ANUL 11 Nq, 475 4 ■wa A DOUA EDITIUNE D^MINE^Ă 2,8 IUNIE 1,0 IUUIL) 1887 •rrma t5 13 ANI NUMERUL ABONAMENTELE i MCCP L» I 81 16 A FIE-CAREI LUNI 8. SE PLĂTESC TOT-P’AUNA ÎNAINTE IX BFCURESCI La casa Administratiune. IX TARAt Prin mandate poştale. Pentru t an 40 lei, 0 luni *0 lei, 3 tuni 10 lei. IX Sl RKlXATATEi La t• ; ţi? De ce atâta asprime faţă c atâta indulgenţă faţă ca uiţi: i't ce pentru fapte de aceaş • ai i unul se decoreaz», altul se ivjîndeşt la doi ani de Închisoare? când cel pedepsit n’a făcut t critică aspră, violenta, fie f :a' nsatoare a politicei regelif, » ■ vi cel recompensat Ta insultat .1 mod i cel mai scârbos, l’a ala-cat lo a ce omul are mai sfint, în p - tatălui şi a soţii sale? l.'c c iu sa pedepsit autjri vio-ie de la Orfeu, de la redacţiile ^j'.rvfu r? Parchetul şi poliţia se 9- ■ ■ Iad că in învălmăşeală n a pu: mnoască pe făptuitori! Dar la Botoşani n'a fost iuvâlmăşeala ? N’a fost tot o mulţime de osmeni care a dat năvală in sala alegerilor, cum năvălise bandele b&teuşilor în şalele redacţiilor ? Cum a putut poliţia şi parchetul se recunoască şi se aresteze In mulţimea de la Botoşani peste 70 de inşi, pe când in cea de la Bucureşti n'a vezut pe unul măcar? Cum e oarbă aici şi dincolo nu ? Ud ce palma data unu! colectivist se plăteşte aşa de scump, iar palma dată sau rănirea adusa unor oameni bătrâni ca Pastia şi Augustin nu costă pa făptuitori nici o zi măcar de Închisoare? de ce lntr’o parte represiune excesivă, lntr’alta impunitate absolulă? Aceasta stare delucrurî este gravă. Ceea ce este mal de plâns in faţa a-cestui tablou lamentabil al comple-senţeî şi al slabbiunei acelora care au sfîuta menire d’a împărţi dreptatea ia toţi, nu este numai reul trecător ce’l suferă cel osîndiţi pe nedrept cu pasiune şi cu reuLle; nu : bărbăţia victimelor, simpatia şi iubirea; tuturor inimilor generoase’i a susţinut şi'i Însoţeşte in temniţe, In mijlocul tâlharilor între care stau amestecaţi , în trăsura infamă în care au fost târiţi prin stradele capitalei nişte tineri onorabili, elita şi nădejdea acestei ţen! Dar rana cea adâncă care atinge organismul social în părţile vitale, este rana morala; este întunecarea conştiinţei acestui popor, care a a-juns a nu mai crede Ui justiţie şi a nu mai avea alt Dumnezeu de cât forţa şi succesul. Simptomul cei mai grav al acestei boale sociale este ca i.,tre atâţia oameni lineii învăţaţi, care pe riad au pronunţat aceste scandaloase ho-târîrî, nu s'a ridicat un singur protest, o conştiinţă nu s’a revoltat, un glas nu s’a auzit zicând : «Prea ni se cere mult, nu putem I» Sodooua şi Govora ar fi scăpat de urgia Dumnezeiască, daca la acele cetăţi blestemate zece drepţi măcar s’ar fi găsit: o zicem cu adâncă mâhnire, în rîndurile tinerilor magistraţi care au judecat succesiv a-cele procese, nu s’a găsit unul măcar care se fi fost în stare a’şi însuşi mândra devisă a poetului: Ei s'il n'en reste qu'un, je serai celui-IA! lltnos TELEGRAME AGENŢIA IIAVAS Roma, 8 Iulie. D. Depretis a plecat azi la Stradella. Conslautiuopole, 8 Iulie. Sir D. WollT a făcut cunoscut Marelui Vizir ci n'ar sta Ia Constantinopol peste 10 Iulie. Lipsea, 8 Iulie. Tribunalul Imperiului a condamnat pe Klein la 6 ani şi pe Grebert la 5 ani de muncă silnică. Belgrad, 8 Iulie. Regele Milan a sosit noaptea trecuta şi a fost primit de miniştrii şi consilierul de la legaţiunea Austr.el, d. Suhwarz. Vicua, 8 Iulie. După o telegramă adresată ziarului «Wiener Allgememe Zeitung,» Regele Milan, tudata ce a sosit, ar li lelegratDt d-lul Nicolae Cr/slicl la Carlsbad să se întoarcă cât se poate de repede In Serbia pentru a înlocui pe d. Risticl In capul guvernului. Viena, 8 Iulie. Se Lelegratiază din Constantinopol «Corespondentei Politice» ca Ambasadorii Rusiei şi Germaniei, ce erau să plece fn concedia, au primit ca instructiuue să a-mâiie plecarea lor până la solutiunea ees-ttuml privitoare la ratificarea Convenţiu-ml egiptene. AGENŢIA LIUEHA Roma, 8 Iulie. Senatul a început discu^iunea asupra creditului de *0 milioane cu care se vor acoperi cheltuejile operaţiunilor militare pe coastele Africel. Corniţele de Robilaut, fostul minislru al afacerilor stranie, a luat cuvântul spre a apăra administrarea sa. Roma, 8 Iulie. Se zice că s'aQ constatat 55 caşuri de hoierâ ia Rocceia. Ministrul a declarat că e vorba de cholera nostras, iar nu de lioiera asiatică. Lşou, 8 Iulie. 0 sută de mii dc persoane adunate la gară aO făcut o manifestare ia plecarea generalului Boulanger la Clermont-Fe-rand. Mulţimea a desfăcut de la tren vagonul In care se alia generalul şi plecarea a suferit o întârziere de 2 ore. Generalul a plecat In cele din urmă cu locomotiva. Emotiunea care domneşte In oraş este nedescriptibilâ ; manifest ţiunl s'ati res-pftnd t tn oraş şi aii vizitat redactiunile ziarelor republicane. Berlin, 9Iulie. «Gazeta Cruce!» anunţă apropiata şi complecta împăcare a Reginei Natalia cu Regele Milan; această împăcare a fost datorită consilietor Ţarului, Împăratului Frantz losef precum şi sforţărilor d-lul Risticl. Ems, 9 Iulie. Împăratul Wilhelm va pleca Luni la Coblenz, de aco'o va merge la Mai na u şi Iu urmă la Gaste-n. La 15 August împăratul va reveni la Berlin pentru a asisla la manevre. Viena 9 Iulie. Dupe «Politische Corespondez» d. deRa-dovici. ambasadorul Germaniei şi d. de Nelidor, ambasadorul Rusiei, au prim.l ordinul de a amâua plecurca lor In con-g-diu până ce cesliunea ratilicărel con-ventiunel ang'o turce va fi resolvatâ. Viena, 9 Iulie. «Vioner Algemeine» zice că Regele Serbiei ar li telegraliat d-lul Cristicl care se afla a um la Carlsbid de a grăbi curaşi de a se întoarce la Belgrad spre a înlocui pe d. Risticl. A sc a eden ştiri din Bulgaria pe pagina III. RADOIDA (SUBT A TREIA DESCALICATOARE; In fine. mulţamita d lui Sturdza. a treia descelicatoare a trecut în domeniul faptelor istorice. Am avut descâlicâtoarea divulul Traian; a urmat du;ă dânsa coborlrea din munţii Ardealului a Voivodului Ra bals tluera, se zice, pe rege la venirea M. S. la iaşi. D. Enunviei la Botoşani se apara cuulra U nui aiac re se organi-Şase in contta membri lor opoziţii. Lovire simpla; art. Î38 C. I’eu. Lovire sim pla: ari. Z38 C. Pen. 5 zile 00 zile f Zile Leg'fma a pe rare. 4 zile 3 luni 4 luni i luni i ani 50 lei 100 lei si ÎOOOdespa gubiri d-vile 100 lei si iOOOdespa gubiri civile 0IXIU lei 1 an 3 luni Tribunalul si Curtea de Casat e spre a se putea oslndi d. Jlavrocoriial la Închisoare . schimba jurisprudenla lor do mal itiainte. ■Negasiiidu-sr- vr'un delict se proclama anini ştia spre a so evita o arnitare si- gura. 1UU0 lei La 4 Iulie 1884 o ban da de balausi alaoa pe membrii oposliiei care esiau de la întrunirea publica de la Urpbeu. răneşte si loveşte pe mai muLc persoane, intra cu forla in localul Clubului Conservator. Mai iuiilie persoane, intre care un funcţionar public jdinrtor de prefectura] ataca si loveşte pe D. I.. Sterea in tocatul unui tribunal b. N. Xeuopol trage j focuri de revolver in pepiul diui A. Bals ca re n avea nici o arma si sta nemişcat in fana d-sale; gloanţele găureşte hainele duinnului bals in d.eptul plămânului si a iui mei. fi Antoneecu Remus loveşte pe d. I'ro.opo pescu Pacbe când esiau de la tribunal. I). N. I. (irasanu tratează pe rege de sarta ticulowta, de pui de fa lit; face pe lata! re gelul jjunuas. pe mein-ril familiei regale rol-cari, batjocoreşte pe sorta regelui. Violat ic de donnciliu: ari. tot C. V Loviri. răniri. ari. 23e C. V. Loviri si răniri. art 23s C. f. Tentativa de omor; art. 38 si *34 C. Pen. Lovire ari, *38 C. P. Ln colectiv ist loveşte pe d. scai lai Pastia la Jasi. In Sepicro. 1886 o banda de baiausi navales.e ia redsrt.ele itouuUua, h-poca ti Jiuiependance, large lo., răneşte jre ni Augustin, Kirllov etc. Lovire art *38 C. P. Viol. de dornic lan. 151 C.P. Distrug, depropr.ei. r.vaie, art 5ic.p. Ran Iov, art. S38 C, P* *oo lei a-menda au torul prin cipat.com pfieii aebi latl. 300 lei I I se acorda medalia Bene Merenti: e numii director al Monitorului Oficial si inspector financiar. Colectivistul a fost osindil la tăzile închisoare, dar n a farul nici una. Ihnri gratia! indata. IMPOSTORII LIBERUTSMlLtl «Liberalii burtei» s'ati supCrat foc pe noi pentru că’i combatem şi, In ciudu neputinţei de a ne repune cu argumente, ne arunca balele injuriei"). E' se revoltă ln contra criticei raţionale fiind că nu'f complezentă cu dânşii fpre a legitima dreptul lor de a fi!.. Ei protestează contra bunului simţ cu frase umfla'e, pline de cuvinte gou'e, pare-câ vorb°e de «libaral» saQ de «democrat» ar avea o putere magică intrenseca care sfârlmă orl-ce li se opune, până şi dreapta judecată 1 Intr adevâr, oamenii aceştia sunt deplâns, dar n avem ce le face. A cui este vina dacă, prin forja lucrurilor, s’ati pus In inexorabila dilemă a lui tlamlet «a fi sad ana fi ?» «Suntem liberali, suntem democraţi, «zic e\ fân nici o probă... suntem sin-ugurii liberali şi democraţi ortodoxl, «şi prin urmare numai no. avem drep-«tul esclusiv de a guverna. Jos reac-«ţionarn Jos ereticii liberalismului «care s'ati pus ln disidenţa cu noi!... «Jos toţi căţi ne combat, căci el prin «aceasta însuşi devin revoluţionari, «reacţionari, mart criminali, şi nu mai «aQ drept la nimic tn ţara romft-«nească !...» lata şi în formă şi ln fond felul de răspuns ce fac criticilor ce le adresează protivnicii. iac'aşa! Representanţii noilor pături \or sfi reediteze «tradiţii» ln beneficiul lor şi sS ne impună tăcere In virtutea maximei jesuilice : crede şi nu cerceta 1 Mă mir cum de nu pricep colectiviştii d-iui Stătescu că In zilele noastre, ln politică cei puţin, credinţa oarbă nu mal are autoritate; cum de nu înţeleg că limbagiul lor ar fi absurd şi ridicol chiar ln gura aristocraţilor care aQ In sprijin tradiţia istorică şi legendele trecute, necum ln gura unor parveniţi căror dacă le-ar fi permis se invoace «dreptul de a fi» nu o pot face de cât numai In virtutea ideelor moderne In care raţionalismul şi critica sunt suverane ? Ciudaţi oameni I el vor sâ şi creeze legende miraculoase care sâ’i arate ca o escepţiune printre noi... şi pe când strigă: jos privilegiile I se încearcă se Întemeieze, ln favoare-le, privileg'I şi monopoluri de stăpâniri, invocând un trecut pe care nu’l afl, şi servicii ce n’aQ existat I lntr atât sunt Îmbătaţi de abusul ce 11 am aii făcut de puterea publică că sâoţâresc când li pui pe aceiaşi treapu cu cei l'alţl oameni. Mai mult, ei ţipă, ca ln gura de şarpe, şi consideră ca o adevărată «usurpaţiuue de drepturi» când le probezi că din guvernanţi tre-bue neapărat mâine să redevină guvernaţi I... Aceasta'! nesuferit pentru dânşii; aceasta'i esasperează pentru că n'atl Înţeles de cât «egalitatea» aceia care cobo »râ pe toţi şi’i realţâ numai pe deaşn d’asupra tuturor. Impostorii liberalizatului, parveniţi odata sus, uu se pot deprinde cu ideea de a se mai cobori; nu admit că sunt datori să punaln practică, prin sine-şi, principiile de care s au slujit ca de o pârghie pentru a parveni. «Am luptat de la 1848 casă dărâmăm, «toate barierile sociale, toate institu «ţiile trecutului care ni se opuneau; r «isbutit acum şi ne-atn suit pesl* «petele tuturor... şi aveţi naivita «credeţi ca pentru dragostea fi( ulegule avem să consimţim, «voie, să redeveuim simpu * «Nici u data. Luaţi-vă uad «tasam uoi niuiarui guver-uave/n fii vom (ine cu oi D-,or ne vorbesc de c* prescriptibile aie noilor păturile noul... pe când ort ce drepturi speciale, ciusive, nouţ sau vechi legii 1 Ge sunt aceste pretenţ ziua ln amiaza mare, cc impertinenţa,lu mijiocui derne, Intr o ţară cont *) Vezi Veinfa Naţională din atţ. www.dacoromamca.ro EPOCA - 28 IUNIE toasfi de progres, de cultură şi de dreptate pentru toţi ? Cum, toate sacrificiile a atâtor generaţii de patrioţi, toată munca devotată a bărbaţilor noştri iluştri se nu aibă alt resultat pentru naţiunea română.de cât o substituţie de caste şi de secte — şi tn locul egalitsţel politice pentru care cu toţi am lucrat şi luciăm, să vedem răsărind, ca ciupercile după ploaie, o nouă posderie de privilegiaţi ? Şi ce privilegiaţi ? ! !... Acestea sunt fructele constituţiei din 1866 pregătita cu concursul tuturor ini-melor nobile, încă de prin 1830? D-lor reclamă imperios dreptul de a fi... dar aşa precum ’l înţeleg şi ’l practică este un lucru monstruos, pentru că daca li s'ar recunoşte, aceasta ar însemna escluderea dreptului de a fl a ce-lor-l-alţi. D-lor nu pricep atâta lucru, căast-fel cum se apără şi ast-fel cum pun chestiunea să condamnă liberalizmul în principiul său. Vă numiţi liberali — cel puţin ne-o repetaţi la toată ocasia; dar ce credeţi că este libeializmul? — O scară comodă pentru urcarea ambiţioşilor fără merite, a declasaţilor societăţii şi a he-meaiţilor rapaci Cel nucum-va cuvântul «libera!»este o vorba cabalistică căre'i destul să o aibă scrisă cine-va pe un petec de hârtie şi atârnată de gât, pentru ca să poată tot ce croieşte şi să obţie tot ce indrăs-neste a dori ? Nu, nu,cuvântul acesta este o sintesă de idei generoase şi de măreţe principii. care aă o aplicaţie în viaţa practica, prin liberalizai nu se esclud oamenii de la dreptul comun, ci se convoacă pe toţi la esercitarea Iul ; nu se îndepărtează pe nimeni de la dreptate, ci se ocrotesc pe toţi în sanctuarul el. Prin cuvântul «liberal» nu se vindecă omul de friguri, de vicii, de corupţie şi ignoranţa; pentru că liberalizmul nu’I elixirul ce dă cul-va împărăţia pământului, nici dreptul la bucuria tuturor bunurilor lume! aceştia, fără muncă, fără ştiinţă şi fără merit. Atunci,el ar deveni lozinca unei secte odioase, formula şarlatanizmuluî politic, şi ar fi o ruşine pentru oamenii de conştiinţă. Şi fiind-că voi, pentru a vă împlini poftele, aţi distrus toate zâgazele morale, aţi spurcat toate instituţiile, ves-tpjând până şi ideia de justiţie, vă strigăm din fundul conştiinţei noastre revoltate : Jos sicofanţil desfrânaţi I Jos impostorii poporului I Jos coruptoril liber&lizmulul 1 1 Jos sectatorii Burţel !.... A. D. liolban. CRONICA CIKSIJKIEE DE DECLAHATIUNE Examenele de la Conservatorii! sunt sfârşite de mult, premiurile ai! fost deja distribuite de o săptămână. Tinerii şi tinerele care aii luat liota-rîrea să îmbrăţişeze cariera dramatică, aci primit drept răsplata pentru silinţele lor cărţi de fisică, de botanică şi istorie naturală, cea ce ne dă dreptul să ne întrebăm îndată daca nu cum va elevii de la şcola de poduri şi şosele vor primi ca premiuri operile Iul Mo-liâre şi ale lui B. Alexandri. Nimic nu oglindeşte mal bine cum aii fost examenele cursului de decla-maţiune de cât nepriceputa alegere a cărţilor date elevilor şi distribuirea premiurilor tţ( dă dreptul să'ţl aminteşti cuvintele:«/î«/s coronat opus !» Mărturisesc că nu am fost o singură dată la Conservatorii! în timpul cursurilor şi că nu ştiâ cum se predau lecţiile. ŞtiQ însă că d. St. Velescu este Însărcinat să formeze elevi pentru teatrul nostru naţional. Examenele pub’îce fiind făcute în scop de a lumina publicul şi asupra ca-pacităţel profesorilor şi asupra gradu-'ui de învăţământ al scolaruluT, rn’am s şi ei! să văz ce talente aci să isvo-ică pentru viitor din secţia pusă di ecţiunea d-lul 8tef. Velescu. ru ciudat, de unde mă aşteptam ntâlneac de cât feţe necunoscute, neri şi tinere care acum să pre-Hitru scenă, m’am pomenit că hi! pesteaproape întregul per mâna a două de la teatrul nani puţine,foarte puţine artiste divă; majoritatea se compu-le toţi actorii şi toate actriţă jucat fie la Teatrul naţional, ia, fie la Bosel şi chiar la Grfeii. şi elevele eraâ: D-nişoarele ,Julieta Bujoreanu,Ciucurescu, -oneanu ,Jianu şi mulţi alţi al că-uume ’mi scapă, ast-fel tn cât te mm întrebi cu drept cuvând a priori: Dacă nu cum va la noi actorii teatralul naţional formează elevi pentru conservator, atunci când în toate părţile din lume, şcoa'a e datoare să formeze actori pentru teatrurll Cum aQ fost ecsamenile ? 1-dă o întrebare la care nu potrăspun-de, căci ecs8mene nu aQ fost. Fie care actor-elev a venit în scen*,a făcutoreverenţă publicului şi a spus pe de rost o poesie sau o scenă dintr'o dramă învăţată din adins trei luni de a rondul spre a fi recitată la examen. Atât şi nimic mal mult. Întrebări nu se făceai! elevilor nici asupra literaturel dramatice în genere, nici asupra esteticei, nici asupra mimicei, nici asupra glasului. Ce să mai spui despre gustul care a domnit în alegerea bucăţilor ? Un singur exemplu va fi de ajuns : o fetiţi de vre o 14 ani, a învăţat şi recitat în faţa unul public compus din mume cu fetele lor... Ce ? Ghiciţi 1—A recitat rolul bâealulul de băcănie din Noaptea furtunoasă I I şi apols'a jucat toată scena cea mai scabroasă din a-ceastâ comedie. Nădijduesccă anul viitor, o să fie mal frumos; nădijduesc că elevi la cursul de declamaţiune nu se vor mal primi decât Millo, Iulian, Notara,Frosa Sarandi şi tot ce teatrul nostru are mai bun. Iar programul nu va mal lăsa nimic de dorit; el va coprinde chiar faimoasele versuri erotice ale lui Eliade-Râdulescu, intitulate «Serafiţa». S'avem norocire, şi pe d. St. Velescu tot profesor de declamaţiune. D. R. H IN FOR MATIUNI In privinţa arestărei ilegale a d-lul Calcantraur şi despre care vorbeşte depeşa de mal la vale iacă ce mal a-flâm. D nii Calcantraur şi Gherghe! s au dus acum câte va zile la mănăstirea Govorel să se plimbe. Aflând despre aceasta CorUzi.paşa judeţului Dorohol a trimis un comisarcu misiune de a le cfluta pricină şi de a bate pe d. Calcantraur. Comisarul a încercat să esecute întocmai ordinul stăpânului săli, dar din nenorocirea sa, a dat peste un mai tare ca dânsul şi a primit de la d. Calcantraur aceea ce el voia sâ dea acestuia. îndată după aceia, văzând cu ce dispoziţii venise comisarii, d-nil Gherghel şi Calcantraur s’au suit In trăsură pentru a se întoarce la Dorohol. Pe drum s'ati întâlnit cu d. Cortazi şi cu procurorul delator, cunoscutul spion poliţienesc Petrovan. Aceştia oprind trăsura trimisera un bătăuş călare să a-lerge dupâ d. Calcantraur şi să-l bată cu or-ce preţ. Ca armă neruşinatul procurorul i'a dat chiar bastonul săfl, de-o grosime potrivită cu scârboasa meserie ce face. Nici acestuia Insă nu i’a reuşit să bată pe d. Calcantraur, care fiind de o constituţie foarte robustă a reuşit să desarmeze pe agresor, luându-l bastonul procurorului pe care ’l păstrează pentru a-1 arăta lumel. In urma acectora, d. Cortazi a dat ordin tutulor birjarilor din Dorohol ca nimeni să nu mal umble cu d. Calcantraur care fiind ast-fel silit să umble pe jos va putea să fie mal lesne atacat. Probabil că în urmaacestor fapte vor fl survenit noi infamii în urma cărora s a operat arestarea ilegalâ de care vorbeşte telegrama ce urmează. Vom reveni cum se cuvine asupra a-cestel noi mişelii care se comite de prefect Împreună cu procurorul. Iaca telegrama : Colegul meu \ uşile Calcantraur a l’ost asla-zl luai eu l’orla «le Procurorul Petrovanu «lin sala şedinţelor Tribunalului si arestat Tara uiei un inundai. Am protestai judelui Instructor care a constatat Tuptul si a ordonat liberarea. Procurorul inse *1 tine arestai Iu Parcliel <;u toata Torta Poliţieneasca din Ibirolioi..H'nmlin guil Regelui contra acestui atentat ne calilicubil contra libertate! individuale : nu ştiu ce va Tace. Rog protestau si d-v. I contra utrocitati comise de pre- 1 Unşi reprezentanţi ai legei. D. G. Burghelea. —v— S intem în mesură se dăm cea mai formală desminţire ştirel ziarului «Wiener Tagblatt», transmisă telegrafic In Bucureşti, cum că Regele Milan ar fl chemat grabnic pe d. Cristicl. —x— Întoarcerea In Bucureşti a d-lui Hi-trovo. ministrul plenipotenţiar al Rusiei, a fost întârziată cu câte-va zile. Nu se cunoaşte încâ data esactă ia care d-sa va veni se reia funcţiunile sale. Regina Greciei care se găseşte tn momentul acesta la Wiesbaden a invitat zilele trecute la prânz pe tlnă-rul Andrei Hitrowo, fiul ministrului plenipotenţiar al Rusiei la Bucureşti. Tînerul Hitrowo fiind elev de marină Regiua Olga, care este jpful unuia din tchipagele flotile g»rde' imp*.- riale ruse,purta cu această ocaziune însemnele acestei demnităţi. — x — Se zice că din ordinul formal al Regelui Impiegatul de la biuroul de vamă din Galaţi care a lovit pe d. Nicu Gatargi a fost destituit. —x — D. Mitiţâ Sturza este aşa de mîn-dru de opera sa a treia descâ/icâtoare şi contează aşa de mult pe densa pentru a împlânta In immele tinerime! sentimentul dinastic, în cât a făcut se se imprime un numer însemnat de exemplare din acea operă spre a se distribui tuturor şcolarilor cari au obţinut premiuri In urma examenelor de estimp Platitudinea d lui Mitiţâ Sturza este în adevăr fără margini 1 —x— Azi dimineaţă faimosul procuror Sârâţeanu a sosit în Bucureşti, probabil ca se primească felicitările d-lul Stâteseu pentru modul cum îşi îndeplineşte misiunea de apărător al bunului drept. —Hk- Regina Nathalia a Serbiei ’şi a schimbat hotârîrea primitivă d’a se întoarce din Rusia în ţara Sa prin Galiţia şi Ungaria şi a luat drumul Dunărei. M. S. a trecut azi dimineaţă la 9 ore pe lângă Tulcea pe un vapor rus. — x— Ni sz spune că în urma formare! în sînul Consiliului comunal a unul grup de opoziţiune contra d-el sale, a. 1. Bibiceseuar fi luat hotârîrea se nu primească cu nici un preţ sarcina de primar al Capitalei. In urma acestei hotărîri a d-lui Bibicescu acei cari au maî multe şanse d a succeda d lui Câmpineanu sunt d C. F. Hobescu, în prima linie, şi d. 1. V. Socec. —x— D. dr. E. Clement, obţinând un congediu bine meritat, a făcut astăzi ultima sa vizită la spitalul Col-ţea. D-sa pleacă astă seară în străinătate, unde va române doue luni. DINTR’O ZI INTR’ALTA SOCIETATEA GEOGRAFICA ROMANA PBOCES-VKBBAL al şedinţei Comitetului de la fi/18 Iunie 1S87 Şedinţa se deschide la 4 1/2 p. m. sub preşedinţia d-lui general George Mânu asistat de d nul George 1. Lslio-vari, secretar general. Iau parte la şedinţă membrii Corni telului: d nil general Burozzi, Dr. Felix, Ştefan Hepiles.Gr. Ştefânescu şi V. Al. Ureche. D nu A. Wocikol, profesor de geografie flsic» la Universitatea de la St. Petersburg este Introdus şi presintat de d nu Hepitcs şi ia parte la şedinţa Comitetului, D-nu secretar general supune Comitetului următoarele comunicări: 1) D nu Şambelan al A. S. S. Prinţului Ereditar de Monaco, arata că este Însărcinat de A. S. S. a exprima Societăţii înaltele mulţumiri ale Prinţului pentru admisiunea Sa ca Membru de Onoare al Societăţi! Geografice române. Se ia act. 2) D-nu bibliotecar al Societăţii Gto grafice din Paris arătă câ găsind de ocasiune p3lru buletine din anul 1876 al Societăţii noastre şi şl'ind că incendiul din 1884 a distrus biblioteca Societăţii, ne trimite aceste buletine spre complectarea colecţiunilor noastre. Se ia act şi se va mulţumi d lui J,»mes Jachson pentru binevoitoarea d sale atenţiune. 3; Societâ africana de Napoli roagă a’i se trirn te două huletine ale Societăţii noaslre pe care nu le a priimit. S’a satisfăcut această cerere. 4) O scrisoare circulară a Comilelulul de subscripţiune pentru ridicarea unul monument în memoria exploatorulul Paul Soleillet. Societatea noastră ne-având prevăzut fonduri pentru asemenea subscripţiunl, se pune la dosar. 5) Societatea antropologică din Franţa prin Directorul ei d nul Dr. Paul Topi-naud, arată ca s’a întreprins publicarea unei harţi a Franciel cu repartiţia Colorii ochilor şi pirului după exemplul unor asemenea hărţi publicate pentru Germania, Austria, Elveţia, Belgia, Statele Unite etc. D-sa tot o dată trimite instrucţiile şi formularele relative. După ce să discută, daca n’ar fl oportun a se face o asemenea încercare şi la noi. prin d-nil doctori recru-torl cu ocazia recrutării anuale, Comitetul decide câ nu, şi să se pue la dosar, 0) D. F. Bianconi, iaginer-geograf din Paris a Întreprins cu ajutorul guvernului francez publicarea de hărţi comerciale pentru toate ţirile cu texturi e*+l atice, Pmi intervenit prin d. V. Alexandri, Ministru nostru la Paris, şi a rugat pe M. S. Regele, ca Preşedinte al societăţii Geografice Ro mâne, să bine voiasca a’I da înalta M. Sile proiecţie pentru prelucrarea unei asemt nea cărţi pentru Regatul Român. Această cerere a d-lui Bianconi a fo3t adresată comitetului care decide a da d-lut inginer toate notiţele necesare pentru prelucrarea acestei hărţi. Mal departe d. secretar arata câ In catalogul lui Ermano L->escherantiqu»r din Torino a găsit o carte de mare va loare «L’Uaivers piltoresque. Histoire «et description de tous Ies peuples.de «leur religion, moeurs, costumes etc. «67 voi. Paris. Didot, 1835 63-8 gr. «avec preş de 4000 gravures reprâsen-«tant Ies sites. Ies monuments anciens «et modern.s, Ies costumes, m«ubles, «objets d’art etc. ainsi qa’un grand «aombre de cartes. Această preţioasă colecţie care costă 400 franc1, se vinde la librăria menţionată pe 200 franci şi propune a se cumpăra pentru biblioteca societăţii.— Comitetul consimte şi autoriză biuroul a face această achisiţiune. După aceasta, d. V. Al. Ureche cere cuvântul spre a da oare-care amănunte asupra exploratorului Julius Popper şi a ultimei sale expediţiunl tn «Tierra del Fuogo». D. Julius Popper este născut în 1857 în Bucureşti unde ’şl-a făcut în parte e-dueaţiunea;el este fiul lui N.K.. Popper, profesor la o şcoilâ israelita din Bucureşti şi librar-antiquar din str. Văcăreşti lor.—Tânărul Julius Popper, a-nimal de spiritul aventuros al călătoriilor depărtate, a plecat din Constan-tinopole şi aii visitat pe rând Japonia, India, China etc. La 1881 s a Întors în România, când a fost presintat de d. Ureche, atunci Ministru al Instrucţiune! Publice, Majestăţilor Lor Regelui şi Reginei la Sinaia. — Peste puţin d-1. Popper plecă ia Suez, călători în Siberia, trecu de acolo în America de Nord, la Noavelle Oflâans, undea executat nişte importante lucrăr, tech-nice, merse Ia Habana, şi ridică planul acestui oraş 11884', trecu peste puţin în Rrasilia, în Republica Argentina, şi în Patagonia. întreprinse pe comptul unei Societăţi din Buenos-Avres o expediţie la sudul Republicei Argenline la strîm toarealui Migellan şi în fine în toamna anului trecui (1880) Întreprinse sub «Ţara de foc». Memoriul adresai de d l. Popper d lui Ureche este plin de amănunte interesante. D l. Ureche a promis câ’l va traduce în extenso spre a se publica In buletinul Societăţii. D. Popperma’arată câ a trimis Societăţii Geografice Române ua album coprinzând o colecţia de fotografii din Tierra de Fuogo, şi de-tail interesant: acest album este legat en una piei de foca marina, care foc» servise exploratorilor poralgun tiempo de aleimentacion; mal departe d-1. Popper arată câ placa cu titlu după album este făcută cu aurul găsit en la plaga com-prendida entre la Banta Sinaia y el Rio Carmen Sylva. D 1. Ureche comunic» Societăţii mal muite jurnale franceze, spaniole şi engleze, ca: Le Courrier de la Plata ; L’Indâpendant; La Pressa; Le D’ario ; LaTribuna Nacional; La Patria ; Sud-America; El Mosquito; The Standard ; The Southern Cross etc, care toate dau seama în modul cel mal elogios de expediţia d Iut I. Popper în Tierra dd Fuogo Această comunicare a d lui Ureche, făcută în limba franceză în consideraţia d lui profesore Wocikof care asista la şedinţă, a eîcitat un mare interes In adunare, care a şi votat pe d 1. Iulius Popper, Inginer Explorator de Membru- Corespond» nt al Societăţii Geografice Române. S’h maî votat ca membri titulari al Societăţii d-nil Carol Gobl şi d-1. Dr. DrSghiescu. Ne mal fiind nimic la ordinea zilei, d-1. Vice-preşedinte ridică şedinţa la 0 ore după amiazl. Vice-Preşedinte (semnat) General t«. Uauu. Secretar General (semnat) hi. l.uhovarl. ACTE OFICIALE — Se încuviinţează un congediu de două luni I. P. S. S. Milropolilulul-Primat cu începere ae la 1 Iulie spre a merge U băl tn străinătate peutru căutarea sărAtâţel. Ministerul exprimă deplina sa mulţumire d-lul M. Cogâlniceanu pentru o piatră mare de marmoră frumoasă, pe care a dărult’o muzeului naţionali Şi care re-presintâ o alegorie din anticitate. DEPESI TELEGRAFICE Coburg. 8 Iulie. «Gazeta de Coburg» zice că consimţirea şefului casei de Coburg şi a împăratului Germaniei suni trebuincioase prinţului Ferdinand pentru a accepta coroana bulgară. Târnova, 8 Iul ie. Ca răspuns la telegrama adresată de regenţi şi miniştri, prinţul Ferdinand _ de Coburg a răspuns : «Domniilor, primiţi mulţumirele mele peutru nobilele cuvinte ce-mi adresa.l a-nunţându-ml votul marel adunări şi a-legerea mea la tronul Bulgariei. Sunt gata să dovedesc recunoştinţa mea naţiunii bulgare consacrându-1 viaţa-mi. Contez pe zelul d-v. pe îndemânarea, devotamentul d-v. pentru a mă ajuta a a-sigura prosperitatea sa. îndată ce alegerea mea va fi fost aprobată de Sublima-Poartâ, şi recunoscută de puteri, voi răspunde la apelul naţiunii bulgare ducândii mă în mijlocul el. Târnova. 8 Iulie. Se lac demonslraţiunî şi iluminări în toată Bulgaria. TAruova. 8 Iulie. Cabinetul RadoslavofT socotind misiunea sa terminat, se va retrage. Un nou cabinet provisoriu va fi format de regenţă pănă la sosirea prinţului. Târnova, 8 Iulie. 8 30 s. Ministerul persistă a menţine dem si-unea sa. Toţi deputaţii au rugat pe d. Ra-doslavofT să retragă demisia si şi a colegilor săi. Mâine Camera în şedinţă va examina cesliunea. Colonelul Nicolaieil a făcut cunoscut armatei, prin o lelegramâ-circularâ, că prinţul de Coburg acceptă să vie în Bulgaria ca suveran. Sofia, 8 Iulie. La Târnova, îndalâ, ce s’a cunoscut ştirea acceptării prinţului de Coburg, o-raşul a fost pavoasat ca prin minune. Ştirile ce sosesc din diferitele puncte ale provinciilor anunţă câ domneşte un mare inlusiasm. La Sofia, oraşul a telegrafia! felicitările sale noului prinţ. Seara plimbarea a fost pavoasalâ precum şi casele particulare. Se prepară iluminaţii pentru aslâ-searâ. I'aris. 8 Iulie. O depeşa din SL-Petersburg declară câ Husia , considerând adunarea din Tir-nova ca ilegalâ, refuză a recunoaşte alegerea prinţului de Coburg şi nu crede câ chiar cele-l'aHc puteri sâ poală s*o ia In serios. O altă depeşă din aceiaşi provenienţă zice câ alegerea prinţului de Co-burg na re sorţi de a li luată în considera- tul Ferdinand est aliat Casei Austriei, caz prevăzut de Tratalui din Berlin. l.oudra. 8 Iulie. In Camera Comunelor, d. Fergusson, In-Irebalasupru alegerel priuţuiul de Coburg, răspunde că guvernul n are altă informa-ţiune oficială de câl acea a alegerel prinţului In unanimitate. (Agenţia Havas.) Vicua, 9 Iulie. Principele de Coburg a sosit erl aici şi a avut o Întrevedere cu şeful secţiune! a-facerilor streine d. Szoegyeny. In urmă a plecat la Ebenlh&l. Petersbourg, 8 Iulie- Novoie Vremia zice că alegerea principelui de Coborg Ia tronul Bulgarie! este făcută pentru a pune capăt râbdărăl Rusiei, însă, adaogă organul rus, aceasta nu va reuşi adversarilor Rusiei şi mal ales ' Austro-Ungarie', de oarece acţiunea ar putea Începe într un loc unde poate nu ar dori-o Viena, 9 Iulie. Dupâ Neue Freie Presse se crede la Paris câ Germania nu va recunoaşte alegerea principelui de Coburg. Berlin, 9 Iulie. Ziarele Germane povâţuesc pe principele de Coborg de a evita să ia rezolu-ţiunl grăbite, de oare ce Germania nu va putea să se angageze de a contracta pentru el chiar obligaţiuni. Berlin, 9 Iulie. Berlinei' Tayblatt zice că principele de Coburg a avut o întreţinere cu principele Alexandru de Battenberg la castelul de vânătoare uberhof Thuoring- {.Agenţia Libere.) DIN DISTRICTE IAŞI In noaptea de 0 spre 7 Iunie s a furat din lada de fer a comunei Mironeasa 700 lei ce’f avea puşi în lada agentului fiscal local. Find însă câ tn acea noapte primarul Ion Giman (ud anume Iohan Zingher) contra obiceiului săâ intrase în primărie pe la două ore şi câ In ajun întrebase pe agentul fiscal câţi bani are adunaţi, se presupune că el nu este strein de faptul acesta. Insă Ion Gâ-man nădăjdueşte a scăpa din causă că este protegiatul sub prefectului Alee-sandru Dabija. ROMAN Romanu arată că, ambulanţa militari stabilită la MirceştL în cursul acestei luni a căutat şi tratat cu medicamente auspiiciile guve.rnului Argentin o nouă expodiţiH di; ,-xplornrc, astă dat» In y,wn« «eriottaa Ue m«rrln poteri,-căci prin- 1 www.dacoromanica.ro EPOCA - 28 IUNIE 3 , ■ J_ a—, in - PUBLICITATE* ZIARULUI „ EPOCA“ Tlrnglu 6.000 de fol ANUNCIURI SI RECLAMEI AnunciurI pe pagina IV. linia 30 bani Anunciuri şi reclame pe pagina j III linia 3 lei. ____________ ____________________I 2630 de bolnavi osebit de internaţi tn corturi pentru boale mal grele. Cele mal multe cazuri sunt frigurile, râia şi cu deosebire pelagra. Esle dureros a se constata câ aceasta din urmă boală o aQ şi copil, şi mai dureros 1nrâ că atât frigurile cât şi pelagra, vin numai de la mizeria traiului locuitorilor de la ţară. BOTOSAAI Ni se scrie următoarele din partea localul: «Un fapt ne mal pomenit şi de o cruzime ne mal auzita s'a petrecut erl la 24 Iunie pe Ih orele 2 1/2 dupe amiază pe moşia Hancea (plasa Şiret jud. Botoşani) care despărţită de Bucovina prin rtul Suceava. Un biet ovrei se ducea cu o vacă de Ia Ştirbei (judeţul Suceava) la Burdu-jenl la bâlcifl. Ajungând la şoseaua naţională Care trece pe dinaintea casei proprietâţel II întâlneşte un grănicer de servicii! care venea In sens invers. La cererea grănicerului se vie la pichet spre a justifica de proprietatea vacel, ovreiul II spune că i va arăta biletul de legitimaţie înaintea mai multor oa-mei temându-se ca 8râlând biletul In patru ochi sâ il ia spre ai stoarce In urmă bani. Grănicerul ia pe ovreiu pe la spate imbrâncindul cu palul puşlei spre pichet. Ajungând la coltul gardului de spre mal la o casă, ovreiul strigă ajutor şi se urcă pe o şură. Argaţii, vizitii şi mai mulţi oameni de pe moşie alergă la faţa locului auzind sbierclile desperaleale ovreiului şi silesc pe soldat de a lăsa pe nenorocitul ovreni sâ’şi urmeze drumul. Urftmcnml încerc* do odată arma şi trage In lumea adunată acolo. Indignat un rus vizitiu anume Alexa Pelrov se repede asupra lui spre a l desarma. Grănicerul îşi Incărcă de a doua oară arma şi ochind cu slnge rece II culcă mort pe loc la pămâut. Apoi fugind se retrage spre pichet. Toate aceste s’ati petrecut la vre o 300 metri de linia de patrulare unde grănicerul n’avea nici un serviciu. Comandantul Companiei 7-a regimentul 16 lea dorob. locot. Fiorescu ’şi-a îndeplinit cu mult zel datoria de a cerceta faptul şi a prinde pe asasin. Nu e mal puţin adevărat, că, asemenea scene sălbatice 'ţi fac liaţa nesigură şi 'ţi iad iluziile d’asupra unor oameni care sunt chemaţi aţi apăra viaţa şi averea». DIN STRĂINĂTATE Monarhia franceza După Gaulois, corniţele de Paris ar fi a-dresat credincioşilor sel, următorul cuvânt de ordine: Ocoliţi recriminări iritante, dis-cuţiunile neproductive şi cestiunile nelre-buincioase; cu cât mal puţină vorbă, cu al&l mal multă treabă să se facă. Naţiunea aşteaptă fapte, iar nu vorbe. Fiţi si-gui i, ca cauza noastra va triumfa tu curbul. Monarhia va urma republice! tnlr’un chip firesc fără silnicie şi fără zguduitură, căci totul este gata, organizaţia noastra este deserersita. Noul regim va funcţiona din prima zi, lu care toţi bunii Francezi ’ml vor da ajutor şi Eu voi fi regele tutulcr Francezilor. Ecouri asupra alegerel prinţului de Coburg Ziarele oficioase din Germania sunt foarte rezervate Întrucât prive te cestiunea daca prinţul de Cobhrg va fi recunoscut ca Domnitor al Bulgariei de Germania. * • • Pare sigur, că tn caz*] Ca Rusia să refuze cousimţimântul săfl.pentru alegerea făcută de actuala Sobranie bulgară, Fran-cia se va ralia la Rusia, refuzând din parte l recunotşlerea prinţului de Coburg. • * • Zi trele engleze cred.câ chiar acele puteri ce sunt dispuse a trece cu vederea peste faptul Împlinit, nu vor putea recunoaşte alegerea prinţului de Coburg de cât sub expresa condiţiune a consimţi-mânlulul tutulor puterilor. De unde rezultă câ situaţia precară din Bulgaria tn loc d a se apropia de sfârşit pare a se pomplica mal rău după această alegere. * ♦ t Oficio isele auslro-ungare ca Frentden-blatt, Politische Correspondenz, Nene Fr. Preş se şi Pesler Lloyd, cu toate câ se a-ratâ simpatice prinţului de Coburg, I conjura a nu înfrunta mânia Rusiei prin-tr'un act nesocotit ducându se tn asemenea condiţiunl tn Bulgaria. Ncue Freie Press?, criticând zgomotul împrăştiat din Sofia, câ regenţa ar plănui, tn cazul nerecunoaşterel prinţului de Coburg, să proclame independenţa Bulgarie , crede că acost act tn situaţia actuală ar fi o curata nebunie şi ar întări şi mal mult punctul de vedere al Rusiei pentru respectarea tratatelor europene.ee da deja a-tât de lucru cab netelor europene cari nu pot tăgădui călcarea tratatului din Berlin chiar prin alegerea aceasta. Prinţul Ferdinand de Coburg, zice ziarul vienez, va trebui st* dovedească de îndată dacă este un bărbat de stal. Intrarea sa In Sofia ar însemna o răzvrătire contra ordinel publice europene şi va provoca tn Rusia o puternică irilaţiune. Bulgaria a suferii mult, dar a păcătuit şi mal mult. Prin urmare va avea destul de lucru spre a şl obţine iertarea pentru trecut, tn cât ar fi o crimă dacă prin ne-cumpătare 'şl ar înstrăina prietenii, cora-promiţându şl viitorul. ŞTIRI MĂRUNTE F.xemene. — Intre tinerele fele care s'ail prezenlat laexam nile publice ale învăţământului liceal, aceea care 9'a distins mal mu t a fost domnişoara Maria Bră-tianu, fiica d-lul Dimitrie Brâlianu. Afl trecut asemenea tnlr'un mod foarte strălucit aceste examene domnişoarele Cuzen, Marinescu-Bragadir, Berendel, Sm Pave-lescu, Nicu'cea, Prisâceanu, şi altele ale căror nume ne scapă Auol licenţiaţi îndrept.— Erl, înaintea facullâţel de drept din Bucureşt aU •susţinut cu un deosebit succes tezele lor de licenţă d-nil I. Urlăţeanu, C. Vivescu, P. Chintescu, Roman, C. Tiseseu şi G. Iliescu. Spectacole — Mâine Duminecă Ia grădina Dacia se va representa pentru prima oară Haremul turcesc, operetă tn 3 acte, cu care îşi va l'ace intrarea d. Al Câlopol. Luni, Paunasiul Codrilor, feeric naţională in 3 acte de I. H. Rddulesou. * Crima din calcu Knliovci. — Al doilea autor al crimei din calea Rahovel (cadavrul cu capul tăiat) a fost descoperit şi arestat erl. El se numeşte Ion Radu şi se alia îngrijitor la moşia d-lul Ghiţă loan din comuna Otopenl. Criminalul a fost descoperit In împrejurările urmatoat-e *. i'ili.i l-cu DAlul la Otopenl de ţărani, el a a fost transportat la spital tn Bucureşt', unde i s'a dat îngrijirile necesare. Luâudu-i-se de către .justiţie declaraţiunile, pentru a stabili bătaia ce o suferise şi a se putea urmări culpabilii, sa consemnat In procesul verbal numele, locul naşleril, ele., ale bătutului- Venind dosarul la d.jude instructor Do-briceanu, acesta a fost isbit de identitatea numelui, s a dus la spital, dar Ion Radu se întremase şi plecase; cercetează despre seninele Iul şi constată potrivire ou ale criminalului, pe care justiţia nu putuse să pună mâna. Atlând de locul unde se află, d. Dobri-ccanu, însoţit de procurorul CAriova, s’a transportat ieri la Otopenl, la moşia d-lul Ghiţâ Ion, şi a arestat pe ucigaş, care a mărturisit singur crima sa. * Accident.—Un oare care Ghiţâ lonescu locuitor pe şoseaua Panleleimouulul vro-ind sădesiarce o armă a dirigiat'o lulr'un mod aşa de nenorocit încât s’a nemerit tn umărul sttng făcând u-şl o rană foarte gravă. El a fost imediat transportat la spital intr'o stare de plâns. Iur cuinii turbat'.— L'n câine care se crede a li fost turbat a muşcat ia pulpa piciorului stâng pe un domn ioniţâ Simio-* nescu locuitor In caiet Griviţa care trecea prin grădina CişmegiQ. Muşcătura este destul de adâncă. Hol prius.—Poliţia a arestat erl Ia otelul de Londra pe un individ anume Dumitru loan care este bănuit c a comis mal multe furturi tn oraşul Piteşti. S a găsit asupra Iul o sumă destul de însemnată în numă-rar, un livret al Casei de economie constatând depunerea a vr'o 500 lei şi mii multe hârtii. Curios pioces de ultragiu.—Erl s’a judecat de secţia ill-a a Curţii de Apel din Bucureşti un proces diu cele mal ciudate. Un nenorocii evreO, pipernicit, slab, bolnăvicios, se presintâ pentru a'şl susţine apelul contra sentinţei tribunalului care'l condamnase la 300 lei amendă pentru ultragiu către persoana comisarului de poliţie Costescu. Iată Insă ce resultâ atât din actele dresate, cât şi din mârlu-riele ascultate la curte. Intr'o zi evreul tn ceatiune curăţitor de haine, numit loan Abramovicl se vede chemat printr’un epistat la secţie, din ordinul comisarului. El răspunde imediat la chemare dar a-bia intrat tn cancelarie este apucat, trăn-lit jos şi bătut crâncen până ce esle umplut de sânge, lucru pe care mal mulţi martori li declară. întrebând pe comisar, pentru ce’l bate, comisarul ti răspunde că a luat o haină de curăţit de la o femee şi că acea haină nu a ctirăţil'o bine. In fine ilupă o oră de bâtae II se di drumul. Peste câte va zile însă Abramovicl se pomeneşte că este citat dinaintea parchetului sub pretexl de ultragiu şi de bătae asupra unul sub-comisar. Inchipuiţi-vă bietul evreu singur în secţie bătând pe cele 5 persoane oe erafl faţă, comisarul, doi sub-comisarl şi doi agenţi! Adevărata causâ însă a acestui proces esle câ comisarul a vrut să răsbune pe uu vecin al stă, de la care el luase probabil parale, şi care bătând pe talul Iul Abramovicl fusese condamnat la 15 zile închisoare. Curtea In neunire cu coaclusiunile d-lul Cocias, care voia cu ori-ce chip să obţie o condamnare şi Ia urma unei foarte frumoase pledoarie a d Iul avocat Alex. Con-standinescu care s'a oferit să pledeze gratis fiind din întâmplare present tn sală, a stricat sentinţa tribunalului şi a achitat pe Abramovicl. Ni se comunică din Rusciuk căa-legerea prinţului Ferdinandde Saxa-Coburg a produs o nemulţumire foarte pronunţată în întreaga Bulgarie. Nu numai paitidul opus Regenţei dar şi oamenii cari, fără a avea preferinţe pentru un partid sau altul, doresc restabilirea unei stări normale de lucruri, nu ved în alegerea prinţului Ferdinand de cât un expedient la care Regenţa a recurs pentru a continua se remână la Putere. Această ale- ere ne avend şansa d’a fi aprobată e toate puterile semnalare ale tratatului de Berlin, prinţul Ferdinand nu va putea veni se ocupe tronul la care a fost chemat de marea Sobranie. Ast fel Regenţa care nu vrea se se demită de puterile el, puteri uzurpate zice opoziţiunea, de cât în mâinile noului Domnitor, va rămânea îu capul stituluî nu se ştie rât timp încă. Oposiţia nu vede nici o altă eşira posibilă de câtjîn înlocuirea Regenţilor actuali prin oameni care lase. id cu totul la o parte interesele lor personale se cauta cu buna credinţă a stabili o'dinea. X D. Mihail Kogălniceauu a spus unui amic al seu că chiar iu primele zile ale viitoare! sesiuni a Camerei va adresa guvernului o întreită inter-pelaţiune asupra purtărei agenţilor Admmistraliunei jft. Botoşani, Do-rohoi şi Galaţi. Nu ne indoim că coconu Miha-iaki o se mai mânie de multe ori pe guvernul, dar câ o se’l muşte vr'o dată nu credem... afară numai dacă n’o mai avea nimic de vendui. X 0 foae guvernamentală a tăgăduit câ ar fi fost uu singur moment măcar chestiune de depărtarea d-lui Cortazi de la prefectura judeţului Dorohol. Cu toate acestea noi menţinem tot ce am scris în această privinţă şi putem chiar, la nevoe, se cităm numele persoanei căruia însu-ş d. Moruzi, amicul şi sprijinitorul d-lui Cortazi, a spus ca poziţiunea prefectului de Dorohol este foarte ameniuţatâ şi câ nu ştie cum îl va putea scăpa. X Ca se dăm o dovadă maî mult de chipul cum ziarele oficioase ştiu se minţa vom cita următor ul caz. Unul din acele ziare a zis câ printre acei care voind serezbunepe d Nicu Ca-targiu au maltratat pe bătăuşul Tuto viei, a fost şi d. avocat Sterie lo-neseu. In momentul inse când faptul s’a întâmplat la Brăila d. Sterie lonescu se afla la Bucureşti şi pleda un proces ia se- ţiunea a 4 a tribunalelor. X D. dirtetor general al poştelor şi telegrafelor pare câ a început se se deştepte. D sa a adresat şefilor ofî ciilor poştale o lunga circulară prin care atrage bsgarea de seamă a a-cestor funcţionari asupra numeroaselor plângeri ale publicului In privinţa neregulârită(ei în serviciul dis-tribuţiunei şi le pune tn vedere că este decis a pedepsi pe viilor cu asprime ori ce negligenţi. Tn.bue se se fi plâns vre un ziar guvernamental câ i s'a perdut un număr. X Se zice câ în urma holarîrei d lui Peride d’a primi se fie numit prefect al judeţului Covurlui cu titlu definitiv iar nu provizoriu, precum exprimase mai Intel dorinţa, postul de inspector general al creditelor|a-gricole va 11 încredinţat d-lui Vesile (Jbedeanu. In acest caz, d. Obedeanu va fi Înlocuit la prefectura de Ilfov prin colegul seu de la Constanţa, d. i£m. Culoglu, despre a cărui inaptitudine pentru adminislraţiunea Do-brogei guvernul s’a convins în fine. Ni se scrie din laş' că gheşefturile la prefectura poliţiei de acolo au ajuns a se face pe faţă mai ales de către comandantul de sergenţi A-lexandru Zdrobiei. Intre altele multe ni se spune câ cumnatul lui Zdrobieî, Dimitrie Ga-vrileseu, ia bani de la cei ce voesc a fi numiţi sergenţi. El cere 20 de lei pentru ca se poată da 5 luî Zd robie. 10 profectulu1 şi o pentru munca lui Această socoteală o face el fie cărui om, ori câ o fi adevărat ori nu, martori însă sunt cari confirmă aceasta. Cu amenzile altă comtdie; la 23 Iunie plâtindu-se lefile sergenţilor pe luna Aprilie s’a iscat o ceartă între un fost sergent şi ajutorul comandantului de sergenţi care voia se perceapă amenda după ce casierul cotâunal plătise leafa. Primarul a fost vestit şi casierul comunal ş’a esprimat mirarea câ nu vede acele amenzi trecute in stal şi cu toate aceste se încasează ; ce se face cu acei bani? Suma amenzilor încasate de la oameni se urcă destul de sus pentru a constitui un venit sigur pentru cei ce fac ast-fel de ghe-şefturi. Aceasta însă se va desfăşura înaintea justiţie! în curend. X Astă-zi pe piaţa care parte tribunalele de Curţile de Apel şi Casaţie, se oprise un dric de clasa I iu aurit de sus până jos, cu şase cai şi numeroşi dricari împenaţi. Lumea se întreba cu multă curiositatece poate căuta dricul în acest loc? O fi murit vr’un judecător, o fi murit vr’un preşedinte, zi *eau unii ? — De loc, răspunse un om politic de multă greutate. A murit drep tatea din ţara românească ! Dar me mir cum a permis consiliul de salubritate publica, se râmâe uns spre-zece ani neîngropatâ ! ŞTIRI m[BULGARIA Târnova. 9 Iulie.— După cum v’am telcgraflat ieri, cabinetul şi-a dai demisia. Azi, Regenţa a făcut acelaşi lu cru, lăsând pe deputaţii liberi să ac cepte cea d’antâia sau a doua detni-Siune. In general deputaţii vor să refuse pe amândouă şi să împace Regenţ t cu Cabinetul. Viena, 9 Iulie — O depeşă privată din Berlin zice câ cercurile bine informate cred că Germania va păstra o a-titudine reservală In afacerea Bulgariei, pe cât timp Poarta nu va fi aprobat alegerea prinţului Ferdinand. Se asigură de altă parte câ Germania p me cel mal mare preţ să fie de acord cu Austria In această cjstiune, şi că va lua hotărârea de natură a răspunde cât se poate de bine intereselor păcii generale. (Agenţia Havas.) ULTIMA ORA AGENŢIA HAVAS Homa, 9 Iulie.— Senatul a aprobat azi creditul african de 20 milioane franci. Cernăuţi. 9 Iulie.— Printre deputa-ţiunile şi personagiile primite la ameazl de prinţul Rudo'f se găsia şi consulul Rusiei. l ondra, 9 Iulie. — Camera Comunelor a votat în a treia citire bilul de coerciţiune privitor la Irlanda. Paris, 9 Iulie. — Mari mr.nifesta-ţiunl s'afi făcut ieri seară cu prilejul plecârel generalului Bouîanger la comandamentul sCO. Nfulţunea, evaluată la 80.000 persoane, a năvălit în interiorul gării. Plecarea trenului a fost Întârziată cu 2 ceasuri. O primire călduroasa aşteaptă pe genpralul Boulanger la Clermont Fer-rand. AGENŢIA UHEHA Viena, 9 Iulie. — «Neue Fr. Presse», vorbind de rezervele făcute de principele de Coburg către Sobrania, zice că nu putea si spere recunoaşterea alegeret de către Rusia. Harul adaogă că principele trebuia si fie decis a se urca pe tronul Bulgariei cu toată oposifiunea rusă de oare ce dacă candidatura sa n’arisbnti un haos politic ar resulla din care Rusia singură ar profita. Xeue Erele Presse crede că ris-punsul principelui de Coburg nu e de cât prologul unei mari drame. Ilerltn, 9 Iulie. — Atitudinea Germaniei este expectativă. Această putere va căuta a se Învoi cu Austro-Ungaria In privinţa cestiunf alegere! principelui de Coburg. Erata — In loc de: Lyon 8 Iulie. O suta mi! persoane adunate Ia gară etc... se s citească |Paris|8 Iulie. 0 sută mii persnane adunate la gara de Lyon etc. C ns ION N- 1ANC0VECSU ADVOCAT No. I. Strada Modei, No. 1 QI M A I A ' B.LA MA1VDY din noii OI IN A 1 A restaurată şi mobilată,. de închiriat în tolal cu grajd şi şopron sau pe etaje. A se adresa, In Bucureşti, la d. A. Briiunhelder, Str. Polonă No. 106. CASA DE SCHIMB ILEL (iii. I0U A B. MĂRCI! Slradt IJpvre.'il, No. IE bla Bucureşti, 27/23 Iunie VALORI Scadenţa cuponelorl THi? 1 curs mediu FONDURI DS STAT ROMAN Renta rom. per. 1876 6 0/0|l Ap 1 Oc Renta rom. amortis. 6 0/0 1 Ap 1 Oc Renta rom. ;rur. con) 6 0 0 I Mai t Nr Oblig, de stat C. F. R. 0 0/0 1 Ian I Iul Idem idem 6 0/0 Idem imprum. Stern 1864 7 0/0 1MarlSep fmpr. Openheim 1866 8 0/0 1 Ian 1 Iul Agso ÎMPRUMUTURI 0B ORASH Imor. oraş Bucuresci 5 0/0 I ■'0 I Idem idem din 1884 5 0/0 I mpr. or. B. cu prime io* f. 20 VALORI DIVKRSB Credit Fonciar Rural 7 i Idem Idem 6 0/0 Cred.Fon.Ur.dinBuc.7 0/0 Idem idem 6 0/0 Idem idem 6 0/0 r.reu.Fonc.Ur.dinlaş i8 ă/0 O o. Caa pena fr. (00. iOli Ian l Iul Mai 1 No 1 Ian t Iul Idem Idem idem Idem Idem Mal i J 01 t/s 85 83 15 40 78 i/2 93 36 103 1/2 89 IM 1/2 83 86 79 1/2 215 r ■ v ■MWWWiiiWWTPMW V/T -BGKHbbIv V. ^■ $ DEDICATA \\.u\m\n mm 3apun . . . Margherita-.il. Afigone I'Mia.i Margherita MV,■nur A|m rle loalela Margherita A Miţ/one Pi»I de orei. Margherita A Vii/one. Busta Margherita ,1 Minune Arlicidr VUMI garaiplale ea n are nici o snlKiania mm ivitul» si soni recomandate Biai se seama sj cu Urata Si încrederea lai doamne si domnişoare elegante pentru calitatea lor higlcniea. pentru Undele, es-iiuisite si |>entrii parfumul atât delicat [căi si jilacnl Cutii foarte elegante cu asortimente complecte cu parfumeria de mai sus Se găsesc iu Hucuresli. la Magasi-nul Jobin, Calea Victoriei Nn il si laic. H. Muller Calea Victoriei : ' la Me nagera; I. Briol si en gros la d Solo-mon Hechter, 'coltul sfradei l.ipscanisl Bacani. mm CASSA DE SCHIMB JOANNIAN 4 NICOLESCU No. 83, Strada Lipscani,No. 33 Cursul pe ziua de 27 Iunie 1887 VALORI Ou mp | Vind. 5 0/0 Renta amortisabilâ. . . 5 0/0 » română perpetuă. 94 1/2 95 6 0/00blig. deStat(Rur. conv.) 87 3/4 88 1/4 impr. cu prime Bucur, (lei 20) 33 37 7 0/0 Impr. Munic. Emis. 1833 78 1/4 78 3/4 10 lei Oblig. Case! pens (1.300) 212 218 7 0/0 Scrisuri funciare urbane 5 0/0 » » » 85 1/2 86 1/4 5 0/0 » * * 101 101 1,2 6 0/0 • rurale • 88 3/4 89 1/4 7 0/0 » » » 103 103 1/2 5 0/o Scrisuri func. urb, iaşi Acţ. Uâncel Naţ. a Rom. (500) Diverse 76 1/2 77 Aur contra argint sati bilete . 15 15 1/2 Fiorini val. Austriacă . • . 2. 202 Mărci Germane . . . • . 124 125 Bnnc-note francese 100 1/2 101 Ruble ruseşti 225 230 ALBERT BAUER INGINER SPECIAL Strada Colici, 49! — lţncureall MORI FABRICI de SPIRT TOT FELUL 0E MUŞINI Mare depuşii de toate uneltele «I accesoriile peutru exploatarea lubricelor F’IETFtE de MOARA cusut. cAticiuca cm DE «HTăîE, Lll.«IM K F FîRrKţJMiS D '.ui i.ak onull vetttriuar rus, Căru a invi*fi'at ş i troctis în Bu- ureşii acuta cât-va t A * /, r-h’nsnis cărui nntu rată D n fa -i p ntru cel suferinzi m fost at&t de preţuită dt- pt Li.cui Capi taleî este îr ajun de a deschide un gr* stabiliment pentru ‘Abric&rea ac-, bău' uri. D oiii-'e-oe, în Laa& *e credir Luk âncifT a9ociâodu-şî câţî-va * acet iia după ce > au pus to cui’ bricaţi mtl aîi avut ingrsttti supLtD.a în liiirepr.i-rf r a dt . r- ştl< r** unui j”uce* r Luf ,ari-ff i’a câştigat. E 1 Lutinooff 'pt'*- ' vech .... sa clit-n .. i sta Ui linie tu’ «£.&-gâs-i adev . aiul F tor cete. EUCTRlCt www.dacoromanica.ro \ e iuxie K. - U 8" îXHXi Sub-scmaatuî are onoro a aduc? la cunoştinţa onor. public şi clientelei mele ca de la Sf. Gbeorgbe a instalat cu totul din nuoft lîc io - CALEA VICTORIEI - iTo 50 ’ Vis-a-vte de Pasagiu. Somlt UN LLEGANTSALON DE FRISERiE XPENTRU CAVALERI v- IRIM.IU DI PE SISTI tll ! « EI MAI fl(U»tI!\ ‘ Ş3 PRECUM SI UN X MA&ASm DK PARFUMERIE FRANCESA X SI ARTICOLE DE TOILETA Încrederea de care m'un bucurat pe timpul cat m‘am aflat in mtgasinul d-lul Mnisescu, precum şi sacrltioiele făcute pentru a satisface pe onor. viaitatort mi1 indrepta-ţeşte a spera la o numeroasa clientela. Cu drosebiu stima, I. HlXKSt l Fost in mag&dnul <1 lui Moisescti. Calea Victoriei. 50 Vls-a-vt» de pasagiul rorniD. ©X- *X#X? x@ PE MALUL ' /0/l> PEMALUL HfiREI• NECRE ^ ^ ^ ^ ^ ^ i4REHNEGR E mmmi» mml r* STAGIUNEA BĂILOR DE MARE SCHIMBAREA DIRECTIUNEI Direcţiunea si Instalarea a cestui Hotel este cu totul schimbata din nou in mod ENGLEZ. — Visitatorii g A SE FERI DE C O NT R A-F A C E RI SI CCF.SEI.E URTIMTF. IX CEI I)I\ I KMA TREI AM. CE XEIXTRCUTA SEIEKATOAKE r se ppti DRIA IM OE au tndemnat pe unii fabricanţi din strein.tale a contraface aceste nuişine spre a le putea astfel introduce in comerţ ^ Adevăratele aecerntorl M1RIANCE poarta următoarea marca de fabrica şi se * CONTRAFACERI A SE FERI DE CONTRA FACERI găseşte de vânzare numai la agenlul general al fabricei IOHIXT PTTS Kueiiretati. Slr. Nmârdan Xo. 2. si In «grnlll sei tini protii.elr IM——a—^imr-i ■ Tii*®©*—» vmauanmxmm X mm MEDALIE DE AUR Yfrna *883 Autorisatu de consiliu dehyţiiena si salu'niialc dentTli na eusenţâ pentru gură PULBERE VEGETAU PENTRU OIHTI ale Dr. S. RONYA CHIMIST Ambele preparate cu arid salicylin pur sunt remedii radicale pentru durerea de dinţi, boal-le gurei si ale gingiilor. Ele conserva dinţii si da gurei un miros placul. Preţul: I flacon, dentatina 3 franci; 1 cutie cu prafuri 2 franci. Depăşite la Bucureşti: F, IV'. Zvrnrr, I. 0-vesa, llruss Stela si Hranitdus- funii o FaJbini, —HotosivU. Ilajnal, — Porohoi. Ihu/ue. AADAUTTT 'n editura Librărie! V Mini nllU 1 hAilPrtou din Tâ'goviştc, « lini-tu Jluiletuliii Dambotll» in t-uluri. Iu erata de ri. Aletandreacn Revisnr şcolar. Prrrlul 2 lei. «g.iro»aBgngB-gKfi» ifiwiiBiwMi i niiifliniEi ■mi mii NU MAI ESTE DURERE DE DINTZI prin întrebuinţarea elezirului dentifric P.P. S.S. PHilVTI BENEDICTIN! din Manastirea SOULAC (Gironda, Francia) Don BANUELONN E, Prieur \ 2 MEDALII DELII: Bruxella i 880, Londra 1884 cele mai inalte recompense INVENT IN ANUL EI373 DE PAR. PIERRE BOURSAND Întrebuinţarea zilnica a Elexirulul dentri-fric al P. P. S. 8. par Benedictinl, cu o dosi de câte va picaturi tn apă, previne şi vindicA careia di d,ilor, pe care/l albeşte, consolisân-du-I, fort 'ând şi însănătoşind gingiile. CASA FONDATA IN 1107 AGENT GENERAL SEGUIN 3, RUE ''GUERIE, 3 BORUEAUX Deposit la toate farmaciile, parfumeorl şi CoaTeorl represetuame p«m,ru di mânia. Serbia şi Bulgaria; AgenllA CrmcciSbl Frftnc«?ză ^Pii» GFdlatl sucursalele el. \ DUPĂ 0 LUNA DE LA S-tul CEORCE va apare IN EDITURA TIPOGRAFIEI CAROL GOBL AMARUL BDGURESGILOR PE 1887-88 COPRINp£ND: Firmele tuturor camere ianjilor fi industrialilor din Cnţdtală, luate de pe Registrele onor. Tribunal de OumereM; adresele autorităţilor şn jun-C'-narVor superiori, ' 'asdor de t'rcju, pro/eeiuoilor libert, eceiiiloi ti prc/eswdur. per-sAuelor distinse. ete.; âfermi trri-mrUor fi vap6relnr. tarifele le'rorafrUtr, im-tfiar ţi răilor /erate; stradele Capitalei împărţite pe secţiuni, -lupa al/tl» l, Cvn-veuftunde încheiate tU către gumrts tn evreul mulul lbS6—ăl, piuă la aport-ffuitr, rt» statele etrăine, Calendarul pr li*?—99, etc. ete. AisrxjisrcixjR.iLE fi£ PUIMKSC LA Tipografia CAROL GOBL strada Ddmnel, 14 CU PKKŢUK1LK URMĂTORK : 1 (laginA 30 lot; '/, peginfi 12 lei; >/4 paginA 7 lei O simplă adresă 3 lei 0 tngină intrigă di drrptnl L un Anuar. Ifoumil comerciali ţi şi iudustiiaşî, cari vor voi sil aib A anunciul d-lor In Anuarul Bucureştilor, sunt rugaţi a'l trft-mite cât mai ncîutânjiat, spre a putea apare la timp. Asemenea domnii conn rdanţl şi induafriast precum şi profesiunile libere, cari ’şl-afi schimbat domiciliul, sunt rugaţi a ne trimite adresa d-lor nsaeiA. spre a o putea cori gin. Chitanţele liberale la pirita annncinrjlor vor purta noma) seuinfdnra Cnrol (iiilil. 5 Distiuctiuni [FILADELFIRl 1886 , BRUXELA IWÎ UEXOYA 1880 | ST U TGAR f) I SING RA M D> IE DE AUR CENTRU ţARTICOLE DE PANSAI»;ENT^ bin partea M.8. Imparul.'as > Augusta acordata la rX|Hisilia ,‘ricrala germana -a mulia mi eotiinf n,- "i " ia cevratute si ischias, la boslele crooice c ieu-î:, U '.oalele -rorj e ai. pielei aktzen, hupus, Faurlr_.it Phaobltta. (".ort u e, sie Lee .Un b» d , u! mo) >1 cur. i apa de Uaut Zii? dbia o depana o: >!.■ ţJUidr''-' " uit' forate al.' sla:olu luctMbiuU de o-o'Uii cu palan si reci si calde, bai de na- orc d« şlatiuo. a Mcdiosch nposal ■■ Mfrt ce palan n jrio -Irr.l ra coudlai.a cu p sUa din Medlascb. Reducere de ungar int'ro vale inposaiUa raiic r^ linii tailor fonti, ăl* st.ti 'aju-unde Mm De nlL> • Durata; reex 1l»lr<- urăli- rcieMtne-sasoeaot (Mlri de canturi, prospecte * DcSCHIDEF EA Bf Ei k tU&a FOLftLRAH bael r, ungar, ntaeu irreriori moderate. Pen-oamusica . oaiboia, dile-tetinit gratis la cerere. LA 25 MAIU Direetluura BarL SITUAT IN VALEA MUNŢILOR PENTELEU DI-TRICTDL BUZEU DESCIIK.DE I.A I IULIE IM.\A LA FIXELE LUI AI GUST Ac*st siubilirncnt Gonţine camere mobilate, birt confortab I si saloane de petrecere cu muzică, cură de zer, lapte de capre şi bâl de apă rece sub direcţiunea medi'-alâ cu farrna 'ie. Preţurile suni fixate: o cameră cl dvuâ paturi şi toate necesariile, 3 Ici pe zi cele mal spaţioase si cu soft 4 iei: mâncare dej ut şi prânz îndestulător împreună cu vinul 5 lei pe zi, de persoană, copii până lalOaat p eţul pe jumfelate f OM UV IC ATI A ESTE ItlXF ItESTAIÎILITA Pentru angajare de cam*re şi ori-ce alte informaţiuni, doritorii se vor a-dresalad Ştefan Horân^scu proprietaru, domiciliat în Bucureşti, Strada Zboru No. 9 şt în localitate. ăsmmm X A X L =xe©xzzzzz: I « E C E CU V E DEDEA U xB AM:\C!L I O RTE IMPORTAM Sub-semnatu! proprietara! fostului Maga inIO.X PKX-COV1C1 cu mărfuri mnez res-pectos I I. MOISFSCI1. 1 .X L T R E t E CU V E I» E II E A —— £i«irvlui„Epooa< Girant raapomabil, C. CDor®©8*5®* www.dacoromamca.ro