ANUL n No. 478 A DOUA ED1T1UNE VIN SUI. 3 (151 IU.UE 1887 15 BANI NUMERUL ABONAMENTELE ■ •>''*■» L* I 81 I® * FIE-CAREI LUNI 81 SE PLĂTESC TOT-D'AU NA ÎNAINTE ■ITIHESCI La casa Administrationei T A B A i Prin mandata poştale, u t an 40 lei. 6 luni *0 lei, 3 luni 10 lei. SIREIA'ATATE: La toate offlciele poe-l:n Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, e luni 25 lei. PARISi Segasestejurnalul cu iscrai. arul, la Kioecul din ni* Roiiimnrlrr * 8 3 Bulevardul St. Gemuifn No. S4. 'UJSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA i B BANI NUMERUL L ANUNCIURILE OIN ROMÂNIA 8E PR.MESC DIRECT LA AOMINIS TRATIA ZIARULUI La Pariat la Agrare Ilara», place de la b tur se, s. Agrare Llbre. rue .Vetre Came des Victoires 10, (Place de la Bourse) pentru Pari*. Kranrla, Crrnianla. Austro-l ngari*. Italia si Rarra Britani e. Anuuciuri pe pag. IV, linia 30 hani, anunclnri ei reclame pe pagina treia 2 lei linia 50 B UN NUMER VECHIU, 50 B. REDACŢIA 8. PImIr Episcopiei. — No. 8 APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRAŢIA (Vo. 3. — Piaţa Episcopiei. — No. 3. DORMIM? FRÂNTA SI GERMANIA THTftREA 0 LUI GH. I. LAHOVARI IPNOTISM IMA DE LA CRUCEA ROŞIE DORMIM ? Jupe or-ce mişcare mai sdravânâ, fi‘.I îndârjita, urmează o clipă de li-T i te, o oare-care odihnă; omul obo-c de o grea încercare stă puţin de răsuflă, se fi isbutit or nu încercata Iul. Viaţa omului şi a popoarelor ;* o succesiune de sforţări şi de mo-u.iinte de popas, în care fiinţa îşi reculege forţele pentru lucrul care li remâne de făcui. Nu trebue oare ca un observator «i re foarte superficial pentru a creoH câ această linişte e datorită leneviei, că acea odihnă e o aţâpire, câ omul dacă suflă greu dupe multă trudă ’şi-a perdut or Încrederea or * 'dejdea ? l otuşi această observaţie a fost făcu.' la noi, se face şi acum şi se va f. ■. ţol-da una. Am un prieten cărui* ti place se stea iu halat şi In papuci, la recoare, şi se citească ar ticul a violente de ziar. 1 place gro-zfi> nergia şi găseşte tactica noastră prea prudentă şi lupta noastră prea domoalâ. Gând e vorba Insă de ac-.itire 11 Întrebăm bojma dacă vine vîu îoi. Dar atunci ne mărturiseşte câ din nenorocire are afaceri grabnice care 11 tmpedică de a face politică st amic nu a intrat până acum a ' tţa publică. Din pacate, unii ui • ai politici, urmeaza insa esem-i 1 ul ..efl. Gând se face o mişcare, o găsesc insuficientă, când lumea se idihneşte dupe această mişcare stri-fo. că s a desuădâjduit, câ nu mai e d«> uorat tn această ţară, că remân expectativă pentru câ nimeni nu 1 iul de energic pentru a’i urma. K iuiţiii a apune, câ daca e vorba de a Dune pe lucru, ei pun In practică ciino3Cuta zicătoare: Înainte ta plăcinte Şi napoî la rfisboiu. i’i genere aceşti oamenii energici * spinarea altora, nu fac din iu -icire reu nimănui de cât lor Inşii Dar, e priir»eidios de a vorbi u nâdâjduire în momentul lupte; fnnd-ca s’a pronunţat de câ-ie-va ori aceasta vorbă e bine se restabilim lucrurile pe adevăratul lor teren şi sub adevărata lor formă. Pentru ce ain putea se fim deznădăjduiţi ? Pentru ce ar putea ţara se aţipească ? Pentru ce am putea se adormim cu toţi, fie de oboseală, fie de neîncredere la resultat î încrederea se duce şi nădejdea lipseşte când vezi că o luciare Începută cu stăruinţă şi hărnicie, e condusă mai apoi cu moliciune şi e-secutată cu indiferenţă ; încrederea şi nădejdea dispar când cine-va vo-eşte se stârpească un reu prin a-ceeaşi metoda, cu acelaşi principi’, cu aceeaşi practică, care au permis acestui reu de a naşte, de a creşte, de a se laţi: lntr’un cuvlut, inacţiunea sau proasta direcţi* a unei mişcări, pot s’o facă se avorteze. Dar nu suntem tn acest caz. Slavă Domnului, mersul nostru, foarte Încet de tntâiu, a devenit din ce lo ce ma! repede. Lucrarea noastră devine din ce în ce mai energică şi mai Indrăsneaţâ. Isbucnirile violente de la Botoşani, de la Iaşi, de la Galaţi, de la Vâlcea, etc, nu sunt de cât explosiun’, manifestaţii exterioare a imensei lucrări ascunse, a nemărginitei fierberi morale, care s’a produs in această ţară. Lumea le ştie pe acestea, şi o mulţime ce creşte mereu se strînge din zi în zi mai mult, în jurul oamenilor de acţiune ce conduc o-posiţia. Vedem dar că apatia, aţipirea, des-nâdâjduirea, somnul, nu există de cât la creerii unor oameni superficiali. Dar e destul se veghem ? E destul se constatăm că ne-am pus pe lucru? E destul se ne dăm seamă de importanţa terenului câştigat? Negreşit câ nu. Trebue se căutăm mijlocul d’a lucra Încă mal repede şi încă mai bine, de cât până acum. Şi aeest mijloc e lezne de găsit. Am vezut mai sus că o energie ce ar decreşte, din punctul de vedere fisic al luptei, şi o metodă greşită, din punctul de vedere moral, ar a-duce desnâdajduirea şi apatia. Deci, ca se crească nădejdea şi că energia se sporească, putem zice a contraria, şi putem fi convinş’, că trebue din punctul de vedere moral se Întrebuinţăm o metodă, principii, şi’ moduri de aplicare diametral o-puse celor Întrebuinţate de guvernul actual. Iar din punctul de vedere material al luptei, vedem că numărul a-derenţilor noştri, a crescut cu energia noastră. Se urmăm dar, pe a-ceastă cale, dar cu o bărbăţie Încă mai mare, cu o energie înzecită, ttesistenţa trebue se devie din ce în ce mai generală, pâne ce excepţiu-nile din Galaţi şi din Botoşani, pentru a nuda de cât doue exemple, vor fi devenit regula. Oţelită şi îmbărbătată In aceste lupte, opoziţia va avea In capul ei oamenii cei mai e-nergici, aleşi unul şi unul. Şi când guvernul actual, când colectivitatea, vor fi dispărut dinaintea vijeliei ce se prepară, vom căuta pe cei care vorbesc acum de descurajare, şi îi vom găsi adormiţi In vizuina acelor Siebenschlx/er, despre care pomeneşte legenda. TELEGRAME AGEIMTIA HAVAS Coustantiuopol, 12 Iulie. Cale indirectă.—Vineri, d. de Montebelio a fi cu t pe lângă Sultanul un demers reî-noind reserveleFraucietcontra moditic&ril proiectate a art. V, evident pentru a întâmpina relnoirea neînţelegere! precedente. Asupra căruia, Sultanul ceru Sâmbătă noul modificări la aceea proiectata; de a-ceia Marele Vizir chiămă ludală pe Sir D. WolfT. Această cerere nu pare că a suferit ţreutaţl din partea Iul Sir U. WolfT, căci Cuminecă toate păreau că merg de minune iar ratificarea era anunţată pentru azi, tănd se află erl câ cestiunea s a pus din nnâ, că Sultanul cerea o schimbare complettă a couvenţiunil şi mal cu seamă Înlocuirea articolului V prinlr’o clausă lăsând Sultanului dreptul exclusif de a interveni tn Egipt In cas de pericol intern saQ extern. Aceste modificări trebuiai! să neces te o nouă convenţiune şi să anuleze prin urmare tntăia deja ratificată de regina Victoria. La aceasta, 8 r Dr. WolfT, ostenit de a-tâtea tărăgănirl, adresă Porţn o notă verbală pentru a se plânge de procedările Porţii, ameninţând s< plece Sâmbătă saO mal de vreme, dacă convenţiunea nu s’ar ratifica. Sir Dr WolfT trimise simultan instrucţiuni cuirasatel ce'l aşteaptă la Te-nedos de o lună. Dupe nişte informaţiunl provenind de la Palat, Sultanul, revenind asupra pre-venţiunilor Sale, ar fi exprimat salisfac-ţiunea Sa tn privinţa opunere! franco-ru-seştl, ce i-ar fi permis să repare răul ce ar fi pricinuit Turciei semnătura Con-venţiunil. Constantinopol, 12 Iulie. Cale Indirectă. —Poarta a pregătit o circulară ce relatează comunicarea Bulgariei relativă la alegerea prinţului de Co-burg, adâogind că această alegere trebuind să primească consimţimântul puterilor, Poarta doreşte înainte de toate să cunoască impresiunile şi intenţiunile a-cestera. „ Sofia, 13 Iulie. D. StoilofT, preşedintele consiliului, a ordonat punerea în libertate a acelora internaţi de predocesorul săd. E probabil că starea de asediCi va fi ridicată în curând. Regenţii primesc un mare număr de telegrame de felicitări pentru pol tica bărbătească ce aO urmai faţă cu ministerul precedent. Sofii*, 13 Iulie. Prinţul Perdinand de Coburg, respun-zând numărului imens de felicitări ce-i sunt adresate de către populaţiune, a zis că numai simpatiile Europei şi purtarea înţeleaptă a Bulgariei pot să facă să isbu-teascâ dorinţele Bulgarilor. Alteţa Sa contează pe înţelepciunea şi devotamentul poporului bulgar. Vieua, 13 Iulie. O scrisoare din St. Pelersbarg publicată de «Corespondenţa Politlca»zice că guvernul rus nu va modifica purtarea sa, cu prilejul ultimelor evenimente bulgare. El va menţine atitudinea sa reservată. Acum Rusia persistă a reclama retragerea regenţilor, disolvarea Sobraniei şi noul alegeri ale căror independenţă ar 11 garantată. Rusia a eliminat din programa sa politică ori oe cugetare de a ocupa Bulgaria milităreşte. Cit pentru acceptarea tronului bulgar de către prinţul de Coburg, această acceptare n'ar putea să aibă de cit un caracter platonic, Rusia fiind greu dispusă să adereze la nişte combi-naţiurn cari au de scop să instaleze sub oare-care formă legală un prinţ la Sofia. Moscova, 13 Iulie. Şeicul afgan Diemeleddin, actualminte în acest oraş, şi intervievat de un coiabo-ator al Gazetei de Moscova, a zis : «Am voit să văd ţara ce formează unica speranţă a 60 de milioane de Musulmani cari aşteaptă cu nerăbdare protecţiunea Rusiei şi liberarea de sub jugul odios al Englezilor semeţi şi cruzi.» Paris, 13 Iulie. D. Floquet conservă funcţiunile sale de preşedinte al camerei deputaţilor. Paris, 13 Iulie. D. Caro,din Academia francesă, a murit. AGENŢI \ LIBERA Paris, 13 Iulie. Pranzini, autorul crimei din sLradaMon-taigne, a fost condamnat la moarte. Paris, 13 Iulie. lntr'un discurs care a fost foarte aplaudat, d. Floquet a mulţumit co cgilor săi pentru încrederea ce tl au arătat şi a reluat funcţiunile de preşedinte al camerei deputaţilor. Constantiuopole, 13 Iulie. Sultanul a cerut Înlocuirea articolului 5 din convenţiunea egipteană prin o altă clausă, adică că Turcia singură va avea dreptul de a interveni tn Egipt Sn caşul când s’ar ivi acolo desordine. TINERIMEA SI COLECTIVITATEA Lordul Meaconsfield, vorbind In romanul său Sybil despre Înlocuirea lordului Shelburne prin tânărul Pitt explică faptul acesta prin următoarele cuvinte : «Poate ca mouarhul înţelesese puterea magica a tinerime! asupra inimel unei naţiuni.» Se vede că şi d. Ioan Brătianu şi-a dat şi el seamă de farmecul ce-l poate produce tineretul, mai cu seamă a-supra unei naţiuni ca a noastră, des-gustata de toate cele ce se petrec astăzi, şi de8gusiată mai ales de d sa. Intre un regim îmbătrânit In rele ca al săil şi tinerime era un contrast prea isbitor la ochi pentru ca cancelarul nostru să nu fi zărit pericolul ce-l ameninţa. Şi dându-şl seamă de aceasta, bătrâna cochetă de la Plorica a căutat mal întâi să ademenească pe aceşti tineri şi prin toate artificiile sale de curtisanâ bătrâna să-I prinză In mrejele el. Când Insă vftzu că ia toate avansurile, la toate cochetăriile, la toate pro-v^baţiumle sale nesănătoase îl se tot ■ respunde că e bătrână, că e sulimenită ■ şi că făgâduelile sale nu pot satisface nişte inimi de două-zeci şi cinci de ani, când simţi pentru Întâia oară dispreţul pentru farmecele sale de mult trecute şi când se văzu despreţuitâ tocmai de nişte tineri ce-I credea atât de nai\I, bătrâna şi şireata cochetă fu cuprinsă de o ură neîmpăcată, de o nespusă dorinţă de resbunare. Atunci văzurăm toată suflarea colectivista năpustită asupra noastră cu o furie nebună. Era un grup de tineri cunoscuţi sub numele de disidenţi, care intrând abia în viaţa politica erau, prin forţa lucrurilor chiar, la adăpostul atacurilor. Un singur act făcuseră pe care li Far fi putut imputa ori cine altui afară de colectivişti : Afl dat crezâmânt fagăduelilor colectiviştilor şi afl consimţit să meargă cât-va timp cu dânşii. încă odată ori cine le-ar fi putut reproşa această greşală, numai colectiviştii nu. Şi cu toate acestea tn starea de destrăbălare morală În care se găseşte colectivitatea, tocmai ea şi numai ea a atacat pe disidenţi cu atâta Înverşunare,în cât ds multe ori afl lovit chiar Jn sine vrând să lovească In el. Inchi-puiţi-vă un escroc care şi-ar acuza şi insulta victimele fiind că nu s'afl lăsat să fie tot d’a-uoa Înşelate t Un alt grup de tineri se formează împrejurul Epocei şi care afl încă mal puţin trecut ca disidenţii, căci abia afl intrat în viaţa politică. Noi nu ne facem un merit din faptul câ n'am comis greşeli, căci nici n’am avut ocazia nici timpul să lecomitem. Dacâînsă aceasta □u este un merit nu este mal puţin a-devărat că este un avantaj, căci nuni se poate reproşa nimic. Şi ln adevăr aceasta e forţa nosstră şi tocmai aceasta supără şi exasperează colectivitatea şi de aceea tinerii disidenţi şi noi avem onoarea de a ne Împărţi cele mal violente atacuri ale colectivi tâ ţel. Daca din toate punctele de vedere bătrânii aflo superioritateasupra noastră, daca trecutul lor, experienţa dobândită , serviciile aduse ţărel sunt atâtea titluri care contează faţă cu naţiunea şi care nouă trebue să ne impue respect, dintr alt punct de vedere avem şi noi o superioritate asupra lor. Şi nu este o lipsă de modestie a spune aceasta căci superioritatea noastră, e tocmai lipsa acelor merite, lipsa ori cărui trecut politic. Când şefii noştril, când oameni cel mal eminenţi ataci guvernul, colectiviştii pot să atribue, pe nedrept bine Înţeles, opoziţia ce fac guverouiul, necazului de a fi fost Înlocuiţi la putere, şi dorinţei de a recâştiga o situaţie pierdută. Dar noi tinerii pentru ce ti atacăm? Lumea cu drept cuvănt se Întreabă de ce suntem In contra lor ? De ce suferim tot numai şi numai să ne ferim de contactul impur al colectivităţi ? Nici trecutul nostru nu ne leagă de un alt partid, nici dor de rezbunare nu puteam avea. Nimic, afară de sinceritatea convicţiunilor noastre, nu poate explica atitudinea noastră. Sflrşindu-ne studiile aveam să alegem între două situaţiunl: pe de o parte favorurile alături cu guvernul, pe de alta prigonirile de tot soiul alături cu opoziţia. Şi am preferat oposiţia! Şi de aceia vă dor loviturile ce primiţi de la tinerime. De aceea spumegaţi de ură ln contra noastră a tutulor, 1n contra celor ce nu vor să se mal lase a fi amăgiţi, ln contra celor pe care nu i a'ţi putut amăgi. Vă exasperează faptul că toată tinerimea este ln contra voastră. Aveţi dreptate. Nu e argument mal puternic contra voastră, nu e prezomţiune mai grea pentru voi, de cât faptul că Întreagă tinerimea acestei ţări e ln contra voastră. Porniţi din unghiurile cele mal depărtate a le ţărel, tot ce e tânăr, cu cultură, onestitate şi dor de muncă, ne Întâlnim cu t.oţf, ln oposiţie, tn contra voastră. Intre noi şi un guvern de decadenţă nu poate fi nimic comun şi e firesc lucru câ tinerimea să se fi emancipat şi să fi fugit cu groază de tutela unui bătrân scelerat şi căzut în copilărie X. FRANŢA SI GERMANIA Fost-a vre odată o epocă unde a-facerile publice se fi fost mai încurcate şi mai ameninţătoare, unde relaţiunile între state, unde chiar viaţa interioară a popoarelor, mişcările sociale, ideile şi interesele lor se fi fost mai mult turburate? Nici odată, pare se, pacea şi stabilitatea n’a fost mai mult dorită şi cu toate aceste nici odată lumea n’a fost mal mult îngrijită, convinsă fiind câ si-tuaţiunea de faţă nu poate fi lichidată de cât printr’o criză, a căruia resultat nimeni nu o poate prevede. Se nu perdem, în adever, din vedere că mulţimea de cestiuni ce sub diferite forme se află puse de odată la ordinea zilei mai In toate ţările,nu sunt de natura a putea remâne lo-calisate şi limitate, ci din contra, mai mult sau mal puţin, ele lovesc în echilibrul atât de greu de păstrat al marilor puteri, punend ast-fel con-diţiunile paeei însuşi în joc. De a-ceastâ natură sunt de exemplu incidentele petrecute la Paris cu oca-siunea plecârei generalului Boulan-ger şi repetite ln tot parcursul lui până la Glermont-Ferrand. Ar fi o greşeală de a considera aceste inci-dinte ca nişte excese trecătoare comise de o populaţiune incultă. Ele merită o atenţiune mai serioasă. Generalul Boulauger este pentru poporul francez o legendă scumpă, el represintâ o idee fixă care corespunde sentimentelor adinei ce există ln inimele tutulor francezilor: ridicarea lor din starea de umilinţă in care Franţa a fost aruncată ln urma pacei nefasta de la Francfort. Nu se discuta valoarea militară a generalului Boulauger, care de altmintrelea n’a aiirmat'o până acum In nimic alt-ceva de cât prin încâ-lic&rea unui armasar negru de toată frumuseţa la o revista de la Long-champs. Dar ce importă aceasta? Francezii nu ved pa Boulanger astfel precum este el ln realitate, dar precum ar dori'o se fie pentru a’I conduce la victorie şi la resbunarea umelinţelor ce au suferit. De almin-terea in societăţile democratice eroi n'au trebuinţă se aibă nici virtuţi deosebite nici inteligenţă mare, este îndestul se întrunească defectele şi calităţile masei, se aibă temperamentul ei, pentru a obţine toate voturile şi se fie proclamaţi Gesari. Astfel este şi în Franţa. Mai este încă un lucru de observat: Simţimentele naţionale s au schimbat foarte mult de un timp Încoace ln Franţa. Pasiunile naţionale sunt foarte excitate, temerile de mai Înainte de a da naştere la vre-un coq-flict cu Germania au dispărut, propaganda francesă in Alsaţia şi Lo-rena a devenit mai vie de căi ori când şi duşmănia ln contra nemţilor se manifesta făţiş în populaţiune. ln nici o ţară lnsi opinia uliţei nu este mai preponderenta de cât tocmai tn Franţa A fost destul ca dan- www.dacoromanica.ro 2 EPOCA - 3 IULIE celarul Germaniei din Înălţimea tribunei se declară că generalul Bou-longer este duşmanul cel mai neîmpăcat al Germaniei pentru ca acest om se devie persoana cea mai populară în Franţa. Situaţiunea este gravă. fie care moment poate aduce o ciocnire din care se resulte un resbel îngrozitor. Astă-zi la 14 Iulie este marea serbare republicană. Sunt multe temeri că guvernul frances nu va putea stăpâni mulţimea excitată şi că se va putea Intempla vre un incident care va putea provoca un conflict Norddeutsche Allgemeine Zeituny, a căreia legături cu cabinetul prinţului Bismarek sunt cunoscute, sfă-tueşte pe germani locuind în Paris se nu apară astă zi în public şi să ţie magasinele lor Închise spre a nu ii expuşi furiei populaţiunel. Toate aceste ar fi indestul pentru a justifica temerile noastre, dar mai sunt încă alte simptome tot atât de îngrijitoare. Lupta circumscrisă până mai de-ună-zi între jurnaliştii germani şi ruşi a intrat tntr’o faşă, unde chiar guvernanţii au devenit părţi interesate. Organele prinţului Bismarek ah interprins o luptă de moarte, sau mal bine zis de ruină, în contra creditului Rusiei şi au provocat o scădere însemnată a rublelor, scădere care continuă Încă pe o scară întinsă. Ruşii răspund prin măsuri prohibitive severe în contra nemţilor aşezaţi pe teritoriul lor. Aci şi dincolo impresiunea ce a-ceste evenimente au produs este mare, toţi simt că se pregăteşte o furtună. Scenele din Paris, triumful lui Bou-langer, edictele în contra streinilor In Rusia, loviturile contra creditului rusesc, toate aceste au aceiaşi causă comună: convicţiunea ce au căpatat popoarele că a sosit ora liquidaţiu-nei. Ferice cei cari sunt pregătiţi şi cari pot aştepta in linişte ! CRONICA IPNOTISM Aţi auzit, nu mă Îndoiesc, că de câteva zile se află In capitală vestitul înag-netizator Donato care ghiceşte gândul oamenilor, adoarme pe or cine şi sugerează fel de fel de idei. Multă lume s a bucurat de sosirea numitului domn şi mal cu seama primul ministru. Acesta a chemat imediat pe ipno-tizor şi l'a pus să facă mal multe experienţe cu următoarele medii: a) Miniştrii. b) Prefectul Poliţii. c) Personalul redacţiunilor V. Naţionala, h’E toile şi Telegraful. d) D. Carada. e) Vr’o patru zeci de alţi colectivişti, neaoşi. Miniştrii, ca mal slabi, căzură cel d’Thtâi, întocmai ca nişte muşte. D. Brătiănu întreba rînjind : — El acum când 'ml ai doborît cabinetul, mă dai şi ’n judecată? Apoi vulpoiu bătrân începu să facă un baz nespus de mare. Să văzuse ministru cu opt portofoliurl şi cu opt lefuri. Rugă deci re magnetizator să I ţie pe miniştri mal mult timp, cât se poate mal mult timp adormiţi Şi în timpul ăsta d Brătiănu trimise o sumă de de-peşl în colo şi ’n colo şi luă fel de fel de angajamente pentru viitor cu Germania, cu Austria şi cu alte ţâri, fără ştirea colegilor!UHU şi fără împărtăşirea lor la foloase! 11! Se zice că chiar şi Carada a fost tras pe sfoară... Pe cel mai mulţi dintre colectivişti i-a adormit numai cu lucirea aurului. Cel dintâi caruia i-a luat ochii ast fel a fost d. Carada. Când s'a deşteptai acesta era furios şi cât p'aci voia să intenteze proces magnetizalorulul că l'a ţinui prea mult adormit şi a pierdut cu modul acesta o sumă de gheşefturl. Frumuseţea şedinţei a fost însăcînd omul artei a făcut să vorbească în somn pe cel adormiţi. D. Sturza era antidinastic Înfocat. D. Câmpineanu repetamereQ: «Intre ţară şi tron e un abis 1» D. Nacu rîdea de se strâmbase. Din când în când adresa d-lul Fleva cuvinte de mahala. D. general Anghelescu şl închipuia că are ’n mână libretele soldaţilor şi că le şterge jurământul de credinţă către Rege. D. Fundescu discuta ţigăneşte cu d. Protopopescu. D. Bibicescu reflecta cu glas tare un articol de fond opozant pentru Românul. Scupiewsky vorbea leşeşte. Nichi : în limba Iul strămoşească. S’a convins şi d. Brătiănu că e o-vreifl. D. R. Mihai măsluia cărţile. Cel l’alţl colectivişti ah Început să’şl dea iute arama pe faţă aducându'şl a-minte de ocupaţiile lor din trecut: unii se repeziră la ghetele d-lul Brătiănu şi începură să le scuture de praf şi să le dea lustru, alţii 11 periau pe stăpîn pe haine, alţii 11 făceaţi frezura, alţii măturaţi prin odae, alţii umblaţi cu şervetu pe umere. Numai pe Ghiţă n'a putut să'l a-doarmă cu nici un chip, ceea ce probează că este un adevărat Cerber. După ce viziru s’a săturat de rls şi ’şl-a făcut toate matrapazllcurile, a poruncit să’l deştepte, dar nu mat mult de cât erau înainte d’a fi hipnotizaţi. Camil. IN F OR MATIDNI In privinţa scopului călătoriei d-lui Ferikidi la Constantinopole aflăm din izvor autorizat că misiunea cu care Ministrul nostru al Afacerilor străine este însărcinat acolo nu are de object, precum guvernul roeşte se facă a se crede, reluarea pe noi baze, a negocia ţiuniforpentru încheierea convenţiu-nei de comerciu româno turcă. Aceste negociaţiuni sunt încredinţate d-lui Ion Bătăceanu singur care, înaintea p/ecărei sale din Bucureşti, a primit instrucţiuni destul de precise şi detailate ca st nu mai aibă trebuinţă de vr’o asistenţi pentru u'•mărirea lor. Objectul misiunei d-lui Ferikidi este în legătură cu chestiunea bulgară pe care guvernul Regelui Carol o consideră ca departe a a fi fost rezolvată prin alegerea prinţului Ferdinand de Sajca-Coburg şi nu ar fi de mirare st aflăm, tn una din zilele acestea, că d Ion Brătiănu, care simte câtă trebuinţă are de o diversiune înăuntru, ne a băgat în noi aventuri. — x— Ni se comunică din Viena că , dupe avizul somităţilor medicale d’a-colo pe care le-a consultat, Mitro-litul Primat al României a renunţat d’a merge la Marienbad şi se va duce la Kissingen. Eri I. P. S. S. a priimit mal multe vizite între care şi aceea a Nun-ciului Papei. — x— Consiliul profesoral al facultăţei de ştiinţe din Bucureşti a respins cererea d-lui Ministru al Cultelor şi instrucţiune! publice d’a se pune la retragere d. profesor Alese Marin. Bietul d. Poni 1 —x— Noul colectivist gălâţean, d. Nebuneli, a ţinut ca toţi neofiţii se a-rate mai mult zel de cât chiar vechii membri ai tagmei în care a intrat. D-sa s’a pus în capul unei de-putaţiunl din care fac parte principalii autori ai infamiilor de la 11 Maiu, Malaxa, Cavaliotti şi cei-l’alţî, pentru a veni în Bucureşti se ceară menţinerea d-lui Theodorescu la prefectura de Covurlui. In politică ca şi In religiune renegaţii trec tot-d’a-una peste măsură. —x— D. Gheorghe Cantacuzino, directorul general al căilor ferate române a dobândit un congediu de două luni pe care va merge se’l petreacă în străinătate. —x— D. P. S. Aurelian, Ministrul lucrărilor publice, continuă a se încredinţa prin el însuşi de chipul cum sunt executate lucrările care se fac pe comptul departamentului seu. D-sa va merge in curind se viziteze mai multe poduri in construcţiune pe căile naţionale. —x— Camera de comerciu şi industrie din Bucureşti a ales de secretar al ei pe d. Nicolae Basilescu. doctor în drept şi laureat al scoale! de ştiinţe politice din Paris. D. Basilescu o-cupă actualmente postul de şef al diviziunei comunale la ministerul de interne şi dirigeazâ o însemnată publicaţiune periodică , în limba franceză «Rec-e generale du droit et des Sciences politiques». Nu putem de cât a felicita pe camera de comerciu şi industrie din Bucureşti de alegerea ce a făcut. —x— O bună măsură a fost luată, se zice, de d. Ministru de rezbel. D sa ar fi dispus ca elevii scoalelor comerciale ale Statului care au satisfăcut examenelor de eşire şi au dobîndit diploma se fie admisibili de drept, a- dică fără a se supune la concurs, în şcoalele de administraţiune militară. —x— Bine e se fii favorit al d-lul Mi-tiţa Sturdza mai ales când îţi place să călătoreşti fără a scoate bani din punga ta. Faimosul d. Neniţescu, dupe ce a petrecut vr’o doi ani în străinătate pe socoteala statului, sub pretext d’a obţine diploma de doctor în fi-losofie şi abia întors de câte-va săptămâni, pleacă din nou pe aceeaşi socoteală, în Austria şi Germania ca să studieze organisaţiunea scoalelor reale DEPESI TELEGRAFICE AGENŢIA LIBERA Viena, 14 Iulie. Deputaţiunea bulgară va fi primită de principele Ferdinand la castelul Ebenlhal vineri 15 Iulie dar nu astăzi dupâ cum pretind jurnalele. Viena, 14 Iulie. Cercurile intime ale principelui, asigură că se va duce tn curând tn Bulgaria. Un membru al deputaţi unei bulgare a declarat unul colaborator al ziarului «NeueFreie Presse» că Turcia ar fi trimis deja puterilor o notă prin care se declară gata a recunoaşte alegerea principelui Ferdinand de Coburg. Austria nu va refusa de sigur a da consimţimâatul s60 şi Germania din partea el nu va face mari deficultăţl. Cât despre Rusia se speră a se putea învinge resistenţa ei prin ^concesiuni, de oar-ce principele de Coburg este gala a primi tn armata bulgară ofiţeri superiori ruşi. Deputaţiunea bulgară speră că principele de Coburg se va sui pe tron fără a mal aştepta tadeplinirea formalităţilor de recunoaştere de către puteri. Constantinopol, 14 iulie. Agenţia Reuter, anunţă că poarta a trimis erl circularea tn privinţa alegere! principelui Coburg la tronul Bulgariei. %;iena,14 Iulie. Ziarul «PolitischeCorrespondenz'' anunţă că Rusia nu'şl va schimba atitudinea el tn cestiunea bulgară. Eâ va eşi din rolul el pasiv numai în cazul când puterile ar recunoaşte votul Sobraniel. Berlin, 14 Iulie. «Kreuzzeitung» apără pe Austria contra reproşului dea II inspirat candidatura principelui de Coburg. Berlin. 14 Iulie. Campania presei oficioase Întreprinsă tu contra Rusiei şi Franţei continuă cu aceeaşi violenţă. DINTR’O ZI INTR’ALTA CIVf.NT rostii tn ziua dc 28 Iunie 1887, la împărţirea premiilor la ţcoala normala de la Sf. Ecaterina. de d. George I. Lahovari vice-preşedintele Societăţii pentru învCţatura Poporului Român. Doamnele mele! Domnii met! Din causa lipsei preşedintelui acestei Societăţi, onor. d. Kitzu. cât şi a onor. nostru coleg, d. ^vice-preşedinte George Cretzeanu, mi-a Incumbat mie mă gulitoarea onoare a prezida asta-zl a-ceastă solemnitate, scumpă tutulor ini-melor bine simţitoare. Zilele de 28 şi de 29 Iunie sunt adevărate serbări naţionale; ele se serbă- m toresc de la un cap al ţârei la altul, de la mândra cetate a lut Bucur, până la cel mal umil cătun a Regatului Român; căci astâ-zl este serbătoarea şcoa/ei, ser-bâtoarea tinerimii studioase, la care Insă şi noi aceştia mal bâtrânl, pârinţ!, profesori şi cetăţeni, luam partea noastră de bucurie. Sunt astă-zl. zi cu zi, 60 de ani înpli-niţt, când o asemenea sâibătoare se celebra în vechia şcoală de la Sf. Sava, acel modest focar, din care în mal puţin de un veac, s’a răspândi 'itai'!* ît toate unghiurile ţărilor ' urâne Acolo, în faţa domnitori » Q- , Ghika Voevod, a prea o * •<■■■■ tropotit al L'ngro- Vtahiei A şi in faţa a o mulţime de boc mici se proceda la Impărţ; -a pr or şi învăţatul profesor, ade- , cuvioşia sa archimand lui Fu Poteca, rostea cuvântul m Iacă cum sTlrşia eruditul ţ ’ sa sa cuvântare: «Slavă ti ■ - , e 'a «tot cel ce face bine, iar m ■ în 1 inf «ţimel Sale şi prea cinstii «rora grija cea dintâiil ette ■ trzest: «pe norodul românesc cu , i «ţelor, cu cuvântul adevărului, ; !e «dreptăţiişi cu roadele d iţ. -lei S'avă «şi cinste va fi şi profet r r, mpăr «ţind talentul Învăţăturii. *r după «felul şi puterea sa. Sla' a şi c.nstş va «fi încă şi tutulor tiner 1 care prin «tnvăţăturile cele bune, di’ ictaf a «şcoală, se vor Invredm a ■ n',nei1 «odată sprijineala şi sla v ii- «tre, mulţumind şi cinsti a1 -u->•& p« «mai marii lor făcători r ap1 «nişte al douilea Dumne c ; A cuini» Profetice cuvinte al sf; ui cm V cel elevldin anull827,elt ’ 1 1 tî.-oj'u Poteca, al lui Petrake Po . L Iiad.au fost aceia care pr 1 ris. u lorluminat, prin o luptă Le -DăuMuci Iu vremuri de grea cumpăni rit ai' prr gătitncTuă calea care ne-a ..u ’! ca, la Independenţă, la Reg Fie memoria lor neşb ufie veacurilot I Dar tradiţiele străme-Intre noi şi cea mal b ni dt uc* < dărnicia românească, cer, le bine, nu s’a stins, est< ch, -.ceasta şcoală menită a râspân fii plugarilor. De mai b această şcoală se Intreţ ne . - ret clusiv, din dărnicia u 01 _ ni de bine. Chiar acum in urm ţurmului -Domnitor Român, care . . la sute de mii de robi niţ&F1 --Stirbey, a dăruit acectui ,'Wilut un 1 imobil de o însemnat ~<» ;.nt, de la ut a întâi ochirr îi recuu*-'*®41 câ aste uu general, 0 p>5 upolel * s-’.-le, p'.Sria sa cu p. tuitrl ri care’! înconjurau Trăsura uu se afla la o di«luaţa mal mare de două zeci metri şi soarele :a apusul său lum uu fobrazul generalului {urrvsrridunl ai brigadel grămâuit.» şa ţomrn. Nici una din trăsurile naiv nu râmâ-m-auevăzută. cu i&At mal mult câ -te. întors spre birja în care m -tu Zelia m Abrie Ei era un om destul al- pe â să putea judeca, căci ati>.ea căi • foarte slab, In vârstă d v,r o c nCi-; de ani, cel puţin, Avea o mustaţă groi « -'ă, un barbişon lung, părul Ci.r < mestecat cu fire de arg Ochii săi erau rotunz ;!x. jul-, ochi de pasere de prad>. . xiul l. co voiat. In faţa lui să vedea Îngân . i *:- ş* t-meţia. (Vs urau) www.dacoromanica.ro EPOCA — 3 IULIE 3 care cu devotament şi sacrificii, mal presus de or-ce laudă, împart talentul învăţăturii lor, viitoare'or generaţ uni. Şi acum mg adresez către vot, tineri absolvenţi, care astâ-zl părăsiţi aceasta casă bine-fâcâtoare pentru tot-d’a-una. Or unde soarta vă va duce. nu uitaţi nici o-dată recunoştiinţa ce datoraţi bi-ne-făcfitorilor voştri ! Nu uitaţi că sunteţi chemaţi a propovădui lumina si a-devgrul şi că luând însărcinarea de a fi învăţătorii poporului, luaţi o mare răspundere şi înaintea Iul Dumnezeu şi înaintea oamenilor. Daţi înşiră pilda cea bună Sădiţi în fragedele inimi ale consătenilor voştri iubirea de patrie, iubirea de adevăr, iubirea de dreptate 1 Sftrşind vă urez ca Dumnezeu să vă ajute şi să vă călăuzească !n noua voastră carieră 1 ACTE OFICIALE — D. G. Dimitriu este numit comisar al guvernului pe lângă creditul agricol din judeţu Botoşani. — Sunt numi|,1 membrii la consiliul de administraţie^!Regiei monopolurilor statului : D-ni]^ Budişteanu senator, colonel M. PaStfiCdirector general al telegrafelor şi poştelor şi d. inginer I. Lupu-lescu deputat. —D. Paul Teodoru este numit procuror la tribunalu de Prahova ; iar d. Al. Alexiu s a numit supleant la acelaşi Tribunal. DIN STRĂINĂTATE Italia in Africa Corniţele Robilant, fost ministru de externe, a inaugurat de unâ-zi cariera sa senatorială, pronunciftnd tn Senatul din Roma un tnsemnatdiscursprin carea cătat să justifice în Ţaţa ţărel politica ministerului seu, ce a fost atât de criticată de adversarii săi până când I aO adus căderea de la putere. Cuvăntarea fostului ministru a produs o vie impresiune, prin francheţa Şi energia expresiunilor întrebuinţate de d. «le Robilant» numind expeditiunea africană o aventură şi mărturisind că a fost de la Început contra ocupărel Assabului ca şi a Masuahului; dar că fiind si it a intra 1n minister, mal In urmă a fost nevoit să ia răspunderea faptelor împlinite. Intre alte documente diplomatice, citate de comitete Robilant este de un deosebit interes fragmentul uuei scrisori a regelui Ioan al IV-lea al Abiziniel către vasalul săo regele Menelek şi care pune In evidenţă vrăjmăşia primejdioasă a popoarelor africane contra Italienilor, asupra cărora monarhul nubian să exprimă în chipul următor : «Intru cât priveşte pe Italieni, o spun, că înşelăciunea şi mişelia lor n'aO încetai nici o dată. Maltntâl voiau să ocupe Assua şi mă rugau să mă unesc cu el; dar eu am refuzai şi 'I am lăsat să plece. De acea turbară de necaz şi spre a se răzbuna aii ocupat Massauah şi toate locurile ce erau coprinse de Egipteni..... Italienii nu sunt oameni serioşi, sunt intriganţi şi toate acestea uneltiri, trebue să o fie o manevră a Englejilor Indreap- tată contra mea...... Dar cu ajutorul Iul d-zeu, el vor pleca iarăşi, descurajaţi, şi nemulţumiţi şi cu o noarea pierdută faţă de toate puterile lu-meî. Din parteţl trebue să închizi drumul spre mare cum am făcut şi eu ; dacă vom rămâne uniţi nimeni nu va pătrunde până la noi. întocmai cum fu pedepsit Adam, care gustă din mărul oprit spre a se asemăna lui d-zeu, vor fi pedepsiţi toţi aceia, care s ar încerca a năvăli In Abisinia.» Ioan Corniţele Robilant sfărşind, mărturisi că, acum e o cestie de onoare naţională pentru Italia spre a se menţine pe coastele mârel Roşii, dar că trebuie să se evite tncurcâturl mal mari. Căci, de şi se poate credecă pentru moment,nu există In Europa o primejdie de război, Corniţele Robilant insa, aie motive multiple si puternice a nu da o nemărginită credinţă acestei păreri. Deci, dacă tunul o mal tuna tncâ o dală tn Europa,, Italiei nu’t e permis a IŢanga jată aiurea. FELURIMI Pistolu. — «Med. de bronz» d-nil Dr. Steiner, Andreiu Popoviei, Ioan Cezianu, premiu I, Zamfirescu C.. Mârgâritescu, premiu II, Codrescu, Coslaforu: premiu III, Bibescu. Nicu Cezianu. Natatia. —Premiu I, Bâdescu Nicolae (45 minute înotat); premiu II, Vnsilescu (30 minute înotat); premiurile III, IV, V, Po-rumbaru C. Gimnastica.—«Med. de aur cu brevet», Nicolae Bâdeşcu numit profesor la 9coala de la Bistriţă1, «Med. de argint» Severi-neanu «Med. de bronz» Ivanovicl. Premiu I, Botez ; premiu II, Filitis; premiu III, Elianu; premiu IV, Mărgineaau, (elev. sc. militară). Elevi de la 10 ani tn jos premiu I, Vasilescu; premiu II, Ni-colescu; premiu UI, Bijulescu; premiu IV, Dumitrescu. Scrima.—«Med. de aur» AndreiO Popo-vicl; «Med. de argint» Bâdescu Nicolae ; «Med. de bronz» Ioan Bosie; premiu I,Bu-covineanu, Bâlânescu , Hagi-Pandele (sc. militară) şi Chinezu (idem); premiu II, L-Bădescu; premiu III, Tânăsescu, Nicolau (şcoala militară); premiu IV, Bosie Constantin. DIN DISTRiCTE IAŞI La serbarea Împărţire! premielor şcoalelor publice din a doua capitală a regatului, S. P. S. S. Iosif al Moldovei a pronunţat o însemnată cuvântare prin care, stabilind câ biserica şi şcoala tre bue să meargă mână In mână, a insistat asupri predărel religiei cu mal multa slrguinţă şi luare aminte In şcoa-lelt* noastre, fără de care va fi cu neputinţă prosperarea neamului nostru. I P. S. S. a făcut să reiasă starea mizeră a clerului nostru, cerând a se prevedea In bugetesumemal mari spre întreţinerea miniştrilor religiunel române pentru onoarea acestei ţări. DOIIOHOI Asupra infamie'or comise de Prefectul şi procurorul din Dorohol, un număr de 25 Doamne de distincţiune aU a-dresat reginei următoarea telegramă : Majestăţeî Sale Regina României Sinaia. Suntem crunt lovite de administraţia din DorohoiU. Bărbaţii, copii şi fraţii noştri se maltratează, schingiuesc şi arestează din ordinul prefectului Cor-tazi şi tovarăşului său procurorul Pe-trovan.ln sala şedinţelor tribunalului. Aceşti doui sbirl afi ajuns teroarea lumii 1 Nimeni nu mai îndrăzneşte să iasă In stradă făiâ o excuadft de siguranţă. Chiar noi femeile suntem expuse insultelor şi brutalităţilor acestor sbiri. Implorăm concursul Majestftţel Tale pe lângă Rege, pentru a ne scăpa de această zaveră. Nu mai avem speranţă de cât In Tron şi de aceia cerem concursul vostru, care sunteţi simbolul dreptăţii şi consolări femei române. Elena Calcăntraur, LuciaG. lonesca, AnaGrigori lonescu, Eleonora lonescu, ţicatcrina Ivapcu, Eliza Gherghely, Na-thalia Tabără, Ana Balinschi, Ana Cer-novodeanu, Emilia Calcăntraur, Maria Stavrat, Victoria Cocotă, Maria Pdutea, Eleonora Coroy, Maria Safta, Maria Misihănescu, Sofia Calcăntraur, Lucia Misihănescu, FrosaAtanasiu, Casandra Limilriu, Aglae I. Calcăntraur, Profira Romdnescu, Maria Ciocoiu, Zamfira Ţuguie, Stnaranda Burghele. TUTOVA In fine zice«Tutova» din Bârlad,după patru luni aproape de secetă astă zi 1 Iulie a Început a ploua şi pe la noi încă de dimineaţă. Aceasta ploaie de şi uu a fost abundentă, totuşi a răcorit atmos fera, care era de o căldură nesuferită. Popuşoii de timpuriu şi viile mai cu seamă vorfolosi mult de această ploaie. Secerişul de orz şi secară continuă cu mare activitate In judeţul nostru. Recolta pâinelor albe, este mal mult saU mal puţin satisfăcătoare, cu tot timpul contrariu. picioare Maria Ion nu suferise nici o leziune gravă scăpând cu câte-va sgârieturl şi cu o micăcontuziune la cap. • Bivol furios —Un bivol înhămat la căruţa unul cărămidar, devenind de o-dată furios şi-a frtnt jugulşi s'a repezit In fuga mare pe bu evardul Academiei. întâlnind tn drumul Iul pe o femee, soţia servitorului Nicolae de la facultatea de medicină, a trântit'o jos şi după ce alovit’o cu coarnele şi a câlcat'o tn picioare, a fugit din noO spre strada Colţei. Apoi apucând pe 9trada Pensionatului şi găsind înaintea Iul o poartă deschisa a intrat tntr’o curte unde cu mare greutate a putut tt potolit şi te-g*t. Soţia Iul Nicolae a fost ridicată de jos fără simţire şi dusă la spital. Ea e9te tn-tr o 9lare foarte gravă având tot trupul zdrobit. Chef. — O banda de pacinicl cetăţeni a-vând In capul lor pe faimosul spion al poliţiei Grigorescu, s'aO plimbat toată zioa beţi morţi de la o estremilate la alta a calei Rahovel, precedaţi de un taraf de lăutari şi înjurând şi bătând chiar pe ori cine IntătneaQ tn drumul lor, fără ca plângerile persoanelor maltratate să găsească vre un echo pe lângă sergenţii de oraş care asistau impasibili la cheful stimabililor. Trebue să mărturisim tnsă pentru uşurarea respunderel agenţilor poliţiei că pacinicil cetăţeni strigau din când tn când: trăiască Brâtianu! trăiască Radu MihaiU şi Moruzi I Incendiul de pe strada Itutarilor.— In privinţa acestui incendiu aflăm că el a Tost pricinuit de imprudenţa unul rtndaş care a lăsat să cadă o cigaretă aprinsă tn nişte pae care se găseau tn pod. Pagubile birjarului proprietar al grajdului ars nu sunt prea considerabile, i-mobilul său fiind asigurat. Dar o biată femee a cărei căsuţă, lipită cu grajdul a fost cu desăvârşire distrusă cu tot ce se alia tnlr'ensa, a rămas tn cea mal adâncă mizerie. Aviz sufletelor milostive. 9 li ir jurii. — încă o nenorocire pricinuită de mania birjarilor d a merge tn goana mare pe strade, manie respectată cu multă îngrijire de poliţie. Birjarul care conducea trăsura No. 446 voind să Întoarcă colţul stradel Romane fără a modera alura cailor săi, trăsura s'a izbit de un zid cu atâta violenţă tn cât s'a resturnat. in trăsură se aflau un domn cu soţia sa şi cu o doică care ţinea un copil In braţe. Domnul şi doamna au pulul să se ţină tn trăsură dar doica şi copilul au fost aruncaţi jos. Copilul nu a suferit aproape nimic dar biata doică a fost foarte grav lovită. Ridicată şi dusă la spital ea a tncetat din viaţă după 4 ceasuri de cele mal grozave dureri. Birjarul anume Mihail Simon a lost arestai îndată. Eminenţi* Sa a făcut lauda Regelui şi d-lui Mit:ţâ Sturdza. Sa şi cuvenea 1 IC Ziarul dirigeat de d. locoţiitor al primarului Capitale' ne apune că cestiuneacea mali.nportantâ de care Consiliul comunal 9'a ocupat erl a fost aceia a lucrărilor de la Bâcu pentru captarea şi aducerea apel In oraş, lucrări care. dupe contract, trebuiau se fie sfîrşiteieri, dar care, dupe cum s’a constatat printr'o cercetare la faţa locolul, 9unt departe d’a fi gata Consiliul a avut a hot&rt dacă lucrările trebuesepuse tn Regie sau dacă emai Dement se se acorde întreprinzătorilor onoue prelungire de termen. Ideia de regie fiind Înlăturată de unanimitatea Consiliului, termenul de predare a lucrărilor a fost prelungit pâne la 5 August. Unirea se fereşte Inse a ne spune ceva despre rezultatul cercetărilor ce o comisiune specială a fost Însărcinată se facă zilele acestea tn privinţa chipului cum lucrările sunt executate. De ce? Nu cum va ca să nu displacă lui beizadea Mitică şi d-lui Costinescu ? * Marţi va pleca din Galaţi pentru a excursiune pe Mediterana, până la Marsilia, brikul Mircea cu şcoala copiilor de marină. ION N- IANCOVESCU ADVOCAT No. 1, Strada Modei, No. i SINAIA restaurată şi mobilată. VILLA MANDY din nofl ■RIMI-. de Închiriat tn total cu *rajd şi şopron 9au pe etaje. A se adresa, în Bucureşti, la d A. Braunhelder, Str. Polonă No. 106. ULTIMA ORA liLTIME IMMITIH CALEA FERATA PRIN SIBERIA. — O Ştire din Petersburg arată, că calea ferată siberiana care va lega Marea Baltica cu Oceanul Pacific şe va realiza. Zilele trecute, Ţarul a aprobat liotârtrea consiliului de stat ce ortnduia lucrările traseului calei ferate de la Tomsk la Ir-kunstk şi Stretinsk. Pe această cale se va putea ajunge de la Petersburg pe liceanul Pacific tn 15 zile. Calea va trece pesteTiumen (graniţa Siberiei spre Rusia) lndreptâudu-se prin Tomsk. Irkustk şi Stretinsk cel din urmă oraş pe Silka un afluent al Iul Amur; bucata peste lacul Nhanka o vor face călătorii pe vasul Amur, dupe care In o zi cu calea ferată până la Wladiwostok staţia finală. • • • lată numele premianţilor de la Societatea Română de arme, gimnastică şi dare U semn: ŞTIRI MĂRUNTE Pentru d. comandant al pieţei. — Soldatul Ion Dincâ din regimentul 6 de dorobanţi, a bătut azi ptnâ T-a lăsat lungit la pământ pe un oltean vânzător de fructe, din causă că a refuzat săT tmpru-mule cu 2 franci. Gardistul de pază la biserica cu sfinţi care se afla de faţă a refuzat a duce pe soldat la comisariatul de poliţie cu toată cererea victimei pretextând că n are dreptul să aresteze un militar. Noroc. — Azi pe calea Moşilor, femeia Maria Ion, din comuna Jilava, a fost călcată de una din căruţele serviciului municipal. t> Ridicată de către trecători s a constatat că de şi căruţa foarte grea 11 trecuse peste Aflam cu mulţumire câ negocia-ţiunie Intre guvernul nostru şi casa Fraissinet din Marsilia pentru înfiinţarea unei companii române de navigaţiune pe Dunăre se urmăresc cu multe şansed’a izbutilaîncheerea unei învoeli. De aceste negociaţiuni se ocupă cu osebire d. Aurelian. X { |Regele a aprobat eri planul alcătuit de marele stat major al armatei pentru manevrele de estimp. Se ştie deja câ cu ocaziunea acestor manevre care vor avea loc eâtre sftr-şitul lui August se va face şi o încercare de mobilizaţiune a unul corp de armată. M. S. Regele a şi iscălit decretul pentru chemarea sub drapel a rezervelor acelui corp X Ni se spune câ guvernul ar fi primit din Ungaria ştirea despre ivirea acolo a mai multor cazuri de holeră aziatică şi că, în urma acestor ştiri, consiliul sanitar superior a fost invitat de ministrul de interne ase ocupa în şedinţa sa de mâine de măsurile de precauţiune ce trebue luate la graniţele austro-ungare X Se zice câ d. Lupu Costaki a es-primat ministrului de interne dorinţa d'a schimba postul de director general al închisorilor cu acel de prefect de Tutova pe care ’l a mal ocupat şi altă-datâ. Afacerile sale private care reclam foarte des pre-senţa sa la Berlad ar fi mobilul hotă-rîrel d-lui Lupu Costiki. X Generalul Radovicî va pleca zilele acestea la aşi ca se ia comandamentul corpului al 4-lea de armată pentru timpul cât generalul Raco-viţâ va lipsi în congediu. Fusese hotârlt mai înleiu ca locul generalului Racovitâ se fie ţinut de generalul Pilat dar şi acesta a fost nevoit, pentru motive de sănătate să ceară un congediu. X Eri a avut loc împărţirea premiilor la elevele şcoalelor catolice din Bucureşti. In cuvântarea ce monse-niornl Palma, care prezida solemnitatea a ţinut cu această oc&siune ALBERT BAUER INGINER SPECIAL Strada foitei 49 — Bucureşti MORI FABRICILE spirt TOT FELUL DE MAŞINI Mare depozit de toate uneltele al accesoriile pentru exploatarea lubricelor PIETRE de MOARA CURELE. CAUCIUCURI BUZE DE IRITASE, LUMINA ELECTRICA. | I c-I - I : AGENŢIA HAVAS Berlin 1-4 Iulie. — Ziarele publică nişte telegrame de provenienţă rusească zicând câ la St. Petersburg se consideră ca neprobabilă acceptarea prinţului de Coburg. Berlin, 14 Iulie.—Impresiunea favorabilă produsă de depeşa prinţului Iu privinţa condiţiunilor puse la acceptarea Sa suferă o contra-loviturA, din cau9a procedării bulgarilor care serbează deja pe prinţul de Coburg ca prinţ Domnitor. Berlin, 14 Iulie.—Ziarele urmează a publica ştiri privitoare la supărările pricinuite Germanilor ce locuesc tn Franţa. Ele manifestă temerea de a vedea pe comp atrioţil lor expuşi la a-lacuri cu ocasiu nea serbărel naţionale de azi. Tienn, 14 Iulie. — Se anunţă din Durnkrut ziarului AUgemeine Zeitung la o oră de dimineaţă, sub toate re-servele, că afacerea luăret In posesiune a tronului bulgar ia o întorsătură de sensaţiune şi că prinţul va părăsi definitiv partida, tn faţa resoluţiunilor ce saU luat Intr un consiliu de familie. ConHlnntinopol, 14 Iulie.—Poarta a trimes eri Puterilor o circulară privitoare la alegerea prinţuiui de Coburg . Paris» 14 Iulie.—Serbarea naţională a început eri seara. Câte-va strigăte de: «Trăiască Boulangerl» aU fost scoase In momentul retragerel cu mu-sica; dar n'au fost incidente serioase. «LTntrasigeant» aţâţa pe partisanii generalului Boulanger să meargă să manifesteze azi la revistă. Pari», 14 Iulie. — Pranzini a fost condamnat la moarte. Solia, 14 Iulie. —Deputaţiunea bul gară va fi primită azi de prinţul Fer-dinand. PARFUMERIA MARGHER1TA NOUVISS/MA SPKCIALITA Dl |A. UIMIM! 4 C. NILWffl Premiata la export Uda din Milano IIK7I Paris 187H Monza 18S0 si la area na-| trtonala din Millano i«8l I zu cea mal înaltă Recompensă acordată| Parfumerie1 DEDICATA STABILIMENTUL MINERAL De laBaltatesti (jud. Neamtu) Calitalile apelor minerale de la Baltateati. Instala (ia si confortul ce I poseda far ca acest stabiliment sa Ue unul dintre cele dintăiu stabiliment» balnear» ale tarei. Apele doruro soduo-brumuial» sunt recomandat» contra boalelor scrofuloase veclti si grave, boale d» ochi. de urechi, abces» reci, ulcer», tistul», artrite, tumori albe, periostiie, oseite, ele. Asemenea si ţoale boalele cronice ale femeilor, me trite cronice cu granulaţi» si ulcere, leucorec, tumorile si durerile de mitra si de ovare sunt cu lotul vindecate. Paralisiile. reumatismele artrielice. sifilisul ierbar, găsesc o indicatiune speciala in băile de la Ballatesci. Slăbiciune generala a copiilor, anemia si rloroma-nia fecielor. dispare prin apele de la Battatesti si a-erulda ta munte iinbaisamit prin mirosul brazilor, si bolnăviţi si redobândesc in curând sanatatea Sorgintea Cuza-Voda prin calilatile sale purgative si diuretice este cel mai bun remediu contra tutnlor hoaţelor cronice aie stomacului, ale intestinelor, ale ficatului si ale constipatiilor cele mai grave. Restaurantul este Încredinţat unei persoane speciale sub controlul meu. se mănâncă după invoiaiâ sau prin abonamente după voinţa visilalorilor cu un preţ moderat. in timpul sezonului este o farmacie, uri medic, un birou telegrafii» si posta, musica, baluri si alte multe distractiuni Preţui drumului de fer dus si Întors este redus pe jumătate In anul acesta sau mai făcut multe imbunatabrl. Sezonul începe de la *5 Maiu si dureaza pina ia I septembrie Pentru asi procura cineva odăi sau ori ce alte tn ormatiuni. sase adreseze la Piatra sau la Ballatesci la Or. Cantemir. N. b Sărurile de baltalesti purgative efervescente si pentru bai se găsesc la farmacistul Berbereanu depozitarul general la Pcatra. si la lob farmaciştii din lara. CURS DE PREPARATIUNE In liceul nou de Domnişoare din Iaşi, slrada Universităţel No. 24, s'a deschis un curs de preparaţiune pe timpnl vacan-ţielor pentru elevele ce doresc să se pre-sintă la şcoala centrală. Asemenea se predă lecţiunl de piano şi de limba francesâ. u.mm mm Săpun . MargtaeritaA Miyone\ Extract Marghorita—A ttigone apa li,- I. alei i Margherila v M,yt,nc Praf de orez Marghertta A Miyone Borta Margherita I Jfumq Articole sunt garantate ca n are nici ol substanţa nui-ihlla si -uni recomandatei m.,! cu seama si cu luata si increderea lai doamne si domnişoare elegante pentrul calitatea lor higienica, pentru tinetele es-quisite si pentru parfumnl atât delicat cât si placul. I cutii foarte elegante cu asortimente complecte cu parfumeria de mai sus. Se găsesc in Bucureşti, la Magasi- Inul Jobln, r,alea Viei,iriei No. II.si la C. H. Muller. Calea Victoriei K» )a Me nagera; I. Briol si en gros la d. 8olo-mon necUter, coltul sfradei UpscanlsiT Bacanl. KEFIR-KUMIS D-nu Lukianofi veterinar rus, care a inventat şi introdus In Bucureşti acum cât-va timp Kefir-Kumis a cărui minunată binefacere pentru cei suferinzi a fost atât de preţuită de publicul Capitalei, este tn ajun de a deschide un noU stabiliment pentru fabricarea acestei băuturi. De oare-ca, In buna sa credinţă d-1. Lukianoff asociăndu-şlcâţl-va tovarăşi aceştia după ce s aU pus tn curentul f&-bricaţiunei aU avut ingratitudinea a '1 suplanta tn întreprinderea sa, ceia-ce a dat naştere unui proces pe care d-1, LukianotT l'a câştigat. D-1. Lukianofi spera că numeroasa şi vechia sa clientela se va reîntoarce la stabilimentul săuundc numai vor putea găsi adevăratul Kefir al cărui inventator este. CASA DE SCHIMB alei. a. mmi & b. marco Strada Lipscani, Na. AS bla Bucureşti, 30/ 3 Iunie TPrrc ! etiea VALORI FONDURI DK STAT ROMAN Keuta rom. per. 1875 6 0/0 Keuta rom. amortis 5 0/0 Menta rom. irur. con) 6 0/0 Oblig, de stat C. F K 6 0/0 1 lan 1 Iu Idem idem itnprum. Stern 1864 5 0/0 7 0/0 ltcur. Openlietm 1866 8 0'0 i Ian i Iu Aglo ÎMPRUMUTURI DB ORASB Impr. oraş Bucuresci 5 0/0 îpr. oraş Bucuresci 5 0/0 1 lan l Iul Idem idem din 1884 5 0/0 1 Mai 1 No Impr. or B. cu primelor 1. VALORI DIVERS! Credit Fonclar Rural 7 0/0 1 lan 1 Ini Idem Idem 5 0/0 Cred Fon. Ur.din Buc. 7 0/0 Idem idem 6 0/0 Idem idem 6 0/0 i>ed. Foue lîr.dln la® i5 0/0 O Vl Ca» o fin Ut las i& o/o idem fr tCO 40 V Mat Scadenţa cuponelorj curs mediu I \pI Oc 1 Ap 1 Oc 1 Mai 1 No Idem IMarlSei Idem Idem Idem Idem 01 94 88 1/t 15 40 78 93 36 t t 103 1/î 89 101 1/4 93 86 76 1/t No 815 CASSA DE SCHIMB JOANNIAN & NICOLESCU No. 33, Strada Lip/ram,No. 33 Cursul pe ziua de 2 Iunie 1887 VALORI Cump Vând. 5 0/0 Renta amortisabilâ. . . 5 0/0 » română perpetuă. 6 0/0Oblig. de Stăt(Rur. conv.) jmpr. cu prime Bucur, (lei *nj 7 0/0 Impr. Munic. Emis. 1883 10 lei Oblig. Casei pens.(l. 300) 7 0/0 Scrisuri funciare urbane 5 0/0 ... 5 0/0 6 0/0 » rurale » 7 0/0 . » , 5 0/0 Scrisuri func. urb. laşi Acţ. Băncel Naţ. a Rom. (500) Diverae Aur contra argint saU bilete . Fiorini val. Austriacă . • . Mărci Germane . . . * , Banc-note francese . . , . Ruble ruseşti................. 94 1/4 87 1/2 33 ■ 75 1/2 212 85 3/4 101 I 88 3/4 103 1/2 75 3/4 15 1/4 2 124 100 1/2 101 “ *30 95 88 1/4 37 76 218 86 1/4 101 1/2 89 1/2 104 76 1/4 15 3/4 202 125 www.dacoromanica.ro EPQCA - 3 IULIE Dlsttnctiuni Imlioelf It t*#; BRDXELA 1887 GENOVA 1880 | ST U TGAR D 1881 SIHG .Rt MfOSUE DE AUH PENTRC ARTICOLE DE PANSA ir ENT.I Din parteaM.S. Iniparaieasi Augusta acordau la expositi» general» ger-mana de hygiena il lorlln 188.1. DistincUuw esposlli» in ternallonala Iar maceutica din V I EN A 188; ’ medalie de aur TUrTn 18841 medaliedeaur HBKIC1 M ARTICOL* DE PANSAMENT HARTMAIMN & KIESLIIMG HOHENEBLE BOEMIA FABRIC* CEA MAI MARE FABRICA SPECIALA FARICB in CU ABURI ~ in HEIDENHEIM Se recomanda ca cea mai buna si mai eftina I* ABIS Şi s rginte de procurat bl CHEMijrrz ARTÎCOLS 35S ?LKS&HSÎÎT PAVlA Precum si alte articole de acelaşi ramura CALITATE SUPERIOARA SI PRECIURILE CELE MAI EFTINE BALB1RE PROPRIE SI URI1ERIE DE BlIBAG (BRIBi S-WATTA> Patentapentru AWstro-Ungiriapentru scama de lemn dupe Doctorul Walcber din Tubingen, Vata de lemn si Bandage-Hygia SINGURA VENZ&RE AL CATGUTULUI RESORBITANT Marca Wietuer pentru Austro-Ungaria, România, Bulgaria si Orient PRF.Tl HI CURENTE. AFIŞE, MOSTRE SE TRIMIT GR ATIS si FRANCO REPRESENTINTll GENERALI $1 OEPOSIT PINTRU ROM INIA SI BULGARIA RYSER & BRATEANU Calea Moşilor No. 29. — Bucureşti. MEDALIE DE AUR Ylena 1 **:» AuUiriiata . Arhanghel.—In Craiovala D. G. Poumay, banqver. Industria Naţionala ale cărei produse au obtinut la Expositiunea Cooperatorilor din Bucureşti cea mai mare recompensa DIPLOMA de ONOARE CLASA I-a F stras din preţurile curente pentru Bucureşti FELUL MATERIALULUI Nr. bucăţilor necesare pentru unitate de mesua P K E 1 U K I L E oal. l Cal. £ ’ Cal. & pentru mie pentru unitatea de măsură cu aşezare pentru mie pentru unitatea de mesura cu aşezare 8 t- s V 1 Cu pentru unitatea de mesurâ cu aşezare Pavele pentru burdurc. la m. 1. 10 350 4.25 352 4.00 300 3.75 Pavele pentru p&vagiiV la m. p. :>o 270 15.00 250 14.00 230 13.00 Lespezi pătrate . . . la m. p. 25 380 11.00 360 10.50 1320 9.50 Pătrate felurite . . . la m. p, 36 240 10.00 210 9.00 180 8.00 Borduri de grădină . la m. 1. 10 150 130 Of) —. Cărămizi refractare . la m. c. 420 320 v - Cărămizi cu 6 găuri . la m. p. 80 65 — — *h» Sc aduce la cunoştinţa Onor. Public că tu Bucureşti şi Oraşele in care lecută lucrări pentru Comună. Societatea se însărcinează si cu esecutarea. garant&nd Întreţinere a un an si că se mai afla la usina materiale vechi si disform. — CI l»RE»’l!RI FORTE KI.IM SE — MW—Bfl—PramUUAUST ] URMĂTOARELE PREPARATE tOMPUSE DE: yiLRÎfiASISTTJL DIMITRIE G. GHERMAN BIZEL iureş ti n Mariu lonescu frizer, liotei Union, str. Se găsesc In Bucureşti numai la d. l&rin lones Mas Academiei. Apa dentifrlce are proprietatea de a întări gingiile, face s6 dispa.ă roşiaţa gingiilor şi săngera-rea lor Întreţine curăţenia şi face s6 dispiră piatra şi mirosul gurei: asemenea se recoxandă ca gargara pentru durer.le de găt, angina şi inflamaţiu-nile gurei. — sticla costa un leCi. Pomăda de Chiniua Împiedică căderea parului şi ’1 face 86 crească. — Borcanu 3 lei. Poinada Heliotrop Ess. boquet) Borcanu 1 leu Prafuri albe M robi peutru dinţi Ara proprietatea de a tntări gingiile şi face sf strălucească şi se albească dinţii. — Cutia bl) bani/l leu, £ şi £,50 Apa de Chinina curată şi lmpedică căderea pârului. — Fl&conu t şi 50 bani. Pudra Virgini** Nu conţine nici o Bubstanţă vătămătoare pentru faţă şi dadtură, adică sărurile de plumb, mercur, dupe cum sunt preparate aproape toate pudrele. Este recoritoare. Albeşte şi Înfrumuseţează faţa Preţul 3 lei. Pasta pentru dinţi are proprietatea a albi şi a reda luciul smalţului dinţilor. —Cutia £ lei.__ 33®MM»®®MJJM,66 SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE IN BUCUREŞTI ASOCIATIUNI MUTUALE DE SUPRAVIEŢUIRE ÎMPĂRŢIREA a AVEREI a GRUPEI a ANULUI 1887 A FOSTEI SOCIETĂŢI „ROMAN1A" Avem onoare a incunoştiinţa pe d-nil interesaţi al grupei care expiră la 30 Iunie 1386 s. n. că averea acestei grupe se va împărţi cu incepere de la 1 Ortombrn in anul 1887 s v. intre membrii in drept. In conformitate cu conditiunile generale imprimate pe poliţele d-l*r, d-mi contmctmti inscrisi in aceasta grupă, sunt invitaţi ... r. ^ . .. . .. . . Bucure d a trimite fură întârziere, prin scrisoare recomandată, d rectiunei generale a societatei «Dacia-Rom ânia» in rele acte Tucuresti, urmatoa- 1. Actul prin care se sc constate etatea asigurai ului (adica actu de botez safl de naştere, sau un estractdin registrele slarei civile pentru constatarea etatel, legalisat de autoritatea respectiva, or dispositiunea a cinci martori înaintea tribunalului, conform art. 3:1 din codul civil;; £. Un certilicat de viatza prin care se se conslaieca asiguratul a fost in vialza la 1 Iulie 1887 st. n. sau un act de deces in cas când asiguratul va ii incetat din viaciadupe 7.ioa de 30 Iunie 1887 st. n. Sub-semnata d ractiune generala atrage cu deosebire atenţiunea membrilor acestei grupe, ca sus menţionatele documente tre-bue sfi i se trimită cel mai târziu in errnen de două luni, adica sfi tle depuse societatei până la 31 August 1887 st. n., cunoscând ca acei care nu vor tl trimis de loc ace'e documente justificative sau care nu le va 11 trimis complecte şi in regula, vor perde in ron-tormitate cu condijiunile canZractniui or-ce drept. Iţind ca in ziua de 1 Septemb^e 18*7 st. v.. numai pe ba*» documeutelor depune se va constata numerul asiguraţilor acestei grupe, spre a se putea imediat incepe calculul partci ce se cuvine fte-caruia din membri partasi. Este deci in interesul tutulor d-lor asiguraţi ai acestei grupe d'atrimite actele lor sus menţionate căi mal curând posibil, pentru ca, daca unul sau altul din acele acte n'ar tl in conformitate cu cond.tiunile generale, se aiba timp sâ ie rectifice sau sc le faca din nou. DIRECŢIUNEA GENERALA Bucureşti, 1 Iulie 1887. A Societatei ,,Dacia-România“ ■BB VIDECAREA BOALELOR SECRETE CAPSULE ANT1BLENORHAGICB\ preparate de l.OsMnldcu aprobarea consiliului medical superior. Sunt cele mal bune capsule in contra boalrlor secrete, «curgeri vechi ai nai, catar de veslca, etc. Preţul unei cutii lei 4. Deposit principal, OsWaLD. la Craiova, farmacia Bucuresci farmacia Aurora din str. Ba tişte No. 14 bis şi ladrogueriiied-JorBru* şi Oveaa, şi la mai multe farmacie din tara Comandele făcute prin poştă, msotite de iei 4.50 in mărci sau mandat poştal, ee efec.uez ezact. FISCHER mE a căror apa mineral» a fast recunoscui» de balneologi cu renume european, cu preferinţa de către dr James Constantin din Paris, dr. Seegnns profesor de idropie, la universitate» dinViena fireeum sl de către corni,siunea specialista a medicilor si nalurallstlltr-1 “ enta apa alalinu feruginoaşa cunoscuta pana acum. SEZONUL DUREAZA DE LA MAIU PANA LA FINELE LUI SEPTEMBRE Apele minerale de la Gleopatak se pot folosi cu succes sigur la: catarul cronic de stomac slăbiciunile de digesliune. miniaturile de licat si splina, artrite, galbiuare. id din friguri, hemoroide si hipocundrio impreunate cu acelea. incuiarea siomaci cronice de rinichi si besica, la formarea petrei de besica. chlorosa scrofule si in lipsa de sânge WHPHHHHHBIHRPK,___________________________, _______ idropie» provenita din friguri, bemoroide si hipoeondrie impreunate cu acelea, incuiarea stomacului si fa boalele cronice de rinichi si besica, la formai boala de mitra si nevnealo-hyslerla 8e afla basine de bai reci minerale in stil si construcţie moderna, facule anul acesta, precum si bai calde in vana de apa minerala folosibile pentru diferite boale, de asemenea sta la dispositie pentru alari bolnavi zer proaspăt si lapte, de capra muls proaspal. Se afla medic, farmacie, servici poslal si telegrafic, caninei de lectura, pianurisi conveniri; se afla parcuri, promtuazi. parcuri de promenada cu brazi; numeroase locuri pentru escursiuni si deosebite distracţii, baluri, lac pentru a se da cu cinul, muzica ţigăneasca de prima categorie din patria, care cânta pe zi 5 ore pe aleele publice. Sla la dlspositia oaspeţilor 600 de odăi mobilate cu preciul de la 40 cr. pana la :< tl. pe zi precum si mai multe ospetarii in rare se pot mânca cu preciuri moderate. Peutru oaspeţi de K leopalak pe liniile ferate ungare se da bilele de venire si Întoarcere cu preciuri scăzute până la staţiunea Feldioara (FeldvarJ, de unde intro ora cu trăsură separata sau omnibus anumit ase- I 1 zale se poala veni la Eleopalak; o trăsură separata costa 3 11. iar un loc peomnlbus 1 A. au cr. — Cu informaliuni si desluşiri serveşte. Direcţiunea Băilor. AiŢJADTTT in editura Librăriei V. Mini AIlUl hăileacu din Târgovişte, < harta judeţului Dunibuvitn Iu culori, lucrata de fi. Alexandreacu Revieor şcolar. Preeinl 2 lei. Ştisse-fjeci de annii de isbândă au demonstrai netăgăduita efflca.diate a Vinului lui (Jilbert Seguin, tiă ca Întăritor in convalescente, sârbe ia sângelui, scrofule, chlorosa, uniunii, perderea poftei de mâncare, mistuiri grele, secarea putorilor, nev rose, ele.; lift cu antipe-riodic, pentru u tăin frigurile şi împeaeca înlorcere 1 loc. Convine lutor tempera-inentelur slăbite de vBrslă seu de bolâ. DKP0S1T G8NKRAL : Pharmacia G. SEGUiN, 318, ros Sainl-Honort. PARIS de închiriat in strada Ola i No. 6, un gra’d si şopron cu camera pentru vizitii şi locuri indestulăhjare pntru f^ragiu şi grăunte A se adresa la administraţia acestui ziar sau la loc strada Olari No. 6. Cal. l Ictorii Pal. Oac.-Rom. LA ORAŞUL VIENA ALAVILLEDEVIENNE vts-ă-vis de Lib. Socee Recomandam onorabilei noastre clientele pentru lefUnatate al soliditate următoarele noutăţi; Rufarie pentru Doamne si Domni. Feţe de masa, şervete si prosoape de p Olanda veritab. de Belgia si Rumburg. Madapolam frantzuzesc de toate c&litatile Feţe de masa, servete^si prosoape de p&nza. lgia 9i Ru adape ‘ si lăţimile. Batiste de olanda si de tino albe si colorate. Ciorapi de Dame si Domni de Fii d’Ecosse, de bumbac, de l&na si de matase. Flanele, camasi si ismeneide lâna după ■latentul profesorului Dr. G. Jaeger. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Trounuurl complecte peutru Bdnntatl. I.ayettes si Irouaouri peutru eopii. Trousouri pentru penalonate, «teluri al reatauranturi. Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CATALOG li nostul ILLSTBAT Sl VA FI TRIMIS ORl-t l l VA FACE < ERERE. LA ORAŞUL VIENA CALEA; VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROM AN IA» vis-â-vis de librăria Socec MERSUL TRENURILOR CAEI FERATE ROMANE Valabil de la 19 Iunie (1 Iulie) 1887 4 Bucuresti Forsani Koiunn STATIUM Bucnr. Norii pl l'loesti so». plec. Biuea sos. piei;. R.-Sarat sos. plec. Focşani sos. plec. Marasesti sos. plec. Hacau sos. pier. Komau sos. Arefarea trenurilor Pi Acc. Persoane sera ili7n~ilinr“ 11 8,50 7,30 12,18 !0,46 9.16 lî.33 10,46 dim. i li,37 4,i5 1, * 3,18 3 £< 4,** 4.SB 5 5,15 li 7,31 i,40 7.3» 4,55 8.45 4,10 11.15 dim p.m. sera 1,10 4.15 4,ifi 3,38 3,48 4.45 5.15 9. .6 9,3» Pla Acc dim~p.m. 6.30 4.40 !' 8.04 6.05 iliiu. 7,3 10.30 6.10 7^3 7,48 9,40 10.10 11 a.m. ioman barau 3 Focşani H.-saral Buzni 2. Kumilii Focşani Hiieuresti 8TAT1UM pier. sos. plir. Marascsli sos. plec. sos. plec. sos. plec. sos. pier. sos. plec. Bucur.Nord sos Ploesti Arc Arelarca livnurilur i‘r l’n^Trr1 sera p.m 8.45 14.30 9,40 1,40 9.45 1,55 11,17 4,34 dliu 11,44 p.m. 7.40 11.50 11,54 14,46 14.49 1.36 4.01 3,:«> 3.45 5 8.18 9.46 10,45 10,55 14 1,18 amz. 3,14 3 X) 10,48 5,1511,50 dim. p.m. a.m. dim. 5.45 7,40 7,50 ti ,30 p.m 14.14 5,05 14 6* 5.45 14.59 p.m, 4.14 4.44 3.46 3.46 6.04 6 10.17 9,35 11,50 sera nopl 3. II ucu rosti \ erciurot a dor STAT1UN1 T Arelarea trenuri Fulg-ÂTr Ier Mixle Ruru nord. pl. Tilu Piteşti sos. pier. Slatina sos. plec. Craiova sos. |d.' T.-Severin sos. plec. Vârciorova sos. p.m 4.06 5.07 6,40 6,44 8,0* 8,10 9.47 «9dtl 14,04 14,06 14648 a.m sera dim. 7.45 8,15 8.45 U.:t8 „9,56 11,08 10.01 11,43 11.44 1,40 11,50 1.4» 1,07 3.14 1.14 3.47 351 7,04 3.53 7.19 4.15 7.45 a.m- sera pin 4.45 4,07 5.45 p.m. dim. 9 1,17 1,40 f». Yeroiuruva-Buetirestl f STAŢIUNI Verciorova pl. T.-Severin sos. plec. Craiova Slatina Pilesli Titu sos. pier. sos. pier. sos. pier. * 1w I ■ IU i.iojbur. Nord sos. p.m.l Ai ei. trenurilor Fulg, Air. Per. Per.1 î^r^uoăjMÎîm!înîr. 3.44 14,51 8 3,45 3.44 1,13 8.46 4,15 3,48 1,16 8,40 4.40 6,33 3,50 14.05 8.40 6.40 3.58 14,311 sera 7,58 5.16 4,40 8,05 5,44 4,30 9,54 7,» 4,45 9,57 7,11 5.13 9,50' 11.16 8.44 6,56 UJ4 14.40 9,45 8,15 18.50 a.m. a.m. sera p.m. !>. Bucur.-Giurgiu , ArelTronumor STATIUM Bucur, nord pl. Filarel sos. pl. Comnna plec. liiţrgiu sos. plec. Smârda sos. Ful. Persoane 7.10 7.45 7.40 8.45 9.19 9.45 4,45 10 5.40 6,44 5,30 5.45 6 6,65 7.40 7.45 8.40 M. Ploesti-Predeal Ploesti Câmpina Sinaia Predeal pier. sos. plec. sos. sera dim. dim. dim p.m. sera 6.15 9,38 8.19 predeal pier. 7.45 431 7.05 7.14 10.42 9,20 Sinaia SOS. 8,16 5.44 7.37 8,10 11.41 10,16 pier 8.41 5.32 8.11 8,30 11.53 IU,31 Camptna 9.18 6,49 9.09 9.10 14,35 11.08 l'loesti sos. 1O.09 7,45 10 sera p.m. a. m. dim. sera sera H. Giurgiu-Biieiir. Arel. trenuri lor' Ful 1‘ei'soaiie STATIUM marna Giurgiu sos. sas. pier. plec. sos. plec. Buc. Nord sos. Comana Filarel 7.IU 9.30 10.13 8,34 11.13 9.31 40. Predeal rlocsti 7 Burur.-Fetesti STAŢIUNI Arat. tren. Persoane dim. 7 9,46 9.56 11.02 Bucu. Nord pl. Ciuinita sos. plec. FelPsli sos. 11. Faurei Feteşti p.m Faurei plec. | 1.15 Feteşti sos. 330 8. Fetesti-Bucurestl STAŢIUNI Arat. tren. Persoane Kelesti plec Ciuinita sos. plec. Bucureşti Nord sos. 12. Fetesti-F p.m. 4.40 6.23 5.36 6,45 aurei 13. Iasl-1 itgheni laşi Ungbeni plec. 1 sos. I Fetesli Faurei pier Ţoi h m 11.34 4,04 14. I nghunl lnsi p.m. a.m. 1.40 7,15 Unglteui 4.41 8.4* laşi Ip.m. a.m 4,46 9.03 4,01 10,4,1 15. Corabia K. Vâlcei 10. ll. Vâlcel Corabia 13. Buc u Galaţi rabia Caracal Piatra ll.-Velcei plec. sas. plec. sos. plec. sos. a.m. a.m. d:m. p.m. 8,40 R.-Valcei plec. 730 Buzeu plec. 4.30 1,04 Galaţi ple*-. 1038 Piatra sos. uo Braila SOS. 433 3.48 a.m noa. Barlwisi SOS. 11.13 x, piei-. 4,15 plec. 5,03 3.58 6.45 11.30 plec. 1.05 Caracal SOS- 4.07 Bărboşi SOS. 5,:» 4.31 7.30 14.15 Braila SOS. 4.10 plec. 4,22 plec. 5,40 4.36 a.m. noa. 1 plec. 7,30 Corabia 80». 6,40 Galali SOs. 6,15 5.10 Buzeu sos. sera p.m. dim. p.m. IN. Galaţi Bii/ru sâra dini 43. I»tu lârguvi«te 24. Târgot iste Titu Titu Tergoviste plec. sos. dim. sera 10 9 11,40 10.15 a.m. sera Tergoviste Tilu plec. sos. 31. Ploesti-Manie dim. p.m. 6.55 5.40 8.05 630 lim. p.m. 25. Adjud-T. Ocna dim. p.m, 6,tu 4.15 8,05 6.40 iim. p. m. Adj ml Tergu-Octta plec. sos. i9.40 8.40 10.1 15 9.14 p.m. dim 10.40 9,18 8,30 4 1031 9,54 0.15 4.4f 11,0110.04 sera dim 1.30 14,53 32. ManU'-FIoesti 33. Costestl-T. Măgurele âloesli bionic plec. sos. a.m ,10,45 14.40 p.m. tanic i’luesii plec. p.m. 630 p.m. Codeşti T-Măgurele plec. Sos. pun. p.m, 14,30 4,30 19. Galat Galaţi plec. Bărboşi sos. plec. Tecuci u sos. pier. Marasesii sos. Warasesti "’l,—TÎ*m"ToT 7,45 11.40 8 «0 14.44 8,30 12,50 sera 10,49 3,40 10,45 11.14 4.65 11,01 11.45 4.45 20. WaraseMi Galaţi i 21. lentei Vanliiin | 22. YaslalM-Taciieiu Marasesti pier. Tecuciu sos. plec. Bărboşi sas. piec. Galaţi sos. dim. p.m. noa 5,45 4.49 li.35 Tecuciu 5,50 5,40 14.14 Berlad dim. 5,4512,34 8,05 3,31 Vasluiu 8,15 3.53 8.50 4.35 plec. sos. plec. sus. а. m p.m . б. 15 5.50 Vesluiu 8,13 7.45 Bârlad 8,38 8,051 10.50 10.15 Tecuciu i.in sâra 2«. T. t.niM Adjud 27. Bucali-Pialrs*-X. 2S. Piatra-.V-IUcau T.-Ocna plec. Adjud sos. dim p.m. 9,45 8,40 11,35 10 a.m. sâra Bacau plec. Piatra N. sos. a.m. p.m 7.61 3.09 10,13 5.32 a.m. p.m. Piatra N. plec. Barau sos. a.m. p.m. 10,56 6.25 1.20 8,50 p.m. | 31 i'. Mugiireie t o«le«ti :iS. Gulesti-C.-I.uug 38. (.-Luiig-Uvbbti |T-Magurele plec. , Conteşti sos. a.m. p.m. 11,45 3,37 Goleşti plec. C.-tung sas. a.m. p.m. 11 5,85 1,30 8,15 p.m. sera C.-Lung plec. Goleşti sos. dim. p.m. 7.15 4.45 9.55 4,54 dim. p.m. 29, Ceruasuda- Cuns p.m. a,m ',60 9.20 .20 11.32 ni. a.m. C7. t alarusi Slobozia Cernavoda pl iConstanu sos. I. | 6,5 •S. I 8.2* Ip.m a.m. p.m, plec. 635 5,45 sos. ; 7.50 8 plec. 8,17 8.24 plec. 10,15 10 22 a.m. pdn 30. ( eruavuda-f unui. ii .ni. a.m 3 5,50 4 37 7.40 3H. Slalro/ u-Ual rasi Constanta pl. Crnavoda sos. Calarasi • Ciulmla Is Slobozia plec. Ms« plec. plec. a.m. p.m. 8.35 4.15 9.37 5.17 10,06 5,50 10,45 6,30 p.m. p.m. Slobozia Ciuliiita Cabraşi plec. sos. plec- 808. a.m. p.m 8,50 4.30 9.30 10.lî 1Î.I5 a.m. 6,10 5.55 7 s dr Tipografia Ziarului .JEpooa' Qtr&nt raapom&bil. C. www.dacoromanica.ro