ANUL II No 476 «■■■■■■■ 15 BANI NUMEHUL ABONAMENTELE ■ vCEP LA I 81 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-C'AUNA ÎNAINTE l\ BUCUK1SO L» cas» Administratiunei i\ T A K \ : Prin mandate postate. Pentru t an to lei, 6 luni *0 lei. 3 luni 10 lei. IA SIHENATATE. La toate Officiele pos tale din Uniune, prm merdate poetale. Pentru 1 an 50 lei. € luni 25 lei. EA PARIA i Se gaspstejurnalul cu fSOnt. umerul, la Kioscul din rae Mantiuartre 143 Bulevardul St. (irrmain Au. 84. ANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA REDACŢIA Vo. 3. -r- Piele Episcopiei, — No. 3. A DOUA EDITIUNE ' V * MERCl'M, 1 (13i ICLtE 18tt A 15 BANI NUMERUL ANUNCIUP.ILE DIN ROM AN'A SE PRIMESC DIRECT LA AOMINtS TRATIA ZIARULUI Ea Paria: la Agrare Havna, place de la bturse, I. Agence Ubrr. rue Votre Dame des l'tcloim *0, (Place de la liourse1 prntra Paria, Franrla. Urrr-înnia, Anatro-I’ngarla, Italia si Warra Britanlr. Anunciuri pe pag. IV, linia 30 hani, anunciurt ai reclame pe pagina treia i lei linia 50 B. UN NUMER VECHIU. 50 B. APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRAŢIA IMo. 3 — Piftia Episcopiei. — î». 3. DISIDENTA \ OM CINSTIT SI II. I0\ IIIUTIHl D. L. CATARGIU SI I. BRATIANU DIN BULGARIA CĂRŢI SCOLASTICE ! CRIMA DE LA CRUCEA ROŞIE DISIDENTA ♦ După ce revizuirea Constiluţiunei fu terminata, atât de mult se simţea trebuinţa unei schimbări totale In direcţiunea afacerilor publice,ta moravurile politice ule ţârei, tn apucaturile partidului liberal-naţional, atâtea erati as-piraţiunele tutulor către o mal bunft or-gmizaţiane a Statului, tn cât însuşi me-jiigiul Coroanei care deschise sesiunea "dinarâ a nouilor Camerl la 15 Nom-L"ie 1884, se făcu ecoul acelor aspi-raţiuni şi anunţă începerea unei noul e-e. Mesagiul Coroanei, destinat a spune ţlrel înaltele cugetări aletronulul, pro-n.iţea cu tot dinadinsul o administra-ţiune mai bunâ, o aplicare sinceră a ibertâţilor scrise In legi,o eră de legalitate.de justiţie, de muncă onestă.Iacă ieruri care, mai bine de cât or-ce, pu-■au să întemeieze libertatea,puteai! să deştepte conştiinţa de sine,fără de care libertatea, nu este. cât o vorba. Cu toate ilusiunile tinereţii, cu tot dorul de bine ce 'I aveafl tn inima, tinerii afl Intrat In Cameră. E adevărat că cu cât-va timp înainte, se tn-unpijwe un fapt care trebuia să a-mce puţină răceală asupra entusias-mulul nostru; voesc să vorbesc de în-i unirea de la Orfeu. De altmintrelea sentimentele noastre la privinţa respectului datorit bbertă-( lor publice, nu puteafl fi bănuite şi a-inicul meO Tache Tonescu, pus tn cauza direct de ziarul Românul, adresă redactorului acestui ziar o scrisoare din care relevez următorul pasagiu : «Sper, d-le Redactor, c» nu aţi bănuit nici un minut, că aşa aş înţelege eu, «sfintele libertăţi şi că nu v’aţl îndoit «că desaprob şi infierez cum merită pe ce ori cine se va dovedi că de departe «a pus la cale sau macara îngăduit şi > pftsuit asmuţarea elementelor celor «nesănătoase ale poporaţiunel, contra jrotivnicilor noştri, care uzau de un drept ailor, garantat de Constituţiune Homdnul 4 Iulie 1884).» Aceste cuvinte atât de categorice, nu puteaâ lăsa nici un dubib asupra ioten-ţ unelor, asupra sentimentelor celor tineri. [Joii din vechil colectivişti simţiră ierul, el se opusera In mod categoric l candida tu rele noastre care nu trecură fără oare-care luptă. Alianţa începu ast felîntreelementul întinat al partidului de la putere şi elementul cel tânăr cu o oare-care defienţ*; dar, din parte-ne cel puţin, cu cele mal bune speranţe de viitor. Era un răd vechili, un răd adânc In ţara noastră; acela că cei mal mulţi nu *e serviseră de politică de cât ca de un tremplin ca să se arunce In capul a-lacerilor de tot felul. Nu era un secret pentru nimenea ca poiiticianii de frunte Lvcead treburi minunate. Cumulul înflorea pentru ei până a le produce rente de câte 50, 60 şi chiar o sută de mii de lei şi aceasla Intr'q ţari tn care munca slrguitoare a ma-gistriatalui, a militarului, a funcţionarului onest, modest, muncitor, abia ’i produce, după zeci de ani, cu ce să nu pearâ de foame ei şi cu familia sa. Cu ce justifică, cea mai mare parte din ei, această Îmbogăţire scandaloasă din spinarea săracului ? Cu nimic. Nici trecut, nici studii. De azi până mâine se pomeniseră oameni mari, porecliţi de favoarea stăpânului, cari mari financiari, cari mari bărbaţi de stat, mari administratori,.... mai ştid ed ce. Se uitad de sigur uimiţi la ei însuşi, şi trebuiad să repete tn cor; (.amili* dm grand bommr esi bienlâit dea cieut. Apoi cine nu ştie că toate afacerile de la împrumuturile colosale, de la întreprinderile de furnituri unde se chel-tuesc milioane, până la dispensa de amendă tn materie vamală, până la liberarea pe cauţiune In afaceri corec-ţionale, toate sunt isvoare nesecate de câştiguri veroase pentru favoriţi regimului. Cine nu cunoaşte caşuri celebre de asemenea samssrltcuri In cari influenţa politică cată să joace rolul cel mal ruşinoş? Cine nu ştie că se cletinâ Încrederea tn lege. încrederea tn justiţie, cft angajarea cutarul avocat de al partidului devine un adevărat premiu de cursă, că ministrul cel mal influent de azi va fi mâine avocatul cel mal căutat? Cine nu cunoaşte stări scandaloase născute de azi până mâine, loviturile de bursă date cu siguranţă, tripota-giurile de tot felul cari răspândeau o mană banoasa peste fericita colectivitate? Roşeaţa ţi se sue pe frunte şi scârba ’tf coprinde inima când te gândeşti la toate acestea. Era timpul să înceteze; cu era nouă ele şi-afl luat un avânt nod. Apoi administraţiunea. aplicarea legilor, respectul libertăţilor! O singura cugetare, o singură voinţă apăsând asupra ţârei Întregi. Miniştrii necutezând să sufle tnaintea vizirului, si lucru curios, acest titlu de vizir dat d lui Ion Brâtianu chiar de cel mai devotaţi amici. Districtele transformate !n paşali-curl. Pretutindeni politica, adică favoruri. Eşti proprietar, arendaş, depinzl de prefect, de sub prefect, comerciant depinzl de vamă şi de banca naţionala; negustoraş, meseriaş depinzl de poliţie, care tntr'o lună 'ţi poate face trei zeci de procese de contravenţie, care cu cea mal mare desinvolturâ, poate a-resta şi ţine zile întregi la arest pe cei mici, pe cel săraci. De minimis non curat prxtor. Pantcsia şi favoarea administraţiei te poate îmbogăţi sad săraci. Eşti de ai noştri ’ţi merge bine. Al nenorocirea se ridici fruntea mal sus de cât nivelul co'ectivitâţei, e val de tine. Cel mai puţin vor căuta se ’ţi nimicească munca, se ’ţi sace isvoarele vieţei materiale, ştiind cât de rea consilieră In politică e sărăcia pentru cel mai mulţi, se te facă sărac, ca se te facă supus şi umilit. Nerespectul absolut al muncel şi al onoaret, sistemul bunel-voinţe şi a fa-vorismului aduc o lâncezire complectă a caracterelor. Nu cel mai demn, nu cel mai bun, va ajunge, ci ceVmal umil, cel mai tăritor. A fi mediocru şi târâtor este o recetâ vechie pentru a parveni. Nici o dată n’a reuşit receta mai bine ca sub colectivitate. Era timpul să se ia măsuri de indreptare. Nu s'a făcut nimic. Noi tinerii veniţi în Cameră vedeam cu uimire desfăşurându-se colectivitatea tn toată goliciunea sa. Am căutat se resistftm şi, fără a rupe de o dată, am combătut cu cea mai mare energie legile In care sistemul 'şl gasea resunetul sed. Atunci s’a văzut ca nu era treabă de făcut jţu noi. Ni se imputa ca avem pretenţ ini mari, că trebuia mal întâi se ne câştigăm galoanele unul câte unul tn tabra guvernamentală, că trebuia se ne lupunem, se fim ascultători, băeţl bun!, şi are se ne fie bine. Cine eram noi ca se renim se turburăm plăcuta dige3tium a colectivitâţe!! Toate aceste au exis at de la Început, şi în prima sesiune hiar a Camerei actuale, terminam discursul meu tn faimoasa cestiune a modificârel art. 291, propusă de d-nu Stătescu.cu următoarele cuvinte: «Ncl cari ne facem primele arme sub dripelul liberal, noi cari am venit aci ca sa inauguram cum s'a zis, o era nouă, nu putem tăcea când conştiinţa ne strigă că se atinge, că se sgudue cel mal fondamental dintre principiile parlamentare, acela din care resare tării chiar a legilor ; Separaţiunea puterilor In Stat.» Se mal vorbesc de faimoasa lege a impositulul fonciar, In care se pedepsea absenţa din ţari,—de două ori culpabilă, căci călcând tn picioare toate principiile, nu faceade cfttsă scadă veniturile Statului,—de legea care isbea succesiunele directe pe care indigna-ţiunea principelui Dimitrie Ghica a fa-cut'o să cază la Senat, de legea comunală, de convenţiunea consulară, de a-tâtea alte legi se npe regimului, pe care le-am corr t din toate puterile? Iatr’alt f ! r t t> rmă de guvernământ ’.icîo direct ie sigura în conduce, a afacer 9r, politice, fie e- CC ioa: re Oamenii .. . ? 'posiţiunea că. n’are uq p: : grtîD ce -ogramulopo-siţii vorbe : res- turn. ucruri, n’afli el tnsu?: nic '..i program politic, nici un prtgi «m e«, nonnc c. o regulă de conduiu. aici uc de . talisat, a-farft de e.fi de a tine c rf ce preţ puterea. Sterilitate absolj 4 Afar« de câteva legi şchioape i.e > n nU re* practic secundar, Ca meri „ctuale oak produs nimic. Ioamovibi'ita.t’i. ms,’\.,u ■ regu-tat promisă > m*?•:.; u r .auei .este regulat lăsată I o :.t~; Marea rel iui doarme In cai oprită de coterii de Ci l uiU, alte reforme care aş tei .1 ea Laz mân- tuitorul care să le deştepte din mormântul tn care le ţine Colectivitatea In asemenea condiţiunl se remânem tn colectivitate. în veci neputincioşi, târîţt de curent, facându-le jocul, închizând ochii ca sâ nu vedem, dar tâ-rtndu-ne neîncetat către cele mai bune posiţiuni sociale, aceasta ne-ar fi dictat o poate interesul nostru. Dar se vede că nu eram născuţi colectivişti. Când am constatat că lotul era inutil, că cele mal bune intenţiunlse sdrobesc de stînca intereselor, cft colectivitatea n’a uitat şi n’a tnvâţat nimic, cu credinţa nestrămutată tn triumful onestităţetşia liberalismului, le-am zis : Pofta bunft domnilor,şi ne-am retras fără sâ ne fi aşezat la banchetul d-lor. Aceasta e singura onoare ce am revendicat In faţa ţftrel. Până azi colectivişti nu sunt domi-riţl de ce am făcut disidenţa. Dar cea ce el n’ad priceput, credem că a Inţeles'o ţara. C. C Arlnn. TELEGRAME AGENŢIA H AI AS CoiiNtunliuopol, 8 Iulie. (Cale indirectă).-- Iacă analisa proectu-lul de declaraţiune ce modifică articolul 1 al convenţiunel egiptene, articol privitor la reocupare. Acest proecl esje propus de Poartă şi acceptat de Lordul Salisbury: t. Dacă unul din caşurile prevăzute prin art. 5 al convenţiunel ar necesita amânarea evacuărel ţârei de către englezi sail reespediţiunea trupelor britanice dupe e-Vdcuare, este înţeles că presenţa trupelor englezeşti tn Egipt va 11 un simplu ajutor dat guvernului otoman şi uu va constitui o călcare a drepturilor suverane şi a pres-tigiuhii Sultanului. 2. naşă tn viit«>r Poarţir-^rtudecaiiecc" sar şi va face propunerea, convenţia va li modificată. 3. E înţeles că dacă execuţiunea art. 5 va fi întârziată din causa neaderârel vreunei puteri medilerane, Englitera nu va putea sâ reclame concesiuni care ating drepturile suverane ale Sultanului şi integritatea Turciei. Poarta a stăruit pentru ca această declaraţiune sâ fie Inserată tri convenţiune chiar. Dar de oare-ce aceusta e cu neputinţă prin faptul că convenţiunea a primit deja semnătura reginei Victoria, a-ceas'â declaraţiune va face obiectul unei alte convenţiunl ce va fi semnată şi ratificată ca cea d’ânlâia. Declaraţiunea de mal sus a fost supusă la 5 la sancţiunea Sultanului. Hatificarea convenţiunel pare In general considerată afară de orl-ce îndoială. Totuşi, afară de acţiunea franco-ruseascâ ce persistă, aderarea Sultanului e Încă nesigură. Sultanul, mal cu seamă, pentru a acoperi respunderea sa, ar avea de gând sâ convoace un mare Consiliu naţional, compus din miniştri actual , foştii mari viziri, foştii miniştri şi Înalţii demnitari religioşi, pentru a le supune convenţiunea. Aceasta e de natură a Întârzia, daca nu a compromite Încă soluţiunea căutată. AGENŢIA I.IItLKA l'nris 9 Iulie. Consiliul de miniştri va menţine pro-ectul unei încercări de mobilisare a douâ corpuri de armată. Paris, 9 Iulie. Qvaţiunî continue afi fost făcute generalului Boulauger pe tot timpul călătoriei sale la dlermont Ferrand. Coustuutiuopole, 10 Iulie. D. Vulcovicl, agent al Bulgariei pe lingă Poartă, a Înmânat Marelui Vizir o notă prin care i se comunică alegerea principelui de Coburg precum şi primirea principelui. D. Vulcovicl cere ca Poarta sâ confirme alegerea. ttrrlio, 10 Iulie. In cercurile curţeî se desminte oft principele de Coburg sâ (I cerut şi primit con-simţimânlul ducelui de Coburg, şeful casei sale, pentru a accepta tronul Bulgariei. lierliut 10 iulie. Ziarul «Die Post» vorbiad despre afacerile Bulgariei, zice că sitaaţiunea nu s’a schimbat, devreme ce Rusia amână acţiunea sa pe toată linia ce merge de la Balcani până la Himalaia, dupâ marea catastrofă a unul resbel franco-german. l ondra. 10 Iulie. Discutarea legel agrarie a ţinut toată seara. Citirea a fost primită cu 349 voturi contra 262. UN OM CINSTIT SI D. IO AN BRATIANU Dâunâzl, unul din colaboratorii noştri propunea oposiţiei următorul program : O mătură şi niţică răşină. EI bine, îndată ce d-nu Lascar Gatargiu a intrat tn arţiune, cum a luat o parte activă în lucrarea opoziţiei, cum a fost la Sinaia, colectiviştii au văzut In mâna lui coada a-cesteî mături, coşul cu această răşină. Ei su fost şi plictisiţi şi supăraţi, dar mai ales speriaţ'. Au scos din sertarele lor vestita gogoriţăia reacţiunei cu care aveau obiceiul se sperie pe copii şi pe câţiva oameni In vârstă. Oamenii In verstă au dat din u-mere, şi copil nu s’au speriat. Au scos atunci la lumină străvechile şi mucedele învinovăţiri din actul de acuzaţie a miniştrilor conservatori. Lumea a trecut nepâsătoare. Aci o pauză. Pănă acuma nu a-veam nimic de zis. Colectivişti! erau In rolul lor cât au atacat pe d. Lascar Catargiu. D’înteiu pentru că venirea opoziţiei la putere le va lua pâinea din gură, apoi pentru că laudele lor ar fi fost o insultă pentru d. Catargiu. Dar colectiviştii nu s au oprit aci. dând--** văzut cft insinusţiile nu prind, şi câ lumea rîde de învinovăţirile lor, şi-au schimbat tactica şi au început se înjure. Aci îi oprim. A sosit vremea se ne reculegem, şi se ne întrebăm cine e şeful lor, caşe şi permită eid’a vorbi de şeful nostru. Nu vom lua cu deamânuntul viaţa politică a amânduror şefilor, al guvernului şi al opoziţie7, a lui Lascar Qstargiu şi a Iul Ion Brălianu. Ne‘vom mărgini a vedea dacă a-mândoi au calitatea primordială indispensabilă, sine qua non, a omului In genere, încă mal mult a omului politic, mai ales a şefului de partid. Vorbim de onestitatea privată. Nici nu e nevoe se spunem cât de cunoscută, cât de netăgăduită, cât de absolută, cât de riguroasă e o-nestitatea d-luî Liscar Catargiu. Chiar duşmani’ săi cei mai aprigi, nu au pus o In dubiu un singur minut, chiar cel care nu se închinau părerilor şefului de partid, se închinau dinaintea înaltelor virtuţi şi nemărginitei cinste a omului. Este uo lucru incontestabil : D-nu Catargiu a căzut de la putere a-proape ruinat. Putea-vom face acelaşi compliment, putea-vom aduce aceaşi mărturie d-lul Ion Brătianu ? Acest om vine la putere înconjurat, pe lângă câţi-va oameni o-neşti, de o droaie de desculţi şi de flămânzi, care se năpustesc ca lo-custele, or unde creşte o graminee bugetară. Dinaintea lor câmpii înflorite. După urma lor, pârjol. Se simte câ un flagel al lui Dumnezeu a trecut p’acolo. Puţinul cu puţinul colectivitatea se îngraşe. Flămânzii de erl devin îmbuibaţii de azi. De săturat Inse,nu se satură. Lassati nec satiati, urmează opera lor de furt şi de lăcomie. Unul dupe altul oamenii oneşti se retrag, desgustaţî, amâriţi, uimiţi d’a vedea că aâ luptat atât timp cu inima, cu sufletul, cu vorba, cu braţul, pentru a umplea burta şi buzu-nările unor... Partidul devine colectivitate. Ce face d. Ion Brătianu ? Se re-t-age In Tusculnm al său de la Flo-rica, doritor d’a avea mal târziu e-pitaful matroneî romane : Domum mansit, lanam ferit (a stat acasă şi a tors fuior) ? Aşi ! Ca un nou Attila, el duce horda lui la desfătare. Departe de a toarce la fuior, stoarce la milioane, şi el e cel d’ânteî a se scălda lu a-cesl lac de aur a c*rul miraj 11 fermecase de mult. Se vede atunci,acest spectacol ne vezut până atuneea In România, un preşedinte al consiliului trăind In intimitatea permanentă a unul sam-ssr care se amestecă In toate afacerile, cere trece la sită toate bogâţiele ţerel, care ’şl are partea în toate gheşefturile ignobile şi murdare ; şi acest preşedinte de consilifi pune toată influenţa lui în serviciul acestui samsar. Poate cineva se admită câ nu sunt părtaşi la beneficii când lucrează Împreună pentru a ajunge la aceste benefici! ? Dar se presupunem un minut câ d-nul Ion Brătianu nu ştie nimic, că Garadaoa sa profită de slăbiciunea bine cunoscută a nervilor primului ministru pentru a’l hipnotiza şi câ’î smulge recomandaţii şi iscălituri când e în această stare morbidă. Se nu ne mirăm când magistraţii închid gazdele de hoţ5, şi nu’l Închid pe dînsul, care e gazdă de Ca rada? Dar cum remâne cu toţi cel care’l înconjoare, cu fostul maior Pandrav. şi cu aţâţi pe care îi ştie toată lumea, care fac ca locuinţa capului guvernului se semene mal mult a codru de cât a casă omenească? Cum remâne cu nenumeratele gheşefluri date la lumină? cu bălţile dobrogene, cu afacerile scârboase ale unui Trtke Atanasiu, om al lui Radu Mibaiu, care e omul lui Brâtianu? Chiar dacă primul ministru nu e părtaş bănesc in operaţiile onorabililor de mai sus, totuşi le cunoaşte, le favorise&zâ, le Înlesneşte, şi fără densul el nu le ar putea realiza. Deci e complice cu denşii, şi la noi legea şi opinia publică pedepsesc pe unii complici ca şi pe autorul principal. Dar se lăsăm şi acestea şi se venim la punctul culminant; nu cum zicea Rouher, la plus grande pensee. ci la plus grande cochonnerie du răgne. Se revenim la afacerea milionului. Şi în această afacere partea ridicolă se amestecă cu cea scârboasă. Un milion pentru a plăti virtuţile cetăţeneşti I — Virtutea d lui 1. Brâtianu tarifată ca orele de birje 1 Acest milion s’a făcut cu chiu cu vai din paralele unor bieţi funcţionari, cărora li se dedea se înţeleagă că vor fi avansaţi.dacă vor face pomană d-lui preşedinte al consiliului, şi care au fost traşi pe sfoară. S’a mai făcut cu banii sunători ai unor gheşeftari care dau o mie de lei pentru a câştiga zece ori o sută de mii, prin concesiuni şi favoruri datorite tot d-lu! preşedinte al consiliului. In fine s’a mai făcut şi cu contribuţiile unor naivi,amăgiţi de protestaţiile de onestitate ale acestui bătrân pişicher şi cărora le vine adesea-ori aă ’şî ceară banii înapoi cum fac spectatorii unei piese scârboase ori ob' şcene. Ei bine. acest om care Cerşeşte milioane, care ’şi tarifeazâ virtutea, şi o ecschibă, şi-o trâmbiţă cum fac cerşetorii cu ulcerile lor pentru a căpăta an gologan de k trecători, www.dacoromanica.ro 2 EPOCA 1 IULIE acest om a devenit cancelar al României, cancelar de bogda-proste ce e drept, şi e şeful vostru colectiviştilor. Cum e turcu e şi pistolul. Sunteţi demni de dansul şi el e demn de voi. Urmaţi-ve calea braţ la braţ, faceţi de a valma parale cu virtutea voastră precum prostituatele fac parale cu onoarea lor. Scildaţi-vâ In aurul ce-1 obţineţi cu acest mijloc. Poleiţi-vă chiar cu dânsul daci aurul ajunge spre a acoperi noroiul. Dar când aveţi un şef ca Ion Brâ-tianu nu ve permitem mâcar se vorbiţi de d. Lascar Catargiu. Ele prea sus In luminâ, voi prea jos In mocirlă. Ingrăşaţi-ve, orăcăiţi, desfâ-teţi-ve tn această mocirlă, elementul vostru, dar nu căutaţi se mânjiţi ceea ce nu veţi putea atinge nici odată. X. I). L. CATARI,II SI I. IUI ATI AM Sub titlul: seridim s’&u se ne indignam Ritboiul de eri respundecum se cuvine tndrâsnele! scandaloase ce a avut Voinţa colectivilăfel de a face o asemănare între guvernul o-nest al d lui L Catargiu şi guvernul de infamă amintire al d-lui Ion Bră-tianu. Iacă articolul confratelui nostru pe care 11 recomandăm cititorilor : Misiunea onorabilului d. Lascar Catargiu d'a supune Capului Statului plângerile gălăţenilor a dat ocazie organului principal al colectivităţi, po-roclil Voinţa Naţională, d'a cinsti pe acest onest,venerabil şi mult respectat bărbat,cucftte-va injurii din bogatu dicţionar al redactorilor numitului ziar. Ast-felîn Primu său Bucureşti de la 25 ale curentei, vorbind despre împlinirea acestei misiuni, foaia tn cestiune nu se sfieşte d'a critica şi condamna pe d. L. Catargiu pentru grozava sa administrare, denaturând cu totu. după obicei, infamiile comise la Galaţi de cttre |*genţi şi bătăuşi administraţii, infamii văzute de mii de martori. Ceva mal mult, organul colectivist vrea să puie In paralelă starea ţări supt guvernul d-lul L. Catargiu cu cea de azi. RăQ servesc cel de la Voinţa Naţională pe stăpânii lor,provocând asemenea comparaţiunl, care nu pot fi de cât In propria şi marea lor paguba. Nu ştim dacă trebue să rldem sad să ne indignam, când vedem pe aceşti oameni jâ-luind starea ţări anterioară veniri la guvern a patrioţilor de meserie şi fa-lindu-se cu starea actuală creată de denşi. Făcând comparaţiune pe orl-ce tărâm şi din orl-ce punct de vedere, constatăm o mare deosebire In răQ a si-tuaţiuni actuale In general, faţă cu aceea din timpul d-lul Catargiu. N’am fost partizani acestui demn şi onest bărbat politic, n’am avut şi nu avem nici un fel de relaţie cu d-sa,şi prin ur- ( mare nu putem fi bănuiţi c’avem interes a'I lua apărarea ; dar nici nu are trebuinţă de apărare, când faptele vă- zute şi simţite de toţi vorbesc de sine. Voiţi comparaţiunl ? Să facem câte-va, pe cât de limpezi şi precise, pt- atât de nediscutabile, puind următoarele întrebări : Răfl a fost In timpul d-lul Catargiu când administraţia, justiţia, armata, eraţi de o potrivă accesibile tutulor, şi bine e azi când toate acestea sunt nişte monopoluri ale colectivităţi ? RăQ a fost în timpul d-lul L Catargiu când orl-ce partid sad om politic, orl-ce representaţie a verl-cărel ccrporaţiunl şi ori-ce cetăţean se putea înfăţişă şi vorbi Capului Statului, — şi bine e azi, când toate prerogativele Maj. Sale sunt monopolizate de colectivitate ? RăQ a fost In timpul d-lul L. Catargiu, când In ţară n’aveaQ curs alţi bani de cât auru şi argintu avend valoarea lor nominala garantată,—când agiu nu era cunoscut, —şi bine e azi, când ţara perde pe fie-care an peste 60 milioane, pe care le plăteşte drept agiu ? RăQ a fost tn timpul d-lul L Catargiu, când nu era pe cât un singur monopol— acel al tutunului dând consumatorilor marfă buna şi mal eftină, şi bine e azi, când s'a înmulţit monopolurile, şi când publicul e silit să cumpere marfă scumpă şi proastă ? RăQ a fost In timpu d-lul L Catar-giO, când dările fiscale, judeţene şi comunale eraQ minime, — şi bine e azi, când toate aceste dări şi mal cu osebire cele indirecte, sânt sporite regulat In fie care an, mal creându se şi altele noi? RăQ a fost In timpu d-lul Catargiu, când nu se putea chieltui o mie de lei măcar fără a se urma întocmai după prescripţiunile legi de contabilitate generala a statului, şi bine e azi când se cbieltuescIn modu cel mai arbitrar şi fără nici un control sutimi de milioane, 1mbogâţindu-se toţi golani, dintre care mulţi sunt azi milionari, dis-puind de moşii, palaturl şi capitaluri ei care altâ-dată abia ţineaQ câte o odăiţă cu chirie pa la otel Gabroveni, saQ la hanu Golescu, neputând plăti nici cea mai mică chirie? RăQ a fost In timpu d-lul L. CatiirgiQ, când majoritatea comersanţilor din capitală era compusă din români şi rar se auzea de vre un faliment, — şi bine e azi, când mai mult de cât jumătate din număru comersanţilor români d'a-tunci nu mai există, neputând continua din cauza mizeriilor şi greutăţilor de tot felu care apasă de vre-o opt ani a-supra comerţului ? Ne oprim aci, căci continuând, nu ştim când am putea termina cu asemenea Întrebări. Dacă nu am pomenit nimic despre creşterea inspăimentă-a datorii publice, este că gazetari colectivişti ne-ar răspunde că pentru sutimile de milioane cu care a crescut această datorie, aQ dat ţări drumuri de fler, clădiri de edificii publice, tunuri, pusei, fortăreţe etc. Dar şi aci nu trebue să uităm, ca o pai te din a-ceastă sumâ colosală a fost chieltuială în zadar prin încercări sau din neghiobie, şi o parte s’a rătăcit In buzunarele fără fund ale unor patrioţi colectivişti şi ale tovarăşilor lor nemţi, belgiani, englezi, armeni, ovrei ele. Nu ar fi oare In interesu colectivităţi d’a nu mal provoca asemene comparaţiunl, d’a nu mal susţine minciuni monstruoase, ca de exemplu : Că agiu asupra aurului scade, pe când In realitate el creşte: — că exporiu creşte şi preţurile grlnelor se urcă, pe când amândouă scad: că ţara e plină de fericire şi aşa înainte, pe când In realitate mergem din răQ In mal răQ ! A susţine că In timpu d-lul Catargiu era mai răQ decât azi, este a crede că toată naţiunea e compusă numai din idioţi, care nu şt'Q se deosibească netru diu alb. INFGRMATIUNI Regele însoţit de prinţul Frederie de Hohenzollern a sosit în Bucureşti aseară la 7 ceasuri şi jumătate cu un tren special şi s’a scoborît la Palatul de vară de la Cotroceni. M. S. va rămâne in Bucureşti pînă Miercuri sau Joi. Prinţul Frederie va pleca chiar astă seară în Germania cu expresul de Verciorova. —x— D. de Coutoulv, ministru pleni-tenţiar al republioei franceze întor-cându-se din congediu a reluat funcţiunile sale. — x— D. Hitrowo , ministrul plenipotenţiar al Rusiei în România se alia eri la Kiew. E. S. va sosi probabil în Bucureşti Joi dimineaţa. —x — Mitropolitul Primat a părăsit ea- * pitala aseară cu espressul de Vâr-ciorova mergând la băile de la Ma-rienbad în Boemia. In timpul absenţei 1. P. S. 9. a-facerile Mi tropoliei U ngro-Vlahiei vor fi conduse de episcopul lnocentie Ploeşteanu, Vicar al acestei Mitropolii. — x— Azi la 11 ceasuri de dimineaţa miniştrii s’au întrunit în consiliu sub prezidenţa Regelui la palatul din capitală D. Ion Brâtian i, sosit eri de la Florica, a luat parte la acest con-siliu —x— Visita ce Regele şi Regina, însoţiţi de prinţul Frederie de Hohenzollern, de d. doctor Busch, ministru plenipotenţiar al Germaniei, de d-na şi d-şoara Busch, şi de toate persoanele aflate în momentul de faţă la castelul Peleş, au făcut eri la salinele de la Slănic a fost din cele mai interesante, in numărul nostru de mâine vom publica detaliurile ce corespondentul nostru din Ploeşti ne promite asupra acestei vizite. Până atunci spunem că în urma in-specţiunei penitenciarelor, Regele a făcut mai multe graţieri şi reduceri de pedepse. —x — Suntem fericiţi a împărtăşi cititorilor noştriî îmbucurâtoarea ştire, venită de la laşi, despre starea sănătăţii iubitului nostru 'poet Emi-nesen. Dlnsul se află deja mai bine, mulţumită îngrijirilor serioase cei le dă d-rul Isak, care l’a luat în căutarea sa, cum şi ale surorei, sale, d-ra Eminescu. Dupe hotârîrea bătrânului medic, poetul va pleca zilele acestea însoţit de sora sa la băile de la Lacul-Serat. —x— Alaltăeri cu expresul orient a trecut prin oraşul nostru, venind de Ia Constantinopol şi întorcându-se la Londra Sir Drumond WolIT, însărcinatul special al Engliterei pe lângă €ublima Poartă, pentru afacerile Egiptului. Cum telegraful nu ne-aanunţat încă ratificarea de Sultan a convenţiei anglo egiptene, sj vede că ameninţarea lui Sir Drummond, d’a părăsi Gonstantinopoli s'a realizat. —x— Ştiri pozitive din Bulgaria, venite la unele însemnate case comerciale din capitală, spun că chiar în cercurile oficiale din Sofia, nu se crede în reuşita traducerei în fapt aalege-rei prinţului de Coburg. Criza ministerială continuă şichiar delegaţii adunărel au amânat plecarea lor întru căutarea prinţului Fer-dinand de Coburg. —x — Regele însoţit de fratele seu, prinţul Frederie de Hohenzollern, va vizita azi şcoala militară şi va asista la diferite exerciţi! ce vor face elevii cari au terminatcu succescursurile Astă-zî M. S. va semna decretul pentru înaintarea acestorelevi la gradul de sub locotenent. —x — liuuam pe toii cititorii noştri l care au rlaraveri băneşti cu administraţia se bine-voiasca a adresa scrisorile adininistrutii si nu redacţii, precum si aceia care au vre-o comunicare «le fa-«îut re«ia«‘tii sa se jwlreseze redacţii si nu administraţii. —x— Mâine vom publica în pag. lV-a noul mers al trenurilor care a intrat îri vigoare cu începere de la 19 Iunie 1887. OEPESI TELEGRAFICF AGENŢIA HA VAS Constantinopol, 9 l j' Cule indirectă. — Alaltăeri Sir D i’,ion- ii. >mn, lj It <• Ca. sta l. i ui * -«mul a ori nat s6 st proceadâ la vite medicală a cară biilo • c*> ie? dii -i precum şi a va poar o- ce Imba -că Aldtorl la Messina Siracu- . p.zz Ootr. ne. Hu na, li iu ie. Trbunr . '■ uaa* iu.'irroaţiunilor clase din nS. uacrir-A că pentru :... mer iur.io nu poateauioriea ştirile pv.e tn c . cc n ; r tui inel pârtie l a It rglitVţl in Egipt, ssC. asu jnu’ punct dt ftiie Canali. Sue .‘arie, n Iuli E • • ->•. e'Snt * î .n'coelat rninistt u: rep jţeieger t :»cu dreapta D. Ro r"?ed)ri Consiliului, a »-.*■«• pu. ’u *•;,•£,; a u t nacu majo, tea mi »: că de • 200 republi , din rt -00 ce capriude • i&mera, voteaiit co i.iiuetulo acesta’ş! va da 'e-nr a. După i,ulceroase discursuri, ordine» zi pură şi simplă, cerută de minister, s a adoptat cu 382 voturi contra 120. CRONICA CĂRŢI SCOLASTICE! Duminecă 28 Iunie anul 1887, elevii şi elevele diferitelor şcoale din Bu reştl, aQ primit răsplata silinţelor ce desfăşurat lu timpul anului spre ailiv văţa cât face două şi cu două, până cf le va veni vremea să înveţe câte poau să facă unu şi cu uua. Aceasta resplată a fost ca de obic ; o cunună de flori care se atârnă u sfinţenie Intr’un cui la căpătâiul pal Iul, şi ceva cărţi menite a convinge pe '•colan că «cine ştie carte are patru w • ' puternicitul ministrul; tu * ii jI a rostit un discurs pr r. WolIT primind ştirea oficialăcare de 15 Iulie pentru audienţa sa la uit r a Tăcut cunoscut marelui vizir ci . , nopol peste 10 Iulie. Dupe aceasta Poarta a de 1 -v: dra Juol seara, pentru a :■ a o ■ dienţa s a fixat pentru 15 croi ;i numele Sultanului, ca pb ar r !"■ WoJIT se fie amânată pe e sro-a* t Un •< Se crede că Lordul S ■ -> . ' i subordonând plecare» I 'Vo1 dupe 15 f'âgâduelel ci r.o e mu ■ v* : ratificată. Rom» 9 Iulie După ştirile ver <• !i.i.. In-ler». sporeşte tn acest u Lomiru, ti Iulie. Ziarele englez suntoc»u:me a bmma demonstraţiuuea s'a făcut Ic f- nerea trecută, tn onoa.-i. aer ’u. . ou-I an ger. «Standard» afectă a crede că c oe s a petrecut ar putea să aducă un conllict cu Germania. liombay, li Iulie. Un detaşament de 1000 de Ruşi a sosit la Kyavaling, la trei zile de umblet de Ba- dackshau. Soţia, 11 Iulie. ştirile din Tirnovagsigurâ că noui cabinet, sub preşedenţild-lul Sloilof, va fi constituit chiar azi. " Svonurile respândi.e tn străinătate şi cari tind a face să se brează că ar exista oare-care fierbere tn spirite şi dorinţa de a proclama In Bulgaria independenţa şi regalitatea, nu sun, de loc întemeiate. Din potrivă, schimbi rea ministerului a adus oare-care uşura e tn spirite. c - i J i toată lumea, începând .ac;'." tulul şi oprindu-se la pro gimnastică, muzica a cânt. • ,ional şi eQ am deschis una d >» t colastice distribuite elevilor, carte ce coprindea o sumă » . 9) Până la Dumnezeu, te omoară sfinţii. Un oposant. 10) Să’i sară iapa, cui a văzut ochii I Andronic. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (10) A. MATTHEY —(arthur arnould) CRIMA DE LA CRUCEA ROŞIE PARTEA I. TRIUIVIF’UL LUI IUDA IU Soiul 86 sculă, deschise încet uşa şi dispăru In umbra. După un minut să Întoarse. — Am fost până la odaia luf, zise el, lumina e stinsă... Doarme 1... O 1 da, eşti foarte vinovat, Alain. Vino cu mine. — Laşa să plec singur. ”*—Nu; poţi să faci sgomot... Trebue să te Întorci mâine aicea, cu fruntea sus ; alt-fel ar putea să aibă băuueli. Ea 11 luă din noQ de mânfl, şi firă ca nici unul din lei să cuteze a mal zice ceva, merseră prin lntunerec pe scara din dos până la uşa prin care intrase odinioară. Acolo U 'ăsâ de mână şi '1 arată grădina cu un deget. El să Închină şi dispăru In dărâtul tufişurilor, fără a Întoarce măcar capul. O lumină de la apus vestia răsăritul lunel; era şi vreme ca să dispară. Zelia se sui In odaia sa, lngenuche dinaintea leagănului fiului el şi Infâşu-rându-se cu perdelele sale albe, cu speranţa poale de aş ascunde sie şi propriele sale simţiminte, Începu a plânge In tăcere. In acelaş moment, Alain Raimund sărea peste zid, tn stradela des Richar-des şi fugea,ne puttndu-şi da seama de cea ce simţea, desesperat, ruşinat... şi totuşi fericit. Dar cel doi ochi, a sâror priviri II urmase de când intrase tn grădină, ascunşi Intr’un tufiş întunecos, constatară plecarea sa, fără ca nici acum se'i fi deşteptat vr’o bănuială- IV In care apare Mlss Black Era, precum am zis, In mijlocul verel din anul 1860 şi anotimpul se arăta de toată frumuseţea. Mal multe zile trecuse de la scenele pe care le am povestit şi acuma regăsim pe Zelia şi pe bărbatul el, faţă in faţă, la ora dejunului Intr'o sufragerie elegantă. Dejunul să isprăvise. Servitorul luase faţa de masă, şi Dur&ndeau, dupe ce băuse cafeaua, şi făcea o ţigară. — E de mirat, zise el de o dată fe-meel sale, dar de mal multe zile n’am mal văzut pe Raimund. Zelia tresări. Cuvintele bărbatului el răspundeaQ, par-că ar fi ghicit aceasta, gândurilbr tinerel femei. In adevăr, de când cu întâmplarea din noaptea acea, Alain Raimund nu se mal văzuse prin casă. — E foarte ocupat de sigur, res-punse ea, spre a respunde ceva — Nu poate fi asta, căci nu l'am zărit măcar pe la jurnal: Poate e bolnav. — Nejar fi scris. — Bietul Raimund, sunt aşa de obicinuit cu densul... Apoi mi-e tot frică să nu fie arestat... când nu vine două zile pft aici. — Arestat I — De ce nu ?... Par-ca guvernul cruţă pe cel care nu’l plac sau care II combat?... Arestează pe oameni, li trece peste frontieră... judecata vine In urma... E domnia bunului plac... ştii a-ceasta... Şi Raimund nu şl ascunde destul simţimintele... E foarte imprudent... De mult timp e supraveghiat... plndit... Insflrşit mă voi duce la dăn-sul... astă zi chiar... I-aQ ucis pe frate săfi la 4 Decembre... Asasinii nu’l vor uita nici nu’l vor ierta vr’odalâ. Zelia să făcuse galbena, cum i să întâmpla or de câte-orl vorbea In faţa el despre evenimentele groaznice pe care le am povestit In prologul prin care Începe această dramă Jules Durandeau tăcu şi să uită puţin la femeia lui. — Nu eşti bine, Zelia, zise el cu bllndeţă. Am băgat'o de seamă de o vreme In coace... mal ales din noaptea In care al veghiat, mai deunăzi, 'ţi a-ducl aminte... lângă oăeţel, care era şi este sănătos cât să poate. — In adevăr nu prea sunt bine dar nu pot zice câ sunt bolnava., pn ţină oboseală, se vede... Cred că de mişcare, de exerciţiQ... E vr* când n’am călărit... — Eată o buna idee... Călăr ?t< i» , tă-zl... — Da, chiar astă zi,zise ei1 ci vioi ciune şi foarte fericită de a ace o-va care o va distrage de la id ie sule. A pol adause: — Dar am să'ţl iaQpe r. ssB'.&o-.. biata eapă e prea obos’ .a — O I voi găsi un alt cai — Vezi, că nu eşti ua ca -reţ atft o . îndrăsneţ... şi’ţl tre'ue un ca> bllau. supus, fără năravuri I al dea; i i ctfea... — Nu face nimi . 'ţi spun. Apoi as'J I nu voi călări ; ar să mă cuc U 1 In cupe. ’■ Un ceas în u mfi. Z imbric* fe tn / amazonă, cobcrlsiî p*>co» u! ş iestaerda cu mâna pe miss tilack, o hi frumoasă neagră, fcart ribiCa uree! yleîn sus şi băte p.aar. otel cu <: sim- ţind câ va ICC pt* si , ■ • 6 / ’ Zelia sâ-i repede pe v ură a se rezema pun.auic ’< im adea un servite $ pleca : g- „na pe alea cea largă care o acea • la portiţa grâdiue1 A iss Black a- PUf -i de 'a am» vre srânga şi Zelia, ne având cuvinte de a merge Intr’o parte mai bucuros de cât In alta, ne căutând de cât distracţiune, o lăsă să ’şl urmeze calea. Cuvintele bărbatului săfi, la sflrşitul deiunulul, deşteptat " în ea mii de gânr ei crude, II redescb ~i?se nişte rănţ sâniier^teInsă şi dureroase ca 1 ■■o..a oi1 ., chier în trij: .cui preocu !•»...o asionau., aol, pe care via ’i k adusese. m orul famili/ţ: . mau i ăsbuna' ie şi ea nu i( n i: jurământul săfi făcut naintea i-boc pc patul df : 1 durere. Ano trecuse. ' Ai e datori' ir' >e în existenţa sa. i . soaţi Ir. mamă... Franţa, po-p ,l u.d Fa, . ,oţI împrejurul el oi-' ei: s.t ut ■ 4stngeroase şi suferin taie.»' o t i, i. loviturel de Stat. « singuri 'şi amintea, se gândea la Îndatorirea ce şl luase de a pedepsi I Dar cugetând Ia morţi şl aduse i-jninte şi de cei vil. Alain Raimund era fratele, fratela mal mic, atunci depârtat de Paris ai nefericitului Alfred Raimund la ca^e toţi ai săi fusese omorlţl. Şi In curând nu să gâudi de cât >a Alain, pe care ’l iubea : de care să ţ s iubită ; pe care ’l vedea In toate ziime şi pe care nu ’lmal revăzuse... Aceat -â lipsa laşa uu gol In inima sa, care se temea de o nouă nenorocire : despărţirea. Ea să Îngrozea la idea acestei pasiuni vinovate, dar pe care n’o puu stăpâni, In care putea gâsi plăceri mar: (Va urau www.dacoromanica.ro 11) Bătaea e din raid tot d'a-una. Toboc. 12) Căţeaoa până nu pleacă prin manila, câinii nu se iad după ia. E. Statescu. 13 Peatra care se scoate adesea din loc,... tot prinde rădăcină. M. Cogalniceanu. 14) Cine’şl păzeşte limba, îşi păzeşte şi capul şi urechile de vorba muscft- ească : N. Ganea. 15) lnţeleptul fftgâdueşte şi Carp trage of-dej de. Carol l-iu. 10; Aş da tămăe lui Dumnezed, şi iu mă 'ndur să dad parale. Un opozant bogat. 17) Judecătorul e ca şarpele, nici o ' tâ nu umblă drept. Nacescu. S) Peştele nu se Impute numai de la cap I St. Bellu 9: Copilul până nu plânge, nimeni da ţâţă... nici nu’I cumpăra ceva. M. Cogalniceanu. îO) Mal multe muşte cad tn miere de ci-. In oţet! lonescu-Musca. 21; Toată lumea bea vinul, dar nu’şl bea mintea. G. Chitu. 12) A băga mâna In miere şi a nu’ţl ge degetele, nu se poate. Carada. *3 An n’am câştigat, estimp am pă-bit, la anul trag nădejde. Maz. 54) Dacă o fi de la Dumnezed, şi o ia fata şi muma, voi şi ed 1 V iz an ti. 25) S’o lăsăm tncurrată. D. Moruzi. 20) Lucrul dracului Încasa popel. Popa Tache. 27) Când e lună vechie N’aud de-o urechie, Când e lună nouă N’aud d’amândouă. 1. Bratianu p. <'on(orrailattf Mat. DIN DISTRICTE I» U T IM A n urma inspecţiunel ficulă de către un delegat al staţiune! filoxerice din ! ahova, s’a constatat, că viile din ju-> ţul Putna^i sunt atinse de filoxeră. * * Consiliul comunei Focşani a votat hO*» lei pentru incendiaţii din Boto-s8 ni. , TITOVA 1 Alegerea rriiembrilor camerei de co-mtirciu, ce tJrma să se facă în Bârlad la 25 Iunie, (nu s a putut efectua, comercianţii refulând a se duce la vot, d» ce resediiinţa camerei e fixată a Calaţi. 1 B O M ° S A IM Voce* Jo/oş<{nilor’ al,ft na tr-cuU *ar6«î s aa ilte câ'pe l_ , . «a depila .r£; acaselor Avram Bur' că, săptă-l ,—găsit mal Aale cu gaz, puse la ' te Morei de De u, d r. strada*" muic‘ u,; vaPer‘ flăcări^'e^buenirt, şi numai aţie i-’f âjerilor ^ la moară, focul s’a •tai & ?elij .te dt vfCăirsiuni circula In pn- iţa atenL. jaeltr*or crim'nale ale in- oriloMnsW Pfi“4ac#umf nu »aU .ut labili, Coli ^nt autor,! acestor î In ce scop le practică. jte 'ini.ualeşîur AuGriUţile arnk trebui să se deştepte 1 tCAli -.Olt» m m A S I siu ■ă- i 6 B Aei fral al judeţului a votat tu gene 1 . „ . tfutru' c mcen^iatl1 d*n Boto- li alizărel Bahluiuiul co bală cu studiarea In unei s’a întrunit de-rimiriei unde s’a dis-multor puncte pri- riv :.,a i an1 ;& insărcift »h- * cest* - pa j upra i& c * ia a ce as t. ,ă importanta lucrare. p st In unamitate pentru ujeâ d °i krei de la care atârna ‘'^lliflorirea acestui oraş. 'nef!d raportului comisi-pe d-nil Grig. Co-ni şi inginer Gatargi. an, cu ro reda ne* v usiVcma' 41 ci \î. Tzo' u- ,1 DN O deputaţiune de 0 membrii s a ales pentru a duce prinţului de Coburg actul alegerei sale şi să ’l roage să vie cât sa poate de curând In Bulgaria. Camera va aştepta răspunsul ce’I va transmite deputaţiunes şi, daca prinţul întârzie a veni. ea se va separa. Cu toate astea dacă p^nţul va accepta să plece 1m»dht In Bulgaria, Camera va aştepta pentru a primi jurământul noului a’es. Criza ministerială e tot la acelaşi punct. Ternova, 9 Iulie. — (Depeşe Întârziată In Bulgaria). — Regenţa a acceptat demisiuneacabinetului RsdoslavofT. Dr StoilolT a fost însărcinat să compue un ;iod minister. Dupe toate probabi litâţile, va fi compus ast-fel: Dr. Stoi-lofl, NacevicI, Dr. Siransky.Dr. Ciana-koff, Maior PaprikofT. Colonelul Nicolaeff şi d. RadoslavofT pleacă astă-noapte, cel d’ântăiu la Sofia şi cel d’aldoilea la Varna. Ternova, 10 Iulie. — Ofiţerii superiori ataşaţi deputaţiunel trimise la prinţul de Coburg sunt: Maiorul Po-po!T, maiorul VinarofT şi căpitanul MarkoIT. Ternova, 10 Iulie. — Deputaţiunea a plecat pentru a aduce prinţuiul de Coburg actul alegere! sale. Regenţa ’l-a alăturat pentru a o represinţa şi pe Dr. CiomakoIT. St.-I*elersbur(t, 9 Iulie. — Ziarele noastre sunt unanime a se pronunţa contra alegerii prinţului de Coburg ; ele declară că această alegere este o intriga austro-germanâ ; cugetarea mal cu seamă a proclamării neatârnării Mulg,inel este de Datură a face lumina asupra inleDţiunil Porţii şi a puterilor. «Noul Timp zice:» Poarla ar trebui acu să interviă; Europa ar trebui să re-chieme pe reprezintanţil el din Sofia ; In or-ce caz, Rusia nu va permite prinţului de Coburg să vie la Sofia, iar dacă va veni cu o escortă austriacă, Rusia va zice : «Jos mâinile 1» Constantinopol, 9 Iulie. —Azi d-1. Vulkovici a remis marelui Vizir notificarea alegerii prinţului de Coburg, a acceptării Prinţului, şi a cerut aprobarea Porţii. Sofia, 91ulie.—Cu câtziarele noastre răspândesc in ţară ştirea alegerii prinţului de Coburg, şi răspunsul favorabil al acestuia, cu atâtnumărul telegramelor cu destinaţiune Durkrut de.vine mal mare.Populaţiunea felicită pe prinţul pentru alegerea sa şi ’l roagă să vie fără zăbavă să ia In posesiune tronul. Ştirile din Tlrnova zic că acceptarea de către prinţul de Coburg a Coroanei bulgare este socotită (le oare-care miniştri ca sfârşitul sarcinel ce le a fost impusă de prinţul Alexandru ; numai pentru acest motiv şi-aii presintat demisia. Adunarea, potrivnică or cărui schimbări de persoane cere ca guvernul să rămână In Întregul său, cel puţin până la sosirea prinţului de Coburg. Soluţiunea probabilă ar fi formarea unul nofiiminislar, luat din partidul guvernamental. Maiorul Paniţaa trimis ieri ziarului «Nord» un răspuns la atacurile Îndreptate In contra Iul, In coloanele acestui ziar, acum două săptămâni. Sofia. 10 Iulie.—Demisiunea ministerului a fost acceptată de Regenţă. Acâsta a Invitatpe foştii miniştri Stoi-lofT şi NacevicI săformeze noul cabinet. D. Nacevicia declinat această misiune temându-se ca culoarea conservatoare ce at lua un noii minister format sub auspiciile sale, să nu dea arme oposi-ţiel peDtru a intriga şi a produce o ruptură intre diferitele fracţiuni ce compun actualminte partidul naţional. D. NacevicI a exprimat părerea că sarcina de a forma un cabinet ar trebui să fie Încredinţată unul membru din partidul liberal radical ce ar compune un nod minister mixt. Paris, 10 Iulie.—Journal des Debats zice eă politica tnlreagă aJRusiel de doi ani încoace nu autorizează a considera ca verisimilă aderarea sa la alegerea prinţului de Coburg Dacă aderarea Rusiei nu va interveni, votul Sobraniei nu v& II făcut de cât să încurce şi să a-graveze situaţiunea care e deja foarte zăpăcită. (A gen fia Bavas) că alegerea să fie valabilă principele trebue să obţină toate voturile puterilor semnatare a tratatului din Berlin şi sunt In număr de sease. Pesta, li Iulie.—Se scrie din Berlin ziarului Pester-Lloyd că Germania va păstra o atitudine rezervată In cestiu-nea bulgară Se pretinde că nu e tocmai sigur că Ţarul ar refuza de a recunoaşte starea de lucruri creată prin ultimul vot al Sobrauie,, dacă refugiaţii bulgari din Constantinopole consimt şi dânşii a o face. Corespondentul berlinez al Pester-Lloydului adaogă că nu s ar putea a-rita intransigent la Petersburg. {Agenda Liberă.) DIN STRĂINĂTATE Demonstraţia pentru Boulanger ŞTIRI MĂRUNTE Holera sl Primăria Capitalei. — Holera a Început a face ravage tn Sicilia. De acolo Insa şi până la noi este o mare depărtare, prin urmare putem lăsa, murdăria În pace De sigur aşa raţionează Edilii noştri, părinţii oraşului, căci a t-fel nu se poate ca dânşii să se gândească serios la curăţirea oraşului şi să tolereze infecţiile ce sunt pe strada Piaţa-Amzi pe lângă zidul d-nel Bobeanu. Tăcere însă: să nu'l deşteptăm din somn pe mal marii oraşului. • IHstrlbutluni de premiurl. — Alaltă-erl şi erl aQ fost adevărate zile de serbâ-toare pentru tinerimea studioasă. La mal multe scoale publice şi institute private sa tăcut cu solemnitate distribuţiunea premiilor. Intre serbătorile de acest fel cele mal interesante, semnalăm pe acea de la şcoa’a superioară de comercifl, de la şcoala societăţel române de scrimă, gimnastică şi dare la semn, şi de l& institutul do domnişoare Bolintineanu. ULGARIA 1 M Vn f* .ie de, ti .esenţei. Răgi Iulie. — (Depeşe Intâr-ia). In şedinţa Sobra-ră s a citit demisiunea nţil considera misiunea jr te Vfârş t*\prin alegerea prinţului e Luig şi nfrn acceptarea sa. Maiea auiiu^re respinse In unanimi-»t demisiunea Regenţei şi o rugă sâ ei âe. ţHsl«re până la sosirea prin-. ide Cr *ia g căruia va remite frâ-t.s guvai^Juţ. St.-Petersburg. 11 Iulie. — Le Journal cte i'l.-PefmâoMr^lnregistrftnd alegerea principelui de Coburg la tronul Bulgariei, se mărgineşte a aminti că a-dun&reu care a procedat la această alegere n'a fost recunoscută nici o-dată de Rusia. Budapesta. 11 Iulie.—Pesier-Lloyd zice că trebue să se aştepte la un inte-rim destul de prelungit Intre alegerea principelui de Coburg şi luarea sa In posesiune a tronului Bulgariei. Austria va da consimţimântul său, dar nu dis pune de cât un singur vot. Or, pentru Generalul Boulaager, părăsind Vineri seara Parisul spre a se duce la noua sa destinaţie la Clermont-Ferrand , a fost objectul unei demonstraţii uriaşe, care, cu toată tncercarea unor ziare oficioase de al slăbi însemnătatea, luase propor-ţiele unei adevărate revolte ! De la Întâmplările ce aQ urmat imormântarea Iul Victor Le Noir sub Napoleon al IU-lea, spun ziarele pariziane nu s'a mal văzut asemenea scandate : Mulţimea n are de cât să o voiaseă, spre a deveni slăpânâ a situaţiei. Cu mult Înaintea orei fixată pentru plecare, mulţimea se adunase tn faţa hotelului Louvre unde locuia generalul Bou-langer şi când trăsura ce trebuia să'l conducă la gară, eşea pe poarta hotelului, mulţimea avea aerul d’a se opune plecâ-rel generalului. Cu toate acestea trăsura porni cu mult mal repede, de cât să o II putut ajunge acel cari strigau Vine Bou-langer ! Cu puţin înainte de 8 ore ajunse Bou-langer la gara de Lyon. Când I văzură oamenii, împresurară trăsura, 7 scoaseră cu asalt ridicându'l tn su9 şi’l (strânseră lntr alâl, tn cât generalul se simţi răQ, aşa că opt agenţi poliţieneşti aQ trebuit să'l conducă la un vagon de cl. 111-a spre a şi reveni din ameţiaiă. In acest moment, mulţimea dădu năvală peste toate barie-rile şi prin uşile cu slic ă dădu asalt interiorului gâre', cea ce produse Îmbulzeală primejdiind multe viaţe şi nouă trenuri ce trebuiaQ să intre şi să iasă din gară aQ trebuit să se oprească pe loc. Manifestanţii înconjurară trenul cu care trebuia să plece Boulanger, tn cât nici că putea fl vorba de plecare În acel moment. Masejjuol, năvăleau mereQ tn gară căn-lând şi strigând; pe toate locurile, ce puteau 11 urcate, se suia mulţimea; chiar şi pe vagonui tn care se alta Boulanger. Generalul fu tnfundat ca Intr'un cuptor, format de corpuri omeneşti, In cât I veni răQ. Cu toate rugăciunile sale de a l lăsa să plece, mulţiumee ’l tnliicâra conjun-răndu’l să nu plece, slrigându'l; Înapoi la Paris ! La revisla armatei! Trăiască Boulanger I Jos Grevy! Jos cu ministeru nemţesc Rouvier, să’şl dea demisia! Un oficer ţinu o cuvântare, zicând: Cetăţeni! In o-noarea generalului Boulanger, tnlâiiţl ministru care cuteză a exprima sus şi tare idei republicane, am venit aci; sâ strigăm dar;Trăiască Republicai Mulţimea repetă, trăiască republica şi Intonează M&rseil-leza căutând: En revenanl de la revue şi C’est Boulanger qn’il nous faut. Intre acestea agenţii poliţiei cu şeful gărel şl dădeaQ toate ostenelile spre a scoate lumea din vagoane şi a libera calea. S'aQ Întrebuinţat tot felul de stratageme dar In zadar. Generalul Boulanger, după faţa căruia curgeau şiroaie de nă-duşalâ, manevra într una prin vagoane, cănd suindu-le când coborlndu-le. Dar In zadar, mulţimea se descoperea respectuos la vederea generalului, dar nu se mişca din loc. Mare greutate IntâmpinaQ agenţii d a ridica lumea dupe şine unde se culcase spre a Împiedica plecarea trenului! In sftrşil, Boulanger, Însoţit de câţl-va Deputaţi şi oflcerl, răuşi a se sui pe Len-deru unei locomotive, care de şi fu împresurată lntr'o clipă de mulţime, se puse Încet In mişcare şi izbuti aşi face drum spre Cliarenton şi a pleca tn toată iuţială; iar mal lârziQ se putea porni restul trenului cu călătorii cel-l-alţl. Cănd mulţimea văzu, că generalul plecase, Începu să strige: la Elysâe I împrăştiind u-se tn mal multe coloane şi au făcut demonstraţii pestrade,pe diferite pieţe publice, cum şi la redacţia ziarului Intran sigeant unde făcu o ovaţie Iul Rochefort. In cele din urmă poliţia împrăştie cu putere armată pe manifestanţi. Foile republicane tn genere căutând a slăbi impresiunea produsă de această demonstraţie o critică cu asprime înjurând chiar pe generalul Boulanger. Rt-publigue Franşaise, zice: o hordâ de zbierâtorl şi de deşuchiaţl, a făcut erl generalului o ovaţie ca unul Cesar ! Figaro, face să reiasă, că Boulanger putea să se puietn capul a mii de nerozi, să gonească pe Grevy şi sâ se culce Ia Elysel! Se calculează la 150.000 de oameni mulţimea ce a luat parte la această demonstraţie. Coroctiune <-onjugula. — Sergentul de oraş cu No. 302, 'şl a bătut erl soţia pe strada Libertăţel Intr’un chip aşa de sălbatic In cât a lâsat’o lungită. Alţi sergenţi care se atlaQ faţă nu aQ găsit de cuviinţă sâ intervină, ba chiar aQ tmpe-dical pe alţii d’a smulge pe biata femee din mâinole sălbaticului. Sipugubil si bătut. — Căruţa cârciu-marulul Niţâ al Prunoaiel din caleaRaho-vel, a lovit coşurile cu cărhunl ale olteanului Ghiţâ lonescu : OlteaDul pretinzând plată, căci i se sfărâmase cu desevârşire şi cârbuni şi coşurile, cftrciumarul a eşil cu un ciomag şi a început al lovi cu el tn spinare. In urmă olteanul puse mâna pe ciomag şi voi a merge la secţiune, veni Insâ spionul poliţienesc Grigoriu şi desarmândul Începu să se restească înbrăncindul cu coşurile, fără al lăsa să reclame la secţie. Şcoala veteriuara.—La toate şcolile primare şi secondare şi chiar pe la facultăţi examenele de fine de an s’&O terminat. Numai la şcoala superioară veterinară ele vor tncepe abia la t-iu August. Aceasta ni se spune din cauză că d-nil profesori ne făcftndu-şl la timp cursurile nu şi-aG isprăvit Încă materiile programului. Sperăm că la anul viitor nu va mal fi aşa şi comptâm pentru aceasta pe interesul ce d. Gheorghian arată că poartă tnvâţf mântulul a cărui direcţiune supremft aparţine departamentului săfi. l>otii buni prieteni. — lorgu Sima şi Ghiţă 1‘a.scu, doul olteni, după ce aQ hăul împreună, ca doul vechi şi buni prieteni ceeraQ, până s’aQ zaharit ţeapăn, tn cârciuma Iul DinuNIţâ după strada 13 Septembrie, saQ luat la ceartă pentru un lucru de nimic. Daţi afară din cârciumă de către stăpînul stabilimentul lui el şi-ail urmat cearta pe uliţă şi de la vorbe groase aQ ajuns la lovituri. lorgu Sima simţin-du-se mal slab tn pumni, a scos cuţitul şi a lovit pe Ghiţă Pascu. Apoi s’a făcut nevăzut mal înainte ca sergentul de oraş a-tras de strigătile victimei să fi putut pune mina pe el. Ghiţâ Pascu a fost dus jla spital intr'un hal destul de prost. prinzâtor al construcţiunel căilor ferate otomane a dat ordin casei de bancă 9. Halfon şi fii din Bucureşti se verse pentru comptul seu suma de 50,000 franci la subsoripţiunea In folosul victimelor incendiului de la Botoşani. X Citim in «România Liberă :» Consiliul facultâţel de ştiinţe din Bucureşti s’a adunat Duminecă, pentru a s» pronunţa In privinţa propunerii ministrului, care tn conformitate cu art. 8 din legea gradaţiei, a cerut trecerea la pensiune “a d-lul Alexe Marin. Consiliul nu s’a putut pronunţa, fiindcă nu era 1n complect, şi pentru că a-ceastă delicată cesliune se punea pentru întâia oară acuma. El s’a amânat pe astăzi, spre a se face o nouă chemare a lu-tulor profesorilor acestei facultăţi. După informaţiunile noastre, consiliul facultăţii pare dispus a se pronunţa tn contra propunerii autorităţii şcolare. Sperăm că informaţiunile confratelui nostru in privinţa dispoziţiu-nilor consiliului facultâţei de ştiinţe se vor adeveri şi căd, Mitiţă Slurza nu va putea se'şi realizeze dorinţa care este, mulţi o ştiu cu siguranţa, nu îmbunătăţirea unul ramure de inveţăment ci satisfacţiunea exigenţilor unui profesor iaşan care nu înţelege se fi slujit colectivitatea de geaba. Vom reveni. X Se vede că circulara ce d. director general al poştelor şi telegrafelor a adresat şefiloroficiilor poştale In privinţa neregularitâţilor In serviciul distribuţiunei nu se aplică şi la distribuţiunea ziarului Epoca, căci administratorul nostru continuă a primi pe fie care zi plângeri de la abonaţi şi de la vânzătorii cu numărul. Cea din urmă pl&ngere vine de la Călăraşi unde la 26 Iunie nici o foae n’a fost piedată vlnzâlorului Ion Georgescu. Acesta a reclamat la şeful oficiului postai, dar a fost trimis se se plimbe. X Şcoala militară din Bucureşti a dat (stimp armatei 93 de ofiţeri. Ni se spune că aproape toţi aQ satisfâ out intr’un mod strălucit examene lor de eşire ast fel că promuţiunea se p te considera ca una din cele m&> mulţumitoare. X Sâmbăta trecută lumea a putut vedea pe piaţa tribunalului mai multe objecte mobiliare făcând parte din averea rămasă de la reposatul Mitropolit Primat Callinic şi care erau puse tn vinzarede un portărel dupe cererea unul creditor. Mulţumită in-tervenţiunei unul înalt magistrat care a făcut se am&ne vânzarea, a-cest spectacol întristător a Încetat curând. Sperăm că guvernul va lua măsuri pentru ca el se pu se retnoiascâ luând asupra’i cel puţin o sumă din dato iile reposatulul prelat echivalentă cu averea mobiliară lăsat de 1. P. S. S., avere care guvernul o va putea desface apoi fără sgomot. ULTIMI: IMOIiMVrilM Ni se spune că politica exterioară a făcut objectul principal al delibe-raţiunilor Consiliului de miniştri care a fost ţinut azi dimineaţă sub preşedinţa Regelui. X Plecarea la Constantinopole a d-lui Fericliidi este fixată pe Miercurea viitoare. Din capitala Turciei ministrul nostru al afacerilor străine va merge direct la Aix-les-bains in Sa-voia. Se poate însă Întâmpla ca d. Ferichidi se rămâe în Bucureşti şi după Miercuri dacă starea destul de gravă a sânâtâţei bătrânului seu părinte nu se va îmbunătăţi. X D. Alexandru Esarcu, consul general al României la Constautino-pole care se alia de cât va timp în Bucureşti va remânea în ţara pân'la toamnă pentru a lucra In biurou-rile ministeriuiui «facerilor streine. Funcţiunile de consul general la Constantinopole vor fi îndeplinite provisoriu de d. Râul Romalo, secretar de legaţiune de a 2-a clasă, care va şi deveni titular al acelor funcţiuni când, la toamnă, d. Esarcu va priimi o altă poziţiune, probabil aceea de agent diplomatic la Sofia. X Ni se scrie din Galaţi că d. deputat Boţan a anunţat sosirea sa acolo pentru 6 Iulie. Dînsul care, precum se ştie, lipseşte din ţară de trei luni şi despre a cărui plecare s’a vorbit multe, se află acum în Paris. Se zice că reuşind a se învoi cu creditorii săi din Londra, Paris şi Marsilia, revine pentru a’şi relua locul între concetăţenii sei colectivişti pe care 1 reprezintă cu atâta demnitate In Cameră. , . X Baronul Hirsch, cunoscutul lntre- ULTIMA ORA AGEMIA HAVAS Sofia, 12 Iulie. — Noul cabinet s’a format ieri seară. El e astfel compus: D. Stoiloff, presidenfia consiliului, justiţia şi interim al finanţelor. NacevicI, afacerile streine ; Dr. Stransky. interne; Maior Petroff, şeful statului maj or, risboi; Ciomakoff, instrucţiune publică. Pnris, 12 Iulie. — D. Floquet şi a dat demisia de preşedinte al Camerei, In urma incidentelor sgomotoase ce s au produs pe timpul şedinţei de ieri. Se crede In general că d. Floquet va fi reales preşedinte. D. Clâmenceau a rostit uu discurs In cursul căruia a părăsit complect pe generalul Boulanger. tlunicli, 12Iulie.—«Allgemeine Zei-Lung» anunţă câ intre vederea Împărţitului cu prinţul-regent al Bavariei se va face la Lindau. AGENŢIA LIBEHA klel, 12 Iulie. — Sa pus din noQ pe apa faimosul vapor sub-marin de sia temu) Bauer, care se scufundase ln 1851, şi cu care [secretul construcţium ■era perdut. Vaporul este tncâ foarte bine conservat. Va fi supus studiului inginerilor speciali cari sunt tnsârcinaţl de a construi un vapor sub-marin, profitând de modelul regăsit. Slenaa, 12 Iulie.—(Cale indirecta — Oraşul 8ienna face imense pregătiri pentru a primi pe Majestâţile Lor. Exemplul din Florenţa va găai imitatori ln oraşele Peninsulei. Municipalitatea din Sienna pregăteşte, pentru a oferi Regelui Humbert, o strălucita adresa pe pergament, a-mintind ca oraşul fu cel d’inteiâ din o-raşele Italiei, după plecarea Marelui duce, se voteze unirea Toscanei la regatul Piemontului la dinastii Savoei. Regina va primi de asemenea un strălucit album purtând photografiele şi costumele din cele 17 cantoane dm Sienna ln evul mediu. www.dacoromanica.ro ■xfcx; Sub-semnatci are onore a aduce la cunoştinţa onor. public şi clientelei mele c-ă de la Sf. Gbeorgbe a instalat cu totul din nuoii No. 50. - CALEA VICTORIEI - No. 50 Vis-a-vis de Pasagiu 1 Român UN ELEGANT SALON DE FRISERIE F*E3\TTRU CAVALERI AHWGIAT m PE S1STKMLL CEL MAI MODERA PRECUM SI UN .MAGASIN DE PARFUMERIE FRANCESA SI ARTICOLE DE TOILETA încrederea de care mim bucurat pe timpul cât m’im aflat in msgasinul d-lul Moisescu, precum fi sacrifiaiele făcute pentru a satisface pe onor. visltatorl mc Îndreptăţeşte a spera la o numeroasă clientela. Co deosebita slimi, I. lOAESCl' Fost in magasfnul d Ini Hoisesru. Calea Victoriei, SO Vis* vis de pasagiul roman. xm; x t X PE MALUL MAREI-NEGRE GOIMSTAIVTZA JL PE MALUL (nAREI-NEGRE STAGIUNEA BĂILOR DE SCHIMBAREA DIRECTIUNEI Direcţiunea si Instalarea acestui Hotel este cu totul schimbata din nou in mod ENGLEZ. — Visitatorii găsesc toate inlesnirile. BAI CALDE SE GĂSESC IN HOTEL Pentru mai multe desluşiri a se aresa către Gerant/ul hotelului 13. JERVIS. Hotel Carol I, Constantza. «X s ■X«Xi X X XI ©x RECOMANDAM LEGA TOR1A DE CÂRTI a. STRADA BISERICA IEREI No. 10, CASA BISERICII DINŢA 0 II BITIHESII In acest atelier se esecuta ori-ce lucrări de Le-g&torie, Papetarie, Galanterie si Cartonage, ase-manea efectuează Registre de Compt&btlit&te', Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Ca dre de ori-ce mărime si liniatura mecanica cu pre-ciurile cele mai moderate. X# X X © X «x©x #x< A SE FERI DE C O N T R A-F A C E RI M€ * SUCCEftF.LE OBŢINUTE I\ CEI DI\ l KM A TREI AU Cil U IM KU TA SECERATOAHE ,vA DRI’A NOE aii îndemnat pe unii fabricanţi din stremitale a contraface aceste maşine spre a le putea astfel introduce in comerţ Adevăratele «ecerntorl ADRIANCE poartă următoarea marcă de fabrică şi se A SE FERI DE CONTRAFACERI A SE FERI ţţ DE CONTRA FACERI | găseşte de vânzare numai la agentul general al fabrice!. IOHN PTTS llnruresti. Str. Smilrdnn \o. 2. si la agenţii sei din provincie MEDALIE DE AUR Vlena 4 S83 AutnrisaUi de consiliu dehygiena si salu'iritat>' DENTALINA eusenţâ pentru gură PULBERE VEGETALA PENT.RU DINŢI ale Du. S. KONYA CHIMIST Ambele preparate cu acid salicylic pur sunt remedii radicale pentru durerea de dinţi, hoatele gurei si ale gingiilor. Ele conserva dinţii si da gurei un miros plăcut. Preţul: 1 tl&con, dentalina 3 franci; 1 cutie cu prafuri 2 franci. Deposite la Bucureşti: F, H’. Ztn-ner, l. 0-vesu, Uruss Stela si Bramdus—BraUa Falrini, —Botoşani, Uajnal, — Dorohoi, Haque. ÂAPATITTT 'n editura Librăriei V. Mi-iiixlAUl hailescu din TArgovişte, (haita judeţului Ituinliuvita in «'iilori. lucrată de G. AJexandrescu Revisor şcolar. o__•> i.i * NUMAI ESTE DURERE DE OINTZI prin întrebuinţarea elezirului dentifric P.P. S.S. PĂRINŢI BENEDICTIN! din Manastirea SOULAC (Gironda, Francia) Don MANUELONNE, Prieur ÎS MEDALII DELIR: Brqxel/a 1880, Londra 1884 rele mai înalte recompense INVENTATA IN ANUL 1373 DE PAR. PIERRE boursand întrebuinţarea zilnică a Elexirulul dentri-fric al P. P. S. S. par Benedictin!, cu o dosă de câte-va picături In apă, previne şi vindică căreia dinţilor, pe care l albeşte, consolisăn-du-1, forticănd şi însănătoşind gingiile. CASA FONDATA IN 1807 AGENT GENERAL SEGUIN RUE ’GUERIE, 3 bordeaux DUPĂ 0 LUNĂ DE LA S-tul GEORGE VA APARE IN EDITURA TIPOGRAFIEI CAROL GOBL ANUARUL BUCURESCIL0fi PE 1887-88 COPRINP&ND: Firmele tuturor comercianţilor fi indus triaţi lor din Capitală, luau de ft Htţjistrele onor. Tribunal de Corner a ii; adresele autorităţilor fi funcţionarilor superiori, Caselor de Credit, profesiunilor libere, scdlclor si profesorilor, per-f-.uelor distinse, ele. ; Mersul trenurilor fi vap-irtlor, tarifele telegrafelor, ros-iclar fi răilor ferate; stradele Capitalei împărţite pe secţiuni, după alfabet, Con-enţunile încheiate de către guvern In cursul anului 1886—S7,pină la apari-ţiunr, cu statele streine, Calendarul pe 1887—88, etc. etc. A ISTXJISrCXXJmXLE SK PRIMESC LA Tipografia CAROL GOBL strada Dbmnel, 14 CC PREŢURILE CKMAt6BE ! 1 pagină 20 lei; •/• Pag>n& 12 lei; */« pagina 7 lei O elmplâ adresă 2 lei 0 pagini întregi di dreptul U nn Anuar. Domnii comercianţi şi industriaşi, cari vor voi să aibă anumiul d-lor în Anuarul Bucureseilor, snnt rugaţi a’l trimite cât mal neîntârziat, spre a putea apare la timp. Asemenea domnii comercianţi şi industriaşi BHB ~ icni recum şt profesiunile libere, car! ’şî-aQ schimbat domiciliul, sunt rugaţi a ne tr&mite adresa d-lor esactă, spre a o putea corigia. Chitanţele liberate la plata anunciurilor vor purta nu mal semnătura Carol Gtibl. F.4IÎRIGA IIE ARTICOLE IIP, l'tVSMU HA RITMAM IM & KIESLIIMC HOHENEBLE BOEMIA) Deposit la lo&te farmaciile, parfumeorl şi Coafeorl representaute pentru România, Serbia şi Bulgaria; Agenti& Crmcei&la FrAncezâ din GAIati si-sucurs&lele ei. PRIMUL TELIER DE TtMPLRIE S. EMANUEL No. 4, Str. Luterana, No. 1 coltzul Stirbey-Voda Efectuiază orl-cemobilă sculptată şi nesculptatâ pentru Saloane, ca-mere de culcare biurourl etc. SPECIALITATE DE LAMPEURI Deposit de mobile cu preţuri escepţionale. Coraandele se efectuează prompt după modele. esposilia in-K-rii.iliouala far-marcul ini din ' V I E N A 188; 1 medalie (le aur TURIN 1884 f medalie deaur FABRICE CEA MAI MARE FABRICA SPECIALA FARIC E in CU ABURI in HEIDENHElM Se recomanda ea cea mai buna si mai eftina I» A R 1 S sorginte de procurat si CHKMINTZ ! &&Yt€©LE 25S PAKSASfiBHY PA VIA Precum si alte artierde de aceiaşi ramura CALITATE SUPERIOARA SI PRECIUR1LE CELE MAI EFTINE iviliiiih; proprie si diiiîHîii: ni: iii mbac aiiuvs-wmu Patenta pentru Austro-Ungariapentru scama de lemn dupe Doctorul Walcher din Tubingen, Vata de lemn si Bandage-Hygia SINGURA VENZARE AL CATGUTULUI RESORBITANT Marca Wiesner pentru Austro-Ungaria, România, Bulgaria si Orient IMiETLRI ClIHEA TE, AFIŞE, MOSTRE SE TRIMIT GR VTISsl FRANCO REPRESENTaNTil GENERALI $1 DEPOSIT PENTRU ROMANiA SI BUIG.RIA RYSER & BRATEANU Calea Moşilor No. 29. —■ Bucureşti. •X* MARELE HOTEL DE FRÂNGE — BUCUREŞTI — No. 5, CALEA VICTORIEI, No. 5. Cel mat mare şi elegant hotel din ţară. situat pe Victoriei In faţa slradei Lipscani, ăin noîi clădit, | patru faţade. .st-fcl tn cât toate ferestrele rospânde stradă. Cu desăvârşire noii montat, dupe sistemul ce modern, având restau antsi cafenea foarte spat oas rarie şi alte confort ri,curăţenie cea ma esemp ară. â;a|o”n pentru soarele, nunţi, bancneturlşi altei*. Toate lucrurile de consumaţie de p ima calitate, preţuri modera" viciul cel mai prompt F»H. HUGKSuţ> ANTREPRENOR j p PROPlETâNUL HOTELULUI HU6G« D(|Mm Cal. 1 Ictorii P al. Dac.-Rom. LA ORAŞUL V1ENA A LA VIILE DEViENNE vis-d-vti de Llb. Sacec Recomandam onorabilei noastre clientele pentru leftinatate al «oliditate următoarele noutăţi: Rufarie pentru Doamne si Domni. Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza. Olanda veritab. de Belgia si Rumburg. Madapolam frantzuzesc de toate calitatile sl lăţimile. Batiste de olanda ei de lino albe si colorate. Ciorapi de Dame si Domni de Fii d'Ecosse, de bumbac, de lâna si de mat&se. Flaneţe, camasi si tsmene'de lâna după NÎNtemul profesorului Dr. G. Jmeger. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. TreuMourl complecte pentru fidantuti. I.ayrttes HiTrousourl pentru copil. TrouHourl pentru peuNiouate, oteluri ai restaurantul-). Avem onoare a informa pe clientela noaslra ca a apărut CATALOGA.' KOSTHU ILUSTRAT Sil VA FI THIJAIS ORI-f UI VA FACE t EREKE. LA ORAŞUL VIEN A CALEA VICTORIEI, PALATUL «DACI A-ROM AN IA» vis-â-vis de librăria Socec Mnmmmmsmsmmmummmemsmm „NAŢIONALA OCIEfATE GENERALA DF ASIGUR. IN BUCUREŞTI Capital social . . , 0,000,000 lei Prima emisiune . . a.ooo.ooo lei Din care ... t.ooo.ooo » ca fond de garanţie pentru ramura asigurărilor de viata. RE SERVE DE PREMII si FONDUL DE BESERVA 1,200,000 LEI , NAŢIONALA» ASIGURA t tn contra inceudiului,grindinei, spargerei geamurilor, in contra daunelor de transport precum şi valori. Asigurări asupra vietei omului se pri-mesc Tn toate combinatiunile usitate, precum: cas de moarte, supra vieţuire, zestre si rente. „.Moţionala» a plătit până la finele anului 1886 in diferite ramurc de asigurare peste 10,000,000 lei despăgubiri Represeutanta generala Strada Smardan, No. 18 Direcţiunea generala Strada Caro! 1, Ho. 9. MAŞINI DE ÎMPLETIT MAS de: E R tun FII IUTE IMPORTAU Sub-semnatul proprietar al fostului Magadni (OVUI cu mărfuri de noiiveautâ. din Strad No. 24, am onoare a aduoe la cunoştinţa on! şi bogate! mele clientele că de la Sfântul Gt c. a ui mutat acest magasin in cunoscutul te sin de lângă Poliţie sub firma LA BABIl.o de azi inrtnte acest magasin va purta num el MARE MAGASIN LA LUVRU DIN PAR au ”■>511 ■ : f S I MW s devisa şi cft voiil vinde eflin tot ca până acum flin magasiouiui a cumpcra eftin «i a vinde efti Comptes pe o numeroasă clientelă şi sem| pectos- *____________I. IMOISES XTJ. Lea re» A NU TRECE CU V E I) F. î H R :x##x: Tipografia Ziarului „Epoca- k 3M Garant raaponitbil, C. tieorgescii www.dacoromamca.ro