15 BANI NUMERUL ABONAMENTELE încep ia i si ie a fie-carei luni si se plătesc TOT-C’AUNA ÎNAINTE IX BDCUtESCI La casa Administrationei IX TAH \: Prin mandate poştale. Pentru 1 an IO Iei, 6 luni 90 lei, 3 luni 10 lei. IX S1REIXATATE: La toate offlciele poştale d:n Uniune, prin mandate poştale-Pentru 1 an 50 lei. 6 fum *5 lei. LA paris: Segasestejurnalul ou iBOni. Dtimerul, la KioSCUl din rnr Montnmrtr? MII Bulevardul St. tiermatn X’o. 84. MANUSCRIPTELE^NU SE INAP0IA2A REDACŢIA ÎVo. 8. — riata Episcopiei. — IVo. 8 15 BANI NUMERUL ANUNCIURILE OIN ROMANIA 8E PR.MESC DIRL2T LA ADMINIS TRATIA ZIARULUI La Paria: la Agrare Ilara», place de la bour se, I. A gr nor Librr, rne ftotrc Dame des Victoirn 10, (Place de la Bnurse) prntru Pari*.. Krnnrla, Krrmanla, An-urvl ngnrin, Italia si Rarra Britanic. Anunciuri pe pag. IV, linia 3C hani, anunciuri si reclame pe pagina treia 2 tei linia 50 B UN NUMER VECHIU, 50 B. APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRAŢIA l\’o. 8. — Plata Episcopiei. — IVo. 8. KM ■mmoHKKnm PREGĂTIRI DE ALEGERI SOCOTEALA DREAPTA SOLIDARI FACIF.CU PRIMEJDIA SOARTA CLOWNILOR CRIMA DE LA CRUCEA ROŞIE m ii\t\ vei mm Procurorul Petro-van a trimes un bâ-ISuş se bata pe domnul Calcantraur cu chiar bastonul său. Bastonul e la dom-.rml Calcantraur. Şi ast fel Încet Încet, marea lege descoperită de naturalistul englez îşi produce efectele sale neapărate, şi selecţiunea, alegerea fatală, se face numai prin această Însuşire. Cine nu se simte In stare se mânuească reteveiul, cine nu poate să se in-covoaie, cine mal are cultul legilor şi al dreptăţel, acela fatal va fi as-vârlit la o parte ca netrebnic şi nedemn de a privi faţa soarelui. Curând nu va mai fi loc la banchetul vieţei pentru oamenii cinstiţi în ţara aceasta. Sărăţenii şi Stăteştii, Radu Mihai şi Simuleştil, Ulmenil şi Caradalele vor fi triumfat In lupta pentru viaţă. Dar ce păcătoasă selecţiune, ce ruşinos şi putred produs ! Un Conservator. TELEGRAME De câtă va vreme scandalurile po liţieneşti au remas palide pe lângă scandalurile judecătoreşti Oamenii lui Radu Mihai au lăsat oamenilor lui Stătescu rolurile principale In tristele representaţii pe care colectivitatea le dă ţerei. In această privinţă guvernul a făcut un progres însemnat. Ceea ce pană m«l ieri era o ruşine pentru un comisar de poliţie, a devenit astă zi, un lucru firesc şi recomandabil pentru un judecător, rana mai eri vedeam tn capul bandelor de bătăuşi pe un Coengiopolu ori Epureanu oare care, astă zi vedem pe un Sârăţeanu ori pe un Pe trovan. Pană mai de-ună-zi ni se părea un lucru monstruos când un comisar de poliţie refuza se urmărească vre-un bătăuş oficial, acum ni se pare natural aproape, nu numai ca un procuror se nu ’şi facă datoria şi se nu ocrotească pe cel vătămat, dar încă ne-am deprins se vedem pe aceşti oameni aî legel luând bâta în mână şi ecsecutând ei însuşi pe -r\ i’n.şiî «tăpănirei. Şi e şi firesc ca lucrurile se fi ajuns aci. bî >i e~le Hstâ-zi stăpână mare tn ţa a romă ească, şi pe când guver- ul,a i ,i.ut pentru cetăţenii independenţi iluzorii toate libertăţile publi-oe, a dat colectiviştilor pe lângă libertatea de a fura, de a nesocoti legile, de a se imbogăţi din avutul ţerei, şi libertatea nemărginită de a mânui bâta pe spetele necredincioşilor. De la un capăt al ţerei la altul bâta e suverană, şi de la munte până la baltă, de la apus până la răsărit, vânturile nu poartă de cât un sunet: pocnetele reteveielor. in lupta mare pentru existenţă, spune Darwin,numai acele speţe şi indivizi supravieţuiesc şi se menţin care &ă darul ori putinţa de a se a-dapta mijlocului In care trăesc. A te mlădia după împrejurări, a te potrivi lor; eacă secretul cel mare al succesului, al triumfului faţă cu a-tiţea concurenţi, mijlocul natural şi negreşit de a’ţi asigura şi menţine un tacâm la banchetul vieţei. Nu trebue se ne mirăm dec ,dacă într’o ţară unde bâta este totul, şi dreptul, munca şi onestitatea nimica, atâta lume se se fi adaptat mijlocului ambiant şi atâţea tineri cu cultură se se fi repezit asupra acestei unelte de trai şi de bslşug. Din bâta traeau comisarii, din bâtă Ulmenii, din bâtă suprefecţii şi prefecţii, prin bâtâ deputaţii şi senatorii, miniştrii şi demnitarii mari ai statului, de ce n’ar trăi oare tot din bâta şi prin bâta şi judecătorii? AGENŢIA IIA VAS Gcnua, 12 Iulie. Se semnalează cftte-va caşuri de holeră tn insula Sardinia; cu toate astea nici un cas nu s a ivit până acum la Cagliurî. Canea, 12 Iulie. Potolirea se face tn Creta. Comitetul deputaţilor creştini if retras măsurile luate de adunarea generală, remiţ&ndu se la buna-voinţa Sultanului. f*ofla, 12 Iulie. Prinţul de Coburg apusla disposiţiunea deputaţiunel bulgare cel aduce actul alegere! sale, un tren special de la Marcheg pănâ la reşedinţa sa Durnkrutt. Ticna. 12 Iulie. Depul&tiunea trimisă de Sobranie la prinţul de Coburg, a sosit aslâ-searâ. Ea va pleca cu ofiţerii delegaţi de Regentă, şi care sosesc mâine la Ebenthal, reşedinţa prinţului de Coburg. Secretarul prinţului a primit pe delegaţi ia gară. Ticna, 12 Iulie. Prinţul imperial a sosit la amiazl aci. Coburg, 12 Iulie. «Gazeta de Coburg» menţine ca prinţul Ferdinand de Coburg-Gota e prinţ g«r-man iar nu prinţ austriac şi că ducele de Coburg nu 'l-a dat autorisarea să accepte tronul bulgar. Gazeta descuiate că prinţul Ferdinand ar fi mers la Coburg să confereze cu şeful casei mari ducaie asupra acceptării coroanei ce i s a oferit. Belgrad, 12 Iulie. Regina şi prinţul regal aQ sosit la a-meazl şi aQ fo3t primiţi de regele, de miniştrii şi represintantil străini. Sgomotele unei crise ministeriale sunt desmintite in mod oficios. Ele aQ fost res-pândite de oposilie pentru a înşela opi-niunea publică, atât In Serbia cât şi In străinătate, şi a împiedica progresul ce face consolidareasituatiunil interioare. Paris, 12 Iulie. Camera a respins în unanimitate de-misiunea d-lul Floquet. Paris, 12 Iulie. Academicianul Caro e pe moarte. Uotna, 12 Iulie. După o telegramă din Masuah, ierbâria din Taulud a sărit tn aer. Nu se ştie dacă causa acestui accident e hasardul saQ reavointa. Au fost şeapte soldaţi morţi şi 15 greQ răniţi. AGENŢIA LIDERA Belgrad, 12 Iulie. Un mare exces a avut loc astă noapte la restaurantul Pachoms situat peBuleva d. «Omiadiuiştii» au făcut o demonslratiune ostilă coutracâutâretilor populari auslro-uugarl şi contra orchestrei de dame care dădeau concerte în saloanele restaurantului. Peste 200 tineri armaţi de bastoane şi de «casse-lăte» pătrunsera.tn sală şi Împiedicară pe comedieni şi orchestra de a urma represeutalia. Câţi-va tulburători aQ tiuut discursuri patriotice şi aQ insistat asupra necesitatei uuiunel tu ulor sârbilor resi-deuţl în aceasta parte şi tu cea-l altâ a Savel precu oi şi cei care ir&esc tu cea-l'altâ parte a Dunărei. Altl tineri l,iueaQ d.scursuri mu!l,imet şicereaO expulsarea tutulor streinilor care locuesc tu Serbia. Geudar-meria a intervenit în urmă şi a împrăştiat pe tulburători. Belgrad, 12 Iulie. Regina Nat&lia şi principele moştenitor Alexandru aQ sosit aici la 12 ore cu un va- por special «Zring» şi aQ fost primiţi de Regele Milan înconjurat de miniştrii, de contele de Hengelmuller ministru! Austro-Ungariel, de colonelul Dassovitch, ataşat militar pe lângftlogaţiunea austro-ungară de d. Persiani ministrul Rusiei, şi de d. Ghica ministru! României. Majestâtile Lor saQ salutat foarte cordial. Regele a sărutat de mal multe ori foarte călduros pe augusta sa soţie precum şi peprincipelc moştenitor. Primirea a fost foarte strălucită Un m're număr de demnitari şi de persoane din clasa înaltă aQ luat parte şi Regina a distins pe mal mulţi prin alocuţiuni foarte amicale. Publicul a salutat pe Regina tn timpul parcursului cu strigăte entusiaste de «Zivio». Budapes^A, 13 Iulie. Ziarul Pester Llnj publică un articol a-larmant cu privire la relatiunile amicale Intre Franţa şi Germania. Budapesta. 13 Iulie. Guvernul studiază cu seriositale proiectul regularizări porţilor de fer de la Dunăre. PmV.T.W Uf ALEGERI In toate judeţele pe unde oposiţia este tare şi aproape sigura de isbânda, guvernul şi a început Încă de pe acum micul seu sistem de teroare. Persecuţiunile'curg'Ca ^pjoaia^bfttile se imulţesc, funcţionarii regimului se înîT8€ fa Indrssneţe şi neauzite călcări de legi. E vorba de a se pregăti alegerile viitoare. La Dorohoiu de pilda, un procuror arestează în localul tribunalul pe un membru a’l oposiţii, pe d. Calcantraur, şi cu tot ordinul judecătorului de instrucţie refczft de al pune în libertate. Procurorul însă n are drept să aresteze de cât in caz de Aagant delict, şi nici un delict, o spun chiar ziarele oii cioase, nu se comisese in ziua aceea nici în sala tribunalului nici tn oraş. Ne fiind flagrant delict, cum şi-a permis vestitul Petrovan să aresteze un cetăţean considerat pentru o presupusa bataie comisa cu câte-va zile înainte? Cum a cutezat să deţie arbitrar un om onorabil atunci când judecătorul de instrucţie, care singur are drept să aresteze, ordonase liberarea. Asta se chiamâ justiţie, asta se chiamâ respectarea libertăţilor şi garanţiilor constituţionale ? Va să zică cu ori ce preţ şi prin orl-ce mijloace guvernul vrea să sperie şi să îngrozească lumea. Trebue ca până la viitoarele alegeri cetăţenii să’ş piarzâ şi puţina încredere ce mal aveau in protecţia legilor, În garanţiile dreptului nostru public. Trăind sub o perpetua ameninţare, privitor uimit al tutulor violenţelor sub impresia atâtor scandaluri comise farâ trebuinţa şi fără ruşine, alegătorul va fugi de urna sau va veni spre dânsa, docil, disciplinat, cu buletinul poliţiei tn buzunar. Când farâ trebuinţa se comit atâtea infamii, ce va fi atunci când ecsistenţa Însuşi a guvernului va fi pusa în joc } Eacâ ce-şl vor zice alegatorii ; eacâ socoteala ce şi-a făcut d. Radu Mihaio şi cumâtrul săQ d. Stătescu. Şi sub aceasta groasnica ameninţare, câţi, pentru un buletin cu rezultat in-doios, vor risca viaţa, averea, libertatea şi onoarea, primejduite de bătăuşul poliţienesc, cu siguranţa r.pite de bravii moderni, de magistraţii d-lui Stătescu ? Socoteala de acasa nu se potriveşte tot d'auna cu cea din târg, zice un proverb, şi se poate prea bine ca până la alegeri, prea lungul uz şi abuz al acestui sistem sâ ec-saspereze lumea şi la zioa de grea cumpânâ Sartţenii şi Petrovanii, Brailoii şî Ulmenil sâ nu mai fie de ajuns pentru a stăvili nemulţumirea publica, şi ca cu tot aparatul perfecţionat al generalului de bătăuşi, regimul plin de pacate al colectivitaţel să fie spulberat de dreapta manie a ţârei. Şi Patrocleg a murit ţi era mai puternic de cât tine. Noi ti vom urmâri pas cu pas, şi zi cu zi vom Înregistra, tn vederea socotelilor ce se apropie, toate pacatoşiile, toate mişeliile ce vor comite. Şi poete ca la zioa alegerilor) nu vom fi aşa nepreparaţi cum cred, şi căutând bine, ţara va găsi ac şi pentru cojocul colectivităţii. SOCOTEALA DREAPTA In zilele când presa guvernamentala se supără pe noi, ne acusă fără multă vorbă că am luat obiceiul sâ insultăm şi magistratură şi armata şi administraţia şi minister şi că ştim numai să aruncăm denumirea de hoţ. de necinstit, tn faţa tuturor celor ce ocupă vre un serviciu al statului sub guvernul actual. învinovăţirea ce ni se face nu o merităm şi colecţia ziarului nostru e dovadă că aprecierile noastre asupra oamenilor de azt n’aQ fost nici-odata fără temei, precum nicl-odată nu s’aQ adresat celor nevinovaţi. Am atins noi vre o dată cinstea d-luî G. Cantacuzino, directorul căilor ferate ? L'am taxat vreo dată de gheşeftar saO da necinstit In criticele noastre? Nu, şi nici nu o puteam face. Când a fost nevoe să'l criticăm, am spus numai că e un copil răsfăţat al d-lul I. Bratianu, un începător pe care preşedintele consiliului a avut greşeala să'l găsească apt pentru toate serviciurile şi nimic mal muiL Am lovit noi vre-o datâ .în d-nu Au-relian alt-fel de cât spuind că locuiVăâ ar fl în capul ministerului agricultureî si al comerciuiul—daca e vorba să fie V . _ - — , ^„ hilRiSixu— iar nu în capul lucrărilor publice ? Luaţi apoi nenumăraţii prefecţi de erl saQ de azi al guvernului actual, şi răspundeţi In conştiinţă daca am făcut cea mal mica aluzie măcar, la purtarea necinstită a celor ce afl fost funcţionari intpgri ? O tre d-mi Trăsnea, Lupu Costache, Piersiceanu, şi alţii, aQ fost vre odată comparaţi de noi cu un Tache Anasta-siu. cu un Cortazzi, cu un Simulescu saQ Chiriţescu. Dar fiţi drepţi şi răspundeţi d-v. ce voiţi să spunem, cum voiţi să judecăm pe Ministrul Pantalon de-dril care cerşea un castron de ciorbă de la vecini în anul 1873, şi care aslă zi stă pe catifea şi pe samur ? Ce voiţi să zicem despre Carada când îl vedem amestecat în toate treburile, la toate furniturile, în toate comenzile, în toate împrumuturile ? Nu cum va voiţi se credem că această activitate extra muros, o desfăşură de dorul lulei? Guvernul aciuai are şi el câţi va funcţionari integri, rara avis, tn codrul colectivist; pe aceştia îl respectăm, ÎI lăudăm cu plăcere şi daca merită vre o critică le o facem. Dar tocmai pentru demnitatea acestor funcţionari, tocmai pentru prestigiul lor, e bine ca noi să despărţim neghina din gr&Q. Dacă nevoia ti sileşte să se amestice In tărlţe, vom căuta să lmpedicâm noi să’î mănânce porcii! Aga. SOLIDARI FALIE CI PRIMEJDIA Un fapt este astâ-zl câştigat pentru discuţiune : Ţara întreagă cunoaşte de ce violenţe este capabil guvernul. S’au petrecut atâl?a în mai toate judeţele ţerei, In cât fie-care când aude de un scandal petrecut în vre-o localitate depărtată, ştie din propria! experienţă, cine sunt provocatorii, cine autorii, din ce parte este dreptatea. Din acest punct de vedere discuţia cu ziarele oficioase când e vorba de fiptele colectivitaţel, este de prisos şi ftrâ de folos. Vâlcenii ştiiTdin cele ce au păţit, că d. Xente a fost in primejdie de moarte când a omo-rlt la Gslaţi pe bitâuşul Stanică. Şi, toată cerneala din lume întinsă pe hârtie de penele oficioase nu poate se’i încredinţeze că lucrurile s'au putut petrece alt-fel. Botoşenenii nu pot nici ei crede că Doruhoienii din oposiţia sunt autori! scandalurilor ce au ilustrat acest judeţ. Tot ast-fel şi Ieşenii, tot ast-fe] şi Gâlăţeniî, tot ast-fel şi Teleormănenii. Toţi au văzut la lucru colectivitatea. In toate aceste judeje, bătăuşii, poliţia, administraţia, justiţia s’au făcut celebre prin câte o mi-şelia. Fie-care a vezut cum în afacerea sa locală, presa guvernamentală a minţit fără ruşine, cum .judecătorii au osândit pe cei drepţi şi au ocrotit pe cel vinovaţi. Fie-care ştie din afacerea de la el de acasă,cu cât sînge rece insultă adevârul, când e Interpelat d. Stătescu, cu cât uşurinţă aruncă isulenţe şi obrâsnicii victimelor sale. In această privinţă opinia publică e pe deplin luminată. Fiind-căe luminată însă, fiindcă e convinsă de câte păcătoşii e capabil guvernul, fiind-câ ştie toate cele petrecuta, un şir de consideraţii întristătoare îţi vin în minte. Fârâvoe, iocepî a scuza pe criminali şi cuza pe victime. Lupta In ac asia ţară ţi se pare grozav de grea şi descuragiarea te coprinde. Ceea ce lipseşte în ţa^aceast cet?a ce face,/o prisos ori ce sacrii «edivid ’,'l oi cu neputinţă ori ce i . . " ' . m ® rele re lupta rodit.are, este in al ori cărei activităţi sociale, este simţul de solidaritate. Nu guvernul este prea tare,ci noi suntem prea slabi. Nu capii oposi-ţiei sunt vinovaţi că nu lucrează, ci cetăţenii sunt vinovaţi că nu simt, nu cunosc, nu sunt mişcaţi de ideea mare, de factorul de căpetenie al desvoltărei omeneşti, de legătura strânsa care există între fie-care din noi. O primejdie în care se află u-nul din cetăţenii unei ţări este o primejdie pentru toţi. Vai de popoarele care nu înţeleg aceasta ! Menirea lor vecinica va fi sclavia şi în tot lungul esistenţei lor, arbitrariul, violenţele,suferinţa şi ruşinea le vor fi tovarăşe nedespărţite. Putinţa numai a arbitrariulul este o primejdie publică, zice Laboulay, şi întreaga luptă a liberalismului n’a fost atât pentru a depărta violenţele momeutuluî, cât pentru a ridica posibilitatea lor în viitor. Şi noi, un popor care ne pretindem liberal, in înţelesul larg al cuvintu-lui, un popor tîner, noi, stăm nepăsători nu numai la ideea că d-nu Stătescu şi Radu Mihai ar putea se dispue de viaţa şi de libertatea noastră, dar chiar şi când bunul plac se ecsercită fără scrupul şi fără ruşine de la o margine a ţerei la alta. Nedreptăţi strigătoare la cer se comit, formele sacre ale justiţii au devenit adevărate mij'oace de brigandagiu politic şi privat, victimele zac prin închisori şi miserubilii de tot soiul cbefuesc liberi şi ameninţă lumea nesuperaţi, şi noi nu ne mişcăm a-tâta vreme cât focul nu ne ajunge pe no:. Acest vulgar egoism, această lipsă totală de devotament pentru soarta aproapelui, aceast i ştergere desăvârşita a celui mai de căpetenie instinct social, este o ruşine şi o mare primejdie. „ Oare ducele de Alba a fost aşa de red cum ni l Închipuim? Oare toţi Flamanzii erau arşi pe rug şi zăceau în temniţe? Nici vorbă că nu. Po-sibilititea ca unul sau altul se aibe această soartă, şi câte-va esecuţii crude, au fost de ajuns pentru a înarma poporul şi al face se lupte contra puterilor întrunite ale Spânii, contra arbitrariulul nemărginit şi contra inchisiţii. Reul pe care un guvern ţi 1 poate face sau pe care îl face concetăţeanului teu,este o nenorocire generală; www.dacoromanica.ro un reu pe care tl face tuturor şi cea d'inteift datorie socială ce ţi se impune în asemenea împrejurare, este solidaritatea. Numai în virtutea acestui sentiment trăesc popoarele libere, numai ast-fel garanţiile constituţionale sunt o realitate. In ce ţara liberă ctte-va zecimi de bătăuşi ar fl spart capetele ziariştilor în mijlocul zilei fără ca poporul se'I fi prefăcut în bucăţi? In ce ţară liberă s’ar fi putut petrece un scandal judiciar ca cel de la Vâlcea, fără ca poporul se nu arunce pe ferestre judecători şi juraţi? Care popor ar fi privit nepăsător atîtea şi atitea infamii, mulţumindu-se a cletina din cap şi a cumpăra pe furiş o gazetă ostilă guvernului? Care? S’a zis de mult acest adevăr că popoarele au guvernele ce le merită. Să ne fie iertat se zicem că Radu Mihai şi Stătescu sunt roadele fireşti ale egoismului şi laşităţii noastre CRONICA SOARTA CLOWNILOR Circul care plecă de-unăzl din Bucureşti avea un clown, cel mai bun dintre toţi, anume Harrison. Acum câte-va zile am primit trista ştire că lovit de un cal la Lemberg, In timpul representaţiunel , el remase mort pe loc. Bietul Harrison, acela care înveselea lumea cu glumole şi cnraghîoslîcurile sale, acela care era bucuria galeriilor | şi făcea deliciul copiilor, era ursit, se vede. ca până şi murind să d^sfăteze publicul. CJLiid Harrison se lungi mort ta raij-1 * arenei. IrîticfăJoati isbucoi In a p.. ..se puternice, un uragn.da?.. rinele şi de bravo I isbucni din toate pieptu -urile, căc> ii&rritwa fUMftţr "refăcnse u» "■*»*» fpel din Iaşi r sosit ac Jj pentru tului d intre judecătorul de instruc-ţiune L. Crupenski şi procurorul Petrovan. Ne aşteptăm ca acest din urmă, de şi provocatorul scandalului, se triumfeze căci servicile Iul, ca spion mai ales, sunt prea trebuincioase d lui prefect Cortizi pentru ca acesta se nu u.eze de toată influenţa sa In favoarea lui. —x— Procesul d-luî Const. Balş care trebuia se fie judecat de tribunalul din laşi a fost din nou amânat tot din causa lipsei unor martori. Mandate de aducere au fost date contra acestora. —x— D. Hitrovo, ministrul plenipotenţiar al Rusiei in România, a sosit azi dimineaţă în Bucureşti, venind de la laş'. —x - D. Ferikide, ministrul afacerilor streine a părăsit capitala azi dimineaţa cu espressul-orient mergând la Constantinopol. —x— Frică ne e că am nemerit bine când, spuind că coconu Mihalake a declarat că la deschiderea Camerei va adresa guvernului trei interpelaţi uni supărătoare, am adăogat că 1 această deelaraţiune trebuia se fie vre’o invită d-luî Brătianu. In adevăr. de doă zile d. Kogâlniceanu nu face decât a avei întrevederi cu oamenii stăpânirei. Nu spunem mai mult de o camdată de frică se nu stricăm rostul omului, ceea ce ne ar lipsi de o noă ocaziune de a l ciupi puţin, dar vom reveni. —x— Cuminecă la 28 Iunie urma a se face alegerea decanului şi membrilor consiliului de disciplină al corpului avocaţilor din laşi. Colectiviştii din localitate în cap cu d nil L°pădutu, Etien Şendrea, Rtbb Alechi Frem-densohn, deputaţi şi A. I. Gheorghiu senator, vroiau se facă şi din aceasta alegere o chestiune politică şi se pue mina şi pe consiliu de disciplină. Dânşii n au reuşit însă a găsi aderenţi deajuns. Vechiul decan şi consiliul aveau aproape unanimitatea asigurată. In aşa. imprejurârî colectiviştii au stăruit pe lingă procurorul general Stoica se nu se facă alegerea, şi acesta lăsă pe un procuror de secţie, cu ordin ca se o amine, cea ce s’a şi întâmplat. —x— S’a respanditdin nou sgomotul in Bucureşti că starea sănătăţei d lui Ion Cimpineanu este foarte puţin mulţumitoare. Adevărul este că d-sa care trebuia se fie întors în tară încă de acum zece zile, se află tet In streinătate la Interlaken (Elveţia) unde va mai sta cel puţin o lună. — x— De şi a priimit postul de prefect al judeţului Covurlir, d. Peride face tot ce poate pentru a întârzia momentul d'a lua posesiune de acel post. D-sa regretă deja că n’a ştiut se resiste snlicitaţiunelor d-lui Radu Mihai. Ce o să fie când s’o găsi în faţa exigentelor a tot nutemioţiliM Să raţei, nu I Aialtâ-eri a fost la R. -Văieea o în- I tălnire între d. Gr Proflop^) grftBThJ •‘‘jî'ThrjilsaiH la'a-kw\*fjtescu ■■ Câte trei glo» bate fără resu,f aU fost ac Imn - D. E/ien Şendrea este aşa de mân aru de reuueţiunea osebit» *^^^®LjS80lllPlfaî juriului u-niversitarHin Iaşi, în afacerea Pas-tia in cât a remis o copie du pe acea părere unui ziar colectivist local pentru a o publica. —x— Din causa unei greşeli de punere în pagina s’a oqpis în numărul nostru de erî informaţiunea despre trecerea prin Bucureşti a delegaţiu neî trimisă de murea Sobranie a Bulgariei la prinţul Ferdinand de Saxa Coburg. Această delegaţiune a trecut prin oraşul nostru Luni. Intre membrii ei se «fia şi d. Zaharia Stoianoff. —x— Primăria capitalei pare că s’a ho-tărît în sftrşit a ţine aramă de cele ce se vorbesc despre chipul cum se esecută lucrările pentru captarea a-pei destinată la alimentaţiunea Bucureştilor, căci iată ce citim în numărul d’aseară al ziarului in capul căruia se afla chiar d. locoţiitor de primar: Sâmbătă, s’a linul la primăria capitalei o Întrunire foarte importanta. Luau parte La acea întrunire : comisiunea tehnică a primăriei, dintre membrii căreia veniseră d-nil C. Olânescu şi Pilidi; membrii consiliului comunal şi inginerii oraşului, însărcinaţi cu supravegherea lucrărilor pentru captarea apel. Discutiunea a fost lungă şi s a tnchejat prin numirea unei comiaiunl compusă din d-nil G. Olănescu, Pilidi şi Saligny, membrii comisiunel tehnice a primărie . şi din d-nil Al. Oră seu şi Gr. Cerkez, consilieri comunali, cari aO fost tns-rcinaţl a inspecta lucrările ce s’aO făcut la Bâcu pentru captarea apel. Această comisiune a fost însărcinată a'şl da părerea asupra următoarelor cestiunl: 1) dacă nisipul ce societatea de con-strucţiun! îşi propune a întrebuinţa la filtre e conform caetulul de sarcine ; 2) dacă acel nisip se poate întrebuinţa fără vre-o pagubă de or-ce fel pentru primărie ; 3) pe cât timp s ar putea sflrşi lucrările ce mal 9unt de făcut la Bâcu şi pe conductă până la Cotrocenl. Sperăm că rezultatul investiga-ţiunilor va fl dat publieitâţeî ca se se facă odată lumină asupra unei cestiunl în care finanţele comunale sunt aşa de serios angajate. 0EPES1 TELEGRAFICE AGENŢIA LIBERA Berlin, 13 Iulie. Ziarul Coboryer Zeitung menţine principiul ca principele de Coburg este un principe german iar nu austriac. Ziarul declara că ducele de Coburg n’a dat aulo-risarea sa principelui Ferdinand de a accepta tronul Bulgariei. Berlin, 13 Iulie. Se atribue sosirea grabnică a |principe-lul de Bismarck, cestiunel alegerel principelui Ferdinand. Berlin, 13 Iulie. Limbagiul jurnalelor germane contra Franciel devine din ce in ce mal violent. Gazeta Geimaniei de Nord povăţueşte pe germaDil locuind în Paris de a nu apare In public tn ziu* de 14 Iulie şi de a ţine magasinele lor Închisă pentru a putea scăpa de furia populaţiune’. Organul principelui de Bismarck adaogă că siluaţiunea In Fragila este «tai a» pr»—r tn fl' menea consilii mi pol (1 considerate ra ! de prisos. Ruma, 13 Iulie. D^I■" dia Taulud M&r -duaTi & racul explosie, -ijfrfSi aunl i fflorţl şl 35 răniţi. Berlin, 1? Iulie. Tâcer*’* păs'rată de -u meta Germaniei i !• Nord i In privinţa alegem principelui de Coburg e le vin comentată. _ _ Berlin, 12 Iulie. Tîîfreuzzeitung» zice că alegerea principelui Ferdinand esLe recunoscută de către Turcia, Austria şi Anglia şi că Germania o va recunoaşte de asemenea. Paris, 12 Iulie. Iu urma şedinţei deerl.d. Floquet, pre-şedintelejcamerel deputaţilor, a dat demi-siunea sa. In şedinţa de astâ-zl camera tn unanimitate de 485 voturi a refusat. de a primi această demisiune. D Floquet va presida mâine. DIN STRĂINĂTATE Regele si Regina Serbiei Primirea ce s a făcut Reginei Nathalia la sosirea sa In Belgrad atăt din partea Regelui Milan cât şi din partea populaţiuuel întregi aQ fost din cele mal cordiale. Astfel se desminl de la sine toate zgomotele ce circulase tn această privinţă şi după care regele ar fi interzis reginei intrarea la Belgrad. Să poate să 11 existat mal nainte neînţelegeri In sinul familiei Regale Serbescl, dar se vede că d-1. RisticI, condus numai de interesele generale ale ţărel, care neapărat, ar 11 suferit dacă lucrurile s ar fi impins prea departe, a ştiut să înduplece şi pe regele şi pe regina să uite micele lor neînţelegeri, mal ales în asemenea momente unde or-ce greşală poate deveni ireparabilă. Se zice că sfaturile familiei imperială austriacă precum şi a le guvernului rusaO contribuit pentru a fnlesni această tmpâcăciune atât de fericita pentru viitorul poporului Sârbesc. Germania si Rusia Răsboiul economic pe cari şl ’l fac Germania şi Rusia continuă neîncetat. Pe când Rusia urmăreşte fără milă rusiflea-rea provinciilor germane ale imperiului rus, oprind pretutindeni, până chiar şi la primâriele satelor cu totul germane. Întrebuinţarea limbel germane şi restrtn-gând mereu dreptul de care se bucura până acum străini, aşeziţl In imperiul rusesc, guvernul german caută a lovi Rusia pe calea economică. Se ştie că cea mal mare parte a împrumuturilor ruseşti să află pe pieţele germane. De un timp încoace capitalişti germani îndemnaţi de prinţul Bismarck, aO întreprins o adevărata campanie In contra creditului rusesc. Rublele aO suferit oscă-dere însemnată şi continuă a scade raal rău. Pentru Ruşi aceste lovituri sunt cu atât mal simţitoare că cupoanele fiind plălibile In aur e\ sunt siliţi se cumpere auru lor tn Germania, detenloarea Itnpru-mulelor lor. Aceasta situaţiune nu lasă de a îngriji oameni de stat al Rusie!, cari s au gândii mal întâi de a face un mare împrumut naţional şi plătind ast-fel datoriele plasate tn Germania, se scape de capitalişLi berlinezl, dar ideea aceata a fost părăsită văzând neputinţa In care se atlă Rusia de a putea face asemenea sacrificii. Acum se vorbeşte de proiectul unul împrumut însemnat cu ajutorul capitaliştilor francezi. Vâzând relaţiunile a-micale ce există Intre Franţa şi Rusia un asemenea proiect ar avea oare care şanse de reuşită. Recepliunea de la Clermonl-Ferranti Înainte -i- armaşi generalul Bon-auger ţ primii roneillul municipal şi autori' iţilc Primarul a ţinut următoarea covân tarea : _____ «Cunoaştem şt stimăm pe generalul , pe palrioLul, care Ta consacrat re orga ,i z&ri armatei. Noi voi tn pacea : dar pentr oa pacea să fie durabilă, arc nevo* de i-riatâ naţională taie şi disciplinată, filo tâm tu d-v pe generalul republican, că noi suntem republicani şi ştim, că sunte devotai inslituţiunilor libere, pe care le-a cucerit eroismul părinţilor noştri.» Generalul Bonlanger răspunse prin u mătoarele cuvinte: «Sunt adine mişcat de cuvintele elociul ce mi le-aţi adresat. Da, sunt francez republican, profund devotat interesel armatei şi măriri ţărel. Primirea ce mi o tace poporaţia d-v dovedeşte, câsentimt lele mele sunt bine înţelese şi că nici putere din lume n’ar putea rupe iegăl rile, ce mă unesc cu poporaţia din CI* mont.» In timpul primirii mulţimea aduni Înaintea otelului a strigat: «Vive Bc langer I» FELURIMI lnecat in vin.—D-1. Simonelunul dii cel mal Însemnaţi vinicultorl din Borde aux, allăzile acestea, că grindina bântuise tnir'un chip atât de furios pe dealur le sale tn cât întreaga recoltă a anului u cestaeracu desăvârşire nimicită, dup' 1 suferise deja mal ’nainle păgubi ins n-nale din cauza măre!. D-1. Sirnone: Iu faţa acestei nenorociri invită mal m prieteni la masă, la care bordoul cui în valuri; de o dată In mijlocu petrec FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (20) A. MATTHEY — (arthur arnould) CRIMA DE LA CRUCEA ROŞIE PARTEA I. TRIUMFUL LUI IUDA IV In care apare Miss Black Alain era bolnav, desperat saii arestat... şi nenorocit departe de dânsa... precum bănuia Durandeau ? Şi pe când Zelia cugeta, miss Black mergea când In treapăt când tn galop, dupâ voia el, ducându-se tot nainte, iar Zelia nu bagă de seamă la drumul ce percurgea, nepăsătoare şi distrata. Gu toate aceste de mal multe ori, trăsese frlul spre a Îndrepta pe miss Black în cutare sad cutare parte ; dar miss Black nu voia s’o asculte şi tânăra femeie uitând chiar cea ce voise, căzând mal adânc In gândurile sale, TI dădea pace. De o dată eapa se opri. Amazona deşteptată prin această nemişcare, să uită Împrejurul ei şi văzu, cu mirare, că ajunsese lntr’o alee mare şi lungă, care ducea la o stradă largă, Tn faţa unei case pe care n’o cunoştea. — Unde sunt? să Întrebă ea. Nişte femei răii Îmbrăcate, nişte pre-cupeţe pe pragul uşelor lor, din cea-1-altă parte a stradeî, o priveaO stranii. 1 se părea chiar că una din ele zicea : — Iute I eapa 1 Ea voi să plece, Miss Black însă ia să Împotrivi, ne voind s’o ia din loc. Numai dupe ce Zelia Întrebuinţa cravaşa el, eapa să hotărî a porni din noii pe drumul pe care venise. Ajungând la colţul aleei, Zelia Întorcând capul şi oprind calul un moment citi pe o tăbliţă : Drumul la Versailles Era la câte-va minute de acel oraş. — Cum am venit până aicea ? să Întrebă ea cununată. Şi de ce femeile a-cele mă privesc ast-fel ?... Poate pentru că sunt singură ? Dar asta nu mi să Întâmplă Întâia oară... şi nu sunt singura amazonă care călăreşte fără a fi Însoţită de un cavaler. Miss Black părea Încă lntâritată şi foarte nervoasă. Zelia băgând de seamă că se făcea târziu şi simţindu-se obosită In urma drumului ce făcuse, mai cu seama că perduse obiceiul, voi să se grăbească şi aţtţă eapa. Aceasta lntărltându-se mal mult a-pucă goana cea mare, ast-fel ca tânăra femeie care începuse a să teme, * 1 n’o mai putea domoli. De o dată se auzi un 9trigăl .. Miss lllack isbise la pământ pe un om pe pare ea nu’l văzuse. Zelia avu abia vreme să-şi oprească calul, mulţumită unei sforţări desespe-rate. V Cine era omul isbit Câte va persoane să aruncară îndată naintea calului şi un tânăr lucrător a-pucându’l de frtu, 11 ţinu pe loc până ce Zelia să cobori. De altmintrelea miss Black era de felul el un dobitoc blând şi fără nărav, In cât să linişti curând. Cât despre doamna Durandeau.emo-ţiunea pe care o simţise era pricinuită mal mult de primejdia In care fusese omul resturnat de calul săQ de cât ea Însăşi. — Unde e ? Ce a păţit ? Aceste fura cele întâi cuvinte ce rosti ea repezindu-se spre mulţimea adunată In jurul victimei. Dar nu putu de cât cu foarte mare greutate şi numai cu ajutorul a doi sergenţi de stradâ s’ajungâ până la omul pe care ’1 răstur-nase. Acesta leşinase. II ridicară şi’l duseră până la spiţeria cea mal apropiat’ unde Zelia ’l Însoţi. Aci numai, după ce spiţerul II des-legă cravata şi’l scoase giletca spre al pipăi si al da nişte săruri de respirat, până ce va veni doctorul, Zelia putu să deosebească trăsurile lui. Ea dădu atunci un ţipăt de surprindere dureroasă. Nu era de Îndoit : acel pe care ’l a-vea In faţă era Abric mecanicul, fostul amic al lui Juste Marion, pe care ’l deportase la Cayena şi care revenise In urma amnistiei. Din fericire doctorul sosi şi Abric deschise In curând ochii. — Ce are ? întrebă Zelia tremurând. — Nimic grav, d-nă; n’al nici o grije răspunse doctorul după ce ’l cercetă cu grăbire, tycl o rană,numai câte-va con-tusil fără Însemnătate... Capul i a’alovit de trotuar şi isbitura Fa ameţit. Dar e un om voinic.ţO zi două de odihnă şi totul va fi isprăvit... Peste zece minute pot să’l ducă acasă. Abric, tn adevăr, se ridicase ; băuse un pahar de apă amestecată cu câte-va picături de arnicâ şi acum şezlnd, mulţimea celor care ’l Înconjurai!. Zelia se ţinea la o parte şi Abric n’o zări de’ndată. — Unde locueştl, prietene ? întrebă doctorul. — E de prisos, Întrerupse repede tânăra femeie Înaintând, prin greşala mea i s a Întâmplat să fie lovit şi de acea 11 voi lua la mine... Abric nu mă recunoaşte, adause ea dlndu-I mâna. Rănitul o privi un moment cu un aer de adîncfi surprindere, apei strigă de o dată : — 01 Doamne! D-ta eştI,domniş Zelia ? — Da, eii sunt 1... eu care regă; t-du-te după zece ani de lipsă, epa: te omor 1 El se sculă mişcat, tremurăm emoţiune, roşindu-se. Apoi stătu tn picioare dinaintea ut, uitându-se cu nesaţ la dânsa, gîagt. nind, uitând unde să afla, pe oan ce eraţi împrejurul lui şi care vecea mirare intimitatea ce părea că xista Intre acea femeie frumoasă ş gantâ şi acel păcătos de om, cu f ri ie colosale, cu obrazul ars de sos m purtând urmele a multor şi grele rinţe 1 Zelia văzu această curiositate ca: > jignea şi ’I puse curând capăt. Dăduse deja ordin să’I aducă sură şi ea sosise. Furişe tn mân s, ţerulul şi In acea a doctorului ca' ta e! ne voind a’I plăti de faţă cu Abri rezemat pe braţul acestui din uri sui In trăsura oprită dinaintea uţ Ea rugă pe cine-va săT aducă acts* pe miss Black, acuma deplin lin ». .a luă loc lângă Abric, şi zise biliarului : — La Fonienay-aux-Roses, straae 3 des Rischardes, Încet şi fără sgu duirl. îndată ce fură singuri, Zelia lua . micele sale mâni, mânele cele m n lui Abric, strlngându-le cu o bucui stăpânită prin Îngrijire. (Va www.dacoromanica.ro EPOCA — 2 IULIE 3 vinicultorul se scula şi zise comesenilor sâl : «urmaţimft peste o jumătate ori tn privinţa unde veţi remânea surprinşi de conţinutul minunat al unei bulb» Punct la timpul indicat, comesenii, se coborără tn pivniţa şi aflară pe d-nu Simonet înecat tntr’una cele mal mari buţl plina cu vin roşu l . sinuciderea a doi soţi. — Cel mal runtaş giuvaergiu din Pressburg, numita Emerich Stouy împreuna cu soţia sa, «'aQ găsit otrăviţi tn pravalia lor. Cauza «•inuciderel acestei familii tn genere considerata în acest oraş, nu e tnca cunoscuta. * • Datoria publica a serbiei. — Datoria statului sârb coprinde : 90 milioane franci obligaţiuni pentru Calea ferata. Belgrad-ranja ; 30 milioane fr. pentru linia ferata Niş-Pirot; Împrumutul din 1885 pe timbre 40 milioane; împrumutul din 1886 e monopolul tutunului 40 milioane ; împrumutul cu lozuri 33 milioane: obligaţiuni hypotecarc de stat 12 milioane; împrumutul agrar 6 milioane ; tmprumuLul pe taxa sârel 5. 6 milioane, pe-'le tot 256. ( milioane franci. Cu toile acestea situa-a financiara a guvernului stabileşte ţi-•a datoriei publice la 276 milioane franci, lin care se alia deţinuţi în Germania <82 milioane franci. In Frauda, în Belgia şi şi Olanda, sâ afla 45 milioane. In Austria unt plassate 20. 6 milioane ; iar tn Serbia ,e alia restul împrumutului cu lozuri ca a 9 milioane cumpferate de public la diferite epoci. DIN DISTRICTE COVURLUI Vocea Covorluiuhti constată perfecta armonie ce exista Intre grupurile o-posiţiunel unite şi respunde cum se f uvine Încercărilor guvernamentalilor e a semăna discordia In rândurile o-posiţil. Constatăm cu fericire aceasta îmbucurătoare ştire, care pe lăngă alttea titluri ce aveaţi gălâţenii la stima ţă-rel, constitue un nod cuvânt pentru noi le a vedea în oraşul Galaţii centrul pu-lernic de activitate al al oposiţinnei, şi demn de a fi dat ca exemplu de bărbăţie şi de sacrificii pentru apărarea intereselor ţârei. • • Tot din Galaţi ni se mal scrie că o-posiţia impreună cu întreg oraşul aş-teaptăcu nerăbdare satisfacţiunea promisă de către M. S Regele. In aceasta privinţă circula deosebite svonuri, Cel mal acredHat, şi care ni se pare că nu este de loc serios este a-cesta. Guvernul ar destitui pe toţi funcţionarii compromişi în atrocităţile de la alegerile, comunale, încetul cu încetul, şi că ar face să se stingă procesele intentate contra oposiţil. Această satisfacţie ni se pare copilărească, căcî cine ar câştiga prin stingerea acţiunilor intentate contra opo-siţiil ar fi guvernul şi nu oposiţia. Pe de altă parte destituirea unor agenţi de a treia mână ca Brăiloiu, când Sâra-ţeanu n’ar suferi nimic şi Tache Anas-tasiu ar fi tot mare şi tare este chiar o batjocurâ. Aşteptăm amănunte şi vom reveni. STAREA SEMĂNĂTURILOR De la 1—15 Iunie 1887. Argeş.—Semănăturile de toamnă şi primă-varâ daQ buna speranţă, precum şi viele, ogrăzile cu pometurî şi grădi-nele cu zarzavaturi promit o bună rodire, afarftde comunele bătute de piatră. Creşterea porumbului pe alocurea stagnează din cauza timpului răcoros. Bacăfi.—Timpul a fost secetos. Grl-nele de toamna sunt potrivite, iar semănăturile depâine albă de primă-varft sunt In suferinţa, porumburile merg bine. Să speră o recoltă satisfăcătoare. Botoşani. — Ploi parţiale au căzut peste tot judeţul urmate de răceli simţite, care Insă n’au adus nici o vătămare holdelor. Brăila. — Toate ţarinele de porumb sunt bune. Grădinile, ogrăzile, viele şi fâneţele In stare de mijloc. Insecte vătămătoare şi accidente climatice nu s au ivit până acum In nici o localitate din acest judeţ. Buzău.—Semănăturile sunt frumoase; s’ad ivit gândaci Intr'un număr însemnat, care sunt de o culoare neagră cam roşie şi care sug spicul grâului, cau-sând mari pagube. CovurluiUt. — Porumbul esletn prăşită a doua. Fâneţele se cosesc; peste 8 zile va începe secera la orz şi secară. Dâmboviţa. — A căzut ploi fără accidente ; grădinile, ogrăzile cu pomi şi zarzavaturi sunt frumoase; insecte vătămătoare nu sunt. Dolj.—Timpul a fost variabil, ad căzut ploi In toate pltşile din acest judeţ. Semănăturile In genere, viile, grădinile cu pomii roditori şi zarzavaturi, fâneţele, sunt în stare mulţumitoare. Jjorohoiit.— Semănăturile de toamnă grâul şi secara suni bune, asemenea şi cele de primă-vară, orz, ovăz. să spera a fi bune, fiind ploaie ; porumbul nu progresează, din cîuza rSceleî. Fălciii.—Viile sunt sănătoase şi promit parte dintr’îDsele roade abundente iar parte roade de mijloc. Porumbul a fost atacat puţin de nişte omizi, iar secara de nişte gândaci care dispar dupe 3 saQ 4 zile de la ivirea lor. Se simte mare necesitate de posie. Gorj.—Recolta porumbu'ui este din cele mat frumoase şi nu s’a terminat prăşila Grâul care a început a se cultiva pe o scară mal mare şi In arest judeţ, este destul de frumos şi promite o recolta abundenta. Orzul şi ovăzul, care se cultivă foarte puţin, sunt de asemenea tn cele mai bune condiţiunl. Rapiţa, a căreia recoltă mal s’a părăsit, In acest judeţ, s’a terminat cu seceratul şi este în condiţiune mijlocie. Livezile de fâneţe merg bine. laşi.—Slarea semănăturilor; grâul de toamnă este mediocru, afară de puţine localităţi unde promite o recoltă mal satisfăcătoare şi aceasta din cauză că din timpul iemel a fost parte de grlG tn pământ. Orzurile şi ovăzurile merg mal bine. Porumbul, In cea mal mare parte se prăşeşte pentru pentru a doua oară şi promite până acum a da o recoltă satisfăcătoare. Insă are necesitate de ploi. Fâneţele mat In genere proaste şi In puţina cantitate, din cauza secetei care există de mal mult timp. Viile până acum merg bine, afară de unele vil care aQ fost bântuite de grindină. Ilfov. — Grânele de calitatea I, se speră a da o recoltă până la 20 hectolitri de hectar; de calitatea II, până la 15 hectolitre de hectar şi de calitalea III, până la 11 hectolitre, acolo unde aQ fost semănate prea târziii şi puse In mirişte. Starea recoltei orzului se Împarte tn două. cel de toamna care s’a copt şi parte s a secerat, promite a da o recoltă până la 22 hectolitre de hectar, iar cel de prima-vară care nu s a copt lnca fiind In stare proastă nu poate da mal mult ca 10—12 hectolitre de hectar. Starea orzului este de mijloc şi se speră să dea o recoltă de la 14—22 hec-tolitre. Fânul este puţin din cauza secetei şi nu poate da mal mult ca 1 600 —2.000 kilograme de hectar. Recolta porumbului In genere slab, săpatul Iul se activează In toate părţile: se simte mare necesitate de o ploaie mare şi abundentă. Mehedinţi.—In cea mai mare parte a judeţului a început, seceratul orzului şi cositul fânului; In săptămâna viitoare va Începe seceratul şi la grâu şi secară. Recolta orzului şi a grâului se arată foarte satisfăcătoare, asemeoea şi a tinetelor. Prâşitul porumbului în cea mal mare parte a judeţului s’a terminat. Muscel. — Grâul care a rămas bun în urma grindine! căzută în luna trecut#, ’şl-a luat cursul spre bine ; porumbul de asemenea, însă pe alocurea este foarte slab. Slarea vegetalelor în cea mal mare parte se află în proastă stare, dincausa petrei de la 28 Mal ; iar restul merge bine ; Fâneţele de muscel bune, cele de grădini mediocre ; starea pometurilor bune. Neamţu. — Recoltele merg prospe rând afară de porumb, care a suferit puţin din causa secetei şi răcelel şi mal cu osebire tn comunele vechel plaşl Mijlocul şi In câte-va comune din plasa Bistriţa, unde porumbul a fost mâncat de verml ; prâşila se activează. Accidente climatice n’aQ urmat. Fâneţele, grădinele cu zarzavaturi, viile şi pomii asemenea merg progresând, afară tot de acelea dm plasa Mijloc, unde timpul a fost mal secetos. Dacă timpul se va Încălzi, dupe cum a Început de câte-va zile şi vor urma şi ploi, se speră o bună recoltă. Prahova. — Dupâ apreciarea făcută, grâul în comunele din câmp poate produce 20—25 hectolitre, iar orzul şi ovăzul 15 hectolitre ; iar In comunele din partea muntelui semănăturile pot produce la hectar 13 hectolitre ; livezile cu pomi fructiferi şi viele ce nu sunt a-tinse de filoxeră aQ roade abundente. Tecuciii. — Starea recoltei de toate genurile, In Întregul judeţ,este proastă din cauza secetei. Prâşila porumbului se face cu ane-voinţă fiind pământul uscat. Fâneţele sunt perdute cu desăvârşire şi lipsa de imaş este foarte simţită, neavend vitele ce păşina. Grădinile cu pometurî şi zarzavaturi, precum şi viele sunt bune. Insecte vătămslo.ire până acum nu s’aQ ivit In acest judeţ. Locuitorii sunt foarte îngrijaţi de calamitatea care 'i ameninţă. Teleorman — Secerişul grâului şi orzului deja s’a început, asemenea şi săpatul porumbunior, iar In ceia-ce priveşte grsdinele cu zarzavaturi, etc , pân# în present n’a fozt atinse de nici un fel de insecte. In general recolta grâului, orzului, ovgzulo', meiului, etc., este satisfăcătoare, afară de comunele Ghimpeţeni şi Mozăceni. unde porumburile aQ început a suferi din causa lipsei de ploi Tulcea —Starea semănăturile în genere în unele părţi bun», în alte părţi med ocrâ şi chiar proastă din cauza lipsei de ploaie la timp. Putna.—Recoltele în genere cu mici escepţiuni promit un produs mijlociQ; fâneţele sunt mpdiocre, iar pe alocurea foarte proaste din causa secetelurmatâ în prima-vară; porumbul are mult# ne-voe do ploaie. Agricultorii se ocup# acum cu adoua prâşilâ a porumbului. R.-Sărat.— Starea semănăturilor este bună ; fâneţele, viile şi grădinile sunt mu'ţumitoare. In ziua de 5 curent, căzlnd ploaie cu piatra la comunele Nisipurile,Slobozia-Ciorâşti, Gologanu şi Hânguleştl aQ distrus aproape cu desăvârşire mal mult hectare de orz, porumb şi secara. Roman.—Timpul în acest judeţ a fost variabil, cu ploi parţiale neîndestulătoare; vânt şi răceală mal cu osebire în timpul nopţilor. Grăul de toamnă din trei părţi ră-mnse,flind-că lina este perită din primăvară, o treime este buna şi două de mijloc. Recoltele de piimă-vară, precum : orzul, ovăzul şi porumbul în maioritate bune, însă pe alocurea suferă din causa secetei. Livezile şi viile promit a fi bune ; fâneţele şi imaşele în general mediocre, având mare necesitate de ploaie ; Accidente climatice n'aQ urmat. Romanaţi.—Semănăturile de toamnă şi prima-vară : grâul, orzul, ovăzul,secara şi porumbul sunt mulţumitoare ; numai vântul a influenţat puţin asupra spicului ce nu era în maturitate, pâ-lindu-se tn cantitate neînsemnată; porumbul mal cu seama are trebuinţă de ploaie; orzul aproape terminat de secerat, iar grâul acum Început; Grădinile cu pomi şi zarzavaturi sunt bune, cu fructe îndestulătoarele de asemenea şi fâneţele, ajutate de ploile din urmă sunt satisfăcătoare. Viile nu presintă pînăacum sintome de pălire saQ ceva insecte; producţiu-nea lor se spera a fi avantagioasă ; nici la cele 1-alle vegetaţiunl nu s’a constatat insecte ce ar diminua produsul. ŞTIRI MĂRUNTE Un liceu model.— Liceul din Focşani, tn loc d a fi un institut de instrucţiune şi de educaţiune a tinerimel, este groaza părinţilor care, nu aii mijloace să-şi trimeată copil tn a t oraş saQ sâ ’1 pună In unul din institutele private locale. Printr’o lungă scrisoare In care ne dă detalii foarte curioase despre cele ce se petrec In acel teren, un notabil Focşăneanu ne roagă să chiâmâm atenţiunea d-lul Mitiţâ Slurdza asupra râului şi sâ I cerem Îndreptare. Îndestulăm cu mulţumire rugăciunea corespondentului nostru de şi avem puţină nădejdie că vom fi ascultaţi, afară numai dacă d. Sturdza nu va fi mişcat aflând câ unul din profesorii liceului merge în clasâ cu o pălărie pe a cărei panglică sunt înfăţişate femei In costumele cele mal uşoare şi în pozele cele mal necuviincioase. Fraudele fu paguba uec'/elor comunelor—Cu tot zelul ce gărzii accizelor pun pentru a apăra drepturile comunei contra încercărilor acelor cari trâesc din încălcarea acestor drepturi, el nu pot a-desea tmpedica fraudele din cauza că le lipseşte concursul leal al agenţilor poliţieneşti. Intr'adevâr el sunt prea puţin numeroşi ca să poată lupta cu contrabandieriî care mal tol-d'a-una se presint tn trună şi sunt de o tndrăsneală nepomenită. Ast-fel ni se spune că erl încă le-a scăpat o mare cantitate spirt de care a fost Introdusă pe str. Romană,din cauza că nici un sergentde oraş nu a răspuns la cererile lor de ajutor. Şi cu toate astea poliţia este acum In relaţiuni bune cu Primăria. Ce trebue sâ fi fost tu vremea d-lul Fleva I larasi căzuţi iu canal. — Ion Ionescu şi Radu Iorgulescu, ambl funcţionari, aQ căzut aseară în canalul după strada Bateriilor, cel dântâl scrmtinduşl piciorul drept, iar cel de al doilea spărg&nduşl capul. Fort. — C&reiumarul Diucă Radu, din calea Moşilor, a fost erl victima unulfurt. Mal mulţi indivizi,s'aQ introdus tn prăvălia sa, şi i-au furat, opt-zecl pachete tutun cinci căp&ţânl zahăr, 9 cutii sardele, nişte orez etc, şi 20 lei pe care îi găsise tn tis-ghea. • Examenul de bacalaureat — Intre tinerii cari s'aQ distins la examenul de bacalaureat tn ultima sesiune aQ fost şi domnii Sterian Pohrib, C. ProcopiQ şi Gr-Slivitescu. Pariate Imprudent — Erl un israelit locuitor pe strada st. Vineri a însărcinat pe un copil al săQ în vârstă de 6 ani numai sâ aprinzi o lampă cu petrollu. Lampa fiind grea copilul a scăpat’o din mâini, din nenorocire după ce era deja aprinsă şi focul comunicându-se la hainele copi-ulul acesta a fost foarte grav rănit la o-braz, la mâini şi la pântece. El a fost dus imediat la spitalul de copil tntr'o stare de plâns. Slugile noastre — Vizitiul d-lul Si-monidi, arendaşul moşiei Steleţeni! din Dâmboviţa, a părăsii erl tn apropiere de eleşteul de la HerâstrâQ, pentru a se duce sâ bea la cârcimâ, trăsura stăpânului său înhămată cu un cal de lux. Calul speriindu-se a lual'o la fugă şi a căzut împreună cu trăsura în eleşteQ de unde a fost scos mort. Trăsura este cu desăvârşire sfărâmată. Pungăşie. — Nicolae Stânescu cunoscut la poliţie ca unul din cel mal primej-dioşl pungaşi, ceea ce nu l tmpedica a se plimba liber, a sărit aseară asupra unul popă de ţară, anume Marin care trecea pe cheul Dâmboviţel, şi pe când cu o mână tl strtngea de gât cu cea-l’altâ căuta să i golească buzunarul. Din norocire strigă-tile popel aQ atras pe un soldat din artilerie care s a însărcinat să ducă pe pungaş la comisariatul de poliţie. Ca de obiceiO nici un sergent de oraş nu s a văzul. • Incendiu. — Aseară Intre orele 8 şi 9 un incendiQ a isbucnit pe strada Butaril în apropiere de Calea Moşilor. Mulţumită sosirel la vreme a pompierilor locul a putut (1 localisat, dar imobilul aprins a ars cu desăvârşire. Acest imobil, terminal abia acum câte-va luni, conţinea grajdul şi şoproanele unul birjar ungur. Caii care se afi&Q tn grajduri aQ scăpat dar nu cu puţină greutate. ULTIME l\F0itM.\Tll\l O persoană în poziţiune d’a cunoaşte cele ce se petrec în sferele guvernamentale înalte ne asigură că In Consiliul de Miniştri ţinut ieri sub prezidenţa Regelui s’a vorbit despre vizita făcută la Castelul Peleş de d. Lascar Gatnrgiu şi câ M. S. a recomandat Miniştrilor mal multă mo-deraţiune faţă cu opoziţiunea. Dacă faptul este adevărat putem asigura >e capul Statului câ a propâveduit în deşert. A cere guvernului actual se fie drept către adversarii lui este a ’i cere se renunţe la doctrina colectivitate; care se reduce la cuvintele : «a astupa gura protivnicilor în numele libertăţii şi a'i trimite la gros cu oasele rupte în numele fra-ternitâţei.» Cum vrea M. S ca banda d-lui Radu Mi hai se ’şi calce principiile coprinse în formula : «singuri colectiviştii au drept la viaţă, au drept la avere, au drept la putere ?» X azî la 4 ore şi 40 minute dupe a-miazi, cu expresul de Predeal, Regele a părăsit Capitala pentru a se întoarce la Sinaia. Ma! multe înaintări în armată au fost făcute pe zioa de I-iQ Iulie. Decretele relative vor apărea prohibii mâine în Monitorul Oficial Tot mâine Monitorul va coprinde şi Decretul pentru promoţiunea elevilor şcoalei Militare care şi-au terminat estimp studiile. X Azi s’au terminat ultimele examene Înaintea facultâţe! de medicină începând şi vacanţele acestei facultăţi. z.: X Monitorul oficial de mâine va conţine contul de gestiune al tezaurului public de la I-iu Aprile 1886 până la 31 Martie 1887. ULTIMA ORA AGENŢIA HAVAS Hcrlin, 13 Iulie. — «Gazeta Naţională» zice că, dupâ articolul 11 din Constituţiune, trebue ca prinţul F. de Coburg să aibe consimţimântul împăratul Germaniei pentru a putea accepta coroana Bulgariei. Gnstcin, 13 Iulie.—împăratul Wil-helm va sosi aci la 19 Iulie şi va sta până la 14 August. Starea sânâtăţei Majestâţii Sale este !n acest moment din cele mai satisfăcătoare. Rerltn, 13 Iulie.—Presinţa prinţului de Bismarck la Berlinn'are niclolegă-turâcu politică Londra, 13 Iulie.—«Times» recunoaşte că amânările succesive ale plecării Iul Sir dr. Wolff sunt contrarii demnităţii Engliterei. Londra 13 Iulie.—Se anunţă din Berlin ziarului «Times» câ In cercurile po itioe germane, nu se crede ca Rusia va aproba alegerea prinţului de Coburg. Sofia, 13 Iulie. — Din toate puntele provinciei, comitetele salutului public aQ telegrafial comitetului central din Sofia, pentru a'l însărcina să es-prime prinţului Ferdinand marea lor sRisfacţiune şi dorinţa lor arzătoare de a’l vedea venind In curând In capitala sa. Comitetul central a telegrafist In consecinţă prinţului de Coburg. Noul prefect al judeţului Mehedinţi, d. Piersice»nu a plecat se ia în posesiune postul său. X După o ştire sosită la agenţia diplomatică a Bulgariei din Bucureşti, prinţul Ferdinand de Saxa-Co-burg trebue să fi priimit azi la 5 ore delegaţiunea Murei Sobranie. X D. Dimitru Sturdza a prezidat azi la distribuţiunea premiilor la elevele sccalelor secondare publice. Ca de obicei d-sa a turburat serbătoarea prin grosolănia sa atât către unele din profesoare cât şi către eleve Vom povesti cu amănunte în numărul viitor cele petrecute. ■ X Consiliul comunal al Capitalei va ţine şedinţă azi. E posibil ca în a-ceastă şedinţă să se {comunice consiliului şi rezultatul cercetărilor făcute la Bâcu de către comisiunea însărcinată a examina lucrările pentru captarea apei. X Camera de comerciu şi industrie a cirnonscripţiunei 1 acu rezidenţa In Bucureşti va proceda mâine la a-legerea secretarului său. Şase candidaţi sau prezintat pentru acest post şi anume dd.N. Basilescu, Th. Nica, a-vocat, Dancovicî, avocat, Bibieescu, consilier municipal şi ajutor al primarului, Ap.Demetrian şi Genovicî, comisionar în mărfuri. Cele mai multe şanse le au d. Bibicescu în întâiul rend şi d. Dancovicî. X AGENŢIA LIBERA Roma, 13 Iulie. — Ştiri din Catana anunţă că pe timpul periodel de la 30 Iunie ptnă la 7 Iulie, 84 caşuri de holeră aQ fost constatate printre trupe, dintre care 36 urmate de moarte. In ziua de 7 Iulie au fost 11 cazuri de moarte printre trupe şi 17 printre po-pulaţiunea oraşului. Se semnalează de asemenea câte va cazuri de holeră In Sardinia. Pesla 43 Iulie.— La Hacz-Alma-son, Mal situat la 4 ore de Pesta, s’a constatai un cas Isolat de holera. Viena, 13 Iulie.—Deputaţiunea bulgară compusă din 11 membri, Însărcinată de a comunica tn mod oficial principelui de Coburg alegerea sa la tronul Bulgariei, a sosit aici cri. Ea a fost primita la «Grand Hotel» de secretarul principelui care a salutat delegaţiunea In numele principelui. Se aşteaptă sosirea delegaţilor militari ai Bulgarii. Când deputaţiunea va fi pe deplin întrunită,—ea va conta a-tuncl 14 membri, — se va duce )& Castelul de Ebenthal unde va fi primită de către principele de Coburg. ALBERT BAUER INGINER SPECIAL Strada foliei. 49 — Bucureşti MORI FABRICI de SPIRT HI TOT FELUL DE MAŞINI Mare drpoilt de toate uneltele al tc-ceaorltle pentru exploatarea fabrlcelor F»IETFUE de MOARA CUBELE. CAUCIUCURI «A2E DE MtTASE, lUNINA ELECTRICA. CURS DE PREPARAŢI UN E In liceul uou de Domnişoare din laşi, strada 0 ni verşi ţâţei No. 24, s’a deschis un curs de preparaţiune pe timpul vacan-liei or pentru elevele ce doresc să se presintă la şcoala centrală. Asemenea se predă lecţiunl de piano şi delimba francesâ. 0 DOMNIŞOARA limba fraces», germană şi piano caută un loc de profesoară tntr’o familie saQ Intr'un pensionat. A se adresa la administrata ziarului Epoca. nr \ r\74BF vaci cu lapte si vite ti-IIL ’ L.ll/ARL nere de prăsită precum si boi de jug. A se adresa la d-nu E. Reimer la moşi* * Pâscanl, districtul Ilfov, www.dacoromanica.ro B’Qj\ - 2 IULIE k ^XixiJ.xir£iTriTTrrrr-rrTTTT> > ; i tt'tt*r~ r ►* Sub-sanu: atol am onâre a aduce la cntîoscinţa onor. Public că ►< tle la 10 Maift anul curent, am deschis Hotelul ţi Bfdnnrantul numit HugtiM, din calea Victoriei Nn. 3s, vis-â-via de Theati .i s< National. RESTAURATUL co n bucătărie romani ţi fraucesâ, din cele mal escelente. va '< procura In tot timpul, onor. mei clienţi, mâncările cele mal alese ^ şl unstoac, ii 'Vinurile indigene şl streine, cu o repntaţlune stabilita, n precum ţi adevăratele vinuri de Drăgăşanl, din viile cele m .i M renumite, vor fi servite onor mei visitatori. U OrchcsIrA naţionalii, sub direcţiunea d-lul Ionici Dlnlcir. vn M esePnt» ariţ|» cele mal plăcute. • HOTELUL 'j l'am aranjai cn tutui din noO, necruţilnd nici nn sacrifici?) pentri | j ca dorinţele domnilor vojagiorl să fie ne deplin satisfăcute, nsigiirfui l L un serrlilo prompt şi preţuri moderate. In acest hotel, care este situat In posxţiunea cea maT plfichîl, tn centrul oraşului, şi în apropiere de tdto autorităţile administrative şi judiciare • ; se glsesc camere elegant mobilate de la 3 pani la 6 lei po $i. Sper că voiă fi Incuragiat de către onor public în acostă a mea noui întreprindere. Cu d*>e«bitft etimi JORDACHE N. JONESCU Pn*prtrt4irHJ fttatirHrautMhO «fiu 8trn.1tl OeWI^Î -©se ÎIÂ a căror apa minerala a fost recunoscuta de b.ilneologi cu renume european .referinţa de către dr James Constau lin din Paris, dr. Seegcnj profeaorde idropie la universitatea dinViena precum si de cairo comisiunea specialista a medicilor si naluralistilor unguri, ca rea mai e.m. «i m. dini. 5.46 7,20 7,50 li ,30 p.m. 12,12 5,05 12.49 5,45 12,51» p.m. 2.14 2,24 3,26 3.46 6,04 8 10,17 9,35 11,50 *«■‘ia iiopt IX. Itiir «re-ti \ or«'ioru\n STATIliNl i Airlai'ea trenurilor ulp Arr. per. Miale Huru. nord. pl. Ti tu Piteşti sos. plec. Slatina sos. plec. Craiova sos. plec. T.-Severln sos. plec. Vârciorova sos. ip.iu. sera dim. p.m 4.0C. 7.45 8,15 4.45 5.07 8,45 9,38 4,07 0,40 9,50 11,08 5,45 0,4* 10.01 11.43 p.m, «.Oi 11.44 1,40 8,10 11.50 9.47 1,„7 1.14 3.51 s).33 14.04 .4.00 .4.48H t.m. a .ni t.s» 3.14 dim. 3.47 9 7.04 1,17 5. V^re.uruva-Hiieureoti ti. Bucur STAŢIUNI I A.ei. trenurilor ,t STAŢIUNI Veir.iorova pl T.-Severin sos. pier Craiova Slaliua Piteşti sos. pier. sos. plec. sos. plec. |FaIg, Ace, Per; Per. __________________ p .01 noa|i ilim.p.m Burur. nord pl. sos. pL pier. 3.53 7,19 1,40 Tiiu 4,15 7.45 4,l01Buc. Norii sos sera p.m. Corabia Caracal Piatra R .-Velcei plec. sos. plec. sos. plec. sos. atu 8,40 10,58 11,13 1,05 4,10 7.30 sera R.-Velcei Piatra Caracal Corabia 2:1. 1*111 Irrguusir mu Tergovisic Idim. sera plec. Iio 9 sos. Itl,4010.15 tun. ser» * »I. Pierstl-Maair ploesli Stanic pier. ’ SdS. a.iu 10,45 12.40 p.m. i«. H. Velcei C orabia 3,22 12,51 3,44 1,13 3.48 6.33 6,40 7,68 8,05 9,52 9,57 11.16 R 3,45 Filaret 8;26 4,16 1.16 8.40 4,40 Comuna 3,60 12.06 8,40 Giurgiu 3,58 12,33 sera *• 5.16 2.20 [Smânla a,:w L«— f, 5,13 9,60. 5.24 7,05 7,11 8.24 sos. plec. sos. V. l*Ioe *t. Pi-rd,-sil 6.58 11,34 ploesli 14,40 9,45 8,15 14,50 Câmpiua a.m. u ni. sera p.uuSinaia plec. sos. plec. sos. plec. sos. a.m. 7,60 1.10 4,15 4.07 4.44 ti, 40 p.m. '■î l. Târg»' Iste TltU Tergoviste Tilu plec. sos. dim p.m 0,55 5,40 8.05 6,30 lim. p.m. 34. Slauic Pluesli Rlanic Ploesli plec. SOă. p.m. 5 6,30 p.m. i ?. Hu/ -ii l«alati Sinaia Predeal srira dim. dim. (iim p.m. sera plec. 6.15 9,38 8,19 Predeal plec. sos 7,45 4,51 7,Of 7,14 10,42 9.20 Sinaia 8,16 5,44 7.37 sos. 8.10 11.41 10.16 plec. 8,21 5,34 8,11 plec. 8 .au 11.53 1U.31 Campina 9.18 6.29 9,09 SOS. 9,10 14,35 11,08 Ploesli SOS 10.09 7,25 10 iera p.m. a. ru. dim. sera «era buzeu Hraila Bărboşi Galaţi plec. sofi. plec. 1408. plec. d.m. p.m. 2.30 1,02 4.53 5.o:< 5.;i6 5.40 6,15 dun I 1H. Galaţi Buzeu I Galaţi 3,46a.m. noa- Bărboşi 3,58 6,45 11,30 4,31 7.3U 14,15 Braila 4,36 a.m. uoa.* 5,to | buzeu P-m-__________I plec. sos. plec. SI*S. plec. 23. Adjud-T. Ocna sera dini. , 9,40 8.40 10.15 9,14 p.m. dim 10.4U 9,19 8.30 4 10.51 9J>4 9.15 4,45 11,01 10.04 sera dim-1.30 14,53 dim pym_____________ Idim. p.m. 6,10 4,15 6,05 6.40 *m. p. m. IUI. Ceste ştii. Vagurelr Cosiesli T.-Măgurele |p.m. p.m. piei*. ţl4.30 4,30 sos. ‘■4ti. T. «.«-iiH Adjiid T.-Ocna Adj ud plec. sos. dim. p.ni. 9.45 8.40 11,35 10 a.m. sera 34. T. Măgurele lustestl T.-Mugurele plec. Costesti sos. a.m. p.m. 11,46 3,37 19. halal Harn*.«-*.tl 7,45 11,40 Galaţi plec. Bărboşi sos. plec. Tecuci u sos. plec. Marasesti sos. 8,40 14,44 8,30 14.50 sera 10,49 3,40 10,45 11.14 4,65 11,01 11,45 4,45 sera a.m. dim ti?. Bacuu Piatra \. a.m. p m Bacau plec. 7,51 3.09 Piatra N. sos, 10,13 5,34 a.m. p.m. :to. bioleHtl-C.l.iing Goleşti C.-Lung plec. sos. a.m. p.m. ,11 6,:tr> 1,30 8.15 p.m. sâra Arel. irenurilo Ful. Persoane 7,to 9,30 10.05 10.13 11.13 9.31 IO. Predeal-eloesti ? Bucur.-Fetesti STAŢIUNI Arat. tren. Persoane dim. 9,46 9,56 11,02 Bucii. Nord pl. Ciulnita sos. plec. Feteşti sos. 11. Faurcl-Fetestl Faurei plec. Felesli so>. lii.m. 1,15 3,50 13. lasi-l iiglirni laşi Unglieni plec. sos. H. Feteşti Bucureşti STAŢIUNI Arat. tren Persoane p.m. plec. 4,40 sos. 5,45 plec. 5,36 8,45 12. Fetesti-Faurei ““la.m. testi plec. IU .34 urci sos. | 4.04 14. 1 ugliuui lanl p.m. a.md 1.40 7.15 Unglieni 4.41 8.44 laşi Ip.ra. a.m 4.46 9,03 4,01 10,40 20. Hara**eisti-(ialatl I *1. 1 eeuci-Vasluiu * 22. Vasluiii-Tucuelo Mara-esti plec. Tecuci u sos. plec. Bărboşi sos. plec. Gaiati sos. dim. p.m. noa.' 5.45 4.49 11,35 Tecuciu 5,50 5,40 14.14 Berlad dim. 5.4514.34 8,05 3.31 Vasluiu 8,15 3.53 8,50 4,35 ,T77 dim. _ plec. sos. plec. sos. -I a.m. p.m 6.15 5,50 Vasluiu 8.13 7,45 Bârlad 8.38 8.05 to.50 10,15 Tecuciu i.m sera 28. Piatrn-V Burau P'atra N. plec. Bacau sos. Cerna» oda Cuus. p.m. a.m 6.50 9.40 8.40 11 £4 a.m Cernavoda pl. .Constanta sos. a.m. p.m plec. 5.35 5.45 sos. t 7,60 idee. f 8,17 8,44 ■dec. 10.1510.441 |a.m. p.m 30. l'ernavoda-('on»t. a.m Couslaula pl. Crnavoda sos. t).m 3 5.5d 4.37 7.4< >jn. a.m 36. C. Lriig-Gob dira~p.m C.-Lnng pl»c. t 7.15 4,45 Goleşti sos. | 9.56 4.54 d m. p.m j37. ialarasi Slubc»/. u !IH. Slobwi a-Cal «ram Calarasi plec. Ciulnita sos. plec. 'Slobozia plec. a.m. p ra. 8.35 4,15 9,37 5.17 10,05 5*50 10,45 6,30 p.m. p.m. Slobozia plec. Ciulnila sos. plec- Calarasi sos. a.m. p.m-c,:S! 4.30 9.30 5.10 10.14 6.55 11.15 7 a.m- »eia Tipografia Ziarului „Epooa“ G*raat rttpo&aabil, C. Georgescu www.dacoromanica.ro