 7,14 10,42 9,20 8.10 11.41 10.16 8,3011,53 10,31 9.10 12,3511.08 era p.m. a. m. 2 0. Ralul. Raruscsli Ploesli plec. Câmpîna sinaia sos plec. Predeal sos. Galaţi plec. Bărboşi sos. plec. Tecuci u sos. plec. Mar ase,li sos. dini. noa. 7,4511.40 8,20 12.22 8,30 12,50 sâra 10,49 3,40 W.25 11,14 4,65 11,01.11,45 4.45 sera a.m dim tt. iaiurgiu-Bueur, STAŢIUNI Smârda Giurgiu sos. SOS. plec. plec. sos. plec. Buc. Nord sos. Comana Filare t Arel. trenurilor Ful. Persoane 7,10 9.30 7.50 10,05 6,20 10.13 8,34 11.13 9,31 11.58 10,16 12.11 10,26 _ 3,52 12,25 10,40 2 0. Predeul-rl uraţi Tedeal plec. Sinaia sos. plec. Campioa Ploesli sos. dim. p.in. sera 7.45 4,51 7.05 5.24 7B7 5.32 8,11 6.29 9,09 7.25 10 sera sera 8,16 8,21 9,18 10,09 dim. 20. Baruseiti Galaţi Marasesti plec. Tecuclu sos. plec. Bărboşi sos. plec. Galaţi SOS. , . dim. p.m. n ua 5.*-. 4,49 11.35 5,50 5,2012,1 dim. ,'5,46 12.34 8.05 3,31 8,15 3,53 «.50 4,35 ditn. 2H. Piatra \. Barau a-m. p m Piatra N. plec. 10.56 6.25 Bacau sos. I 1,20 6.50 I pm :t«. C.-Liing tiulrnti C.-I.ung Golesli ,dim. p m. plec | 7.15 2.25 sos. I 9,55 4,54 |dim. p.m. 7 Bucur.-Feteşti STATtUNl Bucu. Nord pl. Ciulnila sos. plec. Felesli sos. Arai. tren Persoane dtm. 7 9,46 9,56 11,02 12. Fanrei-Fetesti Faurei Felesli plec. sos. p.m. 1.15 3,50 13. Iasi-1 ngheui laşi plec. Cngheni sos. 0. Fetesti-Bucarrsti I STAŢIUNI Felesli Ciulnila plec. sos. flec. sos. Ai :ii. li't-ti| Persoane | p.m. 4,20 5.25 5B6 8.25 12. FrtTHti-Fuurri Feteşti Faurei la.ut. plec, 111.32 sos. I 2.04 1 1. 1 ngliuni laşi p.m. a.ifi. 1.20 7,15 2.21 8,24 las! U ngheui Ip.m. a.m 2,46 9G3 4,ui 10.20 21, 'Irruci-Vashiiu 28. Vasluiu-Taruciu Tecuclu .plec. tierlad sos. plec. Vaslui u os. a m. p.m. 6.16 5.50 Vttsluiu pltu;^ 8,13 7,45 Bârlad sos. 8,38 8.06 plec. 1U.50 lojă Tecuciu plec. ■ m. 4ra! iH, Ornat uda-fu ns a.m.p.tn , 8.17.' 8j22 'lO.lŞ 10.22 a.ni: p.ur p.m a in 6.50 9,20 8.20 11,32 Ijrm. am ^TâîarasTMuiîu/iu Cernavoda]pl Constanta sos. Calarasi plec. Ciulnila sos. plec. slobozia plec. a.tn. pm, 8.35 4.15 9.37 5,17 10,05 5,50 10,45 6,30 p.m. p.m. 30. 1‘rrnavoda I und. Constanta pl Crfiaroda sos. p,iu. a.ni 1. I 3 6,5u s. I 4,37 7.40 111.ni. a.m. 3N. ŞlulHoia tal-rusl Şbdiozia plec, Ciulnila sos. plec. Calarasi sos. a.m., p.m 8,50 4,30 9B0 5.10 10.12 5,55 11,15 7 a.m. sera ipogratia Ziarului „Jz,pooa" Uirarn ruijjuuaautl, t. beurgoiuu www.dacoromanica.ro