ANUL n No. 481 ■ A DOUA EDITIUNE mahti " H9t iulie i*87 15 BANI NUMERUL abonamentele încep l* i si ie a fie-carei luni si se plătesc TOT-D’AUNA ÎNAINTE IX BLCtRESCI La casa Adrainistratinnei i\ TARA: Prin mandate poştale. Pentru t an 40 lei, 6 luni *0 lei, 3 luni 10 lai. IX' SlREix ATATEs La toate offlciele pos tale d:n Uniune, prin mardste poştale. Pentru i an 50 lei. e luni *5 lei. LA paris» Segasestejurnalul cu iSCent. numeral, la Kioecnl din ro* Montraartre 413 Bulevardul St. Gernmin No. 84. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA 15 BANI NTJMBRTJL, ANUNCIURILE OIN ROMANIA SE PR.MESC DIRECT LA AOMINIS TRATIA ZIARULUI La PnrK: la Agcnce Ilavaa, place de ta bmrse, $. Agrnce I.ibre, rue Soire Dame des 1’tctoire.' >0, (Place de la DourseJ pen«ro Pari», Franci». Germania, Anslro-l ngaria. Italia si Marea Britanic. Anuncturi pe pag. IV, linia 3C bani, anuneiuri si reclame pe pagina treia î lei linia 50 B UN NUMER VECHIU, 50 B. REDACŢIA No. 3. — IMatn Episcopiei. — No. 3, APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRAŢIA No. 3. — Plata Episcopiei. — No. 3. ■ UN NI OU ACCES DE FURIE FANARIOŢII DE AZI UN NOU FALS LA FINANCE LUCnUItl NEPOTRIVITE CRIMA DE LA CRUCEA ROSlE LEGENDELE FUNESTE Prin complezenţa tâcerei, opoziţia lasă de se Înrădăcinează în spirite rele opiniuni, credinţe absurde, care ajung a se transforma încet încet In adevărate legende, de către cei interesaţi se profite de denaturarea lucrurilor. Corifeii colectivişti folosindu-se de nepăsarea noastră, au Întreprins de câţi-va ani o propagandă funestă, care jicneşte şi adevărul şi mcrala publică. Ei falsifica istoria şi se silesc să impuie adoraţiunei poporului un idol ridicul şi monstruos pe care voiesc se T introducă, cu or-ce preţ, In Panteon.... Prin mii de uneltiri neoneste, el caută se rlpească, chiar sub ochii noştri*moştenirea muncită de alţii, In tot cursul secolului al XIX, ca se Îmbogăţească pe şeful lor, pe care apoi ni T înfăţoşează ca marea ilus-traţiune a românilor, ca geniul tu-tulor, In care s’a încarnat idealul rasei noastre: un feliu de zeu — Hercule modern, prin muncile su-pra-umane ale căruia s a fondat statul nostru cu legile, cu drepturile şi cu instituţiunele de astă-zf. Tot ce i'i făcut, tn diverse epoce, prin provinciile româneşti, se dato-reşte numai «ilustrului bărbat ;» fără densul era se fie neant şi Întunecime In ţara aceasta, ca tn pustiurile Africel centrale I. 1821, revoluţia lui Tudor contra asupritorilor streini; 1848, manifes-ttţia politică a partidului naţional; 1857, triumful acelui partid; 1806, înfiinţarea regimului Cons ituţional 1) nu sunt alta de cât perioadele de căpetenie ale trausformaţiunei operei mari colectiviste... .ntr’un cuvînt Romania modernă lor se datoreşte. S’a sters trecutul odios şi s’a creat de ei o Eră Nouă. Aceste date care insamnâ stadiile progresului id» elor no istre şi a lu mi In stăpânire de sine a unui valoros popor, au ajuns să fie acum de bat-jocora unor iatrioni! Toţi tăcem şi lăsăm câmp liber colectiviştilor... ba unii am contribuit chiar, în oare-care măsură, la această profanare a celor sfinte, recunoscând că 1. G. Brătianu este îutr’adevăr «Omul superior» al României 2). Ast fel mistificarea se lâ-ţeţte pâtrunzind Încet Încet, în min-tele celor tineri, şi Intr’o zi ne vom 1) Cartele membrilor clubului colectivist din laşi poartă tu fruutea lor aceste patru date: 1821—1848-1887—1866, apoi de desupt este eticheta colectivistă «Partidul Natioual-Liberal». Apoi d. I. C. Brătianu tn toate discursurile Iul de căpetenie nu s a silit nicl-odată ae a revindica pentru dăusul tot ce s’a tăcut tn România Întreagă de la 1821 Încoace. 2) In cursul anului 1884 «România Libera» a crezul cu caie să susfie într’o sene de articole teoria uQmului superior» in beneficiul ddul I. C. Bi-atianu ; mal mult, acest ziar prelindea cî formele goale ale Consiiiuiionalismului sunt lucruri de mică importanta cărora un «tun superior» tre-bue să le dea putină consideraţie..: Cred ca at est om nu avea nevoe de asemenea tucuragiare pentru ca se ajungă unde a ajuns... pomeni cu o legendă populară tn toată puterea cuvîntuluf. căreia va trebui vrând nevrând să ne supunem. Ce însemnează tăcerea aceasta ? Ne am prea deprins să ne absorbind In mărunţişirile zilei, in intri-gele curente, In acele atlţâri premeditate pe care colectiviştii ştiu atât de bine se le însceneze ca să ne o-cupe, să ne ameţească,spre a ne distrage de la lucrările lor principale; noi ne pierdem timpul polemizând cu oamenii lor de paie, pe când ei lucrează şi’şl ridică monumente şi temple de glorificare pentru ido Iul lor. Ar fi o maregreşalâ să lăsăm fără împotrivire aceste uneltiri care insultă virtutea şi patriotismul celor ce nu mai sunt vii. Ar fi o ruşine pentru generaţia actuală şi semnul decădere! ei morale,clnd nişte oameni corupţi, care n’au semănat de cât ruine şi mizerie pe urmele lor, ar isbuti se treacă la posteritate. Nu’f bine să lăsăm să se pângă-reascăistorianaţională,se se siluiascâ adevăru pentru caprin minciună şi fraudă se se creeze merite celor-cede o mie de ori merită furcile; nu-I bine se lăs&m să se fondeze un cult pentru idolii corupţiunel şi ai nele-giuirei.... destul că această bandă ne jăfueşte pe noi cei vii, pentru ca să o oprim de a profana pe morţii noştri iluştri ! Dacă ne credem neputincioşi să ne apărăm pe noi Înşine de aceşti oameni— cel puţin se scutim pe fii şi nepoţii noştri de a venera memoria acelor ce sunt ruşinea timpului In care trăim !.... • In aşteptare ca alţii mai competenţi se ia pana şi prin un studiu metodic se demascheze banda impostorilor, mă voiu sili să arăt ceia-ce ştiu eu despre densa şi despre acela pe cari tovarăşii lui au avut indrâs-nealâ8ă’lnumească«ilustrul bărbat». Atunci se va putea pronunţa In cunoştinţă de causă, judecata opiniei publice, şi se va vedea, după fapte, daca ţara trebue se’i ridice statue şi se’i Înscrie numele pe tablele de marmură ale Panteonului român... A. D. Holbau. TELEGRAME AGENŢIA HAYAS Londra, 16 Iulie. Situaţiunea cabinetului Salisburye compromisă prin eşecui misiunii WollT. Berlin, 16 Iulie. «Gazeta Naţională» anunţă că poliţia a arestat noaptea trecută pe membrii comitetului central socialist, tn număr de seapte persoane, care formează capul organiza-ţiunii secrete a democraţilor socialişti din Berlin. Constantinopol, 16 Iulie. D. de Radowicl a fost primit ieri tn audienţă de către Su lanul. El va pleca azi tn concedia. Solia, 16 Iulie. Marea Adunare s a prorogat pentru o e-pocă nedeterminatâ. Regenţii şi miniştrii vor fi la Sofia Miercuri. Belgrad, 16 Iulie. M. S. Regina Nataiia, şi suita ei, ah plecat azi dimineaţă la băile de la Ar&ngielo-vaci, AGENŢIA LIBERA Paria, 16 Iulie. Guvernatorul,consilierii şi regenţii Bân-cel Naţionale afl fost primiţi de d. Rouvier, preşedintele consiliului şi ministru de finanţe şi ’l ah expus neajunsurile ce ar re-sulta dintre prorogarea poliţelor comerciale in timpul mobiiisârel: Pesta, 16 luiie. beputaţiunea bulgară va pleca luni la Târnova. Câţl-va dintre membrii el cred că tu curând principele de Coburg se va duce la Sofia. _____ Varşovia, 16 Iulie. Oraşul Swiencany a ars. 350 case sunt distrute, 6000 persoane, tn mare parte is-raeliţl, se afiâ fără adăpost. $ Viena, 16 Iulie. După agenţia Reuter Rusia ar fi res-puns Notei Porţei eâ nu poale recu-noaşte hotărirea Sobraniei actuale. Cât pentru Germania, Austria ţi Italia, aceste puteri vor respunde că sunt gata a primi ori ce soluţmne care va fi întemeiată pe tractatul de la Berlin. Belgrad, 17 Iulie. Ziarele Sârbeşti exprimă tndoell tn privinţa recunoaştere! de către Puteri a alegere! principelui de Coburg, căci Rusia, credincioasă politicei sale, nu va putea consimţi. Ziarul radical şi guvernamental «Odjek» zice că principele Ferdinand este persoana cea mal puţin proprie pentru tronul Bulgariei, căci german prin naşterea sa, e rudă cu regina Angliei şi cu familia de Orleans, este şi ofiţer tn armata austriacă. Ziarul radical crede că situaţiunea a devenit mal rea prin alegerea principelui de Coburg. «Castiunea bulgară, continuă ziarul «Odjek», a intrat tntro faşă acută şi Serbia nu poate sâ-şl tntoarcă privirile spre viitor de căi cu îngrijire. UN NOU ACCES DE FURIE AfUm tn mod positiv, şt la nevoe vom numi persoana, că unul din generalii noştril s’a dus mal zilele trecute la d. Ion Brătianu Ia Florica. Primirea ce i s’a lacul e din cele mai nostime. Prezidentul consiliului, care tocmai se afla intr’unul din momentele sale de furie, Îndată ce Zări pe generalul sări în sus şi începu se strige : «Ce vreţi ? Ce căutau aici ? Nici aici nu scap? Şi aici aii venit se me plictisiţi ? Lăsaţi-me tn pace.» — Şi asupra acestor cuvinte fugi şi se ascunse In alta cameră, lăsând pe bietul general uimit de cele ce vezuse. Această scenă şi alte amănunte ce zilnic ni se comunica nu mai lasă nici o îndoială asupra stărei In care se afla d. Ion Brătianu. Mania sa de a se crede obiectul intrigilor celor mal ascunse, frica de atentate şi de comploturi tenebroase, a mers la d-sa atât de departe, încât boala sa de nervi, neîncetat agravatâ prin asemenea sguduiri, a făcut din bietul preşedinte al consiliului, un fel de copil fantasc Incapabil de o gândire serioasa şi de o muncă cu şir. De aceea şeful colectivităţei se arată din ce !n ce mal rar, şi numai tn momentele sale de linişte şi de luciditate. Colectiviştii aQ a-juns se faca din şeful lor un fel de moaşte pe care le scot numai la nevoe mare ved e-tilor publicului. Ei ’ş.dao toate silinţele pentru a ascunde cât mai mult timp aceasta tristă stare de lucruri ,cu speranţa ca vor putea până atunci sfi-şi in tarească situaţia lor şi se deprindă cu ea, dacă nu ţara, dar cel puţin plevuşcă colectivistă, al cărui moral ar slabi cu desăvârşire când ar afla de odată ca stâlpul partidului se surpi fără putinţa de Îndreptare. Evenimentul istoric al ascunderei morţei regelui roman asasinat, până ce posiţia succesorului seo fu consolidata, se parodiază de colectivitate, după douâ-zeci şi cinci de veacuri aproape. Prezidentul consiliului e sfârşit moralmente şi singurul servicio pe care îl mal poale aduce cetaşilor sftf, este acela pe care l a adus rămăşiţele regelui roman urmaşului SCO. Dar ce se va face ţara cu un prim ministru sfârşit şi care nu mai trăeşte de cat fisio-logiceşte tn vremile grele ce pare că se pregătesc in afară, şi ne având ca cărmacl de cât oameni fârâ scrupul, fără onestitate şi fără ruşine ca Stătescu şi Radu Mihat. X. X. IN NOI FALS LA FRANCE Contul provisoriu al eserciţiulul 1886-87 publicatîn«Monituruoficial» de Vineri 3 Iulie coprinde un falş din cele mai ludrasneţe. Ne aducem aminte că in anul trecut d. Carp a denunţat de la tribuDa parlamentului falsul de la drumurile de fer şi regia monojolului tutunurilor, pentru care guvernul d-lu IonB'âtianu a cerut atunci colectivităţii un bil de îndemnitatp. Incorageat de al sef, preşedintele Consiliului a mers înainte. De astă dsta falşul se ridică la suma de lei 4,942,042,67 şi s a comis c’o insolenţă şi o lipsă de sfială ne mai auzite până acum. Iată, pe scurt, pentru az!, cum s’a eevîrşit falşul. Preşedintele Consiliului a cerut Ctmerilor anul trecut sutimi de milioane de rentă pentru război, pentru şcoli, pentru drumuri de fer, pentru palate, pentru grădini. Cernerile i au dat lui Brătianu milioanele. Ce a făcut acesta cu densele ? Le a vendut la Berlin şi cu preţul lor în aur a plătit anuităţile,care în anut trecut au fost de leî 58,422. 149,85. Aceasta nu e ceva extraordinar, cact la fel se operează de mai mulţi ani. Insă In 1886, spre a masca golul bugetar resultat în cazul când se trecea In contul provisoriu anuitatea d impreună cu agilii, ministerul financelor a Înscris la plata datoriei publice suma de lei 51,427,042 78 In aur în loc de 50,413,085 45 în bilete, ascunzând prin acest mijloc un deficit de lei 4,942.042 67. Falşul constâ în aceasta : S’a sustras de )a fondurile speciale agiul cuvenit la aurul res iltat din neuzarea rentei şi s’a bonificat acest agiu bugetului ordinar. Aşa de pildâ, în contul resurselor speciale de la pag. 1721 din Monitor, sa vede cum din desfacerea a 20 milioane în rentă nu s’a trecut ca realisaţi de cât 49,845,480 lei în bilete în loc de cel puţin 22 milioane. Iar ce s’a luat de la aceste fonduri s’a adăogat In contra legii la bugetul ordinar. E aci di r un fals complicat cu vi-rimente de fonduri. Denunţăm faptul de-o-cam dată tutor ziarelor din oposiţiune spre a’l studia,şi rugăm pe confraţii noştri ca şi în faţa acestui scandal fi-nancisr nepomenit să cugete la măsurile ce trebuise luate pentru ca ţara întreagă se şl ie că cei ce, ne guvernă azi sunt şi asasini şi falşi-ficatori. FANARIOŢII DE AZI Biserica răsăritului după ce a dese-vărşit aşezarea dreptei credinţe creştine, pe temeliele veclaice ridicate de Mântuitorul Lurnal, a voit să consfln-ţiascâ isbâada tnv&ţ&turei celor şapte mari soboare a toată lumea, printr’o anumită sărbătoare, spre vecinica po menire a purtătorilor credinţei şi luptătorilor pentru mlrirea bisericet resă-ritene. Această sărbătoare s a pronumits/-. Duminecă a Ortodoxiei şi este cea d’ln-tâiâ a marelui post. Întreg Orientul serbâtoreşte de secole cu mure pompă, această memorabilă aniversare bisericească şi naţională. Până In ziua de azi catedralele metropolitane din Athena, Moscova, Belgrad, Cetinia şi ale celor-l-alte mitropolii ale răsăritului resunatn Cuminţea ortodoxiei de amintirea marirel ale mal marilor osebitelor neamuri cari s’aâ ostenit pentru biserica şi naţiunea lor. In vechile noastre căiţi bisericeşti se găseşte orlnduiala acestei dumne-zeeşti slujbe, sernâtorirea căreia a că-zut Insă tn desuetudine de sub domnia străina a Fanarioţilor. Şi aceasta se Înţelege de sine, câcl cum era să’f vie la socoteala unul Domnitor striin de a-cest neam, să sufere pomenirea glorio-şilor V:ivozi ai Românilor, a Ierarhilor, a »j.eriior, a dascălilor şi In sflrşit a tutulor acelor mari patrioţi, cari prin braţul, pria Învăţătura, prin mila şi iubirea ds poporul român, aâ câştigat cununi neperitoare de recunoştinţă de la biserica şi naţiunea română, a cărei fiinţă aâ apârut'o şi ocrotit’o tn viaţă; iar prin faptele lor măreţe şi pioase au îndrumat’o pe calea vectmciel propăşiri. Fireşte, că amintirea solemnă şi &DU»:â a mitrei trecute a naţiunel ro- mâne, insufla o groaznică frică de poporul român, tiranului fanariot venit ca să’l sugrume; şi deci, Dumineca ortodoxiei a fost înlăturată dupe lista serbâtorilor Împărăteşti ale erei fana-rioie. O făclie, strălucitoare de învăţătură şi de patriotism, a bisericet noastre naţioanale a băgat de seamă, de eflte-va vreme, lipsa acestei dumnezeeşti ser-bfttorl naţionale din concertul feluritelor sărbări oficiale pentru celebrarea neatârnare! naţiomle reînviate şi a regalitaţei de curând înfiinţate. Şi urmând sfintei sale chemări de îndreptă-ţitor al legei, propuse fraţilor sel Arhierei, d a scoate din mormântul uitârel şi a restatornici tn datina bisericet române, dupe cinstea ce i se cuvine, Dumineca ortodoxiei. Propunerea fu priimită, Intr’un glas, cu o apostolicească mulţumire de întregul sobor al arhiereilor noştril. Noul Mitropolit-primat tresaltă de bucurie şi cu lacrimi fierbinţi fericea pe fratele său Intru Domnul propuitorul. Ei dar, Vodă vrea iar Hâncu ba! Şi hâncu de la Logofeţia bisericească cum auzi de aceasta, coprins de spaimă, ce’i căşuna apariţia umbrelor măreţe ale neamului românesc, alergă la s-ţii părinţi, cel slabi de Înger şi prin za-viştii nemernice şi înfricoşări îndrăzneţe răuşi să imperecheze duhurile spre a face ca propunerea să nu ia fiinţă. Dar, cu toate acestea temându-se, ca la un moment dat, chiar prelaţii cei mai supuşi stâp&nirel, să nu dea urmare dorinţei lor intime, ministrul Sturdza Închise fara veste sesiunea de primăvara a SI. Siood, care n'apucase să ţie estimp de cât cinci şedinţe. ^ tar Monseniorul losel Georgian, Înfricoşat de logofătul bisericesc, şi muie glasul şoptind la urechile prelaţilor, că i se pare cu neputinţă re statornicie ea Duminicei ortodoxiei in biserica română, pentru ca s'ar atinge credinţa Regelui nostru elerodox/... lata-nedar, prin slugărnicia dezgustătoare a ministrului de culte, tniorşl sub era fanariota. Cu adevărat, ticăloşia actualilor câr-muilon pe c&t e de fără seamăn p’atât e de neînţeleasă : căci, cum să Impact poprirea unei sărbători eminamente naţionale, cu stăruinţă Îndărătnic* a a-celuiaşi ministru de culte de a silnici conştiinţa Arhiereilor şi a preoţilor bi-sencei noastre spre a Împărtăşi pe rege şi pe regina la sfinţirea arcbiman-dnei de ia Curtea de Argeş, până a’l laşa să coopereze la săvârşirea tainelor cultului ortodox ale actului sfinţim ? Precedent care, a scandaiisat lutratăta pe miniştrii religiunei dominante a statului român, In cât la sfinţirea mitropoliei din laşi, era să izbucnească un conflict scandalos, din cauza amestecului putem lumeşti până şi In ritualul bisericet ; care s a Înlăturat prin refuzul categoric d a se Împărtăşi regele la uueie momente a le actului sfioţirel şi printr'o simulare dmace la săvârşirea mirungcret, puu&ndu-se In prăjina regala o simpla bucăţică de ceara alba lara sfântu mir. Daca prin urmare, elerodoxia stâpă-nitonior uoşlru uu şuiere uiu o vătămare priu Împărtăşirea benevo.ă, ba chiar ostentativă, la cultul ortodox al bisericei noastre naţionale, uu Înţelegem pentru ce sar jicni majestalea regimului prin evocarea solemna şi a-nuala de către biserică glorioşilor Înainte mergători ai neamuiui românesc. Se vede Insă cs patriotul, liberalul şi naţionalul ministru de azi al cultelor, e mai catolic decât... papal Şi fiind astfel,nu ne miram văzând pe d. bturza, cum terfeleşte toate datineie naţionale pe care le poate atinge In puterea sa. Mărturisim Insă, ca ni se Ineac* su» fletul de mâhnire la priveliştea slabi» ciuuei pacatoase, cu care M tropi ,ui primat laşa sâ i se cal^e până şi prerogativele spirituale de cap s bisericei naţionale. Ntdestoinicia Ce a ocroti până şi cele sfinte ale acestui neam,ce iromaza la cârma sfinte -ms tre biserici, îngiijaşte cu arepl u.eu» pe toţi românit iubitori de nea^ , mr, www.dacoromanica.ro •> EPOCA — 7 IULIE bine faceri a luat disposiţiunî şi a şi pus în lucrare, pentru pomenirea mult iubitului şi regretatului ei soţ, se clădească o frumoasă şcoală în comuna rurală Brâncoveni, a dat 1500 lei pentru reparaţiunea biseri-cei din Coteana, şi dotează cu tot mobilierul necesariu: bănci, catedre, dulapuri pentru bibliotecă, Table, Hărţi geografice. Globuri şi altele, atât noua şcoală ce clădeşte în Brâncoveni cât şi noua şcoală din comuna Coteana-Ipateşti la clădirea căreia a contribuit şi decedatul Principe. De şi poate comitem o indiscre-ţiune prin publicarea acestora, o facem inse cu plăcere pentru a reaminti cum înţeleg inimele nobile şi generoase a face binele şi mai cu osebire pentru a nu lăsa se se piarză bunul exemplu. —x— Intre numeroasele persoane care aii visitat eri la Văcăreşti pe amioii noştri A. Balş şi N. Filipescu au fost şi prinţul Em. Konaki-^ogoridi şi C. Herescu, acest din urmă venit într’adins de la Ftîmnicul-Vâlcei. —x— Zgomotul s'a răspândit în oraş că guvernul ar fi primit de la legaţiu-nea din Viena unele ştiri foarte puţin mulţumitoare, în privinţa nego-ciaţiunilor care se urmăresc acolo pentru încheierea convenţiunei de comerciu d’intre România şi Austro-Ungaria. Vom reveni asupra acestui zgomot după ce ne vom fi încredinţat dacă el este întemeiat. —x— Am spus acum câte-va zile că d. Radu Mihaiu va întreprinde în cu-rînd o călătorie de inspecţiune în ţară şi că d-sa va vizita pe rînd toate judeţele. Aflăm acum că această călătorie a fost hotărită în unul din ultimele consilii de miniştri şi că ea are de scop pregătirea viitoarelor alegeri generale legislative. Nu ne îndoim că dibaciul ministru de interne va profita de a-ceastă ocaziune pentru a aplica pe o scară întinsă mijloacele de per-suaziune pe care, pân’acum, n’a putut decât se le încerce în cercul de activitate, relativ restrîns, ce a avut ca prefect al poliţiei Capitalei. Cetăţeni, pregătiţi ve spinările 1 —x— Ni se asigură că intenţiunea exprimată de d. ion brâtianu d'a propune Regelui se însărcineze pe d-nu Radu Mihai cu interimul departe-mentului de rezbel, în timpul lipsi-rei din ţară a titularului acestui departament, ar fi fost reu primită de către cei mai mulţi d’lntre ofiţerii generali şi chiar de către unii membri ai Cabinetului. In faţa acestei manifestaţiuni.d. Brâtianu s’ar fi ho-târît se înlocuiascu el înse'şt pe d. general Anghelescu. —x— D. Moruzi, prefectul poliţiei Capitalei, se afla de eri la Sinaia şi va rămânea acolo încă vr’o două sau trei zile. I)-sa se va întoarce Miercuri sau Joi în Bucureşti, însă numai pentru o zi, şi va pleca apoi în străinătate unde va sta cel puţin trei săptămâni. In timpul absenţei sale funcţiunile de prefect al poliţiei Capitalei vor fi îndeplinite de către directorul Prefecturei, d. Ion Palade, care s’a şi întors alaltâeri de la Slă-nic, renunţând la congediul ce’i era deja acordat. Corpul profesoral al şcoalei de comerciu din Iaşi a adresat d-lui ministru al agricultureî, industriei, co-merciuluî şi domeniilor un însemnat memoriu asupra îmbunătăţirilor de introdus in Învăţământul comercial în genere şi în organizaţiunea şcoalei în particular. * Spaţiul nu ne permite a reproduce acel memoriu în extenso, dar vom comunica într’un număr viitor cititorilor noştrii concluziunile lui. DEPESI TELEGRAFICE AGENŢIA HA VAS Constantinopol 16 Iulie. îCale indirectă) După cum v’ara telegrafist la 9 cor. Sultanul amânase pe ziua de ieri audienţele D. d. de RadovicI şi WolfT Cu toatâ absenţa unei ştiri confirmative, d. de RadovicI plecă dimineaţă din Terapia dar, ca precauţiune, se opri la palatul ambasadei Germaniei din Pera de de unde preveni pe Sultanul că aştepta ordinele sale. Sultanul răspunzând afirmativ, d. de RadovicI merse la Yildiz-Kiosk unde fu primit. Se asigură că d. de RadovicI slei pe lângă sultan toate mijloacele pentru a obţine ratificarea convenţiunil egiptene mergând până la indimidare, dar Sultanul rămase neclintit. Cât pentru Sir d. Wolfl a stat toată ziua la Terapia aşteptând un avis din partea Sultanului, care avis nu sosi. Pe la7 ore Artin-Efendi, sub secretar de Stat la afacerile stăine, sosi la Terapia, însărcinat să facă o comunicare Iul Sir Dr. Wolfl, dar acesta congediă aproape pe Artin-Efendi, declarându'I că e prea târziii, că va pleca dupe miezul nopţel. In adevăr Sir Dr. Wolfl' se îmbarcă pe staţionarul englezesc la 13,5 conform instrucţiunilor de la Londra, care II îndemnau să plece Sâmbătă. Atitudinea neclintită a Sultanului este cu atât mal remarcabilă cu cât Padişahul avu de luptai contra propriului săO minister, cu totul câştigat Englilerel, şi contra presiunel, care nu sa potolit nici o dată, a Germaniei Întărită de Austria şi Italia. Chiar ca manopere din ultima oară s'a căutat să se exploateze manoperile relative la generalul Boulanger, pentru a arăta nestabilitatea guvernului republican şi se asigură că Sultanul ar fl amânat ho-tărlrea sa până dupe serbâtoarea de la 14 Iulie, care, dupe informaţiunile dale de-ambasada englezească trebuia să lie semnalul unei revoluţiunl in Franţa. Totuşi, cu toatâ plecarea a iul Sir D. Wolfl'. Englezii n an pierdut încă or-ce speranţă, căci lord Salisbury propune Sultanului să se continue la Londra negociă-rile egiptene ; dar Sir W. Wliile, care su-feria destul de cu greii presenţa Iul Sir D. Wolfl', ca ambasador extraordinar, speră să reia negociărilc pe un alt picior şi să obţiâ o nouă convenţiune care, de şi nu aşa de avanlagioasâ ca tntâia, lotuşi ar satisface in de ajuns Englitera. Anturagiul Iul Sir W. White speră că dânsul va is-buli crezându ’l mal dibacii! de cât Sir D. Wolfl'. Cu Loate astea, şi in potriva or-cârul verisimilitudinl , cabinetul Kiamil-paşa tot se mal ţine pe picioare actualminte. Sultanul Iar conserva, după cum se zice, numai pentru a câştiga timp voind să facă pe Englitera să crează că are intenţiunea să reia negociârile egiptene. CunNtautinopol, 16 Iulie. (Cale indirectă.) întronarea prinţul il de Coburg devine din zi In zi mal îndoioasâ în faţa atitudine! aclântite a Rusiei care e categoric contraria acestei alegeri. Răspunsurile celor-l'alte puteri lacircn-larea privitoare la alegerea prinţului de Coburg sunt toate vagi şi pline de reticenţe circonspecte. \ lena. 17 Iulie. Saadulah-Paşa, ambasadorul Turciei, a sfătuit pe prinţul de Coburg să nu meargă la Sofia, înainte de o înţelegere prealabilă între Poartă şi puterile pentru a evita complicaţiunl. Sofia. 17 Iulie Dr. Stransky ministrul de interne, soseşte astă seară la Sofia. Guvernul sârb a pus la disposiţiunea noului ministru un tren special până la Pirot. New-York» 17 luni.—Un accident teribil s'a produs la gara Sf. Thomas din Ca-tabo. S'a ciocnit doă trenuri, ce eea a produs explosia petroliulul. Panica a fost Indescriptibilă. Se numără 19 morţi şi vre-o 40 de răniţi. DINTR’O ZI INTR ALTA ROM ANI A IN 1834-35 Scurta relatiune despre o călătorie faouta In Muntenia si Moldova In anii 1834 si 1835 de către d-nul Cochelet. fost agent si consul general al Franciet, pentru a servi la itinerariul tn acele doue principate. (Urmare) Erad orele patru seara când ajunsei la Brăila sau Ibraila. Un funcţionar şi doi arnftuţl mă aşteptai! la barierft şi mă duseră la locuinţa ce mi se pregătise la d. Parascheva, care ţine de la guvern cu arenda pentru o sumă oarecare, venitul oraşului şi al domenuluf. Căpitanul poştei mă aştepta asemenea, gata la ordinele mele. In curând sosi şi d-nul Slâtineanu, ispravnicul oraşului, care îmi ceru ertare că nu mă poate primi la dânsul acasă. Cunoscusem pe d. Slătineanu In Bucureşti. Era nepotul marelui Vornic Gheorghe Filipescu, cu care eram în strlnse legături şi care era pe atunci boerul cel mal măreţ, cel mal primitor şi cel mal popular din Ţara Românească. Era un noroc pentru mine de a găsi Într’un port aşa depărtat pe Dunăre, la o distanţă numai de trei zile de Ma-rea-Neagră un funcţionar public ca d-nul Slătineanu. Nu putea fl cine-va european, mal civilizat şi mal apropiat ca dânsul. Şi era Însufleţit de cele mal bune intenţii pentru înflorirea oraşului ce administra şi pentru al comerciulul In genere. • A doua zi, d. Slătineanu măduse prt-tulindeni, Îmi dete lămuriri despre toate şi 'ml supuse planurile de lărgire şi de Înfrumuseţare, care fuseseră adoptate pentru portul ţări româneşti pe Dunăre. Brăila, care!nl830 nu avea de cât 800 de suflete, număra acum vr'o 0000, şi era primitoaredeosporire ş; mal mare. In primăvara viitoare era vorba să se facao piaţă pătrată cu numele Archan-ghelul Mihail In mijlocul căria să fie o biserică şi de jur tn prejur case zidite după un acelaşi plan cu prăvălii şi galerii cu arcade acoperite. In această piaţa aveaQ să dea stradele Kisseleff, a Silistreî şi a Iaşilor. Dintr’o veche moschee,proprietatea d-lul Slătineanu, se proiecta să se facă o magazie cu localul Bursei d’asupra. Carantina era I Când pe la sfîrşitul întâiului sfert al secolului nostru, se restatorniciră domniele pământene, cea d’ântâifi grije a sfatului obştei a boierilor ţârei,a fost dea alege Mitropolit! români din neam în neam. In ţara românească fu ales Dionisie Lupul, de vecinic-fericită pomenire, pronumit întâiul român, şi intronizat cu mare pompă la Mitropolia Ungro-Vlahieî. După săvârşirea sfintei liturghii, noul Mitropolit urmat de Grigore Vodă Ghica şi de tot alaiul domnesc suind scara de onoare a palatului, fu întâmpinat de Marele Ban Ber^cu care ţinuse cârja plnâ In momentul inves-titurel şi care ca un alt Palatin de Rhin, grăii întâiului român : l.upule se le ved Istovind caprele!..., Şi într'adevăr, fericitul Dionisie Lupul curăţi de capre ogorul bisericel româneşti, trăgând brazde mănoase, In cari am văzut răsărind şi dând roade Imbelşiugate pre Grigoril, Neofiţii, Ila-rionil.Chesaril şi alţi fericiţi MitropoliţI şi Episcopi al Ungro-Vlahleî. Ar fl o mare nenorocire dar pentru naţiunea noastră, dacă nici Domnul Domn losif Georgian, n’ar fi In stare să pă-şască pe brazda trasă de întâiul român In ogorul Ungro-Vlahiel, cum s'a ln-lemp’at deja din nefericire predeceso-reluî Em. Sale la primatia României. Insă, ca unii ce credem înţvecinica linareţe a sf. noastre biserici naţionale, nu voim să ne desnădftjduim şi credem,că Episcopatul nostru va şti să recâştige, ptrfă In cele din urmă, cel puţin neatârnarea sa spirituala pe care se nevoesc a o Încătuşa pe toate câile Fanarioţii de azL Ritltn-Xovak. CRONICA LUCRURI NEPOTRIVITE Destul cu glumele, să mal fac şi puţină fllosofie. Măcar aşa s o fac filosofla, d’un pan plaisir, cum spune Madame Ziţa din Noaptea Furtunoasă, măcar aşa d’un sezon mort, flind-că nu mă duc la băl. Lăsând Insă gluma la o parte, ia să facem puţină filosofic. Ed adesea-ori m’am gândit cum că nu este nimic răi! sad bun In natură, precum nimic nu se adaogă şi nu se perde, ci că loate lucrurile sunt bune sad rele. dupe cum sunt la vremea şi la locul lor sad nu. Cred că void avea mulţi contrazicători, dar de sigur că viitorul va fl cu mine. Slabă nădejde, dar ed mă consolez şi cu atâta. Să procedăm prin pildurl: Opo3iţia atacă pe Radu Miliaiu, a-cuma In luna lui Iulie, cu cuvintele : domnul pantalon de dril. Iată că oposiţia face o acuzaţie proastă, zadarnică şi aceasta flind-câ acuzaţia e nepotrivită. Dacă oposiţia ar fl zis lui Radu Mihai, acuma in Iulie, domnul căciulă de astrahan, de sigur că acuzaţia era la locul săd,şi dacă In Februarie Tar fl numit pantalon de dril de asemenea. ■■■■■■■■■■■■■■■ FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (23) A. MATTHEY — (artrur arnould) CRIMA DE LA CRUCEA ROŞIE PARTEA I. ‘ TRIUMFUL LUI IUDA VII Ivirea a doua probleme Să revadă pe Zelia după zece ani ; s’o regăsească maritală: să întâlnească pe acela care ordonase măcelul groaznic cărei supraveţuise ea singură din familia sa ; aceste erad lucruri In stare a sdruncina chiar pe un om tare cum era Abric, căci ele atingeati coardelele cele mal simţitoare a le inimel sale şi le făcea să vibreze sub acţiunea sentimentelor celor mal aprinse şi mal deosebite : Bucurie mult timp visată, mâhnire amară, ură sălbatică. Doctorul Thevenin, chemat în toatâ graba de la Chătillon, care e numai ia câte-va minute de la Fontenay venise foarte repede, cu toate reumatismele sale, numai când aflase de Întoarcerea iui Abric, şi îl ascultase, 11 pipăise, 11 Aşa cum a procedat însă, n’a făcut nimic. Alfa. (vorba lui Stolojan). Conul Panică Bellio face pe agentul matrimonial, pe agentul de schimb şi pe agentul de toate soiurile. Toată lumea acuză şi şi rîde de conul Fânică, pentru aceasta. El bine, pentru ce? Pentru ce lumea nu rîde, nu atacă, nu acuză şi pe un Giraudel, şi pe un Herşcu Toboş, şi pe un Iţic sad Marcu cari fac aceiaşi mesprie? Pentru ce?... Ed unul nu l’aşi acuza nici-odatâ pentru aceasta, flind-că e foarte la locul săd. face aceea ce trebue, aceea pentru care are aptitudini. Ca concluzie: în loc ca opoziţia să atace pe conu Fănicâ flind-câ este a-gent de schimb,meserie în care e tare, să’l atace pentru că e deputat, chestor, etc, adică că ocupă locuri care nu sunt de dânsul. Iată al doilea lucru nepotrivit. Alta. Oposiţia se vaită pentru că Stătescu a degradat justiţia, pentru că Carada a făcut avere din nimic etc. De dimineaţa pânâ’n seară oposiţio-niştil nu fac de cât să se văicărească pentru lucrurile acestea şi cer ca ele să nu se mai repete. Ciudat! Apoi oposiţia nu ’şi pricepe interesul. Ed unul, dacă aş fi lăsat ca să scria articole politice la Epoca, în fie-care zi aş Încuraja pe colectivişti ca să’I dea Înainte, să fure , să pârjolească, să bată. să bage lumea la puşcărie şi să revolte pe toţi, căci numai ast-fel vor cădea la sigur. Dacă Insa dânşii sr asculta de oposiţie şi s ar face oameni buni şi cinstiţi apoi nu mal cad niciodată şi moştenesc pământul. Prin urmare a treia nepotrivealâ. Acuma poate să mi se obiecteze şi mie de ce m'am apucat ca să scriu filosofii şi lucruri grave la Cronică, că prin urmare am făcut lucru nepotrivit. Acelora ed le voiu răspunde ca ţiganul, că: de s'o potrivi, nu s’o potrivi, ed lot i am păcălit, căci neavâod ce seri, tot le-am dat Cronică de cetit. Radu Ţandără. INFORMATIUNI A sosit în Bucureşti şi s'a depus în Capela cimitirului Şerban-Vodâ corpul Principelui Grigore Bassarab-Brdncoveanu decedat la Paris în 3/15 Octombre 1886. Depunerea corpului in Cavoul familiei se va face Joi ale corenteî la îl ore dimineaţa in prezenţa între-gei familii, fără invitaţiunl şi fără pompă , dupe cum reposatul şi-a exprimat ultima dorinţă prin testamentul seu olograf. Principele Brâncoveanu s’a născut In Bucureşti în casele din strada Brâncoveanu în dimineaţa zilei sântului Spiridon (12 Decembre) 1827, s’a căsătorit la 28 Mai 1874 cu fiica lui Mussurus Paşa, atunci ambasadorul Sublimei Porţi la Londra. A lăsat pe soţia sa neconsolabilă cu trei copi minori, un băiat: Constantin născut în 1 Octombre 1875 şi doue fetiţe: Anna născută în I876şi Elena In 1878. Principesa Raluca între alte multe luase la cercetat cu toatâ grija unui bun prieten, sad a unul tată. Imbătrlnise mult bietul om. Anii fusese îndoiţi de mari pentru el. Triumful imperiului, luptele exilului, tl ama-rtse peste măsuri. El avea acum mal mult de 00 ani. Cariera lui fusese sdro-bită In momentul când nu mal al nici puterea, nici timpul , nici voia de a o mai reîncepe. De acea cuprins de misantropie, des-gustat de politică, să ascundea de lume trăia retras din câţl-va banlce adunase In vremele lui cele bune, renunţând la clientela sa şi ne mal căutând de cât pe săracii lepădaţi de confraţii săi şi pe prieteni, pentru care el se simţea Încă gata a se arunca In foc. Cât despre Rerminia, mal tânără de cât dânsul, căci nu avea de cât patru zeci şi trei ani când o regăsim, să păstrase mal bine şi părea să nu să fl schimbat mal oe loc, căci era tot vioaie, tot veselă, avea ochii el cel negri şi vii şi acea slăbiciune potrivită care mult timp seamănă a tinereţâ. — N’are să fie nimic, spuse doctorul Thevenin, după ce sflrşi cu cercetarea lui Abric, dar ll'va trebui multă odihnă, câta-va zile şi multă Îngrijire. — Dar n’are friguri, ferbinţealâ ? întrebă Zelia mal încet. — Nici de cum, Întrerupse Abric sforţându-se a să stăpân ; nu sunt bolnav ci numai mişcat, sdruncinat de emoţiunea ce am simţit aflând pe atâ-ţea amici perduţ! de mult, acum toţi în jurul med. Scuz'i-mă o slăbiciune copilărească... In curând va trece. — Să te scuzăm, asta ’ml place, zise d. Thevenin; crezi că a fost puţin lucru... numai noroc că totul a trecut a-proape... Dar cum dracu al făcut ca să te isbeştl de peptul calului ? Or cum un cal nu trece aşa nevăzuţi... Şi miss Black e un dobitoc blând şi liniştit care ’ţî dă vreme să te fereşti. — Te înşeli, doctore. N’am văzut’o nici-odatâ aşa răpunse d na Durandeau. De mult n’o călărisem şi am găsit’o de tot schimbată, nărăvaşe, plină de Incă-păţtnare.. M’a dus la Versailles, s’a oprit 1n faţa unei case necunoscute, s’a Intărltat fiind ca voiam s’o Întorc îndărăt şi a luat’o la fngâ fără veste. — AI da ! da I mormăi doctoral Thevenin, să nu dăm defectele noastre a-nimalelor. Capricieie şi îndărătnicia sunt cusururi de tânără femee răsfăţată, iar nu de cal bine crescut ca a-cela 1 — Cu toate aceste, te încredinţez... — Cunosc pe miss Black; ed care nu mă sul nicI-odata calare, aş călări bucuros pe dânsa. E un dobitoc cuminte, supus şi fără năravuri. Dar să lăsăm aceasta, urmă doctorul, bine că totul s’a sflrşit aşa şi n’a fost ceva mal râd... Se vede că miss Black, care 'şi aduce mal bine aminte de cât d-ta, de sigur, s’a gândit că mergeai alta dată cu ea la Versailles, şi o fl voit să se lntcarcâ acolo, eatâ tot ! — E încă o greşala, scumpe doctor, reluă Zelia. N’am mal fost la Versailles, te asigur, de la întoarcerea mea în Franţa... — Aşi ! — Şi dovada cea mal bună e că nu ştiam unde mă aflăm când ea s’a o-prit I — Atunci bărbatul d-tale mergea a-colo, de vreme ce umbla cu acest cal de o vreme încoace. — El nu cunoaşte nimeni p’acolo I Nu să suia călare de cât spre a merge la Paris câte odată sad In pădurele de la Verriâres. — Bine ! bine I reluă doctorul Intre dinţi. Ştid ed ce zic... animalele nu sunt aşa de proaste I Zelia deschise gura spre a răspunde, dar un nor trecu de odată pe fruntea sa, şi ea tăcu râmânlnd gânditoare In aparenţă nepăsătoare la cele ce să petrecead Împrejurul el, în timp ce doctorul Thevenin scria prescrip-ţiunile sale pentru rănit. De altmintrelea chiar atunci, Jules Durandeau intră, spunând cuvintele pe care le am pus In capul acestui capitol. El să repezi la Abric şi’l apucă de mână. — Bărbatul med I zise atunci Zelia, ca să’l presinte lui Abric care n’o întrebase încă de. numele acelui cu care era măritată. Auzind aceste cuvinte el se roşi ; cu toate aceste strlnse şi el de mâni pe Durandeau şi Încercă se să ridice de pe jeţ, dar acesta 11 lmpedicâ. — Nu, nu, stal pe loc, strigă el. Am aflat ce ţi s’a întâmplat. Bine a făcut Zelia că te a adus aici... El e I de mult nu ne-am văzut I... Fiind că nu mal auziam vorbin-du-se de d-ta de când cu amnistia,credeam că ţi s’a întâmplat vr’o nenorocire. Încă o victimă a guvernului ! gândeam ed. — N ai primit veşti de la mine ? — Nici-odatâ ? scumpul med. Ne al scris poate ? — Mai mult de două zeci scrisori. — Cui ?... mie ? — D-tale.,.*nu tocmai; nu ştiam ci ai luat de femee... dar doctorului Thevenin... şi d-şoarel Marion, adause el cam Ingâimat. — Cum să poate I strigi doctorul, nici un cuvânt, nici o linie n’am primit de la d-ta. — Nici ed I adause Zelia. — Atunci Înţeleg tăcerea d voastră... — Tăcerea noastră r reluă iute Zelia. Doctorul şi cu mine, din contra, t’sm scris şi fam trimis ştiri despre noi foarte des I Că nu primiam «crisoarile d-tale... tot să mal poate Înţelege, maf cu seamă dacă le adresai la Paris. — Nici de cum. Aflasem acolo la Ca-yena că suDteţl în Sviţera, la Geneva. Dar asta nu era lucru mare, căci ed nu dam scrisorile la poşte, cum vă închipuiţi, ci ie trimeteam pe o cale mal sigură, cum fac toţi acolo. (Va urma) www.dacoromanica.ro EPOCA - 7 IULIE 3 de scânduri şi se proiecta asemenea sg se fac» de zid. Portul Brăilei e adânc ca de vre-o 10, picioare la punctul de ancorare şi de vre-o 15 la mijloc. AO fost timpuri In care ad primit ptnâ la 90 de corăbii. Se percepea m folosul oraşului un drept de ancor8giu de 12 lei vechi, cam vr’o 5 franci, de vas. Se proiectase un cheifl şi era vorba sg se suprime, când se va face, dreptul de ancora giti şi sg se tn'ocuiascâ prinţi un drept de tonnelagiu. La sosirea mea se sfliil opt bastimente engleze In carantină,venite se|tncarce grâd şi lemnărie. De mult nu se mai vgzuse vre’un bastiment francez. Am vizitat un vas de 100 tonnele făcut tn Valachia. Această corabie arătase deja în Mediteranea, unde fusese bine primită, bandiera naţională pe care Principatele sunt autorizate a rid;ca. Pe drapel falfîia cu mândrie numele proprietaru'ut, boerul Villara. In anul 1833 intrase la Brlila 384 de corribil, avînd un tonnelagifi de 45000 tonnele şi 4600 mateloţl : Nici una lnsg sub pavilion francez. Am putea însă face un comercid Însemnat prin Marsilia de producte simulare cu acele pe care le Încărcăm la Odessa cu preţuri mai eftine. Valachia, una din ţgrile cele mal mănoase din Europa, produce cu îm-belşugare tot felul de grâne, mat cu seama grâd, porumb, mei şi orz. Are pe lângă aceastea, păşuni bogate în care se hrănesc peste 5 milioane de capete de ol, plus numeroaaele turme care «coboară tn toţi anii din munţii Transilvaniei. Cele mal bune rase se găsesc tn Ialomiţa, Ilfov, Teleorman şi peste Olt. De şi calitatea lânel nu e de cât dea doua mână, eftinătatea preţului Ins» e aşa de mare In cât s ar putea face mari câştiguri. Cânepă e multă şi de foarte bun» calitate ; s ar putea lua pe preţuri de nimic. Se trimit foarte mari cantitiţl de seminţe de in la Triest şi la Londra. Multe seminţe bune pentru coloţat cresc asemenea cu în-belşugare în câmpiile româneşti. Mulţime dc piei de iepuri se trimit mat cu seamă pe mare la Triest, şi pe uscat la Viena. Calitatea seurilor e foarte bună şi se încarcă multe pentru Cons-tantinopol şi Englitera. Munţii care despart ţara româneasca de Transilvania sunt îmbrăcaţi cu păduri minunate, având bogăţii mart de lemne de construcţie de prima calitate şi bune pentru marină. Se ascund în flancurile munţilor mine de cărbuni, de pucioasă, de argint-vid, de aramă şi de fer. Ocnele dad un venit de 3,412,252 lei |vechr, care merge sporind. In fine Valachia produce, mătase, miere, ceară şi sare. Exportul acestei ţgrl conţine după cum se vede, toate elementele unul întins comerţ, care ne ar oferi mari beneficii. E preţuit acum la vre-o 12, 13 milioane de Iei turceşti. Importul el oferă cam a-ceeaşi balanţa. Franciaia puţina parte directă la acest comercid de import, care e în mâna unor neguţători numiţi Lipscani. El aduc cu mari cheltuell de la Lipsea, pânzeturi, lânăril şi postavuri pe cari le desfac în ţară pe preţuri mari, şi care ar putea A şi mal eftine şi de mal bună calitate aduse direct din Francia, pe mare. Lucrurile franţuzeşti precum tleculeţele de artă ; modele, parfumeria, bijuteria subţire, mânuşeria, Încălţămintea de pele şi de mătase pentru dame. cărţile, hârtia, unele postavuri subţiri, sunt foarte căutate în Valacjiia. Se află în Bucureşti câte-va prăvălii franceze care ţin aceste mărfuri. Dupe toate informaţiile câte am luat la Brăila, m'am convins că comerciul de import şi export al Franciel cu Ţara Românească nici n’a luat naştere putem zice, şi că navigaţia se reduce la nimic. M’am dus sg vgz lângă Brăila un monument mic, împodobit d’asupra cu o cruce lDflptă în semi-lunâ, cu coroana şi sgripsoril ruseşti. A fost ridicat de d. de Blaramberg, ofiţer de ge-nid cumnat cu Vodă, în memoria luării Brăilei în Iunie 1828, chiar pe locul unde o bombă a căzut lângă împăratul Rusiei, pe când comanda în persoana Marele Duce Mihail. Se pomeneşte a-semenea pe monument tractatul de la Andrianopol din Septembre 1829, în puterea căruia cetatea Brăilei se dârl-mase fără a se mal putea vre-o dată ridica din nod. Nici că mal rămăsese din-trânsa vre-o urmă Cimitirul, care e în faţa monumentului şi în care zac osemintele a peste 10.000 Turci şi Ruşi, morţi unii apărându-se, alţii dând asalt şi aprinzând minele, aduce aminte a-ceastâ strălucită luptă. Plecai de la Brăila la 16 ale lunel, seara pe la patru, cu gândul să ră-JDâiG noaptea la OalaţI care este portul Moldovei pe Dunăre şi care nu e mal departe de 2 leghe. Domnul Slani-ceanu îndatoritor ca în tot d’auna, a ţinut să mă întovărăşească până la Şiret, un fluvifl nu mare dar repede, care desparte ambele principate. Găsii la ţgrm pe d. Sachetti agentul consular al Franciel la Galaţi; mg aştepta în u-niformă Nu găsii destule cuvinte pentru a mulţumi prefectului de Braila, pentru deosebita primire şi fâcul urări pentru viitoarea propăşire a oraşului al căruia creator fusese dlnsul după cum Ducele de Richel eu fusese creatorul unul port vecin Şiretul se trece pe un pod plutitor. Cât dai de Moldova înfăţişarea locului se schimbă, devine mal puţin monotonă ca în ţara vecină ; nu mal e acel nemărginit şes şi vegetaţia e mal cu putere. Galaţii se văd de departe, d. Sacchetti a ţinut cu orl-ce preţ sg mg ducă la dumnealui acasă şi sg mg pre-sinte plăcutei sale familii. D-na Sacchetti era o tîngră şi frumoasă persoană de la Salonic, care ’ml deschise casa şi mg primi cu o deosebită graţie şi amabilitate. A doua zi dupg ce-m! făcură vizită pârcălabul safl ispravnicul, preşedintele tribunalului de comercid şi viceconsulii Engliterel şi Greciei, mg dusei la port şi mg plimbai prin oraş, spre a-mi da seamă de mişcarea navigaţiei şi a negoţului. întinsele cunoştinţe ce avea d. Sacchetti în această privinţă îmi înlesni cercetarea. Mişcarea populaţiei era mult mal mare la Galaţi ca la Brăila ; sg număra chiar dupe atunci 18,000 suflete. O mulţime de marinari genovezi, greci şi locuitori al Insulelor se îmbulzeau pe strada Comercială pardosită cu podele. Mal toate casele erad de lemn acoperite cu scânduri. Pe lângă port erau mal multe zidite în cărămidă şi cu magazii boltite. Ljcalul carantinei pe cheid era în starea cea mal proastă. Sa proecta sg se clădească un altul mult mal mare şi o cazarmă, spre a scăpa pe locuitori de cuartiruirea soldaţilor. A-nevoe sg găseşti o casă cu ceva aparenţă mal bună A pârcălabului d. Guza, 1) şi a d-lul Xeno vice-consulul grec sunt aşezate într’o posiţie prea plăcută. Vice consulul englez îşi făcuse atuncea una noua. Mişcarea portului Galaţi fusese în a nul 1833 de 236 bastimente cu o capacitate de 28,060 tonnele şi cu 3140 mateloţl. Nu se văzuse încă, ca şi la Brăila nici un vas francez. Cu toate că mişcarea fusese mal mare tn 1833 în acest după urmă port, cu toate acestea după mersul comerciulul care se observă la Galaţi se simţea că Întâietatea Iul i se va cuveni pe viitor. Moldova are aceleaşi producte ca Ţara Muntenească, grâul sgd e însă mal superior. Marina turcească se aprovizionează din Moldova cu mare parte din lemnăria trebuinoioasă şi cu catnrturl. De şi catarturile ce dă Volhinia şi Po-dolia sunt mal bune; dar din aceste provincii s’au luat alâlea Iu cât astăzi sunt cam pe sfârşite. A şi sirn(ti.’o Rusia aceasta şi a însărcinat un ofiţer de genideu cercetarea pădurilor din principate şi a bogăţiilor In lemne de ca-tarturi ce pot conţine. Comerciul uleiurilor, a seurilor şi a cerel de Moldova are un loc de scurgere şi de mare trafic In portul Galaţilor. Un fel de ceară verde mal cu seamă este foarte căutată. Printre produsurile Moldovei este şi sarea. La Galaţi ca şi la Brăila comerciul nostru se reduce la nimic; afară de consulul nostru care e neguţător, nici o altă casă francesâ nu se află In Galaţi. Mal tot comerciul e în mâinele grecilor. S'ar putea Insă stabili şi din partea noastră prea avantagioase relaţii ptntru traficul de import şi export pe mare. De ce Marsilia să stea la o parte, pe când vedem fâlfâind mal în tot-d aunaîu porturile Principatelor, drapelul 8ardiniei viintŢpe la Genova. (Va urma) DIN DISTRICTE HOMA.VATI Ni se scrie din Caracăl că sergentul de Dorobanţi Brabeţeanu, în ziua de Duminecă 21 Iunie anul curent, a bătut în cazarma Regimentului într’un mod nepomenit, pe soldaţii Siavu Constantin, Mitru Marin, Râdoi Petre, Mari-nescu loan, Rădulescu Vasile, Zanfi-rescu Vasile, Vasile Florea, Deaconu Dumitru, Miirache Iancu, şi Dumitru Ştefan. Ei sunt astă-zl tn cura medicului Regimentului, fără ca aceşti apărători al Patriei Mume sg fi fost Intru nimic culpabili. Denunţăm acest fapt domnului Mi- l) Tat&l fostului Domnilor Alexandru loan Cuza. nistru respectiv şi ’l rugăm sg ia măsurile cuvenite pentru pedepsirea vinovatului, căci nu credem c» şi acest barbarism sg fie făcut muşama, pentru că făptuitorul este frate cu Brabeţi, ce fac parte din ceata sbirilor ce ne guvernă astâ-zl. BL ZEL Comitetul de binefacere din Buzăâ a dat în ziua sfinţilor Apostoli, un bal cu tombolă pentru incendiaţii din Botoşani care a produs peste 1500 lei. SUCEAVA Comunitatea izraelită din Fălticeni la apelul ce a făcut coreligionarilor săi pentru incendiaţii din Botoşani a a-dunat pînâ acum suma de 3289 lei. IAŞI Corpul profesoral al şcoalei comerciale din laşi, a dat publicităţii în broşură, raportul ce a adresat d-lul Ministru al comerciulul, etc. Cu ocaziunea trecere! prin Iaşi a M. S. Regina Serbiei, d-ra Musicescu Sofia a avut fericita ocaziune d’a se produce înaintea M. S. Reginei. Acum, M.S. a bine-voit a trimite d-rel Musicescu un inel cu iniţiala N. şi cu Coroana Regală d'asupra. Iniţiala şi coroana sunt pre-surate cu briliante. Darul s'a trimis prin d-na Maria Rosetti-Roznovanu. bunica M. S. Reginei. ŞTIRI MĂRUNTE Prânz întrerupt.—Mal mulţi lucrători ocupaţi Ia construcţiunea unei case pe strada Poliţiei tşl luaO azi prănzul tntr’o baracă făcută din scânduri mari netnţe-penite In cuie şi care se susţineai! una pe alta. Din nenorocire, unui din lucrători is-bind tntr'o mişcare bruscă tocmai scândura care era reazemul tutulorcelor-lante, întreaga baracă se derâmă de odată peste el acoperind sub ruinele el pe toţi lucrătorii. Nenorociţii aa fost scoşi cu capelile sparte, jupuiţi şi tnl’o stare de pl&ns. Doi a trebuit să fie transportaţi la spital. lurasl birjarii. — Erl încă un birjar, mânând tn goana mare pe Calea Rahovel In dreptul farmaciei de pe acea cale, a lovit cu oiştea pe un domn trecâtor rânin-dui destul de grav. Birjarul a fost arestat. Dc altmintrelea do cât-va timp poliţia a început, o recunoaştem cu mulţumire, să fie destul de severă cu conducătorii de trăsuri care prin chipul lor d a mâna, primejduesc viaţa oamenilor. Aseară încă a fost dus lacomi-sariatul de pe strada Academiei, conductorul unei trăsuri particolare care era pe capră beat şi comisese mal multe neorân-duell. Persecuţii poliţieneşti —Mihail 1. An-drouescu proprietar şi comerciant In str. Cazărmel Nr. 74 se plânge că este persecutat de câlrc comisarul Romniccanu de la Secţia 29, care în fie-care zi şi pe motive închipuite II dreseazâ procese de con-travenţiune. De acest comisar care a ajuns un adevărat Bacei pentru locuitorii din secţia sa, am vorbit deja In mal multe rtndurl. • Tâlharii si omor. -O tâlhărie cu omor a losl săvârşită în comuna Tunari din judeţul Ilfov. Nu cunoaştem încă împrejurările. ştim numai câ prefectul plâşel Moş-Lişlca se atlâ la faţa locului tmpreunâ cu uu procuror pentru a cerceta. (>rnriere Intre Rusia şi Bulgaria. \ 1‘aris. 18 Iulie. — Sguo .nituri de cutremur de pământ saii simţ?* I® Cair. Roma şi In Silicia. Constantinopol, 18 Iul>'e- ~ Ieri s au simţit sguduiturl de cutrenrur de pământ în Chio şi Smirna. 0 violentă sguduiturâ s a produs in insulele Rodos şi Creta. La Roa osi câte-va coşuri au fost crăpate, câle-Vc1 case s’aQ ALBERT BAUER INGINER SPECIAL Strada ( oiţei, 49 — Bucureşti MORI FABRICI de SPIRT SI TOT FELUL DE MAŞINI tiare depuşii de tuaie uneltele «I nr-eeaorille pentru exploatarea fabrleelor PIETRE de MOARA CURELE. CAUCIUCURI GAZE DE MATASE. LUMINA ELECTRICA. CURS DEPREPARATIUNE In liceul nou de Domnişoare din laşi, strada Universităţel No. 24, s'a deschis uu curs de preparaţiune pe timpul vacan-ţielor pentru elevele ce doresc să se pre-sintâ la şcoala centrală. Asemenea se predă lecţiunl fto piaiio şi de limba francesâ. IUN CAISA IIK IWAItE se vinde cu preţ moderai o Musicâ de mas», uu Biurou, mobilă, oglinzi tablour.. A se adresa Strada Griviţe! No. 70. HULE (II D«SE-Wi‘». de Arme, gimnastică şi dare U semn din str. Brâncoveanu No. 16, precum şi şcoale de notaţiune sunt deschise pentru onor. publicu. Comitetul m VFAZAKE Ci vaci cu lapte si vite tinere de prasila precum si boi dejug. A se adresa la d.nu E. Reimer la moşia Păscanl, districtul Ilfov. APE MINERALE FRANCEZE, GERMANE SI INDIGENE TOATE SURSELE Se primesc in Be-care 15 zile LA MAGAZINU N. IOA.NID & C° Stada Lipscani No. 3 Comande se pot efectua in toata tara. CASSA DE SCHIMB JOANNIAN & NICOLESCU No. 33, Strada Lipx~ant.No. 33 Cursul pe ziua de 6 Iunie 1887 VALORI Cump Vând. b 0/0 Renta amortizabil». . 5 0/0 > român» perpetui. 6 O/OOblig. de Stat(Rur. conv.j impr cu prime Bucur, (lei 20' 7 0/0 Impr. Munic. Emis. 188â 10 iei Oblig. Casei pens (1. 300) 7 0/0 Scrisuri funciare urbane 5 0/0 a ■ a 6 0/0 a a a 6 0/0 a rurale • 7 0/0 a a a 5 0/o Scrisuri tune urb. laşi Acţ Bâncel Naţ. a Rom. (S00| Diverse Aur contra argint saO bilete . Fiorini va). Austriac» . - . M»rcl Germane . . . * . Banc-note francase . . . . Ruble ruseşti................. 94 i/4 95 87 112 83 75 M ÎI0 86 88 i/i 86 76 i/4 2t6 86 1/2 101 89 103 1/4 76 101 1/2 89 3/4 104 76 3/4 15 1/4 2 124 100 225 15 8/4 202 126 101 230 DE ARENDAT Moşia SerbuueKti Domneşti, din judeţul Olt, plasa Şerb»-neştl, tntindere 5900 pogoane, din cari 4000 arabile. A se adresa Iad uu Gr. N. Mano, tn Bu-cureşcl, No. 24 Calea Dorobanţilor. ION N. IANCOVESCU ADVOCAT No. 1, Strada Modei, No. 1 www.dacoromanica.ro a___________________________________ ■ EPOCA 7 IULIE i •X X îX#Xi X X ECOMADA IVI LEGATOBIA DE CÂRTI Mo ?m STMD» BISERICI IEMEI Ho. 10. CISI BISERICCI DINTh'O ZI BITl'RESTI In acest atelier se esecuta ori-ce lucrări de Le gatorie, Papetarie, Galanterie si Cartonage, asemenea efectueaxa Registre de Comptabtlitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Ca dre de ori-ce mărime si liniatura mecanica cu pre-ciurile cele mai moderate. PE MALUL MAREINEGRE | PE MALUL M A REI-NEGRE C O IM S T A IM T A caml rv STAGIUNEA BĂILOR DE MARE SCHIMBAREA DIRECTIUNEI Direcţiunea si Instalarea acestui Hotel este cu totul schimbata din nou in mod ENGLEZ. — Visitatorii găsesc toate inlesnirile. BAI CALDE SE GĂSESC IN HOTEL Pentru mai multe desluşiri ase aresa către Gerantul laobelului Q. JEV1S. ©X X ! X0X X m X Sub-stmnatul are onore a aduce la cunoştinţa onor. public şi clientelei mele ca de la Sf. Gheorghe a instalat cu totul din nuofi No. 50. - CALEA VICTORIEI — No. 50 Vis-a-vis de Pasaglul Român UN ELEGANT SALON DE FRISERIE PENTRU CVALERI ARWI.1AT DUBE SISTEMUL CEI. MAI MODEM PRECUM SI UN flţ MAGASIN DE PARFl'MERIE FRANCESA X SI ARTICOLE DE TOILETA încrederea de care m'am bucurat pe timpul cât m'am ■ aflat in magasinul d-lul Moisescu, precum şi sacrifioiele făcute pentru a satisface pe onor. visitatorl tuli indreptâ-ţeşte a spera la o numeroasă clientelă. Cu deosebita stima, I. IOAESCU Fost In magasinnl d-lul Moiseseu. Calea Victori eţ, 50 ^ ._____________ Vls-a-vis de pasagiul român. IFILIDELF!«I 1686 , BRUXELA «INOVA 1880 |STU TGAR D] 1881 SING RA «HDâ'IE DE CUR PENTRU [ARTICOLE DE PANSAS ENT,) Pin partea SI, S. Imjiaraie.isi Augusla , | acordata la expuşii ia generala ger- j mana de liygiena d I el lin 1883. u bii ica îhTarticoleIîeI^ănsament espositia Internaţionala farmaceutica din V I E N A l88> medalie de aur TUR IN 18841 medaliedeanr HARTMAIMIM & KIESLING HOHENEBLE vBOEMIA FABRIOE CEA MII MARE FABRICA SPECIALA F ARICK III CD ABURI in HEIDENKElftl Se recomanda ca cea mai buna si mai eftina l‘ A H 1 S si sorginte de procurat si CIIEM1NTZ ARTICOL* LS *AHSAK*MT PAVIA Precum si alte articole de ac iasl ramura CALITATE SUPERIOARA SI PRECIU.JLE CELE MAI EFTINE 1MLBIRE PROPRIE SI CIRDERIE DE RIMIMC (RRl\S WATTU Patenta pentru Austro-Ung*riaj)entru scama de lemn dupe Doctorul Walcher din Tubingen, Vata de lemn si Bandage-Hygia SINGURA VENZARE AL CATGUTULUI RESORBITANT Marca Wiesner pentru Austro-Ungaria, România, Bulgaria si Orient PRETURI CURENTE, AFIŞE, NI OSTII I SE TK INI IT GRATIS sl FII %!\CO REPRESENTARTll GENERAU SI DEPOSIT PtNTRU ROM N A SI BULGARIA RYSER & BRATEANU Calea Moşilor No. 29. — Bu îueaîti. ŢT URMĂTOARELE PUPARATE10MPUSE DE : istul DIMITRIE G. GHERMAN Bl ZEL’ Se gâsetc tn Bucureşti ncmal la d. Marin -onoscti frizer, Hotel Union, str. Academiei. Apa clentifrlee are proprietatea de a Întări gingii le, faco bC dispa. â roşiaţa gingiilor şi sftngera-rea lor Întreţine curăţenia şi face 80 disp.ră piatra şi mirosulgurei; asemenea se reoo . andâ ca gargară pentru durer.le de gât, angina şi inlTamaţiu-nile gurel. — Sticla costa un leO 1‘omadn de Chinina Împiedică căderea perului şi T face se crească. — Borcanu 8 lei. Pomăda Heliotrop iEss. boquet) Borcanu 1 leu Prafuri albe siroHipenlrutliiili Ara proprietatea de a Întări gingiile şi face se strălucească şi se albească dinţii. — Cutia 50 bani, 1 leu, 2 şt 2,50 Apa d e Chinina curată şi lmpcdică căderea pârului. — Flaconu 1 şi 50 bani. Pudra Y irjjinie Nu conţine nici o substanţă vătămătoare pentru faţă şi dadturâ, adică sărurile de plumb, mercur, dupe cum sunt preparate aproape toate pudrele. Este recoritoare. Albeşte şi Înfrumuseţează faţa Preţul 3 lei. Pasta pentru dinţi are propriela*ea a albi şi a reda luciul smalţului dinţilor. — Cutia 2 lei. SOCIETATEA de BASALT ARTIFICIALsideCERAMICA DE LA COTROCENI Societate anonima eu un capital de I ..100.000 lei in «OOO reţinui a lei 2K0 întreg liberale Usina situată la Bucur- şti, Cotroceni, Şoseaua Pandurilor peste drum de Asilul ELENA, legată cu calea ferată prin staţiunea Dealu -Spirea. DIRECŢIUNEA SI DEPOSIT PRINCIPAL IN BUCUREŞTI, STRAOA REGALI NO. IT Deposite secundare 1 I.a Galaţi d. S. E. Sonnnnrizn, la Călăraşi d. S. B. Tarfalomei Adre s a telegrafica : DEPOSITE BASALT, SECUNDARE Bucureşti In Bucureşti, Cotea Gr ivit za, .Vo. et'.—In Braila la D. G. Grosovich, piatza S>. Arhanghel.—In Craiova la D. G. Poumay, banquer. Industria Naţionala ale cărei produse au obtinut la Expositiunea Cooperatorilor din Bucureşti cea mai mare recompensa : DIPLOMA DE cea mai mare O IV O A Ft E GLAS A I - Fslras din preturile curente pentru Bucureşti DE ÎNCHIRIAT MEDALIE DE AUR Yiena «HH3 Autorisata de consiliu dehggiena si satu'niUUe DEN TXL I N A ensenţă pentru gură PULBERE VEGETALA PENTRU DiNTI ale Dr. S. KONYA CHIMIST Ambele preparate cu acid salicylic pur sunt remedii radicale pentru durerea de dinţi, boalole gurel si ale gingiilor. Ele conserva dinţii ai da gurei un miros plăcut. Preţul: 1 flacon, dentalina 3 tranci; 1 cutie cu prafuri 2 franci. Deposite la Bucureşti: F, IV. Zvrner, I. 0-vesa, Bruss Stela si Branndus—Braila Fabini, —Botoşani, Hajnal, — Oorohoi, Haque. •x: x in 1 trada 01a i No. 6, un grâul si şopron cu camera pentru vizitii şi locuri îndestulătoare petru f-.ragiu şi grăunte A se adresa la administraţia acestui ziar sau la loc strada Olari No. 6. FELUL MATERIALULUI Nr. buca-tilorneeesare pentru unitate de mesua Pavele pentt u burdurc. Pavele pentru pavagifl. Lespezi pătrate . . . Pătrate felurite . . . Borduri de grădină . Cărămizi reiractare . Cărămizi cu C găuri . la m. 1. ta m. p. la m. p. la m. p. la m. 1. la m. c. la m. p. P R E T U R 1 i. E oml. 1 Cal. i Căi. 8 Ol .JL S 9 -- D | Oi J. 3 £ CCsOm DT3 _ u £ c c y m 0-0 ^ t £ c Ci « cx c f= a. a 2 ? — ^ ^ i. p t *5 « 05 r-‘ a-2*| * a E S- C cSi « a. E 4.25 15.00 11.00 10.00 352 250 360 210 130 4.00 14.00 10.50 9.00 300 230 320 180 100 3.75 13.00 9.50 8.00 Sc aduce la cunoştinţa Onor. Public că tn Bucureşti şi Oraşele In care esecută lucrări pentru Comună, Societatea se tnsârcineaza si cu esecutarea. garantând întreţinere a un an si că se mal alia la usina materiale veohi si disform. — CU PKK f-l Itl FORTE REDUSE — A X U =rxwx=_____ TRECE CU V E D E H E A X^ x* s AMNCIt FOIRTE IMPORTANT % Sub-semnatul proprietar al fostului Magadn IOX PE\ <""" COVICIou mărfuri de noaveaulls din Strada Lips ani “ No. 24, am onoare a aduce la cunoştinţa onor. public C şi bogatei mele clientele că de la Sfântul Gheorghe a. S c. am mutat acest magasin in cunoscutul med maga- — w sin de lângă Poliţie sub Urma l.A RARII,OAIA şi că ^ de azi inainte acest magasin va purta numele de ’ C ^ MARE MAGASIN ^ X LA LUVRU DIN PARIS £ şi că volC vinde eftin tot ca până acum fiind devisa £ rnagasinulul a <-uni pe ea eftin si a vinde eftin. £ Comptes pe o numeroasă clientelă şi semnez res- ^ pectos. ^ 1 I. MOISESCIJ. ACADEMIA Dl (MUCII $1IMHISTRIE DIN GRAZ ministerial din 1 Maia Academia începe Cu autorisaţia înaltului c. r. decret 1879 . . Cu începere de la 15 Septembrie a. al douzeci şi cincilea an şcolar. Acel care nu pot fi admişi direct in academia pot urma clasele preparatoare al câror curs e de trei ani. Absolv rulii acestui institut nu drepiitul la Krr» icilt VI4-Iliniar de un au, Jaca înainte da intra în Academie au d,£-pus examen cu succes în vr'un gimnasiu saU şcoala. Pentru şcolarii cărora le lipsesc această condiţiune. »e preda un curs preparativ gi-atui pentru examenul minutar/ Informaţiunl se pot cere de Iu Direcţiunea Academiei de eoincrciu si industrie, in Gralz «Xi X A SE FERI DE C O NT R A-F AC E RI SUCCESELE (IUŢIM TF l> CEI OIA IRMA TREI SECERAŢII ARE vA ETRIA N CE au Îndemnat pe unii fabricanţi din streinttate a contrafaco aceste maşiue spre putea astfel introduce in comerţ Adevăratele «ecerutorl ADRIANCE poartă următoarea marcă de fabrică şi A SE FERI DF. CONTRAFACERI ASRIAtfC găseşte de vânzare numai la agentul general al fabrice!. IOHN PTTS Bucureşti. Str. Smărdau Ao. î, si la agenţii sei din provincie ir— ~ V1DECAREA BOALELOR SECRETE CAPSULE ANTIBLENORHAGICE\ preparate de I.Uswaldeu aprobarea consiliului medical superior. Sunt cele mal bune capsule in contra I Umilelor secrete, scurgeri terlil si nai, | catar de vesira, etc. Preţul unei cutii iei 4. Deposit principal, la Oaiova, farmacia 1. OsWaLD. Bucurescl farmacia Aurora din str. Ba-tişte No. 14 bis şi ladrogueriued-lorBrus şi Ovrsa, şi la tnal multe farmacie din tară Cotnandele făcute prin poşta, insotite de lei 4.50 in mărci sau mandat poştal, se efec uez ezact. ■■■■■ Al ESTE DURERE OE OIUZI rebuintarea elexirului dentifric SA fAAUJfl BENEDICTINI din Manastirea SOULAC (Gironda, Fr&ncia) Don M A N U E L O N AT E, Prieur 2 MEDALII DELK: Bruxella 1880, Londra 1884 cele uiai înalte reeompense întrebuinţarea zilnică a Elexirului dentri-fric al F. P. S. S. par Benedictinl, cu o dosă de câte-va picături In ană, previne şi viudică căreia dinţilor, pe care’i albeşte, consolisân-du-1, forticând şi Însănătoşind gingiile. CASâ FONDATA IN 1807 AGENT GENERAL SEGUIN 3, RUE '6UERIE. 3 BORDEAUX Deposit la toate larmaciile, parfumeorl şi GoafeorI represeutaute pentru Rc-mănia, Serbia şi Bulgaria; Agenţia Crmceiâlâ Franceză din GAiati si-sucnrsâlele el. MERSUL TREf<ţţj RILOR CAEI FERATE ROMANE a .r I BueuresU-Koesaui Uoiuuu 8TATIUNI Aretaira trenurilor I Aer. l'er>oani' l’la. Aer llueur Nord pl. I'loesli so». plec. SOS. ple>. sos. plec. sos. pier Mara.-esli sos, plăc. Barau sos. plec. Koman sos. Muzeu K.-Saral focşani st>ra iliin, dbn. dini. p.m II e,:4) 7.30 (1.30 4.40 Koman li. 18 10,36 D.16 8,04 C,0n barau 13.33 10,46 dini. -. sos. plec. sos. plec. T.-Severin sos. plec. Vârclorova sos. SlaliiLlH r- r .raiova R-Velcei Piatra Caracal Corabia pier. Sos. pier. sos.' pier. SOS. t i. TCrgadslf TU a.m. 7.50 uo .ie 3.15 4AI7 )t 4.32 ,6,40* 1 ft- Tergovisle Titu pier sos. TBU :i*. Manie PI dir ejHi. p.m. r “K 5.30 .,4pi,05 6,30 uiim. p.m. ţiesti Iau ie 'Pluesii plucJU I p.m. sâra dini. p.m 4.06 4,7,45 6,15 2,45 5.07 08.45 938 4,07 6.30 . 9,56 11,08 5.45 6,94 10,01 u,33 p.m. W.04 11.42 1,30 8,10 11,50 1,39 9.37 i,o7 1.14 331 3.53 4.15 a.m. *9.33 13,04 13,06 13.38 a m. 3,12 dim. 3,37 9 7,03 1,17 7,19 1,40 7.45 3,10 sera p.m. 17. Kuz'U (saluţi !i. Veri-ioror jt-llueurr-.il Bueur.-Uiui'irlu STAŢIUNI Verciomva pl. T.-Seveiin sos. plec. Crai ova sos. plec. sos. plec. sos. plec. Tilu Buc. Nord sos. Slatina Pilesll aici, nenurilor | fulg. Aer, per. Per!1 8TATIUNI p .in noap itim.p.ni. 3.33 12,51 8 3,45 3.41 ( 1,13 8.26 4,15 3,4811,16 8,40 4.40 6.33 . 3,50 12,05 8,40 6.40 .3.58 12.33 sera 7,58 5.16 2.30 5.34 3,30 7.05 4,45 7,11 5,13 9,50 8.34 6,56 11.34 9,36 8.15 12,50 8,05 9.52 9.67 11,16 13,30 Bucur, norii pl. Hilarei sos. ,P' pier. sos. plec. sos. Comana Giurgiu Smârdu Arel. trenurilor ful. Persoane 5,40 7,10 5,30 7.35 5,45 7.40 6 6.34 8.35 6,65 9.19 7,40 9.35 7.45 3.35 10 8,30 ». Plorsti-Prrtlenl a.m. a.m. seva p.m. Buzeu braila I Bărboşi Galaţi plec. sos. plec. sos. plec. sus. Adj I dim. p.m t 3.30 1.03 [Galaţi 4,53 »3,48 a.m. nua. Bărboşi 5,03 3.58 6,15 11,311 5,35 4,31 7.30 13.16 Braila 5.40 4,36 a.m. noa.* 6.15 5,10 > Buzeu dim. p.nf_________|________ ud-T. Orna 3 N. Galaţi Buzeu •e-rr, dim. plec. sos. plec. sos. plec. sos. |9.40 8,40 10,15 9.14 p.m. i 10,30 9,19 8.30 4 10,51 9,53 9,15 4.4 11.01 10,03 se 1.30 12,53 dim. p.m. Adj ud Tergu-Ocna plec. sos. Orna | 26. T. Grua-.-Vdjud dim. p.m. 6.10 4.15 8.05 6.30 lini p. m. (T.Ocna ţ Adj ud plec. SOS. 113. Căslesti-T, ilagurele dim. p.m 9.45 8.30 ll,:t5 10 a.m. sera I. Ilugurelr t ustrsti (T.-Magmele ’ CoslesG Tipografia Ziorvxlui „Epoo plec. sos. ec. |a.m. p.m. *- 111.45 3,37 Ploesti pled! Câmpina Sinaia sos. plec. Predeal sos. sera dim. dim 6.15 9,3s 8,1» 7,14 10,42 9,20 8,10 11.41 10,16 8.30 11,53 10.31 9,1013,35 11.08 1». Galaţi Marasrsti Galsli plec. Bărboşi sos. plec. Tecuciu sos. plec. Marasesli sos. dim. noa. 7,45.11,40 8^20 12,22 8,30 12,50 sera 10,49 3,40 10,25 11,14 4,65 11,01 11,45 4.45 săra a.m. dim. 27. Barau -Piatra -\. barau plec. Piatra N. sos. a.m. p.m. 7.51 3,W 10,13 6.32 a.m. p.m. îil». 0 li- m p.m 5^5 8,15 »pr» O. Gliirgiu-Uurur. STAT1UN1 Smanla sos. Giurgiu sos. plec. Comana plec. Filarel sos. plec. Buc. Nord sos. A ret, trenurilor ful. Persoane 7,10 9,30 7,50 10,05 8.30 1(1,13 8,34 11.13 9,31 11,58 10,16 12.11 10,26 3,53 13,35 10,40 IO. Frrdrul rlor-ti Predeal plec. Sinaia sos. plec. Campina Ploesti sos. dim. p.m. sera 7.45 4,51 7,05 8,16 5,34 7,37 8.21 5.32 8,11 9,18 6,29 9,09 10,09 7,25 10 dim. sera ser» 1 lturur.-Tr.tr- J bncerestl STAŢIUNI llncu. NonlŢpl Ciulnila so> pl*'- felesti . sr- lArii! I— lf** |U/> iriUNt >ral. tren | Persoane Foted- Liul'lll 31. Faurel i tratl "lT-r ■ Faure P’- ‘ I 1 15 feles .-os I ___ 4 .i laşi Liighefll file 1 ni-’ .-.--Li -oroso xtrHti-Taurri Ip.m. 4,20 Jv ,25 5,36 8,25 fel--i In.m. 11.32 2.04 l llgl. -r: ros i ecu- ■ 101. i 1.20 3,34 agiieni Usi I I. I iijfbuni las! plac. •■iO. Murasem. Galaţi dim. p m r 5,26 4,49 1 < ■ >|-16 5.5(1 6.9 *’•.: ..1 dim. 5.1 - '■ - . 5-i-r, ,i i Vnsiuiii L: Marasesli plec. Teeaclu sos. plec. Bărboşi sos. plec. Galaţi sos. vas pie- 4(1-. ' du j «/" p.m, a.m 2.46 9,03 I.OI 10.2C 22. Vasluiu-Taruciu 8„V dfia P'- ■ , >,50 Vaslui u I i. 7,45 Bârlad i s * 8,05 Ii - :«J 10,15 Tecuciu L m. sera fes năla (uns 2S_ Piatra v* l- .t- ib Pialra N Bacău plec. sos 1,30 8.50 p.m. n.m. p, plec. 63 sos. , 7,59 plec. 8,11 8,22 plec. (40.1510.33 ___ [a.m. pjn UO. ( r rum oda t «ust. :Gi. ( C.-Lung Goleşti id® p.m « a UtMBSmc- -mmmmmr p.ui. a.m. 6,50 ¥t*0 «,20 11^32 p,m a.m. Constanta pl. Crnavodă sos. p.m. a.m !( 6.50 4.37 7.40 p.m. a.m. <>î t’al ra%i-Slol)o/.a ii*. Slobozia-(‘al araşi ' , . -.1 plec. ;ul.;îlA soft. plec. . :»oiia plec. ia.m. p.m. 8.35 4,15 9.37 5.17 n.uft f.,fi0 10,45 6.30 ip.Tne p -m Slobuzia plec. Cininiu sos. plec. Calarasi sos. a.m pjn 4,;to 0,31» 5.IU UM2 5.5.'» 11,15 7 a.m. sera »r&a; '•«Aporanb Ga George»cu www.dacoromanica.ro