anul n Np. 480 A DOUA EDITIUNE EţUMINECÂ, i . :?1 mmm ÎS BANI NUMERUL ABONAMENTELE mce»> la i ii ie > Ete-rABEi luni si se plătesc TOT-D'AUNA ÎNAINTE IX BlTL'RESCl La cass Administratiuue. IX TAR%i Prin mandate poştale. Pentru i an 40 lei, 6 luni *0 lei, 3 luni 10 lSi. IX S1HRIXATATE» La toate offlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei. 8 luni 85 lei. LA PARISi Se (raseste jurnalul cu ÎS Cent. numerul, la Kioscul din r«e Montmnrtr. 11S Bulevardul St. «ermnln X'o. 84. manuscriptele nu se inapoiaza ÎS BANI NUMERUL ANUNCIUTLF oin nota a ni a se pa.t'ES1: rr a acji» nis TNATU ZIARULUI Ia Paria i la 4*f«ri I •«« hjwse, *. Agoner Uhre, rui i * -r:n ’ icfoirc ffl, (Place ele ta Bnursej pentru farm, 4 riun». Germania, Austro-lnjjarta, Italia si Sarea Britanie. Anuuciun pe pag. IV, linia 30 hani, anuncinri si reclame pe pagina treia 2 lei linia 50 B UN NUMER VECHIU, 50 B. REDACŢIA No. 3. — Piaţa Episcopiei, — !V'o. 8. APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRAŢIA IV'o. 3. — Piaţa Episcopiei — No. 3. TELEGRAME 0 PROBA DE LIRFRMJSR tatua guvernului O PROSTIE STATISTICA negocierile cu austroungirii deprinderii ROM ANI A IN 1834-35 0 PROBA DE LIBERALISM îndată ce cine-va atacă guvernul actual, colectiviştii, sub cuvîat că el combate partidul liberal-naţional, ’l acuză d a fi vrăjmaş al libtrtâţi-lor publice. Ei nu’şi dau seamă că tocmai faptul da combate guvernul actual este o dovada de liberalism. In deosebi In contra noastră,a conservatorilor, colectiviştii Întrebuinţează aceasta tactică d’a ne denunţa ca adversari ai libertăţilor publice şi d’a taxa doctrina ştiinţifică conservatoare de doctrină reacţionară. Bine Înţeles, această stupidă acu-zaţiune departe d’a fi câtuşi de puţin supărătoare, constitue pentru noi un titlu de liberalism cu care ne glorificăm. Dacă în adevăr am fi reacţionari, aşa cum pretindeţi, apoi nu ne-aţi prenumera printre adversarii guvernului, ci ne am afla In rtndurile co-lectivităţei. Toate libertăţile au fost de fapt călcate tn picioare sub guvernul actual, ast-fel că practica cel puţin a libertăţilor publice sub acest regim, precedentele ce le creazâ guvernul acesta, moravurile ce el încearcă a Înrădăcina in ţară, nu lasă absolut nimic de dorit din puntul de vedere al reacţionarismului celui mai pur. Ar fi dar cu desăvârşire nesoeot t or-ce reacţionar sincer, când ar corn bate un asemenea guvern, in loc d'ai oferi sprijinul seu. S'ar putea insă, ca unor oameni convinşi de tendinţele reacţionare ale guvernului, se le displacă totuş pentru diferite motive de a da mâna cu oamenii de la cârmă. Se poate ca nişte cestiuni de persoane, ca lipsa de onorabilitate a celor ce compun colectivitatea,ea unele vechi di-sentim* nte se oprească pe mulţi d’a intra Ia colectivitate. Totuşi în principia, ei ar putea se se asocieze, or cel puţir. se nu se împotrivească, la măsurile reacţiona re, la pornirile despotice ale guvernulu: d-lui Ion Brâ-ti&nu. Aşa de pildă, când colectiviştii s istrag unele procese de presa de la juridicţiunea juraţilor, când ei se Încearcă a da tribunalelor ordinare, fixarea daunelor interese In procese de presa; când ei pun impozite împovărătoare asupra claselor sărace, ca de pildă impozitul sărei ; când p-in mijlocul cesarianal lntinderei, peste măsură, a dreptului de sufragiii, se suprimă ori ce independenţă a colegielor electorale şi se face imposibilă ori ce resistenţâ din partea corpului electoral tn contra bunului plac al guvernelor; când prin cale de inlerpretaţiune se suprimă to ite garanţieleatât de importante ce le oferă regulamentul camerei în regimul parlamentar ; când prin modul acesta se supriuaâ*cu desăvârşire dreptul de interpelare; tn toate a- ceste caşuri cel puţin, ar putea reacţionarii, dacă nu se se unească cu partidul de la putere, cel puţin se nu’l combată. Şi dacâşi o mai lungă enumeraţiune de măsuri reacţionare, ar putea încă să lase nedomiriţl pe unii reacţionari infocaţî, în privinţa pornirilor despotice ale guvernului, ei pot se'şi facă această socoteală: Dacă cu toate protestaţiunile, cu toate împotrivirile ce colectiviştii au întâmpinat,el totuşi au mers aşa de departe pe calea despotismului, pînâ unde n’ar merge ei, când s'ar vedea secondaţi în această operă? Când acei ce sunt taxaţi de reacţionari, ar fi în adevăr reacţionari şi în Ioc d a combate pornirile despotice ale guvernului le-ar încuraja şi ar oferi concursul lor în schimbul tocmai a suprimâ-rei din libertăţile noastre ce au putut scăpa, credem că el ar realiza tot ce au putut visa vre-o dată. Cei ce au asemenea aspiraţiuni n’au de cât se se înroleze In rlndu-rile colectivitâţei, unde vor fi primiţi cu braţele deşchise şi unde de sigur îşi vor putea realiza idealul. Cât pentru noi o declarăm, dacă am socoti, că vre una din libertăţile noastre este câtu'şl de puţin exagerată, am privi ca o greşalâ d'a ve combate şi ne-am grăbi a intra în partidul d-v. N’o facem însă pentru că nu suntem contra nici uneia din libertăţile publice pe care azi le a-param contra voastră. Fiind-câ însă,această declaraţiune este neplăcută şi blesantă pentru d-v. ne aşteptăm că ne având alt-cevasă respundeţî, se veniţi şi se ne ziceţi, că nu ne veţi deşchide uşile cetâţei. Aceasta este o simplă glumă, căci ştiut este că colectivitatea este «un partid deşchis» ba atât de deşebis în cit îl bate vânturile din toate părţile. Or-cine a avut fantazia or răul gust d’a trece prin această cârciumă, or d'a se instala în acest caravan-serai ce poartă firma de Colectivitate, a găsit acolo locuinţa ce dorea. Apartamente de Închiriat pe mai mulţi ani, camere mobilate de închiriat cu ziua, or-ce locuinţă ai dori poţi să găseşti acolo, fie-câ vrei să te instalezi de veci, fie-câ în mod provizoriu vrei se treci p’acolo, ca printr’o cameră de otel. Or-cine a avut apetit ’şl a găsit acolo tacâmul pus. Conservator or liberal, partizan al loviturilor de stat, autoritar or democrat, or-cine, or de unde a venit şi or-ca re li a fost trecutul, fie chiar ministru dat în judecată de guvernul actual, n'a avut de cât să manifeste o simplă dorinţă, nu numai pentru a fi priimit în partid, ci pentru a ocupa cele d lnlâiu locuri sub guvernul acesta, fie ca ministru, fie ca ambasador. Când dar atâtea înlesniri îţi sunt făcute, ca se ’ţi împaci aspiraţiunile cele mai reacţionare cu poftele cele mai ascuţite, este rău venită colectivitatea d’a acuza de reacţionarism pe adversarii se!, cu acest simplu raţionament: «Sunteţi adversarii partidului liberal, (citiţi colectivitate) prin urmare sunteţi reacţionari». Contrariul este adevărat. Şi dacă ar fi nevoe se dovedim, că suntem partisanii tutulor libertăţilor publice, faptul că suntem în contra voastră ar fi o dovadă mai mult de sinceritatea sentimentelor noastre. Când ne veţi acuza dar, Încă, că nu suntem partizani ai libertăţilor publice, singurul răspuns ce vom consimţi a vi’l da, este acest argument ad ho mi ne m. X. X. AGENŢIA HA VAS Sofia. 15 Iulie. In Înaltele sfere guvernamentale se zice că dacft marile puteri fac s& cază candidatura prinţului de Coburg. Adunarea va proclama pe prinţul Alexandru cu Regenţa care va dura pftnâ la putinţa pentru prinţul saO moştenitorii sfelde a intra tn Bulgaria. Ebentlial, 15 Iulie. Deputaţineu bulgara a sosit aci; ea a fost primita de prinţul de Coburg. D-iyi Tonceir a presintat prinţului actul alege-rel sale de câtre Sobrania. Prinţul a mulţumit deputaţiunil; el a zis ca se refera la declara ţiu nea ce a trimis-o Sobraniel, consistând tn a zice, c& e dispus să se consacre cauzei poporului bulgar cu consimţimântul puterilor. Dupâ presintarea membrilor deputaţiunil, prinţul a reţinui pe aceştia la prânz. Principesa, mama Alteţil Sale, a asistat ia recepţiunea membrilor de jutaţiunit. Lbeniliul, 15 Iulie. lacâ tn ce termeni prinţul de Coburg a respuns deputaţiunil: «Primesc cu recunoştinţa actul alegerel mele ce d-v ml remiteţl şi râmftn credincios fftgftduielelor mele. Dacft mi-al fi permis se urmez impulsiunil inimii mele, aş fi alergat tn mijlocul vostru. Dar prinţul ales al Bulgariei trebue sâ respecte tratatele; acest respect va face forţa guvernului sen. Sper ca vom isbuti a justifica încrederea ce trebue s6 avem pentru a redobândi, cu timpul, simpatiile Rusiei cft-reia Bulgaria datoreşle emanciparea sa politica şi câtre care trebue sâ fie pătrunsă de o mare recunoştinţa, şi a obţine aderarea tutulor puterilor la alegerea mea. La prânz, prinţul a ridicat un toast pentru nobila naţiune bulgira şi pentru viteaza sa armata, al cftror represintanţl el e mândru de al vedea. AGENŢIA LIBERA Pesta, 16 Iulie. Jurnalul oficial publica decretul prin care exporlaţiunea cailor prin diferitele fruntarii este permisa, Intre altele prin Cronstad şi Orşova. TARI A GUVERNULUI Voinţa Naţională a luat mal de-unâ-zl Însărcinarea să ne dovedească că guvernul actual este puternic şi tot de-odată să ne arate căuşele acestui prisos de putere. Ca să se ţie de cuvlnt, foaea preşedintele consiliului de miniştri, Întemeiază mal tntâiâ tăria guvernului pe jertfele ce a făcut pentru funcţionarii publici. Iată care sunt după dânsa, nesfârşitele sacrificii făcute de guvernul Bră-tianu pentru toată sudarea bugetară a statului românesc: 1) . Facerea unei legi prin care se declară inatacabilă leafa funcţionarilor; 2) . Flata regulată a salariului; 3 . Respectarea credinţelor politice ale fie-ctrui Impiegat. Atât, nici mal mult, nici mal puţin. Mai Intâifl, fle-De ertat să găsim cam ciudată ţi puţin nemeriu idea ziaristului care voind să dovedească puteri a guvernului, vine şi Internează a-ceasta putere tocmai pe legiunea funcţionarilor publici, care compun majoritatea votanţilor, şi aceasta după ce luai Întregi a susţinut ca puterea guvernului uu se rezemă pe pomana ce face cu funcţiunile publice. Să discutam acum şi jertfele guvernului şi să vedem care sunt adevăiate, care i se pot atribui lui şi care sunt mincinoase. Avem la rlndul Întâia, legea prin care se declară inatacabilă leafa funcţionarilor. Această lege, dacă facem abstracţiune de principiul retroactivitate! oe i s a aplicat la votare şi care după părerea mea personală este o simplă spo'iare, căci se atacă de un drept dobândit, această lege e bună şi asigureazâ viaţa funcţionarului, ’l Împiedică să fie risipitor, li dă pâinea din toate zilele. Aşa este ; dar cui revine onoarea a-şeatel legi? D*lui Brâtianu, d-lui Slurza, lui Radu Mihal, droael de colectivişti de azi ? Nu, ci d-lui Petre Grftdişteanu— căci legea în cestiune poartă şi acum numele săO.—D lui Petre Grădişteanu care lupta In rtndurile noastre după ce a Încercat zadarnic să smulgă pe d-nu Brâtianu din hotarul ciumos In care trâeşte. Apoi ziarul guvernului ne vorbeşte de plata regulata a salariului şi aminteşte vremurile când visteria nu făcea plăţile de cât la două. trei luni. O fi; Insă Voinţa uită să amintească tot de-odată ca atunci statul Homfln nu avea fabrica de bilete de bancă care se tipăresc fără control; uita să a-mintească că birurile nu eraa apăsătoare ca azi şi câ văduvele nu plân-gnaO pe scările ministerului cultelor şi Clisei pensiunilor, pentru câ atunci nu se fâceaO plăţile lefurilor cu fondul milelor, nu se cumpăra fi tablourile senilului Cogâlniceanu cu fondul scoalelor. Mat remâne respectarea credinţelor politice ale fle-cărul funcţionar la ziua de. astă zi. Acestei aflrmlri, poate să răspunzâ tn locu nostru d nu Vilacros, fost magistrat, d-nil Orâşanu, fost funcţionar la Regie sub conservatori, Nacu, Petre Stoicescu, şi alţi roşii înfocaţi care tră-iaatn linişte sub umbra bugetului conservator fără să li se ceară socoteală de credinţele lor politice, fără să li se poruncească cum să voteze. Adevărul este că guvernul conservator nu'şl întrebuinţa funcţionari pu~ indu'f să falşiHce iscăliturile pe buletinele de vot cum s'a făcut m&I de-ună zi tn Bucureşti; de acea un funcţionar necinstit, pe data era destituit şi dat In judecată. Astâ-zî, el e strâns cu drag In sinul colectivitâţei, iar cel bănuit măcar câ a mâncat pâiue şi sare cu uq oposant,— ca d-nu Procopiu,procurorul de la Vâlcea— este imediat trimis surghium sau destiLuitl Aga 0 PROSTIE STATISTICA Voinţa Naţională a scrtntit'o de tot. In dorinţa-i nemărginită de a susţine cu ori ce preţ guvernul, a dat In ziarul d lui Aurelian peste nişte tablouri statistice din care Voinţa vrea să facă se reiese părinteasca iubire şi îngrijire ce a avut, are, şi va avea guvernul naţional-liberal pentru finanţele Statului şi punga contribuabililor. Bietul d. Aurelian ! N'am citit Inci articolul s£Q, şi pentru o-noarea ţt-rei noastre nu ne vine a-1 face responsabil de toate... Inţelepciunile coprinse In gazeta oficioasa. Ar fi prea ruşinos pentru Academia noastră din care face parte, şi penti u judecata româneasca, tn faţa căreia d. Aurelian a trecut până acum drept un om cu ceva cunoştinţe tn familia ştiinţelor economice I Mai bine ne place a crede ca con-cluziile ia care ajunge Voinţa h sunt proprii, cacl tn privinţa competinţei financiare şi e-conomice a Voinţei suntem de mult edificaţi. Gazeta oficioasa conchide din faptul ca românit plătesc mai puţine tmposite pe cap decât Francezi, Englezi, Geimanii, Austriecii, ca românii sunt mai puţin Încărcaţi cu dări; şi din faptul ca România cheltueşte mai puţin, repartisând cheltueliie pe cap, pentru râsboi de cât alte state, ca imposi-tele, banul public, sunt cu înţelepciune administrate. Com paraison nestpas raison, stimabili economişti, şi trebue toata ignoranţa d-voaslră In asemenea materii pentru ca se nu ştiţi ca alt-ceva trebue pentru ca un popor se fie ma: puţin impus de cât altul, şi ca simpla comparaţie cât vin dările tn Franţa reparti-sate, tn mod abstract pe cap, şi cât vin tn acelaşi chip In România,nu te autoriza se a-jungi absolut la nici o concluzie, Asemenea tablouri, nu vor putea fi niciodată alt-ceva de cât nişte simple fantasii statistice. Aţi deschis d voastră un tratat de finanţe mai serios, aţi cugetat vre'o-data mal adânc asupra efectelor Jegei incidentel impositelor, v'aţ, dat seama de deosebirea care este Intre o ţara bogata şi o ţara saraca ? Ftcuiaţi deosebirea proveninţei acestor imposiie In directe şi tn indirecte, într o ţara cu indus- trie mare, cu desvoltare economica uriaşe şi cu consumaţie tntinsa ? De sigur nu, cacl ştiinţa d-voastrft de spoiala nu merge aşa de departe. In numerul viitor ne luâm însărcinarea de ave proba ca de şi Italienii plătesc numai 47 lei pe cap şi Francezi 78, Italienii sunt mal greO impuşi ca Francezi,st Românii care plttesc numai 26 sunt mal covtrşiţl de dan ca Italieni. Simplă cestiune de incidenţa a tmposi-telor. Un conservator. NEGOCIERILE CC AUSTRO-UNGARIA V In articolul precedent din 27 iunie, am arătat diferenţele ce există între drepturil s vamale aşezate de tarifu genera! din Maia 1876 şi cele consimţite de România Germaniei prin conven-ţiunea din 17 Februarie 1887 (1 Martie) modificatoare cele! din Noembrie 1877. Este cunoscut câ concesiunile fâcute de Germania n'afi avut altă ţinta de cât de a pune pe guvernul român în posi-ţiune de a se prevala de un antecedent. Germania a consimţit ca pentru u-nele articole a industriei sale, drepturile vamala înscrise în tariful general din 1886, să fie aplicate în întregime saa mai în întregimea lor, de şi ele se bucurau de drepturi mult mal scăzute dupe convenţiunea din Noembrie 1877. Aceste concesiuni nu sunt în realitate de cât aparente, pentru motivul foarte puternic ca articolele pentru care & admis o urcare de drepturi nu o interesezâ de loc pe când au un interes vital pentru Ausiro-Ungaria, căci ele sunt tocmai acele articole produse de indus-triele primitive şi înapoiate ale Transilvaniei şi a le Bucoviaef. Ne rămâne acuma a arăta care sunt anume aceste articole. Ne vom servi pentru aceasta de nomenclatura tarifului general a drepturilor de vamă din 17 Maia 1886 A Lemne de conslructiuue Obiectele clasificate de tariful general sub aceasta denumire generică, sunt împărţite în două articole. Art.373a.T. G. coprinde numai trunchiuri de brad adica brad, molift, pin şi alte esenţe rezinoase, despoiaţi de crenji, ramuri şi coaje. Aceste lemne sunt supuse la un drept de 15 fr. de m. c. şi nu se bucură de nici o scădere de greutate. Vom vedea în urmă, dacă acest drept trebue să fie menţinut şi In viitoarea convenţiune comerciala cu Austro-Un-garia, sad dacă n'ar fi mai folositor pentru România de a ie scuti de on-ce drept vamal la intrarea lor în ţară, precum eraa tratate sub regimul con-venţiuuei Au.tro Ungare din 1875. Art. 373 b. mai cuprinde sub denumirea de lemne de construcţiune şi următoarele obiecte : Trunchiuri de fag, de nuc, de stejar, de călin şi aiteie, aripi pentru moară, beţe, butuci de corabie, buiamaci, catar-turi ţi catargele, cercuri, doage, drugi, dulapi, duşumele, funduri, /urci, fuse gliile, grinzi, haraci, taluri, martaci, nuele, pari, prăjini, raele şi raeluţe, scânduri, droniţa, şindrilă şi şiţă, sisto-ri pentru mori, tă/poae, tălpi şi tălpeţe, traverse pentru caile ferate, stâlpi, ulu-ce, lemne de abanos, cedru, cimişir, ga-iac, iasomie, makon, măslin, palisandru, portocal şi alte asemenea lemne exotice, uetaiale Ia jos, căci acestea sunt prevăzute în art. 377 şi 379. Lemnele enumerate mai sus In art* 373 b. sunt supuse fara deosebire ia un drept vamal de 3 fr. 100 de kilogr. fără scădere de greutate. Despre obiectele enumerate tn aceste două articole a tarifului general, nu se face nici o menţiune In convenţiunea adiţională din 17 Febr. (1 Mirtie) 1887 încheiata cu Germania, şi causa acestei tâeer! este lesne de ghicit. German*- www.dacoromanica.ro * • ' ' — rî un 'ni► - a • r orta de la i Români» u-f de lemne isemen :ic* ■ grosolane, intru t sportul lor de la oxt • uftr.ii I fruntariele i, câ' a n: un 1 ? ; utea tnchi-j.uşa: ct 'rs v lo.*. lor corner* ciaiă, * u unt' :u ar putea fi vţodutfi aici, ţ'spol c a Germa- nia., uooa ar produce cu prisosinţă asemenea lemnărie, s'ar grăbi a o întrebuinţa pentru industriele e\ industrii care sunt lipsite de asemenea materie prime, căci ele importă cantităţi foarte mari din streinstate. Germania posedă In adevăr, complexurl de păduri foarte întinse, mal ales complexurl de esenţe rezinoase, dar ele sunt exploatate într’un mod raţional, cu multă îngrijire şi cu multă cruţare. Administrate In acest mod, pădurile Germaniei, sunt In stare de a îndestula toate trebuinţele industrielor care lucrează lemnul. Este dar firesc ca Germania să importe lemne In triunchuri iar nu să exporteze. Dac» umila noastră părere ar putea avea o greutate osre-care,în ochii celor ce sunt însărcinaţi a conduce negocia-ţiunile cu Austro Ungaria pentru încheierea viitorului tractat decoruercid, noi am propune ca toată lemnăria brută în trutic/iiurî enumăratâ la art. 373 a şi 373 b a tarifului general din anul 1886 să fie scutită de orl-ce drept vamal a-fară de articolele urmitoare: bulamaci, beţe, cercuri, drugi, haracl, nuele,pari, prăjini, stâlpi şi traverse de căi ferate, care trebue interzise cu totul. Fie-ne permis a justifica opiniunea aceasta, care la prima vedere pare a fi In detrimentul ţărel, dar care In realitate nu’I poate aduce de cât foloase însemnate. Dacă Transilvania şi Bucovina sunt dependinţe de România tn ceea ce priveşte bunul lor traiu, apoi pădurile lor sunt inexploatabile din ziua In care s'ar Interzice lemnelor de construcţiune de a se cobori la Dunftre prin rlurile noastre. In materie de exploatare de păduri care pot da lemne de construcţiune este un axiom, şi anume ca acolo unde nu suntnun plutitoare care pot transporta făr» niclo cheltuială, sad cu spese foarte minime, lemnele cele mari, ori-ce exploatare devine păgubitoare, iar In multe caşuri imposibilă. In nenumărate rânduri guvernul Austro-Ungar a încercat a dirige lemnele exploatate tn munţii Transdvaniel şi Bucovinei spre Fiu-me şiTriestpe Adriatica.a impus admi nistraţiilor căilor ferate vecine, tarife at&t de scăzute In cât ele erad sub costul transporturilor In regie. Cu toate aceste măsuri şi altele care ar fi pe lung de a le enumăra aicea, guvernul austro-ungar n’a putut reuşi, pentru că distanţele de la punctele de plecare şi până la porturile Adriatice sunt prea mari. Costul transporturilor cu calea ferată şi acel a transporturilor din pădure la întâia staţiune a căii ferate vecine, absorbead toată valoarea comercială a lemnului, Încât pioprietarulul nu’I rămânea, In multe cazuri nici cheltuelile de exploatare. Să înţelege de la sine, că asemenea experienţe ad Încetat pe dat». Aceste fiind incontestabile, şi credem ca nici Austro-Ungaria nu se va Încerca a le contesta, România este absolută stăpână pe exploatarea pădu-durilor din Transilvania şi Bucovina, câci nu trebue uitat ca toate riurile plutitoare a acestor două provincie se varsă in Dunăre dupe ce au percurs pe cea mai mare a lor Întindere teritoriul nostru. Ast-fel sunt Oltul, Bistriţa, Se-retul, Prutul; singurul Mureşul cade In Dunăre pe teritoriul Austro-Ungar. Avem dar In mâmele noastre un mijloc puternic de a obliga pe Austro-Ungaria, dar mal ales pe Ungaria propriu zisă de a ne face cordiţiunl accepti-bile pentru cerealele şi vitele noastre. Trebue să i aplicăm vestita maximă a principelui BiBmark: Du ut des... Închidem fruntariele noastre lemnelor din Transilvania şi Bucovina sad le supunem la un drept de 15 fr. de m c., ele nu se vor cobori la Dunărea pe rlurile noastre; pe de altă parte am văzul că nu pot ajunge la Adnatica prin căile ferate ce sunt In vecinătate i lor; cu asemene condiţiunl moşiele pâdu-roase din Transilvania şi Bucovina nu numai că nu sunt o bogăţie pentru ele, dar devin nişte adevărate non va-leurs In inâinele proprietarilor lor, de el Statul, Comuna ort simpli particular I lntr un articol viitor void expune al doilea motif care ne Îndeamnă a cere scutirea de or ce drept vamal a lemnelor de construcţiune ce vin din Transilvania şi Bucovina. louiescu CRONICA DEPRINDERI ! Istoria ne spune că renumitul Mo-zart compusese un concerto atunci când avea numai vârsta de şase ani, ca Napoleon l — zis Napalion la mahala — pe când era tncă foarte tânăr, se juca cu so'daţl de plumb şi de zăpadă. Tn sfârşit că fle-care genid al omenirel a arătat de timpurid pentru ce anume lucru va avea tragere de inimă. Experienţa mai dovedeşte că aplicările ce e rele se arată din copilărie ca şi cele bune. Spre exemplu, un Andro-nic, un Pranzini, îşi dă iute In petic şi nu aşteaptă să'şl schimbe dinţii de lapte ca să schimbe punga din bozunarul păgubaşilor In al lor. lotemeindu-mă pe aceste constatări fisiologice, şi văzând că ţara românească e plină burduf, de gemurile cele mal mari, am voit să cunosc deprinderile unul oare-care număr de oameni poli ticl, deprinderi din vremea copilăriei, căci cele din ziua de astăzi ne sunt cunoscute cu prisos. Iată resultatul cercetărilor meie : Mihail Cogalniceanu. Era un tânăr foarte sburdalnic, nu putea să şează un minut la un loc, sărea mered dintr’o bancă In alta, ast-fel tn cât dascălul zicea despre dânsul că : A;i ( ici, mâine colo, Ş'apol trece dincolo ! In clasă făcea multă gălăgie, zăpăcea toată lumea şi nu se astâmpăra de cât dacâ’l aducea profesorul ceva prăjituri de mâncare. Natură foarte simţitoare, când era cu burta plină, micul Mihail pllngea In clasă pentru un da, pentru un ba. In vremea recreaţiei elevul Mihail strlngea arşicB, mai ales ichiurl plumbuite şi le vindea pe preţuri însemnate. Jocul lui de predilecţie era şodronul Intr’un picior, pentru ca se joacă cu piatră. Ştefan Bellu. Şcolar leneş dar foarte bun băeat, tot d’auna gata să îndatoreze pe semeni Iul, dacă i se răsplătea serviciul. Când erad prietenii certaţi Intre dânşii, Ştefănicâ umbla cu râvă-şelele de la unul la altu, Ştefânică spunea o vorba bună pentru fie care, Ştefânică II împăca. Curat inimă de aur... şi pungă idem 1 G. Chitu Oltean muncitor dar prea mâncăcios afară din cale. In timpul recreaţiei, pe când cel-l'alţi şcolari se jucad de a «V’aţt ascuns» ? sad baba oarbă, Ghiţică muncea ca un câine. Având multă aplecare pentru dogărie, făcea mered butoae şi... le da cep I Niou Xenopol C&nd intra In clasă, Ii era frichi, când mergea la gimnastică, avea frichi, la bae tot frichi, la esamen frichi, la plimbare frichi, ln-tr’uh cuvânt era un şcolar înfricoşat. Gr. Vulturescu. Elev craidon, săruta Întruna pe toţi băeţl care semănad a fete, şi mânca prăjituri In socoteala lor, sub cuvânt că nu are schimbat. Intr’o zi perzănd o firfirică, se hotărlse să se spâuzure, dar nevoind nimeni să'I cumpere frânghia, şi'a schimbat idea. Gr. Andronescu. Şcolar de o lenevie ecsemplară, nu venea la nici o lecţie, fugea de dascălii ca dracul de tămâe. Ca se scape de ecsamene sta mered ascuns prin dulapuri. Gând mergea şcoala la plimbare şi cel l'alţl elevii Incâlicad pe caii de lemn, el se da In dulap. In-tr’o vreme se hotărlse să se turcească şi să ia numele de Abdulap In loc de Ah-dulah! Va urma, când voi avea poftă. Max. INFORMATIUNI Un ziar guvernamental a publicat aseară o depeşă privată dinTirnova prin care se dă a se înţelege că prinţul Ferdinand de Coburg ar fi declarat delegaţilor Marei Sobranie că este gata a merge ladută In Bulgaria. Ştirile noastre particular© ne permit a afirma că o asemenea deela-raţiune n'a fost făcută de prinţul Ferdiuand care din contra, s’a mărginit a repeta delegaţiunei ceea ce telegrafiase deja Sobranieî, că va răspunde la apelul Bulgarilor numai după ce toate puterile semnatare a le tratatului de Berlin vor fi recunoscut alegerea. —K — Ni se spune oâ un conflict destuf de serios s’ar fi iscat deja Intre d-ni M Ferikidi şi 1. Bălăceauu şi că acest din urmă ar fi cerut telegrafic d-lai president al consiliului miniştrilor autorisaţiunea d’a veui la Bucureşti pentru a'i expune grie-furile sale. Nu ştim dacă aceasta ştire este adevărată dar în tot cazul n'ar fi de mirare ca să fie ast-fel, fiind date relaţiunile puţin cordiale între ministerul afacerilor străine şi reprezentantul de la Constanti-nopol. —x— Rugăm din nou pe d. locoţiitor de primar al Capitalei se ’1 fie milă de noi şi se se ocupe mai serios de curăţirea uliţelor care, afară de podul Mogoşoae, sunt într’o stare de murdărie cum nu erau poate nici în vremea lui Caragea. Nenumărate cazuri de holerinâ sunt constatate pe fie care zi în oraş şi nu trebue mult pentru ca holerinâ să se transformă în holeră^ mal ales că. după cum se zice. aceasta s a ivit deja în vecinătaterf graţLnelor noastre. Cureţeniae ste unul din mijloacele profilactice cele mai eficace contra intinderel flagelului asiatic şi asupra d-lui locutiitor de primar va cădea grava răspunderea dacă nu va lua măsurile în sarcina sa. —x— Cu espressul de Verciorova d’azi dimineaţă a sosit în capitală d. Ion Brătianu, prezidentul consiliului miniştrilor. Cu acelaşi tren s’a întors de la Costeştî.unde se afla d’alaltăerî, d Radu Mihaî ministrul de Interne. —x— Miniştrii vor ţine coDsilîu az sub prezidenţa d lui Ion Brătianu. Intre chestiunile la ordinea zile! este şi re-glementaţiunea legei pentru încu-ragiarea industriei naţionale ; mai mult de cît probabil proectul de reglement alcătuit de d. Emil Costi-nescu va fi aprobat fără nici o mo-dificaţiune. —x.— Mline Duminecă se va celebra la Galaţi, in biserica* cathedralei St. Nicolae, căsătoria religioasă a d-luî M. Pacu, profesor cu domnişoara M. Deleanu. Nunii vor fi domnul şi doamna Robesc a. Trimitem tinerel perechi sincerile noastre felicite.ţiunî. —x-**- Am scăpat Gin vedere a arăta printre tinerii cari au obţinut zilele din urmă diploma ;n * ; nu se pot face îndestul peutr agenf.il Franciel. Supărările şi neajunsurile începură d acapo din causa drumurilor rele şi a greutâţel trăsurel mele. Abia la 7 seara ajunserăm la Maintschesty (Manicesc»), unde bărâm ceaid într’o păcătoasă de coliba şi tocmai la 2 ore despre zii.ă intrarăm în Piteşti. Când să mâ scobor din trăsură fui întâmpinat de un domn cu buna înfăţişare, uniformat cu spadă şi pălărie ca subprefecţil noştri, cu deosebire numai că cusătura în fir de Ia haină era de argint şi In loc să fie în forma de ghirlandă de fol de stejar, era tn formă de fol de măslin. Acest personagifi era ispravnicul sad prefectul de Piteşti. Mâ duse şi mă aşeză în salonul sâd unde mi se pregătise cu toată regula o minunată gustare, nir* mal pentru mine, câci cu toate rugăciunile mele, prefectul nu vru să şazâ la masă. Fiică-sa vorbea destul de bine limba franceză şi’mî servi de tălmăci pentru a mulţumi tatălui sâd de buna primire. A douazi plecai la nouă ore. Ispravnicul tot în uniformă mă însoţi cu o escortă de cinci oameni până !a marginea judeţului. La amiazl soseam la poşta Kintichinic (probabil Circinovu!) şi tocmai la cinci ore seara intram în Bucureşti. Partea ţârei româneşti pe unde trecusem avea iarna o înfăţişare trist». Cocioabele care se zăread când şi când erad în starea cea mai păcătoasă şi cele mal multe abia luminate de câte o ferestrue astupată cu hârtie unsă. Oamenii, îmbrăcaţi Intr’un fel de pâslă închisă, făcută In ţară, 'mi-ati părut ageri şi robuştl. Mal toţi, cu tot frigul, avead peptul gol. Femei şi copil se vedead rar. Tăcerea naturei nu era întreruptă de cât de strigătele ţăranilor care la trăsura mea fâcead servicid de surugii. O privelişte cu totul deosebită mă aştepta la intrarea în Bucureşti. Căzusem lntr'o Duminecă la ora plimbă-rel. Mulţime de trăsuri de Viena cu-treerad stradele foarte murdare. In căleşti numai femei tinere şi frumoase, îmbrăcate cât se poate de elegant, după moda de Paris, căreia se închină societatea aleasa din toate ţările din lume. Aceste doamne erad însoţite de tineri îmbrăcaţi cu eleganţa europenâscâ. Te ai fi crezut în vr'o capitală Insamnată din Europa, dacă contrastul luxului şi al mizeriei n'ar fi fost aşa de bătător la ochi. Tracul prin câte va strade noroioase, când pavate ca vai de ele, când pardosite şi mai râd cu podele de lemnu puse în curmeziş!, peste care trăsura mea făcea cele mal îngrozitoare salturi. In fine ajunsei la casa consulatului francez. Domnul Al-fred Mimaut, consul la laşi, Însărcinat provizoriu cu girarea afacerilor, mâ aştepta, şi mă instală cu toată buna-vo-inţa. O masă buna era gata, la care ne şi aşezarăm îndată. In acelaşi timp mă văzul înconjurat de cel mal însemnaţi reprezentanţi al coloniei franceze, al a-cestel familii de expatriaţi compusă de vre-o sută de persoane, al căreia protector devenisem ed; şi care se alcătuia în mare parte de tineri cu învăţătură luaţi ca profesori pe lângă feciorii de boerl, şi tinere asemenea cu cunoştinţe alese, însărcinate în aceleaşi case cu creşterea fetelor. In toate părţile Imperiului Otoman, sosirea unul consul, mal ales când e a-genl al unei mari puteri europene, cou-slitue un eveniment pentru oraşul unde vine. I se fac tot felul de preveninţe, o-norurl neobicinuite în alte ţări; dar ni-câen ca la Bucureşti, unde urbanitatea română se arată nu se poate mal plăcută şi mai primitoare. Dupe vizita o-flci&lăla Gospodarul Alexandru Ghica, prinţul domnitor al Valachiel, m'am întors la consulat, şi pe dată ad venit să mă vază toţi miniştrii şi peste două sute de persoane : mari bani, mari vornici, mari logofeţi, mari spătari, mari postelnici, mari vistieri, mari câmăra-şî, care sunt boerl de clasa I-id; mari cluceri, paharnici, comişi, vistieri al doilea, postelnici, logofeţi sad nobili de clasa a doua ; stolnici, serdarl me-delniceri, slugerl, sad boerl de treapta a treia. Numai câţi-va boerl mari pur-tad Încă cu multă demnitate vechiul şi ffilosul port boeresc, toţi cel-l’alţi domni, dintre care ce! mai mulţi erau membri al înaltului Divan sad al Tribunalelor de prima instanţă, purtad uniforme cusute cu aur şi argint, dupe forma alor noastre. Ce m'a minunat şi mal mult a fost să-1 auz conversând foarte bine franţuzeşte, şi vorbindu-ml toţi despre Franţa ca şi când ar fi venit de acolo. M’am simţit vesel să fld reprezentantul ţârei mele la un popor unde aveam aşa dese ocaziuni de a vorbi In limba mea despre atâtea lucruri care fac să'ţi bata inima când eşti departe de patrie, la timpul de trei ani cât am www.dacoromanica.ro jrpnr.A — tttî.tit PUBLICITATEA ZIARULUI ,, EPOCA' liragtu 6.000 de Toi anunciuri si reclame AnunciurI pe pagina IV, linia 30 bani Anunciuri şi reclame pe pagina III linia 3 lei. stat In Bucureşti am avut cele mal vil mulţumiri In aceasta privinţă. Şi nu voifi uita nici odata această misiune de care sunt legate suvenirile cele mal plăcute şi căreia datorez adevăraţi prieteni. Nu trecuse anul de la sosirea mea în Bucureşti şi plecai la Iaşi sg fac vizită prinţului Moldovei, pe lângă care asemenea eram acreditat. Voind Insă a mă folosi de această călătorie şi în interesul comerţului francez, despre care mă Încredinţasem că ar putea găsi pe mare pieţe de trafic avanta-gioase în Principate, hotâril să trec prin Brăila şi Galaţi, portur. ale Vala-chiel şi Moldovei pe Dunăre. Plecai din Bucureşti In ziua de 13 Septembre 1835 la opt ceasuri dimineaţa, luând drumul Brăilei prin Călăraşi. Aveam de astă dată o trăsură uşoară dar solida, în stare să reziste cu to3tâ iuţeala cu care se călătoreşte, lin vechia şi credincios Arnăut a) Consulatului, Jane, mă însoţea. Sta pe capra trăsurei cu o puşcă lungă împodobită cu săpături, în mâni, gata la or-ce împrejurări. La brâa mal avea două pistoale, şi un iatagan, aşa că puteam fi fără grije. Nu crez că vr'un servitor european să fl purtat vr'o dată mal multă grije de stăpânul săa cum purta de mine acest om din Albania, credincios, viteaz şi cu tragere de inimă. Trecurăm repede poştiile Tingai (Tln-gani), Drumu scurt (Drumul sării), O bileşti.Baraganulşi Coordela (Coadele), pe unde nu era nimic interesant de văzut; şi la patru ore seara ajunserăm la Călăraşi. Călăraşii sunt reşedinţa unui ispravnic sad prefect. Era un tîrguleţ compus dintr'o singură stradă, pe loc mănăstiresc, fără altă importanţă pe a-tuncl de cât poziţia sa In faţa Silistrel, cetate turcească, ocupată încă de două batalioane ruseşti, artilerie şi 200 Cazaci, care însă urmafi să se retragă în curănd. Mă rugasem Domnitorului să mă scutească pe drum de primirile oficiale. Nu putui însă să mă Împotrivesc cu totul obiceiurilor primitoare ale Românilor, care caută ocaziunile de a face bună primire străinilor şi mai cu sămă unul Consul. Ispravnicul mă dete în cuartir la unul din cei doi arendaşi al Călăraşilor, care Îmi oferi pentru noapte o cameră mică, dar prea curată unde mă culcai pe un divan foarte bun, după ce mal întăid mâncasem foarte bine. La Călăraşi este un stabiliment de carantină bine întreţinut, care s'ar mal putea mări. 150 soldaţi din miliţia română, bine instruiţi şi cu bună înfăţişare erad căzârmuiţl pe la locuitori care se plângead, căci fie-care nu avea de cât două odăi pentru el şi familie. Ispravnicul care ştia că sunt un fost prefect, ml arată părerea sa de reu în a-ceastă privinţă; 'ml vorbi despre un spital pentru miliţie şi de alte proecte, în fine vorbi cu mine de administra-ţiune ca cu un vechio co'eg, cu scop de a mă interesa şi a mă face să vorbesc Hospodarulul în favoarea capitalei judeţului săd; ceea ce ’I şi fâgâdui'l. Observai câte-va clădiri noi în oraş, se începuse a se întrebuinţa olanele pentru acoperişe, în sfârşit se simţea o nrşcare spre progres. A doua zi la orele şase dimineaţa, eram în trăsură. Zece cal înhămaţi cu ştreanguri erad gata. Lângă el doi surugii aşteptad cu căciula în mână ordinul de plecare. Când Jane '1 dete, 'şi făcură ci uce, săriră uşurel pt1 cal, fără şele, şi porniră ca vântul îndemnând caii cu gura şi cu mâna. Trecui repede poştiileSlota, Slobozia, Sinenl(8meul), Berteştl, Huma i.Rama), Frumuşica. In fine Brăila. Nimic deosibit n'am înttlnit în cale. Am s'.tvâiut nişte câmpii întinse care păre«u 'uarlc n ncase, şi care erad a-coperite cu ie câmp, fără alte locuinţe de cât caseie ci - poştă, dacă se pot num: ca*«(nişte pâcâtr. ise de colibe : şi oua uri nici atâta, ci nişte adevărate bv» coşare eşitt ’n faţa pămân- tului, precum erad acele pe care le-am văzut mijlocul uhuTşeîtăra Thurgr avead pretenţia de a se chemai case de poşte. Lăsasem Dunărea la CslărarI şi zărisem pe diurn şirul munţilor Balcani. Intre Slobozia şi Sinenl (Smeul), e un rîd mic. Acolo o mulţime de ciocârlii umplead lunca de cântecele lor. In colo pretutindeni tscerea naturei întreruptă numaide strigătele surugielor. Din când în câad întâlneam salaşe de ţigani, rămăşiţe a acelor triburi venite de prin Asia şi Egipt acum câte va secole, şi care trăiesc In Valachia şi Moldova în starea cea mal trstâ sad de nomazi sad de sclavi. S’ad sub corturi şi străbat o-raşele şi satele vânzând cărbuni sad lucrând felurite obiecte de lemn şi fer. De şi nu fac nici un răd, era însă un uricios şi respingător spectacol întâlnirea acestor grupuri de bărbaţi, femei, copil, oachişi la faţă, cu căutătura a-prins», şi une-orl mândră, cu corpul •iscat, îmbrăcaţi In sdrenţe. Copii aler-gad ca nişte maimuţe pe lângă trăsură cerând câte o para, moneda cea mal măruntă a ţârei, şi după ce prindead câte una, fugead iute de groaza arnău-tulul. E de dorit ca filantropia Europei civilizate, care urmăreşte cu stăruinţă desrobirea negrilor, să se gândească vre-o datâ şi la sclavia acestor ţigani, al căror număr în cele două principate este de peste 250,000. (Va urma). ACTE OFICIALE D-nuQ. C. Popovicl se înaintează în funcţiunea de cap de biurou al serviciului or-donanţărilor din ministerul fln&ncelor. — D-nu I. Nâceanu se numeşte controlor tn serviciul vămilor din administraţia centrală. D-nu Dr. C. I. Andronescu este autorizat a purta insemnele ordinului Sf. Sava ci. IV ce l a conferit M. S. Regele Serbiei. — Ministerul cultelor exprimă mulţumiri prinţesei Raluca Gr. Brancovănu pentru darul de 1500 lei ce a făcut ia reparaţia bisericel din comuna Coteana judeţul Oltu. DIN STRĂINĂTATE Complolii dinamitard în Irlanda. Poliţia engleză a dai de urmele unei con-spiraţiunl de din&milarzt irlandezi. D’o cam-dalăs a stabilii că complotul e condus de nouă persoane, între care două femei, şi care pe timpul celor din urmă două luni, la dileriLe intervale, afi venit din New-York prin Paris In Anglia. Conspiratorii se adunară la Liverpool, dar dispărură tntr'o clipă d aci îndată ce au simţii din jurnale că li se ştie de urmă, iar unii dintr’tnşil se iviră tn Londra. Clnd tuşă, observarăm că poliţia le a dat şi aci de urmă exercitând asuprâ-le o aspiră pri-vighcre, trei, inlre care cele două temei, plecară înapoi pe continent. Poliţia cunoaşte cu preciziune locul de şedere al dynamitarzilor, cum şi planurile infernale ce afl inten ţi unea. a execula, In cât a luat măsurile cele mal eficace pentru prevenirea or-cărel exploziunl. împăciuirea Cretei Pentru potolirea celor din urmă nemulţumiri manifestate de populaţiunea creştină a mărci insule crelane. Poarta a trimis la faţa locului ca comisar extra-ordi-nar pe mareşalul Djellal-eddin paşa a cărui misiune pare a fi de cel mal bun augur pentru resolvarea cestiunel crelane şi îndreptăţeşte speranţa, căcretanil vor putea dob&ndi pe cale pacinicâ administraţia autonomă a insulei. Aceasta reiese chiar din următorul manifest pe care J au adresat deputaţii creş tini aderenţilor lor: Fraţilor ! «De două ori v'am provocat, ca să îngrijiţi prin toate mijloacele pentru menţinerea liniştel şi ordiuel în ţară prin evitarea cu îngrijire a unei acţiuni contra vieţeT şi averel concetăţenilor voştril musulmani, chiar în cazul tn care a ţi fi fost provocaţi la aceasta. Vă mulţumim fraţilor că a ţi dat pâuăacum ascultare dreaptă poveţe-lor noastre. Zilele acestea, urmează să luceapâ reîntoarcerea concetăţenilor noştril musulmani din judeţul Canea, în oraş şi Iri satele din prejur. Dec', tn numele celor mal scumpe interese a le patriei, vă îndemnăm, iubiţi fraţi, a continua să păstraţi atitudinea demnă, pe care a ţi avut o până tn acum tn aceste grele Împrejurări». Apelul acesta a avut bun rezultat, căci deja comitetul creştin din Canea a revocat măsurile de resistenţâ ce luase, lăsindu-se la buna voinţa Sultanului pentru resolvarea cestiunilor pendinte. Itesturuarea ministerului din Haval Regatul insular Havail din oceanul Pacific, a fost zilele acestea teatrul unul car act de seif gouvernement: locuitorii din Honolulu şi din prejur luară frfnele guvernului şi trupele de vo-Junlarl*a!e ommRuIu! pactizară cu mişca - de urmare restumarea ministerului Gibson şi formarea de popor a unul cabinet în cap cu d. Wiliam Greene. Regele Kalakaua fu lăsăt pe tron, după ce priimi noul minister şi promise a urma dorinţei poporului, pentru modificarea constituţiei. Regele, la izbucnirea mişcârel populare a fost neliniştit şi chiemâ la sine tn toată graba pe ambasadorul Americeî cum şi pe comisarii Angliei, al Francei şi al Portugaliei, cărora le oferi vremelnic puterile regale. Ambasadorul american şi comisarii europeni, declinară oferta regelui, dar ti consiliară a schimba tn toată graba ministerul, cea ce se şi făcu. Fostul prim ministru d-nu Walter Gibson cu ginerele săd d nu Heyselden voind să fugă, a Ci fost prinşi şi arestaţi. DIN DISTRICTE BOTOŞANI Ajutoarele pentru incendiaţii boto-şenenl ce afi fost subscrise şi tn parte depuse la casa de depuneri, se urcă la trei sute şi mal bine de mii de lei. Daci se adâoga la aceasta sumele adunate de comitetuloposiţiellocale, vr’o 12,000, de societatea francmasonică «Armonia», vr’o 10,000, şi de comitetul israelit din localitate, care singur zice-se că s'ar fl aflând deja ’n posesiunea a vre-o sută mii lei; în fine ofranda de 57 mii lei a baronului Hirsch din Viena, cum şi o-frandele In efecte, distribuite deja săracilor,—ajutoarele 8trtnse până azi In folosul incendiaţilor botoşenenl le putem evalua la cifra de 500,000 lei. — Insă din banii ce se vor aduna de comitetul central, din Bucureşti, un milion vafi negreşit destinat botoşânenilor, şi numai ceea ce va prisosi peste a-ceastă sumă va fi ’ntrebuinţată la alinarea altor nenorociri. COYLJHLIJI Vocea Covurluiuluî află că, d. I Ni-ţulescu,dirigintele oficiului postai local a fost strămutat la Tulcea. Pentru ce ? Cine mal ştie misterele colectiviştilor. Poate să fie unul din efectele caravanei plecate ia Bucureşti. IAŞII Conservatorul de muzicâ şi declama-ţiune din Iaşi, a dat estimp obicinuita producţiune de examen In beneficiul incendiaţilor din Botoşani. Reprezentaţia această a tinerilor artişti a produs un clştig net de lei 588, 79 ce a’au trimis la destinaţie prin comitetul local. ŞTIRI MĂRUNTE Ambulantele rurale.—Ambulanţa rurală a judeţului Ilfov a părăsit Domneşti Marţea trecută şi s a tnstalat la Budcştl unde a şi început de erl să funcţioneze. • Comisarul butaus din Galaţi. -Vestitul comisar Brâiloiu din Galaţi, a fost văzut azi la ministerul de interne, însoţind pe prefectul Teodorescu. Chiar funcţionarii ministerului aâ fost scandalisaţl de primirea amicală făcută neruşinatului bătăuş de către d. Radu Mihal şi d. loco-ţiitor de secretar general. Plimbare militară.—Mâine Duminecă ofiţerii regimentului al 3-lea de călăraşi vor face călare o nouă cursă lungă şi repede. Scopul cursei va fi «le rîndu! acesta la Sinaia. Se zice că ofiţerii vor străbate distanţa de mal bine ca 120 kilometri cel mult tn 14 ore. • Moarte subita.—Azi pe la 12 ore o l'e-mee, anume Maria Sandu, locuind pe şoseaua Basarabilor a fosl lovită tn grădina Cişmegiulul de un atac de apoplecsie, încetând îndată din viaţă Corpul el a fost transportat la spital. Accidente.—La poarta Cişmegi ului ,care dă In strada Mâgureanu, unde se atlâ grădina «Paradis» este un felinar mic, făcui pentru caualul ce trece prin Cişmegiu. Primăria nu găseşte cu cale să’J aprindă, ast-fei că aseară din causa întunericului, două doamne aparţiiud bune! societăţi şi un domn bătrân, afi dat toţi tn canal, Insă noroc că canalul e mic, şi asl-fel s au ales cu câte-va contuziunl de puţină gravitate. Un lucrător ocupat la dărâmarea unei case vechi după strada Sborul a fosl foarte grav rănit de o mare bucată de zid care T a căzut pe picioare. Li a fost imediat condus la spital. K mare teamă că uu va scăpa cu viaţă. • Furt. — Aseară la gara de .Nord, pe când sosea un tren de pasageri, 2 pungaş] puseră mâna pe geamantanul d-nel Maria Alecsandrescu, şi o şterseră cu el. Tocmai pe când vroia a apuca pe Strada Berzei, servitorul d-uel Alecsandrescu 'I ajunse şi cu ajutorul unor trecători ’1 opri. In geamantan ac ailaO o mulţime de giuva-r leale. • Teatrul Daoia. — Aatâ-zl Sâmbătă se va representa pentru prima oară tn be-netloiul d-lul Poppescu cu concursul d-Iul H agi eseu Coada Dracului, operetă tn 3 acte. Mâine Duminică Lipitorile Satelor. Contrabanda — Denunţăm d-!ul inspector general al accizelor următorul fapt. Aseară pe la ora 10 cunoscutul contrabandist Ursu, din strada Măgurele, a Introdus în fraudă în oraş cu ajutorul chiar al unor agenţi comunali 4 decalitri de spirt. Acest spirt, băgat prin bariera Şer-ban-Vodâ, a fost dus la un cârciumar după strada Olimpulul, trecând pe so-şeaua Filaret şi strada Uzinei de gaz. încercare de asasinat.—Doi ingriji-tori de la o moşie din Vlaşca, veneaQ călare pe drumul Craiovel. Spre Bucureşti, tocmai când eraţi aproape de bariera Ra-chovel, unul din el scoase un revolver şi trase două focuri asupra colegului săQ, fără însă ca acesta să fie atins. Atunci ambii cal s afi speriat şi afi fugit. Unul din îngrijitori, acel asupra căruia se trăsese focurile a fost trântit după cal aşa răti că ş a rupt mâna dreaptă şi piciorul, iar cel alt a dispărut. Motivul încercărel de o-mor a fost dara veri de bani ce exista între amândoi îngrijitorii. Cel cu mâna ruptă a fost pus tntr'o căruţă şi transportat la o rudă aici In Bucureşti, căci la spital nu vroia să se ducă. mm iNFoiiinTiiM D. Hitrowo, ministru) plenipotenţiar al Rusiei, a făcut azi o lungă vizită d-lui Ion Brătianu. D. prezident al Consiliului miniştrilor se va duce mâine la Sinaia. Rechizitoriul parchetului în afacerea Andronic n’a fost Încă depus şi e mai mult de cât probabil că d. prim procuror Andronescu, care's'a insârcinat a'l face, nu’l va depune de cât după Întoarcerea d-s&le din congedifi. Cum rămâne cu făgâdu-îala formalâ dată de d. procuror general Populeanu d-lul N. Flevă ? De o cam dată vestitul escroc continuă a se arăta In toate locurile publice însoţit când de unul când de altul din funcţionarii superiori ai poliţiei. Erl Încă a stat mai multe ore la grădina Opler împreună cu unul din d-nil inspectori. X Cum o să I dea mâna bietului domn ministru Gheorghian se ia vr’o măsură contra directorului scoale! de arte şi meserii din Bucureşti? Acest director este fiu al d-lul Po-lizu Micşunescu, frate al d-lui C. Pavelescu şi cumnat al d-lul Dan-covicî, câteşl trei senatori colectivişti. Apof densul are o sumă de rude In Rlmnicui-Serat, toate apar-ţiind eolectivităţei. Mal presus de toate însă, el este protegiat de d-nu G. Cantacuzino, directorul general al căilor ferate române care are o deosebită slăbiciune pentru oameni' grosolani şi brutali. X Rămăşiţele pământeşti ale prinţului Grigore Basar&b-Brâncoveanu au fost aduse In Bucureşti şi depuse tn capela cimitirului Şerban-Vodâ In a dâstarea înmormântare! care se va face săptămâna viitoare. X C. Ion Câmpineanu a cărui sănătate s’a îmbunătăţit va reintra tn ţară Intre 12 şi 15 Iulie curent. D sa nu va veni însă în Bucureşti, ci va merge direct la Predeal unde se găsesc copii săi şi unde va sta până la sftrşitul lui August. Demarşele făcute pe lângă dânsul pentru a '1 îndupleca se renunţe la hotărlrea d'a se demite de sarcina de primar au fost zadarnice. Tot ce s’a putut dobândi este fâgâduiala că nu se va retrage şi din consiliul comunal şi cava da sprijinul seu nouiui primar care va fi probabil d Polizu Micşunescu. X Generalii Dona şi Pillat au sosit In capitală. Gel d’Iutel a fost primit azi de d. loan Brătianu. X Cu expressul de Orient soseşte la noapte In Bucureşti, prinţesa Ralti Basarab Brâncoveanu pentru a asista la înmormântarea remăşiţelor pământeşti ale soţului seu. Tot pentru a asista la această tristă ceremonie este aşteptat tn Bucureşti şi prinţul Em. Vogorides viind de la St.-Petersburg. X Am spus acum câte-va zile că mi nistrul justiţiei pregăteşte o uoue mişcare tn magistratură. Aflăm azi că decretul relatif la această mişcare a şi fost iscălit de Ragele. X Se zice că d. Moruzi. prefectul po liţiei Capitalei, ar fl cerut, după po vaţa doctorilor, un congediu de o lună pentru a merge se'şi caute sănătatea In străinătate. 0 persoană foarte bine informată despre tot ce ce petrece la direcţiunea monopolurilor Statului ne asigură că cel mai scump tutun cumpărat în streinătate de acesta direcţiune costă, adus în Bucureşti, 5 lei kilogramul. Acesta este tutunul care se vinde sub numele de specialitate sau tutun de lux cu 60 lei kilogramul 1 ULTIMA ORA AGENŢIA HAVAS Mesa 16 Iulie. — «FremJenblatt» menţine câ guvernul austro-ungar a rămas cu totul străin la candidatura pnaţulul de Coburg. Ylena, 16 Iulie.—Toate ziarele noastre se aşteaptă la lungi negocieri diplomatice !n privinţa alegerii prinţului de Coburg. Circulă ştirea câ prinţul de Coburg ar merge In curînd la Işl pentru & vedea pe Împăratul, apoi ar pleca la Petersburg. Londra, 16Iulie.—«Times» constatâ diverginţe serioase printre miniştrii asupra bitului agrar irlandez. Respinge idea unei schimbări a ministerului, însă admite părerea unul nofi cabinet care să conţină pe lord Har-tington, D. Chambirlain şi lord Chur-chill şi In care lord Saliabury ar pu tea a$ păstreze direcţiunea afacerilor străine Paris, 16 Iulie.—«Gazetă Oficialâ» publică un devis care suprimă tn parte prohibiţiunea exportului cailor. Pesta, 16 Iulie.—Ştirea respânditâ de ziarele de seară asupra constaUril de holeră In oraşul nostru e cu totul fârâ temei. AGEXTIA LIBERA Berlin, 16 Iulie. — «Kreuzzeitung» neagă caracterul politic a presenţel la Berlin a Contelui de Şuvalof. Contele n’a avut nici o Întrevedere cu principele de Bismarck. St.-Pelersburg, 16 Iulie. — Ziarele anunţă ca starea sănătăţi d - lui Katkoff s’a agravat. Kbenthal, 16 Iulie. — Dupe ce principele de Coburg a rostit discursul săfi, d. ToncefT a rostit tn numele guvernului o alocuţiune ce a terminat'o în limba franceză. La care principele & respuns : «Daţi ml voe se vă strâng mâna şi ae vă presint mamei mele.» Presintarea principesei Clemeutina a avut loc individual. Seara la banchet principele, de Coburg a ridicat ua toast căruia II a răspuns d-nu Tonceff. După banchet, principele s'a întreţinut în delung eu membrii deputaţiuni cari îl încongiu-rafi, insistând mal cu seama asupra meritelor Rusiei în Bulgaria. Ylena, 16 Iulie. — Deputaţiunea bulgară, a avut o mare decepţiune în urma întrevederi sale cu principele de Coburg. Ylena, 16 Iulie. —Deputaţiunea bulgara s'a Întors la Viena peste noapte. Majoritatea membrilor el vor pleca mâine la Sofia. Ylena, 16 Iulie. — După «Politische Correspondenz» nota pe care Turcia a trimis'o puterilor, relativă la afacerile Bulgariei, se mărgineşte prin a cere opiniunea puterilor relativă la alegerea principelui de Coburg. Berlin, 16 Iulie. — Aci nu se ştie ni mic dupe o pretinsă ratificare de cfttre Sultan a convenţiunel egiptene. CASA DE SCHIMB m. (jR. IAU & B. MIRUL turti» Lipscani, No. IC bis Bucureşti, 4 /16 Iunie VALORI VONDURI Dl STAT ROMAN Keuts rom. per 1875 5 0/1 Renta rom. amortie. Renta rom. (rur. ooa) Oblig, de etat G. P R. Idem idem Imprum. Stern 1864 u ( Impr. Agio Ap I Oc Ap 1 Oc Mal 1 No Ian 1 Iul Idem MarlSe; Openhelm 1866 8 0/0 I Ian i Iul 5 6 6 5 0/0 7 0/0 I 0 0 I 0 0 1 u l> 1 ÎMPRUMUTURI Dl orasi 0,0 1 Impr. oraş Bucuresoi 5 Idem idem din 1884 5 0/0 lmpr.or.B. cu prime loxf.IO VALORI D1VIRII Credit Fonciar Rural 7 Idem Idem 5 0)0 Cred. Pod. Ur.din Buc. 7 0/0 Idem idem 6 0/0 Idem Idem 6 0/0 r-d. Fono. Ur. din laş 15 0^0 oO 1 Iau 1 Iul Idem Idem Idem Idem ol Caa i,«o* fr. âoo foii iu?“no »■*< .■(•rai1 cupoaelorj ^)u lan I Iui I Mai 1 No 01 04 1,3 88 15 1/8 78 l/l 98 36 103 i/t 89 103 93 86 ii» 76 3/4 >15 IM II r fiii mtl de la Basiuul solit ILL LL UiJgl cieli^1 Romlne de Arme, gimnastică şi dare la semn du str. Brâncoveariu No. 16, precum şi şcoah de notaţiune sunt deschise pentru onor publicu. Comitetul HP MA7 i |jp vaci eu lapte si vile ti-VL 1 L* I. \illj nere de praştia precum si boi dejug A se adresa la d.nu E. Reimer la moşia Pâscanl, districtul Ilfov. www.dacoromanica.ro Cal i ietoriî P ai Dac -Horn. LA ORAŞUL VIENA fcLAVILLEDEVlENNE rts-d-v» de Lib. Socec Recomandam onorabilei noastre clientele pentru Irftinatate «i aoliditate următoarele noutăţi: Rufarie pentru Doamne si Domni. Feţe de masa. şervete si prosoape de pânza. Olanda veritab. de Belgia Bi Rumburg. Madapolam frantzuzesc de toate calitatile ei lăţimile. Batiste de olanda si de lino albe si colorate. Ciorapi de Dame si Domni de Fii dlîcosse. de bumbac, de lina si de matase. Flanele, camasi si ismenei de lâna după MUtrmnl profesoralul Dr. 6. Jnrgrr. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantznzesti cu balene veritabile. Troaxouri complecte prntru fidantatl. l.ojctte*i ai Trouaonrt pentru ropll. Tronaoari prntru pensionate, oteluri al rrataarantorl. Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CATAUOSU NiOSTHU lUUâTHAT SI VA FI TRIMIS OBI-CUI VA FACE I FREHE. LA ORAŞUL VIENA CALEA'VICTORIEI, PALATUL «DACIA ROMANIA. vis-â-vis de librăria Socec EPOCA * 5 i „NAŢIONALA" QCIErtTE QENERUA DF ASIGUR. IN BUCUREŞTI Capital social . . . H 000.000 lei Prima emisiune . 3 IMIO.OOO iei Din care 1,000 000 « ca fond de garanţie pentru ramura asigurărilor de viata. RESERYE DE PREMII si FONDUL DE RESERVA 1,200,000 LEI , WTIOVU. V ASIGURA s tn contra Incendiului, grindine), «pargerei geamurilor, in contra daunelor de transport precum şi valori. Asigurări asupra vletei omului se primesc in toate combinatiunile usitate, precum: cas de moarte, supra vieţuire, scslre si rente. ...Xationala*- a plătit până la finele anului 1886 in diferite rarnure de asigurare peste 10,000,000 lei despăgubiri Kepresentanta generalii Strada Smardan. No. 18 Ittrectinnea generala Strada Caro! t. Mo. 9. se u mmm a căror apa minerala a fost recunoscuta de balneologi cu renume european, cu preferinţa de către dr James Constantin din Paris, dr Seegens prolesorde idropie la universitatea JinViena firecum si de către comisiunea specialista a medicilor ti niluralhtilor unguri ca cea mai esce-enla apa alallna feruginoasa cunoscuta până acum , SEZONUL DUREAZA DE LA MAIU PANA LA FINELE LUI SEPTEMBRE Apele minerale de la Eleopatak se pot folosi eu succes sigur la: catarul cronic de stomac, slăbiciunile de digesliiine, umllalurile de Ural si splina, artrite, galliinare, idropica provenita din friguri, hemoroide si hipocondrie impreunate ru acelea, incuiarea stomacului si Ia boalele cronice de rinichi si besiea, la formarea petrei de besica, chlorosa serofule si in lipsa de sânge, boala de mitra si nevricalo-hystcria. '-s. Se afla taurine de bai reci minerale in siitsl construcţie moderna, facnte anul acesta, pre cum si bai calde in vatia de apa minerala folosibile pentru diferite boale, de asemenea sta la dispositie pentru atari bolnavi zer proaspăt si lapte, de capra muls proaspăt Se afla medie, farmacie, servita postai si telegrafic, cabinei de lectura, planuri si conveniri; se afla parcuri, promenaii. parcuri de promenada cu brazi; numeroase locuri pentru escursiuni si deosebite distracţii, baluri, lac pentru a se da cu cinul, muzica tiganeasca de prima categorie din patria, care cânta pe zi 5 ore pe aleele publice. sta la disposllia oaspeţilor 000 de odăi mobilate cu preciul de la 40 cr. până la 3 fl. ia- zi firecum si mai muile ospetarii in care se pot mânca cu preciuri moderale. Pentni oaspeţi de E-eopalak pe liniile ferate ungare seda bilele de venire si întoarcere cu preciuri scazule până la staţiunea Fcktioara (FeldvarJ, de unde inlr o ora cu trăsură separata sau omnibus anumit aşezate se poala veni laEleopatak; o trăsură separata costa 3 fl iar un loc pe omnibus I fl. 40cr. Cu iniormaiinni si desluşiri servesle. Direcţiunea Băilor. URMĂTOARELE PAEPARATE iOMPUSE DE: FARMACISTUL DIMITRIE G. GHERMAN MUZEU Se găsesc Io bucureşti numai la d. Marin lonescu frizer. Hotel Union, str. Academiei. Apa dentifrice are proprietatea de a întări gingiile, fac® s(' dispa. ă roşiaţa gingiilor Şi sângera* rea lor Întreţine curăţenia şi face să dispară piatra şi mirosul gutei; asemenea se recoa-andâ ca gmgara pentru durerile de găl, angtna şi inllamaţiu-mie gurel. — Sticla costa un led l'ouindst de Chinina Împiedică căderea perului şi i face Bă crească. — Borcanu 8 tei. PoinaUa Heliotrop Ess. boqriet) Borcanu I leu l’rafuri albe ui ro»i pentru dinii Ara proprietatea de a întări gingiile şi face sc strălucească şi sc a,bea:>câ dinţii. — Cutia 50 imul, 1 leu, t şi 8,00 Apa de Chiu in a curată şi impedicâ căderea perului. — Flacunu 1 şt 50 bani. Pudra \ irginie Nu conţine nici o substanţă vătămătoare pentru faţă şi dadtura, adică sărurile de plumb, mercur, dupe cum sunt preparate aproape toate pudrele. Este recoruoare. Albeşte şi înfrumuseţează faţa Preţul 8 lei. 1‘awla pentru dinţi are proprietatea a aJbi şi a reda luciul smalţului dinţilor. — Cutia 8 lei. MAX FISCHER . Mare No. 3 BUUKESTI Strada Patriei FARA NICI O PAGUBA H £ ji fţ r i f SE JOCI Sub stilul caracteristic CASTIC SIGUR (benâfice ceryun am grupai cele patru obliguiiuni de mal jos, care oieri cumpărătorilor a vantage cscepţionale şi Intradevffr unice. i. Cu aceste obligaţiuni îşi încearcă cineva norocul 18 ori pe an şi poate câştiga o adeverata comoara şi cu credinţa absoluta de a încasa tnir'o zi 1-4 franci în aur sau un câştig siglir de 104 franci aur. 3. Cu aceste obligaţiuni, care nu trebue confundate cu simple bilete de loterie, nu se perde nici o datn valoarea lor. prin urmare ele pot fi vendute şi a fi depuse ca garanţie pentru împrumuturi de bani, fara cea mal mica dificultate şi la cel d'&meiu bancher Aiara de aeeasta la fie care A/ia lanuartci ic lnsaseaza 3 frauci aur ca procente contra cuponului obligaiiunel sârbestî DENUMIREA OBLICATIUN1EOR Numărul tcHgeriloi a-Hf nU8lC DATA TRAGERILOR Câştiguri principale Câştiguri 1 sigure 1 i Cai ferate turceşti (loturi) 1870 Obligaţiuni j 0/0 împrumutul şerb 1881 , Obligaţiuni Dombsu-Basilicu i88(» Jll ’ Obligaţiuni Crucea Roşie llaliana iBtţjh Şase Cinci Trei Patru 1 Febr. 1 Aprilie, 1 Iunie, 1 Oct. 1 Decern. 14 ianu. 14 Martie, 14 Iunie. 14 Aug. 14 Nov. 1 Iunie, 1 Decembre, 1 Martie 1 Februarie, 1 Maia, 1 August. 1 Noembre fr. 000,000 fr. 100,000 fr. 200.000 fr. 100,000 fr. 212 1) j fr. 100 j fr. 12 2) I fr. jo ! . f l] Guvernul oioman plăteşte ţ8o/o (iJţn valo 1) Obligaliunile cşite cu cel mal ipip câştig opl-spre-zece i | fr. 1,000,000 arca nominala a primelor eşite Ia ioturile turceşti, continua a participa la primele din tragerile viitoare. ir. J74 Vindem acest grup de patru obligaţii pe care le numim r&stlg sigur pentru suma de 180 franci aur plătiţi Imediat sau 190 franci aur, pla'ili 90 imediat si IOO dupe un an. sau 200 franci aur, piritei in patru verstnminte trimestriale de c&te 50 franci sau 225 franci pla iti/iaz none versaminte lunare de câte 25 fr. îndată depe prinşţrea celor HO franci sau 50, or 25 fruuci aur, subscriitorul primeşte n inerile o-bligutiuniior cu car^|||firticipu la toate tragerile si la totalitatea câştigurilor. TRAGERILE NU POT Fl AMANATE SUB NICI UN CUVFNT Obligaţiunile originale sunt trimise cu intoarcerea curierului in scrisoare recomand. A se adresa ceTerile însoţite de valoarea lor In bilete de banca a tuturor ţârilor, mandate de poşta sau cck asupra or-câreT J • pieţe din Europa către MONITEUR OE LA CHANCE UNIVERSELE LA VIENA (Austria) Primim in plata toate cupoanele cu scadenţa în cursul anului curent 1887, asemenea şi toate obligaţiunile saO biietiie de loterie a-vând o valoarefoare-care. Mal primim în plata biietiie loteriei Brasiliane dc Pernumbuco de la aedî care 11’aO rebdare sC- aştepte fixarea definitiva a tragerilor acestei loterii. Se poate scrie Româneşte VIDECAREA BOALELOR SECRETE CAPSULE ANTIBLENORHA(rICE\ preparate de 1. Osvrald eu aprobarea consiliului medical superior. Suut cele mal bune capsule in contra boalelor secrete, scurgeri vechi «| nul, catar de vesica, etc. Preţul unei cutii lei 4. Deposit principal, ia Crai ova, farmacia i. OoWAiJ). BucurescI farmacia Aurora din str. Ba-tişte No. la bis şi Ia droguerii.e d-lorBrus şi Uvesa, şi la mal multe farmacie dintara Cotuandeie făcute prin poşta, insolite de lei 4.a0 in mărci sau mandat poştal, se efec uez ezact. DE ÎNCHIRIAT in strada Olari No. 6, un gra d si şopron cu caineta petru vizic.i şi locuri îndestulătoare pntru f.ragiu şi grăunte Ase adresa la administraţia acestui ziar sau la loc strada Olari no. 6. MEDALIE DE AUR Viena 1883 AutoriSaladc consiliu dchygiena si saiii iritate DENTALINA eusenţâ peutru gură PULBERE VEGETALA PENTRU DINŢI ale Dr. S. KONYA CHIMIST Ambele preparate cu acid salicylic pur sunt remedii radicale peutru durerea de dinU, boalele gurel si ale gingiilor. Ele conserva uinţil si da gurei un miros plăcut. Preţul: t flacon, dentalina 3 Iranci; 1 cutie cu prafuri 2 franci. Deposite la Bucureşti: F, IV. Zvrner, I. 0-vesa, bruss Stela si branndus—braila Paltini, —botoşani, Hajnal, — Uorotioi, Haque. A SE FERI DE C 0 NT R A-F A C E RI IX© X SUCCESELE OBŢINUTE IX CEI »UX URMA TREI AXI, CU IXEIXTRCUTA SECERATOARE lââ % aa Îndemnat pe unii fabricanţi din streinltate a contraface aceste maşite spre a le putea astfel introduce in comerţ ^ Adevăratele «eeeratorl ADRIANGE poartă următoarea marcă de fabrică şi se W H A SE FERI DE CONTRAFACERI Acm&NCE. A SE FERI DE CONTRA FACERI gâseşle de venzare numai la agenlul general al fabricel. IOHN PTTS Bucureşti, Str. Smârdan \o. 2, si la agenţii sei din provincie •XI /I DR STAUCEANU Piatza-Amzi No. i CĂTRE CEI FARA OCUPAŢIE La or-ce persoana, damă sau barbat, care dispune de timp şi ar vrea 86 mai câştige ceva, i se poale recomanda un beneficiu durabil şi fara nici un r.sic. A se adresa prin car e poştala sub adresa kupitnlist Vteur i. W'alnerstrasse 8. 10-2 LWAT1AT0RLL PtATRL TOII Z IR LlMBuTIC SLP1 AMahaL LIMBA GERMANA FaRA PROFESOR Hedactat de un comitet de profesori Redact a Strada Clementei Uo. 1. Abouamentul pe un an 30 Iei, pe 6 luni 15 lei, pe 3 luni 7 iei şi 50 bani. • NU MAI ESTE DURERE DE DINTZI prin întrebuinţarea elexirului dentifric P.P. SI PĂRINŢI BENEDICTIN din Manastirea SOULAC (Gironda, Francia) Don M A NUELONNE, Prieur 2 MEDALII DELiK: Bruxella 1880. Londra 1884 cele mal înalte recompense IRVER 18 AN ^1373 DE PAR. PIERRE BOURSANO întrebuinţarea zilnică a Elexirului dentri-fric al P. P. S. S. par Benediclinl, cu o dosâ de câte-va picaturi tn apă, previne şi vindică căreia dinţilor, pe care) albeşte, causolisân-du-1, forticând şi însănătoşind gingiile.. CASA FONDATA IR 1107 AGENT GENERAL SEGUIN 3, RUE 'GUERIE, BORDEAUX Deposit la toate farmaciile, p&rfumeori şi Coafeorl re prese mame peutru România, Serbia şi Bulgaria; Agenţia Crinceiâlâ Kroncezâ din Gâluti ai-sucursâlele ei. n MERSUL TRENURILOR CAEI FERATE ROMANE Valabil de la 19 Iunie (1 Iulie) 1887 A Bucureşti fur-aui tiuniau “Ăreîărea" trenuri lor 'l*lî' STA TUNI I Ace Bucul'. Nord pl. Ploeali sos. plec. Buzeu sos. plec. R.-Sârat sos. plec. focşani sos. plec. Uarasesti sos; plec. dacau sos. plec. doman sos. Arc. I’ersoaui "sârî"diui diro'dim. p.m li sM 7,3u i,;to 4,4; li.18 luji) 9 IG 8.04 6. 12,3.1 lo,4ti .lini 7,20 9,25 1.66 7,6») 11,17 4,34 di m. 11,30 ( in 11. ii pui. 7,4a> 12.12 5,05 li.nO 8,|H 12.40 5.4o u.54 12.50 p.ui. 12.W. 10.45 2,1; 12.4'J JUţ55 2.24 1 \i 3.2»; i.01 1.18 ainz. :i.4n :t.3u 3,i4 6,04 3,45 10.48 6 10.17 6 5,15 11.50 9.35 II,.SI dim. p.ui. a.m. şea nop» 4tt. K.-V#lcd lor«fii« 3. BurureNii Vurciorota STATIIM i Afeiaiea nemn'ilo rulg. Aer, l-er. Aii; • Kuru. nord. pi i’l iu Piiesli sos. pier. Slatina sos. plee. Craiova sos. [dee. T.-Severiu sos. plec. Vârcinrova sos. p.m. 4,(81 sera unu. i>.nt, 7.45 8,15 5,07 ,«,45 9,38 4,0 ll.XO .9,50 li.OM 5,4. (im lo.oi ; 1 ,i.t ji u] ,8,U4 11.4Z 1.20 «10 11,50 1.29 9.27 l,u7 3,12 dini. 9.33 1.14 3.27 9 ' .2,04 3.51 7.02 1.17 2.18» 3.53 7.19 1.4c ritll 2.28 4.15 7,45 2,10 BUr. Nord sos. ».m. a.m. sera p.m 4 7. bozul balot Văreiorux o-Kiieureoti fl. Ilueur. binrgiu STA u:m i a.et. trenurilor | iibf. Are. ivr. l’er.' STAŢIUNI e.icwHova pl. .-Sexerin sos. plee. SOS. plee, sos, pier. sos. plee. Jraiota slatina Pi leali , o,. o.sm|> uun.p.m. Biienr nord pl. , 3.22 12,51 « 3,45 Filând sos. 3,44 1.13 8.2G 4,15; pl. 3.4« l.lc «.40 4.40 Comiuia plee 0,33 S^U 12,05 8,40 l.lurglll SOS. is,4u li.3.’l sera I plee. 7,5« "5.lii 2,20 [smârd.i sos. 8,Of» J»,*4 2.30 9.32 ,7,U'. 4,4.5 9.57 |7,U 5,13 9.50J II.1H «,24 «.56 - * — 12,20 »,2i) «.15 a.m. a.m. sera Arei. trenurilor ful. Persoane (t. (ăiurgiu Uueur. STAŢIUNI 5,40 7,10 7.25 7.40 8.45 9.i9 9.25 2.25 tO 6.2» 5. :t0]smanla 5,45j(iiurgiu 6 I 6, G5ţCoinana 7.40 Pilarel 7.451 li. r'luesti-t'redeal sos. sus. plee. plee. sos. plee. 8,40|Bue, Nord sos. Arel. Irenurilor Ful. Persoane 7.10 9.3» 10,i)5 10.13 11.13 9,31 12.11 10.20 3,54 14.45 10.40 46. Predeal lo«-st Ploesti pier. sera dim. dini.) mm. ii.ui. .tth'a 6,15 9718 8,19 Privtral ple»'. 7.45 4,51 7.05 Cumpnia 7.14 10.42 0.20 Sinaia sos. 8.16 6.44 7,37 Mna».i SOS. plec 8,10 11,41 10,1« 8,30 11.63 10,31 Campina ple»'. 8,41 9,18 5^2 8.11 6.» 9,00 Predeal SOv y,10 12^5 11,08 e.a p.m. a.m. Ploesti SOS. lO.Oi) dim. 7,45 10 săra sera R.-Velcei Piatra Caracal Corabia plec. sos. ple». sos .Ţ plec.' sos. a.m. 7,50 1.10 4.15 4,07 4.44 6.40 p.m. 81. TCrgoviste Titu fergovisle Titu plec. «os. dim p.m. 15,40 8,05 6.30 .fim p.m. **- binale Ploesti şlanic idoesti plec. sos. p.m. 5 630 p.m Buzeu braila Bărboşi oalali plec. ’ sos. plec. SOS. ple». sos. îs! v«i 4H. tialali-Buzeii il.m. |i.ni. t-w t.w Galaţi 4,53 £8,44 a m. ooa. EarGusi 5^3 3^8 6,45 11^0 5,35 4,31 1,3b ii,15 Braila 5,40 4,36a.in. nou. ţ6,15 5,10 Buzeu «hm. p.m. «d l . Oraa Adj ud Tergu-0cn« plec. sos. dim. p.m. ! 6.10 *.15 6,05 6.30 .un. p. m. H3. lohlesti-Ţ. M»|(urrlr Coslesli T. Măgurele plec. sos. p.m. p.m. li^tO 4,30 piei*. sos. plec. sos. plec. sos. sera dim. ,9.40 8,40 10.16 9.14 [>.m. dim. 10.20 9,19 8,30 4 10.51 9,52 9,15 4,46 11,01 10.04 sera ilim 1,30 12,53 dim. p.m T. tM iui Adjud T.-Ocna Adjnd plec. sos. U.RJ, p.m. 19.46 b.iU 11,36 10 i.m. sera •H. TcAugurcIc-tii t ti T.-Magurele Coştesti plec;. sos. a.m. p.m. 11,45 3,37 4M. balut. âarasrsti 1 Burnr.’Fetesli 8. Feteşti Bucoreslt | SŢATIIlNl Arai Iren STATIIM Arai tren ] Persoane ' l Bik.ii Nard pi. i'iiilnila sus pir» i'elesli sos. dim 7 9,40 9,50 11.02 Feteşti pine. Ciulllll;» sos plec. Bucureşti Nora&os. p.m. 4.20 5415 30 *8.25 ii. Faurel Feteşti 114. Fcteidi-Faiii'pi Ip.m. Faurei plec. 1 1.15 Peţesti sos. | 3,ao Feteşti pier. Faure» sos. U.IU 11.32 2.»>4 A». la».i-l nglieni M. I iijjlmiii lusi laşi onglieni plec. sos. p.m. a.m. 1.40 7,15 Unghiul! 2.41 8.44 laşi I|i.m. a.m 4.46 9,03 *.0t 10.40 Galaţi plec Bărboşi sos. plec Tecuciu sos. plec. Mirasem sos. dim. noa. 7,45 11,40 8.40 14.22 8,30 14,50 »era i0,49 3.40 10,45 11,14 4,65 .1,01 11.45 4,45 sera a.m. dim 87. Bacuii Piatra-ni. Barau plee. Pialra N. sos. a.m. p.m. 7,51 3,09 10.13 5.» a.m. p.m. 3S. Colesti-< ,-Unng Goleşti C.-Lung plec. sos. a.m. p.m. 11 5,35 1,30 8,15 p.m. sera •Zii. ,Mur*»e»t.-Ualut» set, •rrucl-VuNluca Usluiu iaciiriu Marasesti plec. Tecuciu sos. plec. Bărboşi sos. pier. Galaţi sos. dim. p.m noa » 6,45 4,49 11,35 Tecttciu 5.60 5,40 14,14 Berlad dim, 5,4514,34 . 8.05 3.31 Vasluiu 8,15 3,63, 8,50 Cernu soda- (unu plec. sos. plec. sos. а. m p.m. б, 15 5,50 Vasluiu 8,13 7,45 Bârlad 8,38 8,05 11.50 10,15 Tecuciu i.m. seni dim. ■ SS. Piatra X--B“con Piatra N. plec. Barau sos. a.tu. p.a». 10,56 6,45 1,40 8.50 p.m :tU. t .-L» ng-Gol--ti •l-ung Goleşti ple»'. sos. ilirn p.ui. 7,15 4,45 9,55 4,54 dim p-m. a.m. n.m. . 6,35 5,45 1 7.50 8 8.17 8,24 110,15 10.42 |a.m. p.m, ÎI4). t ernavoila-l unşi. plec. sos, plec. pier. TtpoyreuO» Siazmlui „Lpoow" Cernavoda} pl. ^Conslanla sos. ^ p.m» a.m. 6,50 9.20 6,20 11.32 p.m. a.m. Consişnia pl. Cmavoiia sos. p.m. a.m. 3 6,50 4,37 7.40 p.m. a.m. UT. ( ularasi Slohoz.n 3H. SloGo/ia t al..r«Ni Calarasi pier. Ciulnila sos. ple.»;. slobozia plec. a.m. p m. «.35 4,15 9.37 5.17 10,05 S.’rtţ 10,45 »;.3