ANUL II No. 4$t ÎS BANI NUMERUL ABONAMENTELE ÎNCEP LA I 91 18 A FIE-CAREt LUNI 81 8E PLĂTESC tot-d-auna ÎNAINTE l\ BVCDMCSCi La casa Administrationei l\ tara: Prin mandate poştale. Pentru t an 40 lei, 6 luni *0 lei, 3 luni 10 lei. la- strei*ATATEs La toate offlciele poftele din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 Iei, t luni *5 lei. LA PARIS: Segasestejurnalul cu ISCent. numerul, la Kioscul din rne Montmartrr 4 48 Bulevardul St. Grnnain \o. SA. manuscriptele nu se inapoiaza REDACŢIA Mo. 3. — Plata Episcopiei. — No. 3. A DOUA a MER.QURI, 8 (*G) IULIE 1887 APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU 5 BANI NUMERUL r , ANUNCIURILE IN ROMANI* SE PRIMESC DIRLDT LA A0MINI8 TRATIA ZIARULUI La Paris: la Agence Hava», place de la bjurse, t. Agrare Libre, rue .Voire Dame dei Vietoirei 10, (Place de la Bourse) pentru Paria, Kranria, Brrmanla, Aavtro-l'ngarla, Italia si Marea Britanic. Anunciuri pe pag. IV, linia 3C hani, anunoiuri si reclame pe pagina treia 2 lei linia 50 B UN NUMER VECHIU, 50 B. ADMINISTRAŢIA Vo. fl — Piala Episcopiei. — No. 3. 12 LUNI DIN BUGETUL PE 1886 ALEGEREA DEFICITULUI REAL POLITICA N0ASTRA DIN AFARA COMPLOT URZIT DE radi; mi hai contra regelui LA TOAMNA! CORESPONDENTA DIN BRA1LA cimu iii; li cricga misii: 12 LUNI DIN BUGETUL PE 1886 (Deficitul). Monitorul Oficial de Vineri publică contul provisorifl al eserciţiulul 1886 —87 pe 12 luni (1 Aprilie 1886-31 Martie 1887). încă de acum doâ luni s'a fâcut destulă laudă şi ceremonie resullalelor do bânditeln cursul eserciţiulul 1880 87, l)oi d u cele patru reviste cari sprijină politic» (toimomicâ a guvernului, Curierul financiar şi FEcono/wucroumain, şi una din cele trei foi zilnice cari cânta tăria partidului de la putere, Voinţa Naţională, s'au grăbit de u,uu »c public*, nişte notiţe din care se scotea condu-siunea că s’a sfirşit cu deficitele. .42?.vr acum Insa afl apărut datele oficiale asupra eserciţiulul 1886 şi, prin urmare, numai acum putem demonstra, In cunoştinţă de causa, cât de esa-gerate afl fost prezicerile optimiste ale Curierului financiar, Voinţei naţionale etc. etc. Precum se va vedea, şi In cursul» primelor 12 luni din exerciţiul 1886 s'a urmat aceaşi sistema periculoasă, semnalata tu atâtea rânduri, de a se recui-ge la emisiunile de rentă pentru a se încropi trebuinţele zilnice ale bugetului ordinar. Ce este mal mult, rezultă din analisa ţifrelor publicate In Monitor că spre finele lui 1886, s’a făcut un abus mal pe faţă din această sistemă de virimente, sistemă şi funestă şi ilegală. Puntul al doilea, care de asemenea merită o menţiune specială, este priv:-tor la desfacerea pe o scară intinsă a bunurilor nemişcătoare ale statului. In intervalul bugetar de care ne ocupăm, se va vedea că guvernul a vândut pentru multe milioane păduri, moşii, case şi produsul lor a fost, fără escep-ţiune, risipit In trebuinţele ordinare ale bugetului. In al treilea rând, vom analisa resul-tatele nenorocite ale majorării neîntrerupte în precisiunile bugetare. Vom constata ast fel, că evaluările bugetare exagerate cari au mers mână în mână cu sporirea dărilor directe şi indirecte, afl avut fatalul sfirşit de a ne dovedi că de şi unele imposite au trecut peste măximul lor de elasticitate, guvernul nu cugetă de cât a le spori şi mal mult. Se vede de aci cât de bogată va fl ana'isa socotelilor publicate de ministerul finanţelor Vineri dimineaţă. Dar, âfară de aceasta, mal este o Cestiune care ni se impune aproape fără greşeală ori de câte ori avem Înainte un cont d ai Statului. * Vom avea safl nu deficit pe exerciţiul 1^80 care, printr'o inovaţiune foarte ne-lnţeleaptă, se preluDgeşte pâns la 30 Septembre 1887 ? Răspunsul nostru categoric va fi că şi exerciţiul 1886 se va Încheia cu deficit* de şi rentele, imprumuturile şi vânzările din acpst an afl Întrecut toate mărginile Închipuite. De alt-fel, o singură plivire aruncată asupra contului provisorifl din Monitor, considerat, pentru moment aşa cum se prezintă, cu resursele ordinare amestecate In rentă şi împrumuturi, ne va arâta jena de care suferea Visteria la 1 Aprilie 1887 şi ne va da pe faţă expedientele de contabilitate la care a recurs ministerul spre a acoperi deficitul. Expedientele acestea nu sunt tocmai mijloace oneste şi un contabil prudent nici nu cugeta la ele. Ce este mal mult, expedientele In a-nul acesta afl degenerat In cele mal ln-drăsneţe falşurl, In cele mai nelegale virimente Sâ dăm un exemplu. Creditele acordate de Cameră pentru datoria publică pentru anul 1886—87 afl fost de lei 57,546,959 16 In cursul eserciţiulul, din cauza creşterii neîntrerupte a agiulul, s'a mal deschis credite suplimentare la capitolul datorii publice, care s’a ţifrat astfel cu lei 58,122,149 85 Negreşit, că In mersul celor 12 luni această ţifră trebuia plătită. Cu toate acestea, contul din Monitor ne spune că: de şi alocările bugetare afl fost de 58 milioane,—ţifra de sus—totuşi drepturile constatate n’afl fost de cât de lei 53,180,107 şi că afl mal rămas de plată numai: lei 1,709,064 40 Pentru ce 7 S'a făcoi greşeai* când s’a votai bu- I getul > Nu Şi dovada e că In cursul I eserciţiulul s a mal cerut un credit j suplimentar, cum am semnalat mai sus, de lei 575,190 69 S’a renunţai ue creduoiii Stalului . o parte din creanţele lor? Vorbă să fie. Aşa dar, suntem conduşi a zice că dintre sumele pe care tesaurul e obligat ale plăti,—şi pe care de sigur le-a plătit—s’a omis a se înregistra In contul din Monitor o sumă de lei 4,492,04St 67 Ast-fel fiind, şi nici că poate fl alt fel, nemijlocit suntem nevoiţi a zice: Ministerul finanţelor n’a avut In casă la 31 Martie 1887 de cât lei 852.G88 li (vezi Monitoru No 72/87 pag. 1717 . Dar la aceaşi epoca visteria a trebuit să plătească lei 4,042,04» «7 din datoria publica ? Va să zică la 31 Martie 1887, In lăzile ministerului de finanţe era un gol de lei 4,080 354 56 Cu ce resurse s’a acoperit acest gol ? Necontestat că plata s a efectuat in cont curent de Banca Naţională,fără ştirea funcţionarilor din minister şi, prin urmare, fără ştirea şi a aceluia care a compus contul publicat In Monitor. Aşa dar, primele 12 luni ale eserci-ţiulut 1880 —87 ne au dat un prim deficit bănesc de patru milione o sută inii, iar nu un escedent, dupi cum a scris «Voinţa Naţională» şi »Curieru»l, după cum au proorocit dd. Coslinescu şi A-lexandru Xenopol. Atât Insă n’a fost de ajuns. Cu această ocasiune, s’a mal săvârşit de contabilitatea ministerului de finanţe, In complicitate cu Banca Naţională : i n falş din cele mai indrăsneţe Un viriment din cele mai ilegale. Cu cea mai vie părere de răfl Întrebuinţăm aceste espresiunl, atât de familiare codului penal. Dar se pot găsi altele spre a califica contul cel mai recent al Finanţelor 7 Sâ ne esplicăm. Ţifrele din tabloul general publicat In Monitorul Oficial pag. 1717 repre-sintă lei şi bani In moneta naţională* adică hârtie şi argint. Cu toate acestea, plăţile efectuate pentru datoria publică sunt de lei 51.4? 1*042, 98 in aur Cum afl adunat grăm&ticil de la Vis- terie la un loc aurul cu hârtia, când preţul valutei a variat Intre 15 şi 200/o In 1886-87 7 Ce fel de operaţiune este aceasta, şi cum se poate califica 7 Alt-ceva. Milioanele In aur sunt afectate prin lege pentru fortificaţii, armament, cazărmi, docurl, pod peste Dunăre, drumuri de fler. Dacă este aşa, şi nici că poate fi altfel, cum s’afl vărsat aceste 51,471,042 78 in nur la bugetul ordinar şi s afl înlocuit cu alte 51.4"! 1,042, 78, de. hârtie sadea la bugetul sis al resurselor speciale? (vezi Monitorul Oficial pag. 1721), -Va să zică s’a recuţa In contabilitatea finanţelor noatterfl la una din figurile de quadrille—chltngement de da-mes—spre a se acopefl deficitul. Ei bine. In limbagiil ţifrelor această Înlocuire a aurului prin hârtie consti-tue un falş; acest schimb al milioanelor In aur prin milioane In bilete, se cheamă virimente şi virimente ilegale. In ani! trecuţi milioanele valsaţi. Am constatat aceasta. Anul ăsta visteria joacă quadrille. Întrebarea este : Cum din acest nofl deficit, cum din aceste valsuri şi cadriluri, pe motive de falsuri şi virimente, vor putea scoate o situaţiune prosperă, revistele mari şi mici cari susţin guvernul ? Dar d. Coslinescu î D sa n are darul d’a fi un prooroc norocos nici pentru Visterie nici pentru Societatea de construcţiunl. D*re num*' st4*’ E vorba act numai de faptul că anul ibou v& avea onoarea noul defic '. ca şi anii 1884, 1885 Ca şi ax. jl *887 T E ceva mat grav. fj. Coslinescu va fi silit a apăra In Camera, şi falsurile şi virimentale. Şl pe urma ? (Jajrol. TE LE G_R AM E AGENŢIA HA VAS l’aris, 18 Iulie. Camera Deputaţilor a adoptat proiectul de încercare a unei mobilisărl. i.oudra, 18 Iulie. huslem-Paşa a conferii azi mull timp cu lord Balisbury şi i-a remis comunicarea Porţii In privinţa Couvenţiunil egiptene. Londra, 18 Iulie. In Camera Comunelor Sir Fergusson a zis că, cu toate că negociăriie cu care se însărcinase Sir D. WoifT n afl ajuns la ratificare, lotuşi cabinetul consideră că linia politică adoptată a fost foarte judi-ţloasă şi că execuţiunea sa de către Sir D. Wolil’ va fi fost favorabila intereselor englezeşti. Moscova, 18 Iulie. D. KalkolI e mal bine. Inspruck, 18 Iulie. Împăratul Willie m, care a fost salutat la Bregenz de către prinţul regent al Savanei, a plecat din acest din urmă oraş la 4 1/2 şi a sosit la 9 ore seara la Inspruck. Majestatea Sa, primită la gară de că'.t e gu-vernatorul oraşului, a descins la '«'in Tyrolulu . împăratul va urma drunu - "-u spre Gaştein. pe a de AGENŢIA LIBERA Madrid, 19 Iu ii*. Numitul Galeote, acuzat de a fi asasin de mult timp un episcop, va fi trai v -n Intr’o casă de alienaţi, de oare-ce meu ic afl constatat că este atins de alien ne mintală. Paris, 19 Iul1" Se raportează că un francez UupO Montbrun a fost arestat ca spion de cw autorităţile italiane şi In urmă a fo >u-In libertate. Ilregcu/., lUIl’lie Întrevederea tmpăratulul (ierroar. a principelui Luitpold, regent al Ba\ a avui loc erl pe bordul unul vap lacul Constanţa. împăratul German urmat In urmă călătoria sa la Breg . unde Majestatea Sa va merge la Ins! unde aii fost reţinute apartamente p' augustul călător. St. Pclcrsburg. 19 Iulie. Starea sănătăţel d-lul Kalkoll's'a îmbunătăţit foarte mult. ' Roma, 19 Iul Holera -face progrese tngrijitoare tn provinciile infectate. Berlin, 19 Iulie. Circularea turcă privitoare la alegerea principelui de Coburg a sosit aci. In cercurile oficioase se susţine că si-tuaţiunea va rămâne aceiaşi căci Germania se va uni cu Austria asupra tuturor ces-tiunilor privitoare la Bulgaria. A se vedea la ultime informaţii încercarea de asasinat-farsa ce d. Radu Mihaiu urneşte contra M S. Regelui în scop de a-i înspăimântă. păune* mmkm > ii AUhTRO-UNG TiA Dacă urmările politice a guvernului nostru n’afl găsit nici pe lângă poporul nici pe lângă cabinetul rus un erho simpatic, şi credem că nu mal avem trebuinţă de a reveni asupra acestui punct, eram In drept se nedăjduim că d-nul Braţ anu a ştiut sâ’şi împrietenească cel puţin imperiul Austro-Un-gar, creându-şi ast-fel aci un îndoit sprijin, cu atât mal preţios că ni lipsea In cea l'altâ parte. ,A judeca lucrurile după aparenţa lor, pare In adevăr că aşa şi este, dar vai I numai după a-parenţă , câcl la realitate relaţiunile noastre cu imperiul Habsburgilor nu sunt nici mal cordiale nici mal roditoare pentru interesele noastre de cât acele cu Rusia. Nu ne lipsesc fapte pentru a dovedi aceasta. Dacă aruncăm o privire retrospectivă asupra trecutului nostru de la tractatul de la Berlin până In zilele din urmă, constatăm lesne că de câte ori s’a lnttmplat o ciocnire a intereselor *) A se vedea Epoca de Sâmbătă 4 Iulie. împlinirile si plăţile Slutului in 12 luni ale eserciţiulul 1886-87 (Alegerea deficitului real) Venituri din contributiuni Contributiuni directe . Contributiuni indirecte Venituri domeniaie Drumuri de fer . . . Hosle si telegraf. . . Veniturile ministerelor Diferite ............. Deficit real . . . Lei 45.456.836,04 59.949.068,57 . 16.317.0*1.81 • 7.077.*48,38 ■ 4.510.651,39 • 4.764.100.14 . 1.456.138.41 117.314.050.41 11^23;147J42 Plaţi ale bugetului ordinar Datoria publica Hesboiu , Culte . . Finance . Interne . . Domenii Cele-Falle ministere Lei 56.413.085,45 48.039.997.96 11.861.044.01 10.566.190,94 9 150.510,71 3159.751.55 9-543.019,34 148.734.197.94 Pe lângă deficitul bănesc real de lei 0.423.147,42 ales, precum se vede tn tabloul acesla, anul 1886-87 a mal moştenit din anul 1885-86 (vezi Moait pag. 1717) un deficit bugetar de lei 8.486.293,29 Statul, ca să acopere acest deficit total de lei 19.999.110,71 • a fâcultn 12 luni următoarele sacrificii: a). A vândut 1. Păduri Lei 2.390.870,62 2. Pământ In Dobrogea 724.138,46 3. Bunuri urb. şi rurale 1.319 633,15 4. Alte bunuri 3 727.909,09 8.102.551,32 3.161.286,84 b) S'a împrumutat. Lacasa de depuneri 4.493.247,08 c) S'a folosit De rămâşiţeleexer-ciţielor închise In fin», d) S’au sustras De Ia fondurile speciale 4.912.012.67 Stalul dar a înstrăinat din avutulsăfl In i2 luni lei 20 762.128,81 Ca sâ plâljascâ deficitul de lei 19 909.440,71 Aşa că Visteria mal avea la 31 Martie 1887 lei 852.688,10 Aceasta este analisa matern Mică a finanţelor noastre In 1886-87. •us.ri cu acele ale Austro-Ungariel, mo: f , tn tot d’auna siliţi se ne sacri-f: -4- şi sî ne supunem poftei vecinie ne explota al nesăturatulul nostru vecin. A când cestiunea regulamen- te - cnărel de Jos de la Porţile de j la Galaţi a fost pusă la ordi-1 a y Austria, socotind momentul r s’a hotârlt din nofl a’şl tna- v inaţiunea sa pe Dunărea de v h>. nţiune pe c»re ea a formulat’o ar e înaintea Europei In congre- ’aris, care de şi In tot-d'auna aspţ de puterile cele mari, cabi-Viena nu lipsea de a o pune pe t» ori de câte ori i se părej că de reuşită. In conferinţe do ir I.a Austria a isbutit In fine şi n m K )sia a făcut zadarnic o tncer-car- :iit: .1 lua apărarea drepturilor nor*s r > leate In picioare. Noi am protestat! ,lunci şi dacă nu ne înşelăm n'ai 1 loscut nici până astă-zl noua sta lucruri create prin confe- r i Londra. Guvernul Austriac — M lautu până acum nici un pas pentru a a in 0 ar .louile sale drepturi, dar o'ts.'ft o va faca neapărat. Astă-zl el stt )? nândâ ş aşteaptă momentul oportiu. Cordiale, întrebăm, sunt asemenea Klaţium? N wdn t li ntă de a mal face is-toric.11 l . nostru de comercifl cu Ausiri e prin care a trecut un'inie- jnoscute. In zece ani corr c a dobândit mulţu- oi’ta acestei con venţiunl o putere şi o dezvoltate ln ţara noastră la care chiar aut -ii , nu s’afl aşteptat. Cu toate 9':e»gi . «t,,, începu criza agricolă, în urma r&roia toate statele din F.uiopa ceotfaii »e hotarirâ *e apttce aiste-mui proh:i>i'Cif ca oedaidoa, u'emerft de aUminlerea, de a pune o atavilâ sc&de-rel continuă a preţurilor, monarchfa Austro-Ungară sub cuvânt de bo&iâ ut *.le, Ic aiiUlc însă pentru a sc»pa de o concurenţă neplăcută poate dar tn fine leală, a Închis toate graniţele sale exportului nostru dând astfel agriculturel noastre o lovitură de moarte. Puţin importă motivele, in-dependinte poate de voinţa sa, care afl impins cabinetul din Viena pe această cale, faptele există şi spun de la sine dacă poate exista relaţiunl ln adevâr cordiale Intre un popor opresor şi unul vecinie oprimat şi lovit tn toite interesele sale. Astă-zl guvernul imperial Austriac face cele mal mari Încercări pentru a ajunge la o nouă Înţelegere comună a-supra unei convenţiunl. Până acum n’a reuşit şi fără a fl profeţi putem prezice cl nici nu va reuşi, cu toate că examinate fără pasiune şi spirit de mai nainte conceput,pretenţiunile Austriei nu sunt atât de nej ustifleate. Ce alt ceva cere In adevăr Austria de cât acele avantagii car!, până la 1892 cel puţin, sunt drja acordate Germaniei, fără sâ avem măcar tn schimb concesiunile de care ne.bucuram mal nainte din partea Austriei. Din contra Germania ’şi-a re-servat dreptul de a mări tarifele sale vamale pentru grânele noastre, fârâ ca noi să putem schimba tarife'e noastre. Cred oare guvernanţii noştri că oamenii de stat al Austriei sunt atât de lipsiţi de inteligenţă, ln cât nu ghicesc tendinţele cabinetului Român, ca nu văd cine împinge pe d. Brâtiauu pe a-ceastâ cale de rezistenţă, pe care guvernul nostru n’are îndestul curagifl ca s'o afirme pe faţă şi care o ascunde sub fel de fel de maaopere atât de neleale cât şi ridicole. Oare cred el că cabine-□etul Austria: nu ştie că or când un lucru este concedat Austriei, porunca vine din Berlin şi că fie-care folos a* cordat Austriei se plăteşte de dânsa cu un folos analog către Germania? Facem ln tot-d'a-una afacerile Germaniei* iar nici de-cum ale Austriei. Cabinetul Austriac ştie toite aceste şi dacă guvernul d-lui Brătianu crede ca se bucură de. o mare simpatie pe lângt ca binelui din Viena se înşeală* mal mult Încă, putem afirma că chiar cuvlntul Regelui Caro! nu inspiră la Viena vre-o www.dacoromanica.ro EPOCA — 8 IULIE mare încredere tocmai din causa politicei sale echivocă şi lndoelnică. Mal bine un duşman pe faţă de cât un amic nâsigur. Dar chiar dacă cabinetul nostru ar fi sincer In dorinţa sa de a avea relaţiu-nile cele mal amicale cu cabinetul Austriac, Încă nu credem că aceasta ar fi cu putinţă. Este un punct de vedere de înaltă morală şi dreptate care primează interesele momentane ale cabinetelor. Pe cât timp 3 milioane de români sunt sub jugul ungar oprimaţi şi lipsiţi de toate drepturile naţionale şi politice, un guvern al României libere, or cum ar fi el, nu poate avea relaţiuni In adevăr cordiale şi amicale cu guvernul Austriac. M. II CRONICA LA TOAMNA ! Eram obicinuit cu idea că : «toamna se numără bobocii» precum zice proverbul românesc. Pare Insă ca afară de boboci, tot toamna trebue să se numere şi discursurile d-lul Kogălniceanu, şi dovezile sale de neatârnare, şi interpelările ce adresează guvernului. Intr'un cuvânt, d-1. Kogălniceanu nu numără de cât toamna. Primăvara şi vara, d-l. Kogălniceanu vizitează hala cu vechituri, zisă Dobro-gea, apoi se plimbă pe malul mârel unde se joacă cu pietricelele ca copil ; iarna, d-sa stă nemişcat, suflă greii parcă ar avea o piatră pe stomac saQ ceva mal jos, dar nu spune nimic, nu atacă pe nimeni, nu apără pe nimeni. Precum copilul are nevoe de nouă luni ca să iasă la lumină, tot ast- fel d-l. Kogălniceanu are nevoe de nouă luni ca să se hotărască să dea la lumină In parlament tot cea ce ştie. Ianuarie,.Februarie, Martie, Aprilie, Maiil, Iunifl, Iulifl, August şi Septembrie sunt cele nouă luni In care d-l. Kogălniceanu dă semne că este bor-ţos, anunţă pururea ce minuni are de gând să facă In Noembre şi Decembre. De acum, câte va ziare afl Început să înregistreze ameainţările d-lul Kogâl-niceanu că: la toamnă are să întemeieze «rnver- nul aiup-a i-nocu.-- ,ir [)■ garia, la to&tnuă are să im rpr.le .nver nul asupra bătăilor de l«w la toamnă ajr» să vorbeasoă despre ţ«.Vitic i■--* ,-T- -i.. la to iă are să vorbească despr. ministraţie In genere şi despre finanţe In particular, la toamnă are să răstoarne cabinetul, la toamnă are să uimească toată suflarea românească prin dovezile de independenţă şi străşnicie ce are de glnd sădea. ________ Dsr toamna vine, precum a venit In 1Ş85, In 1886, şi când e vorba să nu-rtîerî boboci KogălniceniştI, te pomeneşti că raţa a fost stearpă, şi nu s'a ţinut de cuvănt. Nu se ţine de cuvânt raţs, fiind că n'a avut un singur moment pofta să facă boboci. D! Kogălniceanu urmează pur şi simplu şcoala tâlharilor calabrezl care afl obiceiul să scrie bancherilor din localitate: «Mâine să depui 100,000 de fr. la al 5 a copac din cutare pădure safl te omor! » Tot ast-fel face marele nostru patriot. El ameninţă din vreme pe cel de la guvern că are să’I mănânce fripţi daca nu i se depune suta de mii de lei. Guvernul plăteşte, Kogălniceanu ’l dă drept chitanţa câte o vechitura, câte un tablou, şi apoi toamna poate să vie, căci îndată ce vine, raţa e bolnavă. Blagoslovita peatră, talismanul d-lul Kogălniceanu. ‘şl începe atunci mendrele. In loc să stea pe loc unde se cuvine, (sad mal bine zis, unde nu se cuvine,) peatra d-lul Kogălniceanu se urca, se urca merefl, se aşează pe limbă şi’l im-pedicâ să deschiză gura, pâua la primăvara când se coboară iar. De acea, ameninţările d-lul Kogalni-ceanu nu mat fac nici un efect de cât asupra guvernului care simte că a venit momentul să pue iar mâna la buget, zicând: «Trebue să mal dam ceva pentru piatra din casă I» Max. INFORMATIUNI Un complot urzit contra Regelui de d. R. Mihai. Correspondance de Paris de la 11 Iulie 1887 publică următoarea informaţie ciudată pe care o recomandăm cu tot dinadinsul atenţii cititorilor. Faptele revelate într’lnsa sunt de toată gravitatea. D. Lascar Catargiu a fost primit de către regele la Sinaia. Nu se ştie insU ptnă acum ceia ce s'a petrecut Intre ei. Şeful partidului conservator 'şl a îndeplinit, de sigur misiunea în conştiinţă şi regele ă trebuit sa'i răspundă. Toate aceste se vor cunoaşte mal tdrziă. D. Lascar Catargiu a trecut prin Bucureşti reintorcendu-se de la Sinaia; el a plecat la Galaţi după o scurtă şedere In capitală. D-sa se duce si den socoteală locuitorilor marelui nostru oraş comercial despre resultutui misiunii cu care îl însărcinaseră pe lingă rege. Ni se comunică ştirea gravă care ar părea extravagantă şi de î tltlîfj uZUl in ce altă ţară, dar care ] tist? fg&r te naturala şi verisimilâ la j nnl Cele două atentate «a căror vtc- i \u c fbst Rrăitani' nu a pro- j dus asupra opiniei efectul ce se aş- U; ta. Ai • R acetaş lucru, dacă la j ace* ■ ni atentate s'ar nai eutiioga un ai treilea. Dar se prevesteşte mal bine despre un atentat contra regelui, şi ni se dă din sorginte serioasă cum că poliţia se ocupă in aste momente ! de organisarea unul complot contra Majestăfei Sale. Acesta va fi (fără nicîo îndoială) un complot inofensiv, ca şi acele «urzite» contra primului ministru. Revolverul va putea chiar să greşească, atât numai ca el si fie îndreptat asupra regelui, scopul ar fi ast-fel ajuns. Nu prinţul Moruzi, prefectul poliţiei de bucureşti, este acela care lucrează în, această afacere, ci ilustrul său predecesor generalul Radu Mihai, pentru moment ministru de in- ; terne. Vi promit detalii curioase asupra acestora în o viitoare scrisoare. Vi le-aş da cu plăcere imediat daca n’aş asculta de cât dotinţa mea, însă nu sunt autorisat de către persoana de la care le-am primit. D. Mitiţă Sturdza întorcându-se de la Sinaia, un consiliu de Miniştri se va ţine azi la 5 ore dupe amiazi sub prezidenţa sa. Monitorul oficial de azi ne spune că Consulii români din Francfort p/M şi Stuttgart au trimis Regelui şi Reginei o sumă însemnată adunată de comercianţii şi industriaşii din acele oraşe pentru victimele incendiului din Botoşani. Produsul subscripţiunei din Stuttgart, 2618 lei tu aur, era conţinut intr’o frumoasă cutie cu inscripţiunea «Un ajutor din Wurtemberg pentru incendiaţii din Botoşani». D. prezident al Consiliului Miniştrilor a anunţat venirea sa în Capitală pentru Joia viitoare. Înainte d’a plecs din Bucureşti, Sâmbăta trecută, d. Theodorescu a spus mai multor persoane că are fă-gâduiaJa formalăa d-lui Radu Mihai d’a fi menţinut în capul judeţului Covurlul. Nu ne am mira ca lucrul se fie adevărat. Ni se spune că o neînţelegere s’ar fi ivit Intre d. Radu Mihai şi comitetul dirigent al ziarului oficios de pe Bulevardul Klisabeta, din cauză ci d. Radu Mihai ar voi se reducă la jumătate, pentru lunile de vară, subvenţiunea acelui ziar. Regina atrimi* un număr însemnat de cărţi pentru a se împărţi e-levelor de la şcoalele secondare publice de fete oare s’au distins la ultimele examene. Darul M. S. este cu atât mai binevenit cu cât premiele date de Ministerul Cultelor şi instrucţiune! publice au fost de o nepomenită meschinărie. Consiliul permanent al instrucţiune! publice este convocat extraordinar pentru azi, d. Mitiţa Sturdza avend o comunicaţiune importantă a’i face. Ce nerozii o mai fi plămădit sim- nsticu! rr’Tr"*—• ° Un post de subprefect in judeţul Argeş a fo*d oferit comisar ului Brâi leis, conducătorul bandelor de ba teuşi In ziua de 11 Maiu la Galaţ'. j Dânsul osa nu a primit această j Înaintare ţi a cerut se se întoarcă I ia ualaţî, temându-se ca plecarea sa d’acolo se nu fie interpretată ca o sati9facţiune dată oposiţiunei. Mâine vom publica un articol al d-lui loan N. lancovescu intitulat Programul nostru şi poimâine vom începe a publica o serie de articole ale d-lui Al. Holban intitulate Legenda roşie. Intre tinerii români care ’şî fac cu mai multă distincţiune studiile la Paris este şi d. Alax. P. Custof. D sa a trecut cu un deosebit succes zilele din urmă al doilea examen de licenţă în drept. Estimp inspecţiunile generale ale armatei se vor face, pentru trupele care vor lua parte la marele manevre, în cursul chiar al manevrelor iar pentru cele-alte numai după ce manevrele vor fi terminate DEPESI TELEGRAFICE AGENŢI 4 H A V AS Viena, 16 Iulie. După «Corespondenţa Politică'', negocierile Intre Turcia şi Muntenegrul vor fi probabil întrerupte pentru căt-vatimp pentru că delegaţii muntenegreni reclamă oare-carl păşuni, la cesiunea cărora se o-pun Albanezii din vecinătate. Berlin, 18 Iulie. După o comunicare oficială, vapoarele germane ce fac serviciul liniei asiatice australe vor trece de acum Înainte şi prin Genna; vapoarele liniei mediteranee vor merge de la Brindisi la Port-Siad, tn loc de merge de la Triest la Brindisi pentru Alexandria. Clnsiu (Klausemburg), 18 Iulie. Cu ocaaiunea manevrelor de toamnă, ce se vor face tn Transilvania, împăratul va sosi aci la 23 Septembre şi va sta 2 zile. Se zice că Regele României va face a-tuncl împăratului o visită. AGENŢIA LIBERA Berlin, 19 Iulie. Principele de Bismark va tncepe cura sa la Kissingen la 2 August. Berlin, 19 Iulie. S’a arestat erl aici încă un membru al asoci&ţiune! socialiste. Berlin. 19 Iulie. Valorile ruseşti a£i încercat o nouă de-preciare la Bursă în urma unul acticol al «Gazetei de Colonia» care persistă tn afirmarea el că Banca Germaniei va restrtnge lombardul asupra acestor valori. «Gazeta Crucel» susţine că fonduri ruseşti representând o valoare de la 100-110 milioane de mărci sunt deja vândute de capitaliştii germani. Ziarul adaogă că campania tn contra valorilor ruseşti nu este o manoperă cu scopul de a retnoi alianţa celor trei împăraţi, de oare ce necesitatea unei asemenea alianţe nu există. DINTR’O ZI INTR’ALTA P"WA\’ia " ;34 p. 5 Scurta reiaţi oue dexpr» o călătorie îifjta lc Mu atoni a al Stoliifcvi in «nu 1834 ni 1836 de catr» « nul Ooebelot. Vo*t ag-enl ■ -otobI ai Franciei, pentru a eoi vi la Itinerar,, 1 m ?cole dotie principat® (Urmare şi line Plecai ae Ik Ouiuţi :& ij ale luuei,dimineaţa la şase ore, schimbai caii la Pinco ^Penefl) la (FundenI) Fântâni la Forchesci Torceşti) şi mă oprii la a-miazl In Tecuci pentru prânz. De cum intrasem In Moldova observasem o schimbare de peisagifl, mergi întâia o poştie numai printre vâlcele, apoi dai de păşuni frumoase cu numeroase turme de vite. Satele sunt mal bine clădite'. Intre poştia a doua şi a treia mergi pe marginea Şiretului, lângă care se află casa staţiei. Din aintea poştiel de la Tecuci se Întinde o pădurice la poalele unor dealuri. Poştea Berheciului, care vine pe urmă se afla aşezată Intr’un orăşel unde pe mar- gine mal cu seamă se vâd câte-va case boereştl prea curăţele. Boeril Moldoveni îngrijesc mal mult de moşiile lor şi şed la ţară, pe când Boeril Munteneşti le lasă In seama îngrijitorilor care-l Inşală. Schimbai caii la Pras-chira (Pereschiv) şi rămăsei de noapte la Bârlad la o frumoasa casă a starostelui nemţesc. A doua zi plecai la şase. Trecui repede Strimpturn, (Strtmtura) Docolina, Rabari (?) până la Vaslui, o-râşel aşezat pe un colnic cu case boereştl frumuşele şi cu împrejurimi bine cultivate. Poştiile care urmează Toltxa (SoleştI) VulchesleţJ) St ir ic ia (?) şi Borde (probabil Poenele) sunt aşezate Intre două rânduri de dealuri. De la Borde se vede laşul pus asemenea pe o coastă la care sui pe un drum repede. La orele patru, In ziua de 20 Septem-bre, intram In Iaşi după ce făcusem de la Bucureşti 30 de poşte, d’ale de germania, safl 120 leghe franţozeştl. Trăsei la casa consulatului, proprietate a Franciei, unde locţiitorul consulului d. Blanc-Dueloi ’ml gătise locuinţa. După ce făcui vizită prinţului Sturza Hospodarul Moldovei , mi se întoarse îndată In numele săfl de către Postelnicul safi secretarul afacerilor streine, prinţul Sutzu, văzul apoi pe cel mal Însemnaţi boerl, ca la Bucureşti. Cu ocazia acestui schimb de politeţe străbătui oraşul şi Inprejurimile In toate părţile, găsii sub raportul confortului şi a locurilor deprin prejur traiul la Iaşi mal de preferit ca cel de la Bucureşti. Plimbarea de la CopoO, locul unde zilnic şl dă întâlnire în luxoase trăsuri societatea Înaltă, e cu mult matjfrumoasă de cât plimbarea de la Christoski (probabil Herestreu) In Bucureşti. Sunt câte va cuartierurl In oraş prea curate şi împodobite cu măreţe clădiri de boerl mari. Oraşul de sus mal cu seamă are de departe o frumoasă înfăţişare din causa bisericilor şi a unul mare număr de case frumoase zidite de curând, a căror albeaţa străvezie reese frumos pe fundul de verdeaţă al dealurilor. Printre a-ceste palate se deosebeşte mal cu seamă acela al d-lui Rosnovanu, preşe-d:ntele Divanului Domnesc, zidit la o epocă când proprietarul avea toţi sorţii de a deveni Domn; acelaal d Iul Const. Păşcanu, socri i secretari: afacerilor ne, şi act'n al principelui Cali- 1- Iu faţa oo care e a- p; Mi.' a *• -L usa lipsei ■ i.t -u «i se ridică a >1 Iul Ale ;u Ghica. . ..r. o, ix> ne făcea n ?•> n «’aree de derap&nare lo car- se găsea modesta c \ a Franc iul. Nu departe dn această cuite boereastl se vcde8fi ruinele vechiului patei. domnesc, care a ars, tn timpul domniei teiul d’lp<âifl Siurza. Dupe aceste ruine măreţe şi poate închipui cine-va care a fost In timuut.'ecuţ'putereaşi pompa foştilor stăpânitorl al ţârei, caic In scurtele şi trecătoarele lor domoli, vindeau funcţiile, Înrâureau judecăţile şi căutau toate mijloacele de a se îmbogăţi, şi pentru a-şl face partizani şi mal cu seamă pentru a cumpera protectori la Constantinopol. M’am dus să văd Socola, moşia prinţului domnitor. Am trecut printr’o grâ- FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (24) A. MATTHEY — (arthur arnould) CRIMA DK U % CRUCEA ROŞIE PARTEA I. TRIUMFUL LUI IUDA Vil Ivirea a doua probleme — lată ceva foarte ciudat, zise d. Thevenin încreţind din sprincene. — Cu totul ciudat, adause Duran-deau, şi nu pot găsi nici o explicaţie; şi eh ’v- scriam şi cu toate aceste n'al primit nimic nici de la mine I — Chiar d-ta le Însărcinai să transmiţi scrisorile prin o cale foarte sigură. — Pe care cel puţin o credeam sigură, urmă Durandeau cu mânie. E de necrezut I — Este iar vr’o trădare la mijloc f mormăi ex-chirurgu! de marină. A-cuma trăim înconjuraţi de spioni şi de trădători. — 0 1 exagerezi, prietene dragă, răspunse Jules Durandeau. Nu trebue să Inegreştl un tablofl deja destul de gru... Dar fără îndoiala perderea sad furtul acestor scrisori e de mirare. — Trebue să aflăm... — Asta mă priveşte I... Eâ ’mî luasem însărcinarea de a transmite scrisorile... şi sunt furios, da, furios şi Îngrijit de cea ce ne spune acum, scumpul nostru Abric 1... Dar n’al grije d-le Thevenin... Am să fac efl această anchetă... voi duce-o repede şi cu stăruinţă, de şi cu prudenţă ; şi dacă desco-per ceva, pun In jurnalul meâ — or ce s’a întâmpla— un articol de a lui Alain Raimund cumştie el numai să le facă... A 1 vom face sgomot... cu atât mal răa pentru acela care m’a înşelat saâ nu s'a ţinut cuvântul ce’ml deduse I... Or cum ar fi, urmă el întorcându-se spre Abric, bine c’ai venit I Până ce te vel lntrama, casa mea va fi a d tale. Unde ai tras venind la Paris ? — Intr’un mic otel — răspunse Abric îogâimat.—am sosit numai de 15 zile.... şi căutam pe doctorul şi pe d-şoara Ze-lia... ne ştiind bine ce eram să mă fac In acest oraş mare unde, acuma, sunt ! străin. — Bine I bine 1 Ne vel da adresa şi Vom trimite să-ţi ia de acolo baga- i . . jele. Abric se roşsa şi pârea foarte încurcat. i — Mă Însărcinez efl cu asta-1 zise repede Zelia, Înţelegând că bărbatul el era indiscret şi supăra pe mecanician pentru un cuvent oare-care, pe care nu putea safl nu cuteza sâ’l spue Înaintea tuturor. — Apoi e şi târziii, bagă de seama doctorul, şi amicul nostru are nevoe de linişte. Trebue să petreacă o noapte bună... Asta va fl cea mal bună doctorie pentru dânsul. Toţi pe rînd II strânseră mâna şi se ' retraseră. Zelia. care rămăsese la urmă, să Întoarse la el şi ’I zise încet : — Dacă vel fi mal bine mâine, vom vorbi mal mult Împreuna. AI multe de spus. — Dar d ta ? era să zică Abric, dar tăcu. Cu toate aceste Zelia II ghicise căci adause repede : — Şi efl I N'am avut vreme să vorbim de o mulţime de lucruri care ne interesează 1 — O I da... pe mâine ! murmură A-bric cu o privire de recunoştinţă Cu toată oboseala sa, dormi răfl, tur- i burat fiind de evenimentele reprevă-zute ce ’l să Întâmplase In acea zi. Cit despre Zelia, petrecu şi ea o parte din noapte cufundată tn gloduri a-: dinei, născute, unele din observaţiele doctorului Thevenin In privinţa epuca-turelor lui miss Black; altele din strania fatalitate care lmpedicase ca scrisorile sale să ajungă la Abric şi acele ale lui Abric să vie până la dlnsa safl la doctorul Thevenin. Cine avea oare interes să rupă or ce legătură intre ei t VIII Cludala fiinţa A doua zi , când să pregătea a să • duce la Abric, ce sta încă culcat, ca , să’l explice tot ce’l mirase atât de mult, ca să afle care era starea de faţă şi proiectele pentru viitor ale amicului el, Zelia fu lmpedicată de visita safl, mal bine zis, de năvălirea unei persoane nouă pe care cerem voie cititorilor să le o presentăm. Zelia era In salon când un fecior deschise uşa ; dar nainte ca să o fi putut anunţa, o femeie ttnără, silindu'l să'I facă loc, să repezi în odaie, vorbind tare, dând din mtim In dreapta şi In stânga, făclnd mare sgomot prin foş-noitul mătasel şi satinului cu care era Îmbrăcată. Par’că era o furtună, de acele care tulbura mările ecatoriale. Era o tânără femeie,cum al mai spus, naltă de statură, subţire Încă, dar pornita spre lngrâşare ; picioarele şi braţele mari;capul mic, rotund; faţa plină, fruntea mică acoperită de şuviţe de păr blond, lăsat In voie; buzele cărnoase, roşie, vesele; gltul lung, mlădios, gingaş, tot-d'a una In mişcare, ast-fel era Eudoxia Poncey. Endoxia Poncey n’avea mal mult de două zeci şi opt de ani şi fără a fi înzestrată cu o frumuseţe regulată, fiind din potrivă neregula In persoană, plăcea la mulţi şi scăpa de critici, căci ea lua lucrurile aşa de repede în cât nimeni n'avea vreme nici măcar să iu-deee cea fficut. îmbrăcămintea se potrivea cu persoana, Îmbrăcăminte stranie, excentrică, bătătoare la ochifl care ar fi ridi-culisat sau ar fi compromis pe or ce femeie, dar care pe ea o prindea mulţumită şicului el. Pâlaria ’l era pusă pe ureche, pardesiul, corsagiul strâmb, volanurile ca val de lume, unul chiar pe jumătate descusut. In dârătui ei venea Încet, ca un automat, palidă, rece, subţire, o fiinţă slabă şi mică, aproape nesimţită, atât de puţin sgomot făcea şi atât de puţin loc lua. Era Flora, femeia In casă, care producea alături cu stăpâna sa efectul ce l'ar produce un fiaut mititel alături cu o mitr&iliosă. Era îmbrăcată In negru de sus până jos, până In vârful degetelor pe care nimeni nu le văzusu fără mânuşi; vârsta nu 1 se putea ghici, de şi era foarte ttnără; ochii ’i avea albaştrii, chinezeşti; un nas lung care ajungea până la gură, care ajungea până la bţrbie, care se hotărâse a se da lDapoI şi a dispare; un gât lung, o talie lungă, membrele lungi, — şi cu toate aceste lungimi ea tot părea mici Nu mergea, luneca. Respira ? Se poate crede că da ; dar In felul plântalor, căci nici-odată nu se auzise respiraţia sa, nici se văzuse ridic&n-du-se peptul săfl. (Va urma) www.dacoromanica.ro din* In formă englezească bine desemnată c*u iantnnl sl ape curge-toare. Pe la mijlocul coastei se clădea un castel foarte vast. După culme vederea e prea frumoas* ; de o parte se vede oraşul şi de cea-l’alU o vale. In faţă este monastirea Socola transformată In seminar pentru pregătirea clerului ortodox şi frumoase case de tară aşez .te pe coastele dealului. Am vizitat asemenea frumosul caste* de la Stânca, proprietatea d-lul Njco-lavhe Rosnovano. E o adevărat» curte domnească Intr'o posiţie minunată,Do-menul e foarte întins şi trece şi tn Basarabia. M'am dus să văzşi Prutul care curge prin apropiere şi care desparte Moldova de marea împărăţie a Rusiei. M’am mirat după atâta faimă să găsesc un rlă aşa de mic, aşa puţin a dânc, şi aşa de f*ră maluri ridicate pe care ’l treci pe un mic pod de vase. Gâl-casem pământul Rusiei, la fruntaria sa de miază noapte, la Abo, In Finlandia, la cea de răsărit, la Macarief, lângă Asia; eram doritor să pul piciorul şi pe marginea sa de miaz»-z!, dar n'am pu tut merge mal nainte de zidul carantinei, mal departe cădeam pemâinele poliţiei, ale vămel, ale funcţionarilor carantinei, o mie de formalităţi. Mă aflam încă la Iaşi la deschiderea unul mic teatru francez, unde se aduna Înalta societate. Trupa franceză îşi propunea să dea şi la Bucureşti reprezentaţii o parte a anului. Societatea de la Iaşi mal puţin franţuzită ca cei din Bucureşti, căci Moldovenii frecuentează mal puţin şcoalele noastre ca Muntenii, are Insă şi dânsa aceiaşi mare pornire către modele noastre. Cărţile noastre se petrec foarte multe la Iaşi.Cele relative la instruirea tinerilor sunt mai cu osebire căutate. Dar şi romanţurite noastre nu se poate zice că nu sunt citite cu ardoare. Domnitorul, crescut de un francez, vorbeşte cât se poate de bine limba noastră. Doamna, fiica prinţului de Sa-mos, Vogoride, e foarte plăcuta ; prtn-zut la care ful poftit era bogat şi servit cu totul după moda europenească. Am admirat frumoasa galerie de tablouri, care Împodobeşte locuinţa prinţului. A fost se zice, cumpărată foarte eftin de la un ovrei care o adusese din Polonia, unde ultima răscoală desbrâcase mal toate palatele. Se aflah la Iaşi trei pensionate franceze, două pentru fete şi unul penii u băeţi. De şi foarte bine conduse se sus-ţineaâ cu greutate intr’o ţară unde boeril cu avere preferă 6ă 'şl crească copii acasă sah In Universităţile streine. Acelaş lucru l’am observat şi la Bucureşti, unde ereQ asemenea două institute dirigiate de doamne franceze. Toate aceste încercări de educaţiune, adesea neremunerâtoare pentru cel care le întreprind, arată totuşi preţul ce se pune pe limba noastră. Aceasta se dovedeşte mal cu seamă la Bucureşti In Colegiul Sf. Sava, frecuenlat de peste 500 şcolari, şi unde programul studielor prevede In şase clase cinci cursuri de limba franceză, cursuri urmate de mal toţi tinerii; nu mal pomenesc pe lângă aceştia, de feciorii de boer, care sunt crescuţi la Paris sah In familiile lor cu profesori francezi. Nu e nici un oraş In Europa, nici chiar Varşovia şi Petersburg, unde limba franceză, care e pretutindeni limba socie-tăţel alese, să fle mal răspândită ca la Bucureşti. M'am Încredinţat In timpul şederel mele la laşi că administraţia moldoveneasca se strădueşte să Înceapă lucrări Însemnate pentru Înfrumuseţarea oraşelor şi pentru îmbunătăţirea comunicaţiilor. Era vorba să se paveze stradele laşului, să se facă şosele prin pre-jur, să se construiască poduri de lemn şi de piatră. Impulsiunea se dăduse. Şi interesul boerilor din obşteasca adunare, care stah pe afară era o garanţie că ’şl vor da votul pentru nişte lucrări destinate a lnlezni comunicaţia Intre capitală şi oraşele din districtele pe unde şed. Voind a mă reafla In Bucureşti Înaintea iernel, care e lung» şi aspră In Prin cipatele dunărene, plecai din Iaşi la 7 Octombrie, luând drumul prin Focşani. Făcui până la Tecuci cele 12 poşte pe care le făcusem de la Galaţi la Iaşi, schimbai caii la Furceni şi ajunsei la Focşani, unde erah Încă Statul Major şi spitalele ruseşti. Plecai Îndată de la Focşani şi după ce trecui poşta de la Cucu, mă oprii să prâazesc la Rtmnic unde ajunsei la 8 ale tunel, la ora unul. Trăsei la casele d-lul Constantin Nicu-leacu, care lipsea. Vizitai micul săh castel zidit In formă antică, şi după un prânz uşurel, gătit de arnăut, relual drumul fără să mă opresc până la Bucureşti, schimbând caii la Chilmiti (Cll-neh) la Buzăd, la Călmăţui la Mărgineni. la UrzicenI, la Moviiiţa şi la Şin-drilita. Trecusem când câmp, când locuri băltoase, triste şi adese ori pustii. La Moviliţa am trecut Ialomiţa pe un pod de vase. Am făcut de la Iaşi la Bucureşti prin Focşani, 24 de poşte d’ale nemţeşti, sad 90 leghe franţuzeşti. In total făcusem In călătoria mea216leghe In Fran-cia aceasta nu se chiamă tocmai o călătorie, căci e abia distanţa de la Paris la Marsilia, care se ia In trei zile, tn diligenţe bune şi având In tot lungul drumului toate Înlesnirile vieţei. Dar In Valachia şi In Moldova, cu toată iuţeala şi siguranţa cu caresecâlâtoreşte, cu tostâ deosebita ospitalitate ce se găseşte şi din partea autorităţilor şi din partea boerilor, un asemenea ocol este o trudă pentru corp şi o slabă distracţie pentru spirit. Această parte a Valachiel nu desfăşoară privirel de cât câmpii goale şi nemărginite, unde ochiul ostenit In deşert cată la orizont vre o mângâiere, vreun copac la care să se poată opri şi odihni. Moldova din potrivă e variată, drumul trece printre văl, dealuri şi câmpii. E udată şi străbătută de la Nord la Sud de o mulţime de pârae şi rluri care se apropie, se Împreunare despart şi iar se Împreună şi toate dau tributul lor la Dunăre. Cele mal Însemnate sunt Bistriţa, Moldova şi Şiretul, In care se varsă cele-l'alledouă; cea dtntâih, lângă Bacâh şi cea de-a doua la Roman ; Bârladul, Bahluiul, Schila (Jijia) şi Prutul In care se varsă atât aceste două după urmă,precum şi o muţime de alteglrle. Toate aceste mici rluri nu servă navigaţiei. Le-ar putea întrebuinţa co-merciul, dar prefer» transportul pe uscat, care iarna se poate face bine şi eftin cu săniile. Ar putea Insă servi foarte bine pentru coborlrea plutelor cu lemne de construcţie şi cu lemnărie pentru marină. In pădurile de la Codru boului, de la Roucoli (?J lângă Du bo-zard (?;de la Codru laşului, de la Codru Herţei, numai cinci leghe depărtare de Cernăuţi ; şi In pădurile de lângă Piatra, câte bogăţii pentru marina noastră ! M'am putut convinge atât In Moldova cât şi In Valachia de marele foloase ce ar întâmpinacomerciul nostru dac» ş'ar deschide In principate relaţii directe pe mare fie pentru mărfurile de export, fie pentru cele de import, mal cu seamă când s'ar putea realiza In curând ideea de a reînfiinţa canalul de la Hisova (Hlrsova) la Cus-tenge, pe Marea Neagră, pentru a se evita anevoioasa intrare de la Gura Sulinei. Sunt mal mulţi bani In Moldova de cât In Muntenia şi prin urmare şi abondenţă e |mai mare acolo. Cauza e, cum am spus, că boeril Moldoveni şed mal tot anul la moşiile lor, pe cari le caută Înşişi şi din care trag venituri mari; pe când boeril Munteni afară de mici excepţii, şed tot anul la Bucureşti, unde umblă după favoarea prinţului,pentru ca să capete funcţii,iar moşiile le lasă pe mâna unor subaltern1, care tşl fac mai Întâia treburile lor, şi apoi pe ale adevăraţilor stăplnl. Principatele Valachiel şi Moldovei trăiesc acum sub un regim regulat, a-vend fle-care un prinţ domnitor pe viaţă, fle-care o adunare naţională,care supraveghiază actele acestor domni, cari discută proiectele Înaintate de guvern şi verifica bugetul şi fle-care două Curţi, una suzerană şi alta protectoare, dintre care una mal cu seamă supraveghiază actele lor şi care pot destitui pe Hospodarl când administraţia lor ar fi recunoscută arbitrară şi venală. Cu totul alt-fel sepetrecâfi lucrurile Înainte. Poarta numea pentru doi, trei ani cel mult domni greci pe care 'I scotea după capricih. Veneau la Bucureşti şi Iaşi Încărcaţi de datorii, şi altă grijă nu aveail de cât cum să se Îmbogăţească. Tlrltorl şi umiliţi la Constantinopo! unde cumpărau favorurile prin daruri scumpe, erau din potrivă plini de îngâmfare şi mândrie In capitalele lor, unde totul trebuia să se plece voinţei lor. Averile principatelor încăpeaţi sad la Conslantinopol sah In lăzile hos-podarilor cari se asiguraQ din vreme pentru cazul de scoatere din domnie, ceea ce se Întâmpla In tot-d'a-una după un oare care timp, căci divanul avea Interes să schimbe des domnii ca să fle dese-orl plătit de noii numiţi. In districte asemenea era In fle-care câte-un tiran mal mic, care după exemplu domnului, strlngea şi Îndrepta banii ţinutului tn lăzile Domniei, făcindu şl şi el parte şi puind’olasiguranţă.Capitalurile prin urmare nu circulai!, banul să temea săsearate.decl lipsăde schimb şi de co-merciil. Această stare de lucruri ş a făcut veacul orl-care ar fl viitorul ce aşteaptă aceste ţări. Valachia şi Moldova au dar In organisaţia politică actuală, cu toate lipsurile el, In sentimentele naţionale ale claselor Înalte, şi In inteligenţa poporului o garanţie de civilizaţie, de ordine şi de prosperitate care se va resfrânge asupra tutor intereselor materiale ale acestor două principate, şi le va deschide prin agricultură şi co-mercih mari isvoare de bogăţii. DIN STRĂINĂTATE Complot sociali*! în Germania National Zeitung aduce la cunoşliinţa publică, că poliţia berlinezâ a disolvat tn-tr’una din nopţile trecute comitetul central socialist şi a arestat şapte persoane ce l formah. Comitetul acesta reprezintă câ-pătenia unei org infzaţinnl secrete, având sub a sa privighere, chiar pe socialiştii din năuntru şi afară de parlament. Descoperirea se crede a fi de mare Însemnătate pentru ordinea publică, de oare-ce o parte din aceşti socialişti sunt aplecaţi către partidul anarhist. Pentru călătoria Împăratului Wilhelm, ah fost luate, de astă-dată, măsuri extraordinare, pentru că In Hessa s’ah găsit răvaşe ce făceau cunoscut ceasul trecerel trenului imperial şi Îndemnau pe afiliaţi de a fi gata. Linia căiel ferate fu privi-ghiala tn toată întinderea de poliţie, tn parte chiar ocupată de armată şi un tren special separat fu pornit Înaintea trenului imperial. Trenul separat a călcat şi ucis Ia Bensheim pe un guard-ajutor, incident ce a rămas nelămurit. Scrisoarea generalului Boulanger In cercurile parlamentare franceze a făcut mare sensaţie următoarea scrisoare ce a adresat generalul Boulanger, deputatului Laur: «Vă mulţumesc din inimă pentru statornicia d-v, pentru care sunt cu atât mal simţitor, cu cât devin mal rari priete-niele. Dar aceasta mă îngrijeşte prea puţin; eh 'ml fac datoria şi cu toată ura şi renegarea voi continua am face datoria. Aceia, al căror prieteşug nu poate resista prin ţinuta mea, contra căreia nici o bănuială nu poate fi justificată, n'ah de cât sâ’şl cate de drum; 'ml ajunge să remân cu aceia, cari voesc o Frânele respectata şi pun patria mal pre sus de intrigele de partid şi de interesele personale. N'am avut şi nu am altă ţintă, de cât a da Îndemnul Francezilor că pot şi trebue să'şl ridice capul, pentru că aceasta este unica ţintă ce se potriveşte unul popor ca ai nostru.» Clermont ti Iulie. General Boulanger Oportuniştii sunt furioşi contra generalului şi prin culoarele Camerei nu se vorbea de unăzt de cât d'a se lua măsuri disciplinare aspre contra Iul Boulanger. Dată fiind Insă, popularitatea crescândă a acestuia, nu se crede că guvernul să poală procede tntr’un chip vătămător generalului, cea ce e de sigur ar stârni o mişcare populară uriaşe, ale cărei urmări nu se pot calcula. Domnule Redactor, Ocupându-vă tn număru de Iad ale cor. a stimab. dv.ziar de procurorul tribunalului de Brăila Panailescu Cremineanu, ne fâgă-duiaţl tn curlnd mal multe amintiri din ' trecutul săh. Pentru complectarea notelor d-voastră, vă rog, să bine-voiţl să treceţi şi următoarele isprăvi ale acestui tip colectivist săvârşite aici tn Brăila de etnd, tn urma unor pălmuell cea mâncat de la nişte femei publice tn Focşani, a fost a-dus ded. Sârâţeanu tn oraşul nostru. — Cum a venit la Brăila, pe la Parchet se ducea nu se ducea, dar masa verde de la clubul Balli o visita regulat. Aci perztnd de mal multe ori tn joc de cărţi tncep să se împrumute tn dreapta şi tn stânga de la 5 franci In sus ptnâ la sute, se tnţelege fără să mal dea Îndărăt de unde a luat. După un conflict ce a avut cu un domn advocat care !’a spălat cum se cuvine tn plină lume fu nevoit să evite clubul. Ce să facă ? începu visitele particulare. Intr'o seară este invitai ia masă la d. deputat Z.. împreună cu Prefectul şi mal multe persoane de distincţiuue, Intre care şi un domn vice-consul al unei mari puteri. La masă procurorul Panailescu Cremineanu bău atât de mult tn cât băutura ne mal având loc şi şampania făcând uşi efectul debordă pe hainele Prefectului şi ale vice-consululul umplând mobilaşi parchetul casei.Asistenţii cu batista la nas Începură a fugi din salon. Parchetul Tribunalului murdărise parchetul Deputatului. Câţl-va din cel de faţă d’abia ’l putură scoate afară trimiţându’l acasă d a berbeleacul ca p un muscal beat din timpul Ecaterinel. A doua zi tot oraşul nu vorbia de căt de această ruşine de procuror. Alt fapt mal caracteristic. Acum câteva zile câte va familii se vorbesc a merge tn petrecere pentru câte-va ore la Lacul-Sârat. Procurorul nostru de şi nepoftit voii sâ se vlre şi ei tn această companie şi propune d-lul deputat Z... să vie sâ mănânce tn seara aceea ia Lacul-Sârat. A-cesta declină participarea sa la masă dar promite să vie cu cel l’alţl după masă. Atunci Procurorul, Prefectul şi Sărăţianu care se afla tn Brăila pentru procesul bătăuşilor din Galat', pleacă mal din vreme la Lac, iah prtnzul acolo şi Prefectul plăteşte masa pentru toţi. A doua zi Procurorul tnttlnind pe deputatul Z.. ii cere 30 de lei împrumut. Arcsla ’i dă şi Procuro- rul rtztnd 'I zise : «Asta e masa d’a-seară de la Lacul-Sărat; am vorbit să vil să mâncăm tmpreunâ, sâ ştii altă dată să te ţii de vorbă.» Bietul om remase încremenit de atâta neruşinare. Afitnd seara de la prefect că fusese el a-cela care plătise masa doamna Z . dădu cinicului procuror o lecţiune tn nişte termeni atât de expresivi că sunah ca nişte adevărate palme.—lată d-le redactor de cine este represintst Ministrul Justiţii la Brăila, cine e păzitorul legii, şi vă puteţi lesne Închipui ce trebue se zică streinii locuitori tn acest port important de un aşa Procuror.—Colegii săi ’1 evită, lumea cea l'altă fuge de el cu dispreţ şl desgust chiar. Nu mă tndoesc tnsâ că d. Stâlescu mulţumit pe deplin de purtarea sa tn ces-tiunea bătăii d-lul Nicu Catargiu ’i va decora tncurtnd cu ordinul «Stelei Romt-niel», căci merita. Y. DIN DISTRICTE T (J T O V A Voinţa Poporului din Bârlad află c», pentru cumpărare de cărţi, care sâ se distribue ca premii fiilor de s tenl ce afi dovedit mal multă silinţă la învăţătura tn şcoala din comuna Epurenil, s’ah oferit: de d-nu 1. M. K. Epureanu 10 I. n. de d C. Exarho 5 I. n. de d. G. Soutzo 5 1. n. de d. I. Cianu 2 I. n. de I. Cazacu 2 1. n. şi de domnii I. Peiu, Haralamb Rappă, d. Codreanu, Toader Carfan, Iancu Corciovescu şi Costachi Balmuşu câte un leu nou. Suntem datori a le mulţumi prin publicitate, pentru nobilele sentimente ce dovedesc, în interesul raspflndirel instrucţiunel în poporul rural. TELEOHHAN Pelagra, acest teribil flagel al ţăranului nostru, continuă a face victime In judeţul Teleorman, după cum vedem din următoarele două cazuri pe care le înregistrează un ziar din T. Măgurele : Femeia Christina, soţia locuitorului Voicu Stancu Ţâru din comuna Po-peştl-Palanga fiind atinsă de alienaţie, din causa boalel de pelagră de care suferea de mal mult timp, tn noaptea de 19—20 Iunie espirat, fără a fi simţit» de cine-va, s'a sculat de lângă mama sa, unde era culcat», şi a doua zi s'a găsit lnnecatâ tn puţul supranumit al Turcului după moşia Gumeşli. • • Femeia Anica, soţia locuitorului Ma-nolache Spiridon din comuna Nenciu-leştî fiind atinsă de alienaţie mintală, din causa boalel de pelagră de care suferea de mal mult timp, tn ziua de 16 când sa tnnapoiat soţul său de la seceriş, a gâsito spânzurată de lemnul coşului cu nişte curmuri de la râsbol. COVIULUI Vocea Covurluiului spune că, cu trenul de a-l'altâ-ierl dimineaţă au plecat pentru băile Slănic multe familii din oraşul Galaţi, tntre care am remarcat ped. C. Ressu, St. Burghelea.L.Cernat, G. AbramofT. Cu trenul de azi dimineaţă şi de aseară ad plecat tot la Slănic d-nil N. Catargi, I. Cetăţeanu, N. N. Vlaicu, etc. ŞTIRI MĂRUNTE t,'n scandal la gara Buzeu. — Unul din pasagerii expresului de Moldova un tî-năr absolvent al facultâţel de drept din Bucureşti care mergea la Iaşi se dete jos din tren şi intrA tn restaurantul gârel unde se puse la o masă. Acolo văzând pe un domn cu capul gol plimbându-se pe dinaintea mesei ce ocupa, 11 spuse«kelnerl un pahar cu lapte 1» de o-dalâ acesta Începe săsbiere: «Canalio! nu ştii cine sunt? nu mă cunoşti,» la acest răspuns tânărul se scoală şi umflâde gât pe agresorul săh. Acesta tncepe să strige: săriţi, asasin I Comisarul soseşte,iară individul Începe sâ strige: sunt ultragiat, arestează pe d-nul. Voiagiori care asistaserâ la scenă indignaţi de conduita acestui individ inter-venirâ şi se opuseră formal ia arestarea tânărului studenţ. Unii chiar şi umflarâpe d-1. Constanţinescu deputat şi primarul de Buzâh, şi care este persoana sus zisă. Acesta tnsâ răuşeşle a scăpa cu fuga din preunâ cu Comisarul gărel. ubrâzuicia colectiviştilor a ajuns ia culme. • Sinucidere. — Un zidar anume Ianoş Burker, supus Auslro-Uugar, care lucra la noua şcoală de arte şi meserii a fost găsit azi dimineaţă spânzurat pe strada Poliţii, peste drum de zisa şcoală. Tâlhari prinţii.—Autorii tâlhăriei cu omor din comuna Tunarii ah fost prinşi erl şi vor fi aduşi mâine tn capitală. Bl sunt tn număr de patru din care 2 foşti puşcăriaş). • â'nrl.—Cârciumarul loniţâ Dudu, după şoseaua Bucureşti-Olteniţa, a fost Sâmbătă seara, victima unul furt. Trei indivizi ti ah spart prăvălia pe din dos ş. tu* troducându-se tn lăuntru, ti ah furat nişte orez, un mare număr de pachete cu tutun, 40 funţl lumtnărl de seh, mal multe mezeltcurl şi o sumă de 300 de lei. Cârciumarul prinzând de veste eşi afară ca sâ cheme ajutor, tnsâ unul din furt care era ne pază tl lovi cu un ciomag peste cap, el reintră aluncea tn casă şi luă un revolver cu care dete 3 focuri. Dar nu putu atinge pe nici unul din hoţi care o luară la fuga cu prada lor. Exces de. zel si abuz. — In faţa numeroaselor cazuri de h lerină care se constată pe fie-care zi, primăria Capitalei a luat mal multe măsuri, tntre altele şi acea d'a impedîca punerea tn consuma-l iune a fructelor necoapte. Ea a dat deci ordine agenţilor de pe la bariere d'a îm-pedica intraducerea unor asemenea fructe tn craş. Unii agenţi tnsâ fac din execu-l.iunea acestui ordin un mijloc de a jefui pe bieţii precupeţi. Erl tncâ la bariera Rahovel un cunoscut al nostru a fost faţă când coşuri cu caise tntr’o stare perfectă da maturitate ah foU vărsate tntr'un şanţ fiind că introducătorul, un biet bătrân n a vrut să dea bacciş oamenilor primăriei. Acelaş lucru s'a tntămplat şi unul oltean. ULTIM MM D. Hitrowo, ministru plenipotenţiar al Rusiei, Însoţit de familia sa a plecat azi cu trenul de 4 ore şi 40 minute la Sinaia unde va petrece tot restul vereî. * Ni se spune că un deputat bulgar anume lancreff (?) aducând o scrisoare a regentului StambulolT pentru d. on Brâtianu, a sosit azi In Bucureşt*, cu trenul de Giurgiu, şi a plecat imediat, cu un tren special, la Florica, însoţit de un funcţionar al miviisterului afacerilor străine. Guvernul voind se ţină lucrul cât se poate de secret, deputatul bulgar şi însoţitorul seu au trebuit se meargă a lua trenul special la cantonul No. 3 până unde dânşii s’efi dus în trăsura d Iul ministru SUtescu. X P. S. S. părintele Melhisedec, e-piscop al Romanului, se află de « ri in Bucureşti unde va rămânea câteva zile pentru afaceri particulare. X Reprezentanţi ai mai multor armate streine vor asista la marele manevre de estimp ale armatei noastre. * D. Mitiţâ Sturdza pleacă din noă măine la Sinaia şi de rlndul acesta pentru cinci sau şeasezile cel puţin. O singură calitate avea Ministrul Cultelor şi instrucţiune! publice, aceia d'a fi un lucrător neobosit : lucra prost, ce e drept, dar lucra mult. Acum şi această calitate a pierdut’o,căci cu căt are mai multă treabă,cu atât îş! vede mai puţin de densa. X Se zice că d. Radu Mihai ar fi refuzat se aprobe mai multe adjudi-caţiuni făcute de prlmana Capitalei şi care, după lege, nu sunt definitive de cât in urma aprobaţiunei ministrului de interne. Causa ar fi că la una din licitaţiunile relative, vestitul Vornicu nu fusese primit se ia parte, ne putend depune garanţia necesari©. X Noul director general al serviciului sanitar se ocupă cu multă activitate de măsurile pentru preîntâmpinarea epidemiilor, la care pot da naştere sau a căror lăţire o pot înlesni căldurile exagerate ce suferă de câte va zile cea mai mare parte a ţerei. D-sa va supune chiar diseara mai multe asemenea mesuri la examenul Consiliului superior. ULTIMA ORA AGENŢIA li A VAS Londra, 19 Iulie. — După Daily News şi după o depeşă din llerlin, Ger mania, Austria şi Italia ah răspuns notei turceşti că vor aproba alegerea prin ţulul de Coburg dacă toate puterile o vor «proba, Daily News face să se observe că a-cest respuns, avend tn vedere atitudinea Rusiei nu ang&giazâlu mare lucru. Berlin, 19 Iulie. — «Curierul Bursn» reproduce svonul cum că o întrevedere a Împăratului Wilhelm cu Ţarul ar a-vea loc la Danţig, pe timpul manevrelor de toamnă. Berlin , 19 Lui ie.— «Gazeta Crucii» zice tn privinţa diferitelor versiuni a supra unei pretinse campanii contra valorilor ruseşt', eampani ce ar aveu de scop să silească Rusia sâ retnoiască alianţa celor trai împăraţi, ca Germania nu mal are trebuinţă de această a-lianţâ. • Po itische Nacbrichten» declară că comunicările ziarelor de la 16 din a-ceastâ lună, asupra posiţiunil băncii Imperiului, In cestiunea împrumuturilor asupra valorilor străine, exprimă numai vederile personagiilor necom-peliute. www.dacoromanica.ro ■ EPOCA - 8 IULIE LA ORAŞUL VIENA fcLÂVILLEDEVIENNEi™ Cal. \ Ictorii P al. Dac.-Bum. Recomandam onorabilei noastre clientele pentru leftinatate al aolldltate armatoarele noutăţi: Rufarie pentru Doamne si Domni. Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza. Olanda ventab. de Belgia si Rumburg Madapolam frantzuzcsc de toate calităţile si lăţimile. Batiste de olanda si de lino albe si colorate. Ciorapi de Dame si Domni de Fii d'Ecosse, de bumbac, de Una si de matase. Flanele, camasi si ismene de Una după «(«•temui profesorului Dr. t». Jaeger. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu baletfe veritabile. Troosoori romplrrte pentru fldantntl. iaj-ette* «i Trousunrl pentru copil. Irunsourl prntru pensionate, oteluri •i reatanranturi. Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CATAI.OGU XOSTHU lUISTBi r SI VA FI TRIMIS ORI-fl! VA FACE • ERERE. LA ORAŞUL VIENA CALFA; VICTORIEI, PALATUL «DACIA R0M.VN1A» vis-â-vis de librăria Soceo „NAŢIONALA i l OCIEUTE GtHtRAL» OF ASIGUR. IN tuCURESII Capital social . . . 6,000,000 lei Prima emisiune . . 6,000,000 lei Din care . . l.ooo.ooti • ca rond de garanţie pentru ramura asigurărilor de viata. RE SERVE DE PREMII 81 FONDUL DE RESERVA 1,200,000 LEI , .\ATIOV\L.Y“ ASlGLltA: In contra ineeudiului, grindine!, spargere! geamurilor, in contra daunelor de Iraaa-port precum ţi valori. Asigurări asupra vietei omului se primesc in toatecomomatiunilv usilate, precum: cas de moarte, supra vieţuire, zestre si rente. „Aationala" a plătit până la linele anului 1606 in diferite raniure de asigurare pbste lo,ooO,Ooo lei despăgubiri Represeutanta generala Strada Smardan, No. 18 Direcţiunea generala Strada Carol 1, Mo. 9. BAiLB DE a căror apa minerala a fosl recunoscuta de balneologi cu renume european, cu preferinţa de către dr. James Constantin din Paris, dr. Seegens profesorde idropie la universitatea dinViena precum si de calre comiMunea special ia la a medicilor si nainralislilor unguri, ca cea mai esce-lenla apa alalina feruginoasa cunoscuta până acum. SEZONUL DUREAZA DE LA MAIU PANA LA FINELE LUI SEPTEMBRE Apele minerale de I» Eleopatak se pot folosi cu succes sigur la: catarul cronic de stomac, slăbiciunile de digesliune. umflaturile de (leal si splina, artrite, gălbioare, idropica provenita din friguri, liemoroide si hipocondrie impreunale cu acelea, incufarea stomacului si fa Poalele cronice de rinichi si liesica, la formarea petrei de 1 ieslea, chlorosa scrofule si in lipsa de sânge, boala de mitra si nevriralo-bysteria. Se afla basine de bai reci minerale In slil si construcţie moderna, făcute anul acesta, precum si bai calde in vana de apa minerala folosibile pentru diferite boale, de asemenea sta la dispositie pentru atari bolnavi zer proaspal si lapte, de capra muls proaspăt. Se afla medic, farmacie, serviri postai si telegrafic, cabinet de lectura, planuri si conveniri; se afla parcuri, promenazi. parcuri de promenada cu brazi; numeroase locuri pentru escursiuni si deosebite distracţii, baluri, lac pentru a se da cu cinul, muzica liganeasca de prima categorie din patria, care cânta pe zi 5 ore pe aleele publice. Sta la dispositia oaspeţilor 600 de odăi mobilate cu preciul de la 40 or până ia 3 fl pe zi firecum si mai multe ospetarii in care se pot mânca cu predări moderate. Pentru oaspeţi de t-eopalak pe liniile ferate ungare seda bilete de venire si Întoarcere cu preciuri scăzute până la staţiunea Feldioara iFeldvarj, de unde intr’o ora cu trăsură separata sau omnibus anumit aşezate se poala veni la Eleopatak; o trăsură separata costa 3 fl. iar un loc pe omnibus 1 fl. îOcr. Cu inlormatiuni si desluşiri serveşte. Direcţiunea Băilor. y&ftîfilLSîSTţJL DIMITRIE G. GHERMAN IU ZEU Se găsesc tn Bucureşti numai la <1. Marin lonescu frizer, Hotel Union, str. Academiei. Apa dentifrlee are proprietatea de a tntâri gingiile, face 80 disputa roşiaţa gingiilor şi sângera-roa lor Întreţine curăţenia şi face sO dispirâ piatra şi mirosul gurel: asemenea se recomanda ca gargara pentru durer.le do gât, angina şi inflamaţiu-nile gurel. — Sticla costa un leu. I’omada de Chinina împiedica căderea porului şi ’l face să crească. — Borcanu 3 lei. Pomnda Heliotrop 'Ess. boquet) borcanu l leu Prafuri albe si roşi pentru dinţi Ara proprietatea de a întări gingiile şi face se strălucească şi să albească dinţii. - Cutia 50 bani, 1 Iod, * şi 2,50 Apa de Chiuina curata şi fmpedică căderea părului. — Flaconu 1 şi 50 bani. Pndra Virginie Nu conţine nici o substanţa vătămătoare pentru faţa şi dacfWră. adica sărurile de plumb, mercur, dupe cum sunt preparate aproape toate pudrele. Este recoritoare. Albeşte şi înfrumuseţează faţa Preţul 3 lei. Pasta pentru dinii proprietatea a albi şi a reda luciul alţulul dinţilor. — Cutia 2 lei. ÂADARTTT 111 editura Librâriel V. Mi-ni AnU 1 hâilescu din Târgovişte , ('harta judeţului Dilmbovita in culori, lucrata de 0. Alexandrescu Revisor şcolar. Preelul S Ici. Or -A. Z O .A. S E MEDALIE DE AUR Vienn IM83 Autorisata de consiliu de hygiena si salubritate dentXlin a ensenţă pentru gură PULBERE VEGETALA PEHT.RU DINŢI ale Dr. S. KONYA CHIMIST Ambele preparate cu acid salicylio pur sunt remedii radicale pentru durerea de dinţi, boalele gurel si ale gingiilor. Ele conserva dinţii si da gurei un miros plăcut. Preţul: 1 flacon, dentalina 3 franci; 1 cutie cu prafuri 2 franci. Deposite la Bucureşti: F, W. Zurner.l.O-vesa, Bruss Stela si Branndus—Uraila Fabini, —Botoşani, tlajnal, — Dorohol, Baque. [Q «j 0 N sir. A se adresa prin car.e poştala sub adresa KapitaliNt Vieur 1. Walnerst’rasse 2. 10-3 FISCHER GALAŢI Str. Mare No. 58 BUUKESTI Strada Patriei mmm* A SE FERI DE C 0 NT R A-F A C E RI ixe x SUCCESELE OIU1M TK K CEI I»l\ IRIâ TREI AM. CI MilMHllTA SECERATOARE 166 ^AIMţlARfC^ ad Îndemnat pe unii fabricanţi din strein&tate a conlraface aceste maşine spre a le putea astfel introduce in comerţ Adevăratele «eceraiori ADR1ANCE poartă următoarea marcă de fabrică şi ee g A SE FERI DE CONTRAFACERI A SE FERI || DE CONTRA FACERI găseşte de vânzare numai la agenlul general al fabricel IOHN PTTS Bucureşti. Str. Siuârdan Xo. 8, «I la agenţii sci INVATI4T0RUL MM T0T1 l HR UMBi&TiC SEPTAMANAL LIMBA GERMANA FARA PROFESOR Redactat de un comitet de profesori Redacţia Strada Clementei Uo. 1. Abonamentul pe un an 30 Iei, pe 6 luni 15 FABRICA MECANICA DE ULEIU GEORGE ASSAN BARIERA MOŞILOR, SOSEAUA STEFAN-CEL MARE Oferă uleiu feri si nefert pentru culori curat şi limpede de o calitate superioară ce, ui care se aduce din streicătate, in or-ce lcanlităţl cu preţuri moderate, predat la do miciiid pentru oraş, şi prodat la gările d'aic pentru staţiunile de cale farată. Costu se achită la predare, şi vasele se plătesc deosebit. I 0 A N G. G H IC A ADVOCAT IAŞI, strada Carp, No. 42 NU MAI ESTE DURERE DE DINTZI prin întrebuinţarea elexirului dentifric AL P.P. S.S. PĂRINŢI ItENKDICTIM din Manastirea SOULAC (Gironda, Francia) Don ti A NVELONNE, Prieur 2 MEDALII DEER: Bruxclla 1S80. Londra i 884 cele mai inalte recompense I N V E N T IN ANUL EI313 DE PAR. PIERRE BOURSAND întrebuinţarea zilnică a Elexirului dentri-rric al P. P. S. 8. par Benedictinl, cu o dosă de câte-va picături in apă, previne şi vindică căreia dinţilor, pe care i albeşte, consolisân-du-1, forticând şi tnsănăLoşind gingiile. CASA FORDATA IN IB07 AGENT GENERAL SEGUIN 3, RUE 'GUERIE, 3 BORuEAUX Deposit la toate larmaciile, parfumeorl şi Coafeort representante mânia, Serbia şi Bulgaria; Agentib Crntcei&lâ Fr&nceză din sucursalele ei. •Xi X RECOMANDAM •xm x x X LEGA TOR IA DE CART1 HL FSâi _ STRADA BISERICA IENEI «0. 10. CASA BISERICII DINŢA 0 ZI X BUCUREŞTI * In acest atelier se esecuta ori-ce lucrări de Le gatorie, Papetarie, Galanterie si Cartonage, ase-manea efectuează Registre de Comptabtlitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Ca dre da ori-ce mărimi si .liniatura mccknica cu pre-ciurile celermai moderate. xmx SITUAT IN VALEA MUNŢILOR PENTELEU DISTRICTUL BUZEU DESCHIS DE LA 1 IULIE PANA LA FINELE LUI AUGUST Acest stabiliment conţine camere mobilate, birt confortabil şi saloane de petrecere cu muzică, cură de zer, lapte de capre şi băl de apă rece sub direcţiunea medicala cu farmacie. Preţurile sunt fixate: o cameră că două paturi şi toate necesariile 3 lei pe zi cele mal spaţioase şi cu sofa 4 lei: mâncare dejun şi prânz îndestulător Împreună cu vinul 5 lei pe zi, de persoană, copil până la lOaol preţul pe jumătate ( OJIU.MCATIA ESTE BIXE RESTABILITA Pentru angajare de camere şi orl-ce alte informaţiuni, doritorii se vor a-dresa la d. Ştefan Borânescu proprietaru, domiciliat în Bucureşti, Strada Zboni No. 9 şi tn localitate. îXftX Sub-semnatul are onore a aduce la cunoştinţa onor. public şi clientelei mele că de la Sf. Ghcorghe a instalat cu totul din nuoă No. 50. - CALEA VICTORIEI - No. 50 Vis-a-vls de Pasagiul Român UN ELEGANTS&LON DE FRISER1E PENTRU CAVALERI ARAXblAT DUPE SISTEMUL CEL MAI MODEHX PRECUM 81 UN X MAGASIN DE PARFUMERIE FRANCESA SI ARTICOLE DE TOILETA încrederea de care m'am bucurat pe timput cât m'am aflat in m»p&Binu! rt-lul Moisescu, precum şi sacrifloiele făcute pentru a satisface pe onor, visitatorl mă îndreptăţeşte a spera la o numeroasă clientelă. fin deosebita stima, I. IOXESCU >' Fost in magasinul d-loj Moises™. Calea Victoriei. 50 Vls-a-vis de pasagiul român. X Tipografia Ziax~uluf „Epooa11 XBX: Gar&p- raapoQiabil, C. George»cu www.dacoromanica.ro