ANUL n Np. 472
A DOUA EDITIUNE
MEKCU.Rl. 24 IUNIE (6 IULIE) 1887
15 B ANI NUMERUL
ABONAMENTELE
I	LA I tl 16 A FlE-CAREI LUNI 8l SE PLĂTESC
TOT-O’AUNA ÎNAINTE
I\ BltlHKsn La casa Administrationei IX TARA: Prin mandate poştale.
Pentru 1 an 40 lei, 6 luni *0 lei, 3 luni 10 lei.
LI S1REIXATATE: La toate oOlciele poştale d:n Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei £ luni 25 lei.
LA PARIS» Se găseşte jurnalul ou tSCent. numărul, la Kioscul din rur Wontmnrtrr 4 4 3 Bulevardul St. Ocrinsln X’o. 84.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
15 BANI NUMERUL
ANUNCIURILE
OIN ROMANIA SE PR.MESC DIRtîT LA ADMINIS TRATIA ZIARULUI
La Paris: la Agence Havaa, place de la
baurse, S.
Agente Librr, rue Yotre Dame des Victolres 50, (Place de la Boursel pentru Pariu, Frauda, flrrmanla. Audro-lngarla, Italia Si Harea ^Britnnle.
Anunciuri pe pag. IV, linia 3C hani, anunciuri si reclame pe pagina treia 2 lei linia
50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B.
RED A CTIA
Xo. 8 — Plata Episcopiei. — IV’o. 3.
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
ADMINISTRAŢIA
INo. 3. — Plata Episcopiei. — Mo. 3.
altâ-ierî, au interes se’I arate ţerei setoasă de linişte, de dreptate şi de legalitate.
Dând satisfacţie celui mai mare port al ţereî, fâeend se licărească o rază de dreptate pentru vitejii Gâ-lăţeni, regele ar avea o frumoasă ocazie de a mângâia inimile asupriţilor, de a astâmpăr» grijile ţerei, de a recâştiga pentru sine şi pentru ţară, încrederea reciprocă care tre-bue se ecsiste între un popor şi suveranul săd.
Dacă Insă, nici cuventul autorisat al d-lui Catargiu nu va avea darul de a deschide ochii Regelui asupra tutulor infamiilor pe care un guvern netrebnic le comite zilnic la umbra sceptrului seu, apoi se luăm doliul ultimilor noastre iluzii, se inecâm ori ce speranţă, se ne gătim în vederea furtunilor viitoare.
Se ne preparăm atunci a face ce fac popoarele asuprite când nu mai au se aştepte binele de cât de la propria lor bărbăţie.
lin Conservator
TE LE GRAM E
AGENŢIA HA VAS t	Londra, 4 Iulie.
Regina a pus azi la Soulkensington, cea d'âtâia piatra a exposiţiei Coloniilor. Toţi principii străini, afara de prinţul imperial al Germaniei, asistau la aceasta solemnitate. Mulţimea a aclamat pe Regina.
Lomlm, 4 Iulie.
La Camera Comunelor, Sir H. Fergusson a zis ca convenţiunca egipteana nu s'a ratificat tnca, dar ca ziua neflind sftrşită, nu poate Inca se spună daca oare-care clausa subsidiara au s a introdus azi; subsecretarul de Stat nu poate sa promiţa câ va respunde mîine.
Viena, 4 Iulie.
Regele Serbiei a prinzi! azi la arhiducele Aibert; uu va pleca la Belgrad de cit Marţi seara saCi Miercuri dimineaţa.
Viena, 4 Iulie.
Aleco-paşa, ce trebuia se plece seara la Paris, mal sta lnca mtine la Viena.
Lipsea, 4 Iulie.
Procesul de înalta trădare intentat d lor Klein, Grebert, Erhardl, a început azi Înaintea tribunalului Imperiului.
Klein a mărturisit ca a fost augajat ca spion francez, ca a dat schiţe amănunţite a fortareţelor Strasburg şi Maienţa şi ca a fost tn comuuicaţiuue cu d. Scluiaebele. Ce! l’alţl doui inculpaţi _se declara nevinovaţi.
Ueriin, 4 Iulie.
Imperatul a plecat asta seara,la lOşi 1/4 la Ems.
PROCESliL GIUTEML0I1
Juraţii de Ia Brăila vor avea se judece azî procesul intentat de alegătorii independenţi din Galaţi bătăuşilor şi agenţilor poliţieneşti, care au comis cunoscutele atrocităţi în zioa de 11 Mai.
Cetăţenii BrâilenI au în mâna lor paza drepturilor noastre politice.
Ne aşteptăm ca Brâilenii se facă o pildă ecsemplarâ cu miserabilii care pentru câţi-va lei şi pentru o leafă de nimic au terorizat un oraş Întreg, au violat drepturile concetăţenilor lor, au bătut şi sluţit oamenii liniştiţi c&re n’aveau altă vină de cât aceia câ nu voiau se voteze dupe placul poliţii.
Trebue ca se se isprăvească o dată cu aceşti bandiţi oficiali şi privilegiaţi pentru care nimic nu esfînt, care îşi închiriază braţele unui guvern netrebnic pentru a ridica fără scrupul vieţeie scumpe ale unor oameni trebuincioşi ţerei şi familiilor lor.
Dacă mai este In ţara aceasta o picătură de independenţă şi de demnitate, dacă românii mai ţin cât de puţin la drepturile şi la libertăţile lor, apoT nici îndoială nu încape câ mişeii de 1& Galaţi Îşi vor lua res-pluta meritata.
Vom vedea dacă răbdarea românească merge aşa de departe în ţara aceasta, încât un ministru ca Radu Mi hai se şi rîza pepedepsit de un oraş întreg, se calce tot în picioare, se nesocotească tot. Vom vedea dacă criminalii cei mai de rând vor putea se rîzâ multă vreme de indignarea publica, şi cetăţenii se stea nepăsători şi se-i lase liberi şi nepedepsiţi, atunci când au datoria şi putinţa de a-i înfiera, fără greutite, fără primejdie, fără mari sacrificii.
Gu un vot aruncat Intr’o urnă Juraţii Braileni, pot se satisfacă morala şi dreptatea batjocorite, se scape cele mai scumpe interese cetăţeneşti. se lovească de moarte un guvern compus numai de criminali şi de boţi.
Verdictul condamnator de la Brăila ar avea un resunet imens de la o margine a ţerei la alta, ar fi un semn imbucurâtor de deşteptare a spiritului public.
Altmintrelea n’ar mai fi nimic de sperat şi am putea cu drept cuveot zice câ libertatea românească a murit.
PROCESUL GALATENILOR
SITUAŢIA IN BULGARIA
DIN MISTERELE POLITIEI CAPITALEI
DINASTICUL I
CRIMA DE LA CRUCEA ROŞIE
D.L. CATARGIU LA REGE
O depeşe ce primim de la amicul nostru, d. C. Ressu din Galaţi, ne înştiinţează câ d. Lascar Catargiu a plecat aseară direct la Sinaia.
De şi ne îndoim de resultstul demersului d-luî Catargiu, totuşi nu ezităm a spune, câ acest fapt este un eveniment politic de cea mai mare însemnătate. Se pare că d. Catargiu n’a putut resista rugăciunilor con judeţenilor seî persecutaţi, şi noi mulţumim atât d lui Catargiu pentru actul de abnegaţiune ce s’a hotărlt se facă. cât şi Galaţeni-lor, care au avut ideea de a’l sili oare-cum, se ese din reserva ce de atâta timp îşi impusese.
Vechiul prim-ministru al Majestă-ţei Sale va vedea acum pentru întâia oară pe Suveran, de la venirea la cârmă a d-lui Brilianu, şi bărbatul de stat care cinci an! călăuzise, cu esperienţa şi cu consiliile sale politica Domnitorului,va vorbi cu Regele de trebile ţerei pentru Întâia oară dupe un spre zece anî.
Va avea ocazie Regele se asculte şi altă vorbire de cât aceea a linguşitorilor şi a interesaţilor. Cunoscuta sinceritate şi onestitate politică a d lui Catargiu dau cuvlntului seu o autoritate incontestatâ şi situaţia sa, da Intrevorbirei ce va avea cu Majestatea Sa Regele o solemnitate netăgăduită.
Se poate prea bine ca Regele se fie In parte înşelat asupra adevăratei stări de lucruri dinţară. Se poate prea bine ca M. S. se fie amăgit a-supra actelor şi iutenţiunilor adversarilor d lui Bratianu. Se poate ca Suveranul să fie isolat in mijlocul colectivituţei şi prin urmare tâiit fără voe în curentul polit.c nesănătos al aceştia. Toate acestea pot fi în realitate sau se pot pretinde, căci au toate aparenţele de a ii.
Încercarea d lui Catargiu are şi din acest punct de vedere o mare Însemnătate: va limpezi situaţiunea. Vom şti de acum înainte in mod sigur, dacă Regele este in curent cu (cele ce se petrec în ţară şi dacă cu voinţă şi bună ştiinţa, partea cea mai numeroasă, cea mai onestă şi cea mai interesanta dintre supuşii seî, este lăsata prada neomeniei co-lectivitaţei.
Toţi românii, dar noi conservatorii mai cu seamă, aşteptăm cu nerăbdare cuventul Capului Statului. Ne vine greu nouă, monarhişti convinşi, se ne despărţim cu uşurinţă de atâtea lucruri scumpe nouă. Ştim câ monarhia este dintre formele de guvern aceea care se implanta cu mai multa greutate şi nu noi am expune cu uşurinţa idealulnostrupo-litic, schimbărilor aventuroase, şanselor îndoioase ale necunoscutului. Dorim deci, ca M. S. se se arate ţârei aşa cum trebue se fie un rege pentru onoarea sa şi fericirea supuşilor săi şi nu aşa cum adversarii idei monarhice, vrăjmaşii seî de al-
AGENTIA LIUEKA
Madrid. » Iulie.
Turburărl provocate de amploiaţii Întreprinderi) axizelor ati avut loc ja Valeuza. S au făcut numeroase arestări.
Budapesta, 5 Iulie.
Pe timpul unei experienţe ce se facea cu cartuşe de dinamită la cazarma Honred din lasiereuy, lâugă Budapesta, o explo-ziuuetuspaimâutatoares’a produs. Numărul victimelor nu este tucă cunoscut. S’aCt scos deja mai mulţi morţi şi răniţi. Acest accident teribil a produs o sensaţiune dureroasa in oraşul nostru.
Berlin, 5 Iulie.
Kreuxzeilwig zice că Sultanul va ratifica couvenţiunea egiptiauatu caz câud/toglia sarînsarciua se proteagă Turcia în contra consecueuţelor ce ar resulta din o asemenea determinare, de oare ce ratificarea ar fi semnalul tulburărilor tn Serbia, Bulgaria şi Asia cen'ralâ.
Viena, 5 Iulie.
Se scrie dinPetersburg, ziarului Uie Presse din Viena că in cercurile diplomatice ruse se contestă că Rusia ar confirma alegerea principelui de Goburg la tronul Bulgariei. Rusia ar considera alegerea Sobraniel actuale ca ilegală.
Struni N_ BULIMIA
AO trecut deja două zile de când s'a anunţat câ se întruneşte la Târnova Sobrania. Cu toate acestea te'egraful n’a fost Io stare a ne da nici o ştire despre constituirea adunârel bulgare asupra căreia sunt pentru motneut, a-ţintite privirile Intregei Europe.
Am căutat dar a pătrunde, pe căi deosebite, carantina puternică, cu care e înconjurată şcena luptelor politice dincolo de Dunăre, şi iată informaţiunile ce primim !n ultimul moment, di la trimisul nostru special tn Bulgaria :
Starea politică de lucruri la Tlrnova continuă a fi din cele mal încurcate. Sobrania n’a putui a se întruni încă ; şi nici că se ştie când se va întruni, Intr’atâta sunt de aţâţate spiritele deputaţilor prin deosebirile de vedpri ce aO eşit la iveală Intre membrii guvernului.
Deputaţii se întrunesc în pâlcuri şi în comitete secrete, unde iatrigele au ajuns la culme, tn cât le este cu neputinţă a’şl da seama de starea lucrurilor. Aşa că nici că poate fi vorba acum de alegerea unnl Domnitor.
In acest vtrtej de ztzanie, două curente de o potriva îndărătnice aunt în
luptă şi cautfl a’şi face drum prin rîn-durile deputaţilor.
Cel d’IntăiO reprezentat de actualii regenţl.ar avea de scop, obţinerea unul bil de indemnitate pentru trecut şi acoperirea răspundere! regenţilor asupra faptelor ce aii săvârşit—după care să urmeze demisiunea colectivă a regenţilor şi a guvernului,—apoi alegerea de regent unica d-lul Stambulotî cu d-nil Jivkofca preşedinte al consiliului şi cu d. Mutcuroff ca ministru de res-boiu.
Curentul acesta are de'agenţt principali pe d-nil Nacevicl, Zaharia Stoia-nof, Petcof ele. cari’şl d»ti toate silinţele spre a’l face a fi primit de majoritate, pentru care scop întrebuinţează toate ademenirile, făgăduind marea cu sarea celor ce voiesc să’I crează.
Cel alt curent este reprezentat prin d. Radoslavof, preşedintele consiliului, care doreşte să rămâe cu ori ce preţ la putere, făcând.din d. Nicolaief, actualul ministru de resboiti, un fel de dictator.
Partidul acesta este redutabil pentru regenţă, fiind ca pe d’oparte, promite înţelegerea cu Rusia; iar pe d’alta se reazima pe unele capitenii militare ca d nil Paniţa, Popof, Drondurovski etc.
Cu toate că armata, tn genere, pare a păstra o atitudine neutra faţă de a-ceste intrigi, totuşi garnizoanele din Rusciuk şi d n Vidin, cu ocazia inspecţiei ce le a făcut regentul Mutcurof ’I ah declarat destul de categoric, ca simt tiebuinţa neapărată d a se produce o împăcare grabnica cu Rusia, fără de care starea de lucruri actuala e de nesuferit.
Did aceste d&te reiese învederat, că situaţia este mal încordata de cat sr*ar fi putut crede, dupe cele diu urmă ştiri oficioase, ce au precedat dala întrunire) Sobraniel,tn cât sunt de temut izbucnirea unor turourari grave din ciocnirea violenta a celor două curente ce 'şi disputa stăpânirea principatului.
Sfinţia Sa Preotul Georgescu A u <1 r o u i c-G lierei-Uuruzi
Cu toate protea taţiunile preotului Geor-gescu, care se afla acum la favoare la Constanţa, menţinem mal multcatot-d’a-una informaţiunele date de noi asu-pi a acestui soldat al bisericel. Sfinţia Sa era şi a fost, poate este şi acum, în circumscripţia de la Constanţa, agent sau samsar al asociaţiunei Andronic.
Putem cita un fapt ce nu se poate contesta. Sf.-Sa este care cunoscând personal pe una din victime, pe d-nu Leonida Pandelescu din R.-Sărat, l’a dus la Andronic, sub prelestu! de a ’l prtseota la un comerciant Însemnat, care face comerţ cu vinurile noastre In străinătate şi care cauta un productor român cu care să se asocieze ţd. Pan-delescu este proprietar şi vlnzâtor de vinuri). Sub iuspiraţiuneasf.-sale preotului Georgescu, care a fost faţă la tocmeală,victima a fost ademenita şi a fost escrocata cu sumaiusemnată de 50,000 lei, din care 30,000 ale unul pretins tovarăş asociat cu victima tot priu preotul Georgescu. Acest tovarăş nu era, să zice, de cât un instrument ai asociaţii, cu care instrument să se poata stoarce mai cu îQlezuire adevăratei victime, banii.
Procedeul escrochiior în aceasta înşelăciune a fost foarte îngenios. Te-mându-se ca G. Pandelescu să nu facă dificultăţi pentru vărsarea banilor, meşterul Audronic, aşa zisul comerciant care ’i spusese câ pune un capital de 400,000 iei, a imaginat să asocieze victimei uu tovaraş cu 30,000 lei, şi când s’aii presentat cu toţii în casa escrocului şi aQ stabilii basele asocia-ţiunii ce trebuia să se constate a doua zi printr'un act autentic la Tribunal, victima a obiectat câ el va vărsa banii, când se vor fi făcut In forma actele.
Atunci închipuitul săd tovarăş, ’I a zis Îndată dând cei 30 000 lei partea luf, In mâna Iul Andronic: «Ce, d-Ie? d-)ul (escrocul Andronic) este om să ne mâ-
nânce nouă banii î Poftim d-le partea mea acum, ca să scapde grije.» D. Pandelescu, victima, văzând această încredere dinpartea tovarăşului săti a dat şi el partea lui de 20,000, rămâind a se face actele a doua zi la notariat.
A doua zi, Pandelescu alerga de geaba, iar Andronic era internat la Văcăreşti, unde T a găsit victima care a reclamat Îndată la judele instructor Ducându-se acolo, escrocul a protestat judecătorului ca nu’l cunoaşte de loc, şi ca este o adevărată năpastie.
Noroc că d. Pandelescu poseda cu sine o scrisoare prin care Andronic 11 Invitase la masă, înainte de consumarea faptului.
Ast-fel s'a comis această escrocherie; la urzirea şi perpetrarea el a luat o parte activă preotul Georgescu, fără de care de sigur nu s'ar fi comis, căci el cunoştea personal pe victimă, şi pe încrederea Iul aceasta a căzut In cursă.
Fiind că vorbim de vestita asociaţiu-ne şi de minunile el cu apa de aur, să mal facem cunoscut un fapt caracteristic Întâmplat cu o persoană d n societatea aleasă a capitalei, persoană al cărui nume nu c-edem necesar a’l da pu-blicitâţel. Agentul principal în această escocherie care a costat pe victimă suma însemnată de 50,000 lei, a fost Ghe-rei, vestitul zodiaş ai asociaţiunei.
Această doamnă Introdusa la casa zodiaşului, din strada Numa Pompiiih No. 8, a fost iniţiată, recomandendu-i-se secretul, despre minunile apei de aur, i s'a aratat napoleonii înegriţi, şi nu ştim cum, a consimţit a merge chiar la Pesta Însoţita de tiherei, pentru a se cumpăra de acolo minunata apă. A-colo după multe peripeţii, sticla mira-eofoae* obţiaut. Juflne, cu multă greutate, şi pentru mal multă siguranţa s'a expediat la Bucureşti, Intr'o lada cu macaroane, la adresa soţiei zo-diaşulut. Victima însoţita de densul trebuia să plece mai târziu, cum a şi plecat.
Ajunşi la Vârciorova, In urma vizitei bagajelor la vamă, cu câie-va minute Înainte de pornirea trenului, pe când victima se afla vorbind cu zodiaşul, se presinta un individ (tovaraş negreşit cu escrochii) care se recomandă ca agent public, pune mâna pe Gherei şi ’i spune câ este arestat, pentru că sa descoperit câ a Introdus o sticlă cu apa prin care se falsifica monetele, o sticlă găsită la vamă lutr'o lada cu marfă. Escrocul protestează de inocenţa lui, zicând câ el este In companie cu d-na în cestiune ; aceasta galbenă la faţă, Înmărmurită, e silită să protesteze la rândul ei zicând că nu cunoaşte pe escroc. De aci o scenă burlescâ; escrocul cerând voe agentului ca înainte de a'l a-resta, să vorbească puţin cu d-na... pentru o afacere importantă şi alergând dupe d-el; aceasta fugind şi protestând de frică a nu fi şi ea arestată, şi lucrul sflrşindu-se prin plecarea trenului unde biata victima, auzind tlue-ratul maşinel, a respirat fericita câ a scapat de ruşine, şi uuâud chiar pentru un momsut acel 50,000 lei ce'i stimaseră din punga.
Numele persoanei înşelate am zis că îl tăcem pentru conveninţâ ; spunem numai câ ea locueşte pe calea Victoriei.
Iată escrocherii model, cum se găsesc numai In ţările cele mai civilizate. Şi să se mai zică câ noi am rămas Îndărăt !
Dacă la guvern nu avem oameni de valoarea unul Giadstone, unui Bis-marck, unui Depretis, şi alţii ca dân-şi, ce vedem In alte ţări, ne putem făli însă In faţa străinilor cu un Radu Mi haiti, cu uu Moruzi, cu un Andronic.
Avem şi noi escrochii noştri.
X.
ACTE OFICIALE
—	D. G. Dânescu este numit prefect al judeţului Rlmnicu-Sârat.
—	D. Ernest Vărnav este numit prefect al judeţului Fâlciu.
—	D. G. Vasiliad este numit director la prectura de Teleo.man.
www.dacoromanica.ro
2
EPOCA - 21 IUNIE
■
Sânt numiţi:
D-nil M. N. Teodorescu subprefect la plasa Znagov din Ilfov; G. lancovescu administrator la plasa Silistra-Nouă şi George Pa-plica administrator la plasa Medgidie din judeţul Constanţa.
— D. Dimitrie Zolu şeful oficiului telegrafic central, a fost înaintat la gradul de oficiant superior CI. I-a In corpul tele-grafo-poslal; de asemenea d-nil Berlescu Dimitrie şi Arginloianu Alexandru sunt înaintaţi la gradul de oficianţi superiori CI. II-a; iar d-nil Baluţft Anton, Gavănescu Constantin, BaldovicI George, Slefănescu Ştefan, Modreanu Vasile şi Mânu loan aQ fost înaintaţi la gradul de oficianţi superiori CI. IlI-a In acelaş corp.
CRONICA
DINASTICUL!
Nimic nu seamănă mal mult unul om, de cât alt om, afară ded. D. Sturza care este fără seamăn.
Cu toate acestea, fie care creştin are şi el semnele lui particulare, unele văzute, altele nevăzute ; spre pildă d. Cogâlniceanu e bătut de piatră parcă ar fi recolta unei moşii, d. C. F. Ro-bescu e crescut In laturi ca varza, d. Porumbiţă Porumbaru dupe ce are chelie mai are şi fudulie, In sfârşit fiecare om are câte ceva care te face să’l recunoşti.
Dinasticul se poate recunoaşte dupe multe, dupe nesfârşite semne particulare.
Mal Intâifi In toate odăile, odăiţele şi chiar In cămara locuinţei sale, are câte un portret şi câte-va busturi de ale Suveranilor. 1
Pe sobă In silon, stă capul Regelui şi al Reginei lucrat In marmoră, In teracotă sau ipsos, după darea de mână a stăpânului casei.
Pe masa cea rotnnds, de la mijloc, stă fotografia suveranilor, primită dar de la Majestăţile Lor la anul nod sad la aniversarea proclamărel independenţei.
In sufragerie e un Carol I calare, lucrat cu vopsele cu apă de Szathmari, mal In fund pe galeria care duce la odăile slugilor, alt Carol de calitate inferioară din editura locotenentului colonel Papazoglu. In cămară, alături de" borcanul cu murături, sub un pervaz cu geamul crăpat la mijloc şi ciontit la colţ acoperit de numeroase case de păianjânî mal e un portret al Regelui pe hârtie de băcănie din editura anticarului Steinberg din Calea Rahovel.
Dinasticul nu lasă să scape o singură ocasie fără să se Înscrie la palat ;
8	Aprilie, 10 Mal, aniversara luarel Plevnei, proclamarea Regatului, aniversara naşterel Regelui sad Regine', toate aceste zile ad văzut şi vor vedea pe dinasticul sosind la scara mare a palatului cu o birje turbată, Îmbrăcat In frac, şi cu toate decoraţiile la piept.
Când se Înscrie pe registru, dinasticul 'şl pune Întreg şi numele săd de botez şi numele lut tată-sâd şi profesiunea sad profesiunile ce are şi domiciliul cu numărul casei, pentru ca nu cum va să se facă eroare şi să fie luat drept altul.
Doamne fereşte, de un ceas răd 1
Dinasticul trimite din când In când
ceva plocoane pentru masa Suveranilor, ca semne de respect,iubire şi devotament ; ba o căprioară, ba icre proaspete de se topesc In gură, ba ceva poame din grădina sa.
Or unde merge Regele, fie pentru inaugurarea unei linii ferate,unei scoale, sad desvdirea unul Ştefan cel mare, merge şi dinasticul... pe soîoteala Startului dacă se poate ; dacă nu se poate, se Înfiinţează numai la gară cu buchetul In mână şi la plecare şi la întoarcere.
Dinasticul felicită mered pe Regele şi Regina prin telegraf; dacă locueşte In Bucureşti e In stare să plece In alt oraş numai ca să le dea de acolo o depeşe concepută cu mult egoism naţional, cum ar zice Colonelul Pastia.
Dinasticul se interesează foarte mult şi la boala de limbă a Kronprimului, şi la reumatismele Iul Bismarck, şi la stricarea stomachului bătrânului împărat Wilhelm.
Daca din Întâmplare Întâlneşte pe stradă trăsura regală, dinasticul se o-preşle, face front, stă smirna, se ln-chee la piept şi scoate pălăria ca la moaştele sfântului Dumitru. Când II Întoarce Regele salutul, se roşeşte de bucurie ca o fată mare.
îndată ce dinasticul trece In oposi-ţie, toate portretele, busturile şi fotografiile Regelui sunt aruncate In pod şi Înlocuite prin portretele Iul Danton, Robespierre şi.... Blanqui 1
Ma\
INFORMATIUNI
Aialtâ-erl seară comisiunea însar cinată se remită d-lui Catargiu re-soluţiunea votată la Galaţi a fost la Golăşei unde a fost primită de d. Catargiu.
Aseară d. Catargiu a plecat direct pentru Sinaia şi azi sau mâine va veni în Bucureşti.
—*—
Ni se telegrafieze din Brăila că azi dimineaţă au sosit acolo cu vaporul •" din Galaţi viciimile infamiilor din zioa de 11 Mai, apărătorii acestora şi martorii chemaţi a depune înaintea Curţii cu juraţi. Elita popula-ţiuneî brăilerie îi aştepta la Debarcader şi le a făcut o frumoasă şi simpatică priimire.
Tot azi dimineaţă a sosit in Brăila cu espresul de la Bucureşti d. Alex. Lahovary.
—x—
Mai mulţi membri ai baroului din Bucureşti sau dus la Brăila pentru a asista pe opoziţiunea Gălâţeană în procesele ce are azi şi mâine îna intea Curţii cu juraţi d’acolo.
—x—
D. Vasile Alexandri, ministrul plenipotenţiar al României în Franţa, care era aşteptat în cursul săptămâni la Sinaia, a amânat până la Septembre venirea sa In ţară.
— x—
C. Cuppa, procurorul de la tribunalul Ilfov care, farâ consimţimentul seu, a fost mutat tot ca procuror la tribunalul de Prahova, şi-a dat de-misiunea.
—x—
Ni se spune că numeroase schimbări se vor face pe zioa de i-iu Iulie viitor în personalul poliţiei Capitalei.
—x—
i
Dra Andronescu Elena, lot din anul 1-iO grupări nouă, care succesiv se prepară, şi de declamaţiunea. nu poate li judecată de care poate deveni mal cu seamă pentru cât ca elevă la canto.	desvoltarea relaţiunilor publice de pe te-
Cu toate năzuinţele sale d’a face ceva In ritorul ţărilor coroanei sf. Ştefan de un
efect foarte puternic.»
Ni se comunică din Rusciuk că o mare fierbere domneşte acolo de două zile. Aproate întreaga popula-ţiune a oraşului îşi petrece toată zioa pe strade discutând asupra celor ce se pot întâmpla la Tîrnova.
Grupuri de oameni se opresc din timp In timp înaintea conacului şi strigă : «să trăiască prinţul Alexandru de Hattenbeng ! Vrem pe prinţul Alexandru !» Regenţa se pare că în-curagiază aceste manifestaţiuni căci poliţia locală nu face nimic pentru a le împedica.
Se zice că mâine va avea loc în Rusciuk un mare meeting
—x—
Noul prefect al Rîmnicului-Serat, veselul d. ConsL Dănescu, are iu-tenţiunea se schimbe tot personalul administrativ al judeţului seu. El a promis, înainte d a pleca din Bucureşti, mai multor amici de plăcere ai săi, că ’i va chema lângă dânsul ca subprefecţî, poliţai, ş. c. a.
Dacă n’ar trage locuitori din Rim-nicul-Serat alt profit din numirea d lui Dănescu, cel puţin vor învăţa ce va se zică chef.
—x—
Examenele de admisiune în şooa-lele fiilor de militari vor începe In Bucureşti la 15 Iulie viitor. Comisiunea examinatoare se compune dind nii Colonel Macarovicf, L-t. Colonel ădulescu, major Urseanu, Bu-zoianu profesor de geografie la Cra-iova şi Rallet profesor de matematică la laşi.
—x—
Direcţiunea generală a poştelor şi telegrafelor ne face cunoscut că din cauza deraiere! trenului poştal în Ungaria, curierul din străinătate n'a sosit az:.
CRONICA MUSICALA
Concertul dat în beneficiul lui Jianu
Sentimente nobile s’aâ găsit în toate timpurile şi In toate părţile lumel.
Unul avem do înregistrat la noi: d-nu Jianu este un tînâr absolvent şi un tîuferi cu talent al şubredului şi schilodului con-l servator. Cu acest titlu a fost pus în po-siţiune şi însărcinat de d. Velescu sfe mediteze pe începătoarele şi Începători! cursurilor anului I-iu.
Ca recunoştinţă, aceştia, în faţa aproape de completă lipsă de mijloace de traifi, de pâine şi veştminte, a profesorului lor meditator, sădi unii şi aO dat un concert în beneficiul săd, Sâmbătă seara, în sala «Concordia Română».
AO luat parte la concert: beneficienlul, d-rele Ciucurescu, Ciupagea. Andronescu, Alina Ananescu şi d. Toneanu.
N'am li In drept a vorbi de însuşirile artistice ale acestor tineri, dacă el n ar fi îmbrăţişat deja cariera spinoasa dar şi strălucită a scenei.
De d. Jianu şi d-ra Ciucurescu, cunoscuţi tn destul publicului capitalei, nu putem zice dc cât bine, având familiaritatea scenei şi întrupându-se cu rolurile ce joacă. D-ra Ciupagea, elevă în anul I-iu de declamaţiune, are o deosebită disposi-ţiune pentru drama serioasă, pentru tragedie. Succesul ce a avut atât la esamen, la beneficiul d-lul Jianu, cât şi la distribuţia premiilor, succes oare i a atras o spocialâ atenţiune din partea elitei noastre bucureştene, tradus prin preţiosul premiu făcut d-sale de d-ua Sturdza, este un elogiO care Întrece tot ce am putea zice noi despre talentul săO.
declamaţiune. a reuşit a proba numai că, tn roluri comico-dramatice, natura l-a interzisa fi vr'o-datâ alt-ceva de căi «une fausse Agnes».
Atitudinea sa caimii. jusleţa cu care interpreta cele mal fine nuanţe, vocea sa melodioasă şi suplă,sunt însuşiri cari tre-bue să o îndemne şi s’o decidă a cultiva musica şi numai musica.
D-ra Alina Ananescu, din contră, de şi oropsita de natură pentru fisicul cu care a înzestrat'o pentru scenă, totuşi dovedeşte multe apucături de agilitate scenică, de lipsă completă pentru canlo, fie cât de uşoară piesa, chiar une bouguetiăre !
D. Toneanu, a cântat Cucul Ţiganului. Un băiat de mare talent dacă nu va uita că talentul, fie cât de puternic răsăritul lui, va fi lot-d’a-una aproape de apus, de nu 'l-va pune ca temelie studiul, singura proptea solidă a orl-cui se devotează scenei şi In genere artei.
Nu cunoaştem care va fi fo3l bsneflciul net al d-lul Jeanu, dar ţinem a constata că publicul amic artei dramatice a sărit In sprijinul unuia din apostolii el, că unul din amicii scenei a ţinut mal pre sus de or-ce :
Suum cuique tribuere.
Da Cerna.
DIN STRĂINĂTATE
Solidaritatea itomînilor cu Slavii din Austro-lngaria
Tribuna din Sibiu, cu prilejul revenirel la cârmă în Serbia a d-lul Risliel, consacrase un însemnai articol eminentului bârbit de stat, făcând să reiasă însemnătatea pentru neatîrnarea osebitelor naţionalităţi din Austro-Ungaria a schimbărel guvernului din Belgrad.
La această manifestaţie, organul opoziţiei croate tn fruntea căreia se află Comiţii Draskovic!, Gelacicî, Episcopul Strossma-yer, şi alţi fruntaşi al Croaţiei adaogă următoarele cugetări bine simţite :
«De interese pentru toate cercurileslave o manifestaţiune simpatică pentru ministerul Risticl, care e conţinută în ziarul român «Tribuna», organul principal pentru Românii din Ungaria şi Transilvania. Această manifestaţiune nu e remarcabilă numai pentru că face a se recunoaşte, că eminentul bărbat de stal sârb, care eara luat acum frâul guvernului din Belgrad în mâinele sale, posede simpatie mare şi în mijlocul Românilor, ci in special şi din causa, că dă dovadă de oare care solidaritate şi comunitate de interese Intre Slavi şi Români, caree de o imporLanţâ politică şi care merită de accagrijeaşi lâvorisatia cea mal sinceră din ambele părţi. Intre slavismul de sud şi românism există foarte multe puncte comune de contact. Ambii au trecut prin şcoala aceloraşi suferinţe şi ambii aii a purta contra aceloraşi pericole un răsboili de apărare foarte greu. «Solidaritatea Intre Slavi de sud şi Români e tn acelaşi limpcel mal bun scut contra suspiciunilor in/ame, carcrepresinlâ lupta pentru existenţa naţională ca un resultal al agitaţiunilor rnsesci sau pan-slaviste, Scopurile pentru care Slavii de sud, precum şi Românii vreau sâ lupte, nu pot în adevăr sâ fie nici rusesci, nici panslavisle. Amhelc rase nu voesc alta de cit de a aduce la cale tocmai starea aceea, care nu mal pune în pericol existenţa lor naţională. Din punctul acesta de vedere, ccea-ce organul romin scrie asupra lui Risticl, e simptomul interesant al unei
FEL U RIMI
un ciclon. — într una din serile trecute
oraşul Stockolm a fost cercetat du» Ieri-
*
bil uragan în formă de ciclon. Dupe o zi senină, către seară, cerul s’acoperi d’o dată, cu nişte nori groşi în cât se făcu peste tot Întuneric. Tot-d odatâ începu a mugi un vânt grozav cu vîrtej, urmat de o ploaie torenţială, care pricinui pustiiri înspăimântătoare în drumul sâd. I’e stradele oraşului cădeaţi învelişurile caselor, arborii cel mal tari eraţi desrădăcinatl şi resturnatl; tn grădina zoologică doi stejari bâtHnl reslurnându-se aii ucis douâ dame.
Nenorociri înfricoşate sevârşi uraganul pe apă. La Dyon so rosturnară luntrele, înecându-se mal mulţi oameni; pe Kak-naes se înecară două dame ce se plimbau pe fluvii! înlr'o luntre; aceiaşi soartă a-vură doi bâeţl pe Beckholmen. Pe Rad-mansee fu resturnat un caic de pescari şi cel tre! oameni Sllaţl Intr Insul deve-nirâ jertfa valurilor. Un vas cu pânze în care se aflai! 12 persoane resturnându-se pe Vikdalen, dispăru cu echipaj cu tot tntr’o clipă sub valuri. Mal multe vapoare ad scăpat o mulţime de persoanede peire; dar până acum nici că s’a putut calcula toate nenorocirile produse de acest uragan îngrozitor.
• *
• •
imparateasa charlotta. — Sunt 20 de ani de când Juarez sfărâmă imperiul Mexicului şi avu cruzimea pentru a consolida Republica să facă a se împuşca neno roci tul im pârât Maximilian. Din acel moment împărăteasa Charlotta, o soră a regelui Belgiei şl a pierdut minţile şi toate îngrijirile duioase ale familiei regale cu concursul celor mal mari celebrităţi me-dicaleale veacului nostru, n au putut vindeca pe imperiala alienată.
De cât-va timp însă 9e observase la Castelul Bouchont, undee instalată nefericita împărăteasă, o.tmbunătâţire tn starea ma-jestâţel martire.Imperiala văduvâdevenise calmă, făcea lectură şi muzică şi se vedea că seninătatea spiritului se întorcea; încîl a putut chiar să ia parte alături, cu cumnata sa regina belgiei, la o solemnitate publică la care se adunase o mulţime i-mensă de popor.
' Spre a distra şi mal biue pe împărăteasa, curtea regală In culmea bucuriei, trimise numai decât la Bouchont o distinsă profesoare de muzică, care plăcu împărătesei punănd o zilnic a i face muzică. Din nenorocire, zilele acestea, arliBla avu nesocotita idee d'a executa pe piano, imnul imperial mexican! Impărălease Char-lolta, de la primele sunete ale imnului se ridică tn picioare, ascultând cu lăcomie lie-care notă ce-1 reamintea trecutul tragic, deveni palidă ca moartea şi căzu pe parchet strigând Maximilian!... Personalul castelului aleargă tn toată graba şi ridică pe împărăteasa care pierduse cunoştinţa. Şi ast-fel speranţele de însănătoşire ale inefercileî împărătesc dispărură iarăşi.
D!N DISTRICTE
BA.CAU
llenascerea Bacăului denunţă publicului o fraudă colosală prin neruşinata sa lndrăsncalâ, comisă de un popă pa-
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(17)
A. MATTHEY —(arthur arnould)
CRIMA
DE LA
CRUCEA ROŞIE
PARTEA I.
TRIUMFUL LUI IUDA.
I
Zece ani in urina
Riae Imbricat, de şi fără pretenţie, cu buza de sus acoperită de o mustaţă subţire şi aproape b ondă, cu pârul Închis, ochii albaştri, nalt, el părea potrivit cn tovarăşa sa, şi or-cine ar fi zis văzându-l alături; Sunt fâouţi unul pen-Iru altul!
Camera tn cara «6 aflaâ era un iatac de femeie ; de femeie tânără, bogată.
Un covor era Intns pe -parchet ; perdele de mătase atârnat! la ferestre şi ascundeau patul ,* totul era îngrijit, elegant, gingaş.
—	A I Doamne I Doamne ! repetă tt-nSra femea întrerupând cea întâi tăcerea, ce al făcut ?
—	’Ţi jur că n’al fi ştiut nimic, res-pudse el Încet, fâră a ridica och I de la toâmftnt.
—	Eă ! Ce face asta ? zise ea ridiclnd din umere, s’aâ văzut urmele d-tale.
—	Urmele mele ?
—	De sigur ! eatâ a treia oară de când vii sub ferestrele mele !
—	A ! ştii...
—	Crezi că poţi veni aici fără ca s'o ştiu eâ ?
—	O I Zelia ! zise ttnărul cu o bucurie care '1 făcu să uite de toate temerile, de trată sfiala sa, căci tînăra femeie îl făcea ast-fel o dulce mărturisire.
—	Uite, eşti nebun, urmă ea cu grăbire, şi vinovat! foarte vinovat, mă crede ! De ce al venit ?
—	Dar...
Nu cuteză sâ isprăvească.
Ochii săi scânteitorl şi plini de teamă care conţineaQ şi o rugăminte şi o declaraţie In acelaş timp, ţintindu-se a-supra ochilor tinerel femei, isprăviră gândirea sa.
—Pentru ca mă iubeşti ? zise ea.
Ea tşi frământă mâinele una de alta, tnlr'un fel de spasm nervos, care do* vedea mal mulţi durere de cât mtnie.
—	Mă iubeşti I repetă ea cu o voce
nfibuşilâ !.... N'o ştiam de mal na*
inte 7 N'o ştiam din nenorocire ?... Asta e o crimă, Alain, mă crede, o adevărată crimă... ... Şi fiind că mă făceam câ nu văd, că nutnţeleg, că nu ghicesc... ne voind sâ te gonesc.....
—	O ! D-nă, ţ’am spus vr’o-datâ măcar un cuvânt ?....
—	Nul ai făcut mal mult de cât a-
tât.... Venind aicea noptea cu riscul
▼ieţel d-tale..a onoarel.......a dem-
nităţii noastre....Căci, însftrşit el e,
bărbatul meă , tatăl copilului care doarmeînacel leagăn... amicul d-tale...
el te primeşte....... ţ a deschis casa
Iul..... Şi ar fi urlt..... prea urtt
pentru amândoi!------
—	Plec l... Vina mea e dacă ai des-
coperit o slăbiciune de care ’ml pare
rău..... a cărei parte imprudentă o
Înţeleg ?.....
Ea făcu un semn din cap.
—	Vinovat, dacă vrei.....da, vinovat, mărturisesc..... dar...de cem’al
adus aicea ?...Trebuie sâ mă laşi a-
fară, sub ferestrele d-t&le, să gust In tăcere, supus, plin de remuşcărl, dar fericit, plăcerea de a privi acea lumină dulce, care’ml pare nu o rază de iubire, o nu I...ci o rază de îndurare şi
de iertare, venită de iaochil d-taie plnâ l& inima mea.
—	Dar, nenorocitule, lnc'odatâ, ţi s’aâ descoperit urmele.
—	Cine ?
—	Grădinarul I.... Te pândeaâ astâ-seară .. Putea sâ te ucidă cine-va .. ca pe un tâlhar surprins noaptea.
Ei sâ cutremura zicând aceste cuvinte.
*
Am fost silită sâ te scap, chiar dacă aş fi putut să mă perd pe minei
Să opri, să uita la mâna tânărului Înarmată cu un pumnar.
—	Vezi! zise dojenindu’l ca o mamă pe copilul său, dacâ nu eram eu, puteai să faci o crimă, pentru a scăpa de urmările greşelel d tale... E îngrozitor!...
AI fi fost perdut!... şi din causa mea!... 0! nu, nu, nicl-odată l
Tânărul ascunse repede arma sa şi faţa i se roşi.
—	Nu înţeleg chiar,urmă ea, cum al putut ajunge până aci fără a fi Întâlnit, recunoscut, arestat sau lovit ... Căci bărbatul meâ e In grădină Înarmat şi el, pentru a pândi pe acela care pătrunde In casa lui noaptea, pe ascuns.
—	Durandenu, el l...
—	Da, Alain,el I...Putea să te umoare sau să fie omortt de d ta. . şi eată de ce am pândit şi eu din partea mea, ne a-vând timpul de a te preveni, gata a mă arunca Intre d-voastră, spre a primi loviturile ce doi amici voiaâ aş da...
—	U l iartă mă ! iartă-mă ! murmură acela ce se numea Alain.
—	Şi acum, iată-mâ tot atât de compromisă ca şi câftd aş fi adevărat vinovată ; şi fiul meâ — arata leagănul — mâine va trece de fiul unei femei adultere l
—	Trebue sâ mă duc l
—	Nu poţi acum !
—	Şi dacă mă va suprinde aicea 7
—	Sper că nu... Dar sunt sigură că te va întâlni dacă vel căuta sâ ieşi. —■ In astâ-searâ, din Întâmplare şi prea tlr-ziâ, spre aţi putea da de ştire, am auzit pe grădinar povestind bărbatului meâ că de două ori văzuse nişte urme de păsuri, de Ia zid până la casă; ştiind că era vorba de d ta am ascultat fără a mă arăta, desesperată, tremurând de groază. Grădinarul spunea că va sta de
pânda el ; Jules Insă s’a Împotrivit, zicând că asta Îl priveşte. A eşit din odaia sa, acum un ceas... O I eâ ve-ghiam... Acum e In grădină negreşit... mă mir cum nu te-a auzit, cum nu te-a descoperit Încă...
Alain o asculta, mişcat.
Ce ar fi simţit el, dar ar fi băgat de seamă ca doi ochi li urmâreaâ pe când înainta pe cărare ?
—	Ce ’i de făcut, reluă tănârul care nu mai cuteza să se uite Ia femeia pe care o pusese Intr'o situaţie atât de grea şi care sâ devotase cu atâta eroism, cu a-tâta abnegaţiune, pentru al scapa pe el precum şi pe bărbatul el.
—	Ce ’I de făcut, d-le Raimund ?...
Să aşteptam ca bărbatul meâ sătul de a pândi şi ne văzând pe nimeni, să se întoarcă In apartamentul săâ. Atunci vel pleca.
Şi zicând aceste se aşeză lângă leagănul copilului el, farâ a privi pe Rai- -mund.
Acesta fără a se uita la dânsa, râmase nemişcat lângă uşe, trist şi posomorit, ruşinat de fapta, iul, simţin-du -se demn de dispreţul acelei femei pe care o iubia din toate puterile sufletului săâ şi & cărei mărinimie U mira, de şi o stimase şi o respectase de la început.
Cinci minute trecură aat-fel, pârin* du-le secole.
De odată, fără ca sâ se fi auzit vr'un pas pe scară saâ In coridor, cine-va bătu la uşe.
Alain Raimund se depărta din locui undest&şi rămase Încremenit; Zelia se ridică In picioare şi să făcu albă pe faţă.
— Soţul meâ ! zise ea.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
PUBLICITATEA
ZIARULUI „EPOCA
i 4
Tiragtii 6.000 de fol
ANUNCIURI SI RECLAME
Anunciuri pe pagina IV, linia HO bani
Anunciuri şi reclame pe pagina 111 linia 2 lei.
pislăşesc In paguba fiscului. Numitul Dominic Megholati aflat de 23 de ani ca preot papistaştn satul Faraonii s'a sustras prin felurite tertipuri încă din a-nul 1864 de la plata impozitelor pentru proprietăţile sale personale, căşunând fiscului o paguba de aproape 4000 lei.
Această fraudă a fost constatată tn totă regu'a de d nu Costescu contro'or fiscal al judeţului şi denunciatâ depar tamentulul Financelor regatului.
Renascerea promite a arăta într'un viitor număr, «tn ce mod necuviincios acest respectabil misionar esploatează pe nenorocit» credincioşi din parohia sa şi se va vedea veniturile anuale, fără nici o muncă, fărf nici o cheltuială a acestui Jesuit, stoarse, aceste venituri, din sudoarea bieţilor ţărani catolic» ţinuţi In bigotism de numitul. — F.aţi moralitatea religioasă catolică!»
HRAI I. A.
Voinţa Brăilei a apărut azi tntr’o e-diţie specială In litere roşi), publicănd In cap un manifest al comitetului săO, către Juraţii Brăilei, prin care’I conjură a da un verdict tn conştiinţă curată In procesul Gălâţenilor, care să amutiascs şi se vestejească pe autorii infamielor de la cele din urmă alegeri comunale.
*
Comisarii bătăuşi Gănese.u şi Brailoiu din Galaţi, de cAte va zile cutreeră me-reQ Brăila, având mizerabila misiune de a ameninţa pe martorii ce figurează în procesele ce se vor judeca de Juraţi la 23 şi 25 corent asupra mişelielor ln-scunate de colectivişti la Galaţi.
TELEOHM W
La T.-Măgurele a apărut o reptilă colectivist» sub denumirea Ecoul.
ŞTIRI MĂRUNTE
Accidente. — Dumitru Ion şi Nicolae Dumitru, muncilor!, lucrănd la o vie din Valea plângere!, din dosul cimitirului Şerban-Vodâ, au căzut din nebăgare de seamă într'un puţ părăsit. Din fericire pentru dânşii nişte păzitor! de vite care se afiaQ tn apropiere, aii sărit In ajutorul lor si i-au scos mal Înainte ca asfixia din cauza emauaţiunilor deletere din fundul puţului sâ li fost complectă.
El şi aQ revenit după puţin timp în lire, dar Nicolae Dumitru are grave răni la piciorul drept pricinuite de un cui ce era bătut tn scândura puţului.
Franlz Grund’, care lucra la aşezarea conductelor de apă de pe strada Poliţiei, a fost dus erl la domiciliul sâQ tnlr'o stare deplorabilă. Vroind să scoboare un tub de fier tn şanţul făcut, o scândură mare a căzut peste dânsul, spârgându-I capul şi sdrelindu-I şira spinârel.
Câine protegiat.—Fraţii Penescu din strada Verde No. 16, pe care şi «Unirea» ziar guvernamental ti a semnalat ca bătăuşi aii un câine de o răutate extraordinară şi care se dă la oameni pe furişi. Erl acest câine s’a repezit asupra reporterului nostru care numai cu multă greutate a scăpat de colţii Iul. Ce fac comisarii, căci sergentul de oraş căruia reporleru) nostru s'a plâns a răspuns că nu e treaba lui.
•m
Moartea unul clowu.—Aflăm Că Ha-rrison, nostimul clown englez care mal multe Iun! d'a rtndul a făcut să petreacă publicul bucureştean ia circul Sidoli a murit la Lemberg victimă a unul accident. Un cal tl a lovit cu piciorul In cap şi'l a lăsat mort pe loc.
Gradina de Copil — Mâine MercurI micii copilaşi din grădina de copii de la sf. Ecaterina, serbează sfârşitul anului şcolar cu cântece şi jocuri, arătând ce aQ lucrat de la începutul anului şi pâni a-cum. El vor primi jucârii şi coroane. Comitetul Societăţi! care a instituit acea grâ dină roagă atât pe membrii Societăţii cât şi pe aceea ca~e se interesează de asemenea instituie sâ bine voiascâ sâ ea parte la serbarea micilorl copilaşi.
Serbarea se va face tn sala Ateneului la ora 10 tnainle de ameazl.
Avis niimicipaliiatei. — Comuna s’a hotărât tnsfârşit să dreagă drumurile şi
potecile din grădina Qismigiii, care sunt pe alocuri cu desăvârşire stricate. Petrişul Insă ce s'a depus tn grădină pentru acest scop este cu totul impropriu lucrârel căreia este destinat şi nu credem ca el sâ fie conform cu caetul de sarcină ce trebui să fi slujit de bazl la aprovizionarea lui. Ar fi bine ca d. locoţiilor de primar să cerceteze.
E*t*e» de zel.—înţelegem că poliţia să nn permită a se scălda lumea tn canalul Dîmboviţei tn mijlocul oraşului, dar n’ar putea face aceasta fără ca agenţii el să recurgă la adevărate acte de sMbâlăcie ?
Erl jandarmul de pază pe cheiul Dîmboviţei lângă podul din dreptul nouei şcoli veterinare, a bălul crâncen, pe un băiat Ion Dumilrescu, pentru câ Indrăzn se sâ se scalde tn acel loc de şi jandarmul care’l văzuse desbrăcându-se nu 'I zise nimic tn-nainte. Aeelaş jandarm a aruncat In gârlă hainele mal multor oament care aQ fost siliţi să se întoarcă acasă cu desăvirşire gol, pricinuind ast-fel un scandal şi mal mare.
Noroc câ craO 10 ceasuri seara.
Ar» ca pelroliu. —ErlIn strada Dobro-teasa un servitor anume Ion Sănduiescu, vroind a aprinde mal curând nişte lemne a turnat pelroliu de pe dânsele. In acelaşi timp tnsâ el a turnat din acei lichid şi pe hainele sale. Când a dat foc lemnelor cu un chibrit, flacăra s'a comunicat şi ia haina ce purta. Cu mare greutate focul a fost stins, dar nu tnainle ca bietul om să nu (1 primit grave arsâlurl pe tot pieplul şi pe braţul stâng. El se află tn căutarea unul medic.
•Ju»titie militam —Vineri la 19 consiliul de resbel al corpului al 2-lea de armată a judecat procesul sergentului re-sorvist Dediu Barbu din comuna Hayieni plasa Balta districtul Ialomiţa, chemai tn activitate tn timpul resbelulul la regimentul al 6-lea de linie şi inculpat pentru faptul de dese) tor in timp de resbel.
Consiliul, tn urma unei strălucite apărări presentate de căpitanul tn retragere Manolescu care a dovedit câ denunţarea făcută contra acuzatului de un anume Tbeodorescu, consătean al săQ nu a fost de cât o calomnie, dat un verdil de a-cliitare.
Erl 22 Iunie s'a judecat de consiliul de ri-visie al armatei, recursul administratorului cl. II Mihăilescu Gheorgbe, casierul regimentului 17 de dorobanţi condamnat de consiliul d"» resbel din Craiova la 15 ani munca silnică, la degradaţiunea militară şi civilă şi la 300 lei chelluell de judecată, pentru faptul de falş In acte publice, furt de bani al Statului, furt de bani al militarilor şi ausLragere de acte publice.
Acusaţia a fost susţinută ded. Comisar Regal Locot-colonel Bâdulescu, iar apărarea s'a prezintat ded-nil advocaţi V. Las-câr, Soimescu şi Căpitan tn retragere Di-mitrie Manolescu.
In urma unei scurte deliberări consiliul a casathotârîrea şi a trimis afacerea spre a fi judecată din noQ de către consiliul de Resbel din corpul al Il-a de armată.
ultim: iuiiiuhtiim
Primim din Braila următoarea telegramă :
Asla-zi, in plina audienta a Curlii cu .1uruti, depululul Meu Cnlargl a fost lovit cu brutalitate de funetionarul vamal inculpat in procesul care se judeca. S’a reclamat Itegeliil.
Auditoriul Foarte escitat abia a putut fi liniştit.
X
D. Ion Brâtianu a sosit azi dimineaţă cu totul pe neaşteptate in Bucureşti şi a întrunit îndată Consiliul miniştrilor sub prezidenţa sa.
Nise asigură că întrunirea de la Galaţi şi demarşa cu care, în urma rezoluţiuneî luată în această întrunire, d. Lasear Gatargi a fost însărcinat pe lingă Regele, au făcut o-biectul debberaţiunilor Consiliului.
Toţi miniştrii cu d. Ion Brâtianu în cap vor pleca mâine la Sinaia unde un consiliu va fi ţinut sub prezidenţa R gel ui.
X
Procesul de ultragiu intentat d-lul Al. Catargiu dupe plângerea d-luî M. Manolescu, fostul prim-procuror de secţiune la Curtea d’apel din Bucureşti, era se se judece azi de secţiunea 1 a a tribunalului Ilfov. Lipsind unul din martorii acuzaţiuntl, d. Gheorghe Chitu, procesul s’a a-mânat pentru 8 0 riombre viitor.
Amânarea a fost ceruta de d-nu procuror.
X
Regina N&thalia a Serbiei nu va mai trece prin ţara noastră, la întoarcerea Sa din Rusia, ci va lua drumul prin Galaţia. Este dar ne-esactă ştirea dată de unii confiaţi că M. S. va face o vizita la castelul Peleş.
x
Afl^m că demarşele făcute de guvernul nostru pe lângă Guvernul ru ses^ pentru a dobîo ii ridicarea in-
terdicţiuneî de eşire din Imperiu a cailor cumperaţ: pentru armata noastră, au izbutit şi câ interdic-tiuneaa fost ridicata. Se vor putea dar înfiinţa noile escidronne de ca valeri e prevăzute prin b igetul su -plimentar al Ministerului de rezbel pentru exerciţiul curent.
X
Membri, juriului universitar care a judecat pe d-nii profesori Mârzascu şi Tzoni se vor întruni disearâ.dupe eonvocaţiunea d-lui Cernâtescu,pentru a semna hotărârea.
X
lu aeelaş timp când am anunţat plecarea în străinătate a d-lul Ion Câmpineanu, am spus că d-sa nu se va maî întoarce ca primar al capitalei, de oare-ee plecând a lăsat demisiunea sa din aceasta sarcină în manile d-lui Radu MihaL Ziarele guvernamentale ne-au desminţit a-tuneî. Cu toate acestea ştirea dată de noi era adevărată şi suntem în mesuru de a o confirma din nod.
X
Aflăm cu mulţumire câ d. loco-ţiitor de primar, mişcat de plân gerile locuitorilor Capitalei contra brutarilor cari înşeală asupra greu-tâţel pâinel ce vând, a luat măsuri severe pentru înfrînarea unor asemenea înşelători. Azi deja peste 600 pâini care nu aveau greutatea dreptâ au fost confiscate şi împărţite la săraci.
X
Administraţi unea egoistului naţional a ajuns o adevărată halima dar o halima care nu eamuzantă da loc. C°a ce se petrece tn acea admi-nistraţiune, cu ocaziunea distrugere) scrisorilor căzute în rebut, ar fi de natură a deştepta în altă ţară de cât la uoî, sub guvernul de care ne bucurăm bine înţeles, grija procurorului celui mai nepăsător chiar.
Legea poştală prescrie ca scrisorile care n’au putut fi predate la desti-naţiune se fie distruse după un an de la prezentarea lor, iar reglementul de aplicaţiune al acâlei legi prescrie câ destrucţiunea să se facă cu toate precauţiunile necesare din punctul de vedere al secretului.
Direcţiunea noastră generală telegrafelor şi poştelor inse, nu numai face să se des-hidă toate scrisorile căzute în rebut, sub pretext câ unele pot conţine bani, efecte sau acteim-portante, dar încă permite ca amploiaţii se le citească.	«.
De aci s’a întâmplat ca unii amploiaţi şi mai puţin scrupuloşi de cât alţii, găsind scrisori de careseputeaâ servi în scopuri câte o dată chiar puţin avuabile, nu le au distrus ci le au păstrat.
Şi această manoperă se practică asupra unei mase enorme de scrisori căci distrucţiunea la care se procedează acum coprinde toate rebuturile de la 1879 Încoace, direcţiunea generală a telegrafelor şi poştelor neglijând de a ’şî face datoria în fie care an, cum cere legea.
X
La Aduiinistraţiunea ziarului nostru se primesc adesiuni la Societatea pentru ridicarea unei statue lui Mi-roti Costin şi subscripţiuni pentru fondul a cărui adiuare o urmârtşle acea societate. 0 listă ne a fost Încredinţată în acest scop de Comitetul socieUţei.
X
Biserica zidită din nou în cătunul Herestrău Nou şi Vechiu de lângă Bucureşti, severşindu se şi inzes-trendu-se cu toate podoabele trebuincioase Dumnezeeşteî slujbe, du pe cum ne înştiinţează ctitori», se va sfinţi la 29 unie ziua Sfinţilor A-postoli Petru şi Pavel întru pomenirea cărora a fost consacrat*.
Ctitorii aducând aceasta la cunoştinţa publică, roagă pe credincioşi a se împărtăşi în mare număr la actul sfioţirel acestui Dumn«zeesc locaş.
ULTIMA ORA
AGEYTIA HA VAS
Paris, 5 Iulie.— Circulă svonul că Italia ar voi să profite de trecerea trupelor sale prin canalul de Suez pentru a lua parte la ocuparea Egiptului.
Ziarul «Dâbats» declară că o atare purtare ar fi plină de complicaţiuni şi poate chiarde pericole. Italia, zice ziarul, nu oferă nici o garanţie de imparţialitate. Singura putere a cărei pre-senţâ permanentă In canalul de Suez ar putea fi acceptată In unanimitate este Spania, care e Intri adevăr neutră prin propria sa voinţă şi posiţiunea aa geografică, şi care n'a arătat nici-odată cea mal mică veleitate de a se amesteca In certele europene.
lusbereny, 5 Iulie.—Pe timpul instrucţie! pionpri'or călări, nişte csrtuşe cu dinamita aQ făcut explosie.
Exp'osia a fost pricinuit^ printr'o eroa-e în mlnuirea firului Biseford.
Ştirile date de ziare In privinţa a-cestul accident sunt exagerate.
In realitate aQ fost 40 răniţi din care 27 grav şi 8 morţi.
S’afl dat Îndată ajutoarele trebuincioase.
Ministrul honvezilor a plecat imediat cu doctorii la faţa locului.
Constanllnopl, 5 Iulie. — Mah-mud-Paşa, vice-preşedinte al consiliului de stat, a fost trimes tn Creta, însărcinat cu o misiune specială de împăciuire.
Lemberg, 5 Iulie. Prinţul imperial al Austro Ungariei a plecat azi dimineaţă la mijlocul ovaţiunilor tnlusiaste ale tntregel populaţiuni, după ce a mulţumit demnitarilor Capitalei şi ţării pentru pnm»rea cordială ce i s’a făcut şi care va fi întipărit pentru tot-de-a-una tn amintirile sale.
AGENŢIA LIBERA
Tirnova, 4 Iulie.—Depeşe inter-ziata.— Astă zi la unu după amiazî a avut loc prima şedinţă oficială a So ■ braniei.
După cetirea mesagiuluî, 33 deputaţi cari nu voiseră în sesiunea din luna Oc-tombre trecui să recunoască nici guvern nici regenţă aii prestat jurământ. Toţi aceşti deputaţi făc parte din oposiţie.
D. Tutcef a fost ales preşedinte în locul d lui Jivkoff numit |regent.
D. Tutcef a fost înlocuit de către Zaharia Stoianof.
D. preşedinte dă citire mai multor depeşi care aii fost adresate So ironiei de către comitetele Patriotice şi care mulţumesc guvernului pentru lupta eroică ce a susţinut penfru a scăpa patria de o nouă sclavie.
Comitetele roagă pe deputaţi sâ a-leagâ cât mai curând un prinţ al Bulgariei care sâ fie demn de a purta coroana bulgară şi care sâ fie gata sâ moară pentru patrie.
Oposiţiunea unită n’a avui de cât 74 voturi iar guvernamentali 341.
Mâine lu 9 ore dimineaţa, o nouă şedinţă. La ordinea zilei citirea raportului deputaţiuni care a fost însărcinată de către marea Sobranie sâ visiteze cabinetele europene.
ORA 7 12 SEaRA
Primim următoarea telegramă din Brăila:
Procesul Galatcnilor amânai pentru lipsa de procedura.
Detalii prin posta.
STABILIMENTUL
DE
HY DROTHERÂPIE
DE LA
REPEDEA lângă IAŞI
Stabilimentul de hydrotherapie de la Răpedea există de aproape 40 ani; este aşezai pe o înălţime de 350 metri d asupra nivelului mărel şi la o depărtare de o oră de Iaşi; posedă isvoare îmbelşugate cu apă rece proprie pentru hydrotherapie ; are o privelişte din cele mai frumoase şi posedă o temperatură plăcută fără curente de aer.
Sesonul de băi se va deschide anul acesta la 21 MaiQ şi va dura până la 5 Octombre.
Administraţia aduce la cunoscinţa oaor. public că s'aO făcut modificări In privinţa tratamentului medical şi a confortului In stabiliment.
Tratamentul medical se va face de D-nu Dr. I. Ciurea, decan ia facultatea de medicină din Iaşi; D-nu Dr. T. Fi-lipescu, medic-primar al urbei Iaşi ; D nu Dr. Rusu junior, profesor la facultatea de medicină din Iaşi ; D-nu Dr. V. Negel, profesor la facultatea de medicină din laşi, şi D. Dr. Tausig.
In stabiliment, cura ee va face de D-nu Dr. Zussmann, fost elev al renumitului profesor Winternitz la facultatea de medicină din Viena, fost intern şi asistent al profesorului Winternitz In stabilimentul sSQ de hydrotherapie de la Kaltenleutgeben lângş Viena. D nu Dr. Zussmann va sta In permanenţa In stabiliment In tot timpul sesonulul.
Gura de hydrotherapie se va face în mod sciinţific dupe cele mal noul me-toade, In combinare cu băile de abur cu electrotherapie, gimnastică svedezâ, masagiQ cu ape minerale şi chiar cu medicamente.
Se va observa o dietă raţională unită cu cura de lapte Kiflr-Kumis.
Preţul abonamentului de o persoană pe o lună este de la 250 franci In sus.
Pentru familie se face reducere.
Administraţia
Ql M A I A VILI.A MA.YOY din noQ
Ol IV MIM restaurată şi mobilată, de închiriat In total cu grajd şi şopron sau pe etaje. A se adresa, tn Bucureşti, la d. A. Braunhelder, Str. Polonă No. 106.
Districtul Bacău] E ÎNCHIRIAT
LI BULE SLAVIC»
un apartament mobilat in vila d-lul Stel-lorian, compus din trei camere şi ale-nanţe. A se adresa Calea Victoriei No. 51 Iris. * l
STABILIMENTUL MINERAL
De laBaltatesti (jud. Neamtu)
Calitalile apelor minerale de la Ballalesti, Instalaţia sl confortul ce ’l poseda fac ca acest stabiliment sa (le unul dintre cele d’lnt&iu stabilimente balneare ale tarei.
Apele cloruro-sodico-bromnrale sunt recomandate contra boalelor scrofuloase vechi si grave, boale de ochi. de urechi, abcese reci. ulcere, fistule, artrite, tumori albe. periostite. oseite, etc.
Asemenea si toate boalele cronice ale femeilor, me Irite cronice cu granulatie si ulcere, leucoree. tumorile si durerile de mitra si de ovare sunt cu lotul vindecate. I*a ral ivii le, reumatismele artrietlce, siflli-sul lertiar. găsesc o Indicatiune speciala in băile de la Baltatescl.
Slăbiciune generala a copiilor, aoemia si cloroma-nia feeiclor, dispare prin apele de laBaltatesti sl a-erulde la munte imbalsamit prin mirosul brazilor, sl bolnăviţi si redobândesc in cur Arid sanatalea.
Sorgintea Cuza-Voda prin calilatile sale porgaUve si diuretice este cel mai bun remediu contra lutulor boalelor cronice ale stomacului, ale Intestinelor, ale ficatului si ale constipatiilor cele mai grave.
Restaurantul este ittcredinlal unei persoane specişle sub controlul meu, se maninca după învoiala sau prin abonamente după voluta visitatorilor, cu un preţ moderat.
Iu (impui sezonului este o farmacie, un medic, un birou lelegrallic si posta, tnusica, baluri si alic multe distractiuni.
Preţul drumului de fer dus si Întors este redus pe jumătate.
In anul acesta s'au mai făcut multe imbunatatlri. Sezonul începe de la 85 Maiu si durează |idila la i Septembrie
Pentru a'st procura cine va odăi sau ori ce alte In formaţiuni,saseadresezclaPiafeasau lu Hallatesci la
Dr. Cantemir.
N. R. Sărurile de Ballalesti purgative efervescente si pentru bai se găsesc la farmacistul Berbereanu, depozitarul general la Peatra, si la toii farmaciştii din (ara.
I)l\ CAI SA DE PLECARE preţ moderat
o Musică de masă, un Biurou, mobilă, oglinzi şi tablouri.
A se adresa Strada Griviţel No. 70.
CASA DE SCHIMB
ALEA. GR. I01SCE A B. MĂRCII
Strada Upaeaal, Na. IC bta
Bucureşti, 23/2 Iunie
VALORI
Scadenţa
cuponelor
FONDURI DE STAT ROMAN
Renta rom. per. 1875 5 0/0 1 Ap 1 Oc Renta rom. amortis. 6 0/0 1 Ap 1 Oc Renta rom. (rur. con) 6 0/0 1 Mai 1 No Oblig, de stat C. F R 6 0/0 1 lan t Iul Idem idem 5 0/0	Idem
Imprum. Stern 1804	7 0/0	iMartSep
Impr. Openbeim 4860 8 0/0 4 Ian 4 Iul Agto	—
împrumuturi di oraşe Impr. oraş Bucuresci 5 0/0 4 Ian 4 Iul Idem idem din 4884 5 0/0 4 Mai 1 No Impr. or. B. cu prime loz f. 20	—
VALORI DIVERSE
Credit Foncisr Rural 7 0/0 1 lan 4 Iul Idem	Idem	5	0/0	Idem
Cred. Fon. Ur. din Buc. 7	0/0	Idem
Idem	idem	6	0/0	Idem
Idem	idem	b	0/0	idem
G'ed.Fono.Ur.din las i5 0/0	Idem
(ibl. Ca* pena. fr. 100. toii Mal No
91 1/2 95
16 1/4
78 4/2
94 1/2
36
106 1/2 91
404 4/2 96 12 88 79 215
ALBERT BAUER
INGINER SPECIAL
Strada Coltei, 49. — Bucureşti
MORI
FA BRICI de SPIRT
TOT FELUL DE MAŞINI
Marc ilepoMit de toate uneltele ai ae-ceaorlile pentru exploatarea fabrleelor
PIETRE de MOARA CURELE. CAUCIUCURI 6»ZE DE MATASE. LUMIRA ELECTRICA.
CÂRTI
pentru
IMFARTIBEA PKEMIKLOR
— M A FI E —
ASORTIMENT DE CÂRTI
tn limbele
ROMANA, FRANCEZA, GERMANA
cu un rabat foarte avantagios
Leon A.lca.lay
Librăria Uni versata Calea Victoriei, No. 18
fi C h D C âl n A T de la 23 Aprile 1888 Ut AntnUAI Moşia Serbanesii-
Domnesti, din judeţul 011, plasa Şerbă-neştl, întindere 5900 pogoane, din cari 4000 arabile.
A se adresa la d-nu Gr. N. Mano, tn Bu-cureşcl, No. 24 Calea Dorobanţilor. .
CASSA DE SCHIMB
JOANNIAN & NICOLESCU
No. 33, Strada Liptram,No. 33 Curaul pe ziua de 23 Iunie 1887
VALORI
III» V I \ / 11>L vaci cu iaple si vile li-uL TLkl/.ARL nert de prasila precum si boi de jug.
A se adresa ia d-nu Reimer la moşia
l Pâscanî, districtul ilfov.
5 0/0 Renta amortisabil». . .
5	0/0	« română perpetuă.
6	0j0 Oblig, de Stat(Rur. conv.)
npr. cu prime Bucur, (lei 20] /0 Impr. Munic. Emis. 1883 10 lei Oblig.Casel pens.(1.300) 7 0/0 Scrisuri funciare urbane 6 0/0	*	.	.
5 0/0	a	>	.
6 0/0	■	rurale	*
7	0/0	>
5 O/o Scrisuri func. urb. Iaşi Acţ. Bâncel Naţ. a Horn. (500) Dberw
Aur contra argint sad bilete , Fiorini vai. Austriacă . Mărci Germane . . , • . Banc-note francese . . . . Ruble ruseşti.................
Cump Vând
94 4/2
87	1/2 33 78 4/4
«2 85 1/2
400 8/4
88	1/4 103
76
15 1/4
2. ■ 124 100 1/2 225
95
88 1/4 87 79 218 86
101 1/2 M
103 8/4
76 8/4
15 3/4 202 125 101 239
www.dacoromanica.ro
EPOCA — Zi IUNIE
•x;
x
îXftXi
RECOM ANDA M
iX#
X
X
X
LEGA TORIA DE CÂRTI
Eo
STRIO» BISERICI IEREI Ro. 10. CASA BISERICII DIRTR’O El IUCIHESTI
In acest atelier ge esecuta ori-ce lucrări de Le-gatorie, Pape'.arie, Galanterie si Cartonage, ase-manea efectuează Registre de Compt&btlitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-ce mărime si lioiatura mecanica cu pre-ciurile cele mai moderate.
PE MALUL
IH AREI-NEGRE
GONSTANT*A
PE MALUL
M AREI-NEGRE
SSTSL SJLR9S.S
IV
STAGIUNEA BĂILOR DE MARE
SCHIMBAREA DIRECTIUNEI
Direcţiunea si Instalarea acestui Hotel este cu totul schimbata din nou in mod EHGLEZ. — Visitatorii gssesc toate înlesnirile.
BAI CALDE SE GĂSESC IN HOTEL
Pentru mai multe desluşiri a se aresa către
Gerantul hotelului B. JERVIS.
Hotel Carol I, Constantza.
iX«X
Sub-semnatul are onoro a aduce la cunoştinţa onor. public şi clientelei mele c& delaSf. Gbeorghe a instalat cu totul oin nuod
No. 50. - CALEA VICTORIEI - No. 50
Vis-a-vis de Pasagiul Român
UN ELEGANT SALON DE FRISERIE
PENTRU CAVALERI
AHAA'GIAT Dl PE SISTEMUL TEL MAI MODERA
V	PRECUM SI UN
MAG ASIN DE PARFUME RIE FRANCESA
SI ARTICOLE DE TOILETA
Încrederea de care m'am bucurat pe timpul cât m am aflat in marasmul d-lul Moisescu, precum şi sacrifloiele fâcute pentru a satisface pe onor. visitatorl mă indreptâ-ţeşte a spera la o numeroasă clientelă.
Cu deosebita stima, I. IOAESCU Post in m.igastnul d-lui Moisescu. Calea Victoriei, 60 Vis-a-vis de pasagiul roman.
I
X
iX#X<
5$
IA ELEOPATAC
a căror apa minerala a fost recunoscuta de balneologi cu renume european, cu preferinţa de către dr. James Constantin din Paris, dr Seegens profesorde idropie ta universitatea dinViena precum si de către comisiunea specialista a medicilor si uaturallstilor unguri, ca cea mal esce-Ienta apa alalina ferugtuoasa cunoscuta până acum.
SEZONUL DUREAZA
DE LA MAHJ PANA LA FINELE LUI SEPTEMBRE
ai*ele minerale de la t'leopalak se pot folosi cu succes sigur ia catarul cronic de stomac slăbiciunile de digesliune, anulaturile de tical si splina, artrite aalbinare, idropica provenita din friguri. Iiemoroide si hipocundrie Împreunate cu acelea, incularea stomacului si fa boalele ironice de riniebi si besica. la formarea petrei de tiesica chlorosa scrofule si In lipsa de sânge boala de mitra st nevricalo-hvsteria
Se aflu basine de bai reci minerale in slil si construcţie moderna, făcute anul acesta, precum si bai calde in vana de apa minerala folosibile pentru diferite boale. de asemenea sta la dlspositie pentru Mari bolnavi zer proaspăt si lapte, de capra muls proaspăt.
Se afla medic, farmacie, serviet postai si telegrafic, cabinet de lectura, planuri si conveniri; se afla parcuri, promeuazi, parcuri de promenada cu brazi; numeroase locuri pentru escursiuni si deosebite distincţii, baluri, lac pentru a se da cu cinul, muzica tiganeasca de prima categorie din patria, care cânta pe zi 6 ore pe aleele publice.
Sta la disposltia oaspeţilor IKK) de odăi mobilate cu preciul de la tu cr. până la 3 11. pe zi
ftrecum si mat multe ospetarii in care se pol mânca cu precturi moderate- Pentru oaspeţi de K-eopalak pe liniile ferate ungare seda bilele de venire st întoarcere cu preciuri scăzute pana la staiiunea Feldioara (Feldvitrj, de unde lutr’o ora cu trăsură separata sau omnibus anumit aşezate se poala veni la Kleopatak; o trăsură separata costa 3 0. iar un ioc pe omnibus 1 fi. surr. Cu informatiuni si desluşiri serveşte.
Direcţiunea Băilor.
„NAŢIONALA
OCIEfâft GcRcRâLA OF «SiGUH. IN BUCUREŞTI
Capital social . . . «.000.000 lei
Prima emisiune . . a,000,000 iei Din care	... 1,000.000 » ca
fond de garanţie pentru ramura asigurărilor de viata.
RE SERVE DE PREMII
st
FONDUL DE RESERVA 1,200.000 LEI
, AiATIO.\ALA“ AblULKA:
In contra incendiului, gr.udinei. spurgerel geamurilor, tu contra daunelor de traua-pori precum şi valori.
Asigurări asupra netei omului se pri-m esc tu tvate comotnat tunile usitute, precum: cus de moarte, supru vieţuire, zestre si rente.
„.Xutiuuaia" a plaţii până ia linele anului lBofi in dilente ram urc de asigurare peste lo,ouO,t)du lei despăgubiri.
ttc|>re»entunta generala
Strada Smardan, No. 18
Direcţiunea generala
Strada Carol l, Mo. 9.
LA ORAŞUL VIENA
ALAVILLEDEVIENNE
vis-d-vts de Lib. Socec
Recomandam onorabilei noastre clientele pentru leftlnatate al aolldltate următoarele noutăţi:
Rufarie pentru Doamne si Domni.
Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza.
Olanda veritab. de Belgia si Rumburg.
Madapolam frantzuzese de toate calitatile ai lăţimile.
Batiste de olanda si de lino albe si colorate.
Ciorapi de Dame si Domni de Fii d'Ecosse, de bumbac, de lâna st de matase.
Flanele, camasi si ismenelde lâna după
■internul profesorului Dr. G. Jnegcr.
Gulere st manşete de olanda ultimu tason. Mare asortiment de cravate uitimu fason. Corsete irantzuzesti cu balene veritabile. Trounouri complecte pentru Udnutntl. Lajelle» allrounourl pcutrn copil. Trounouri pentru peunlonnte, oteluri •I reMtaurui.turl.
Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CATALOGU NOSTRU ILUSTRAT SI VA FI TttlHlS OH 1-4 11 VA FACE * EHKKE.
LA ORAŞUL VIENA
CALEAJ VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANIA»
vis-â-vis de librăria Soceo
SOCIETATEA ROMCMA
DE
ARME, GIMNASTICA SI DARE LA SEMN
Strada Rrânrovean No. IC Dumineca 28 unie
SERBAREA ANUALA
CONCURS
SI DISTRIBUTIUNEA PREMIILOR
PROGRAMA:
De la 8 ore dimineaţa pănâ la 10 ore dimineaţa, Concurs la Scrimă.
De la 10 ore dimineaţa până la 12 ore dimineaţa. Concurs de Gymnastică.
De la 8 ore de. dimineaţa până la 4 ore seara Concurs cu Pistol.
De la 4 ore de dimineaţa până la & ore scara Concurs de de Natatiune.
De Ia 5 orc de dimine.ta până la fi ore seara Productiune de gimnastică. Scrimă, natatiune şi diatributiunea premielor Vor pulea lua parte la Concursnl de Gym-nasticâ Scrimă şt Natatie, pe lângă memorii fcocietâlel şi streinii, fără nici o taxă.
La concursul cu pistolu membrii vor plăti 1 leu pentru un bilet de 5 fccuri. Streinii introduşi vor plăti câte S lei pentru un bilet de 5 focuri Tragerea se va urma dupe progra mul afişat in hală.
In tot timpul zilei va cânta musica militară. Intrarea litiera
COMITETUL.
a
DR- STAUCEANU
Piatza-Amzi \No. t
APELE GAZOASE
V1DECAKEA
BOALELOR SECRETE
CAPSULE	ANTIBLBU
preparate de â.O«t\aldcu aprobarea consiliului medical superior.
Sunt cele mal bune capsule in contra boalelor secrete, ■curgeri vechi «I noi, catar de vestea, etC.
Preţul uuei cutii lei 4.
Deposit principal, la Craiova, farmacia I. 08WALD.
Bucurescl farmacia Aurora dinstr. Ba-tişta No. 14 bis şi la drogueriiie d-lor Brus şi Ove*a, şi la mal multe farmacie din tară Comandele făcute prin poştă, insotite de lei â.50 in mărci sau mandat poştal, se efec.uez ezact.
CQ
4
o
N
<1
(!)
d
Pi
<1
DE VEAZARE
$>
P. T. Cn onfire far cunoscut, că Tn laboratorul meii cn totul special, am fondat şi o secţiune a apelor gaz6te simple şi medicinale.
Cele simple In sifone elegante preparate cn tetă acurateţa reclamată de bunele reguli ale higienel, şi care In calitatea moa de farmacist sunt obligat a le sci şt păstra mal mult do cât orl-care altul.
De acea rog po onor. consumatori a da preferinţă siffinelor mele ce pfirtă inscripţiunea FARMACIA ROMANA,
CHR ALESSANDRIU
fje gtisose de vîmiare numai la principalele localuri de debit de vinuri, restaurauturl, şi cofetari distinşi.
Cele medicinale in sticle, după prcscripţranua d-lor doctori, a cărora formulă şi eficacitate le e cunoscută, să
trimit In domicilii!.
Aceste ape prin eficacitatea lor şi prin preţul minim cu care se vlnd fac a fi întrebuinţate cbiar de persdne cn
miji orele cele mal restrinse.
APA LITINATA (GAZOASA)
E CEA MAI BUNA Şl FOLOSITOARE CURA	J
Acâsfcft apil are proprietatea, do a disnlva depositul de Acid Uric, şi substanţa ce se produce în în-
cheietiirele membrelor, la personele atinse de Gută saft Reumatism.
IJosa de la 2—4 pahare pe (Ji, urmând indicaţia d-lor doctori.
V In But urescî, dusă la domiciliu, flacouul de 1 litru 1 leii. Sticlele înapoiate se umplu a 60 bani. In cele uite oraşe, undo o calea ferată, se trâmite în lăfjî de 50 sticle a 1 leii franco gara locul cerut.
Indigestia, şi cele alte maladii u.ş6re ale stomachulul se curarisesc prin
APA ALCALINA (GAZOASA)
Ca apă acidbsă (răcoritdre tn timpul vere!) înlocuesce cu prisosinţă, şi pot afirma că Giesshubler, Kroudorf Vichy, nici nu şi-ar mal avea loc de a fi întrebuinţate, de 6re-ce Apa Alcalină gazbsă însu-şesce aceste proprietăţi digestive şi recoritdre.
Ori-eine întrebuinţ&să apele mai sus notate, de curiositate, să ceră şi să încerce Apa Alcalină gazosă atât ca gust cât şi ca efect şi se va couvinge ci merit încuragiarea pentru sacrificiile ce am făcut aducând din Paris cele mal perfecţionate.maşini pentru acostă industrie.
Dosa de la 2 — 4 pahare pe tJb urmând indicaţia d-lor doctori.
In Bucurescl, dusă la domicilii flaconul, de 1 litru 80 bani. Sticlele înapoiate se umplu a 40 bani. In cele alte oraşe unde e calea ferată se trătnite în lâtjî de 50 sticle, a 80 bani franco gara locul cerut	__________
La comande mai Însemnate se faoe un rabat escepţional.
Cererile să se facă numai la
FARMACIA ROM AN A
OIETI-t. ALESS A NDRIU, Farmacistul Curţii Regale, BucuresoL BC* 1» Bucurescl contra Carta poştală, se trântite la domicilia, unde se plătesce. In cele alte oraşe, unde e cale {erată, contra carta postulă şi însoţită de Mandat postai, se trâmite franco locul cerut,
H
CQ
<1
O
N
4
(!)
d
Pt
<1
o casă cu patru camere ue stăpâni şi patru de buiViton, pivn.,a. uout inagi.ztl, grât.inâ Spaţioasa Ci. pomi roditori situa, ft in Strada Iru-moaSa \o. ÎS.
Doritorii se vor adresa la proprielăreeasăin fundul curţet sus-zisei case intre orie 6 şt 4 p. m.	3—*
AAPABTTT in ed'tura Librăriei V. Mi-xll AXlUl hailesou am Tâigovişte,
. Utr.a jaiirimai Dâiubovita iu culori, lucrata ue u. Alexauureocu Hevt&or şcolar. 1‘reeinl V lei.
FAMICA MECANICA DE ULEIU
GEOKGE ASSAN
bariera ktOSlLOR. SOSEâUâ aUFâN CEL MARE
Oferă uleiu feri si nefert pentru culori
curat şi limpede de o cablate superioara ce, ut care se aduce din slreiualute, ut or ce icatiliiaţl cu preţuri mouerate, pieoat la uo iinciliu pentru oraş, şt pi cutii la g ătile d ate pentru staţiunile de cale tarată.
Costa se actiila la predare, şi vasele s plaiesc deosebit.
FISCHER
Mure Mo. 34 buuntbTi
Strada Patriei

6
O- Z O -A. SE
©
MEDALIE DE AUR
Viena IM8»
Autorisata de consiliu dthyyima si salit'n itate
dentXlina
ensenţâ pentru gura PULBERE VEGETALA PERT.RU DINŢI
ale
Dr. S. KONYA
CHIMIST
Ambele preparate cu acid aalicylic pur sunt remedii radicale pentru durerea de dinţi, 1 oal-le gurei si ale gingiilor.
Ele conserva dinţii si da gurei un miros plăcut.
Preţul: 1 flacon, dentalina 3 lranci; 1 cutie cu prafuri 2 franci.
Deposite la Bucureşti: F, W. Zvrner, 1. 0-vesa, llruss Stela si Draimdus—Braila Fabini, —Botoşani, Uajnal, — Doiohoi, 1laque.
jnu miim 1111 in 111 t r t 1111 n 11111111rrn
Sub-semnatul am ondre a aduce la cunoscinţa onor. Public că, de la 10 Maia anul curent, am deschis Hotelul şi Restaurantul numit Hugues, din calea Victorie! No. 38, vis-â-vis de Theatrul Naţional.
RESTAURANTUL
cu o bucătărie română şi franccsâ, din cele mal escelente, va procura In tot timpul, onor. mei clienţi, mâncările cele mai alese şl gustdse.
Vinurile iudigene şi strfine, cu o reputaţi uite stabilită, precum şi adevăratele vinuri de DrăgSşanI, din viile cele mai renumite, vor fi servite onor mei visitatorl.
O Orchestră naţională, sub direcţiunea d-lul Ionică Dinicu, va esecuta ariele cele mal plăcute.
HOTELUL
l'am aranjat cu totul din nod, necruţând nicl^nn sacrificii!. penlru ca dorinţele domnilor voiaginrl să fie pe deplin satisfăcute, asignrâud un scrvicla prompt şi preţari moderate.
In ace-t hotel, care este situat tu posiţiunea cea mal plăcută, in centrul oraşului, şi tn apropiere de tuto autorităţile administrative şi judiciare
ie găsesc camere elegant mobilate de la 3 pini la 8 lei pe (Ji.
Sper că voiă fi incuragiat de către onor public tn atestă n mea nouă Întreprindere.	*
Cn dftotelnti stiini
JORDACHE N. JONESCU
1 Toprietaru-' HeMaurat tn ’«» din Strada Covtsrl
mxiimiiii 11 itiiiiittiii

MAŞINI
I>E
ÎMPLETIT
MAŞINI
l>E
ÎMPLETIT
DIN CEA MAI VECHE SI RENUMITA FABRICA
LAUE & TIMAEUS DIN DRESDA
Itecoiuttud-ui cudco'cbire
pentru familii aceste muşini eu care se pot inpleti:
GILETCEl fuste
CIORAPI groşi si subţiri
TRICOURI
Talie si Pantaloni
SIALURI
MÂNUŞI, PLAPOME
SI
BONET E
Prin aceste maşini se poate câştiga esUtenla unei numeroase familii.
Un maestru tn aceasta arta industriala se afla la dispositlunea amatorilor pentru instruirea lor. Detalii se pol lua la Bepresentantii generali pentru România si ulgaria,
RYSER et BRATEANU
Bucureşti, Calea Moşilor No. 29.
BĂILE DE LASL Wt
unu o-
II____________JMHM puseul
ald-lul Dr. P Konşas'ă pus spre vănzare In la?I la librăria Fraţii Raraga şl la sucursala de la Băi ie Slsn c; iar in Bucureşti la librăria 8ocec, trimeţându se ranco în toată ţara pe preciu de 3 lei.
DEVENZABEii^pide
praNÎIo. MA^ZI, CAI de A-> EltGAKK antreuutidepur siuge englezesc.
A se adresa ia d. Reimer 1& Paşcani, plasa Snagov (Ilfov).
=IX««X==
A IV U TRECE CU V EUEIIEA

AIIHJ FOiRTE IMPORTANT
Sub-semnatul proprietar al fostului Maga-tn ID.Vi Fi:\ COVICI cu mărfuri de noiivruutc* din Strada Lips ani No. 24, am ono re a aduce la cunoştinţa onor public şi bogatei mele clientele că de la Sfâatul Ghcorghe a. c. am mutat acest magasin in cunoscutul med maga-sin de lângă Poliţie sub firma LA BAK1LOMA şi că de azi înainte acest magasin va purta numele de
MARE MAGASIN
LA LUVRU DIN PARIS
şi că voiO vinde eftin tot ca până acum fiind devisa magasinulut a cnniprra eftin si a vinde eftin.
Comptes pe o numeroasă clientelă şi semnez res-pectos.
I. MOISESCU.
§X
X
s
X
•x:
A NU I I1ECE CU V EDEREA
:xmx:
:x*
Tipografia Ziarului,JBpooa”
Garant mpom&bil, C. t.eorgescu
www.dacoromanica.ro