ANUL II No. 474
A DOUA EDITIUNE
SÂMBĂTĂ 27 IUNIE <y 18»T^1ULIE)
15 BANI NUM ERUL ABONAMENTELE
I'ICEP LA I 61 16 A FIE-CAREI LUNI SI 8E PLĂTESC TOT-CAUNA ÎNAINTE
IM Bl'Cl’HEsri La casa Administraticnei IA' TARA: Prin mandata poştala.
Pentru t an 40 lei, 6 luni *0 Iei, 3 luni 10 Iei.
I* Si reivvtate i La toate officiele poştale d:n Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei t luni *5 lei.
LA PAHiSt Se gaseste jurnalul cu îs Om. numerul, la Kioscul din rar Uontmartrr ici Bulevardul St. tiprmain K«. HI.
MANUSCRIPTELE NU SE INAP0IA2A
REDACŢIA
No. 3. — Piaţa Episcopiei. — lS'o. 3.
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
J1STITIA fll COLECTIVITĂŢI!
ALEGEREA lllllisim III MĂRIEI
Ain.mt nmiM ii i bulgarii
PROCESUI
BATAl SILOH f(l\TI{\ (iALATEMLOH
—... ♦ .... —
NEGOCIERILE
cu
AUSTRO-UNGA RIA
I
Cea d’intâiu trebuinţă a unei societăţi organizate este justiţia, fără de care constituţia cea mai liberală, nu este de căt o abstracţiune fără realitate sau, mai bine zis, o misti-ficaţiune.
Cea d’întâiu condiţiune a existenţei justiţii este ca ea se fie cu de-săvîrşire aceiaşi pentru toţi, fără deo sebire de psrtide sau de opiniun'.
Sub regimul parlamentar, direcţiunea politică aparţine pe rlnd diferitelor partide; justiţia trebue se fie tot-d’a-una a tutu’or.
Aceste idei sunt atât de evidente, în cât au ajuns a fi nişte banalităţi pe care le găseşti în toate cărţile, In programele tutulor partidelor; dacă laşi inse cartea la o parte şi te uiţi la cele ce se petrec tn tara noastră atunci vezi îndată că cea ce în teorie este o banalitate, la noi In practică este o raritate.
Întrebăm pe or-ce om nepărtinitor, pe or-ce om de bună credinţă: Există în societatea noastră, opiniunea că în România justiţia este aceiaşi pentru toţ!, că or-cs cetăţean, or-care ar fi opiniunile lui politice, este sigur când are vr’o pricină d’a găsi o judecată dreaptă şi nepărtinitoare, sau din contra ccnvincţiunea contrarie este f» adânc înrădăcinată în inima tutulor, şi domneşte fără contestaţiune In conştiinţa întregului popor?
Chiar în afacerile civile, în care nu sunt în joc de cât interese private, lumea, masa publicului, este convinsă că nu este destul ca se ai dreptate spre a câştiga pricina; că fără influenţă şi proteeţiune nu este putinţa se ai succes buu într’un pro ces însemnat.
Această neîncredere în independenţa şi în imparţialitatea magis-traturei noastre, este ea oare resul-tatul unor prejudecăţi, unei vechi erori care se fi subsistat chiar dupe dispariţiunea căuşelor care ’i de-dese naştere?Nu; din nenorocire nu este aci nici eroare, nici prejudecată ; şi nici că este cu putinţă ca acest popor se creadă In justiţie când vede că de câte-ori au fost in joc, într’o afacere, vr’un interes sau vr’o pasiune a guvernului, decisiunile justiţiei au dat tot d’a-una satisfac-ţiune pasiunelor şi resbunârilor oamenilor de la putere, iar rarii magistraţi cari nu s’au supus au fost sdrobiţî fără milă şi au remas fără carieri, adesea-ori fără pâine, spre pilda celor-l’alţi.
Guvernul d-lui Brâtianu care, între alte promisiuni frumoase, lnscri-cese în programul seu şi aceea a uneî justiţii nepărtinitoare şi nea timatâ, şi în această cestiune ca în altele, a lăsat de s’a protestat iscălitura sa, şi a dat un faliment ruşinos sau mai bine zis, o bancrută frauduloasă.
D. Brâtianu, dacă ar fi fost un &•
deverat bărbat de stat; cum tl pro-
clamă linguşitorii ce’l încongioară, «r fi înţeles că înlr’o ţară în care luptele şi pasiunile politice sunt viî, în care domneşte pretutindenea regimul electoral, cu cortegiul lui de abuzuri, de corupţiune, de vânzări şi de cumpărători de voturi şi de conştiinţe, trebuia se se întemeeze o putere statornică, streină de aceste, 1 upte, pusă mai presusde pasiunile po-tice şi de intrigile electorale, care se asigureze tutulor protecţiunea legilor şi se apere pe minorităţi în contra abusurilor şi opresiunel majorităţilor.
Nici un ministru nu s’a bucurat în această ţară de o putere atât de nemărginită, nici un om n’a stat necurmat la cârma statului într’un period de un-spre-zece ani: nici vremea prin urmare (acest factor indispensabil al tutulor reformelor mari) nici supunerea majorităţilor, nici elementele sănătoase din care se putea alcătui nişte corpuri judecătoreşti luminate şi integre, nu’l au lipsit. Ce a făcut pentru îndestularea acestei mari trebuinţe?
Nimic, absolut nimic. In timp de li ani, nu numai nu ne-am apropiat de scopul dorit, de pământul făgăduinţei unde trebuia se se sature cei ce flămânzesc de dreptate, cum zice scriptura, dar din contra am dat îndărăt.
Guvernul conservator, spre veci-nica sa onoare, preocupat de dorinţa d’a asigura cât se poate o egală justiţie pentru toţi, avus?se grija d’a numi în funcţiunile judecătoreşti pe toţi tinerii onorabili şi învăţaţi farâ a cerceta opiniunile lor politice.
întrebăm; aşa a făcut guvernul colectivist ?
Voinţa Naţionala avea deunâ-zi cutezanţa se ne impute că nu ştim se respectam decisiunile justiţiei, şi zicea că conservatorii nici după 11 ani nu se pot deprinde cu ideia că justiţia nu e a lor.
Se esamiuăm cine, conservatori sau colectivişti, au căutat să se facă stăpâni pe tribunale şi au considerat justiţia ca proprietatea lor exclusivă.
Suntem siliţi aici se cităm nume proprii; nomina odioasa sunt; dar nu e vina noastră; căci la îndrâs-neala unor afirmiiţiuni inexacte nu putem respunde de cât prin fapte.
Eată cum era compusă sub guvernul conservator Secţia I a Tribunalului de Ilfov: C. Nacu prim prezident, Petre Stoicescu şi Ii. Opranu, membri; In acelaşi tribunal, tot sub conservatori, au fost numiţi o mulţime de tineri care nu ’şi ascundeau de loc nici opiniile nici simpatiele politice, ca dd. Vilacros, Arvanezu, Ciru Economu, Gr. brâtianu (nepotu d-lui 1. Bratianu) etc.
Se presupunem acum ca înaintea acelui Tribunal ar fi venit vr’un proces ca acela al d-lor Balş şi Filipescu, in care ar fi fost implicate personalităţi însemnate din opoziţia de atunci. Respunză ori cine : preveniţi aveau ei serioase garanţii de o judecata nepărtinitoare şi independintă ?
Adevărul este că într’un proces de asemenea natură, guvernul de atunci ar fi putut poate, cu drept cuvânt, să suspecteze imparţialitatea unor judecători care erau aleşi din rândurile adversarilor săi.
Azi din contra vine înaintea Tribunalului un proces In care este implicat un membru al opoziţiei ; cine ’l judecă?
D. Boarnbâ, cumLatul d-lui prim-procuror care urmăreşte pe prevenit; fratele d lui Boambă; d. Ghimpă, preceptorul fiului miniitrulul jus-
tiţiei, d. Costescu fratele secretarului general al minisleriuluî justiţiei; d. Stăvescu, nepot de soră al primului ministru; d. Sc. Ghyka, fiul d-lui Ioan Ghyka şi nepotu d-lui Mitiţâ Sturdza; d. Dimitrescu, fratele d-lui Pr. Dimitrescu, colectivist militant şi infocat; etc. etc.
Respunză ori cine: care din amândouă guvernele oferea adversarilor sei mai multe garanţii de imparţialitate, de dreptate; care din două a vrut să acapareze justiţia şi se o o monopolizeze în folosul său şi al părtaşilor săi?
Ga să Înlesnim acest respuns vom publica mâine un tablou comparativ al decisiunilor din aceşti din urmă ani, date tn procesecare stau în legătură cu politica.
Slinos
TE LE GRAME
AGENŢIA HA VAS
Tirnova, 7 Iulie.
lata textul telegramei trimise A. S. R. prinţului de Coburg de Marea adunare naţionala.
Monseniore,
Deputaţii marii Adunări naţionale, pătrunşi de tna!tele;calitaţl ce disting Augusta persoana a Alteţei Voastre regale, precum şi de viile simpatii ce purtaţi causel bu'gare, az', în şedinţa publica, au aclamat solemn In unanimitate pe Alteţa Voastră Regala ca principe al Bulgariei Pre-sintând prea umilele felicitări ale Adunării, suul interpretul urărilor ferbintl ce deputaţii şi lutreaga naţiune lormeaza pentru ca Alteţa Yoaslra s6 vie cât se poate deiule iu Bulgaria, ca suveran al poporului, ce are credinţa neclinliLă ca Alteţa Voastră Regala’şl va devota nobila şi preţioasa sa viaţa desvoitaril, libertăţii şi măririi naţiunii bulgare.
Preşedintele Camerei (semnat) Toueef
Tirnova, 7 Iulie
Emigranţii bulgari Zankovişti din Con-stantinopol aQ comunicat guvernului nostru, prin mijlocirea agentului Bulgiriel tn acest oraş, ca el ar accepta ca principe candidatul ce ar li ales de marea Adunare naţionala.
Regenţa şi minislerul au adresat prinţului de Coburg-Gota o telegrama spre a l felicita pentru alegerea sa.
St.-ă’elersburg:, 7 Iulie.
Ziarele noastre suut nemulţumite de candidatura prinţului de Coburg.
Noul timp zice ca Rusia nu va recunoaşte alegerea sa şi ar pulea chiar sâ pirasească atitudinea expeclantâ ce a observat până acum.
Prinţul de Coburg, zice foaia citaLă mal sus, ar trebui sa mediteze asupra soarlel lui Maximiliau.
Tirnova, 7 Iunie.
Deputaţii vor aştepta aci respunsul oficial al Prinţului Kerdinand de Sax-Coburg
Daca Prinţul va veni In curând In Bulgaria, deputaţii vor a tepta sosirea sa la Tirnova, pentru prestarea juramâutulul.
Daca, din potriva, Prinţul va manifesta dorinţa de a visita Curţile europeue, Înainte de a veni în Bulgaria, Adunarea va 11 am&nata pAna la Întoarcerea sa.
Cat pentru acceptarea Prinţului Ferdi-naud, ea pare asigurata.
AGENŢIA LIBEUA
(Belgrad, 7 Iulie.
Regele Miîan a sosit astă uoapte cu trenul expres. Toţi miniştrii aşteptau la gara pentru a saluta pe Suveran. Printre membrii ,corpuluI diplomatic, singur consilierul legaţiunei austro-ungare, d.Scbarz, a venit pentru a saluta pe rege. Ştirea despre sosirea M. S. ne fiind cunoscuta de cât prea târzia şi Uind-ca ploua tare gara era pustie.
Belgrad 7 Iulie.
Ministrul instrucţiunel publice a suspendat plata lelunior profesorilor de la Duiversitate. Un noQ concurs va fi publicat pentru locurile vacante.
Belgrad, 7 Iulie.
Guvernul a de egat pe consilierul Statului, Tuc«kovicl, de a face o ancheta în privinţa exceselor cari au avut loc tu plasa Cupria.
Sgomoiele despre noul desordiue cari sar ti produs iu diferite comune sunt falşe ; ordinea n a fost turburata tn toata întinderea ţărel
Întrunirea Sohraniei de la Tirnova, a fost precedată de ştirile cele mal contradictorii, tntre care se repeta cu ostenta-ţiune una de sursă oficioasă din Sofia, că la Tirnova se plămădeşte Iurnei politice o mare surpriza.
De erl aclamarea de către Sobranie a prinţului de Saxa-Coburg ca Domn al Bulgariei este un fapt îndeplinii şi mărturisim, că nu credem ca cine-va sâ fi fost surprins de acest act politic, care de sigur, nu va 11 cel din urmă ce se produce în afacerea bulgară.
Intr'adevăr, candidatura prinţului de Coburg a fost pusă înainte d'asta primăvară şi nu alegerea sa se parea tudoelnică, ci traducerea el tn fapt. Ţinându-se în seama adincile împerecheri ce au eşit la iveală zilele din urmă în stnul regenţei şi a guvernului din Sofia, este permis a se crede, că această alegere a fost ca o supapă de scăpare a intrigelor rivale între parti-saniî d-lul Stambulof d’o parte şi a! d-lul Radoslavof d'allă parte, a căror îsbucnire violentă atinsese culmea şi ameninţa cât p’aci a da lumel o reprezentaţie sângeroasă a actului final din celebra comedie Rabagas.
Or cum insă, criza balcanicăprin alegerea Prinţului de Coburg intră într'o fază serioasă şi poate decizivâ. Dată liindu-ne constelaţi unea marilor puteri diriginte, este indeferentă primirea tronului bulgar de prinţu de Coburg, pe căt e de gravă recuuoaşlerea sa în calitate de Domn al Bulgariei, de unele mari puteri, întru cât înţelegerea tutulor nu se va opera.
şi această înţelegere până în momentul de faţă, este fo&'le cu greii de atins,întru cât Rusia ’şl menţine punctul de vedere, al legalitatei tra'atelor europene, pe care a statornicii politica el pasivâ de la începutul crizei bulgare, ce a avui de efect, că cu toată susţinerea mal mult saO mal puţin pronunţata a regenţei de unele din manie puteri, nici una nu s a încumetat a recunoaşte într’un chip solemn, guvernul din Sofia, cu care s'aO mărginit a întreţine numai relaţiunî oficioase.
Este dar de trebuinţă, să aşteptam încă desfăşurarea ulterioară a acţiunel Diplomaţiei europene, pentru ca să ştim dacă prinţul de Coburg se va pulea aşeza pe tronul bulgar.
PROCESUL
iCORESPONDENŢA PARTJCUI.ARAj
La orele 8 pe vapor
Erl la orele 7 1/2 dimineaţa, cel 71 de cetăţeni al oraşului Galaţi, aii plecat cu vaporul Badetzky, de la Galaţi la Brâila. Pe vapor se aflad şi bătăuşii colectivişti în complect, în număr de peste 100, în cap cu Brăiloiu, Malaxa, Miţu Macry , Cavalioti, Davidescu , Vârlan.
Pe acelaş vapor se aflau şi dd. general PencovicI şi colonel Herclit, care mergeau la Braila, pentru a constata, daca este adevărat că în ziua de 23 Iunie, când a fost lovit d. N. Gatargiu, armata împrăştia lumea, lovind cu patul puştilor In dreapta şi tn stânga.
Mal întregul barou al Galaţilor, însoţeşte pe membrii oposiţiei daţi judecâ-ţel de bătăuşii colectivişti.
La Braila
La debarcader membrii oposiţieî din Galaţi, în fruntea cărora se afla d nil Ressu, Robescu, Mihăiiescu. etc.. sunt întâmpinaţi de tirâileni, In capul cărora se afla d. Nicolae Blaramberg, venit Înadins pentru proces.
Pe tot parcursul, lumea aglomerată saluta cu simpatie pe Galaţenl.
Sala Paradis
La orele 10 şi i/2, Gâlâţenii, însoţiţi de amicii lor din Brăila, şi de d. Nicolae B aramberg. se Indrepteazâ spre sala Paradis, unde curtea cu juraţi va ţiaea şedinţă.
La fîe-care cinci paşi e postat câte un gardist. Stradele, localul gradinei şi pavilionul sunt ticsite de lume. Când apărurăm In sală, lumea ne primi In aplause generale.
Agenţii poliţii la uniformă şi civili suni mulţi. Ni se zice că afara de cel
im
15 UANI NUMERUL
ANUNCIURILE
DIN ROMAN:* SE PRIMESC DIRL3T LA AOMINIS TRATIA ZIARULUI
La Pari*: Ia Agcncr H*vs«, place delii bsurst. S.
Agrnrr I.tbre. rue Xotre Dame des Yictoires 10, (Place de la Bovrse) jirulru PnrK, Kranrla, germania, Austro-lnguria, Italia si Barra Britani*.
Anunciuri pe pag. IV, linia 3C hani, anuncinrl si rpclame pe pagina treia Z Vei linia
50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B.
ADMINISTRAŢIA
N'o. 3. — Pinla Episcopiei. — No. 3.
din Brăila, mai sunt aduşi agenţi din BuzăQ, Ploieşti, Bucureşti, deosebit de cel din Galaţi, care sunt în complect.
Curtea cu juraţi
Sunt li şi un sfert. Lumea este impacientă. Adăstăm sosirea preşedintelui Curţii cu juraţi.
In dreapta sta ii Gălăţenil şi apărătorii lor. Printre aceştia figurează întregul barou de Brăila şi Galaţi In frunte cu d. N. Blaramberg.
In stânga stafi tristele şi sinistrele figuri din 11 Maiâ. Avocaţii lor sunt Cavalioti, Vârlan şi Miţu Macri. Nici un avocat nu le ad luat apărarea.
La 11 şi jumătate apar între sentinele deţinuţilXe.nti şi Sânge Albe, care sunt primiţi de toţi cu dragoste.
Şedinţa
Curtea este prezidată de d. Sişman asistat de d-nii Paraschivescu şi Vasi-lescu.
Fotoliul ministerului pubjic e ocupat de d-nii Sârăţianu, procuror general, Orleanu şi Cremeneanu.
Se face apelul nominal al inculpaţilor şi martorilor.
Când se chiemă martorul C. Malaxa, deputat, acesta respunse presinte.
D. Leonida Sterea roagă pe preşedinte să ia act câ azi d. Malaxa a răspuns că este aci ; ca pentru azi s’a gâ-sit domiciliul acestui domn, iar în ziua de 23 Iunie când era chiemat la juraţi ca inculpat s'a zis ca nu se ştie unde locuieşte !
Preşedintele ia act. Publicai ia lu rls pe Malaxa.
Cererea de amânare
Lipsind mai mulţi martori al denunţătorilor, aceştia prin graiul Iul Ion Mi-hail cer amânarea.
Procurorul Orleanu susţine cererea denunţătorilor.
Apărătorii inculpaţilor se opun la amâuare.
D. C. Hessu este în contra amânării. D-sa araţi câ sunt dăstuî martori de faţă; ca această amânare este intenţionată şi n'are alt scop de cât a ne pune pe cheltuell. In fine C8re se se ia act din partea cui să cere amânarea. (A-plause).
D N. Blaramberg, într'o cuvântare întrerupta continuu de salve de aplause, combate cererea de amânare.
•
* *
La ora 1 farâ 10 m. Curtea Intră In deliberare.
• ♦
Peste câte-va minute preşedintele reintră tn şedinţă şianunţâ câ din cauză ca lipsesc 34 martori aî denunţătorilor, ajurna procesul pentru sesiunea viitoare şi condamnă pe fie care din martorii absenţi la amenda de câte 30 lei.
Lumea se împrăştie în ordioe.
întoarcerea d lui Lascar Catargiu.
Peste puţin se anunţa printr’o telegrama ca la orele 3 soseşte din Bucureşti d. Lascar Catargiu, însoţit de d-nii G. Vernescu şi G. Paladi.
Toţi in corpore ne ducem la gară spre a primi pe leaderil partidului li-beral-conservator, cărora li se face imposantâ ovaţiuue.
D-nii Lascar Gatargiu, Vernescu, N. Blaramberg şi P&ladi suut conduşi de public pâua la casa d-lui Simu unde sunt gasdui. Aci primesc numeroase vizite. Câtre orele 5 1/2, d-nil Lascar Catargiu, Vernescu, Blaramberg, Paladi cu toţi membri opoziţiunei Brailene şi Galăţene pornesc la debarcader.
Cu toţii la ora 6 plecăm la Galaţi.
•
. *
La sosirea în Galaţi, leaderil opozi-ţiunii sunt primiţi cu mare enlusiasm.
Toţi împreună merg de aci se visi-teze pe d. Nicu Catargiu.
•
* .•
Cu trenul de seară d-nii. Vernescu, Blaramberg şi Paladi iad drumul spre Bucureşti.
www.dacoromanica.ro
2
EPOCA - 27 IUNIE
NEGOCIERILE
CC
AUSTRO-UNGARIA
IV
Am zis în ultimul articol câ poziţiu-nea geografică a Transilvaniei şi a Bu-oovinel, silesc pe guvernul imperial a face sacrifice, care tu sunt în realitate de cât sacrifice aparente, spre a încheia un tratat de comerciu cu România.
In adevăr, nu are cine-va de cât să’şl arunce o repede ochire asupra unei hârţl, spre a vedea că aceste două provincii austro ungare, sunt cu totul şi în totul dependente de România, câ fftrâ România le este, fără a exagera câtuşi de puţin, mal absolut imposibil, nu numai de a propăşi în bunul lor traid, dar chiar de a îndestula trebuinţele zilnice a hranei populaţiunelor lor, cu productele solului lor.
Situate la extremitatea est al imperiului, ele se mărginesc de la Suliţa Noua pe Pruth până la Verciorova pe Dunăre, cu România. Muntoase, în cea mal mare a lor Întindere, ele posedă un sol puţin mănos, şi populaţiunile lor, ca toate populaţiunile ce locuesc în munţT, sunt silite a importa cea mai mare parte din cerealele trebuincioase pentru hrana lor.
Cerealele le aduc, putem zice, mal în totalitatea lor din România, căci aici, legâsescşi mal eftine şi de o calitate care le convine mal bine de cât similarele lor din Ungaria şi Galiţia. Pentru a putea face însă aceste cumpărături însemnate, populaţiunile acestor două ţări austro ungare, dad României, pe de o parte munca lor în natură, iar pe de altă parte, produsele unor industrii primitive şi prin urmare foarte înapoiate.
Tot ce este tânăr şi valid, vine cu zecimile de mii spre a oferi munca lor în România, sad ca servitori prin casele indemănate sad ca muncitori agricoli. Numai în Bucureşti se află, în permanenţă, 40 până la 50,000, bărbaţi şi femei, aparţinând la toate naţionalităţile care locuesc în Transilvania, precum Saşi, Secul, dar mal ales Români, care sunt feciori, vizitii, bucătari şi altele prin casele noastre. Asemenea în judeţele de peste Milcov, cu începere de la Adjud în sus, toată Secuimea, dintre Muroş şi Garpaţi, se coboară din munţii lor spre a munci câmpiele judeţelor Putna, BacăU, Neamţu şi Parte din Roman. Cele-l-alte judeţe ale Moldovei de Nord, precum Dorohoiu, Botoşani, Suceava şi o mare parte din Iaşi sunt copleşite în timpul lucrărilor agricole de Români şi RusniacI din Bucovina.
Iată dar una din căuşele care silesc pe Austro Ungaria de a avea relaţiunl comerciale plăcute cu România. Ori ce resbel vamal nu poate avea de cât o singură consecinţă, foarte funestă pentru populaţiunile acestor două provincii muntoase, aceea de a scumpi în-tr’un mod simţitor, traiul acestor po-pulaţiunl, care sunt departe de a fi bogate.
Dar nu este numai atâta. — Toată populaţiunea din Transilvania şi Bucovina nu poate fi hrănită numai cu
ceea ce oamenii valizi câştigă în România. Sunt bătrânii, sunt femeele, copiii şi în fine acel care nu să pot strămuta pentru o causă sad pentru alta. Aceştia, siliţi să păzească căminele lor, sunt mal toţi dedaţi la vr’o industrie casnică, dar primitivă prin urmare. Piodusele acestor industrii nu pot găsi o altă ţară unde ar putea fl căutate de cât România, mal întâiQ pentru ca ea este la porţile lor, şi apoi pentru că România este mal înapoiată pe terenul industrial de cât chiar ele însuşi.
Prea depărtate de cele-l-alte provincii ale imperiulu1, ele nu pot scurge producţiunile industrielor lor nici în Ungaria, nici în Galiţia, nici în-părţile imperiului s tuate dincolo de^Leita, pentru că toate aceste provincii, posed industrii mult mal puternice şi mult mal înaintate de cât cele care există la densele. Le ar putea trimete cu un oare-carefolosîn Rusiameridionala.care caşi Româniaestelipsităde orl-ceindus-trie, dar aceasta leecuneputinţa dinca-usa taxelor vamaleale marelui imperii! slav, care precum esteobşteştecunoscut, sunt cele mal urcate din toată Europa, şi acestea numai spre a proteje industriale naţionale, care au luat de un timp în coace, un mare avânt In provinciele centraleale imperiului, dar mal ales în Polonia.
Transilvania şi Bucovina sunt dar nevoite a trimete toată producţiunea industrielor lor numaltn România, căci alt fel sunt în pericol de a nu mal avea mijloacele necesare pentru cumpărarea obiectelor de hrană de care sunt lipsite.
Săceicetăm acuma ce industrii posedă ele. Enumărarea articolelor produse de acele industrii va fl suficientă spre a explica, între un mod foarte lămurit, una din principalele cause pentru care ele nu pot găsi căutare de cât în România.
După Neue Freie Presse, articolele pentru care Austro-Ungaria cere o reducere însemnată, nu numai asupra taxelor fixate de tariful autonom din 1886, dar chiar asupra celor stipulate nu de mult de Germania în favorul săii sunt următoarele :
1.	Lemnele de construcţiune.
2.	Articole ordinare de lemn şi că-ruţăria ordinară.
3.	Pieile ordinare şi articolele ordinare de piele.
4.	Ţesăturile ordinare de lână.
5.	Ţesăturile ordinare de cânipă.
6.	Hârtia ordinari.
7.	Sticlăria ordinară.
Aceste sunt toate produsuri ale Transilvaniei şi ale Bucovinei.
Să vedem acuma care sunt deosebi-rele între taxele achitate de aceste articole până la finele lui Iunie 1886, după tariful convenţional din 1875, şi cele la care sunt supuse după tariful autonom din Mal 1886, precum şi care suut taxele stipulate în curând de Germania în favorul articolelor similare de origină germană.
ă) Lemnele de construcţiune erad scutite de or-ce drept vamal (art. 455). la intrarea lor în România, de tariful convenţional din 1875. Tariful autonom din Mal 1886, le supune la un drept de 15 fr. de metru cub (art. 373). Germa-
cele d’al doilea 30 fr. suta de kilg. (art. 409 şi 417). Germania a primit o taxă de 20 fr. pentru ambele categorii.
Acestea sunt diferinţele esenţiale între tariful convenţional de la 1875 şi cel autonom de la 1886, precum şi deosebirile acceptate de Germania în ultimele sale stipulaţiunl, atingâtoare de articolele de care ne ocupăm.
Intr’un viitor articol vom arăta lista obiectelor coprinse în tarifele vamale sub denumirea de articole ordinare de lemn, de piele, ţesături ordinare de cânipă si lână şi ce se înţelege prin\hârtie şi sticlărie ordinară.
Tomescu.
INFORMATIUNI
Guvernul român a primit cu entuziasm ştirea despre alegerea prinţului Ferdinand de Coburg la tronul Bulgarii. Ni se spune câ Regele ar fi telegrafist deja prinţului pentru a ’l felicita şi câ ministrul afacerilor streine ar fi tncunoştiinţat pe agenţia diplomatică a Bulgariei câ îndată ce alegerea ’i se va notifica, guvernul român se va grăbi a recunoaşte nuoa stare de lucruri sperend a fi cel d’ântâiO a face această de-marşă.
—x-
Regele s’ajiotărîtln cele din urmă
se prezideze solemnitatea distribuţiu-nei premiilor la elevii şcoalelor publice şi în acest scop va veni Luni în Capitală. împreună cu M S. va sosi în Bucureşti şi prinţul Frederic de Hohenzollern care va pleca în aceiaşi seară in Germania.
— x—
[Hoţie din inaU ordin). D nit Ver-nescti, Blarambergşi Paladi se întorceau astă noapte cu trenul de la Galaţi.
După ce trenul părăsi gara Ploeşti, d. Vernescu observă câ ’i dispăruse o mică geantă. Sc făcu pe dată re-clamaţiune şefului de tren. Acesta răspunse cad. Vernescu trebue se’şî fi uitat geanta în alt vagon, deoarece la Buzău s’a schimbat trenul.
D. Vernescu d’impreunâ cu colegii săi de călătorie observară conductorului câ nici unul din d-lor n'au schimbat vagonul şi ca dovadă, o mică perniţă pe care d. Vernescu o scosese din geanta se gâsia încă în compartiment.
Faţă cu conduita puţin corectă a şefului de tren, d. Vernescu voi să reclame la gara Lhitila. Aci iseres-punse de ş*-ful de gară câ reclama-ţiunea trebue făcuta la Bucureşti sub cuvânt câ d-sanu are nici o autoritate asupra şefului de tren ; in cele din urmă d Vernescu stăruind a face reclamaţiuneai se respuuse că nu este hârtie.
Resultâ în mod evident de aci că geanta d-lui Vernescu se furase din înalt ordin, crezându se că se va pune mâna pe acte de mare impor-lanţă.Tare trebue se fi fost de ploaţl colectiviştii când căutând în geantă n’au găsit de cât papucii d-lui Vernescu.
—x—
După cum am spus în numărul nostru de eri, distinsul profesor de clinică chirurgicală la facultatea de medicină din Bucureşti, doctorul Severeanu, a făcut zilele trecute o remarcabilă operaţiune la mâna d-lui
■
N. Fleva, extrăgând glonţul care de 6 luni era în palma.
—x —
Cât va timp înainte d. Fleva consultase pe d. doctor Assakv care ’I recomandase se meargă la Aix-les-bains pentru a face acolo duşe sulfuroase şi masagiu sistematic.
In urma operaţiune!, amicul nostru se găseşte cu totul restabilit şi a putut merge a doua zi chiar la moşie.
Cu drept cuvânt profesorii din Berlin numesc pe doctorul Severeanu der beriihmte rumănische Chirurg.
—x—
Este fără valoare desminţirea dată de ziarul Vocea Covurluiului faptelor ce se imputa grupului seu în corespondenţa -noastră gălâţeană intitulată Noul Consiliu comunal de Galaţi şi subscrisă un liberal-conservator. Corespondentul nostru mânţine întocmai * fir maţi unile şi aprecierile făcute, răci sunt conforme cu realitatea. La nevoe se vor da şi alte dis« veluirl şi mai convingătoare.
—x—
Ni se spune câ in previziunea în-locuirei d-lui Câmpineanu, a cărui retragere din sarcina de primar este hotârită, prin d. Ion Bibicescu, un grup de oposiţiune contra acestuia s'a format în sînul consiliului comunal. Acest grup se compune din d-nii A. Vladescu, Ştefan Petrescu, Gr. Cerkez, Hernia, Zamfirescu şi Bechianu, care sper să câştige în curînd adesiunea şi a altora din colegii lor
—x—
Printre elevii şeoalei de bele arte, s’a destins anul acesta tenerul Oscnr V Obedeanu. După un an de studiu a obţinut 2 prime medalii de bronz o primă menţiune pentru desen şi o alta primă menţiune pentru pictură succes ne obţinut până acum în şcoală în aşa scurt timp. Felicităm pe tenerul Obedeanu şi suntem convinşi că lucrând va face onoare ţărei sale, dar laudă neobositului director al şeoalei Th. Aman care di-rigează cu atâta inteligenţă şi m&es-trie tinerele şl adevăratele talente.
—x—
Mâine Sâmbătă trupa română de la Teatrul Dacia represintâ în beneficiul d lui I Anestin Lumpatius Vagjbundus, comedie cu cântece în 3 acte şi 3 tablouri.
0EPES1 TELEGRAFICE
AGENŢIA IIAVAS
Viena, 7 Iulie.
«Allgemeine Zeilung» esle informata din sorginte diplomatici, câ prinţul de Coburg va accepta definitiv alegerea sa la tronul bulgar, că Poarta şi puterile, — a-farâ de Rusia, — vor confirma această a-legere, şi câ Rusia a lăsat să se tntrevazâ că, tn faţa faptului împlinit, ea se va mărgini a protesta.
Berlin, 7 Iulie.
Consiliul federal a acceptat propunerea de a suprima oprirea stabilită a exportării cailor.
Viena, 7 Iulie.
Ca urmare a decisiunilor luate In ultima conferinţă a miniştrilor, comisiunea, sub preşedinţia Comitelui Szoegyenyi, a discutat azi modalităţile şi restricţiuuile după cari suprimarea proibiril privitoare la exportul cailor ar putea să aibă loc.
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(18)
A. MATTHEY — (arthuh arnould)
CRIMA
DE LA
CRUCEA ROŞIE
PARTEA I.
TRIUMFUL LUI IUDA
III
Solul
—	Soţul d-tale 1... Jules Durandeau, repet» el Încet, cu desperare. Pot fugi?
—	Nu.
—	Bine... atunci... mă voi ucide. Scoase pumnalul pe care ’l ascun.
sese de la intrarea sa In iatac.
—	Când va vedeR cadavrul med la picioarele d-tale, vei spune câ m’am o-morlt pentru cânu voiai să mă asculţi... şi onoarea d-tale va fl sc pată, iar ed ’ml voi fl plătit crima 1
—	Prin o altă crimă 1 răspunse Zelia aruncând asupra lui o privire de recunoştinţă şi de ert&re, care nu sâ potrivea cu vorbele sale aspre şi care pătrunse în inima Iul Raimund lmbtrbă-tându'l.
Cine-va b&lu din uoth 9 voce de afară zise ;
— Ea sunt, Zelia... Nu auzi... Des-chide;ml 1
Zelia apucă repede pe tînfir de mână şi 11 împinse cu hotărîre şi fără voia lui, în dosul unei oglinzi mari, unei psyche, ce se afla acolo.
Aşezată la unghiul de intretăere a doi din pereţii odâel, In faţa ferestrei şi cam In umară, lisa destul loc ca să se poată ascunde cine-va.
Zelia 'şt puse un deget pe buze spre a'f spune să tacă şi să nu se mişce de loc.
După ce făcu aceasta, se dădu înapoi.
Dar să zâria în locul gol dintre oglindă şi parchet, partea de jos a picioarelor.
Cu repeziciunea de hotărîre care nu lipseşte nici odată unei femei în împrejurări grele, apucă rochia ce o scosese când să retrăsese în odaia el şi care st&tea aruncata pe un fotolid, şi o as-vîrli dinaintea oglinzel unde ea ascunse picioarele lui Alain.
Acuma nimic nu putea trăda pre-senţa lui
Zelia deschise.
Acel care intră era un om tlnăr încă; putea să abia de la 32 la 35 ani.
Cam scurt,cam slab, galbenii! la faţă, avea formele elegante şi delicate a unul meridional.
Trăsurile lui nu eraţi de fel displăcute; din centra, femeile 11 gâseafl frumos şi bărbaţii nu se miread de a-
ceasta.
Intrând) d. Jules Durandeau, de
nia a aderat la această taxa.Vom vtdea mal târzie, cauza acestei adesiunî.
b)	. Articolele ordinare de lemn şi că-ruţăria ordinară.
Articolele ordinare de lemn (art. 459 a T. C.) plăteai! 2 fr. de 100 de kilog. După tariful autonom (art. 376). ele sunt supuse la un drept de 12 lei de 100 de kilog.
Cărufăria ordinară (art. 642 T. C.) plătea 16 lei, de bucată, fără deosebire de calităţi. Tariful autonom o împarte în două clase. Căruţele şi trăsurile cele mal ordinare sunt supuse la o taxă de 20 fr. de bucată, iar cele ceva mal fine dar tot ordinare Ia o taxate cu 75 de fr. de bucată. Părţile deosebite necesare pentru construcţiunea acestor două categorii de căruţl sunt tsxe în 30 de fr. 100 de kilg. (art. 523, 524 şi 525). Germania a primit aceste taxe pentru articolele el similare.
c)	. Piei şi articole ordinare de piele.
Pieile ordinare, plateaQ după tariful
convenţional 40 fr. de 100 de kilg. (art. 317). După tariful autonom ele sunt supuse la o taxă de 100 fr. de 100 de kilg. Germania a stipulat pentru pieile ei ordinare 60 fr. de 100 de kilg.
Articolele ordinare de piele erai supuse la un drept de 45 fr. de 100 de kilg. de către tariful convenţional (art. 323 şi 326J. După tariful autonom, a-ceste articole sunt supuse unele (art.
272)	la 200fr.suta de kilg. iar altele (art.
273)	la 600 fr. suta de kilg.—Germania a stipulat pentru cele d’întâid 80 fr. iar pentru cele d’al doi ea 90 fr. de suta de kilg.
d)	. Ţesături ordinare de lână.
Aceste articole plâtead după tariful
convenţional 30 fr. de 100 de kilg. (art. 338). După tariful autonom, ele sunt împărţite în două clase.
Clasa întâiu, da o greutate de 700 grame şi mat mult de metru pătrat, este supusă la o taxă dp 75 fr. suta de kilg. (art. 289.) Clasa doua, de o greutate de 500 pînă la 699 grame de metru pătrat, plăteşte 120 fr. 100 de kilg. (art. 290). Germania a stipulat pentru clasa întâi 80 fr. iar peutru clasa II a 90 fr. de 100 de kilg.
e)	. Ţesăturile ordinare de cânipă.
Pânzele groase albite sad npalbite,
erad supuse de tariful convenţional u-nele la l6 fr. iar altele la 30 fr. de suta de kilg. (ari. 395 şi 396). Tariful autonom Ie supur8 ia un drept uniform de 75 fr. suta de kilg.(art.352)Germania a acceptat taxa tar’fulul autonom.
f)	. Hârtia ordinară.
Tariful convenţional fixase 8 fr. de 100 de kilg. pentru hârtia de tot ordinară art. 442 şi 19 fr. pentru suta de kilg. de hârtie ceva mai superioară decât cea d’ăntâl, dar tot ordinară încă (art. 443). Tariful autonom taxează pe cea d'ânttl cu 18 fr. iar pe cea d’a doua cu 30 fr. 100 de kilg. i,art. 358 şi 359., — Germania a obţinut o taxă uniformă de 12 fr. de suta de kilg. pentru ambele calităţi.
g.) Sticlăria ordinară.
Sticla ordinară(geamurl) plătea după tariful convenţional 4fr.de 100 de kilg. (art. 503). Vasele de sticlă ordinară e-rad supuse la un drept de 6 fr. 50 bani de 100 de kilg. (art. 504). După tariful autonom, cele clintit plătesc 10 fr., iar
vreme ce era el, cum ghicise Zelia, la cea Intel bătae la uşe, se uită împrejurul lui, apoi naintă In mijlocul odâel şi să opri lângă o masă rotundă acoperită cu un covor de catifea, pe care să vedeai! o mulţime de nimicuri plăcute femeilor.
E! depuse pe ea un revolver pe care ’l ţinea tn mână.
—	Cum I nu eşti încă culcată ? întrebă el liniştit pe femeia sa.
Zelia, prin o sforţare extraordinară, găsise mijlocul de a părea liniştită, şi ar fl trebuit să bagi bine de seamă ca să vezi că buzele ei cam decolorate tremurau uşor.
Zărind revolverul, nu putu, cu toate aceste, să se Impedice de a să înflora, dar răspunse îndată:
—	Nu; Juste era puţin indispus... Am veghiat la capul lui; apoi am adormit lângă leagănul săd.
—	Aşa?... De acea nu ml deschi-deal ?. . Drăguţul de el !|
Tatăl să apropie de lpagâo, ridică perdelele şi să uită la obrazul ros şi liniştit a unui copilaş de 15 luni, dormind cu gu"a puţin deschisă şi pumnii Închişi.
—	Pare foarte bine, zise Jules Du-r&nde&u.
—	Da, dar ia seama să nu să deş-depte.
Zelia Închise perdelele.
—	De ce n'al chemat pe doică ?
—	O I nu era nevoe. Dar d-ta adause
ea cu greutate, de ce eşti în picioare Ia ora aceasta .. şi în acest costum ?
| In adevăr, Durandeau era îmbrăcat de la cap până la picioare ca cine-va care venea din afară. Avea chiar o pălărie cu mârginele mari.
—	E un roman întreg 1 răspunse el răzînd şi aşezendu-se pe un scaun. In-chipueşte-ţl că grădinarului s'a părut câ vede nişte urme de paşi, azi dimineaţă când a măturat aleele. Am gândit că un tâlhar safi vr’un individ cu intenţiunl rele a pătruns aici noaptea.
Am voit să mă asigur de fapt prin mine însumi... şij fără a te Înştiinţa ca să nu te sperii... Eatâ două orede când pândesc Înarmat de sus până jos ca un bandit de operă comică sai! un jelos de melodramă.
—	Al
—	Şi n’a venit nimeni !... De almin-teri, Iosef s’a înşelat fără îndoială, căci Medor ne ar fl vestit de ar fl venit cineva... dar numai dacă streinul n’o fl un intim al casei... In care caz... dar asta nu sâ poate... amicii intră ziua pe uşă, iar nu la miezul nopţel peste ziduri 1 Deplin asigurat mă tntorceam ca să mă culc când am văzut eşiud lumina prin crăpătura uşeî d-tale... Temendu-mâ sâ nu fll indispusă... sau copilul să nu fle bolnav, am bătut la uşe... nu-al deschis şi eatâ romanul isprăvit 1
Jules Durandeau vorbea cu o linişte mare şi un fel de veselie.
—	Atunci, nu vel mal sta de pândă ? zise Zelia.
—	O I nu !... E foarte uricioasâ gradina acea întunecoasă... poţi să te răceşti noaptea.

—	Bună seara dar 1
—	Bună noaptea, mal bine, sad încă şi mal bine : bună ziua ... căci e unu de dimineaţă.
Zelia întinse mâna bărbatului săd, după moda iuglezeascft.
—	Mâna ’ţl e îngheţată I strigă bărbatul el ţinând’o câte va secunde tn ale sale ; din causa oboselel de sigur.
—	E târzid 1 răspunse tânăra femee.
—	EI bine, la revedere... Nu mă săruţi ?
Ea şi întinse fruntea roşindu-se.
El o sărută foarte liniştit 'şl reluân-du şl revolverulşi eşi adăogând :
—	Mă duc să mă culc... Simt că voi dormi dus.
După ce se Închise uşa, Zelia aşteptă câte-va momente nainte de a pune zăvorul. Când au mal auzi paşii Iul Jules Durandeau care sâ depărta în coridor, ea căzu pe un fotolid, unde stătu nemişcată, cu ochii închişi, cu braţele lăsate în jos, aproape fără cunoştinţa, lipsită de puteri.
De odată deschise ochii.
Alain în genuchl dinaintea el, o pri-via respectuos.
—	O iertare I iertare I zise el. E prietenul med, d-ta eşti femeia Iul... Dacă mă descoperea ai fl fost perdută I
—	Puteam să te las să fll prins, ne-norocitule ?... sunt destul de cinstit» femeie spre a nu face un &»emenea lucru.
—	Plec I
—	Aşteapt».
(Va urm»)
www.dacoromanica.ro
PUBLICITATE*
ZIARULUI ,, EPOCA'‘
Tlraglu 0,000 de fol
ANUNCIURI SI RECLAME i
Anunciuri pe pagina IV, linia 30 bani
Anunciuri şi reclame pe pagiun i III linia 3 lei.
—------------------- —
Hoina, 7 Iulie.
Senalul a discutat azi creditul african de 20 milioane franci.
Comitete Rohilant a dat amănunte asupra principiilor politicei salo africane.
Ministrul de răsbol a zis că creditul cerut va fi de ajuns pentru a atinge scopul ce'şl propune guvernul. Acesta, ştiind respundereace are asupră'şl prin angajamentele ce a luat către Europa, va fi foarte prudent.
D. Crispi reaminteşte că Învoielile precedente cu Englitera aO provocat ocuparea Masuahulul; el nu va spune motivele acestei ocupări; ci '1 va fi de ajuns să reamintească că condiţiunile In care se gâsia Sudanul făceaCi ca şi alte puteri să râv-nească această posiţiune. Notificarea blocării coastelor Abisiniel fu recunoscută de toate puterile.
Discuţiunea s a amânat pe mâine.
Quebec, 7 Iulie.
Focul a isbucnit In grajdurile Citadelei; el ameninţă msgasiile cu iarbă. Panica e mare printre locuitori; mulţi părăsesc o-raşul.
Moscova, 7 Iulie.
D. Katkoll e grav bolnav.
AGENŢIA LIBERA
Berlin, 8 Iulie.
Ziarele oficioase ţin un limbagiu foarte reservatin privinţa rccunoaşterel alegerel principelui de Coburg la tronul Bulgariei.
Ilerlin, 8 Iulie.
Consiliul federal a adoptat proiectul de a desfiinţa tnterdictiunea exportării căilor.
lici-lin, 8 Iulie.
Die Post şi Kreutiieitung continuă campania lor în contra valorilor ruse şi Îndeamnă cu insistenta pe Germania de a se desface cât se poale mal curând de fondurile ruse.
Yiena, 8 Iulie.
Corespondenta Politica zice că România nu va numi un ministru la Viena înainte de toamnă; până atunci însă d. Olănescu va gera legatiunea.
ACTE OFICIALE
—	D. dr. Fontâneanu se transferă ca medic la plasa Dumbrava judeţul Doljiu.
—	D. Licenţiat Ioan Nitulescu este numit medic la plasa Olteniţa.
—	D. Const. Demelrescu se numeşte revizor şcolar al Dobrogiel în locul d-lu Bănescu destituit.
—	D-nu Ioan Călin s a numit casier general la judetu Dorohol.
—	Se aprobă ca carte didactică : «Geografia judeţului Neamtzu» de d. V. lonescu institutor.
DIN DISTRICTE
BRAILA
Voinţa Brăilei mal dă următoarele amănunte asupra atentatului contra d-lul N. Gatargiu sevârşit de bătăuşii politiei Gălăţene :
«Dacă nu eraâ presezi d nil Ghiţâ Fortunescu avocat, N. C. Bacalbaşa şi 5. lonescu girantul ziarului nostru, era să fie foarte crunt bătut d. ISicu Gatargiu de către acel miserabil funcţionar de la vama Galaţi, care n'a respectat nici cel puţin etatea d-lul Catargiu.
Numiţii d-nl când aâ văzut că acel bătăuş se năpusteşte asupra d-lui Catargiu, imediat au sărit atât asupra a-celul bătăuş, cât şi asupra tatălui săd vestitul bărbier TatovicI un individ bătrân dar miserabil şi care încă de când sa ivit în grădina «Paradis» căuta scandate ; care dupe ce a fost îmbrâncit de pe scena grădtneî, unde avu loc scandalul, scoase vorba câ 'şl-a luat sânge 'şî-a aplicat câte va vizicante, zicând că a fost crunt bătut de d-nil care aii sărit în ajutorul d-lul Catargiu, nevoind Insă a zice că ţuica i se urcase în cap şi nu ştia ce face şi ce vorbeşte I
Când d. Primar Campinie află că a fost lovit d. Catargiu de către un beţiv din Galaţi, se adresă către Ciuperca sa, şi esclamă: «bine ’l a făcuţi» un d. însă ce era presinte ’I răspunse; «de ce nu vorbj&i aşa şi acum 2 ani, când te ciomăgise In curtea Primăriei bătăuşii poliţiei?!»
Ce om de caractere şi Primarul Campinie ! Ruşine să’f fie!!»
TUTO V’A
Tutova din Bârlad află că, în ziua de 18 Iunie curem femeia Zoiţa Buduiu, care se afla de mai mul timp bolnavă, a încetat din viaţă, din causă ca bă-trîna Elena Culiţoaia, în scop de ao în-sânatoşa. Ta administrat între alte băuturi şi o buriană otrăvitoare, numită strigoaică. Parchetul fiind îndată sesisat despre aceasta, urmează instrucţiunea. Afiftm câ Cufiţiaia din causa vârstei sale înaintate nu s’a
depus.
L V Ol EL IV TRANSILVANIA
Gazeta Transilvaniei scrie următoarele despre un duel înlămplat între un român şi un maghiar :
Era un timp, când trecea de bon ton In societatea privilegiaţilor a batjocori pe Român, lalpa ţărei, dându’I epitetele ctle mai murdare. Un funcţionar ungur de pe la Lugoş, care îşi nutreşte spiritul în toată ziua cu gentileţile şi delicateţile ce le îndreaptă mereu foile «patriotice» salariate sau ne-salariate, la adresa Românilor îşi Închipui, câ poate să i se ia şi astă zi de bon-lon mmeşeasca pasiune de a cinsti pe un coleg al său român cu #st-fel de epitete. Dar s’a Înşelat amar, ceea ce ne dovedeşte următorul fapt, care ni se relatează din Reşiţa montatul cu data de 1 Iulie curent;
Trecând prin Lugoş mi s'a povestit un cas de duel ce s'a întâmplat Mercurl în 22 Iunie a. c. in pădurea Pogâueştl aproape de Lugoş, între d-nil Bosteanu român şi Gidofalvi maghiar, ambii asesori comita-lensî. Causa dudului a fost cuvintele de «budos oleh« (român puturos), ru care l'a onorat Gidofalvi pe Broşteanul. Românul a provocat pe ungur şi duelul s'a făcut cu pistoale. Descârcând amândoi duelanţil armele d’odatft şi ne fiind rănit nici unul, pistoalele s'aO încărcat din nou, dar acum aveaţi sâ se descarce armele pe rând. Rândul a fost al Iul Gidofalvi ca a celui provocat ; el descftrcâ aşa dar mal tntâiu pistolul dar n'anemerit. Atunci d.Broşleanu a arătat câ posedă un suflet nobil şi câ este mărinimos ca toţi românii şi a descărcat pistolul tn aer. Ast-fel s'a terminat duelul.
întrebare modestă către psihologi : In acelaşi cas şi In aceiaşi situaţiune ar fi fost oare şi ungurul tot aşa de mărinimos faţă cu rivalul său român ?
DIN STRĂINĂTATE
Franela ia cestiu egipteana
Documentul memorabil, pe care l'a a-dresat ambasadorul Franciel la Constan-tinopole, ComitcledeMonlebello, d a dreptul Sultanului are următoarea coprindere,
ad-litleram:
Majestate,
Guvernul francez a luat liotârîrea statornică d’a nu primi starea de lucruri ce va rezu ta din ratificarea Convenţiei egiptene. In căzu tn care convenţia aceasta ar fi ratificată, guvernul francez va consacra atenţia sa întru apârarea intereselor, ce vor fi ameninţate prin turburarea echilibrului în Marea Medileranâ şi va lua în acest scop, acele măsuri ce i se vor părea mal nemerite după propria I părere.
Pentru cazul contrarii!, adică dacâMajes-talea Voastră nu va ratifica pomenita convenţie, ambasadorul francez este imputer-nicit, din partea guvernului său, a da Ma-jeslâţel Voastre categorica si formata încredinţare, ca guvernul francez va apera si scuti pe Majeslalea Voastra contra urmărilor de or-ce fel, ce ar rezulta din pomenita neralificare.
Ast-fel dar, Majeslalea Voastră nu mal poate avea nici o îndoială, prin neratifi-carea zisei convenţii, Majestatea Voastră va putea bucura şi ferici uu numai popoarele musulmane, cu drept cuvînt coprinse de nelinişte şi temeri ce le căşunează a-ceastă ratificare, ci încă va confirma şi întări legăturele de prietenie seculară dintre Imperiul Otoman şi Francia. Numai politica desiuteresată a Franciel este In stare a apăra imperiul Otoman contra veleităţilor şi atacurilor Angliei ; Majestatea Voastră va aprecia deci, că menţinerea a-miciţiel cu Francia e cu mult mal priin-cioasâ.
de Montebeilo
Constantinopole 7/19 Iunie 1887.
Hezboiu de condei ruso german
Interzicerea străinilor de a dobândi proprietăţi în provinciele apusene a le Rusiei şi măsurile luate întru executarea acestui Ucaz, au fost, cum se ştie, foarte rău primite în Germania.
Cu toate acestea cea maî mare parte din populaţia germană ameninţată cu expul-sarea din zisele provincii ruse, a preferat să emigreze tn centrul Rusiei de cât a se întoarce In patria germană, după ce unii germani &a Încercat tn aadar să ocolească măsurile luate contra lor, cer&nd naturalizaţia ce le-a fost Insă refuzată Intrun chip categoricde autorităţile ruse.
Această urmare a impresionat cu atât mal mult pe Germani, cu cât, tn această privinţă, nu pot face represalii contra ruşilor, cari sunt lntr’un număr foarte mic stabiliţi în Germania.
'
EPOCA — 27 IUNIE
Pe d'altă parte, fiind pierduţi speranţa pentru anul acesta, a unei întrevederi a ce'or trei imperati, spre a se obţine concesii, presa germană a întreprins un a-devărat rezboia contra Rusiei amenin-ţînd'o cu retragerea creditului german. Se socoteşte la doue miliarde valorile ruse aflate în posesiunea capitaliştilor germani şi ziarele lor î sfătuesc a se desface cât de curând de aceste valori ameninţate de totalâ nimicire în caz când Rusia ar fi încurcata tnlr'uH rezboia care ar putea izbi cu nulitate valorile ce a emis. Gazeta Crucei se distinge prin violenţa el fantastică în această privinţă, atingând coarda simţimintelor naţionale, ba chiar cele religioase, spre a'şl potoli necazul şi exclamând: «Este patriotic, a înlesni cu creditul săîi un imperiu care nu lucrează de căi la distrugerea germanizmulul şi a bi-sericeî evangelice» (protestante) ? !
La rândul său, Le Sord, organ al cancelariei ruse. se ridică cu putere contra ab-surditâţel unor bânuell pe cari le împrăştie din vrăjmăşie foile germane contra guvernului rus, zicând: «Nici o asemănare nu se poate stabili între străinii căutând a obţine proprietăţi în provinciele apusene ale Rusiei şi între acel străini cari sunt posesori de valori ruseşti. Dacă, consideraţiunl de un ordin superior, afi făcut pe guvernul rus a lua măsurile trebuincioase spre a impiedica desnationali-zarea graniţelor apusene prin copleşirea proprietâţcl de străini, nici o consideraţie de acest fel nu există şi nu poate avea fiinţa întru cât priveşte fondurile valorilor ruse. Rusia ’şî a îndeplinit tot d auna cu scrupulozitate îndatoririle sale, şi nu se gândeşte nici de cum a deroga de la această tradiţie.
FELU RIMI
clopotul imperatuluj. — Zilele trecute fu consacrat la cathedrala din Colonia, «clopotul împăratului», ce a fost turnat cu material din tunurile franceze luate în rezboiul din 1870-71. Inscripţia în limba latină vorbeşte despre recunoştinţa pe care Imperatorele victorios o poartă divinei providenţe.
Oallâ inscripţie aşezată d’asupra armelor imperiului german zice : «Efl sunt clopotul împăratului şi vestesc mărirea Iul; sunt la un post sHnl şi cer cerului pacea şi fericirea pentru imperiul Germaniei.»
Clopotul cântăreşte 27,000 de kilo ; numai limba tragesOO kilogr; la turnarea lui s’afi întrebuinţat 22 lunuri şi 20C0 kilgr. aramă. Sunetul e In re sau re bemol.
ucis de un leu. — Domeslicitorul Agop al menageriel Redenbah din Bourges, 'şi a sfârşii într’un chip tragic cariera zilele acestea.
Agop Şaninion, turc de origină, în vârstă de 40 ani era bărbatul vestilel domes-ticitoare de animale sălbatice, Numa Hawa a Ila, care a înebunit în exerciţiul meseriei sale. Agop făcea exerciţii cu leu numit Lagardere ce trecea de cel mal blând din toate fiarele sălbatece a le menageriel şitn genere era atât de plăcut cât şi un căţeluş. La un semn, leul făcea pe mort, se lăsa a fi târît de coadă şi sluj* când de canapea când de călărie domeslicitorulul.
In cursul unei repeţiţiunl a acestui exerciţiu, leul se lntârâtâ zilele din urmft. Agop intrase In colivia centrală atrăgând cu dânsul pe leu, pe care ’l supuse la diferite exerciţii; apoi fâcându’l să se culce, se aşeză pe animal.
In momentul acela leul să întoarse pe neaşteptate, apucă pe domesticilor de ceafă şi cu o singură muşcătură I sfărâmă coloana vertebrală. După care 1 aruncă pe spate şi ’l duse triumfător tn colivia sa particulară.
Personalul menageriel îngrozii alergă în ţoală grabă pe locul sinistrului şi cu lovituri puternice cu vergi de fier, d abia siliră pe leu a trece în colivia d alături, putând ast-fell retrage cadavrul bietului Agop.
ŞTIRI MĂRUNTE
Funcţionarii vamali. — 0 schimbare va avea loc în curând printre şefii de circumscripţiune vamală. Aceasta se va face tnsâ tocmai după ce mal multe avansări vor avea loc pe zioa de i Iulie printre funcţionarii inferiori vamali.
Ancheta. — D. Giteorghian, ministrul domeniilor, va trimete o nouă anchetă la şcoala de meserii. De astă dată se zice vor fi trimeşl în cercetare d-nil Dobrescu şi Costinescu, unul director şi cel alt Inspector la domenii.
Conferinţa. — Aseară la Ateneu s'a ţinut o conferinţă-concert, organisatâ de d-nu V. A. Ureche In folosul fondului pentru ridicarea statuie! Iul Miron Costm.
Lume destulă şi aleasă.
*
U’&le scoalelor. — Aspiranţii şi aspirantele la diferitele catedre vacante tn învăţământul secondai- de fete, reproşează Ministrului cultelor şi instrucţiunel publice că nu a pus la coacurs şi catedrele de istorie la institutul pedagogic din Bucureşti şi de matematică la şcoala centrală de fete din Craiova.
Semnalăm d-lul D. Sturza aceste plângeri.
Patru-zecI de tineri şi o domnişoară a
nume Paulina Colţescu aO obţinut în sesiunea de examen care s'a terminat erl diploma de bacalaureat. Numărul candidaţilor înscrişi era de 57 şi al acelor admişi la probele orale de 53. Nici o dată sesiune de esamen n'a dat rezultate mal mulţumitoare.
•
Toţi studenţii în medicină cari s'afl pre-sentat la esamenul pentru obţinerea echivalenţei de bacalaureat şi al căror număr era de 38 aO reuşit.
Mâine se termină la liceul St.-Sava esa-menele elevilor care ab urmat cursurile învăţământului secundar tn instituţiunl private saa în familie.
Numele corigenţilor şi repetenţilor se vor publica tn Monitorul oficial.
Incendiu. — Azi noapte a ars grajdul şi şopronul d-lul Telemac din strada Pi-tar-Moşul. Pompierii sosiţi de asta dată la timp aft tmpedic&l ca focul să ia propor-ţiunl mal considerabile.
Câine turbat.—Femeia Anica Lill'u sau Si fiu, servitoare, a fost muşcată azi pe strada Brâncoveanu de un câine care se prcsupuneturbat.Câinele n'a putut fi prins.
Înecat.—Alaltă-ierl la Tel unde toţi anii la 24 Iunie se sărbătoreşte Drâgaica, un tânăr ca de 18 ani, băiat de prăvălie, vroind, de şi se afla tntr'o stare pronunţată de beţie, să treacă eleşteul înnoi, s'a înecat.
Accident. — La fabrica de pielărie a d-lul Matei Albescu, contramaeslrul Ma-rescu fiind prins de angrenagiul unei ma-şine a avut 'mâna smulsă. Nenorocitul a fost dus tntr’o stare deplorabilă la spitalul Colţea.
Căruţa unul orzar a călcat erl peşo9eaua Panteleimon o fetiţă de vr’o cinci ani rănind o foartegrav. Victima a fost ridicată şi transportată la spital de către trecători iar căruţaşul s’a făcut nevăzul.căcl nici un sergent nu se afla tn apropiere.
Donn'o.—Se anunţăapropiata sosire tn Bucureşti a vestitului magnelizor Donato.
Faliment. — Comerciantul Leon iacob-son a fost declarat tn stare de faliment.
D. Theodor Calimaki a sosit azi dimineaţă in Bucureşti cu expressul de Moldova. D-sa a vizitat peste zi pe amicii noştri A. Balş şi N. Fili-pescu la Văcăreşti.
X
Aflăm ca Regele nu va veni Luni tn Bucureşti pentru a prezida, cum am spus, distribuţiunea premiilor care estimp se va face fără multă solemnitate. în localurile diferitelor licee şi gimnazii, dar numai pentru a însoţi pe fratele M. S., prinţul Frederic de Hohenzollern, care se întoarce în Germania.
*
Din cauza venire! Regelui în Capitală, Luni, miniştrii nu vor mai merge Duminecă la Sinaia. D. Ion Brătianu care soseşte mâine va aştepta pe M. S. aci.
X
liotârîrea juriului universitar care a judecat pe d niî Mârzescu şi Tzoni nu este încă definitiv redactata. Se zice că unul din membrii juriului, şi anume d. doctor Măldâresou, ar voi ca cel puţin în considerantele hotărâre! se se de-a oare care dreptate d-lui Mitiţă Sturza ceea ce nu voo.se colegii lor şi cu drept cuvent.
Cu esspresul de Roman de azi dimineaţă a sosit în Capitală pentru a’şi relua funcţiunile, d. conte Golou-chowaky, Ministrul plenipotenţiar al \ustro Ungariei. Contesa Golou-chowaki însoţeşte pe soţul seu.
X
Înalta Curte de Justiţie şi de Ca-saţiune a judecat azi recursul lui lvanof şi Kazakof, autorii tentativei de omor asupra persoanei d-luî Mantof. prefectul Rusciucului.
Acest recurs, susţinut de d. avocat Chebapcea, a fost respins de Înalta Curte.
La audienţă asista şi prezidentul Curţei de Casaţiune a Bulgariei care se află în trecere prin Bucureşti.
*
D C. Vlahuţi fiind nevoit se se absenteze pentru cât-va timp din Bucureşti, d-sa a fost tnlocuit ca delegat al comitetului de redacţiune al ziarului «Naţiunea» prin d. N. Vrâbiesou.
S’a vorbit de numirea d-lui Eliodor Vergati în postul de prefect al judeţului Romanaţi. Ni se spune câ d. Vergati ar fi Ueclarat mai multor amici ai sei că fiind botârît se nu renunţe la mandatul de senator nu va priirni nici-o pcsiţiuue incompatibilă cu acest mandat.
X
Directorul general al serviciului sanitar, doctor Sergiu, continuă se-
ria inspecţiunilor sale prin judeţe. D-sa visitează în momentul de faţă Buzeul, Brăila şi Covurluiul.
X
D. Nicolae Cucu St , şeful serviciului technic la primăria capitalei, primind propunerea consiliului de administraţiuneal societâţei de con-sţrucţiuni şi lucrări publice d’a lua direcţiunea acelei societâţ1, vacantă prin retragerea d-lui Scarlat Vâr-nav, consiliul comunal se va ocupa, în viitoarea lui şedinţă, de înlocuirea d-sale. Se vorbeşte pentru a-ceasta de d. Mironescu, profesor la ssoala de poduri şi şosele şi unul din membrii cei mai distinşi din corpul de ingineri ai statului.
Noi ne aşteptăm se se dea locul d-lui Pilidi, căci bietul om n’are pân’acum de cît noue lefuri!
ULTIMA ORA
AGENŢIA HAVAS
Londra 8 Iulie.— Ziarele englezeşti speră că toate puterile,— afară de Rusia,— vor recunoaşte alegerea prinţului Ferdinand, şi ca Rusia, In fHţa faptului împlinit se va mărgini a protesta.
Quebee 8 Iulie. - Incendiul a foit stăpânit; or-ce pericol a dispărut.
AGENŢIA LIBERA
Tîrnova, 8 Iulie.—10 ore dim. (depeşe întârziată) Şedinţa Sobranieî care a fost fiscală pentru 9 ore dim. nu a începui încă. Se aşteapta mereă răspunsul Principelui de Coburg.
Mal multe grupe de deputaţi staCL împrejurul salei şi discuta Intr un mod foirte animat întârzierea principelui de a răspunde la votul Sobranieî.
Se observa oareşl-care nelinişte «Oare Principele va refusa ?»
D. Zaharia Stoianof ţinând un discurs către mai multe persoane csre l'afi Înconjurat pe stradă zicea : «Dacă răspunsul Principelui nu va veni, cu atât mai bine, vom proclama Republica»
Borna, 8 Iulie.—Ziarul oficial publică decretul care supune examenului medical vapoarele ce vor veni din Rocella, din Ioniea şi din Catana unde s'atl constatat simtome de choieră.
Viena, 8 iulie.— «Die Presse» zice câ propunerile României In privinţa lncheerei unei convenţiunî comerciale vor fi comunicate separat de .către ministrul de comerţ al Ungariei şi al Austriei.
Propunerile româneşti vor II în urmă supuse unei conferinţe vamale austro-ungare şi apoi ministerului afacerilor străine care va răspunde cabinetului din Bucureşti.
Tîrnova, 8 Iulie.—Iacă textul depeşei trimisă de principele de Coburg preşedintelui murei Sobranieî la Tir nova: «Primiţi mulţumirile mele pentru nobilele cuvinte pe care mi le adresaţi anunţăndu mi votul marei Adunări şi alegerea mea la tronul Bulgariei.
Şutit gata a dovedi recunoştinţa mea naţiuneî Bulgare cotisacrdndu mi viaţa.
Contez pe zelul d v. pentru a mă a-juta a asigura prosperitatea Bulgariei.
Indata ce alegerea mea va fi aprobata de sublima Poarta si recunoscuta de Puteri, voi răspunde la apelul naţiunei bulgare venind in mijlocul ei.
Principe Ferdinand de Saxa-Coburg.
Tarnova. 8 Iulie.— 10 ore 10 m.— Răspunsul principelui de Coburg nu este încă cunoscut.
Se zice câ atunci c&nd d. Kalcc* fT s'a despărţit de principele la Vien«, acesta i-a zis tn limba rusă : «La revedere in Bulgaria» «do sviedania bo -garia.»
Tarnova, 8 Iulie.— il ore dim.— N’a sosit încă nici un răspuns de 'a principele de Coburg. Cu toate acest-a d. Radoslavofî, preşedintele consiliului, a primit, din Pesta o telegramă a comitelui Zichy, prieten intim al principelui şi care felicita pe bulgari de a-legerea de erl.
CASSA DE SCHIMB
JOANNIAN & NICOLESCU
No. 33, Strada Lipseam,No. 33 Cursul pe ziua de 26 Iunie 1887
VALORI	Cump	Vând.
5 0/0 Renta amortisabilă. . .	94 1/2	9b
5	0/0 • româna perpetuă. 6	O/OOblig.de Stat(Rur. conv.)	87 3/4	88 1/4
impr. cu prime Bucur, (lei 20} 7 0/0 Impr. Munic. Emis. 1883	33	37-
	78 3/4	78 3/4
10 lei Oblig. Casei pena (1.300)	îl*	Î18
7 0/0 Scrisuri funciare urbane	85 1/2	86 1/4
5 0/0 . .		
5 0/0 • » »	101	101 1/2
6 0/0 . rurale ■	88 1/4	89
7 0/0 » • »	103	103 1lt
5 0)o Scrisuri func. urb. Iaşi Acţ. Băncel Naţ. a Rom. (50ă) Diverw	76 1/2	77
		
Aur contra argint sau bilete .	<5 10	15 40
Fiorini val. Austriacă . • .	î.	202
Mărci Germane . . . • .	124	125
Banc-note francese ....	100 1/2	101
Ruble ruseşti		225	230
t
www.dacoromanica.ro
EPOCA. — 27 IUNIE
,,NAŢIONALA"
I1CIETATE GENERALA DF ASIGUR. IN BUCUREŞTI
i npiial social . . . « 000.000 lei
Prima emisiune . . 3.000,000 iei Din care	. . 1,000.000 > ca
Fond de garanţie pentru ramura asigurărilor de viata.
RESERVE DE PREMII
81
FONDUL DE RESERVA 1.200,000 LEI
, VVHOA AL V“ ASIGURA :
In contra incendiului, grinitinri. spargere!
geamurilor, in contra daunelor de traun-|*or» precum şi valori.
Awlgurnri asupra vietei omului se pri-mescm toatecombinaliumU: usitate, precum: cos de moarte, supru vieţuire, zestre si rente.
„Naţionala" a plătit până la Unele anului 1886 in diferite ramure de asigurare peste 10,000,000 lei despăgubiri
Kepreaentantn generala
Strada Smardan, No. 18
Olrertlunra generala
Stradal'.arul |, Mo. 9.
MEDALIE DE AUR
Vlenn 1HH3
Autorisata de consiliu deliygiena si salt/'tt itate
DENTALINA
ensenţă pentru gură PULBERE VEGETALA PENTRU DINŢI
ale
Dr. S. KONYA
CHIMIST
Ambele preparate cu acid salicylio pur sunt remedii radicale pentru durerea de dinţi, boalele gurei si ale gingiilor.
Ele conserva dinţii si da gurei un miros plăcut.
Preţul: 1 flacon, dentalina 3 lranci; 1 cutie cu prafuri 2 franci.
Deposite Ia Bucureşti : /•’, 1V\ Zurner.l.O-vesa, Bruss Stela si Branndus—Bruila Fabini, —Botoşani, Hajnal, — Dorohoi, Haque.
OBLIGAŢIUNI
SE JOCI FARA SE PERZI NICI-ODATA!
ÎSk
SE JOCI FARA SE PERZI NICI-ODATA
SE JOCI FARA SE PERZI NICI-ODATA!
m nmiî *
SE JOCI FARA SE PERZI NICI-ODATA !
Cu plăcere atragem ln deosebi atenţiunea cititorilor şi a clienţilor noştri asupra obligaţiunilor imprumutulul cu prime Dom-bau-Basilica omise de Ministerul cultelor şi a Instrucţinel publice din Reg. Ungariei, In virtutea unui decret sepcial şi cu aprobarea Msjest. sale imperiele Regale şi Apostolice.
Aceste obligaţiuni de o siguranţa indiscutabila vor particip* încă la99 trageri care
vor avea loc de 3 ori pe an la
1 IUNIE, 1 DECEMBRE, 1 MARTIE etc. etc. in presenta delegaţilor* guvernului regal ungar* si al pukrlvoului I VTA r\ DETAIL PRIMELE PRINCIPALE CE SE POT CÂŞTIG \
O PRIMA DE 400,000 FRANCI IN AUR
l primă de 200,000 franci i	»	»	150,000	»
i	»	«	120,000	»
1	»	»	100,000	»
13 prime »	40,000	»
35	»	»	*0,000	»
47	»	»	20,000	»
3 prime	de 10,000	lranci
76	»	»	2,000	»
258	»	»	1,000	».
983	»	»	200	»
2430	»	»	9	100	»
20	»	»	60	»
44 2	»	»	50	»
Câştigul cel mal mic cu care fle care obligaţiunetrebue negreşit sf iasă de 6 floriml astăzi şi sa vfi urcă din an tn an până la 10 llorini, incât or-ceperdere a capitalului e cu neputinţa. Pentru mal mulţii siguranţa ne angajăm să schimbam or-ce obligaţie eşită cu cel mai mic câştig şi piiriamlUmbriil nostru cc o obligaţie ne eşita încă fără nici o cheltuiala pentru clienţii noştri.
Vlntluin fle-carc obligaţie originala purtând semnătură aulorilatilor conipetinte cu
20 franci plaliti imediat
ZECE OBLIGAŢIUNI COSTA NUMAI 195 FRANCI
plăti c t dântâl 20 francieumpOrâtoruI la totalitatea primelor.
Sft poatode asemenea cumpăra 10 obligaţiuni pentru 240 lei plâtibili in 12 plăti mensuale de 20 franclfie-care. Indata ce se vor
rul ve primi numerele celor 10 obligaţiuni a le sale şi va participa singur la tragerile şi
100 obligaiiuni costa 2 200 frânei plâtibili in 1 f plaţi mensuale de 200 franci
TRAGEREA VIITOARE VA AVEA LOC LA I IUNIE 1887
Prima principala 400,000 franci in aur
Urcarea acestor obligaţiuni tind aproape sigură şi inr\itablla au vom putea mult timp menţine preturile si ronditiunile mal
sus arătate.
Se se adeseze cererile întovărăşite de costul obligaţiunilor in bilete de bănea, mandate-pnştale, cecuri, sau Umpre poştale din toate tarile la:
MONITEUR OE LA CHANCE UNIVERSELLE LA VIENA Austria
NOTA, Primim biletilc de bancă şi timbrele române un lefi 18 b. drept un franc.
Se poate seri in Româneşte
URMĂTOARELE P »PANATE l OMPUSE DE
F&Rîfi&SSSTUL DIMITRIE G. GHERMAN
MUZEU
Se găsesc tn Bucureşti n* mal la d. Marin onescu frizer. Hotel Union, str. Academiei.
Apa denllfrice
are proprietatea de a Întări gingiile, face se disp» a roşiaţa ginurilor si sângera-rea lor întreţine curăţenia şi face să disp.râ piatra şi mirosul gurei; asemenea se recomandă ca gargara pentru durer.le de gât, angina şi inflamaţiu-mle gurei. — Sticla costa un leu.
Pomăda de Chinina Împiedică căderea perului şi '1 face si crească. — borcanu 3 lei.
1‘omndii Heliotrop (Ess. boquel) borcanu 1 leu
Prafuri albe si ro«i pentru dinţi
Ara proprietatea de a întări g ngiile şi lace se strălucească şi se a bea->câ dinţii. - Cutia 50 bani, t led, 2 şi 2,50
Apa de Chinina
curată şi tmpedică căderea perului. — Flaconu 1 şi 50 pani.
Pudra l irginie
Nu conţine nici o sub»tanţâ vătămătoare pentru faţa şi dadturâ, adică sărurile de plumb, mercur, dupe cum sur.t preparate aproape toate pudrele. Este recoritoare. Albeşte şi înfrumuseţează faţa Preţul 3 lei.
Pasta pentru dinţi are proprietatea a albi şi a reda luciul smalţului dinţilor. — Cutia 2 lei.

■L
AADALTTT in editura Librăriei V. Mini Altul hăilescu din Târgovişte, l'harla judeţului Dâiubotita in culori, lucrată de C. Alexandrescu Revisor şcolar. Hreeiul 2 lei.
VIDECAREA
BOALELOR SECRETE
CAPSULE ANTIBLENORHAGICE\
preparate de I.Oawaldcn aprobarea consiliului medical superior.
Sunt cele mal bune capsule in contra
boalelor secrete, scurgeri vechi si noi. catar de vesica, etc.
Preţul unei cutii lei 4.
Depo9it principal, Ip Craiova, farmacia I. OSWaLD
BucurescI farmacia Aurora din str. Ba-tişt" No. 14 bis şi la drogueriiied-lor Brus şi’ Ovesa, şi la mal multe farmacie din tară Comandele făcute prin poştă, insotitel de lei 4.50 in mărci sau mandat poştal, se I efec uezezact.	1

•X!
X
■xetxi
IX#
ASE FERI DE C O N T R A-F AC E RI
SUCCESELE OBTIM TE IA CEI BI\ I ICU V I IU I AM. CU \KI\TRCI TA
SECERATOABE
aO îndemnat pe unii fabricanţi din streinAtato a contraface aceste maşine spre a le putea astfel introduce in comerţ	u
Adevăratele seeeratorl ADRIANCE poartă următoarea mnrră de fabrică şi se X
H A SE FERI
DE
CONTRAFACERI
A SE FE Rl
DE
CONTRA FACERI
găseşte de vânzare numai la agenlul general al fabricel.
IOHN PTTS
Bucureşti, Str. Smardan Ao. 2, si la agenţii sei din provincie
*x>
-A ■ . **
X
!X®
ANUNC1U
Se aduce la cunoştinţa publică că in ziua de 2 Iulie a c. la orele 10 ante-meridiane se va vinde prin licitaţie publică, In comuna Sfe-teştl, plaiul Teleajen, jud. Prahova, drepturile de exploatare ce fosta asociaţie dintre Banca «Prevederea» şi Domenico Ferrari, are asupra fabrice de ipsos din zisa comună, precum şi obiectele iniş âtoare aflate acolo.
Amatorii de a cumpăra sunt lncunoştiin-ţaţl a se presenta in zii,a arătata la licitaţie Vânzarea va li definitivă şi cumpărătorul va putea intra in posesia fabricel şi a lucrurilor îndată ce va depune preciul eşit la licitaţie.
Liquidatorii Banrci „Prevederea**
INVATIATOKDL l'tMIll ÎOTI
Z AR LIMBISTIC SEPTANUHAL
LIMBA GERMANA FARA PROFESOR
Redactat de un comitet de profesori Redacţia Strada Clementei Uo. i. Abonamentul pe un an 30 Iei, pe 6 luni 15 Jel, pe 3 luni 7 lei şi 50 bani.
NU IYIAI ESTE DURERE DE DINTZI
prin întrebuinţarea elexirului dentifric
AL
P.P. S.S. PAHIMTI REflEDIUTIU
din Manastirea SOULAC (Gironda, Francia)
Don MANUELONNE, Prieur 2 MEDALII DEIK: Bruxelta ÎS80. Londra 1884
cele mai înalte recompense
INVENTATA
IN ANUL
1373
OE PAR. PIERRE
BOURSAND
întrebuinţarea zilnică a Eiexirulul dentri-fric al P. P. S. S. par Benedictin!, cu o dosâ de câte-va picături tn apă, previne şi vindică căreia dinţilor, pe care 1 albeşte, consohsân-du-1, forticând şi însănătoşind gingiile.
CASA FONDATA IN 1807
AGENT GENERAL
SEGUIN
3, RUE -'GUERIE, 3
BORUEAUX
Deposit la toate tarmaciile, parfutneori şi CoafeorI representanie pentru Ro-1 mânia. Serbia şi Bulgaria; Agenţia Omceialâ li âncc/â din G&latiai-I sucursalele ei.
r

Sub-sr.mnatul areonore a aduce la cunoştinţa onor. public şi clientelei mele că de la Sf. Gheorghe a instalat cu totul din nuoO
No. 50. - CALEA VICTORIEI — No. 50
Vis-a-vis de Pasagiu I Român
UN ELEGANT SALON DE FRISERIE
PENTRU CAVALERI
g ARA\4»IAT DIRE SISTEMUL CEI, MAI MUDER.\
PIIECUM SI UN
X
e.-
MA.GASIN DE PARFUMERIE FRANCESA X
SI ARTICOLE DE TOILETA
încrederea de care mam bucurat pe timpul cât m am aflat in magasinul d-lul Moisescu, precum şi sacrifiuiele făcute pentru a satisface pe onor. visitatorl ruâ îndreptăţeşte a spera la o numeroasă clientelă.
Cu deosebii» stima, I. IOAES4T Fost in raagasinui d-lui Moisescu, Calea Victoriei, 50 Vis-a-vis de pasagiu! român.
0X
X
?X«Xî
.3230 iVI L.NDA.M
LEGATORIA DE CÂRTI



STRADA BISERICA IENEI NO. 10. CASA BISERICEI DINTh'O Zi BUCUREŞTI
In acest atelier se esecuta ori-ce lucrări de Le-gatorie, Pape'arie, Galanterie si Cartonage, ase-manea efectuează Registre de Comptabtlitaie, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-ce mărime si liniatura mecanica cu pre-ciurile cele mai modera'e.
iXâXa———
Cal. v ici orii
P al. Dac.-Rom.
LA ORAŞUL VIENA
ALAVILLEDEViPwwr
uis-d-rts de Lîb. Socec
P" 'c nnda.3 onoi D-Uei noastre clientele peniiu frfb. ..tata «l .ariditate urmate*-ele noutăţi:
f Tar e pentru Dus .ne si Domni.
F sde: ass. - r.i :	irosoape de pânza.
0: iada ver .	de iu ta si Rumburg.
Bi apolţui. d, ■ z	de toate calităţile
st Laţ. mite
Bat - dL olaadv de lino albe si colorate.
Ciorapi de V> ■ ■. r)ot de Fii d'Ecosse,
u0 j- " -	!• i. j de matase.
Flanele, cei «si t* it 1 enefd( lâna după slstrui al iirwfrsurn .ni I r. 6. Jargrr. Gulere si maue.'*.r 'e oianou uitimu fason. Mare asorti ten; decravaU' ui. mu fason. Corsete fr v. : cu oaienc veritabile. TraaMiri cvmpiertr şcita Uantati. I.ayettrs ei Tron sari p.-«5r- rupU. Troartouri . «»ti * |	»'<■. oteluri
oi restaur. an rl.
avi- t , - \ra a ini. na pe clientela noastra ca a apt " it CATASXMJC N fSTRE iLt IT a; nuzi RiHis oHi-eii ta face «ere ie
LA ORAŞUL V I EH A
•»,LKAt VICTORIEI, PALATUL «DACI A-KOM AN i A-vis-â-vis de librăria Soceo
UTIL PENTRU TOTI
BALSAM DTSANATATE
AL FARMACISTULUI
I. E!TEL din Râmnicu-Veicea
Analisat si aprobat de onor. Consiliu Medical superior din România Pronervatitriscelinte ai sănătăţii contra diferitelor maladii contagioase, mai cu seama n timpuri epidemice, de chnlera, de friguri, si Remediu foarte bun rontea boalelor de stomac, de licatsi consecinţele lor precum: indigestiuni, lipsa de apetit, ragaiala, greaţa, flegma, llatulenta, durerea ie stomac, colica, ; ingreunarea de stomac, constipatia, congesti- , uni. galbinarp, venin, hemoroide (trânji), hi | dohondrie si melancolie provenite din deran- | jamentul n-istuirei), indispositiune, durerea j de splina, ameţeala, durerea de cap, friguri, J scorbut, ulcere etc etc.
BaNamul de saiialatr Eitel, superior tu-tulor produselor similare, se recomanda pentru ori-ce cas ca cel mai bun si cel mai util medicament de casa tutulor persoanelor in i
general si In special oelor departati de aju- | >are medicale.
Rul-untiil de Kauatate Eitel, se poate in-trebuint in aor-ce timp si fara deranjament tn afaceri.
Preciul unui flacon insolit de instrnetie A si 50 bani.
Se gaseste de vânzare la celle mai multe farmacii si la principalele Drogherii din tesra.
10-4.
a căror apa minerala a
- ,—..	—...---a fost recunoscuta de balneologi cu renume european, cu preferinţa de
către dr. James Constantin din Paris. dr. Scegens profesorde idrouie la universitaiea dinViena precum st <ie către comi.siunea specialista a medicilor si ualuralistllor unguri, ra cea mai esee-lenta apa alalina feruginoasa cunoscuta pana acum.
SEZONUL DUREAZA
DE LA MAIU PANA LA FINELE LUI SEPTEMBRE
Apele minerale de la Cleopatak se pot folosi cu succes sigur la: catarul cronic <1» stomac, slăbiciunile de digestiune. umflaturile ele ficat si splina, artrite, gălbioare, idropica provenita din friguri, hemoroide si liipocondrie împreunate cu acelea, incmarea stomacului si la boalele cronice de rinichi si besica, la formarea petrei de besica. chlorosa serofnle si iti lipsa dr sânge, boala de mitra si nevricido-bysleria.
Se afla basine de bai reci minerale in stil si construclie moderna, făcute unul acesta, precum si bai calde in vana de apa minerala folosibile pentru diferite boale. de asemenea sta la dispositie pentru alari bolnavi zer proaspăt si lapte, de capra muls proaspăt.
Se afla medic, farmacie, servici poslal -i telegrafic, cabinet de lectura, pianurisl conveniri: se afla parcuri, promenazi. parcuri de promenada cu brazi; numeroase locuri pentru escursiuni si deosebite distracţii, balun. lac pentru a se da cu cinul, muzica tigaoeasra de prima categorie din patria, care cânta pc zi 5 ore pe alerte publice.
Sta la dispositia oaspeţilor 600 de odăi mohil&le cu preciul de la 40 cr- până la 3 0. pe zi precum si mai mul le ospătarii in care se pol mânca cn predări moderate, pentru oaspeţi de E- • leopalak pe liniile ferate ungare seda bilele de venire si întoarce!e cu preriuri scăzute pan* la staţiunea Feldioara Kdtivar . de unde intr o ora cu trăsură separata sau omnibus anumit ase-zale se poala veni lableopalăk: o trăsură separata costa 3 fl. iar un loc pe omnibus 1 11. iucr.
Cu informaliuni si desluşiri serveşte.
Direcţiunea Băilor.
ripOi4e*-.iia Ziarului „Epoca1
Gerant rMp?na&bii,C* Georgeacu.
r
i
*
www.dacoromanica.ro
r . •