ANUL n No. 471 15 BANI NUMERUL ABONAMENTELE I SCEP L* I 91 18 * FIE-CAPEI LUNI 31 SE PLĂTESC TOT-C'AUNA ÎNAINTE l\ Bi ri REsn La casa Administratiunei IX TARA: Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 lei, 6 luni *0 lei, 3 luni 10 lei. IX S1REIXATATE: La toate offloiele poştale d:n Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei. 6 luni 85 lei. LA PARIS: Se gaseste jurnalul cu IE Cent. numeral, la Kioscul din rne Montmartre 113 Bulevardul St. Germain Xo. SA. manuscriptele nu se inapoiaza [~ MARŢI, 23 IUNIE (5 IULIE) 1887 15 BANI NUMERUL ANUNCIURILE OIN ROMAN1A SE PRIMESC Ol Rt CT LA AOMINIS TRATIA ZIARULUI La Paris: la Agenre Havan, place de la bourse, S. Agenee Lîbre. rue Notrc Dame des I'ictoires 10, (Place de la Bourse) pentru Paria, Frauda, Germania, Austru-l ngaria, Italia si Uarea Britanic. Anunciuri pe pag. IV, linia 3C bani, anunciuri si reclame pe pagina treia 8 lei linia 50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B. REDACŢIA IVo. 3, — Plata Episcopiei. — Xo. 8. APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRAŢIA Xo. 3. — Plata Episcopiei. — X'o. 3. mmmmm ■ UN DELATOR întrunirea de la galaţi MAREA INTRI SIRE A OPOZIŢIEI L4 GALAŢI O MICA STATISTICA PROCESUL CATARGIU-MANOLESCU wmmmmmmmmmmmmmmmmmwmam UN DELATOR Voinţa d-lul Brâtianu, In trei lungi articole, Încearcă se arunce discreditul şi bănucla asupra legitimităţii hotârlrel cea luat juriul Universitar, de a se declara incompetent In procesul ce ministrul Invăţimântulul a intentat d-lor Mărzescu, Tzoni şi Pastia. Obicinuit organul oficios substitue, In desbateri, injuriile argumentelor, şi ne-put&nd să dovedeasc», insinuă. De astă dată s’ad strecurat printre insulte şi c&te-va considera ţi uni de Drept, care ad pretenţiunea şefie ştiinţifice: astfel a crezut Logofătul învăţământului că este bine să se apere, asociănd odiosului, eroarea. Se ştie că actul de acuzaţiune care a trimis pe cel trei profesori Înaintea juriilor Universitare, cercetând manifestul opoziţiunel-unite de la laşi, susţine că acest manifest ar fi coprinzănd: 1) O ofensă comisă in potrivq Majes-tăţiî Sale Regelui. 2) O aţdţare pentru a scula locuitorii in contra autorităţii Regelui. Din aceste două Învinuiri, ministrul Instrucţiunel deduce câ profesorii cari au iscălit manifestul şi-afl călcat jurământul şi ’l dâ In judecata pentru a-ceastâ călcare de jurământ. Putea juriul Universitar se judece a-cest proces? Da, zice guvernul prin articolele din Voinţa-, nu, zicem noi. Delictul de ofensă comisă In contra persoanei Majestâţii Sale, se judecă, dupe Constituţiunea modificată, de Tribunalele ordinare; Crima de aţâţare la resculareln contra autorităţii Regelui se judecă, dupe art. 78 din Condica penală, de juraţi. Faptele pe care ministrul Învăţământului bazează acţiunea sa disciplinară, sunt prin urmare aceleaşi pe care se bazează şi acţiunea penală. Ast-fel fiind, cine nu ştie, ol savanţi al colectivităţii, că acţiunea penală fiind mal gravă ţine în suspens ori ce acţiune pendinte de ea? Juriul Universitar nu ar fi putut să osândească sad se achite pe profesorii acuzaţi, fără se afirme, că este sad că nu este ofensă la adresa Regelui; Co-misiunea universitară nu ar fi putut se osândească sad se achite pe profesorii Învinuiţi fără se afirme, câ este sad că nu este apel la resculare Împotriva autorităţii Regelui. Daca Insă, juriul Universitar ar fi a-flrmat un asemenea lucru, nu ar fi u-surpat el oare atribuţiunile conferite de legile noastre Tribunalelor sad Juraţilor? Negreşit că da. Această usurpaţiune de căderi, care ar fi plăcut poate guvernului usurpalor ce stăpâneşte Ţara, ar fi putut să aibe regretabile urmări. Să presupunem câ d-nil Mârzescu, Tzoni şi Pastia, osândiţi de juriul universitar, ar fi fost târâţi de guvern Înaintea tribunalelor sau a juraţilor. De ce greutate nu ar fi apăsat In desbateri verdictul juriului universitar. Nu este oare Învederat că cumpăna dreptăţii Influenţată de o u-surpaţiuue de competiuţa ar fi aplecat către oslnda? Tribunalele ar fi găsit o scuza ln hotarirea Universităţii; juraţii chiar, ar fi găsit poate un Îndemni Or-cine ’şi-ar fi zis : «Dacă membru corpului profesoral ad osândit pe semnatarii manifestului, negreşit că ei •uut vinovaţi*. Iată prin ce căi piezişe, voia guvernul să’şl esercite răsbunările Iul. Mal rămâne să cercetăm cestiunea jurământului, despre cara vorbesc cu atâta Indrăsnealâ, oamenii care ad călcat toate legile ţării. Voi observa, mal Înainte de toate, că jurământul prestat ln faţa autorităţilor constituite, fie Regelui, fie Consti-tuţiunil, prin pronunţarea frasel cunoscute: «Jur credinţă şi supunere.... etc.» este o simplă formalitate. Toţi românii, funcţionari sad nu, datoresc respect şi supunere legilor Ţării. Jurământul, este ln conştiinţe şi In inimi, el este baza religii cetăţeneşti şi purcede de la iubirea Patrii. Iubirea Ţării, având ca judecător suprem conştiinţă cinstita şi curată a fle-căruia, iată jurământul unic ce fie-care cetăţean trebue să respecte. Când cine va calcă peste drepturile luî cetăţeneşti, când cine va ’şi înţelege răd drepturile sad datoriile lui ln stat, legile pedepsesc, nu pentru călcarea jurământului, ci pentru o anumită tnfrângere a legilor positive recunoscute de toţi.Dovadă că jurământul este o simplă formalitate, este câ la noi—cu deosebire de multe alte ţări—,cel mal 'nalţi demnitari al Statului, Senatorii şi Deputaţii, nu prestează nici un jurământ. Sperjurul politic, ca delict, nu există. In legile noastre nu există alt sperjur de cât falsul jurământ ln materie civilă. Un funcţionar, spre pildă, nu poate fi dat ln judecată pentru călcare de jurământ politic; nu există la noi ln ţară, nici un caz de vre-un asemenea proces. Nu avem nici o lege po-sitivâ care să prevadă şi să pedepsească sperjurul politic: guvernul s'a adresat deci la o vină Închipuită pe care legile noastre nu o cunosc. De altminteri, dupe cum am spus’o, actul de acusaţiune ministerial, face să decurgă sperjurul ca o consecinţă a delictului de ofensă adusă Regelui şi de aţâţare la rescoala; nu există deci călcare de jurământ până ce nu se va stabili ofensa şi aţâţarea, şi am spus, cu legile ţărel In mână, că numai tribunalele şi juraţii pot să stabilească acestea. Ori cum am privi cestiunea, nu ne remâne de cât să constatăm că Juriul Universitar declinându’şi competinţa, îşi a înţeles şi ’şl-a Împlinit datoria. Ce semnifică acum această declinare de competinţă ? Intr'unul din articolele sale, Voinţa d-iui Brâlianu ne spune câ : «Declinarea de competinţă nu Implică nici lntr'un caz aprobarea faptelor ce se impută celor doi profesori de la facultatea de la Iaşi; ea nu resolva de cât o cestiane de formâ». Pamfletul oficios Insă, se resgân-deşte mal ln urmâ şi afirmă că : «Decimatorul de competinţă u’a fost de cât un subterfugiu sub care se ascunde o mascata achitare». Ce să credem ? Or-cum ar fi, daca declinatorul de competinţă nu prejudecă Intr u Dimie procesul, faţă cu profesorii de la Iaşi, acest deciinatoriu are o mare Însemnătate faţă cu ministrul învăţământului şi faţă cu guvernul. Stăpânirea voia lntr’adevăr se răpească universităţii un certificat decare să se poată prevala mal târziu faţa cu tribunalele şi cu juraţii spre a obţine osândirea profesorilor de la Iaşi. Stăpânirea voia mai ales să se prevaleze de acest certificat ln faţa opiniunei publice spre a condamna moraliceşte Întreaga oposiţiune ln acţiunea ei legitima şi coastituţionalâ. «Vedeţi, ar fi zis pamfletul colectivi-tftţel, un corp Înalt şi independent ca Universitatea, condamnă, blamează o-posiţiunea ca anti dinastică». Neatârnarea profesorilor din juria a dejucat speranţele Colectivităţii ! Nereuşind Insă ln planurile lui ruşinoase, guvernul 'şi răzbună iusultând membrii juriului universitar. Ei ne spune prin Voinţa sa, ca hotârlrea juriului este ciudată, absurdă, lipsită in totul de logică, şi sfârşeşte declarând; «că se aştepta de la cel mal Înalţi re- presentanţi alcorpuluTdidactic dinţară, la mai multă independenţă de caracter şi la un curagiit mai statornicei opiniunei lor.» Insinuări şi injurii... tristă me- serie I Volaminiidar Voinţei., colectiviste, aceea ce am spus Colectivităţii In Cameră : Injuriile sunt ca picăturile de noroi cari pot să cadă pe jmina cea mal curată ; le laşi să se usuce şi le spulberi In vânt, fără ca după ele să mal rămână nimic.... nici chiar amintirea noroiului pe lângă care al trecut !... In lumea veche, la Roma, sub împăraţi, decăderea moravurilor şi linguşirile de care Tronul iubea să se lncon-gioare, făcuse să răsară din sânul societăţii In descompunere, un soiii primejdios de curtesanl care să însărcinau să destăinuească autorităţilor pe acel ce plănuiafl crime de Ies majestate. «Atunci, zice Montesquieu, apăru un fel de oameni funeştl, o trupă de delatori. Ori cine era copleşit de viţiuri şi Înzestrat cu talente, oricine avea un suflet căzut şi apirit ambiţios, căuta— sau inventa—vre un criminal a cărui condamnare se poată place prinţului : aceasta’I deschidea calea către avuţii şi onoruri.» Moştenitu-am pe lângă strălucitele Însuşiri ale gintel latine, din care ne tragem, şi câte-va din relele deprinderi cari au framâotat'o ? Să fie cazul Logofătului Bisericesc oglindirea unul atavism Îndepărtat ? Safi, colectivitatea ln putreziciune, face să răsară din sinu l—semn al unei apropiate căderi — câte o p antă para-sitarâ şi otrăvită, câte un delator ? Ori-care ar mafii durata domnii corupte a actului guvern, priveliştea ce stăpânirea desfăşură sub ochit naţiu-nel, trebue să ne slujească de lecţiune. Nu este vorba, delatorul de la departamentul instrucţiunii nu va isbuti să facă şcoala: «Nu vom vedea reînviind, cum zicea Royer-Collard, zilele lui Tibere; delaţiunea nu este la preţ ln ţara noastră, sentimentul Inâscut al onoare! ne face să o despreţuim, suntem pătrunşi din copilărie de cuvintele bătrâne: turpe delatoris nomen...... Trist învăţământ al vremii I Acela care odiniosra,ascuns sub mantia ruşinoasă a anonimatului, se strecura ln taină, la umbră, ca să depună la uşile palatului injurioasele lui pamflete; a-cela care neputincios se surpe Tronul, Încerca să '1 acopere de ruşine, este silit să joace astă zi Împrejurul Regalităţii, trisla comedie a dinasticismulul său de contrabandă ! Sunt oameni cari atacându-te nu te pot atinge, dar cari te micşorează ln ochii lumii când te apără. lordache Vulpescu, Baronul de Hann, deveniţi consilieri al Tronului şi apărând cu pieptul lor majestatea întâiului Rege al Românii, iată negreşit fenomene menite să sdruncine credinţa Ţării In Regalitate, pătând prestigiul şi strălucirea ce trebue să păstreze ln tot-d'a-una Coroana! Alexandru G. Djuvara. TELEGRAME AGEXTIA H A V AS Belgrad, 2 Iulie. Guvernul a primit dimineaţa o depula-ţiune de aproape 150 notabili din districtul Niş, venită pentru a remite o adresa Regelui. D. Rislicl, In numele guvernului, exprima depulaţiunil dorinţa sa de a vedea cele mal bune raporturi menţinute cu marele puteri şi trebuinţa de a menţine impositeie existente pentru a achita aiigajamintele financiare ale ţării contractate către strfeinatate. Preşedintele Consiliului făgădui ca va fa:e reforme interioare, va realisa economii şi invita ţara să se supună autorităţile până la Înlocuirea caţl-va funcţionarl,prin alţi ce se bucura de Încrederea guvernului şi a poporului. Ministrul termina prin strigatele : «Trăiască Regele I Traiasca Patria 1» Berlin, 2 iulie. Ziarele de seara spun c& examinarea făcută de dr. Virchov, a părţilor laringe-lul prinţului şi din cari s'au extras mal de unăzi nisce escreşterl de către dr. Mac-kensie, a dat un resultat cu t'tul favorabil. Viena, 2 Iulie. împăratul înainte dea pleca spre Pola, făcu după amiazl o visită de congediu de un sfert de ceas regelui Milan. Regele Serbiei a asistai seara la un prânz de gala dat la corniţele Kalnoky. Viena, 2 Iulie. Alecn- Paşa, făcând o călătorie de plăcere, e la Viena de trei zile. Lemberg, 2 Iulie. Prinţul imperial a sosit la 10 ore seara. I s'a făcut o primire tntusiastă la intrarea sa triumfala In oraş. Ovaţiunile nau încetat de cât după ce prinţul s'a retras tn apartamentele sale. AGF.XTIA LIDERA Bruxeln, 2 Iulie. «Le Nord» zice că se îndoeşle ca Sultanul se ratifice convenţiunea egipteană. Rusia va susţine atitudinea formală a Franciel ln această chestiune. Ziarul ada-ega că temerea unei coaliţiunl Intre Anglia şi Germania este himerică. Madrid, 2 Iulie. Situaţiunea s’a agravat tn Spania. Se teme de demisiunea generalului Cassolo ministru de resbol. Viena, 2 Iulie. «Revista de luni» prezice o crisă monetară pentru la toamnă şi îndemna pe guvern de a lua la timp măsurile trebuincioase pentru a evita răul. mmm de u galiti Mândrul port al ţârei, viteazul o-raş Galaţi, nu-şi pleacă capul, cu toate violenţele, cu toate infamiile poliţii, administraţii şi justiţiei. Onoare lui I Fie ca esemplu Gălâţenilor să însufleţească toată suflarea românească şi ca de la un colţ al ţerei la altul, vitejia lor să fie semnalul deşteptare! generale. In starea de azi a nemulţumire! obşteşti, numai două trei esemple de bărbăţie trebue, pentru ca nemulţumirea publică să capete sute de mii de glasuri, sute de mii de braţe. Diminică, oraşul dat pradă tutu-lor nelegiuiţilor şi nelegiuirilor, s’a ridicat demn şi a protestat'în mod solemn contra loviturelor repetate ce a primit de la cel mai vitreg şi mai miserabil guvern cu putinţă. Întrunirea de Duminică a fost o crudă lovitură pentru guvern. Crudă prin numărul impunător al cetăţenilor. Crudă prin participarea la această marcantă protestarea tot ce judeţul şi oraşul are mai însemnat. Crudă prin faptul câ ea a putut reuşi aşa de strălucit, ln oraşul însângerat, martirisat, îngrozit prin toate crimele al căror teatru a fost. Cruda prin atitudinea liniştită, dar holârîtă, a cetăţenilor faţă cu cele mai scandaloase provocări ale poliţii şi parchetului. Cruda prin resoluţiunea mai mult de cât însemnata care a fost votată. Toţi oamenii însemnaţi şi cu independenţa, aparţinând tutulor nuanţelor din opoziţie au rugat pe be-trînul şi agerul şef al opoziţii, pe d. Lascar Catargiu, se tnearga la blege, se ’ispue plângerile oraşului. De şi suntem păţiţi pentru a şti indiferenţa M. S. pentru suferinţele noastre, totuşi demersul d-lui Catargiu ar fi un fapt politic însemnat. riegele arflsesisat, ca se zicem aşa, in mud aproape oficial prin organul d-luî Catargiu. Fostul locotenent domnesc, bărbatul care ln aceasta calitate a a-tins de aproape sceptrul şi a ecser-citat suveranitatea, vechiul şi me* ritosul preşedinte al consiliului de miniştri, bărbatul politic cara se bucură in ţară de o autoritate necontestată, va impresiona poate prin prestigiul şi serviciele aduse ţerei, mintea suveranului. Omul corect şi sincer prin ecsce-lenţă, va pune sub ochii Regelui cea mai bogată colecţie de crime, de abuzuri şi de jafuri ce au speriat vr’o dată urechile şi gândul unul rege. Ştim câ cetăţenii gălâţeni cer de la d. Catargiu un mare sacrificiu. A-cest demers ar avea însă darul de a limpezi situaţiunea cu desăvîrşire.or care ar fi de altmintrelea rezultatul. MAREA mume a mmm la g alaţi Hotarîre grabnica.—Convocarea. Politia cârca se impedice intrunirea. Antreprenorul salei Apolo.— înainte de intrunire.—întrunirea .—Rezolutiu-nea.— Numele d-lui Catargiu. Viteazul oraş al ţârei stă mândru şi rezistă cu eroism violenţelor celor mai neauzite. In ajunul procesului ce cetăţenii gălâţeni 11 afi la Brăila şi încă sub impresia infamii Încercări a Iul Sâr»-ţeanu de a implica lntr'un proces nelegiuit pe fruntaşii opoziţiuuil, comitetul aceştia s a adunat Sâmbăta la 20 Iunie şi a hoUrlt a ţine o Întrunire publică chiar a doua zi Duminică 21 Iunie. ^Convocarea Imediat s'a tipărit şi s a afişat ln oraş urmâtoarul apel iscălit de aproape o suta cetăţeni representând tot ce o-raşui şi judeţul au mal Însemnat tn toate stările sociale. Iată apelul : Faţă cu tristele evenimente petrecute în oraşul nostru cu ocaziunea ultimelor alegeri pentru comună şi judeţ; Faţă cu procesele intentate mai multora dintre concetăţenii noştri ; Faţă cu persecuţiunile ce sistematic şi sub diferite forme se exercită In contra întregului oraş; Sub semnaţii avem onoare de a invita pe concetăţenii noştrisă bine-voiască a se întruni Duminica 21 curent, ora 3 dupe amiază, in sala Apollo (Toasta Turnverein) spre a ne consl'âtui asupra mijloacelor de apărare in procesele pendente în-naintea Curţii cu juraţi din Brăila, • precum şi asupra măsurilor de luat spre apune capăt persecuţiunilor. C. Buşilâ, senator, mare proprietar; N. Catargi, deputat, proprietar, G. C. Ro-bescu, deputat, avocat; G. Mihâilescu, deputat, profesor; C. Ressu, avocat, fost primar; G. Fulger, fost deputat, mare co-merciaul; N. Madgearu, proprietar, mare comerciant; AristidP. Papadopul, proprietar, mare industrial; St. Burgheiea, profesor; Andrei Pauaitescu, proprietar, fost primar; C. Şefbescu, avocat; M. N. Mifiai-lescu, proprietar, avocat; D-l. I. Neculau, proprielar, fost magistrat de curte; Victor Macn, avocat, fost prim-preşedinte de tribunal; G. Kardaş, profesor; Lascar Cernat, proprietar, cousnier judeţean; M. N.Pacu, proiesor, consilier comunal. Ilar. H. braou, proprietar; bim. bimilriu, profesor; I. lonescu, fost magistral; P. Giudm, proprielar, avocat; G. Nicorescu, avocat, losl preşedinte de tribunal; Leo-uida Sterea, avocat; Autou Taluşescu, farmacist, consilier comunal; Gr. Creţescu, avocat; L>. Cauacfie, proprietar, avocat; U. leuaceanu, institutor; H. Artnpescu ; G. Aievia; 1. Racoviţa, avocat. U. Teodofiovici, comerciant; Em.Garacaş, farmacist; P. Dorovicl, proprietar, T. Uo-brea, proprietar, corn.; P. oauea proprietar, comerciant; T. Pelrovici, proprietar ; G. lonescu, proprietar, comerciant. I. Vaizaru, avocai; 1. Piavanescu, profesor; I. G. Pauuescu, avocatj P. G.udm, proprietar, avocat; Al. Zamfiroi, avocat; U. Voleuti, mare proprietar, vice-preşeuiute al consiliului judeţean, fost primar ; U. fiaiae, mare proprietar, cousuter comuuai; P- Poiugescu, profesori Al- fifuaue, pro* www.dacoromanica.ro EPOCA - 23 IUNIE ■■■■■■■■HI prietar, comerciant; Mihail Cornea, comerciant ; Andoni Stan, comerciant ; V. Ciucă, comerciant; Q. C. Savin, corn.; Ioan Nedelcu, com.; C. I. Popovicl, com.; D. lo-nescu, com.; V. Bejan, proprietar: Marin Tecucianu, com.; V. Burghelea, profesor ; S. G. Dimitriu, com.; P. I. Cialftcu, com. ; N. V. Hurmuz, com.; lancu S. lonescu, com.; Ath. lonescu, com.; P. Ciochina, proprietar ; Neculal P. Ghiorghiu, com.; V. Pappadopol, com.; Ghiorghe Penciu, com ; St. Saxu, com.; D. lonescu, proprietar, com.; StoinicaDimitriu.com.; I. Jipa, com.; I lonescu. com.; C. Popovicl, mijlocitor de cereale. T. D. Rişcanu, com. ; Spiru N. Pocşa, com.; I. C. Zaharia, com.; I. Vasiliu, proprietar, com. ; N. N. Vlaicu, proprietar ; Toader Dima.com.; I. Penacopol, proprietar: Damian Vasiliu, proprietar ; G. Râş-canu, com.; Petrache Focşa, proprietar, com ; Tanasache G. Vasiliu , proprietar, com.; C. Ba oş, proprietar, comerciant. P. S. Martin, proprietar; Teodor Burghelea, meseriaş; Hristache Ilie, proprietar, comerciant; PetracheG. Botez, proprietar; Tud. Ioan, proprietar; Mih. Guriţa, com. ; I. S. Martin, proprietar; Gh. Nicolau, proprietar ; Dim. Şlefănescu, com. ; Ştefan Ghiorghiu, com.; I. M. Gradea, proprietar comerciant. Galaţi, 20 Iunie 1887 Politia cearca se Impedice Întrunirea Indatâ ce a văzut convocarea, poliţia cu bătăuşii săi s'aQ pus pe lucru. Mahalalele oraşului aQ fost casă cu cssă cutreerate şi fie-cărul cetăţean i-se spu nea să nu meargă la Întrunire căci va fi reQ de dănsul, că nu vor mal avea trai cu administraţia, că la Întrunire se vor Intămpla bătăi şi măceluri, că vor fl ucişi şi li se va da foc caselor. Şi, pentru ca aceste ameninţări se aibă efect, mal mulţi cetăţeni aQ fost maltrataţi. Această goană a durat toată noaptea. Antreprenorul salei Apolo Văzănd hotârtrea cetăţenilor de a înfrunta ori ce şi de a merge la Întrunire, poliţia a Încercat a lipsi opoziţia de localul trebuincios. In acest scop antreprenorul sâlel Apolo a fost obiectul a-meninţărilor celor mal lndresneţe. Poliţaiul N Petrescuşi procurorul llosol aQ fost In câte-va rânduri la dănsul ce-rându-I să Inchizâ sala, ameninţându-1 cu nersecuţil, cu expulsarea In 24 de ore şi la urmă, văzând că onestul comerciant nu voeşte a şl retrage angajamentul luat cu comitetul opoziţii,’/ au ameninţat că ' vor pune foc localului. Nici această ameninţare ne reuşind, aceşti oneşti funcţionari publici i au cerut că dacă nu voeşte să refuze localul să facă cel puţin o reclamaţie poliţii, zicând că n'a Înţeles să Închirieze sala pentru Întrunire politic* şi că cere intervenirea poliţii. Toate au fost Insă de prisos. înainte de întrunire A doua zi, Dumineci, văzând că ameninţările de peste noapte n'aG avut nici un efect, poliţia a ocupat stradele care duceafi la locul întrunirii. Grupuri grupuri de gardişti armaţi cu revolvere, postaţi la mici distanţe, ameninţau şi opreaţi lumea In drum. Cu toate acestea cetăţenii GâlăţenI conscienţl de drepturile şi de datoriile lor cetăţeneşti, aQ bravat toate şi la ora flcsatâ pentru întrunire — 3 după amiazl — vasta sală Apolo gemea de lume, printre care se videa tot ce Galaţul numără mal cu cultura, avere, şi influenţă. întrunirea La 3 şi jum. s’a deschis întrunirea In mijlocul unul entusiasm nedescris. Prin vil şi unanime «p'ause s’a desemnat ca president d. Ilie Doiciu mare proprietar rural şi urban, şi consilier judeţean. După ce mulţumi călduros publicului pentru distinsa onoare ce i se face, chemându-1 să prezideze o aşa de impozantă şi independentă tntru-nire, d. Doiciu luă ci secretari ps d-nil C. Şerbescu şi V. Macri ca mal tineri. Disoursul d lui Mihailescu Cel d'lntâiâ care luă cuvântul fu d. G. Mihâilescu deputatul. Intr'un discurs elocinte d. Mihăilescu aduse a-minte cetăţenilor Întruniţi situaţia nefericită a Italiei de la Începutul acestui veac, cum era oprimară şi lipsită de orl-oe libertăţi publice şi cum atunci marele Garibaldi învăţ* pe toţi patrioţi Italieni, că In neputinţă de a comunica prin grai saQ prin presă, să se Înţeleagă intre ei prin două semne ; puind o mâna la Inimă apoi ridicând un de-get in tut, ca*a ce însemna tă lucrete toii din mintă ş/ toţi ca unul, câ dacă Aşa vremi ne aşteaptă cau am ajuns chiar, âceslea să ne flie semnele Cu care Să ne apăram libertăţile noastre publice; să lucrăm din inimă şi uniţi Oratorul a adiogat că n’are nevoe să discute nelegiuirile comise, căci ele sunt Cunoscute şi judecate de toţi : Scopul lntruniral este ca cetăţenii sa se con-efătuiască aaupra mijloacelor de a scăpa de suferinţele şi persecuţiunile la care sunt expuşi. Discursul d-lui C. Ressu Terminând d. Mihăilescu, adunarea chemă să vorbească d. C. Ressu, fostul primar al consiliului disolvat. De şi suferind Încă de consecinţele gravei boale ce a avut zilele trecute, d. Ressu se urcă latribună. Cu o logică strlnsa şi cu cunoscuta'i claritate de cuvânt, d-sa expuse că nu înţelege de loc prigonirile şi vrăjmăşia ce cârmuitoril actuali a-rata pentru Galaţi, de oare-ce gâlăţenil tot-d’a una aQ fost oamenii cel mal de ordine şi mal supuşi legilor şi institu-ţiunilor ţârei, şi lor nu li se poate imputa nici măcar abstinenţa de la alegeri. Oratorul zice ; «de vreme ce ne am t&nguit p&nă acum la toate autorităţile, şi nu numai că nu ni s'& făcut dreptate, dar oin contra prigonirile contra acestui oraş urmează şi cu mai mare Înverşunare, nu ne rămâne alt mijloc de luptă legală, de cât să facem un suprem apel la Maiestatea Sa Regele,care este mal presus de toate partidele, care e menit să ţie cumpăna dreaptă In luptele dintre toţi şi căruia aratându-I ceea ce suferim, sâ’i cerem să judece intre noi şi prigonitorii noştri. Prin această demarşă vom avea cel puţin toţi conştiinţa liniştită că am facnt tot ce să cade să faca nişte cetăţeni liniştiţi şi respectuoşi Tronului şi Con-stituţiunel.» Discursul d-lui G. Robescu Al treilea şi ultimul orator a fost d. deputat G. Robescu. D-sa Intr’o cuvântare plina de inima şi «lictrisătoare spuse : «Ceea ce face ca vrăjmăşia contra noastră sa fle mal mare este independenţa şi curajuljcivicalacestui craş\ Precum o dinioară oraşul meQ natal Focşanii a fost leagănul unire!, astă-zi Galaţii este leagănul libertăţilor publice-, iar ţara se făleşte de bărbăţia dovedita Intr'atâtea lupte consecutive». Oratorul, continuând,adauge iar perse-cuţiunile ce urmează nu trebue să ne discurajeze ; căci libertăţile se căpătă şi se păstrează cu sacrificii ; ca, dacă trebue cu ori ce preţ ca unia din noi să fle imolaţi, el bine, să fim, dar oraşul nostru să fie salvat.» Apoi d. Robescu propuse urm toarea resoluţiune: Resolutiune Cetăţenii oraşului Galaţi întruniţi In adunare publică astăzi 21 Iunie 1887. In urma consfătuirilor dintre noi, Având tn vedere că atrocităţile săvârşite tn ziua de II Maia trecut, organisate şi ocrotite de administraţiune, şi la cari au luat parte activă chiar agenţii puterel publice, aQ rămas până astăzi nereprobate de autorităţile superioare; Având tn vedere că cetăţenii căzuţi victime brutalităţilor şi atrocităţilor comise tn acea zi sânt tot el urmăriţi şi daţi ju-decăţel; Având tn vedere că prigonirile adminis-traţiunel tn conlra noastră a tuturor se continuă zilnic şi pe o scară largă, în cât onoarea, viaţa şi averea noastră sânt ln-tr o continuă ameninţare. Amărâţi până In adâncul sufletului nostru şi desnâdejdui^I de & mal aştepta dreptatea şi ocrotire de la autorităţi; In unanimitate aQ adoptat următoarea resoluţiune: Să facem un suprem apel la Maiestatea sa Regele şi sâ-i rugăm cu toată supunerea unor cetăţeni liniştiţi şi devotaţi Tronului şi Constituţiunel, ca să intervină cu Înalta sa autoritate pentru ca cârmuirea să înceteze cu prigonirile şi vrăjmăşia sa con Ir a noastră; Rugăm tn acest scop pe concetăţeanul nostru d-l Lascar Catargi, fost locotenent domnesc şi preşedinte consiliului de miniştri, să bine-voiascâ a primi Însărcinarea de a se duce tn numele concetăţenilor săi gâlâţeul la Maiestatea sa Regele, de a-l expuue starea de jale, de ruină şi de desperare tu care a ajuns oraşul Galaţi şi a l ruga se pue capăt arbitrarului care ne apasa pe noi ca şi ţara întreagă. Numele d-lui Cat&rgiu. Când citindu-se rezoluţiunea s a pronunţat numele d-lul Lascar Catargiu, tunete de aplauze frenetice şi strigate ÎDdelung repetate de ura aQ salutat numele aistinsulul om politic. Apoi d. Robescu propuse ca o co-misiune compusă din d-nu C. Buşită senator şi mare agricultor, Ilie Doiciu, consilier judeţean şi mare proprietar, şi G. Fulger, consilier comunal şi mare comerciant, sâ duca la Golăşet d-lul Catargiu rezoluţiunea adunării. Primiră» răzolutiimii. După propunerea d lui Robescu, pre-şedinţele adunârel întrebă pe cetăţeni dacă aproba rezoluţiunea şi Comisiu-nea şi zise că dacă este vre unul care este in conlra, să o spui. Aplauze entusiaste şi strigăte de: «o primim toţ;» fu răspunsul ce dete publicul. Atunci preşedintele declara adunarea terminată. Chiar In acea seară comisiunea a plecat la Golaşei, proprietatea d-lul Catargiu. CRONICA O MICA STATISTICA Partidul colectivist a fost vecinie a-cuzat că nu este compus decât din haimanale, din oameni ffirâ de căpătâiQ şi din ignoranţi. Acesta e un neadevăr patent, şi iată câ eQ adversar al săQ.viQ să'l apăr şi să’I recunosc pletora de oameni de valoare ce posedă. Să facem o mică statistică de toate personagiile de valoare ce conţine partidul guvernamental : 1. Archeologî: Radu Stanian, Toma Filitis, Malaxa din Galaţi. 2. Jurisconsulţi: Atanasiadi, Boţan Americanul, Iepurescu. 3. Chimişti: Andronic. 4. Oameni cu minte multă : Nebuneli din GalaţT. 5. Literaţi : Nae Ulmeanu, Nicu Ga-nea, Ion C. Fundescu. 6. Oratori: Dimancea, Simeon Guriţa, Lupaşcu Senatorul. 7. Limbişti: B. P. Hasdeu. 8. Agenţi de schimb: Fânică Belio, Giraudel, Herşcu Toboş. 9. Colecţioneri de antichităţi: Prefectul Moruzi. 10. Mari fabricanţi: Ion C. Bratianu fabricant de ţuică, M. Cogălniceanu, fabricant de vechituri. 11. Oameni cu carte: Radu Mihaifl, General Cernat. 12. Poeţi: Del Sârbo, Anton Mavrus, Candiano Popescu. 13. Financiari : C. Nacu, Carada. 14. Oameni calmi: EugeniQ Statescu Sânge-rece. 15. Oameni cu nume ilustre : Aristid Pascal(Pascal),Dmcă Skileru ţSchiller) General Pilat (Pilat din Pont), Enache CantemirţCantemirDomnul Moldovei), MateiQ Corbescu (Doctorul Mateiu), Radu MihaiQ (Radu Angliei), C. F. R. (Kefir Kumis). Uf! Aceasta e o colecţie nu glumă, o colecţie cu mult mal bogată de cât Însuşi colecţia de ceasoarnice a Kneazu-lul filo-ceasornicar, saQ de cât colecţia de pietre scump vândute ale Conulnl Mihalache carele, de şi sta la Constanţa, Insă e foarte puţin constant. Când un partid ajunge ca să aiba a-semenea giuvaerurl In patrimoniul săO, este sigur ca vi trece la nemurire. Şi apoi ce li se poate obiecta acestor oameni ? Cine le poate contesta superioritatea ? Atanasiadi nu esteel oare cel mal mare jurisconshrf ? Radu MihaiQ nu este el într'edevâr un om cu carte? Hasdeu nu e tare In limbisticâ ? Sânge-rece poate fi el alt-ceva de cât un om foarte calm ? Andronic nu este cel mal mare chimist saQ mal bine zis, alchimist al timpurilornoastre? Fanica Bellio poate fl Întrecut ca agent de schimb? Evident că nu. Atunci un asamenea partid trebue se aibs viitorul pentru dânsul. Numai de n’ar scompta acest viitor d. Stancu Bechianu precum scompta diurnele deputaţilor. Hadu Ţandără. IN FORMAŢIUNI D. Lascar Catargiu va veni mâine de dimineaţă in Capitală. —x — Domnul Hitrowo, Ministrul plenipotenţiar al Rusiei in România a părasitPetersburgulalaltâ-ierî Sâmbătă mergând la Moscova de unde, I dupe o şedere de doue zile, va veni direct la Bucureşti. —x— Intre persoanele pe care Regele le a primit erî tn audienţa la Castelul Peleş aufostşid-nii Em.Grâdişteanu, prezident al înaltei Curţi de Corupturi şi A Odobescu, Membru al Academiei române. Aceşti domni au fost reţianţi la dejun de M. S. — x— Regele a refuzat d’a veni in Bucureşti se asiste la solemnitatea tm-părţirei premiilor la elevii şcoalelor publice. Nu ştim ca vre unul din predecesorii M. S. pe tronul României, de când Inveţementul publica fost organizat tn ţara noastră, se fl lipsit la datoria d'a prezida acea so lemnitate — li- la cursul acestei săptămâni d-nil inspectori generali ai serviciului sanitar al armatei vor începe, fle-care In circor.scripţium a so, inspecţiunea ambulantelor rurale j sperăm câ domniile lor, convingându-se de insuficienţa personalului medical al acelor ambulanţe, din care cauză ele nu pot face toate serviciile aş- teptate de la dtnsele, vor lua măsuri pentr îndreptarea răului. -x- Sâmbnta trecută după amiezi s a întrunit la ministerul agriculturei, industriei, comereiului şi domeniilor, sub prezidenţa d-lui V. Gheor-ghian, comisiunea instituită conform legei pentru Incuragiarea industriei naţionale.Obiectul întrunire! a fost cercetarea proectului de reglement de aplicaţiune a legei, alcătuit de d. Emil Costinescu. Pe cât ştim lucrarea d-lui Costinescu a fost viu lăudată de toţi membrii comi-siunei. —x — Noul director al serviciului sanitar superior, doctorul Sergiu, pare că a luat în serios funcţiunile sale, lucru destul de rar printre slujbaşii colectivişti ca se merite a fi semnalat. D-sa profită de toate momentele sale de libertate pentru a se încredinţa prinel lnsu’ş’ de chipul cum se executa dispoziţiunile ce ia. In acest scop a plecat alaltăieri In judeţul Ialomiţa de unde se va Întoarce mâine. —\— Eri s’a făcut în sala Atheneulul distribuţiunea premiilor la elevii şi elevele conservatorului de muzică şi declamaţiune Serbarea a fost din cele mai reuşite şi elevii şi elevele care s’au produs cu această ocaziune au cules numeroase şi meritate aplauze. De altmintrelea aceasta a fost singura răsplată a lor, căci de premiile ce li s’au dat de către Ministeriul cultelor şi instrucţiunei publice nici nu e de vorbit. Lle au consistat a-proape numai în volumeâ 65 bani unul din o publicsţiune franceză. La b'bliothqhie utile şi fără măcar ca operele alese se aibă vre un raport cu studiile premianţilor. Ast-fel unor eleve din clasa de declamaţiune li s'a dat Botanica pentru toţi, Geologia elementară, şi altele asemenea. DEPESI TELEGRAFICE AGEXTIA HAVAS Constant in opol, 2 Iulie. Cale indirectă. — Contra or-căril verisi-militudini şi cu toată declara(iunea lut SirDr. Wolfl’, că Englilera ar refusa o nouă prelungire, Poarta, saQ mal bine Sultanul, căci Poarta este câştigată con-venţiunii, a cerul Joi o a treia prelungire a termenului deja consim(it pentru ratificare, dar de aslâ-datâ şi foarte prudent, fără a fixa nici un termen. Respunsul lordului Salisbury este aşteptat azi. Sir Dr. Wolfl crede câ lord Salisbury va refusa, iar el 'şl face din nou pregătirile de plecare pentru săptămâna viitoare; dar lumea numai crede, atât de mult a abusat Englilera de credulitatea Turcilor tu această cestiune. Ratificaţi unea convenţiunil este tn general considerată azi ca foarte Indoioasâ. Se dă ca probă silinţa ce-şl dă Germania de a eşi din acest imbroglio; dar toate desminţiriie interesate din Berlin sunt neputincioase a şterge acţiunea energică a Germaniei la Constantinopol tn favoarea ratificării; ba chiar aceste desminţirl fac sâ râzâ plnâ şi partisanil Germaniei. Toate acestea confirmă deci Îndoiala emisă tn privinţa ratificării ; totuşi trebue Bă numărăm încă un nofl sprijin neaşteptat ce ar veni sâ întărească acţiunea Enghterei, Germaniei, Austriei şi Italiei, In favoarea ratificării. Acest sprijin e al Spaniei, care sar fi pronunţat în favoarea ratificării. Sofia, 3 Iulie. Miniştrii şi aproape toţi deputaţii aQ sosit la Tirnova. Deschiderea solemnă a Sobraniel se va face mâine. Ordinea zilei a primei şedinţe conţi ie alegerea preşepiute ul adunării. Ziarele zic că alegerea unul prinţ va fi singura ţintă ce 'şl va propune să atingă marea Sobrauie. Solia, 3 lunia. Ştirea dată de oare-carl ziare cum că din causa siluaţiuel critice In care se găsesc finanţele ţării, guvernul bulgar ar impune ţăranilor rechisiţil de grâG, e cu totul falşă Finanţele bulgare ce diferile ziare re-presiutâ, de 8 luni, ca sleite, sunt mal înfloritoare de cât cum oare cari adversari al guvernului o pot dori. AGEXTIA LIBERA \ ieiiu, 4 Iulie. Împăratul a părăsit Hetzendorf pentru a merge la Pola spre a asista la lansarea cuirasatel cu turele «Kronprinz Erzherzog Rudolf.» Berlin, 4 Iulie. «Revista de luni» anunţă câ ImpăraLul este pe deplin însănătoşit, şi câ pleacă mâine la tras pentru aşi face cura sa o-bişnuitâ. Nimic nu este până acum hotărât în privinţa unei alte călătorii care va urma şederea M. S. la Ems. Sofia, 2 Iulie. In cercurile diplomatice de aici se crede că principele de Saxa- Coburg, dacă va fi ales la tronul Bulgariei, va primi. In acest caz va prelungi puterea guvernului actual, dar nu va veni să stea tn principalul sâfl de cât numai după ce va obţine sancţiunea puterilor. Guvernul instituit de principe va guverna Bulgaria cum a guvernat Capo dTs-Irla, In 1830 Grecia in numele principelui de 8axa-Coburg ^câte-va luni tn urmă a-lese rege al 8erbie). Publicăm mai la vale actele din dosarul afacerei Al. Catargiu-Mano-lescu, care se judecă mâine de trib. de Ilfov. Declaratiunea d-lui M Manolescu la judele instructor cab. No. 1. En, 23 Aprilie, mâ duceam spre casă pe la orele 5 jum. sau 6 fără un sfert, trecusem la biserca Creţulescu, eram pe partea dreaptă astradel cum mergi de la teatru spre palat, pe trotuar,clnd văd venind drept spre mine pe d. Catargiu cu un baston gros Inmână şi’mi tae drumul. Indata cel’am văzut sm priceput după pasul cu care venea asupraml şi înfăţişarea sa ameninţătoare că voeşte ceva cu mine, câ’mi caută gâlceavft; am trecut pe partea de sus a trotuarului,mergând pe lângă zidul casei ca să evit de a nu înă lovi cu umărul. D sa Insă, s’a pus drept In faţa mea, atingându-ma aproape, Intr’o atitudine foarte ameninţătoare şi lipindu-mă de zid şi un oblon de la un magazin ce era pe jumătate deschis; tntr'o mână avea bastonul, cu cea l’a'ifi tn şold şi cotul spre mine; rămăsesem acolo închis ca intr’un cerc şi surprins de atâta cutezanţă. D-lul ’ml zice : «Est-ce vous qui avez dressâ ce fameuxproces-verbal contre moi ? N’est-ce pas vous qui vous vous appellâ Manolescu ?» EQ răspunzându'I «da d-le, dar n’am a vă da socoteală în uliţă,» d-sa 'ml repeta din noQ pe un ton şi mai ameninţător tot în franţuzeşte: «da or nu,d-ta, al făcut acel proces-verbal,» atunci d-le judecător mă uitai tn toate părţile să văd pe cine-va, un trecător, un sergent de oraş, căci vedeam ca d. Catargiu e gata să mă lovească ; aşa am crezut, căctştiQ că e sistema în rândurile dumnealor de a ataca oamenii In stradă şi ex. d-lui Xenopol cu Balş şi Fili-pescu ’ml-â venit tn minte. — Dar In acel minut nimenea nu trecea pe strada, circulaţia tocmai era închisă, căldura cum ştiţi extraordinară şi vă repet nici un pieton nu trecea în acel minut; a-tunci văzându-mă In poziţiunea critică In care mă gâsiam, neputâod a mă mişca In nici o parte, am zis d-lul Catargiu ; «Nici un proces verbal nu e contra d-tale, e o canalie..» D-lul m’a întrerupt tndata şi mal ameninţător. «Alors vous n’avez meme pas le cou-rage de vos mâfaits,»laastecuvinte din fericire văd pe d-nu Chiţu care venea pe la spatele d-lui Catargiu II opresc de mână, oprindu’l, ’l-am spus: «sunt fericit, domnule Chiţu, că trecuraţl, căci d. 'ml caută scandal, mâ insultă In stradă şi sunt fericit să vă am ca martor, căci nu ştifl ce mi se poate întâmpla». Şi ît arătaiQ d-lul Chiţu pe d. Catargiu ca să'l vadă In ce atitudine era vis-â-vis de mine. Când a văzut pe d-nu Chiţu oprit lângă mine, atunci a schimbat vorba, s’a dattn laturi lasân-du'ml trecerea şi a plecat cu cuvin-tele:«fiind câ te insult ştiu acum ce rămâne de făcut,» la care am răspuns şi d-ta ştii că nu pot să răspunz unul om care mă ataca tn stradă cum o faci. (S.) JudeManescu. II Manolescu. Gref N.Crntescu JUDE INSTRUCTOR Cabinetul No. I Interogatoriul d-lui A. Catargiu din 24 Aprilie, 1887 I.—Cunoaşteţi d-voastră pe d. M. Manolescu, procuror pe lângă Curtea de apel de aici din Bucureşti ? R.—11 cunosc din vedere. I.—Personal 11 cunoaşteţi ? R—Nul I.—Dacă nu’l. cunoşti atunci în ce scop ’l-aţl oprit eri între orele 5 jum. şi 6 pe când mergea pe calea Victoriei şi ’i-aţl adresat cuvintele; «D-ta eşti care ai încheiat acel faimos proces-verbal contra mea ?» R.—Este adevărat că eri, întâlnind pe d. Manolescu pe podul Mogoşoael vis a vis de pasagiu, l’am Întrebat: «D-v. sunteţi d. Manolescu care aţi dresat acel faimos proces-verbal conlra mea?» D-sa ’m!-a răspuns: «Nu, d-le, este o canalie acela care a făcut acest denuDţ». I.—La ce proces-verbal aţi făcut d-v. aluzie? R.—Am făcut aluziune la acel proces-verbal pe care l'a dresat contra mea şi altor amici politici ai mei prin care eram implicat Intr'un complot de asasinat contra d-lui Brâtianu. I.—D. Manolescu arată că la întrebarea d-v. n'a răspuns cu cuvintele : «Nu, d le, este o canalie care a făcut acest denunţ», ci v'a răspuns eQ «sunt Manolescu, dar n’am obiceiul de a da compt de actele mele de magistrat ni' mânui şi mai cu seamă în uliţă. La a-cest răspuns d-v., înfuriat şi în mod violent aţi insistat să se răspundă: da sau nu, d-ta ai dresat acel proces-verbal? şi d. Manolescu v'a declarat n'am încheiat nici un act contra dumutale* atunci d-voastră 'i-aţi zis îndrăsneşt} www.dacoromanica.ro EPOCA 23 IUNIE să tăgădueştl, n’al nici curagiul faptelor dumitale ruşinoase? şi când aţi văzut pe d. G. Chiţu, d v., v’aţî retras şi ’l-aţi adresat cuvintele: ştiil ed ce'ml rămâne de fficut. Este adevărat ? R — Tot ce am ştiut v’am declarat mai sus şi repet tncă că convorbirea ce am avut amândoi a fost !n franţuzeşte; când am întâlnit pe d. Manolescu ’i am zis: Est-ce vous monsieur Mano-lesco qui avez dressă le fameux proces verbal contra moi. D-sa ’ml-a răspuns. Oui, je suis n on-sieur Manolesco, ce n’est pas contre vous que le proces verbal a ăte dressâ, c’est une canaille celui qui a fait cette denonciation» la acest răspuns foarte cuviincios ’i-am zis: «J’ai âtâ irâs ă tonnă que vous ayez dressâ un pareil procăs verbal sur une pareilleinfamie.» Ed pentru că 'mi-a răspuns cuvintele că este o canalie cine a făcut acel denunţ, ed vă declar că m'a dezarmat şi n'am putut să'I mal zic nimic cu toate că n’aveam nici o intenţie preconcepută contra d-sale. In timpul celei de pe urmă vorbe ce ’l-am adresat a venit d. Chiţu şi d. Manolescu ’i-a zis câ eu voesc să fac scandal. D. Chiţu părea a zice că nu se bagă, nu se amestecă, în urmă am plecat cu d. Chiţu. Nu puteam să’i mal zic cuvintele : N'al curagiul faptelor d-tale ruşinoase, faţa cu răspunsul d-sale, că este o canalie acela care a făcut acest denunţ, vă declar ca nu 'ram zis nimic alt de cât ce v’am spus. I.—Dacă d-ta nu cunoaştel personal pe d. Manolescu şi nu te gâsial In nici o relnţiune cu d sa, atunci acele cuvinte insultătoare ad fost adresate d-ssle de d-ta, pentru acte relative la funcţiunea sa de magistrat, pentru care fapt eşti şi dat judecăţef. R - Nu ştiam că e în funcţiune, n’avea nici un semn la d-nealul şi l’am întrebat ca pe un simplu particular. I —Mal aveţi ceva dc adâogat? R.—Nimic! I.—Stăruiţi 1n cele declarate? R.—Da. Jude (ss) I. Manescu. Grefier (ss) N. Crislescu. Requisitor NoT, primul procuror pe lângă tribunalul de Ilfov, avend în vedere toate actele de procedură penala din dosarul No. 64/87, dresate, de d. jude instructor după lângă acest tribunal cabinetul Nr. 1 în contra luf. Alexandru C. Gatargiu, de ani 41, român, de profesiune proprietar, Însurat, născut în laşi şi domiciliat tn Bucureşti calea Victo iei 164, lăsat liber, inculpat pentru delictul ide ultragiu. Având în vedere disposiţiunile art. 128 din pr. penală, cum şi comunicatul d-lul jude. că a terminat instrucţia a-cestei afaceri; Avend în vedere adresa cu Nr. 4047 a. c., a d-lul procuror general al Curţel de apel din capitala, precum şi requi-sitorul nostru introductiv de la 24 A-prilie a. c. Cousiderând că din aceste acte şi din cele-l-alte dresate la instrucţie, resultâ că: din ziua de 23 Aprilie 1887, d. M. Manolescu, procuror de secţiune pe lângă curtea de apel din capitală, trecând pe calea Victoriei se vede de o dală oprit în loc de inculpatul Al. G. Gatargiu,care punându-seîn faţad-sale, şi luând şi o posiţiune cu totul ameninţătoare, ţinând într’o mână un baston gros, şi pe cea-l-altâ pusă In şold, ’l întreabă în limba franceză, daca d-sa este d. Manolescu care a dresat un faimos proces verbal în contra sa, dar fără a se explica la ce anume proces-verbal face alusiune, d. Manolescu ’I răspunde că d sa este Manolescu, dar ca nu este obicinuit de a da compt nimeni! despre actele dresate în calitatea sa de magistrat şi mai cu seamă pe stradă. La aceste vorbe numitul inculpat se infurie8zft şi mal tare, şi cu un ton mal mult ca ameninţător, ’l cere să'I răspunză «da, or nu« şi pronunţând a-ceste cuvinte inculpatul era gata de a comite chiar o agresiune d-lul Mano-lescu, dacă din întâmplare nu trecea pe acolo tocmai în acel moment d-nu Gheorghe Chiţu pe care d. Manolescu oprindu’l şi începând a’I spune ce i s'a Întâmplat,inculpatul pleacă ameninţân-du’l din nod cu cuvintele,că ştie ce'tre-mdne st facă; Considerând că numitul inculpat Al. C. Catargiu,a declarat în interogatoriul săd Înaintea d-lul jude instructor că în adevăr a pronunţat cuvintele arătate mal sus la adresa d-lui Manolescu şi că le menţine ; Considerând că tot el singur a mal declarat de asemenea că: nu cunoştea pe d. Manolescu de cât din vedere, ne-auând cu d-sa nici o relaţiune / Considerând că din deposiţiunile martorilor Gheorghe Chiţu deputat, şi Man- dache Chiriaceascu senator, reese că faptele s’ad petrecut întocmai aşa după cum s’a arătat mal sus ; Considerând că incu'patul neavând nici o relaţiune cu d. Manolescu. după cum singur mărturiseşte cuvintele sale ameninţătoare şi gesturile insultătoare ce a intrebuinţatnu se pot considera de cât ca adresate d-lul Manolescu ca magistrat, pentru acte dresate tn această calitate ; Considerând că legiuitorul pentru a protege exerciţiul autorităţii daca cineva voeşte de a paraliza autoritatea morala a magistratului, pedepseşte cu severitate asemenea Injurii care se a-dresează lui,nu numaicând esteîn exerciţiul funcţiunel sale, dar chiar când Injuria este adresată pentru un fapt care concerne, funcţiunea sa; Considerând câ reparaţiunea acordată, prin pedeapsânu esteedictatâ numai In interesul funcţionarului ultragiat, dar mai cu seamă In vederea corpului din care face parte şi care este a-tins prin injuria ce se adrusează; Ca, daca nu s’ai reprima cu severitate procedimente ca ale lui Al. Catargiu, care când a insultat pe d. Manolescu a avut In vedere nu persoana acestuia, ci pe funcţionarul public; atunci, veri-cine dresează un act ca agent judecătoresc, s’ar vedea expus la atacurile şi injuriele urmâriţilor, lucru inadmisibil, căci ar paralisa bunul mers al justiţiei ; Considerând ca legea pedepseşte nu numai expresiunile ocărîtoare ce s’ar adresa funcţionarului dar chiar cuvinte necuviincioase, şi însă’şl gesturile a-meninţătoare sad ireverenţioase şi în specie afi fost şi cuvinte şi gesturqdupft cum aceasta reese din instrucţiune ; Considerând că ast fel fiind, prin 9-ceste cuvinte şi gesturi, numitul inculpat a comis delictul de ultragiu în persoana d Iul Manolescu, magistrat, fapt prevăzut şi penat în art. 157 cod. penal. Pentru aceste motive. Cerem de la d. jude de instrucţiune al cabinetului No. 1, să bine voiască ca prin ordonaţa definitivă ce va emite, se declare că în contra inculpatului Alec-sandru Al. Catargiu, român, m8jor, cu domiciul în Bucureşti, exista cas de urmărire, pentru faptul ce i se impută, cu aplicaţiunea sus citatului art. 183 din cod. penal- In consecinţa să trimită actele în ju-decete tribunalului corecţionai local. Făcut la parchetul nostru In Bucureşti, asta-zl la 17 Maiii 1887. (s.s.) p. piim procuror, N. San Marin. DIN DISTRICTE toriui în cunoscuta asociaţie Andronic-Gherei-Moruzi. Încep acum a barui serios câ lucrurilor se vor face muşama, şi mijlocul întrebuinţat este, precum vedeţi, prelungirea nesfîrşitâ a actelor de urmărire, şi pe cât am putut afla, stratagema dea se cere prin rechisitor (daca se va face vre-o data) urmărirea şi a victimelor odata cu Andronic, şi a-ceasta sub pretext de complicitate. Lucrul nu m’ar mira de loc. pentru că daca se urmăreşte escrocul, trebue să i se caute alţi complici, de oare ce cel adevăraţi, tovarăşii şi patronii lui din poliţie, nu se pot urmări, căci sunt azi la putere. In tot caşul atitudinea d-lul Prim-procuror nu are dupe mine nici o justificare, faţă cu această asociaţiune interesanta şi a carul agent principal, dupe ce s'a lăudat înaintea victimelor sale câ el a pricopsit cu vestita lui apă de aur pe mulţi din acel ce s ad văzut făcând repede stări însemnate; şi a înşelat ast-fel o grămadă de lume, acum se laudă pretutindeni,dupe sa lăudat şi înaintea judecătorului instructor, că el are tovarăşi şi protectori prea sus puşi pentru ca să’I atingă mâna justiţiei. Asemenea scandal nu cred să se fl mal văzut până acum în ţara noastră. Vă alătur pe lângă aceasta şi plângerea ce am adresat d-lui procuror general. Primiţi etc. \. Fie va. D-le Procuror General, Cunoaşteţi negreşit, ca şef al parchetului trib. şi curţilor din capitală, afacerea scandaloasă a unei asociaţiunl de escro-chil ce a operat în toate părţile ţări şi a făcut numeroase victime. Sunteţi negreşit informat despre renumita apă de aur cu care Andronic şi tovarăşii lui, a stors sume colosale de la diferiţi cetăţeni din capitală şi provincie. Din actele şi cercetările făcute de d. Jude de Instrucţie s'a descoperii câ această a-sociaţie vastă are ramiflcaţiunl în toate părţile şi protectori şi tovarăşi chiar în sînul poliţii. Era negreşit de interesul justiţii ca a-ceastă afacere să se instruiască şi toţi culpabili să fie judecaţi. Cu toate acestea agentul de căpetenie a fost liberat pe o cauţiune de 16,000 lei şi de şapte luni de când a început instrucţia, nenorocitele victime nu pot şti dacă se vor da membri acestei asociaţiunl în judecată. Acum de şase săptămâni dosarul aşteaptă la parchet rechisitoriu, care nu ştiQ dacă a început măcar, pentru că de câte-orl am insistat, d. Prim-procuror m'a amânat cu vorba sub diferite pretexte. Subsemnatul procurator al a-lulGanciu SLoian escrocat cu 25,000 lei, al d-lul Stef. VJâdescu cu 80,000 lei şi a d-lul Leonida Pandeiescu cu 50,000 lei, văzând câ dupe toate stăruinţele Pmele Iad. rim-procuror acest rechisitor care mi se promisese a se face în o săptămână nu s'a făcut nici în şase şi vacanţele se aproprie, m'am crezut dator se lac şi această ultimă încercare lăcându-vă şi ed cunoscut această întârziere neesplicabilă şi plângându-mă la d-v. în numele clienţilor mei. Poate că la d-v., şefu parchetului, plângerea celor ştorşî şi ruinaţi în averile lor se poată găsi un ecofi ce nu a putut găsi la d. Prim-procuror al tribunalului. Atât poL face şi nimic mal mult. Primiţi etc. IV. l-leva. Vrea sâ zică d. Caligari, care s’a declarat ca autor al articolului, mă tratează de laş şi de infam. Dar când soseşte ora socotelel, d. Caligari se sustrage de la orl-ce satisfacţiune : nici re-tractaţiune, nici reparaţiune prin arme. Iată care sunt oamenii de anoare de la Voinţa. Acuma să aprecieze publicul cui se cuvin epitetele de laş şi de infam. Noi, martorii d-lui A. Davila, considerând că această notiţă nu face pe de o parte, de cât a releva, conform scri-sorel adresate alaltă-ien de noi clientului (nostru, că dânsul a fost ofensat de d-1. Caligari fără a putea obţine de la d-sa nici retractaţiune nici reparaţiune prin arme, şi că, pe d’altâ parte, această notiţă lasă opiniunea publică să judece în ce parte este dreptatea în a-ceastă afacere, declarăm că poziţia de ofensata d-lul A. Davila,nu este schimbata întru nimic, şi că prin urmare, nu d. Davila are să acorde reparaţiune d-lul Caligari. Adăogăm că, chiar în capul când d-nu Caligari ar recunoaşte astă-zi d-lui Davila situaţiunea sade ofensat, care i se refuzase alaltă-erl, şi pentru care d-nu Davila îl ceruse satisfacţiune, clientul nostru nu mai poate sâ primească de la d-nu Caligari, o satisfacţiune oferita prea târziu. C. Isvoranu, Al. Lens-FHippescu Bucureşti 22 Iunie. * Astâ-zi către 6 ore s a prezent la redac-iunea noastră d-nil Em. Porumbaru şi ihleanu cerând, fără a spune din partea cui vin, numele porsoanel care ia răspunderea notei publicată tn numârul nostru de alaltâerl Sâmbătă sub titlul oesecutinne şi iscălită redactiunea. D. Iancovescu care a avut onoarea sâ primească pe d-nil Mihăescu-Porumbaru şi Sihleanu le promise a le comunica numele tutulor redactorilor care luaţi res-punderea notei sus numite, astă-seară la 9 ore. Dupâ plecarea însă a d-lor Sihleanu şi Porumbaru d-nQ Iancovescu inforrmân-du-se chiar de la aceşti domni câ această cerere era făcută în numele d-lul Caligari şi comunicând toate acestea colegilor săi, a trimis d-lor Porumbaru şi Sihleanu următoarea notă: D. I. N. Iancovesouln, numele redactorilor ziarului Epoca, are onoarea d’a face cunoscut d-lor Emanuel Porumbaru şi Stefanu Sihleanu că înurmacelorpetrecute intred. Davila unul dintre colegii lor şi d. Caligari şi in urma declaraţiunei publicată In numărul de alaltă-ieri al ziarului, nu mai pot avea nimic de comun cu d. Caligari şi deci nici o comuni-caţiune n’aude făcut acestui domn. 1887 Iunie 22. X Se zice că d. Mitiţă Sturdza, Ministrul Cultelor şi instrucţiuneî publice, ar fi fost chiemat telegrafic la Sinaia de către Regele. X I toi OS AVI Vocea Botoşanilor, aduce la cunoştinţa publică câ comitetul pentru ajutorarea incendiaţilor s’a reconstituit, precum urmează : Preşedinte: Teodor Calintaki I D. 8c. Mieleseu Vice-preşedinţI: j ( I orgii Herm/lu ( C. Bobeyca Secretari : ( HI. Caimacan Casier: A. Enacovici. Membrii: Ioan Do/can, George Goi-lav, Teodor Silion, Alexandru Ghyka Brigadir, George St. Georges, Teodor Buzdugan. Al. Mieleseu. Ioan Boseti, Dr. Al. Stefanovicî, Grigore Goilav, Mihaii Mieleseu, Ioan Gheorghian, avocat, A{ex\JU,fieorges. Regretăm că In comitetul reconstituit nu mal vedem figurând bărbaţi ca d-nil Ciolac, Boldur-Epureanu, Ioan Mieleseu şi St. Gane. PLITNA Lucrările pentru captarea apelor de la izvoarele Babele au început. Captarea se speră a fl terminata de toamnă, Încât Focşanii vor fi înzestraţi la anul cu apâ bună de băut şi abondenta. BUZEU Consiliul general al judeţului In t-e-diuţa sa de la 18 ale corentel a votat 500 lei pentru incendiaţii din Botoşani. BKAILA Vocea Covurluiulut află ca nici uo a-vocat din barou! brăilean nu s’a înscris pentru apararea colectiviştilor în ziua de 23 iunie; cu toţii ah refuzat şi s’ati înscria pentru membrii opo^iţiunel. Onoare baroului de Brăila I 0 SCRISOARE A D-Lll ELEVA Primim de la d-nu Fleva următoarea scrisoare: Domnule Redactor, Cu toate insistenţele mele la parchet, şi cu toată reclamaţiunea ce am făcut prin presă) vacanţele se apropie . şi nu am putut reuşi a vedea făcut rechisi- t ŞTIRI MĂRUNTE Accidente. — Simu Dumitru, copilul unul lucrător dupe Dealul Spirei suindu-se într’un pom pentru a culege mere, craca pe care se aşezase fiind şubredă s’a rupt şi copilul a căzut jos, Într’un mod aşa de nenorocit îu cât ’şl-a spart capul şi frânt mâna stângă. El a fost condus i-mediat la lo tuinţa părintelui săd-, înlr’o stare din cele mal grave. * Pe şoseaua cotrocenî, d. Andrei Vulcu-lescu, a fost trântit de calul săd. Remâ-nâudu’l un picior în scară, calul a fugit cu d-sa mal bine de jumătate kilometru, până când s’a rupt cureaua scârel. D. Vul-culescu s a ales cu capul spart şi mici le-siunl pe umăr. In canalul dupe strada Antira, femeia Tudora Ion în etate de 60 ani, a căzut cu spatele pe un maldăr de petre ce erau trântite în fundul canalului. Când a fost s oasâ aferft cu ajutorul unor tineri care treceati, ea se afla tntr’o stare deplftra-bilâ. Primăria cu toate accidentele întâmplate din cauza acelui canal nu ia nici o măsură. Ineeudii. — Astă noapte pe ia 3 ore un iucendia destul de important s'a întâmplat pe Calea moşilor, tn colţul Stradeî Pâinarilor. A ars cu desăvârşire casele boeruluiMatache, proprietate a unul domn major actualmente în Dobrogea. In momentul când scrim ruinele fumegă încă. Pagubele suut însemnate şi păgubaşii sunt osebit de proprietarul numit, un li-povan şi un fabricant de pălării d« paie. PROCES-VERBAL Astt-zl, 22 Iunie 1887, d-nil E Costi-nescu şi St. Sihleanu, s ad presentat din partea d-lul C. Calligari la d-nil C. Isvoranu şi A. Lenş Filipescu, martorii d-lul A. Davila, spre a le anunţa câ clientul d-lor cere reparaţiune pentru notiţa semnată A. Davila, care urmează în Epoca din 21 curent, o scrisoare ce era adresată d-lul Davila de martorii d-sale. Această notiţă era astfel concepută ; Guvernul s’a hotărlt in sfirşit se se priveze de serviciile d-lui Ghel-raegeanu ca prefect al judeţului Mehedinţi. Densul a şi fost Înlocuit prin d. Piersiceanu, actualmente prefect la Gorj. X Prefectul judeţului Brăila,d. Luca Ionescu, a fost eri din nou In Capitală. Se zice că scopul venirei sale a fost d'a cere se fie mutat in capul altui judeţ, declarând că nu se simte în stare d’a lupta cu curentul de o-poziţiune care devine în Brăila din zi în zi mai puternic. X Aflăm câ guvernul ungar a interzis intrarea ziarului bucureştean Unirea pe teritoriul regatului Sîntu-lui Ştefan. X Se zice câ d. Peride a revenit a-supra hotărirei sale d’a nu primi prefectura judeţului Covurlui, căci numirea d-sale la această prefectură este azi un fapt împlinit. X Zilele trecute d. locoţiitor de primar, însoţit de mai mulţi consilieri municipali şi de cei mai Însemnaţi ingineri ai comunei, s’a dus se viziteze lucrările de la Arcuda pentru aducerea apei In Capitală. Am dori se ştim ce s'a constatat cu acea oca-ziune, căci ni se asigură câ lucrările al căror întreprinzător este societatea de construcţiuni sunt cât se poate de reu executate,ast-fel câ cele cinci milioane de lei ce ele costă pe oraş sunt în risc d’a fi, fără joc de cuvinte, aruncate în gârlă. Ministrul de resbel a hotărlt se se restaureze radical Încăperile de ia monastirea Bistriţa ocupate de şcoala militară a suboficerilor. Ar de dorit ca cu această ocaziune se se repereze şi biserica de la acea monastire care se află într’o stare deplorabilă. X Ziarele parisiene ne aduc ştirea câ compatrioata noastră, domnişoara Conta, fiica proteereului Conta din Piatra şi soră a reposatului fost ministru al cultelor şi instrucţiune! publice a trecut cu un deosebit succes 3 teza sa de doctorat In medicină din Paris. X Rechizitorul în afacerea Andro-nescu pe care era vorba ca d. prim-procuror Andronic se '1 dea azi negreşit, este încă departe d’a fi gata. Întârzierea ce primul procuror pune ca se redacteze acest rechizitoriu,este foarte mult bănuită d'a fi intenţionată. X Ni se spune câ purtarea pompierilor cari au lucrat astâ-noapte la stingerea focului de pe calea Moşilor a fost admirabilă. Toţi, ofiţeri şi soldaţi, şi-au făcut datoria cu un curagiu şi o intelegenţâ mai presus de ori ce laudă. Un ofiţer, locotenentul Mirescu, un sergent şi 4 soldaţi au fost chiar răniţi prin căderea unei grinzi; din norocire rănile sunt uşoare. K Chemăm băgarea de seamă a d-lui locoţiitor de primar asupra fraudelor de care unii brutari se fac zilnic culpabili prin vînzarea de plinicare nau greutatea drept care se vend A-ceste fraude ating mai ales pe po-pulaţiunea săracă pentru care ele sunt foarte simţitoare. Ştim câ ’i va fi greu d-lui locoţiitor de primar se uzeze de severitate contra acelor brutari, cei mai mulţi din el făcând parte d’lntre pacinicii cetăţeni, a-mici ai poliţiei ; dar să facă o sforţare şi se uite pentru un moment, dacă se poate, câ aparţine colectivi-tâţei aducându’şi aminte numai câ primarul se numeşte părintele oraşului. ___________X Aflăm că guvernul român a semnat zilele acestea un nou contract cu casa Krupp pentru o importantă furnitură de tunuri şi de mortiere. X Eforia spitalelor civile ar fi hotă-rît, ni se spune, să consacre de fiecare an o sumă de trei mii lei pentru a ajuta pe studenţii absolvenţi ai fa-cultâţei de medicină cari nu au destule mijloace de a’şi tipări tezele de doctorat. ULTIMA ORA ADEITIt HA VAS Borna. 4 Iulie.— «Fanfulla» menţine că aproprierea între Italia şi Englitera datează încă de la ministerul Robilant. învoiala fu Încheiată cu două luni înainte de căderea acestui cabinet în urma sprijinului energic dat Engliterel de Italia pentru a împiedica procedeurile agresive ale Greciei. Paris, 4 Iulie.—Miniştrii Dantresme şi Heredia aQ vizitat eri lucrările menite să îmbunătăţească cursul Senei de jos. Strigăte de «Trăiască Boulanger!» s’au scos la trecerea lor prin Vernon-Elbeuf şi Rouen. Londra, 4 Iulie. — «Times» declară că e imposibil pentru Englitera să renunţe la clausa ce stipulează reocuparea eventuală a Egiptului. AGENŢIA LIBERA Vlena, 4 Iulie. — Guvernorul Varşoviei, d. general Gourko, s’a dus la Cracovia pentru a saluta pe principele moştenitor. Această visitâ este viu comentată la Viena şi la Berlin. Petersburg, 4 Iulie. — Ministrul de resbol, d. general Vannowsky, s'a dus în provinciile transcaspiene unde va avea loc o mare revistă militară. Numeroase trupe sunt îndreptate în aceste provincii cu scop de a ajunge forţele militare cari se găsesc deja concentrate. Pe timpul absenţei ministrului de resbel, d. general ObrontschefT este însărcinat cu espediţiunea afacerilor. Strasburg, 4 Iulie. — Curtea supremă din Lipsea a respins recursul ziarului «Elsaesor» care fusese condem-nat la două luni închisoare pentru o-fense contra ministrului de resbol al Prusiei. Agram, 4 Iulie, (c. ind.)— Scene de tulburări au avut loc noaptea trecuta. O mulţime compactă a cutreerat stradele spărgând geamurile caselor locuite de purtisanil guvernului. Manifestanţi aii făcut o demonstra-ţiune turburătoare profesorului Egeru-dorfer, ales deputat de curend. Rusciuc, 4 Iulie. — Sobrania nu s’a putut constitui eri şi prima şedinţa a fost amânată pe astâ-zl. Sunt multe dificultăţi şi se semnalează o intindere de opiaiunl Zankoviste. Budapesta, 4 Iulie. — La întoarcerea sa la Belgrad regele Milan se va opri aici câte-va ore. M. S. va urma călătoria sa la Belgrad cu trenul expres Orient. Belgrad, 4 Iulie. — Regina Natalia a părăsit Yalta. La Intorcerea sa la Belgrad, M. 8. va trece prin Pesta. Ruscluc, 4 Iulie. — Este probabil că nici astă-zi nu se va intruni Sobrania. Neînţelegerea este foarte mare. Se crede că Regenţa va depune puterile ei şi va cere un bil de indemnitate. D. Radoslavoff este considerat ca omul situaţiunei. Va fi cu putinţă ca Sobrania st't încredinţeze puteri speciale. www.dacoromanica.ro EPOCA ~ 23 IUNIE «Xi X şxex- RECOM A.TVD A. M ik% X ax LEGATORIA DE CÂRTI STRADA BISERICI IENEI Ro. 10. CRSI BISERICII DINTh'O ZI Bl TIRESTI In acest atelier se esecnta ori-ce lucrări de Le-gatorie, Papet&rie, Galanterie si Cartonage, ase-manea efectuează Registre de Coruptibilitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-ce mărime si liniatura mecanica cu presurile cele mai moderate. •X$Xî PE MALUL W ftREI NEGRE PEMALUL MAREI-NEGRE &0!\iSTAi\ITÎA ■OTSL^âML r* STAGIUNEA BĂILOR DE MARE SCHIMBAREA DIRECTIUNEI Direcţiunea si Instalarea acestui Hotel este cu totul schimbata din nou in mod ENGLEZ. — Visitatorii găsesc toate inlesnirile. BA! CALDE SE GĂSESC IN HOTEL Pentru mai multe desluşiri a se aresa către Gerantul hotelului B. JERVIS. Hotel Carol I, Constantza. iXSXi Sub-semtiatul are onore a aduce la cunoştinţa onor. pubiic şi clientelei mele că de la Sf. Gheorghe a instalat cu totul din nuofi No. 50. - CALEA VICTORIEI — No. 50 Vis-a-via de Pasagiu l Român UN ELEGANT SALON DE FRISERIE (PENTRU CAVALERI IR Wfil.lT DI PE SISTEMUL CEL HAI MODERAI PRECUM SI ON MAGASIN DE PARFUMERIE FRANCESA SI ARTICOLE DE TOILETA încrederea de care m'am bucurat pe timpul cât m’am aflat in magasinul d-lul Moisescu, precum şi sacrifiaiele făcute pentru a satisface pe onor. visitatorl mă indreptă-ţeşte a spera la o numeroasă clientela. Cu deosebita stima, 1. 10RE9CD Fost in magasinnl d-lui Moisescu. Calea Victorlet, 60 Vls-a-vis de pasagiul român. *8 I © x Dtstlnctiuni IFILIDELFII i«w»i , BRUXKLA 1887 UEXOYA 188U I STUTGARD ] SI KG RS NUDALIE 0E AUR PENTRU ( ARTICOLE DE PANSAMENTj liin partea M.S. tmparaleasa Augusta / I acordata la expostlia generala get f mana de hygiena din Berlin 1883. I CI !liriTI(:OI.EloA\SlME\T 1/7/ Distinctiuni esposilia in ternationala farmaceutica din V I ENA 188? ' medalie de aur TUR IN 1884 | iuedaliedeaur HARTM AMIN! & KIESLIIMG HOHENEBLE ^BOEMIA) FABRICE CE MAI MARE FABRICA SPECIALA FABRICE in CU ABURI iri HEIOENHEIM Se recomanda ca cea mai buna si mai eflina 1* A It I Ni si sorginte de procurat si CHEMINTZ &RTIGSLS !D£ PA VIA Precum si alte articole de aceiaşi ramura CALITATE SUPERIOARA SI PRECIURILE CELE MAI EFTINE 1NALBIRE PROPRIE SI CiRDERIE DE BUMBAC (BRIN HATTA) Patentapentru Austrn-Ungaria pentru scama de lemn dupe Doctorul Walcher din Tubingen, Tata de lemn si Bandage-Hygia SINGURA VENZîRE AL CATGUTULUI RESORBITANT Marca Wiesner pentru Austro-Ungaria, România, Bulgaria si Orient PRETURI CUREXTE, AFIŞE, MOSTRE SETRHIIT GR VTIS slFRAlMCO REPRESENTiNTil GENERALI SI 0EP0SI1 PENTRU RONHNiA SI BUIGARIA RYSER & BRATEANU Calea Moşilor No. 29 - Bucureşti. UTIL PENTRU TOTI BALSAM DE SANATATE AL FARMACISTULUI I. EiTEL din Râmnicu-Veicea Analisat si aprobat de onor. Consiliu Medical superior din România Prezervativesr.elinte al sănătăţii contra diferitelor malailii contagioase, mai cu seama n timpuri epidemice, de cbolera, de friguri, si Remediu foarte bun contra boalelor de stomac, de ficat si consecinţele lor precum indigestiuni, lipsa de apetit, ragaisla, greaţa, ilegma, fialulenta, durerea ue stomac, colica, ingreunarea de stomac, constipatia, eongesti-uni.galbinare, venin, hemoroide (trânji), hi dobondrte si melancolie provenite din deranjamentul mistuirei), indispositiune, durerea de splina, ameţeala, durerea de cap, friguri, scorbut, ulcere etc etc. HaUamul de sanatate Eitrl, superior tu-tulor produselor similare, se recomanda pentru on-ce casca cel moi bun si cel mai util medicament de casa tutulor persoanelor iu general si In special celor departati de ajutoare medicale. Ual-amul de sanatate Eitrl, se poate in-trebuint in aor,-ce timp si fara deranjament In afaceri. Preeiul uimi Harun insolit de instrucţie 4 si «O bani. Se gaseste de vânzare la celle mai multe farmacii si la principalele Drogherii din teara. 10—4. SOCIETATEAoeBASALT ARTIFICIALsi deCERAMICA DE LA COTROCEN1 IWATIATOIlliL PENTRU TOTI Z AR LIMBISTIC SEPTARHNAL LIMBA GERMANA FARA PROFESOR Redactat de un comitet de profesori Redacţia Strada clementei Uo. 1. Abonamentul pe un an 30 lei, pe 6 luni 15 lei, pe 3 luni 7 lei şi 50 bani. Sorlrlair anonima cu un capital dc l-tltO.IIIHI Ici in MODO reţinui a Ici ÎSO întreg; liberate Usina situată la Bucur, şti, Ootroceni. Şoseaua Pandurilor peste drum de Asilul ELENA, legată cu calea ferată prin staţiunea Dealn-Spirea. CIRECTIUm SI DEP0SIT PRINCIPAL IN BUCUREŞTI, STRADA REGALA No. 17 Depozite ser,mdare: l.a Galaţi d. S. E. Somniari/u. la l'alarasl d. S. B. Tarfulomei Adresa telegrafica: BASALT, Bucureşti DEPOSITE SECUNDARE In Bucureşti, Calea Grivitsa, No. ce.—In liraila la D. G. Grosovieb, piatza Sf. Arhanghel.—In Craiova la O. G. Poumay, banquer. Industria Naţionala ale cărei produse au obtinut la Exnositiunea Cooperatorilor din Bucureşti cea mai mare recompensa : DIPLOMA. DE ONOARE GLAS I-a Estras din preturile curente pentru Bucureşti FELUL MATERIALULUI Nr. buca-| tilor necesare pentru I u n i t a t e de V K K 1 U R I L E cal. 1 Cal. Z Cal. 3 " .X o © .1 s © J. a pentru mi S*TT _ Z. = *s s T» ^ v-* r ~ « a c C- £ pentru mi pentru un Utea de mesura c aşezare E 5 «— pentru un tatea de mesură c aşezare la m. 1. 10 350 4.25 352 4.00 300 la in. p. 50 270 15.00 H250 14.00 230 la m. p. 25 380 11.00 360 10.50 320 la ra. p. 30 240 10.00 pio 9.00 180 la m. 1. 10 150 130 100 la m. c. 420 320 1 — — la m. p. 80 65 • || —| Pavele pentru bordura. I la m. 1. 10 350 4.25 11352 4.00 300 3.75 Pavele pentru pavagifi. I la in. p. 50 270 15.00 E50 14.00 230 13.00 Lespezi pătrate . . . I la m. p. 25 380 11.00 300 10.50 320 9.50 Pătrate felurile . . . | la ra. p. 3 ombola, diferite feluri de danturi. Prospecte se trimit gratis la cerere. DESCHIDEREA BaEI LA 25 MAIU Dr. FRIT7. FOI.BKHTU Direcţiunea Baei. Hedicul baei Gerant rwponaahil, C. Georgeacu, www.dacoromanica.ro