15 BANI MU^ERUL ABONAMEr fELE '1°EP L» , « «•^gf^M.LUN, s.« »l*t«c jNA ÎNAINTE Hi BIW8ESC» r, . , . . , iii tara. u. L* CS8& Adrainistratiunei Ppntrn î an >' ,n mandate poştale. m bir»- -d *«'• 6 luni *° le>. 3 luni 10 lei. uie zitiuni foarte ostile in contra Rusiei. Ziarele oficiale Die l'osl, D e Kreu/.zcitung, Die Ku-lnisehe Zeilung publica articole spre a sfătui pe capitaliştii germani se nu faca plasări tn hat tie ruseasca. Die rost zice ca Geimama nu se teme de Rusia si ca ea este pregătită in destul chiar p-ntru cazul când ar fi atacata din doue parii de o-data. Viena, 1 Iulie. Se scrie din Varşovia, Corespondentei Po-htic.e că în tomna viitoare vor avea loc mare manevre între Miechov şi Opalow. Toate garuizonele Poloniei sub direcţiunea generalului Gurko vor lua parte la aceste manevre. Berlin, 1 Iulie. Die Kreuzzeitung înregistrează ştirea privitoare la o viitoare întrevedere a d-lul de Bismarck cu d-nul de Giers fără tuşă a o crede sigură. Scopul acestei întrevederi ar fi de a ajunge la stabilirea unei înţelegeri provizorie pe care o întrevedere acelor trelîmpăratl ar face-o definitivă. Berlin, 1 Iulie. Se scrie din Belgrad Gazetei de Voss că Sobrania bulgară va alege mal întâiei pe principele Alexandru de Rattenberg şi tn urma refuzului acestuia Sobrania va alege pe regele Mdan ca principe al Bulgariei. Corespondentul ziarului German adaogă că călătoria Regelui Serbiei la Viena ar fi în legătură cu acest proiect. Paris, 1 Iulie- D. Flourens, ministrul afacerilor străine a avut o lungă tnLrevedere cu contele de Munster, ambasadorul Germaniei. Madrid, 1 Iunie. In uragan îngrozitor a distrus recolta din pro.viucia l,ugo. Madrid, 1 Iulie. Dificultăţi safl ivit între Cameră şi Guvern cu privire la bugetul Cubeî. Guvernul va închide sesiunea cu scop de a evita complicatiuniie. Criza va fi ast-fel amânată. Viena, 2 Iulie. lA certurile diplomatice se aşteaptă cu mare nerăbdare deschiderea âobraniei care trebue să aibă lpc mâine. Se crede pretutindeni cise vor produce surprinderi. Tieoa, 2 Iulie. «Berliner Tagblatt» publică ştirea de seusatie că Rusia.Austria şi Germania ar fi informat pe d. Strausky, fostul guvernator provisoriu al Fţumeliel, că cer numirea regelui Mfian Ca Regent al Bulgariei şi prin urmare stabilirea uniune! personale Bulgaro-Serbe. Berlin, 2 Iulie,. Se aşteaptă cu siguranţă că Sultanul nu va ratifica couvenţiunea egipteană. Dţn altă parte se. confirmă ştirea că Germania,Austria şi iLalia.ar fi dat consilii o-ficioase Portei pentru a uu tnlârşia ratificarea. Berlin, 2 Iulie. Wecarea împăratului la Ems este holă-rîtă pentru Marti 5 Iulie. Budapesta, 2 Iulie. Pester Llogd publică un articol oficial tn care constată agitările misterioase a regenţilor bulgari. Ziarul adaogă că puterile nu vor recunoaşte nici un principe pe care Sobrania '1 va alege acum; fie el principele de Coburg-Gota saft principele de Batten-berg. Va fi mal bine, urmează aceiaşi foaie de a alege un regent provisorifl pe persoana căruia puterile şi Bulgaria se vor putea Învoi mal cu înlesnire. Viena, 2 Iulie. Regele Milan s'a întors de la Gleichen-berg şi a descins cu suita sa la otelul imperial. Petersbnrg-, 2 Iulie. Situatiunea d-lul KatkofT nu e nici de cum sdruncinatâ. Celebrul ziaţist rus, fiind tn zilele din urmă bolnav, Ţarul s'a dus să'l vadă tn persoană. Constunlinopwlc, 2 Iulie. Poarta a cerut Angliei o nouă amânare a rectificârel conventiunel egiptene. Cestiunea programelor partidelor, pusă în discuţie în mod temeinic în aceste coloane de unul din bărbaţii noştri politici însemnaţi sub iscălitura A., trebue tratată deplin şi lămurit. Trebue se isprăvim odată cu acest adăpost comod sub care s’au ascuns de câtă-va vreme toţi fricoşii politici, toţi interesaţii, toţi nevolnicii. Nu e pretrext mai ridicol de a nu lupta ca acesta. Faptul numai că a-supra unei idei atât de şubrede s'a făcut atâta discuţiune şi că a dat loc la atâtea neînţelegeri, aruncă o lumină vie asupra zăpăcelei în care e cufundată gândirea în vremile noastre. Acest lucru va fi o pată pentru epoca in care trăim; un semn netăgăduit de slăbiciune intelectuală. Când Furierismul şi S iint-Simonis-mul inflorea In Franţa, Thiers, luând apărarea proprietaţei într’o lucrare memorabilă, zicea: «Fiind-că ideile cele mai fundamentale şi cele mai evidente sunt cu sumeţie tăgăduite, trebue se le discutăm şi se le restabilim ca şi cum n’ar fi fost nici odată cunoscute». Acelaşi lucru se poate zice de starea politică a ţerei noastre. Când Brâtianu 'ţi spune în Cameră că tolerează asasinate, când Slâ-tescu te pune afară din lege, când Radu Mi Ui i omoară alegătorii împrejurul urnelor, când; mai tn fie-care judeţ sunt oameni nevinovaţi care zac în temniţă sau sunt siguri de o condamnare, când toate principiile care formează România contimporană sunt resturnate şi violate, a-tunoi un singur program se impune : restabilirea şi consolidarea tutulor acestor drepturi, garanţii, legi şi instituţii. i£ ciudat cum tocmai oamenii care cântă eroismul vremilor când s’a creat România contimporană, cum oamenii oare privesc cz o mi-ţţune realizarea programului de la 1857 şi de la 1866, se fie cei d’in-teiu care se spue că redobândirea tutulor acestor lucruri răpite, nu constitue un, program vrednic de a adnua împrejurul seu pe toţi oamenii oneşti din ţara aceasta. Pentru & învedera şi mai bin® i-nepţia pretenţii că actualii oposiţii coalisate ti trebuesc unul, sau mai multe programe, asupra cestiunelor dş amănunt, sâ luăm un esempîu : Sâ ne închipuim ca în Euglitera Un Bratianu oare-care reuşeşte a pune mâna p,a putere şi ajuuge cu timpul a suprima de fu.pt toate principiile şi drepturile seculare cuprinse In Constituţia englezeasca, şi ca poporul, dus cu veacuri înapoi şi ocupat cu recucerirea atâtor lucruri man per-dute, ar fi oprit in cale de câţi-va glumeţi care ar zice: toate sunt bune, dar n’aveţi program. Spuneţimi, voi liberalii, ce veţi face cu taxa asupra ceaiului, şi voi conservatorii, cu cea asupra bare', şi cum veţi regula cutare amănunt al legeî asupra asistenţii publice, căci farâ asta n'aveţî drept se luptaţi contra usurpatorului, n’aveţi cuvent de a fi, de oare-ce principiile coprinse în străvechea carta magna de şi răpite şi pe carele revindecaţi, sunt numai nişte sterpe generalităţi. Întreb cum ar fi primit de poporul englezesa caraghiosul care ar ţine o asemenea cuventare? S’ar scufunda sub huiduiturile publicului. Nu, nu ne trebue programe de detalii, nu ne trebue plat-forme e-lectorale ordinare, nu’i vremea intereselor mai strimte de partid, ne trebue o cdaliţie a tutulor oafbenilor cinstiţi şi cu cultură modernă, ne trebue lupta pentru recucerirea Constituţii. Numai atunci va fi venit momentul se ne ocupăm de programele noastre speciale şi pe care toţi le avem, căci nimeni nu poartă lupta desinteresatâ pe care actuala oposi-ţie o poartă, fără a avea un ideal dorit, idei scumpe de realizat. Înainte insă de a fi ortodocşi, catolici,sau protestanţi,suntem toţi creştini şi avem datoria de a apăra Constituţia, religia noastra a tutulor, contra violenţelor barbarilor moderni , contra îndrăsnelei colectiviştilor. Un conservator. O RUŞINE lntr'o bună dimineaţă, tocmai când judecătorul de instrucţie de la Galaţi se gătea sâ-şl dea ordonanţa asupra tragerilor scandaluri cu care s'a ilustrat colectivitatea locală în zioa de 11 Maî, d. Sărâţea-nu procurorul general al Curţel de Apel din Galaţi, cere şi obţine strămutarea in-strucţiî pentru suspiciune legitimă. Curios lucru ! Trebue neruşinarea şi dispreţul ce'l au colectiviştii pentru lume, ca un procuror general cu autorizarea ministrului său, să aducă asemenea ofense unul magistrat de alt-mintreleaamovibil şi care prin urmare dacă nu inspiră încredere, fiind cu totul ia discreţia superiorilor săi, aceştia sunt responsabili de presenţa sa în magistratură. Benlru întâia oară în ţara noastră un procuror general cere strămutarea unei a-laceri pe motiv că b are Încredere, nu într'-un juriu oare-care, ci într un magistrat care funcţionează sub privigherea guvernului şi a sa. Ce brevei groasnic de incapacitate şi de rea administraţie a justiţii, îşi dă singur d. Stâtescu prin organul procurorului s60! Batjocura lucrurilor celor mal serioase, cinismul acestor oameni, a ajuns aşa de departe în cât critica remâne de-sarm&tâ şi mintea uimită. Toate Insă cele spuse sunt numai brutalităţi de formă. Fondul afacerel este şi mal murdar, este o infamie. Văzând că magistratul căruia afacerea era încredinţată, este un om onest şi integru, care n ar fi consimţit a se face instrumentul resbunărilor şi intereselor infame ale colectivităţel, şi simţind că prada are să i scape din mână, că palru-spre-zeoe nevinovaţi sunt pe puuctul de a scăpa de luchisoare, de torturi şi ruşine, repede s‘a grăbit a cere strămutarea, trecând peste atâtea Înalte consideraţii de cuviinţă şi demnitate proprie. Nu se mai putea destitui judecătorul de la Galaţi ca cel de la Vcicea, căci afacerea era de aslâ-datâ prea cunoscută, şi lucrul ar ti produs uu prea maro scandal. Trebuia Insă ca mişelia să fie cu orf-ce chip săvârşită şi s’a Încercat realizarea el ou preţui ruşinel lor proprii. Frumoasă justiţie şi demni miniştrii X* www.dacoromanica.ro 2 EPOCA - 21 IUNIE CRONICA Auauia Colectivescu! Era vătaf de curte în casa noastră părinteasca tata Iul Anania Colectivescu, şi când da socotelele coşniţel la sfîrşitul luneî, se pricepea grozav să zică: «Una ţie, două mie» ast-fel în cât după câţl-va ani adunase miişoara de galbeni. Pe Anania, ’l crescuse mal tntâifi la jupâneasa Iu odaie, şi pentru ca avea chip delicat, (se cam şoptea că contribuise un baer la ticluirea chipului), is-butise să’l bage prin sufragerie, şi încet încet, să’l aducă în grădină când ne jucam cu toţi, să’l furişeze prin iatac, să'l aşeze în salon ; curat vorba românească : Nu da poc Iul Ivan Că se sue pe divan! Anania învăţase cu dascălul nostru să scrie şi să citeasc*. Intr'o bună dimineaţă tată-săfi, vătaful nostru, a intrat la tata în casă, s'a scărpinat în cap, şi-a învârtit un ceas căciulă în mână şi a zis tatei: Cocoane Radule în sus, cocoane Radule în jos, să vă faceţi pomană şi cu băiatul med, să’l recomandaţi la Epitropia bisericelCreţulescusadlaEpi-tropia Brâncovenească, în sfîrşit unde ştiţi că este mal bine. Să’ml băgaţi băiatul bursier, ca să înveţe ceva, şi să se apuce de vre o meserie!» A pus cuconu Radu o vorba buna şi Anania a întrat la şcoală bursier al Statului. Învăţătura nu a mers de loc ; băiatul zicea ca dască i sunt de vină şi îndată ce s’a văzut de vre-o două zeci de ani a cerut de a dreptul de la tata să facă ce o face şi să ’l bage în vre o slujbă. A ajuns Anania şi funcţionar, mal întâia cu o singură slujbuliţă, iar mal târzia cu trei slujbe, pentru că se însurase cu fata unui Căpitan de la 48 şi a-vea ceva copil. Viaţa fiind grea, şi Anania fiind slugă plecat*, a putut să capete lesne un post de registrator la tribunal, altul de bibliotecar la o administraţie în perspectivă. altul de redactor la o gazetă care lăuda pe guvern. Târlj, gropiş, a dus’o aşa mulţi ani, votând pururea cu stăpânirea eşind cu masalaua sub balconul palatului Intr’o zi pentru a huidui pe Domnitor, îarîn-tr’alla pentru a’I striga: Ura. Cu multă trudă şi mal ales cu multe temenele şi plocoane, Anania a ajuns deputat, representant al marelui par-lid liberal-naţional. Când s’aO apropiat bătrlneţele, Anania n'a mai tras cu cosmetic peste favorite după obiceiul ce luase de la pa-tru-zecl de ani Înainte ; şi'a lăsat părul alb, şi a umblat să adune dovezi că are dreptul la pensie. Cu un act mincinos, cu proptelele d lui I. Brâtianu şi cu aju torul confraţilor săi, a ajuns In sfârşit pensionar al statului şi a rămas deputat. Acum cftte-va zile Anania a murit. Preşedintele Camerei a propus să fie lagropat pe socoteala statului, şi să se dea soţiei sale o recompensă naţională ! Neapărat că propunerea a fost votată In aproapp unanimitate. In resumit,Anania a trăittoată viaţa din sflntul buget; s'a născut bursier, a bp trecut funcţionar, a ajuns pensionar, a fost Îngropat pe socoteala Statului. El a lăsat trei copil care după obicei vor fi şi el bursieri, funcţionari, pensionari şi vor fi îngropaţi pe socoteala Statului. Aceştia sunt astă *1 representanţil marel familii Anania Colectivescu care va trăi până în veci vecilor... Să nu zicem : Amin ! Mov. IN F OR MATIUN I De ''âte va zile Voinţa Naţională ne tot aruncă în cap numele d lui Gr. Ventura care, pretinde ea, a comis un delict ce a fost pedepsit de judecătorul de pace. Nu ştim daca d. Ventura a făcut sau nu ceea ce i se impută, căci o sentinţă judecătorească nu mai are azi la noi absolut nici o valoare; dar ceea ce ştim este că nu suntem răspunzători de actele d-lul Ventura cu care n’avem absolut nimic comun. Dacă ceea ce spune Voinţa, şi ceea ce suntem siguri că nu este adevărat, este adevărat, aceasta nu ne priveşte, căci d. Ventura de două luni nu mai e la Epoca şi sentinţa de care vorbeşte Voinţa s’a dat acum trei zile. D. Gr. Ventura a avut distinsa o-noare de a ocupa sub guvernul actual, înalta posiţiune de şef al biu-rouluî presei la ministerul afacerilor streine şi ca atare am crezut că la noi poate ocupa postul de redactor responsabil. Fiind însă că guvernul stabileşte acest principiu, că este responsabil şi de actele funcţionarilor, încă nesăvârşite or încă nerecunoscute, apoi vom putea adăoga la lista infamie-lor ce sunt deja puse la activul său, încă o frumoasă listă de fapte care până astă-zi le trecusem cu vederea. Vom putea lesne face un întreg pomelnic, începând cu numele fostului maior Pandrav, amicul intim al d-lui Brâtianu, prietenul casei şi comeseanul preşedintelui consiliului şi sfârşind cu toţi Boţanii, toţ‘ de lapidatorii de bani publici, toţi funcţionarii hoţi, destituiţi or nu, condamnaţi or nu. Bine că ştim că şi pe aceştia ÎI revendicaţi la activul partidului d-voastră —*— Comitetul societaţei de binefacere din laşi însărcinând pe prinţesa Aglae Moruzi a împărţi ajutoarele adunate de societate pentru victimele incendiului din Botoşani, ni se scrie din acest oraş că prinţesa Moruzi a şi sosit acolo alaltăieri la 18 curent. 0 splendidă primire îi a fost făcută la gară de către membrii comitetului prezidat de d. Theodor Callimaki şi de către doamnele din înalta societate botoşeneanâ care au şi aju-tat'oîn îndeplinireaînsarcinârei sale. Ajutoarele împărţite de prinţesa Moruzi la peste 70 de familii care îi au fost semnalate ca cele mai in lipsă au consistat în 432 cămăşi pen tru bărbaţi, femei şi copii, 80 rîn-duri de haine, 44 plapomi, 72 pălării, 32 perechi cisme, 180 perechi ciorapi, 72 tulpane, 80 rochi şi 40 fuste. — x — Ni se spune că negociaţiunile pentru încheierea unei convenţiuni de comerciu cuAustro Ungaria ar fi fost cu desăvlrşire rupte De şi ne vine din izvor de obicei bine informat, ştirea este prea gravă ca să o înregistrăm alt-fel de cât sub rezervele cele mai exprese. —x— Guvernul tot n'a reuşit a găsi pentru judeţul Covurluî un prefect precum îl visează: d. E. Peride a refuzat şi densul d’a lua moştenirea d-lul Teodorescu, preferind sâ'şi păstreze poetul de inspector al creditelor agricole. Este posibil însă ca d-sa să primească a merge la Galaţi ca prefect provizoriu până când guvernul va fi mai fericit în căutările sale. —x— D. Constantin Nacu, Ministrul finanţelor va pleca peste puţine zile in congediu, în Elveţia. Interimul departamentului seu va fi ţinut, în timpul absenţei sale, de d. Gheor-ghian, ministrul Agriculturei,industriei, comerciului şi domeniilor. — v— Ni se scrie din Brăila : Judecătorul de instrucţie din Brăila. Moisescu, omul lui Sârâţeanu, a-dică slugă la darloagâ, prin ordonanţa de stupidă şi desgustâtoare memorie ce a dat contra d-lor C. Ressu, Gh. Robescu, N. Catargiu, Gh. Mihailescu, care ordonanţă a fost sdrobitâ cu totul de Camera de punere sub acuzaţie din Galaţi, începe a-şi priimi cuvenita răsplată. Ni se scrie din Galaţi, că Brăileni de când au auzit ce a făcut, îi întorc spetele şi ÎI închid uşile. Chiar la Lacul-Sărat, unde se află el cu familia, lumea îl arată cu degetul, cu aceste cuvinte: iată celebrul Moisescu care a dat după ordinul lui Sârâţeanu ordonanţa învinovăţind pe membri oposiţiei din Galaţi. Soartă meritată ! — x — Vestitul Sârâţeanu a venit în Bucureşti, îndată după deeisiunea Camerei de puneresub acuzaţie, care . n’a găsit caz de urmărire In contra opoziţiei, pentru a se consulta cu d. Statescu, de poate se facă recurs în casaţie. Întregul barou de Brăila s’a pus la dispoziţia membrilor opoziţiei în procesul contra colectiviştilor. Nici un avocat din Brăila, nu vo-eşte să ia apărarea colectiviştilor din Galaţi. Onoare lori —x — Ni se scrie din Dorohoiu ca tribunalul d’acolo a condemnat pe comisarul de poliţie G. Hasuaş la o lună de închisoare şi 100 lei amenda pentru faptul de arestare ilegală in timpul ultimelor alegeri, cu toate silinţele procurorului Petrovan care, In loc d’a susţine acuzaţia, s’a constituit în aperator al vinovatului. Acelaşi Hasnaş a avut in aceiaşi zi un alt proces eorecţional pentru abuz de încredere Acest proces insă s’a amânat din cauza d-luî substitut al procurorului care văzând că tribunalul este dispus a pronunţa o a doua condamnaţiune, a provocat un scandal şi a părăsit şedinţa. Comisarul Hasnaş continuă a funcţiona. devenind din zi in zi mai insolent. —x — Ni se comunică din Sofia că ştirile cele mai contradictorii circulă acolo in prjvinţa rezolnţiunilor ce va lua marea Sobr&nie. S^zi^e, între altele, FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» / (10) A. MATTHEY — (ARTkuR ARNOUI.D) CRIMA DE LA CRUCEA ROŞIE PARTEA I. TRIUMFUL LUI IUDA I Zece ani In uruia Să auzea greiril veniţi din câmpurile vecine şi, nu departe, o trupă de ba»ra-eiane melomane, pierdute sub catifeaoa verde a unei bolţi pe jumătate secată dădea concert, făcând să reiase mal &ult,|princontrast,t&cereaîn care zăcea mica strada des Riehardes, de la Fontii ay-aux-Roşea, Persoana care sărise peste zidul gradinei, trebuia să fie un om tâner şi viol, şi de şi întunericul nu te lăs.i să vezi nici trasurile feţei sale nici amănuntele cos tumulul săâ, era uşor de văzut ca el nu era unpungaşdesmftţat de la barierele Parisului; El părea a fi foarte cuviincios îmbrăca* După chipul cu oare sărise zidul, pre- cum şi dupeapurăturele sale, să simţea ca aparţine claselor înalte a societaţei, Indata atinse pământul, să ridică încet, ascultând şi privind In jurul Iul cu cea mal bună băgare de seamă şi sfor-ţându-se a ’şi conţine resufiarea şi a’şl stăpâni emoţiunea care tl cuprinsese. îşi puse chiar mâna un moment, pe inima, spre a i potoli b.-Uiele. In sftrşit când se simţi mal Imbar-băţit rafl când crezu ca nu mal e vreme de aşteptat, să cobori după movila pe cerp stătuse dupe saltul săâ şi se îndreptă spre mica carare, care ducea şerpuind la casa proprietăţel. Pălea să fie cam un-spre-zece ceasuri seara. In partea din faţă care se vedea când veneai de pe cărare, era un peron cu cinci trepte, înzestrat cu un ger mite. 1n care se aflaâ oale mari de portocali ce semănafi a fi nişte sentiaele nerniş- i cate. AColo, toate ferestrele eraţi Închise şi Întunecoase, şi arătaâ câ locuitorii casei dormeai!. Dar un observator băgător de seama o'ar fi întârziat a deosebi la unghiul faţadei şi pe partea stângă,ce să putea Vedea de. or-ciue venia de pe carare, o lumina slaba eşindde la o fereastra de la rlndul întâia cu loitâ giosimea obloanelor ce olnchideafi. Tlnărul să oprise şi privirile sale se îndreptară de’ndatâ spre acea lumina la care fâră îndoială să aştepta. După un minut de nemişcare, apucă înspre ea cu un pas iute ţi şovăitor In acclaş timp, pe lângă un tufiş unde umbra era cu totul nestrăbătută. Necunoscutul, de a’t-mintrelea, ştia foarte bine unde mergea şi cunoştea minuat locurile pe unde umbla, căci se duse de a dreptul către o bancă de lemn, aşezată la o mică depăriare de casă, tntr’un loc unde razele soarelui nu puteau pătrunde ziua. De arolo se vedealn toată Întregimea el fereastra luminată care părea a fi steaoa călăuză a streinului visitator. Dar chiar In momentul când se apropie de bancă, tlnărul tresari şi se dădu înapoi cu repeziciune. O mână 11 apucase de braţ înainte de a’i fi cu putinţă să deosibeascâ la ce corp aparţine. — Cine eşti? Lasă-mă 1 zise tlnărul încet, uimit, Îngrozit şi cu mâna rămasă liberă căută repede In buzunar şi scoase uq mic pumnar, gata a lovi. II La boamua, spre miezul-noptul. — Oprişte-te I nenorocitule! Ce era să faci? murmură o voce blândă, în Care se simţia o emoţiune adâncă care o facea să tremure. Tânărul tresări din nofl. Daca Întunericul n’ar fi fost atât de mare, s ar fi văzut pe faţă sa tulburată, o paloare de moarte urmând roşeţel purpurie ce o produsese mânia şi o hotărlre desesperatâ când acea mână 11 apucase de braţ. Ei l&sfttn jos oiâiiî care ţinea erma câ o parte din membrii acestei A-dunari, avend de conducător pe d Zaharia StoianofT are intenţiunea se p-opună chiar în prima ş°dinţă, şi nu fără oare-care şanse de succes, realegerea prinţului Alexandru de Battenberg. Regenţa care, cu toate declaraţiunile el câ voeşte sfîrşitul crizei şi câ s’a pus in raesură d’a propune o candidatură împăcând toate partidele din ţară şi agreată de toate puterile, nu este tocmai în stare se se ţină de vorbă, vrea se profite de zgomotul reipândit despre intenţiunea partidului StoianofT pentru a amâna din nou alegerea prin-ţulu’. In acest scop. ea va provoca mânie deja, îndată dupe solemnitatea d*-s chidere', o întrunire secretă a membrilor adunare! în care va cere ca marea Sobranie se nu se ocupe în sesiunea actuală de împlinirea vacanţei tronului. In ce T priveşte, corespondentul nostru, nu crede că criza se va putea termina în curând şi aceasta din cansâ câ Regenţa nu lucrează cu bună credinţă, afară numai dacă, In faţa nemulţumireî generale care creşte din zi în zi, Regenţa nu va înceta d’a face din interesele personale ale membrilor şi ale prietenilor ei, singurul mobil al purtâ-reî sale. —x— Tribuna din Sibiu, ne aduce ştirea că Marţi 16 curent s’a celebrat în biserica cea noue din Răşinari dupe finirea liturgici, un parastas pentru sufletul răposatului archiepiseop şi mitropolit Andrei baron de Şaguna. Societatea de lectură «Andrei Şaguna» a eievilor seminarului An-dreian, a delegat din sînul seh oco-misiune de 5 membri, care 8U asistat la liturgie şi la celebrarea acestui parastas Preoţii celebranţi au fost d niî Em. Cioran şi los. Gog*. La mormântul Marelui Andrei, dupe finirea rugăciunii, un membru al co-raisiunii societăţii «Andrei Şaguna,» clericul de anul IU, Iosif Blaga, rosti ( un discurs potrivit şi a depus pe mormânt o cunună frumoasă cu ins-cripţiunea: In memoria Marelui Andrei: Societatea de lecturi «Andrei Şaguna.» 16 Iunie st. v. 1887. —x— O interesantă experienţă de stingere a focului se va face disearâ la 8 ceasuri şi jumătate pe piaţa Constantin Vodă, peste drum de Casa de depuneri şi consemnaţiuni. Mijlocul de stingere asupra căruia se experimentează este granula Har den. Vom da seamă de rezultat. - x — Se zice câ manevrele armatei române vor avea in anul acesta o deosebită importanţă căci la densele vor lua parte corpul al 2-lea de armată întreg şi porţiuni din corpul l-iu şi al 3-lea. — x— Astă seară se represintâ la teatrul Dacia de câtre trupa română de Vodevil şi Comedie cunoscuta revistă NAZAT de d nii I. Negruzzi şi D. R. Rose! ti. DINTR’O ZI INTR’ALTA EPIGRA1ME Din colecţia poesiilor d-lul A. C. Cuza, publicate acum de curând la laşi şi vândute in folosul poetului Eminescu care e grea şi murmură aşa de Încet ca abia să auzi: — Ol Doamne! D-ta eşti d-nâ? — Da. — D-ta aici, la ora aceasta? — Da, pentru a te scăpai — Să mă scapi? — Nebun, imprudent ce eşti; nu ştii primejdia ce te ameninţă... Vino, ol vino iute 1 Şi persoana care ’1 apucase de braţ fără aşi descleşta mâna el fină şi nervoasă, II atrase cu repeziciune spre casă. Atunci or-cine ş’ar fi dai seamă că acea persoana era o femee tânără şi subţire, pe care interlocutorul et o urmă uimit, tulburat, dar supus. Trecură ca două umbre micul spaţiu goi, lipsit de arbori, care ’I despărţea de casă şi ajunseră înaintea unei uşe, ascunsă In umbră, pe care tânăra femee o deschise. Apoi urcară o scară care ’l duse la primul cat şi acolo călăuză tânărului nostru deschise o altă uşa. Atunci o lumină validă a unei lămpi de alabastru atârnat* de tavan iabi ochii acestuia. Tânăra femee luă aiUQâl de mână pe cel pe care ’l adusese până acolo şi stătu în faţa lui. Ea putea să aibă două-zecl şi cinci sau două-zecl şi şease ani, era mica de statura şi avea nişte ochi negri foarte vil. In faţa ei, palidă şi ancadratâ de un păr negru şi lung, despletit acum, se vriiea ais1 ’iţi’inefl $’ glrga-, n. ur bolnav, estragem cele mat bune epigrame. Insoţindu-le de ceva esplicaţiuni necesare spre a fi bine înţelese de toţi cititori noştri. Multe din aceste epigrame sunt adresate avocatului A. Xenopol, fratele lut Nichi, care de şi se arata prietenul d-lul A. Cuza, pleda cu mult foc într’un proces In contra poetului, pentru suma de soo lei. Nu mi mir de loc amice, că pledezi in contra mea Prieteşugul nu hrăneşte, lupta pentru viaţii grea; Daca fost inşi si fie, si trădep prietenia, Hei! se fi cerut la dracu ! nu cinci sute, măcar mia ! Mal iata alta epigrama tot în aceasta privinţa : luda l'a pendul pe Domnul pentru treizeci de arginţi. Inşi jidovii de astfi-p, ta vinari Is mal cuminţi. Căci de şi nu-s lucru mare fi tu jidov botezat, Tu mal pe jos de cit cinci sute. nici un ban nu m'al lisat. Pentru a demonstra maî departe ca lupul î’ş[ schimba perul ear năravul nu, poetul dedica lui A. Xenopol următoarele versuri: Zadarnic te-al mal ostenit Se te botezi jupinc, Căci afia-1 trecătoare. Dar jidovul riminc I Ca amic intim al D rulul Riccord încâ din copilărie, amic atât de intim încât chear as-ta-zi î’i poarta adresa sBpata pe obraz, A. Xenopol î şi atrage următoarea epigrama : Dupe cit aud, in tine Al atâta argint viu C'al sluji de termometru Dac'al fi fi străveziu! Tot în privinţa deprinderilor jidoveşti ale Xenopolilor care pretind c* sunt de origina greaca, poetul zice : Me’ntreb adesea ori mierat Cum pot si creadă unii. Că'n dosul numelor greceşti Nu se mal vid perciunii > Eat* acum şi o epigrama pentru Nichi directorul Voinţe! Naţionale : Ca fiarist si bun Român Tu filnic faci minuni; Idei tăiate împrejur Şi proţi cu perciuni. Aceste versuri a a fost scrise atunci când Nichi umplea coloanele ziarului stăpânului sea cu nişte scrieri ovreeştî semnate Sma-randache Galuşc*. liidi DIN STRĂINĂTATE Liberalii disidenţi din Anglia Lordul Harlinglon, l'osl ministru tn cabinetul Uladslone, unul din căpâteniele liberalilor englejl ce sau despărţit asupra cesliel irlandeze de partidul Gladstoniari, a pronunţat, zilele acestea, la Beackburn, un marc discurs prin care propune a se forma un mare partid n&ţiouaJ. Acest nou partid va fî în genere liberal şi scopul Iul va ti d a Împiedica pe liberalii disidenţi d'a se întoarce la vechiul partid. Şelul liberalilor disidenţi crede că parlamentul actual a adus bune servicii ţârei, ferindu-se a face un pas, care ar Ii primejduit uniunea legislativă tntre Marea Britanieşi Irlanda. Nici un guvern, nar fi demn d'acest nume, dacă ar îngădui ca supremaţia sa să fie usurpată în Irlanda de Liga naţională. In consecinţă, proiectele d-lui Gladstone pentru parlamentele provinciale, i se par o politică a sfărâmă-rel Angliei care ar fi obligată a duce toate greutăţile cârmei imperiului. luiluenia ministerului Mistici asupra Bosniei Un folos vădit, zice «Noue Fr. presse.» al relaţiunilor amicale ale Austriei cu cabinetul Garaşanin era menţinerea linişte! pe graniţele bosniace. cu o energie extraordinară. Deşi tru-mura Încă din cauza puternicei emo-ţiunî ce avuse, ea aruncă departe lungul pardesiu cu care fusese Învăluită până atunci. Tânărul ce sta în faţa eî, tot aşa de palid ca şi dânsa, tot atât de mişcat, şi poate şi mal neîndemânatic, putea să aibă doi saO trei ani ma) mult decât călăuza lui. De mult timp, lotul era liniştit în câmpia din prejur şi tn proprietatea d Iul Jules Durandeau , jurnalistul, care locuia In toate verile In micul oraş Fontenay-aux- Roses. Când zicem proprietate nu trebue luat cuvântul ad literam. D. Durandeau nu era proprietar, ci numai simplu locatar al frumoasei case de ţară perdutâ tn mijlocul întinsei grădini In care am întrat împreună cu misteriosul săa visitator. Partea cărarel de pe lângă zid, pe unde crescuse buruentie mari şi care se părea puţin umblată, amorţea sunetul paşilor; dar cu cât te apropia! de casă, pământul, aşternut cu nisip, de' venia mal sonor şi silia pe cel ce nu voia să fie auzit sâ bage bine de seamă- De acea tânărul, dupe ce merse câţi va metri maî iute, Începu a micşora pasul, înaintând In vîrful picioarelor, oprindu se la fie care minut, cutremu-rându-se la cel mal mic sgomot produs de pământul învlrtoşat. ţVa urma) www.dacoromanica.ro Schimbarea guvernului din Serbia, sileşte fireşte autorităţile austriece din pro-vinciele ocupate a fi daci ’nainte cu mare băgare de seamă asupra ţinuturilor despre Serbia ce sunt locuite de o numeroasă populaţie ortodoxă. O oare care reacţiune a crizei ministeriale din Serbia s’a şi manifestat fn această direcţiune. D. Rislicl sa grăbita rechema pe prefectul judeţului limitrof cu Bosnia, care lucrase foarte mult pentru Întreţinerea bunelor relaţiunl cu Austria, tn’ocuindu'l cu un prefect tt-năr, russofll, care de sigur nu va urma o-pera predecesorelul său pentru cultivarea acelor "bune relatiuni.» 1‘roces nihilist Ziarul oficial al Rusiei comunica, că consiliul de rczbolfi al circomscripţiel militare din Petersburg, a judecat de la 26 Mal până la 4 Iunie corent, 21 persoane traduse tnaintea justiţiei ca aparţintnd so-cietâţel secrete sub denumirea de «parii-dul-social-revolutionar-rus al Voinţei poporului.» Afară de aceasta, inculpaţii erau acuzaţi ca părtaşi la omorti Colonelului de gendarmerie Sudeikin; apoi pentru alte omoruri, tâlhării, atentate cu dinamită, întreţinere de Lipogralil secrete ele. Dintre aceşti acuzaţi, au fost achitate de consiliul de rezboiu trei persoane ; 15 aQ fost osândiţi la moarte; doul la muncă silnică şi unu la închisoare pe timp mărginit. împăratul Insă, a comutat pedeapsa cu moarte In munca silnică; iar pe cel condamnaţi la munca silnică l-a graţiat remâind supuşi numai la deportaţiunea simplă tn oraşul Tomsk Opoziţia din Croaţia Opoziţia croată care s a Înfăţişat neu-nită la cele din urmă alegeri pentru Dieta din Agram, aeşit foarte slăbită. Afară de grupul starcevician care nu vrea să lase o iotă din iutransigenţa sa cu actuala stare de lucruri, grupul Centrului şi acel independent inspirat de Episcopul Stros-smayer, s’au fuzionat sub denumirea de opoziţie legală alegând de şef pe Contele han Draskuvici, care împreună cu cel doi fraţi al săi aii oferit deunâ-zl un banchet partidului fuzionat. In urma unul toast pentru presă, ţinut de deputatul Derencin, scullndu-se Contele Draskovi ;I declară că destină suma de 30,000 florini pentru tntemeiarea unul cerc de ajutoare pentru jurnalişti şi literaţi. FELURIMI bilanţ curios al viETEi omului. — Pen- tru un om cu o durată medie de viaţă a-dica 60 ani sau 21 000 zile, deosebitele cheltuell de timp tn viaţă, s ar exprima tntrun mod vecin cu adevărul prin următoarele cifre : ani luni zile .•vimnul h ore in ii ore im: 60 ani 40 Mancarea; 4 fi Tualpta 1 pe if» ani O Şcoala: 5 .. 3 Funcţia: 5 „ Uiumul la> pe 35 „ 7 funcţie si la 2 „ şcoala: ) pe 50 „ 4 Digestii: 40 minute Dat. casnice: 15 minute Tuse ordinara) |H! fiO .. pe 35 „ strănutat, cascalj 40 secunde pe 60 .. usagiul batistei:) Totalul timpului cheltuit 43 5% cheli ui i pentru ocup. neprevezulc4 I 15 3 15 * 10 4 11 10 3 41 1 43 Total general 45 3 40 Remâne dar viaţă liberă, sumă nejusli-licată, 14 ani, 5 luni şi 10 zile. Care rest de viaţă şi’l tmparlein fumat, conversai, reflexiune. plimbare şi In (inc gură cască. Inchipuindu-ne puţin numărul cuvintelor pronunţate admiţănd 200 cuvinte pe oră am avea 105,120,000 de cuvinte sau vr o 1400 volume ordinare ; — (dacă individul ar face parte din parlament, aLuncI s ar schimba socoteala ?!). Pentru citire admiţând in total 50 pa-gine pe zi în medie, ar represinla veri o 31:50 volume. Penlrn umblet admiţând In medie 2 kilom. In total pezi.am avea43,800 kilom. adică o distanţă vecină cu ocolul pământului; — la acestea mal adăogând transporturi cu alte mijloace, cum trăsuri, tren etc. am ajunge la mal multe ocoa’e de pământ parcurse şi daca ne am închipui că domnul este voiajor de soia saO conductor de tren, saQ tn fine ar 11 d-nul C. F. R. iniţialele dupe vagoane, distanţele parcurse ar equivala cu voiagiul la Hună sau poate chiar la soare. In privinţa alim nlelor şi băuturel a-' vem iar ceva nostim, dacă am socoti cantitatea colosală Introdusă tn stomac şi dispărută. Admiţând pe zi: 1/2 pâine, 150 grame carne de vacă, a 3-a parte dintr'un miel, 1/8 parte dintr’un pul de găină, a 2-a parte dintr'o gâscă, 1/4 parte dintr’un oii, too grame zarzavat, 50 grame făină, 4 grame sare, 5 decilitri vin, i decilitru ţuică, 5 decilitri apă; Avem: 10,950 pâini; 3.285 kilgr. carne saU circa 33 vaci; 730 miel ; 2,737 pul de gâinâ; 1.095 gâşte (tn total 4,595 suflete); 5,475 ouă; 2.285 kilgr. zarzavat sau circa 8 câruţe tncârcate; 20 saci fâinâ; 2 saci sare; 1.095 decalitri vin sau circa 11 buţl potrivite (pentru un beţiv nici câ Încape socoteală); 219 decalitri ţuică saâ circa 2 buţl potrivite; 1,095 decalitri apă safi circa 50 sacale ordinare sau cam la Î0 sacale d'ale primăriei. Consumaţiunea unul singur om ar re-presenta băneşte suma de lei 40,000 numai pentru alimente brute fără cheltuell de preparaţie şi altele. Mal trebue să adăogăm că dacă individul e neamţ şi nu tocmai de soiO, cel puţin 2 halbe de bere pe zi adică circa20 sacale d ale primăriei. Dacă s'ar putea găsi vre-un mijloc de a se putea Întrebuinţa astă apă, vinul, ţuica şi berea consumată conform ţifrelor de mal sus, spre a da concursul la stingerea incendiilor, ce am mal zice??? Cel Însărcinaţi cu proeclul pompierilor nu vor trage oare folos din acestea?! Poale că le-am dat chiar soluţiunea, ce cal a o găsi de atâta timp! In secolul de i civilisaţieactual ne putem aştepta la multe mari şi minunate născociri. DIN DISTRICTE IV E A M I U In ziua de 13 ale corectei, pe la a-miazt, 4 hoţi Înarmaţi cu arme de foc, şi unşi pe obraz cu cărbuni, afi mers la stâna locuitorului Simion Lazăr din comuna Hangu, judeţul Neamţu, situată pe muntele Hangului, unde se gâsea şi stăpânul stâni-I Simion Lazăr, baciul O. Bobotâ, ciobanul Simion a Mândrului şi băiatul Gheorghe a Firei, şi ce-rându-le bani el sad opus. Atunci unul din hoţi a tras cu puşca In ciobanul Simion a Mândrului, pe care lovindu’l In faţă a căzut mort pe loc. Tot atunci stăpânul stânei Simion Lazăr a lovit cu un par pe unul din hoţi dupe ceafă care a căzut mort, asemenea a mal lovit şi pe un aldoilea hoţ, care a picat jos, dar îndată s'a sculat şi a fugit cu cet-l alţl hoţi. De la hoţul ucis a rămas o puşcă cu două ţevi şi mal multe obiecte de vânătoare. C'OVURLUIU Vocea Covurluiului, publică o scrisoare a d Iul Leonida Sterea avocat care adresându-se procurorului din Brăila spre al da legiuita autorizaţie d’a vedea la arest pe preveniţii Xenti şi Sln-ge-Alb, de oare-ce instrucţia era terminată In urma ordonanţei definitivă dată In această afacere. După o priimire din cele mai necuviincioase, procurorul dădu d-lul Sterea următorul respuns peremloriu, monumental prin arbitrariul săli: că de şi instrucţiunea este sferşită şi ordonanţa dată, insă mi't poate da o asemenea permisiune, de oare ce n’a sosit încă dosarul de la camera de punere sub acu-zaţiune / Iată starea In care am ajuns sub justiţia lui Stătescu şi sub execuţiunea lui Săraţeanu. ŞTIRI MĂRUNTE înşelători protegiuti de politie. — In calea Rahovel la No. 86, se află o cafenea ţinută de un măcelar anume C. Ogre-ze&nu, om de Încredere al comisarului Râmniceanu de la secţiunea 29. In acea cafenea se ţintn permanenţă, locuind şcolo chiar, mat mulţi pungaşi (le profesiune, folografiaţl la poliţie şi anume Taclie Valet, Ghiţâ Panlazescu, Ghiţâ Sctiiopu, Cos-tică Salar, Giciu Plâcintaru. Aceşti pungaşi joc cârţt tragănd la sigur pe o mulţime de oameni pe care îl aduc acolo sub diferite pretexte. Pe lie-carezi se Inttm-plâ scandaluri şi bătăi. Cafeneaua stădeş-schisă zi şi noapte. Comisarul Râmniceanu asistă la toate, cacl vine des prin cafenea, şi nu ia nici o măsură căci pe de o parte este cnm am zis amicul cafegiului iar pe de altă parte, toţi pungaşi ti fac servicii In timpul alegerilor şi la manifesl&ţiunl. * Sinucidere. — lancu Gheorghe, vier, după şoseaua Bucurescl-Olleniţa, a vrut sâ se sinucidăerl loviudu-setn pie Acu un cuţit. Din norocire prins asupra faptului de către un fiu al său mal nainte să'ş: fi putut face mare râu, a fost desarmal imediat. Causa care tndemnase pe nenorocitul lancu Gheorghe L sinucidere este miseria In care se afla de vre-o doi ani. IOTE milMITIUM lată scrisoarea pe care ’ml-o adresează martorii mei, dd. C. Isvoranu şi Al. Lenş-Filipescu, care s’âfi dus să ceară satisfacţiune redacţiunel Voinţei pentru articolul In care eram tratat de laş şi de infam : Scumpe prietene, Ne-al Însărcinat erl să tranşăm diferendul ivit Intre tine şi ziarul Voinţa Naţională: vetim astâ-zl să-ţl facem cunoscut rezultatul misiune! noastre. Epoca din 18 corent publică o infor-maţiune relativă la duelul recent Intru dd. Bacalbaşa ş Xenopo'o, ziarul V inţa Naţională a publicat a doa zi u articol neiscălit, sub titlul O infamie şi o laşitate, care Începe ast fel: Păcătoasa Epoca a căzut tn aşa grad de Înjosire tn cât ’ţl e milă de dânsa. Intr'o notiţă, pe câl de stupidă pe atât de scârboasă, acest ziar, vorbind de duelul ce a fost erl tntre d-nil Xenopol şi Bacalbaşa, narează această afacere tntr'un chip cu totul neesact. Acest ziar împinge minciuna atât de departe tn cât susţine că d. Xenoool s'ar fi purtat râd pe teren Cavalerii de la Epoca sunt, se vede, atât de puţin In curent cu regulele duelului. In cât nici nu ştia c* un om care are cât de puţină demnitate nu poate sâ aducă în desbatere un duel care, dupâ procesul verbal al martorilor, sa petrecut tn cea mai deplină regulă. Aceasta este o cestiune nu numai de demnitate, daf şl o cestiune de bună creştere, o cestiune de cavalerism şi de onoare. . E In adevâr o laşitate complectă de a insulta re un om rănit, care In acest moment nici nu poate răs-punde insultelor Epocei. Şi cine vorbesc de onoare?... Onoare! Nu avem de cât sâ luăm de a rândul pe nenorociţii redactori al Epocei pentru a vedea dacă există o legătură tntre dânşii şi onoare. răspunsul ca n'a insultat pe autor si ’i refuza si retractatiune si reparatiune. Va sâ zică : Caligari stă tn respântie şi Întinde curse infame oamenilor onorabili ; Caligari ia funcţii şi insultă oposiţia prin «Voinţa». Caligari injuriază lumeaşi refuzăduelul. Ce canalie! Se mal poate încrucişa Po spadă cu a-ceaslâ spurcăciune? Incrucisdnd'o cu asemenea oameni , riscl ca chiar duelurile să degenereze tn afaceri burleşti şi ruşinoase. Fiind date aceste precedente, putem no! ceştl-Falţl să mal relevăm murdăria din «Voinţa» scrisă de Caligari? Dar dacă am face acest act de abnegare am reabilita pe o canalie şi noi am 11 a-meninţaţl să nu găsim martori. Şi apoi prima esperienţăe făcută. Prin urmare tn afară de cazul când vre-o persoană nepătată va scoate capul şi va zice: e(i scria murdăriele din Voinţa, tn care caz noi suntem gal i a'l cere reparaţie, declarăm tn mod categoric că infa -mieleunul Caligari ie ignorăm; ele nu pot avearesunel de cât tn grajdurile murdare ale Colectivităţii- Redacţia, Aci urmează unele apreciaţiuni relative la diferiţi redactori al ziarului E-poca , apreciaţi uni care nu pot avea cel mal mic amestic cu prima parte a zisului articol, care viza direct infor-maţiunea din Epoca, puncta' de plecare al acestui articol. Autorul acelei informaţiuni — neis-câlitâ ca toate informaţiunile, pe când articolul din Voinţa Naţională, nu era nici el iscălit, de şi era un articol provocator — fiind direct vizat de acest articol, şi tu fiind şi declarându-te autorul zisei informaţiuni, ne-al tnsâr cinat să cerem redacţiunel Voinţei Naţionale numele autorului articolului din acest ziar. Dupe ce am fost erl de două ori la redacţia Voinţei Naţionale In acest scop, ni s'a spus tn fine că d. C. Caligari se declara ca autor al articolului. Astă-zi la D ore dimineaţa, unul dintre noi, d. Alexandru Lenş Filipescu s’a întâlnit cu d. C. Caligari care ’i-a desemnat ca martorii săi ped-nii Umil Costinescu şi St. Sihleanu, cu care ne am pus tn relaţiune. Dupe o lungă desbatere a cestiunel, martorii d-lulC. Caligari, ne-afi declarat că clientul d-lor nu a avut nici de cum intenţiunea d a ataca pe autorul informaţiunei din Epoca, ci pe alte persoane, care sunt coprinse în a adoua parte a articolului, şi ne-afi propus se iscălim Împreună un proces-verbal In acest sens. D lor au adăogat că In cazul când d. Davila, ar ţine să se tn-tâlnească cu d. Caligari, aceasta ar fi o altă afacere, transportată pe un noQ teren. La aceasta am răspuns, că d nu Davila fiind şi declarându-se autorul informaţiunei, care a dat naştere articolului ofensator pentru d-sa, este just ca partea adversă să retracteze conţinutul articolului. In cea ce priveşte pe d. Davila, iar In cazul contrând, d. Caligari, să acorde reparaţiunea cuvenita prin arme părţel ofensate, căci alt mintsri ar fi prea comod să s,e de plaseze o cestiune de onoare, şi ca provocatorul sâ ia locul provocatului, benefleiând ast fel de drepturile ofensatului. Martorii d-lut Caligari, refuzând a admite părerea noastră, pe came o credem singura admisibila tn cazul de faţă, şi d-lor declarând că d. Caligari nu poate primi cartelul d lut Davila, neam ratras considerând misiunea noastră ca terminată, de oare-ce partea ofensatoare a refuzat şi retracţiu-ne şi reparaţiune. Primeşte, scumpe prietene, asigurarea sentimentelor noastre de amiciţie. C. Isvoranu, Al. Lensd?il)pesou, Bucureşti. 40 iunie (887. Vrea să zică d. Caligari, care s’a declarat ca autor al articolului, mă tratează de laş şi de infam. Dar când soseşte ora socotelet, d. Caligari se sustrage de la ori-ce satisfacţiune : nici re-tractaţiune, nici reparaţiune prin arme. Iată care sunt oamenii de onoare de la Voinţa. Acuma să aprecieze publicul cui se cuvin epitetele de laş şi de infam. A. Davila. 0 EXECUTIUNE Din cuprinsul scrisoare! publicată mal sas, pe care amicul nostru d. Alexandra Davila a primit'o de la martorii săi d-ntl C. Isvoranu şi Alex. Lenş Filipescu, rezultă câ autorul murdării nenumite apărută tn Voinţa de la 19lume este un funcţionar al statului de la Regia Tutunurilor, anume: Constantin Caligari Ciae este acest om ? Din nefericire, toată lumea I cunoaşte. După ce a făcut pe revoluţionarul-in-cendiar tn cafenelele Parisului, Întors tn ţară, a pribegit multă vreme prin colţurile Întunecoase ale mahalalelor, şi a ajuns tn cele din urmă funcţionarul care jură credinţă şi fidelitate Colectivităţii şi spurcă cerneala şi hârtia cu infa-mielece publică în foaia pusă sub preşe-dinţa principelui Dim Gh. Ghica. Cu ce să mal ocupă ? Joacă rolul infam tn cursa Întinsă de Voinţa amicului nostru Alecu A. Balş.şi apoi după ce se asigură câ d-nil N. Fili-pescu şi Alecu A. Balş sunt In neputinţă vremelnica d’a releva insulta, are insolenţa sălbatecă d’a le adresa o nouă in-lamie. Ce a mal făcut, dupâ aceasta, se vede lămurit din procesul verbal al martorilor d lui Alecu Davila. Insultă pe autorul iuformaţiunel apărută in Epoca, cu privire ia duelul Xeno-pol-Bacalbaşa, şi când d. Davila şl trimit*? martorii, primesc drept satisfacţiune D Alexandru Lahovarv ne remite pentru victimele incendiului de la Botoşani suma de trei sute iei pe care a primit’o de la d-na Elena Ote-teleşanu împreună cu o scrisoare în cuprinderea următoare : Scumpe domnule Lahovary, Mă grăbisem a primi cu mulţumire propunerea ce 'ml f&cuseşl de a da la mine a-casft o serbitoare tn folosul nenorociţilor incendiaţi de la Botoşani. Nu mă tndoesc că societatea bucureşteană, tot d’a-unagata sâcontribue cu munca şi punga când este vorba de o opera de caritate, ar fi răspuns la chemarea mea. Din nenorocire, timpul este înaintat, goluri numeroase s'aQ făcut deja în lume şi eQ însu mi sunt nevoită, din pricina sftnfttftţei mele, să părăsesc Bucureştii peste puţine zile. Ast-fel fiind, me ved cu multă părere de râO, în neputinţa d’a îndeplini dorinţa dumitale. Te rog însă ca, în schimb, se bine voeştl a primi din parte’ml, suma de trei sute lei osebit de cel aouăsute ce am subscris deja. Vel face cu dânsa, domnul meQ, întrebuinţarea ce vel crede de cuviinţa în profitul victimelor sinistrului. Primeşte, te rog, scumpe domnule Lahovary, ş. c. a. De o dată cu remiterea bauilor, d. Alex. Lahovary a exprimat dorinţa ca ei se fie trimişi comitetului prezidat de d. Theodor Callimaki. Ne vom conforma aceste dorinţei cu a-tât mai multă plăcere cu cât (aceluiaşi comitet am adresat şi vom continua se adresăm produsul suscrip-ţiunei deschisă în coloanele ziarului nostru. X Nu mal este un mister azi că Regele nostru rivnea la tronul Bulga-rieî. Acesl lucru este cunoscut in toate sferele diplomatice şi acum un an când a izbucnit răscoala in Bulgaria, noi care, din ţoale ziarele europene, am fost cei d’itdi a anunţa revoluţiu-nea de la Sofia, aflasem şi publicasem deja următoarele cuvinte ale unui in-nalt funcţionar al guvernului şi al nostru bun informator : «O să vedeţi că Regele nostru va deveni şi domn al Bulgariei.» Acum Regele şi a schimbat vederile. M. S. a renunţat pentru densul la tronul Bulgariei in favoarea fratelui său Fritz de Hohcnzollern. La Palat se lucrează din răsputeri la această candidatură. * Are 1. P. S. S. Mitropolitul Primat vre o ştire despre o petrecere care a avut loc astă noapte la monastirea Pasarea ? Dacă nu, ar face bine I. P. S. S. se se informeze şi va afia lucruri nostime despre Întinsa ospitalitate ce s'a dat in acea monăstire unui înalt funcţionar din Bucureşti însoţit de mai mulţi domni, civili şi militari. ft sfiăm câ în urma unei discuţiuni intre Beizadea Mitică şi d. Emil. Costinescu asupra afacerilor Socie-tăţei de Construcţiunî şi lucrări publice, discuţiune care ar fi degenerat Intr’o adevărată altercaţiune, Luminăţia Sa ar fi declarat câ va părăsi prezidenţa Consiliului de ad-ministraţiune al acelei Societăţi. * intre magistraţii care vor fi In eu-rînd Înaintaţi este şi d. Adrian Po-pescu, vestitul judecător de pace al ocolului I iu din Bucureşti, care a condamnat pe amici) noştri A. Balş, şi N. Filipescu la şease luni închisoare şi la amendă pentru palma dală de cel d'întâi tn prezenţa celui d ai doilea jupânului Niki Fremden-sohn. Demnul preot al dreptăţii de pe malul Dîmboviţei va fi numit probabil judecător de instrucţiune la tribunalul de Dîmboviţa. Recompensă bine câtigatâ. i Pe când înaintarea a-lor Iulian, Nâcescu, Scarlat Ghica. Slăvescu, Dimitrescu şi a vestitului Bursan ? * Li. general Racoviţă, comandantul corpului al 4-lea de armată adobln-dit un concediu de trei luni pentru motive de senetate. In timpul absenţei sale locul seu va fi ţinut de d. gpneral Pilat la a cărui numire ca 1 inspector general al geniului şi di-i rector al lucrărilor de forlificaţiuue pare a se fi renunţat pentru moment. * A Ni se spune câ Consiliul comunal al Capitalei ar fi Încheiat cu d. Op pier, berarul, o tranzacţiune asupra procesului pendinte Intre acest industrial şi comună, dar câ d. Ministru de interne ar fi refuzat se ratifice acea transacţiune. * Se zice câ d. Terakiu, ministrul plenipotenţiar al României la A-tena, a cerut rechemarea sa şi câ d sa va fi înlocuit prin d. Dimitrie Olânescu, titularul postului de secretar general al ministerului de externe, însărcinat de afaceri la Viena. Se zice de asemenea câ mai multe alte schimbări sunt in ajunul d'a fi făcute tn personalul nostru diplomatic. ULTIMA ORA AGENŢIA IIA VAS Viena, 2 Iunie.—Regele Milan va prelungi încă pentru câte-va zile şederea sa la Viena. El a visitat erl pe corniţele Kalnoky şi pe d. Tisza. Roma, 2 Iulie.—Regele Humbert a visitat pe d. Depretis, care e pe cale de Însănătoşire. Majestatea Sa a stat un ceas lâng» primul săQ ministru. Roma, 2 Iulie.—Senatorii aQ ţinut ultima şedinţă ce aQ consacrat-o discutării cestiunil privitoare la reforma Senatului. Ei aQ adoptat o ordine de zi consacrând această idee de reformă, şi aQ Însărcinat o comisiune să studieze propunerile ce se vor presinta şi mijloacele ce trebue să se întrebuinţeze pentru a atinge scopul dorit. ŞeaBe senatori numai aQ votat contra acestei ordine de zi. Londra, 2 Iulie.—După «Standard» corniţele de Hastfeldt ar fi chemat să succedeze comitelui de Munster ca ambasador al Germaniei la Paris şi el însuşi ar fi tnlocuit la Londra de corniţele Herbert de Bismarck. Londra, 2 Iulie. — Corespondentul Vienez al lui «Daily News» anunţa ziarului său că a avut o întrevedere cu prinţul de Coburg. Prinţul i'ar fi zis că dacă Bulgarii 'I vor oferi coroana, el va examina serios propunerea. Dupâ acea, anunţând interlocutorului săli apropiata sa plecare la o staţie balneară englezească, prinţul a acusat pe Englitera că a fost o amica periculoasă pentru prinţul de Battenberg, ale cărui cea mai mare parte din nenorociri ar fi datorite relelor sfaturi ce această putere i'a dat. AGENŢIA LIBERA Viena, 2 Iulie. — Corespondenta Politică anunţă că d. de NeliaolT, ambasadorul Rusiei la Constantinopol, In puterea unul congediQ ce a obţinut va Întreprinde lu curlnd o călătorie In Europa. Viena, 2 Iulie.— Se scrie din Constantinopol Corespondenţei Politice că convenţiunea anglo-turcă va fi ratificată la 4 iulie cu unul safi mai multe articole suplimentare. Viena, 2 Iulie. — Neue Freie Presse anunţă câ trei candidaturi sunt propuse Sobraniei, acea a principelui de Coburg, a principelui Alexandru de Battenberg şi a principelui Oscar de Suedia. Este probabil ca cei doul din urmă să re-fuse şi ca principele de Coburg să primească alegerea. Viena, 2 Iulie. — Principele de Coburg va pleca mâine din Ebenthal pentru a se duce la Londra de unde va pleca la băi de mare. I*aris, 2 Iulie. — Comisiunea bugetului va discuta astăzi asupra cheltue-lilor ce sunt de trebuinţa pentru proec-tul de mobilisare a două corpuri dle armată. Aceste cheltuell se ridică la 8.150.000 franci. Londra, 2 Iulie. — «Camera Lorzilor.» Discuţiunea asupra bilulul agrar a durat 8 ore şi jumătate. A treia cetire a proectulul de lege va avea loc luni. CASA DE SCHIMB 4LBX. GR. lOU 4 B. MĂRCII Strada Lipscani, Na. ÎS bla Bucureşti, 20/29 Iunie VALORI Scadenţa cuponelo FONDURI Dl 8TAT ROMAN Renta rom. per. 1875 5 0 0 Renta rom. amortis. 5 0/0 Renta rom. (rur. con) 6 0/ Oblig, de 8UtC. F. R. 6 Idem idem 5 0/0 Imprum. Stern 18d4 7 Impr. Openbeim 1866 8 0/0 1 0/0 1 0/0 1 1 Ap 1 Oo 1 Ap 1 Oc 1 Mai 1 No Ian 1 Ini Idem MariSep Ian I Iul împrumuturi dh orasi Impr. oraş Bccurosci 5 0/0li lan t Iul Idem idem din 1884 5 0/0 1 Mai 1 No Impr . or. B-ou prime loz f. 20 VALORI DIVER8K Credit Fonciar Rural 7 Q/Ojl Ian 1 Iul Idem Idem 5 0/0 Idem Cred. Fon. Or. dinBnc. 7 0/0 Idam Idem idem 6 0/0 Idem Idem idem 5 0/0 Idem Cred. Fonc. Or. din laş 15 0/0 idem Obl. Caa nene. fr. hoo 10 î Mai Noi 9i 94 88 i/2 3 4 15 1/2 781/2 93 36 100 3/4 91 1/4 1041/2 96 1/2 88 79 216 nc ADCIin*Tcleia83Aprile 1888 Ut AntllUAI Moşia Serbanestl- Domnesti, dio judeţul Olt, plasa Şerbâ-neşti, Întindere 5909 pogoane, din cari 4000 arabile. A se adresa Iad nu Gr. N. Mano, la Bu-uureşcl, No. 24 Calea Dorobanţilor. www.dacoromanica.ro Sub-sctn natul are onore a aduce la cunoştinţa onor. public şi clientelei mclecîi de la$f. Gbeorgbea instalat cu totul din nuou No. 50. - CALEA VICTORIEI - No. 50 Vis-a-vis ds l'asagiui Român PE MALUL IUREI-NEGRE PE MALUL MJIREI'NEGRE GONSTANfZA LEGA TORIA DE CAFTI ra. « f n V UN ELEGANT SALON DE FRiSERIE IPEiNTIATJ CAVALERI ARA*DIAT DUBE SISTEMUL CEI. MAI MODEM* PRECUM 81 UK MA.GASIN DE PARFUME RIE FRANCE SA SI ARTICOLE DE TOILETA încrederea de care m atn bucurat pe timpul cât mim aflat iu mvga«mul d-lul Moisescu, precum şi sacri 11 jiele fâcute pentru a satisface pe onor. visitatorl mf indm-‘" ţeste a spera la o nuraeroasâ clientelă. Ca deosebita sti'*'* Fost In magaslnui d-1"' -“*• *• IOXESCL Y ** .ui Mois*»Si*ti rnitul r/, STAGIUNEA BĂILOR DE MARE SCHIMBAREA DIRECTIUNEI Direcţiunea si Instalarea acestui Hotel este cu totul schimbata din nou in mod ENGLEZ. — Visitatorii găsesc toate înlesnirile. BAI CALDE SE GĂSESC IN HOTEL Pentru mai multe desluşiri a se aresa către Gerantul hotelului B. JERVIS. Motel Carol I, Constantza. STRAOA BISERICI 1ENEI NO. 10. CASA BISERISFI DINŢA 0 ZI BUCUREŞTI In acest atelier se esecuta ori-ce lucrări de Le-gatorie, Pape'arie, Galanterie si Cartonage, ase-manea efectuează Registre de Comptabtlitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Ca dre de ori-ce mărime si liniatura mecanica cu pre ciurile cele mai moderate. xmx ■m A SE FERI DE C O NT R A-F AC E RI NU MAI ESTE DURERE DE DINTZI prin întrebuinţarea elexirului dentifric MEDALIE DE AUR Vlenn «SS3 Autorisata de consiliu dehyrjiena *i salubritate SUCCESELE OBTIMTE I\ CEI DI* IBM A TREI A*I, CU A'EIATRCUTA SECERATOARE ppk DRIA IM CE eusenţă peutru gură PULBERE VEGETALA PENTRU DlNÎI ale JDr. 6. KONYA CHIMIST Ambele preparate cu acid salicylic pur sunt remedii radicale pentru durerea do dinţi, boaMe gurei si ale gingiilor. Ele conserva dinţii ei da gurei un miros placnt. „ . , Preţul: 1 flacon, dentaiina 3 Jranci; 1 cutie cu prafuri 2 franci. Depăşite la Bucureşti: F, W. Zvrner, I. tiveşti, Uruss Sleia si Branndus~-Umila Fabini, —Bofiscmi, Uajnot, — Uorohoi, Baque. din Manastirea SOULAC (Gironda, Francia) Don UANUELONNE, Prieur II DAI II DEUR: Bruxella 1S80. Londra i 884 cele inal înalte rerompenaţ aii tndemnat pe unii fabricant! din streinitate a contraface aceste maşicn spre a le putea astfel introduce in comerţ Adevăratele «ecerntori ADRIANCE poarta următoarea marcă de fabrică şi se DE PIR. PIERRE BOUPSANO întrebuinţarea zilnică a Elexirului dentri-fric al P P. S. S. par Benedictinl, cu o dosă de câte-va picături fn apă, previne şi vinnică căreia dinţilor, pe careA albeşte, consolisaa-du-l, forlicând şi Însănătoşind gingiile. CONTRAFACERI CONTRA FACERI S. KUE 'GUERIE, 3 BORDEAUX CASA EONDITâ IN l»07 AGENT GENERAL găseşte de vdnztre numai la agenlul general al fabricel IOHJST PTTS Bucureşti. Str. Sniilrilnn No. t. »l la li gentil sel din pro» luctr Ct»fe T) I CP A '“ipreunn fln / pgaua II AuUA eu lîllJ se Închiriază dc la Sf. Dumitru se adresa fitrsda 8.VT1ŞTE No ll FAMICA MECANICA DE li LEU GEORGE AS SAR ŞUIERI MOŞILOR, SOSEAUA SUf ft» CEL MARE Oferă ai cili fert <•! rt prutru culori curat şi limpede de o caUţate superioară ce. ui care se aduce din ştreii atale, in or-ce leantitaţi cu preţuri rrtoderate, predat la do miciliă pentru oraş, predat la gările d'aic pentru staţiunile bru! nostru cc o obligaţie ne esitâ Încă fărânicl o cheltuială pentru clienţii noştri. V'ludoin (le-cure obligaţie originala purtând şcmnnlura autoritalilor eonipelinte cu 20 franci platiti iniedlal ZECE OBLIGAŢIUNI COSTA NUMAI 195 FRANCI Se poate de asemenea cumpăra 10 obligaţiuni pepjLru 240 Iei plătibili in 12 plăti mensuale de 20 francîfle-care. Îndată ce se vor plăti e«i dintâi 20 Iranclcumpărâtorul ve primi numerele celor 10 obligaţiuni a le sale şi va participa singur la tragerile şi la totalitatea primelor. IDO obligaţiuni cosla2,200 franci plătibili in 11 plşiţ inensuaJe de 200 franci 3 prime de 10.000 franci r6 » » 2,000 » >8 » » 1,000 » 13 » » 200 » i30 » » 100 » MAX FISCHER v calaţi n. sir- Mare ,Vo. Bt \ UUKE8T ) Strada Patriei 4*jt. No. io 13 prime » Piatia-Amzi No. * ANUNCIU Prima priupipuln 400,000 franci iu aur Urcarea acestor obligaţiuni tind aproape siguri şi iurtUab»» nu vom putea mult t^P menţine preturile slcondltloalle mai sus arătate. S.0 se adeseze cererile intovârâşlte de costul obligaţiunilor in bilete de bănci, mandaţe-ppştaJe, cecuri, sau timpre poştale din toate ţările la : < Se aduce la cunoştinţa publică că in ziua de 2 Iulie a c. la orele 10' ante-meridiane se va vinde prin licitaţie publică. In comuna Sfe-teşti, plaiul Teleajen, jud. Prahova, drepturile de exploatare ce fosta asociaţie dintre Banca «Prevederea- şi Domenico Ferrari, are asupra fabrice de ipsos din zisa comuna,precum şi obiectele miş âtoare aflate acolo. Amatorii de a uunpftni sunt Incunoştiin-ţaţi a se presenta in ziua arătată la licitaţie Vânzarea va 11 definitivă si cumpărătorul va putea intra in posesia fabricel şi a lucrurilor Îndată ce va depune preciul eşit la licitaţie. Liqnidatorii Baucci ..Prevederea" TTTî vr 417 A UE o casă cu patru camere UC VH Ziiinn de Stăpâni şi patru de servitori, pivniţă, două magazii, grâ lină spaţioasă c pomi roditori situa ă in strada Fru-moaba *o. 12. Durîtoril se vor adresa lu proprictăreasâ in fundul curţel sus zisei case intre orele s şi 4 p. m.__________________________________3—2 MONITEURDE LA CHANCE UNIVERSELLE LA VIENA Austria NOTA, Primim biletile de bancă şi timbrele române un leu 18 b. drept un franc. Se poate seri in Româneşte ÂADAUTTT in e,1ltura Librăriei V. Mi-ATAllU 1 hailescu din Târgnvişte, ( huria judeţului DUinbuiila iu culori, lucrată de Alexandrescu Revisor şcolar, Preeiul « lei. Cai. Vielorii Pai. Vac.-Rom. LA ORAŞUL VIENA SLAVILLEDEVIENNE vis-O-vts de i.ib. Sacec Recomandam onorabilei noastre cUeoieie pcDtru ieftiuatate ai soliditate armatoarele noutăţi: Rufarie pentru Doamne si Domni. Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza. Olanda veritab. de Belgia si Rumhurg Madapolam frantzut'.-sc de toate calitatile ei lăţimile. Batiste de olanda si de lino albe si colorate Ciorapi de Dame si Domniile Fii d'Scoese, de bumbac, de lâna si de matase. Flanele, camasi si ismene'de lâna după «iMtemui profesorului Dr. 6. Jargrr. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Trouxourl complecte pentru fidantatl. LayeUeN «i Trouoouri pentru copii. Trouoourl pentru peuaiouate, oteluri sl restaurant uri. Avem onoare a informa pe clientei* noastră ca a apărut CATALOSU NiOSTRU ILUSTRAT SI VA FI TRIMIS OR1-CUI VA FALE CERERE. LA ORAŞUL VIENA GALEAj VICTORIEI, PALATUL vis-â-vis de librăria Socec „NAŢIONALA*1 0CI|r«T£ ŞcfcRALA OF ASIGUR. IN BDCJRESil Capital socjal . . , B,000,0410 iei Prima emisiupe . . 3,000,000 lei Care I,Qoo ooo » Ca fond de garanţie pentru rfcj»}ira asigurărilor de viata. RESERVE DE PREMII si FONDUL DEBEŞERVA 1,200,000 LEI , XATAOX VL V" AMblUA: lncon'.ri splina, artrite gajbipare idropicş urovenita din triguri. hemuroide sl liipocondrie împreunate cu acelea, incuiarea stomacului si fa buaieia cronice de rinichi sl hesiea, la formarea petrei de besica. chlorosa scrofule si iu lipsa de sânge, boala*de mitra si nevriculj-lijrsieria. Se afla basine de bai reci minerale in slil si construcţie moderna, făcute anul acesta, precum si băi .cşlde iu vana de apa minerala lolosibile pentru diferite boale, de asemenea sla la disposllie pentru sUri ţeiiiavi zer proa.spai si lapte, de capra muls proaspăt. Se alia medic, farma'-i^, sorvipi postai si lelegrddc, cabinet de leciura. planuri si conveniri: se afla parcuri, promenari. parcuri de proiwtoşla