ANUL n Np. 4.68.
TiT
t.
A DOUA^EDITIUNE
VINERI, 19 IUNIE (1 IULIE) 1887
15 BANI NUMERUL
ABONAMENTELE
ÎNCEP LA I 81 18 A FIE-CAREI LUNI SI 8E PLĂTESC TOT-D'AUNA ÎNAINTE
IX Bl’CUBKSO La casa Administratinnei l> t vr i < Prin mandate poştale.
Pentru t an 40 lei, 6 luni «0 lei, 3 luni 10 lei.
IX SIHKIXATATE: La toate olticiele poştale d:n Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei. 6 luni 25 lei.
LA PARIS i Se gaseste jurnalul cu 4 S Cent. Qumerul, la Kioscul din rne Hontmnrtrr 4 4 3 Bulevardul St. Germain No. 84.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
15 BANI NUMERUL
ANUNCIURILE
OIN ROMANI* SE PRIMESC DIRLCT LA AOMINIS TRATIA ZIARULUI
La Paria: Ia Agence Havu, place de la
bour se, 8.
Agencr IJbrr. rue Notre Dame des Victoires 10, (Place de la Bourse> pentrn Part», Fr auria, Urrmania. Au»tro-L u^aria. Italia Si Marea Brltanie.
Anunciuri pe pag. IV, linia 3C hani, anunciuri si reclame pe pagina treia 2 lei linia
50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B.
RED A CTIA
No. 3. — Piaţa Episcopiei. — No. 8.
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
ADMINISTRAŢIA
No. 3. — Piaţa Episcopiei. — No. 3.
pupuluin, mm
UNDE SUNT LIBERALII
AVOCATUL REGELUI
NEGOCIERILE CU AUSTRO UNGARIA
NECOMPETENT
CRIMA DE LA CRUCEA ROŞIE
PROGRAMUL TEREI
De cftt-va timp, programele sunt din nod la ordina zilei.
Fie-care grup politic, se făleşte cu programul său. Unii nu'l au; alţii nu’l arată ; toţi Insă, ’l recomandă Ţării ca o panaceă universală.
Aceasta este o dovadă că cu toate încercările aspre prin care am trecut, nu am învăţat nimic, şi nu ne am vindecat încă de apucăturile cele rele ale trecutului. Suntem, iarăşi, la început, şi pe cale d’a aluneca pe povlrnişul ce compromite şi perde partidele, fâcân-dule să substitue etichetele, faptelor , şi condemnând Ţara la nesfârşite încercări, la munca lui Sisyphe.
Dacă, de ceva n’ar mal trebui vorbit In această nenorocită ţară, ca de frlnghie tn casa spânzuratului, este de programe; căci, tn urma experienţelor din trecut, ele toate nu mai sunt de cât &-tâtea capete de acusaţiune In ochii ţă rel, atâtea remuşcărl tardive, câte şi promisiuni.
Dacă prin program înţelegem fâ-gâduială, programul este tot-d’a-una frumos, şi cu atât mal frumos, cu cât e mai falacios; căci pe cel mai Înăspriţi în răd,el, In definitiv, nu'l costă de cât puţina cerneala şi hârtie; câte odată şi mai puţin: numai câte-va sunete deşarte, aruncate accidental, de la Înălţimea unei tribune.
Programul-firmă, programul reclamă, programul momeală ş a făcut timpul, ţara nu'l mal ascultă, pentru cuvlntul foarte simplu că nu’l măi poate crede.
Dar, flind-ca, Intre acel care cu strigate şi cu surle cer un program, sunt şi oameni de buna credinţă , am căutat să ne dăm seamă de causa nedomi-rirel lor. Ei cred, că lipsei de program, acestei presupuse lacune, trebuesc a-tribmte toate relele presente şi zădărnicia opintirilor oposiţiunel. Noi credem că aceasta este o eroare. Fiind că Insă In or-ce eroare ce pasionează, trebue să fie negreşit şi un grăunte de adevăr, să căutăm a ne da seamă de densul.
Cei ce vorbesc mereu de program, nu Iuţeleg de sigur a substitui conve-ninţele lor personale conveDinţelor Ţărel, nici d’a vedea In triumful şi succesul a câtor-va oameni, triumful şi succesul opiniuneî publice chiar. Nu le vom face injuria de a'I crede aşa de myopî, de egoişti şi esclusivl.
Negreşit că In ideia lor, ca şi Intr’a noastră, nu este vorba de a asigura triumful al cutărui sau al cutărui grup, cu preferenţă la cutare altul, ci acela al interesului general al ţereî. Din punctul acesta de vedere, aceea ce importă d'a şti, nu este ce cugetă grupurile respective, ci: ce cugetă naţiunea.
Voinţa Tir ei: iată programul ce se impune, iată semnul cu care cine-va InviDge; căci e! are cu densul, pe lângă sancţiunea dreptului, şi aceea a numărului.
Să încetăm dar a crede că calculele egoiste, micele ambiţiuni, micele patimi ale fie cărui din noi, pot fl substituite avântului nobil şi sentimentelor mari şi generoase ale unul popor Întreg.
Să ne coborâm nu, in noi, ci să punem urechia la pulsaţiunile inimei na-ţiunei; şi atunci ne vom convinge cu toţii că revendicările naţiunel se impun de o potrivă tutulor, ca un torent iresistibii,
Ce voeşte Ţara ?
In cele din afară: patriotism şi independenţă.
Libertate, justiţie şi moralitate In cele din năuntru.
Acela care, în numele Ţărel, desminte acest program să se scoale 1 Şi dacă nimeni nu cutează să o facă, cestiunea principiilor fiind resoivată prin forţa lucrurilor chiar, mal remâne să ştim numai cine are dreptul să ceară ţărel, cu şansa de a fi crezut, sarcina de a aplica cu sinceritate principiile care rees din urările Românilor 1
Aci trecem invederat de la programul idei şi făgădueli, la programul acţiune şi oameni: căci numai atunci când înapoia ideilor sunt convincţiu-nile, numai atunci programele nu mint.
O dată ajunşi la aceste conclusiunr, nu ştim la îndoială a declara cu tărie, că singurii oameni pe care ţara’I poate crede nu sunt aceia care na ad uitat şi nu ad învăţat nimic, ci aceia care revenind asupra greşelilor trecutului sunt hotărîţi să nu sfîrşească printr'o impe-□itenţă finală. Nicio-dată acel ce exaltă trecutul şi ni '1 promit reeditat, dar neîndreptat, nici o-dată acel care '1 pre-sintă ca lucru ncă, numai fiind-că a început a se uita, nu vor putea obţine încrederea Ţării. Acel ce au toate indulgenţele pentru dănşil, acel pentru care, şi astă-zl, objectivul este Palatul, iară nu Naţiunea; acel care sunt gata a striga: Jos Vizirul, cu singura condiţiune dea putea striga imediat In urmă : Sus Vizitatul; acel care voesccu strigătul: Jos Brătianu să fie synonim, nu cu începutul uoeI ere de reparaţiune, ci cu strigătul de jos liberalismul adevărat, iar nu numai cel falş ; aceia şl pierd timpul şi ar putea, după acum, să facă doliul ambiţiunel lor criminale..
Cel puţin, în cât ne priveşte pe noi, liberalii fără sgardă, liberalii ce predică, nu numai cu vorba, ci şi cu fapta, nu vom mal deveni vr'o-dată salahori nici vom primi să fim hamalii unei politice de amagiţl!......
Şi ca să resumăm întreaga noastră cugetare: ce’I trebuie Ţărel ca să creazâ din noii şi să se mişte, nu sunt programele, ci oamenii: Oameni de cuvînt şi de acţiune 1
\. Blaramberg.
TELEGRAME
AGENŢIA HAVAS
Constautinopol, 28 Iunie.
(Cale indirectă). — Poarta a cerul şi En-gliteraa acordat un al doilea termen, ptnă la 4 Iulie, pentru ratificarea convenţiunil egiptene. Această negustorie pe care colonia engleză o consideră de altmintrelea ca nedemnă din partea Englilerel, ar putea să prevestească respingerea finală a convenţiunil; dar, după cum v’am telegra-fiat deja, Germania apasă mal mult ca tot d a-una ca să asigure ratificarea; şi că târăşte după dânsa pe Austria şi Italia.
Chiar Ilusia, aşa categorică până azi, pare a slăbi. Cel puţin, svonul circulă cu persistenţă, de două zile asupra unul re-virement în atitudinea Rusiei în privinţa Egiptului.
D. de NelidolT, acusat de a fi trecut peste instrucţiunile sale, ar fi desaprobat şi ar lua în curfnd concediu de circumstanţă. Trebue să adăugăm că acest svon s a răspândit de ambasada Engliterel, ceea ce permite a se presupune că este unul din numeroasele mijloace întrebuinţate, de la Începutul cestiunil, spre a împrăştia e-sitaţiunile Sultanului.
Dar ceea ce este fără îndoială, este sprijinul real al Germaniei în favoarea ratificării, ast-fel că această cest iu ne a devenit quasi-germanâ.
Graţie acestui puternic sprijin, ratificarea este considerată ca neînduplicabilâ, prin mij'ocul unei modificări ce să pro-teagă în formă demnitatea Sultanului,
Cestiunea va fi resoivată la 4 Iulie, căci Sir D. Wolff a declarat în mod categoric că Englitera n’ar mal acorda nici un nofl termen.
Paris, 29 Iunie.
După o depeşe din Sl.-Pelersburg adresată ziarului «Debals» preparativele unei demonstraţi uni ruseşti în Armenia sunt oonflrmate. Rusia i va da de sigur urmare, (facă Sultanul, cedând presiunii guvernu-
lui englez, va ratifica convenţiunea egipteană.
Atliena. 29 Iunie.
Să semnalează o creştere a agitaţiunii tn Creta în urma unor conflicte între creştini şi musulmani.
AGENŢIA LIBERA
Belgrad, 29 Iunie.
Cu ocaziunea ridicăre! stăreî de asediu a districtului Pirot, regele a graţiat pe toţi soldaţii din cadrele mtive precum şi pe col din reservâ care comisese delicte .curat militare pe timpul resboiulul Intre Serbia şi Bulgaria.
Sunt excluşi din această amnistie: Con-scrişil cari se a fiu în străinătate precum şi cel cari sad sustras serviciului militar In urma credinţelor religioase. Se coprinde tn această categorie noui-credin-ciosi, săli secta Nazareenilor, care prin prescripţia lor religioasă sunt opriţi de a purta arme.
UNDE SUNT LIBERALII?
Jidovul de la Voinţa şi streinii de la Steaoa ne-au şters dintr’un con-deiu din partidul liberal.
Mărturisesc că este cel puţin straniu, se vedem politica cancelarului de pe malurile Dâmboviţel susţinută, sub masca unui anonimat îndrăsneţ, de o ceată de feştelitori de hârtie streini de durerile şi de aspiraţiu-nile pe porului nostru.
1 C. Brătianu, omul de la 48, care zice că este mai întâi şi Înainte de toate naţional, este susţinut în pretinsa sa operă de regenerare, de un slujbaş şi de câţi-va mercenari.
Sub guvernământul betrinului de la Florica, streinii au ajuns se dea diplome de liberalism şi de onestitate politică Bomănilor, în ţara lor.
Voinţa,—nu naţională, protestez in contra acestei denumiri,—ci voinţa usurpătorilor care jefuesc ţara, eată cine susţine politica internă în capul căreia generalul bâtelor se află.
Sleaoa pribegilor streini, eată cine ne vorbeşte despre naţionalitatea Română, şi numeşte dezertori pe acei care nu mai dau concursul lor stâpânirei vitrige care pradă ţara.
Articolele pamfletelor guvernamentale scrise de porunceala şi inspirate de nevoie sunt slabe, anemice, ca toată marfa politică plătită cu bani. Şi apoi, de, nu este lucru lesne se cânţi gloria lui Garada, Stăteseu, ori Radu Mihai; aceste mediocrităţi ilustre sunt prea cunoscute în ţară pentru ca se mai poţi înşela lumea, trecându-le sub etichete mal pompoase.
Nu ne mirăm dar că Voinţa asupritorilor bate apa în piuă şi Steaoa colectivi ţâţei este ca vai de ea.
Se lăsăm dar la o parte mercenarii condeiulni şi se ne ocupăm de stăpânii lor.
Dintre şefii liberali, de pe timpul coaliţii de la Mazar-Paşa, câţi au mai rămas şi câţi mai sunt în colectivitate ?
Parte dintr enşii s’au stins, fericiţi că n’au asistat la ruina credinţelor lor politice şi a ilusiunelor lor celor mai scumpe.
Cu cine au fost ei Inse înlocuiţi ?
Radu Mihai, Dimancea, Garada, şi alţii, ejusiem farinae, au luat locul bărbaţilor cari se numeau Conta, Rosetti.
Ilustraţiunile partidului liberal, oamenii eminenţi ca Dumitru Brâ-tianu, Cogâlniceanu, Vernescu, N. lonescu, Fleva şi alţii unde sunt ei astă zi şi cum vorbesc ei?
Ei sunt toţi In opoziţiuue, şi luptă din resputeri pentru nimicirea regimului odios care ne guvernă şi care ameninţă se conrupă societatea rom&nâ până în măduva el.
Colectivitatea, monstru unic în analele ţârilor cu regim parlamentar, se compune dintr’o adunălttră-strânsură din toate lepădăturile partidelor din ţară. din toate căzâtu-rele, din toţi hemesiţiî.
Adevărul este că astâ-zi liberalii, afară de câte-va excepţiuni rare, sunt toţi în opoziţie.
Adunătura Carada-Stâtescu-Radu Mihai şi alţii, autorii şi gheşeftarii cu împrumutul Municipal, afacerea Ogrezeanu, tunelul Bărboşi, au simţit atât de bine că sunt streini de ori ce idee de liberalism, în cât grămădiţi în bandă şi decişi se înceapă «Era-nouă», prin noi şi ne mai pomenite tâlhării, s’au botezat ei singuri Colectivitate.
Intr’adever cuvântul liberal conţine ceva onest şi generos In el, şi nu se poate nici cum atribui asupritorilor şi jefuitorilor care trâesc din toate infamiile.
Şi tocmai oamenii care au compromis cuceririle trecute ale liberalismului, tocmai oamenii care au făcut că ’ţl ar fi ruşine se te numeşti liberal dacă ţara nu i ar numi pe ei colectivişti, tocmai aceia care au spurcat vestmintele preoţeşti şi au făcut de rîs biserica, tocmai aceia vin şi ne dau lecţiune de morală şi ne vorbesc de libertate I
In ce sunt oare vinovaţi disidenţii pe al căror drapel este scris independenţa magistratu rel, dacă colectiviştii lovesc în magistraţii integri? In ce sunt vinovaţi liberalii dacă un Stăteseu tripoteazâ în procesul ruşinos al Ogrezenilor, dacă un Dimancea intrigă ca se scape un jidov contrabandist ca Weintraub? Ce au de a face principiile cu coţcăriile lui Garada şi cu neruşinârile bandei coalizate care se ţine la putere?
Liberalii sunt şi vor remâne streini de nedreptăţile strigătoare ce se fac zilnic, de favoritismul, ridicat de regimul actual ia înălţimea unei dogme.
Oştirea ţârei, sîngele şi onoarea României, armata Însăşi, nu a fost la adăpost de persecuţi uni şi de favoritism.
Faptul că un cinic ca Radu Mihai fără nici un caracter, fără nici o instrucţie,instrumentordinar al poliţiei care n’a comandat de cât bande de bătăuşi; faptul că un asemenea individ a ajuns general şi încă general care face general’, nu este el oare de natură a descuraja şi a desgusta pe valoroşii noştri oficeri ?
Zadarnic dar se mai încerc pamfletarii de la foile plătite din banii contribuabililor, se facă libertatea solidară cu murdăriile colectiviste. Liberalii n’au nimic a face cu politicienii colectivişti care au profitat de situaţiunea lor spre aşi umplea buzunarele; ei n’au nimic a face cu avocaţii samsari ajunşi miniştri şi care sunt o adevărată ruşine pentru ţară.
Cei ce se aţineau pe la răspântii cerşind şi care astâ-zi sunt stăpânii acestei ţări, potlogarii ajunşi prefecţi, nu au nimic de comun cu liberalii.
Disidenţii dar nu s’au separat de liberalism, ci de colectivitate; ei n’au dezertat nici un drapel, ci au fugit cu sclrbă de la prasnicul cumulard 1& care nu ’şi au pus nici odată tacimul. Ei &u rămas liberali şi vor continua a lupta pentru patria ameninţată şi căzuta în stăpânirea unor oameni, care astăzi sunt miniştri şi care în alte ţări nu ar fi la locul lor de cât în puşcării.
talon G, Lecea.
AVOCATUL REGELUI
Să ne închipuim că oare când cine-va te-a insultat, te-a gonit de moarte, ţi-a aruncat tot felul de acuzaţii şi mal târziu un altul ţi-ar face acelaş lucru. Ce efect al produce dacă te-al înfăţişa înaintea tribunalului de pildă, contra celui dio urmă insultător, cu cel dintel ca avocat al tăd ? Când ar începe se te apere, când ar începe să spue ca eşti un om cu o moralitate exemplară, cinstit şi corect în aşa grad, încât este o infamie ca cineva sâ te bârfească, judecătorii şi-ar ridica ochii In tavan muşcându-şl buzele, publicul ar surîde batjocoritor, aprodul de la uşă şi-ar pironi ochii în pardoseala c sel şi la urma urmelor ţi-al pierde procesul în aplausele asistenţilor.
Acelaşi efect deşenţat îl produce d. Sturdza ori de câte ori se constitue în apărător al M. S. Regelui.
Ori ce s'ar zice, trecutul este o grea povară de care nu te poţi desbăra până la moarte ; aşa că dacă al insultat pe Rege, cum l’a insultat d. Sturdza, eşti râd venit şi râu primit când 11 iei culn-drăsneală apărarea, şi mal cu seamă când i’o iei în chip şi In ocazii cu totul nefolositoare şi neoportune.
Ş’apol mal este şi alt-ceva:
Monarhia este un principia foarte delicat şi a cărei demnitate se poate foarte uşor atinge. Coroana, pentru ca lustrul sâd să nu se şteargă, trebue să fie înconjurată de mult fereli.
Persoana monarhului nu trebue pusă tol-d a-una în discuţie, şi pentru ca să poţi tot-d'a-una scapa prestigiul său să cere un temperament, nişte deprinderi politice, un fel de a gândi,ou un cuvlnt, o mulţime de lucruri,care lipsesc cu de-săvîrşired-lulSturdza, omul care umbla cu broşuri contra Regelui prin buzunare şi cu proclamaţii revoluţionare In cisme. Din nenorocire, or cât ai pretinde că ţi-ai schimbat în unele împrejurări părerile, obiceiul şi temperamentul te pun In neputinţa de a susţine cu demnitate pe cele de curând a-doptate.
Ast fel, cu ocazia manifestului de la laşi, un conservator pătruns de ideia monarhică s'ar fi ferit ca de ciumă de a eespune persoana Regelui discuţiu-nilor unul proces nepopular, îndrăzneţ, şi care isbea ln drepturile şi prerogativele unui corp însemnat şi luminat din ţară.
D. Sturdza nu a priceput acest lucru
şi aplauzele cu care s’a primit de lume citirea manifestului opoziţii Ieşene, en-lusiasmu! ce a provocat verdictul comi-siunil profesorale, ovaţiunile ce publicul a făcut profesorilor daţi în judecată, ad fost tot atâtea crude atingeri respectului cuvenit persoanei Suveranului.
Rolul de avocat al Coroanei nu prinde pe d. Sturdza şi strica mult demnitâţel regale.
loan \. laucovescu.
NEGOCIERILE
cu
A U S T R O-U N GĂRI A
Hi
In luna trecută Aprilie, începusem în coloanele acestui ziar, un studid a-supra negocierilor ce aveau loc la Viena. pentru încheerea unui tratat de comerţ Intre imperiul Austro-Ungar şi România. Două articole asupra a-cestel cestiuul apărură la numeriie 400 şi 410 din 2 şi 0 Aprilie. împrejurări independente de voinţa noastră ne-a silit de a întrerupe acest studiu ; ceea ce însă ne-a îndemnat mal mult a înceta cu contiauarea observa-ţiunilor noastre, a fost ştirea răspândită mal de toată presa Austro-Un-garâ, că tratatul care se negocia, era ln ajunul de a fi semnat. Voiam sâ a-dâstam texiul definitiv alstipulaţiune-lor convenite între ambele ţâri spre a urma înainte cu criticele noastre.
Aceasta se petrecea cam pe la finele lui Aprilie st- n. De atunoea »Q trecut
www.dacoromanica.ro
2
EPOCA - 19 IUNIE
două luni, şi acest tratat nu numai ca n‘a fost tncheiet, dar lucru ciudat, negocierile întrerupte înaintea Paştelor, n’afi mal fost continuate, n'cl la Viena nici la Bucureşti, precum se lăţise vorba într’un moment dat.
Ne propunem a analisa aceste cause, dar înainte de a intra In materie, fle-ne permis a resuma In puţine rânduri, ceea ce zisesem In articolele noastre apărute în Aprilie.
Pe la Începutul acestei luni, un ziar vienez Nene Freie Presse publică un articol destul de lung a carul conţinut este cam următorul:
«Guvernul austro-ungar a admis în «princip, importul vitelor române In «Auslro Ungaria, dar cere drept com-«pensaţiune taxe vamale scăzute pen-«tru un număr de articole, anume de-«terminate, produse de industriele pro-«vincielor mărginaşe cu România,adică «a Transilvaniei şi a Bucovinei.
Ziarul vienez termină reflexiunile sale, prin următoarele cuvinte :
«Austro-Ungaria a dat până acuma aprobe că este animată de cea mal ahună voinţă pentru România, şi cu «toate greutăţile ivite In timpurile din «urmă, ea nu va părăsi această linie de «purtare. România are dar de ales în-«tr’o Înţelegere care ’I aduce atâtea fo-«loase, şi continuarea resbelulul va-«mal, ce nu poate avea alt resultal de «cât ruina absolută & agriculturel sale».
" Când am cetit aceste rânduri ne-am J Întrebat: Oare drept să fle că conven-ţiunea comercială care a expirat In Iunie 1886 să fl adus atâtea foloase României, In cât nelnoirea ei ar aduce ruina absolută a agriculturel noastre ?
Spre a nu ne induce In eroare pe noi Inşune şi mal ales pe cetitorii noştri, am crezut de cuviinţă de a nu ne mal aduce aminte modul cum guvernul austro-ungar înţelegea punerealn aplicare a acestei convenţiunl, mal ales In anul din urmă, şi tntr'un articol apărut la 9 Aprilie, am reznmat aceste foloase, bine înţelegându se că In faţa foloaselor dobândite de România, am pus foloasele dobândite de Austro-Ungaria.
Această comparaţiune e făcută pe un period de 6 ani, cu începere de la anul 1879 şi până la finele anului 1884.
Ţifrele sunt extrase din tabloul general al comerciulul extern a României, publicaţiune oficială, făcută prin îngri-
jirea direcţiunel generale a serviciului vămilor; ele sunt incontestabile.
Resultatul la care am ajuns fără multă trudă a fost, că Austro-Ungara în a-cest period de şase ani de la 1879 la 1884. a importat tn România, articole fabricate In Transilvania şi Bucovina pentru o sumă de 76 milioane mal mult, de cât România a importat vitele sale tn tot imperiul austro-ungar.
Aceasta fiind starea oficială de lucruri, isvorltă din aplicarea convenţiu-nel comerciale,încheiată la 1875 şi care a expirat In Iunie 1880, ne punem întrebarea cum agricultura noastră poate fl expusa la o ruină maijabsolută sub regimul resbelulul vamal, de cât a fost expusa sub regimul convenţional creat In 1875 ?
Răspunsul la această întrebare nu este tocmai lesne de dat, clei ne lipsesc multe elemente din caream putea trage probe pozitive. Cu toate aceste ne vom Încerca al presenta cititorilor noştri, lăsându’I să judece dacă ne-am Înşelat Intr'un mod grosolan, or dacă ne-am apropiat de adevăr pe cât a stat In putinţa noastră.
Dac» ar fi adevărat c» rezbelul vamal care domneşte de la Iunie 188r> între România şi Austro-Ungaria, nu poate aduce după sine de cât ruina a'jsolută a agriculturel noastre, pentru ce imperiul Austro-Ungar stăruie din răsputeri, pentrulncheierea unul noi) tractat decomerciil? Pentru ce d I. Ministru de comerciU al Austriei propriii zise, marchizul de Beqnenhtim, interpelat tn parlamentul de la Viena In ce stadii) se afla negociere le cu România, a răspuns că are bună speranţă ca foarte curlnd proiectul de tractat de care ne ocupăm va fl semnat de ambele puteri şi va fl supus aprobârei corpurilor legiuitoare austriace ? Oare nu cum-va industriele austro-ungare din Transilvania şi Bucovina sufăr mal mult de cât agricultura noastră, şi sunt mal a-proape de o ruină absolută, decât aceia nenorocită industrie româna, căreia ziarele vienezQ pil început a intona vsşv/ca pomenire ?
Dar să lăsam pentru moment examinarea acestor două chestiuni, asupra cârora vom reveni In curând, şi să cercetăm pe de o parte cauzele care Îndemnau până mal dăunâ-zl pe Austro-Ungaria a grăbi relnoirea tractatului săi) de comerciil cu noi, şi apoi cauzele pentru care de puţin timp Încoace a-ceasta grabă a încetat nunumalcuţotul, dara fâcutloc unor greutăţi Însemnate.
Cauzele pentru care Austro Ungaria dorea Încheierea unei convenţiunl comerciale cu România nu sunt nici multiple, nici de un ordin foarte Înalt.
Ele se reduc, putem zice la două principale, şi anume :
1.	Poziţiunea geografică a province-lor austro-ungare mărginaşe cu Roml-nia, care nu sunt altele de cât Transilvania şi Bucovina.
2.	Calitatea articolelor produse de industriele acestor două provincii austro-ungare.
Intr'un articol viitor vom desvolta pe larg aceste două cauze.
T oiuescu.
INFORMATIUNI
Comitetul «Caritatea» înfiinţat de prinţul Q. Bibescu a hotărât erl sub preşedenţia d-lul general Flo-rescu se se trimeatâ 5000 de lei pentru incendiaţii din Botoşani şi 2000 pentru cei din Piatra —x—
Miniştrii cu d. Ion Brâtianu în cap au plecat azi dimineaţă la Sinaia pentru a ţine consiliu sub preşedenţia Regelui. Se vor Întoarce în
Bucureşti pe la 6 cu un tren special.
—	x—
In privinţa retragere! d-lui Aure-lian din comisiunea pentru nego-ciaţiunea convenţiunilor de comerciu, ni se spune că cauza ei ar fi pretenţiunea d-lui Dim. Protopo-peseu, tncuragiată de d. Ion Brâtianu, d’a juca un rol preponderent In acea comisiune.
Fiind asupra multor puncte importante de altă părere ca d. Proto-popescu şi văzând că acest din urmă, întemeindu-se pe sprijinul d-lui prezident al Consiliului, consideră ca nişte simpli comparşi pe toţi cei l’alţi membri al comisiune!, d. Au-relian a preferit se se retragă, simţind că nu va fi cel mai tare.
—x—
Se vede că d. Mitiţă Sturza nu s’a săturat cu palmele ce a primit săptămâna trecută de la Universităţile din Iaşi şi Bucureşti şi căuta se ’şi mai atragă altele.
lntr’adever, se vorbeşte de doue zile că d-sa ar avea intenţiunea se dea în judecată pe profesorul de liceu C. C. Dobresou pentru faptul că a asistat Sâmbăta trecută la întrunirea ce a avut loc la clubul Unirea, în urma hotărirei juriului universitar în afacerea Mârzescu şi Tzoni.
Şedea Dumnezeu se fie aşa 1
—	x—
Cu toate silinţele ce d. Moruzi îşi dă pentru a scăpa pe amicul seu Cortazzi este acum mai mult de cât sigur că acesta va trebui se pâră sească prefectura de Dorohoa Se poate insă ca, pentru a se menaja, pân’la oare-care puut, amorul propriu al d-lui Cortazzi acesta se fie trimis pentru cât-va timp în alt judeţ, probabil în Tutova.
—x-
Mare vrajbă între membrii consiliului comunal din causa câpătuirel protegiaţilor.
Bietul d. Bibicescu care ar voi se mulţumească pe toţi colegii sei nu mai ştie unde se dea cu capul şi se roagă lui Dumnezeu, de şi e libre penseur, ca d. Câmpineanu se se întoarcă mai curînd pentru a’l scăpa de încurcătură.
Vom reveni cu detalii care suntem siguri că vor face se petreacă foarte mult pe cititorii noştri.
—x—
Ştirile noastre particulare din Bulgaria ne spun că o mare iritaţiune contra Regenţei domneşte în unele
doctorului.
Apoi ’naintând spre AbricÎncremenit şi neştiind ce sâ facă.
—	Eşti numitul Abric, nu’I aşa, reluă el ?
—	Da , zise acesta, supărat.
—	Luaţi'), adause comisarul.
Doi agenţi se aruncară asupra Iul.
—	Nu puneţi mâna pe mine, zise A-bric, care se pusese In stare de apărare, cu pumnii strânşi ’nainte şi cu dinţii tncleştaţT, on dau I
—	Al Al Împotrivire I strigă poliţaiul, o să petrecem.
Şi lntorcându-se către soldaţi adause:
—	La ochi! şi daca va face o mişcare foc I
—	Abric, zise la rândul săd doctorul liniştit dar hotărlt, nu te împotrivi zadarnic, ţ’o cer ed... Ar fi bucuroşi să aibă un pretext spre a te omori.
Lasă să fii arestat...
Abric mal stătu la gând, apoi pleca capul sub privirele doctorului şi lăsă mâinile In jos spre semn de supunere.
Patru agenţitl legară strlns. El stătu liniştit In timpul acestei operaţii, dar să făcu alb la faţă, şi picături de sudoare II acoperirâ obrazul, pe când vinele de pe frunte II se umflau şi să Încordai).
—	Acuma, reluă comisarul care părea foarte bine informat, unde sunt doamnele ?
—	Ele n’ad nimic aface In toate a-ceste, zise doctorul mal mişcat de cât fusese pânt atunci.
—	Te tnşeli. Unde sunt ?
clase ale populaţhinei şi mai ales printre comercianţ . Regenţa este bănuită d'a juca un îndoit joc lucrând pe ascuns pentru candidatura prinţului de Battenberg de şi oficial declară că va presinta marei So-branii şi va susţine Înaintea acesteia o candidatură care de sigur va fi a-greatâ de toate partidele din ţară şi de toate Puterile semnatare ale tratatului din Berlin. Dacă bănuelile contra Regenţei se vor dovedi întemeiate, este mai mult de cât probabil că noi turburâri vor isbucni în Bulgaria şi de astâ-datâ cu mult mai mari de cât cele din urmă.
—x—
Intre candidaţii la prefectura judeţului Covurluiu este şi d. Epami-nondes Peride, fost director general al poştelor şi telegrafelor şi actual inspector al creditelor agricole.
— x —
Aflăm că Nichi a dat procuraţiune d-lui Aristid Pascal se intenteze un proces Ir. daune interese maestrului de scrimă, Mic bel, care, du pe un an de lecţii, n’a fost în stare se’l înveţe cum se ţine omul pe teren. D. Pascal va cere 15 mii de franci pentru a avea de unde lăsa; d. Năcescu, dacă procesul va veni înaintea lui, va a-corda 5000 de lei.
DEPESI TELEGRAFICE
ACiENTIA LIBERA Paris, 2© Iunie.— D. Floquet, preşedintele Camerei deputaţilor, a avut o lungă Întreţinere cu noul nunţiu apostolic, Mgr. Piotelli.
Paris, 29 Iunie. - Comisiunea pentru abrogaţiunea concordatului s a întrunit cu scop de a discuta asupra proiectului d lui Boisset.
CRONICA
NECOMPETENT
Necompetenţii Uau amărlt rău pe competentul Dimitrie Sturdza.
Din cercurile cele mal bine informate vine ştirea că declaraţia de incompe-tinţă a jurielor din Iaşi şi Bucureşti, n’a fost de cât o maliţie la adresa alu-narulul de la departamentul fidelităţei şi credinţei. Până acum acest competent acuza într una pe profesori că nu sunt competenţi In ale şcoalel, că ocupă catedrele de pomană, că nu ştiu carte etc., etc. Atunci profesorii şi’ad zis: «tot ne acuză Sturdza că nu suntem «competenţi; Incalea să i facem pe plac, «să’I arătam că are dreptate.»
Or cum, acest cuvânt: necompetent 11 supără straşnic pe d-nul Mitiţă şi nu'l poate auzi fără a sari tn sus cu întrea-ga'i ridicolă persoană.
Câte va pilde de probă.
Când Mitiţă, Baronul de Ane, a auzit despre rezultatul procesului Mâr-zescu-Tzoni, i’a venit răU, l’a apucat isteric&lele şi a trimis după doctor, cu condiţiune Insă ea să nu fle un profe-
sor de la facultatea de medicină. D nul Sturdza nu vrea să mal primească In casă profesori de la facultatea de medicină. Din Întâmplare i s a adus un veterinar.
Când doctorul de dobitoace intra In năuntru, şi văzu despre ce este vorba, se adresă foarte politicos către Mitiţă şi i zise: «D-!e ministru, daţl-ml voe «se mă retrag, căci sunt necompetent.*
Atâta i’a trebuit lui Mitiţă pentru ca de la istericale să treacă la dambla. Şi a Început să strige :
—	Necompetent 1 Ah! Necompetentl Vrea să zică şi d-ta eşti contra regelui şi contra mea? Pentru mine până şi d ta eşti necompetent!
In sflrşit a fost un scandal cum numai Mitiţă Sturdza ştie să isbuteascâ a face.
Pe seară, competentul se duselntr’o adunare şi acolo se discuta fel de fel de cestiuni. M tiţâ Sturdza susţinea că e competent In toate, că cunoaşte totul, că poate discuta or-ce.
—	Ed necompetent ? Nici odată, striga Mitiţă Sturdza pentru ca să 'I auze pe ferestre sergenţii de oraş şi să raporteze la poliţie.
Mitiţă a mers şi mai departe cu ura sa contra acestui cuvânt, a intervenit la Academie casă’l escludâ din dicţionar D-sa şi-a susţinut teza pe maxima că:
«Fie care bun român trebue să fie In «tot-d’a-una şi In toate competent».
Cel puţin aşa crede Mitiţă; aşa e convins el, că niciodată nu poate fi necom-p8tent.
Aceste iluziunl Insă n'au durat mult.
Noaptea, Mitiţă obosit.a intrat acasă, s'a desbrâcat, s a culcat şi repeta me-reti: «Sunt competent tn toate, or ce «bun român e competent tot d’a una».
Cocoşii cântase de mult şi Mitiţă tot se câznea ca să fle competent, dar In zadar.
Maxima: voeşte şi vet putea, fu des-minţită de Mitiţă,
Radu Ţandără.ţ
DIN STRĂINĂTATE
Bulgaria
O depeşe din Viena, zice Le Temps, confirmă că Sobrania bulgară, a cărei întrunire e iminentă, va avea a se ocupa de cestiunea modilicărcl or aconfirmţrel puterilor regenţei. Potrivit unei fel de tnţe-legere, ce pare a se (1 încheiat Intre Turcia şi Rusia, reprezentanţii puterilor ad sfătuit pe guvernul din Solia a face ca A-d una rea din Ttrnova să numească'un singur regent care să poală intra In relaţii cu Miniştrii Ţarului.
Această povaţă, acărelrcuşiLă d'altmin-teri e îndoielnică, nu pare a avea vr o şansă d a fi ascultată, precum este indoios ca Sobrania să se rişte a alege d'a dreptul un principe, fără a li sigură mal din ’naiute de încuviinţarea Europei.
Ast-fel, întrunirea parlamentului bulgar nu va putea să aibă alt rezultat de cât retnoirea puterilor regenţilor actuali, a căror situaţie, daca este a se da crezâmtnt corespondenţelor din Sofia ale Iul «Espres Orient», ar fi foarte zdruncinată In urma rivalităţilor intestine.
Regenţii afl în d-nu Radoslavof preşedintele consiliului, un protivnic neobosit şi cu atât mal primejdios, cu căt numără Intre aderenţii săi ped. NicolaetTministru de Rezboiu.
FOIŢA ZIARULUI a EPOCA»
(14)
A. MATTHEY — (akthur aknould)
CRIMA
DE LA
CRUCEA ROŞIE
PROLOG
SMACELULff
XI
Arestarea
—	Trebue să fle vr’un bolnav grăbit 1 zise doctorul liniştit.
Şi aşteptă ca servitorul Iul să vie sâ'I spue unde era chemat.
Dar uşa cabinetului nu se deschise, şi s’auzi un vuet de convorbire a-prinsâ şi de Îmbrânceli In odăiţa care venea Înaintea acelei tn care se aflat) Thevenin şi Abric.
—	Ce'l asta? strigă dootorul şt deschise uşa spre a cunoaşte causa acestui sgomot,
Atunci se gâsi faţa Cu un om scurt şi gros, cu un obraz grosolan, semănând cu un buldog gata să muşte. A-vea nişte ochi negri mari şi rotunzi, eşiţi din cap, sprincene stufoase, buze late care când se depârtad una de alta lăsau să se vadă nişte dinţi mari, pe jumătate stricaţi, cu vârfuri ascuţite.
O mustaţă groasă, o barba lunga găl-bue roşieticfi, o frunte bulbucată, complectai) flsionomia acestui om pe care nimeni n’ar fi dorit să’l întâlnească In ' colţul unei păduri.
In dărâtul lui, In umbră, să vedeai) mai mulţi inşf cu mutre uricioase şi In urma lor, tn fund de tot, oameni In u-niformă.
Omul cel gros dădu la o parte pe doctor spre a intra In apartament, pe care ’l cerceta cu privirile, şi ochii săi se aţintiră asupra lui Abric care să sculase de pe scaun şi statea In picioare lângă cămin.
—	Cine eşti ? ce vrei ? Întrebă batrî-nul doctor prevăzând de ce era vorba.
—	Numele d-tale, respunse răstit noul venit, deschizându-şl paltonul şi arătând o eşarpă tricoloră.
—	11 cunoşti bine, de vreme ce al venit la mine.
Ce cauţi In casa mea?
—	Doctorul Thevenin, nu’i aşa ?
—	Da.
—	Bun I... Luaţi’U
Doi oameni dintre acel cu mutre uricioase, purtând In cap nişte pălfiril murdare, a căror margini le cadea pe ochi, apucară pe doctor fie care de câte un braţ.
—	A I mă arestaţi 1 Pentru ce ? Unde ve e mandatul 1
—	Mandatul mei) ? zise râzlnd comisarul» iată'l 1
Şi lntorcându-se arata vr’o şase gardişti şi câţi va soldaţi, cu baioneta In vlrful puştel, care năvălise In cabinetul

—	Jean, servitirul med vă va duce la ele ; dar vă previi) că femeia mea păzeşte pe o tlnărâ fata bolnavă şi pe care cea mal mică emoţiune ar putea-o u cide.
Comisarul dădu din umere.
—	Servitorul d tale e deja la închisoare ca şi sluga ; arestez pe toţi; aşa mi s'a ordonat 1
—	Şi dupe ce vom pleca, urmă el rl-zând, se vor putea închide uşile cu cheia. Guvernul e hotarlt a curăţi ţara de toată această buruiană rea.
—	Bine, zise cu răceală ex chirurgul dispreţuitor, nu-ţi voi mal vorbi şi-ţi las aceasta asasinare mai mult pe seamă.
—	Bine 1 bine I Luaţi'I I
Doctorul şi Abric urmară In tăcere pe comisar, acest din urmă cu buzele strinse şi mugind încet, cu toate sforţările ce făcea spre a părea cu minte şi răbdător ca doctorul.
Dupe ce ajunseră In stradă, II urcară Intr'o trăsură, cu doi agenţi ca păzitori şi un sergent pe capră.
In vremea aceia, comisarul intraseln odaia ln care Herminia ţinea de vorbă pe Zelia.
Vederea tinerel fete culcată, abia jnsânâtoşitâ, palidă şi slabă încă, cu jalea pe faţa, nu'i făcu nici o mila, nu' îmblânzi nici cum.
Din ordmile sale, trebui să se scoale din pat, abia ţinSndu se pe picioare, să se îmbrace cu ajutorul d nel Thevenin, şi aceasta chiar sub ochii agenţilor care stăteai) 8colo.
Herminia indignată voi să se opue, dar Zelia o strinse de mâna şi ’i zise Încet:
— Tăcere 1
Accentul săi), privirea sa, arătafi o aşa frumoasă hotărlre şi un dispreţ atât de mare, plin de atâtea gânduri ascunse, In cât Herminia stăpânită, înţelegând ca nu trebue să facă alt-ceva de cât să despreţuiască aceste uricioase sălbatecii, tăcu mulţumindu-se a susţine pe Zelia a cărui curaj o miră, as-scunzâDdu-şI mânia şi groaza.
Ele fura puse ln aceiaşi trăsura şl dupe plecarea lor comisarul puse pe-ceţl pe :oat? rurile şi apoi pe uşă a cărei ci.t'e a iaă ln buzunar.
-- ft l.&percheziţia, zise el, fre-Câr.du ş:	di — Bun câştig !
XU
Paris, 31 ianuarie 18W wi H ? i de politie, ln t. : l » lentelor minunate «ce.a s’	► ci:	cum ln Franţa, şi
«care afl av : ca armare de a da jn-«sfârşito patere ir.contestată şi neln-«tre uă Iii ; t a omului providen-«ţial pe ca< .u mă 15 sc — prevăzând «mal dina .e verd etu unanim al na-«ţium.I recunoicatoti c -al numi, chiar «de asii tî Majesti «.a Ia Napoleon al «III, împărat i France* îl or, am adus «oare-i m. • i neştiute dar lnsem-«nateSt dlrStcietitc anului guvern.
(Va urma)
Delegaţii noştri s’ad întors din Viena cam pe la finele lui Martie. Am văzut, din când In când, mal In toate ziarele bucureştene că el sadunafi, ba sub preşedenţia d-lul ministru de externe, ba sub acea a d-lul ministru de comerciu, spre a primi noul instrucţiuni, spre a discuta noile taxe vamale de aplicat productelor industriei austro-ungare. Suntem la jumătatea lunel Iunie, şi domniile-lor nici n’ad plecat la Viena, nici delegaţii Austro-Ungarl n'au venit la Bucureşti, spre a termina acel nefericit tratat de comerciu, atât de dorit de ambele puteri, după spusele presei austro ungare.
Care să fie oare cauzele acestor Întârzieri, de vreme ce ambele puteri doresc atât mult a Incheea un tratat de comercid ?
www.dacoromanica.ro
Jf
PUBLICITATE!
ZIARULUI „EPOCA"
TlragJu 6,000 de fol
ANUNCIURI SI RECLAME
AnunciurI pe pagina IV, linia 30 bani
AnunciurI şi reclame pe pagina III linia 2 lei.
_ ___-____
Ungaria
Starea precari a lînancelor ungare e cunoscut! de toată lumea, deficitele (le-cirul an se grămădesc tntr’un chip înspăimântător In cât nu se poate prevedea unde se vor opri urmările acestei primejdioase stări de lucruri.
Pentru a face fată pe cât cu putinţă a-cestor greutăţi, ministerul de Finance al Ungariei, spune Pester Llogd, 'şl dă toate silinţele a crea nuol izvoare pentru dările statului, lucrând din răsputeri la proiectele de legi pentru noul impozite.
Intre alte mijloace, spre a se mări venitul monopolului tutunurilor, s'a decis a se interzice cu desăvârşire cultura tutunului pe seama cultivatorilor, de oarece tn aceasta ar consta izvorul de căpâ-tenie al contrabandei. Se speră că prin această măsură se vaputea realiza un spor de trei milioane la venitul monopolului tutunurilor.
Ministrul-Preşedinte Tisza a plecat la Viena, spre a face ImpSratulul-rege raportul săfi asupra celor din urmă alegeri pentru Dieta ungară, dar mal cu seamă pentru al aşterne măsurile tinanciare a le guvernului.
Societatea rusa sl cea austriaca de navigatlune pe Dunăre.
Odeski Wiestnik scrie că, zilele acestea vaporul Olga al companiei Gagarin, plutind pe Dunăre ajunse In faţa portului Ni-copolişi aruncă la vremeancora spre a se fixa la debarcaderul săfi, ce e situat mal sus de acela al vapoarelor austriace. Dar din cauza prea mărci agitări a valurilor lluviulul, a ventulul ce bâtea cu putere .şi mal cu seamă a fundului albiei impropriii tn acel loc, ancora u’a putut prinde de tărâm; aşa că, vasul era nevoit or ase oori la debarcaderul austriac sau a se ină-moli, cea ce se şi Întâmplă. Odată Ină-molii căpitanul vasului Olga ceru numai de cât ajutor de la câpitanul unul vapor mare al Companiei austriace oe staţiona tn porlu Nicopoiel. Căpilanul austriac respunse, că i e cu neputinţă să vie In ajutorul vasului rus fără permisiunea agentului, iar acesta declari că are nevoe de autorizaţia inspectorului general. Se telegraflază lnspeclorelul care d'abia după două zile răspunse: « Vapoarele ruseşti pe Dunăre ca concurente ale celor austriace, nu pot a se aştepta la verl-ce ajutor din partea societăţei austriace, chiar tn cazul când ar fi expuse p8irel!» După acest răspuns Olga, pe care curentul puternic al lluviulul o înfunda mereu Intre stânci, re-mase câte-va ziletn periculoasă pozitiune, până când sosi un vapor din Odesa care scoase vasul tnămolit.
Guvernul rusesc a orânduit o riguroasă cercetare a cazului, spre a lua măsuri tn consecinţă contra vaselor austriace ce se bucură In Odesa de tot concursul autorităţilor având chiar un port special.
FELURIMI
o aristocrata capate.nie de hoţi. înaintea tribunalului din Pultava s'a Înfăţişat zi lele acestea,o bandă de tâlhari a cărei căpitănie era o damă nobilă, cu numele de Ruslanovicl. banda era foarte bine organizată şi cu gred se primea cine va ca «membru» alei. Fie care membru mal na-inte d'a fi primit era supus unei aspre cercetări de căpâlenie, care dădea fie-căruia un rol deosebit. D-na Rustanovicl, era in toată puterea cuvântului absoluta stăpâ-uitoare a oamenilor săi, cari i se supuneau orbeşte. Ea distribuia lucrul, avea agenţii săi stabili, cari vindeafl obiectele furate şi între membri domnea un fel de comunism.Căpâtenia făcea părţi egaledin produsul furturilor Intre membrii, fâcln-du’şl se înţelege parlea leului. Banda şl urmărea întreprinderile mal cu seamă In guvernământul Pultavel şi ’şl avea reşedinţa principali tntr'o parte a ţărmului dupe Nipru.
Politia’şl-a dat în zadar ani întregi osteneala de a pune mâna pe bandă, dar tn urma admirabilei el organizări, n’a fost cu putintâ celor mal dibaci poliţai d'a prinde p aceşti tâlhari.
In cele din urmi, prin trădarea unuia dintre membrii, banda fu descoperită prinsă şi trădată justiţiei. Hoţii cu cipâ-tenia aveau In fata Tribunalului o linută semeaţă şi se înţelege de sine ci fură condamnaţi plnâ la cel din urmă.
•
• •
Varsta înaintata.—In apropierea oraşului Luzh din Wolbinia, a încetat de curând din viaţi colonelul Lubicl-Polkowski n vtrstă de 109 ani.
N.'scut la anul 1779, reposatu fu mal întâia oficer austriac; la anul 1805 intră ca oficer în armata franceză şi făcu sub Napoleon l-iu campania contra Rusiei. La retragerea peste Berezina, Lubicl 'şl perdu brafu drept. După congresul principilor din Viena el se Incorpora tn regimentul polonez al veteranilor şi la 1827 părăsi serviciul militar. Ca bătrân de 106 ani era încă foarte voinic şi citea cu voioşie cârti şi ziare pentru care avea mare interes; iar la anul 1885 fu lovit de un atac de a-poplexie care'f paralizâ.
• •
Nostimade —Intr o corespondentă a ziarului Vienez «Neue Fr. Presse» asupra incendiului din Botoşani viind vorba de ministrul nostru de interne ziari tul austriac ’l numeşte Radu Mituri 1 Vorba acea, gura păcătosului adevăr grăeste.
• •
o îngrozitoare revedere. — Soldatul austriac Frantz Kalkovsky, pierdu din vîr-sta de opt ani pe tatăl şi pe muma sa cari fură osândiţi pentru tâlhărie cu omor, tatăl la 20 ani iar muma la muncă silnică pe viată. Kalkovsky fiind de rond de ună-zi la penitenciarul din Karthaus, recunoscu dupe 12 ani printre condamnaţi pe tatăl săQ; revederea aceasta a făcut o astfel de impresiune asupra nenorocitului fia, Incit, Întors la post se împuşcă cu arma cu care sta de sentinelă.
DIN DISTRICTE
Politia Comunala. — Se ştie că, comisarii comunali sunt însărcinaţi a face procese de contravenţiune. tutulor persoanelor, care având câini îl lasă a umbla pe stradă şi a muşca lumea ; nu ştim însă, cum se face că comisarui comunal Zaharia, din strada Antim Nr. 33. lasă câinii ce ti are a sta toată ziua tn mijlocul drumului şi a muşca pe trecători.
Ştie d-nu Primar cum îl servesc funcţionarii săi ?
Noi credem că nu.
D’ale Politiei — Inspectorul Epureanu, cel care a fost huiduit pe bulevardul Eli-sabeta, de mulţimea ce aclama pe capi o-posiţiunel, în urma declinărel competentei comisiunel profesorale, chemată a judeca pe d-nil Mârzescu şi Ţoni, a declarat la mal mulţi cârciumarl după dealu Spirei, că va şti el să răspunzi d-lul N. Fleva, care a îndrăznit să'I răspundă tntr'un mod necuviincios, la observatiunea ce a făcut’o mullimel, de a nu mal striga ura pe pod.
La secţiunea 33, coloarea de Albastru se află un sub-comisar clasa II, anume Rusescu,care bate lumea într'un mod barbar. Nimenea din cel ce sunt duşi la numita secţiune nu scapă nebătut şi înjurai de acest sub-comisar. Deosebit de aceasta, toată ziua umblă din cârciumi în cârciumă. lăsând afacerile secţiune! tn plata lui Dumnezeu. Toate acestea le face însă supt cuvânt că e protegiat de inspectori poliţieneşti Dumitrescu şi Christescu.
Galaţi
Citim în Vocea Covurluiului :
— Intre multele episodurl ale alegerii de primsr de Luni, trebue să mal notăm unul : Dintre guvernamentali lip-sia unul, d. Dim. Nedelcu, dus la Reni. I se telegrafiase şi se aştepta din oră tn oră. De aceea şi prefectul tntârziă jurfimtntul cu 2 ore,
—	Pentru a fi sigurlde manopera ce întrebuinţaseră guvernamentalii cu luarea d-lul T. Nebuneli şi alegerea sa ca primar, s’a recurs şi la mijlocul de a lua anticipat demisiunile celor iniţiaţi la manoperă. Acum se va vedea dacă le vor da ministerului sau le vor anula, de oare-ce uneltirea areuşit.
—	Funcţiunea de ofiţer al stării civile, noul primar a lncredintat'o d Iul consilier I. Vărzaru,
Roman
Citim tn «Romana»:
In ziua de 8 curent, femeia Maria Mihocdin comuna Poeana-Iuraşc pl. Fundu jud Roman, a născut un copil monstru de sex femenin, cu două capete având fie care ochii lor, trei mâni, dintre care una Intre ambele capete la ceafă avend două palme. Muma cu toate silinţele medicului şi cu toate Îngrijirile moaşei din plasă, a Încetat din viată la scoaterea aceslul monstru, care 8'a adustn Roman şi punendu-se tntr’un borcan cu spirt, sâ zice că va fi trimis Cabinetului Natural din Iaşi.
ŞTIRI MĂRUNTE
Examene. — La Ateneu a fost erl după amiazl examenul cursului de flaut, profesor d-nu Desantis.
Comisiunea examinăloare era represen-tată de d-nil Stăncescu, Hubsch şi Colicn.
Un public numeros şi destins incura-gia cu aplause pe tinerii noştril flautişti.
Erl ia ora 2 a început la senat examenul înscris al Domnişoarele pentru liceu şi externat.
Programa acestui examen a fost schimbată de 3 ori. 0 Încurcătură mare domneşte tn localu Senatului. Fetele abia în urma unor rugăminte şi protesle din partea părinţilor şi amicilor lor, au permisiunea să iasă puţin afară, după terminarea fie-cărel materii.
Favoarea, ca pretutindeni, doinueşte şi aci. Lângă masa stenografilor, s'a pus o altă masă mare Ia care şed fiicele d-lul I. C Brătianu şi fiica d-r. Rămniceanu, cu toate Insă că este loc să mal şeadâ şi alte domnişoare, d-nu Istratl, preşedintele comisiunel, găseşte cu cale însă să tnghesue fetele şi să nu permită la nimenea a se aşeza la acea masă. Numărul fetelor, fiind mal mare de 200, trebuie să'şl tnchipuească orl-cine cum stau de rău şi cât sul'er.
•
Cercetarea probelor scrise ale candidaţilor la diploma de bacauleareat s'a terminat. Din cel 55 de tineri înscrişi numai 30 afi fost declarat! admisibili la probele orale care vor începe Sâmbâtâ la 20 curent tu sala cea mare a făcu iutei de litere.
Candidaţii se plâng de severitatea excesivă şi cel mal ades nejuslificată a unuia din membrii comisiuuel examinatoare, d. profesor Vitzu.
•
Tot Sâmbătă încep şi examenele orale ale domnişoarelor care aQ urmat In insti-tutiunl particulare saa tn familie cursurile secoudare. Aceste examene aa loc tn sala şedinţelor Senatului. Părinţii şi rudele vor 11 admişi să asiste numai tn tribunele de sus, cea-ceeste ca cum nu ar fi admişi de loc, căci tn acele tribune nimeni nu o poale tine pe căldura ce am început să avem tn Capitală.
Gardistul cu No. 617 din grădina Cişmi-giu, a bătui într'un mod cumplit pe olteanul Gheorghe Ion. Acesta cerând a fi dus la secţiune şi a arăta comisarului motivul pentru care este bătut, gardistul arefusal şi a plecat spre poarta care duce la Ateneu.
ILTIMK INFORM ITII1NI
Lista de subscripţie pentru Incendiaţi de la Botoşani
Suma precedenta 1478 D-na Maria C. Blaramberg 100 D nu Alex. N. Lahovari 100
Total 1878
IC
îndrăzneala cu care guvernul continuă cu procesele scandaloase, in care se caută a se implica cetăţenii onorabili şi independenţi, care turbură prin protestările lor orgia colectivistă, este de natură a îngriji întreaga opoziţie din ţară, şi cere imperios ca să se ia măsuri urgente.
In acest scop, atragem deosebita a-tenţiune a amicilor noştri din toată ţara, asupra listelor trienale ale juraţilor care. se alcătuesc in această lună. li rugăm să le examineze şi să facă contestaţii minuţioase, fie pentru înscrierea celor omişl, fie pentru ştergerea celor pe nedrept înscrişi.
Listele trebuese afişate, şi ori-cine are drept a cere copie dupe ddnsele. Contestaţiile se fac la prefect şi apelurile la Curţile de Apel din ţară.
Pentru detalii, să se vază articolile $66, $67 şi $68 procedura penală.
*
In numărul de mâine vom publica o însemnată corespondenţă din Galaţi asupra consiliului comunal de acolo şi asupra căreia atragem a-tenţia cititorilor noştri.
IC
Vechiul şi agerul ziar conservator din Galaţi Poşta, va reapare în curând pentru a înlocui ziarul (rataţii, care nu mai represintă partidul li-jeral-conservator in urma defecţiune! proprietarului seu d. Nebuneli, ales de colectivişti ca primar al oraşului şi care a fost ecslus din partidul nostru.
IC
Aflăm din izvor autorisat că între decretele pe care d. Radu ,.ihaî trebuise le fi supus astă zi la semnâ-ura Regelui este şi acel pentru di-solvarea Consiliului comunal al Turnului Severin.
Frumos îndeplineşte guvernul fâ-jăduelile făcute în numele seu de îătre doctorul Catastrofă Mehedin-ţenilor cu ocazia ultimei d sale cantorii In judeţul lor.
In loc se ’i scape de Ghelmegeanu dă acestuia cea mal mare satisfac-,ie ce visa.
IC
Ministrul plenipotenţiar al Germaniei In România, d. doctor Busch, a sosit azi In capitală venind de la Sinaia pentru a pleca, se zice, peste câte-va zile la Const&ntinopol.
IC
Ni se spune că d. Eugenio Stâ-tescu pregăteşte o importantă mişcare judiciară. Această mişcare se va realiza chiar înainte de vacanţii şi va atinge, Intre alţii, şi pe unii membri de Curte d’apel pe care Ministrul, nelndrâznind a ’i pune In disponibilitate, ti va deplasa In speranţa că prin aceasta ti va face se dimisioneze.
IC
Guvernul este In ajunul d’a face i unei case germane mari comande de
conserve alimentare pentru armată. Ni se asigură că alegerea furnisoru-lui este datorită nu superioritâţei constatată a produsurilor sale ci influenţei unui colectivist de frunte, int eresat In afacere.
Vom cerceta şi vom reveni.
IC
Se vede că, cu toate declaraţiu-nile Regentei bulgare că voeşte şi speră se realizeze In curlnd Împăcarea tuturor partidelor, persecuţiu-nile contra acelor care nu au aprobat politica el de pân'acum nu au Încetat încă.
Intr'adever, emigraţiunea bulgarilor continuă pe o mare scară. Zilele acestea iarăşi peste 50 de persoane, Intre care mai mulţi foşti o-fiţeri, au trecut la noi tn judeţul Tulcea.
IC
Calmul Logofăt al Dreptăţii ar face bine se ne lămurească dacă un judecător de tribunal poate fi şi directorul unei administraţiuni şcolare. Aceste două funcţiuni le ocupă d. Toma Trifonescu la Piteşti, unde e şi judecător şi profesor şi director de gimnaziu. Orele de serviciu fiind aceleaşi şi la tribunal şi la scoală şi d. Trifonescu ne avend darul obi-cuitâţii, interesele justiciabililor şi disciplina scol&ră suferă la Piteşti din aceasta cauză.
Se vede că d. Trifonescu, fiind meditatorul copiilor d-lul Ion Brâ-tianu, e liber se facă orl-ce. Mult o se înţeleagă aşa lucrurile protectorul lui Smarandache de la Voinţa d-luî Brătianu ?
IC
D. Emanuel Guloglu, prefectul judeţului Constanţa se află in Bucureşti. Se zice că d-sa a venit ca se susţie prin grai propunerile ce a făcut ministrului de interne pentru unele numiri de subprefecţi şi care au de object persoane aşa de recomandabile, în cât însuşi d. Radu Mihai, or cât de puţin scrupulos este în asemenea materii, se sfieşte a le aproba.
Intre recomandaţii d-lui Guloglu se zice că cel mal cum se cade este d. Serghiescu, fostul judecător de instrucţie, pe care vrea se’l pue la plasa Ostrovul.
Ge trebuese se fie cei-l’alţi !
IC
Un cunoscut al nostru care călătorea săptămâna trecută prin unul din plaiurile judeţului Dîmboviţa a fost foarte surprins când a ajuns la tahtul subprefecturei d’a vedea concentraţi acolo un mare număr de dorobanţi. Întrebând care este motivul unei asemenea concentrări i s’a răspuns că cei doi Ajax cari treceau prin munţi de ia Sinaia la Tergovişte, călătorind incognito sub numele de Mitiţâ Sturdza şi Spiru Haret, Întâlniseră nişte tâlhari şi că dorobanţii fuseseră luaţi de la vetrele lor, în timpul muncei, pentru a urmări pe acei tâlhari.
Mai alaltâ-eri cunoscutul nostru, shemat din nud de afacerile sale In plaiul unde văzuse dorobanţii concentraţi a cercetat dacă tâlharii semnalaţi de cei doi Ajax erau prinşi. Ştiţi ce au aflat ?
Tâlharii erau nişte bieţi cercelari (colportori) care fără nici o greutate au dovedit nevinovăţia lor şi care au declarat că şi denşii luaseră pe capul învăţământului public şi pe directorul lui drept nişte făcători de rele !
Absolut autentic.
*
Ni se comunică din Iaşi că Etien aflând despre noua tragere pesfoirâ a cărui victimă a fost din partea d-luî Ion Brătianu, prin numirea ■ d-lui L. Panopolu în locul vacant de membru al Spiridonieî, a căzut greu bolnav.
Ii	trimitem împreună cu complimentele noastre de condoleanţă cele mai sincere urări de grabnică însănătoşire. Viata d-sale ne este preţioasă că mult ne-a făcut să rîdem ' şi sperăm că'i vom datori încă multe momente de veselie.
*
Toţi nuoi abonaţi ai ziarului Epoca vor priimi odată cu Începerea abonamentului şi toate numerile care coprind foiletonul ce publicăm a- 1
cum.	î
Berlin, 30Iunie. — «Gazeta de Voîs» crede a şti câ Franţa şi Rusia afi garantat Sultanului ca Serbia n'ar atac-Turcia.
După informafiunile aceluiaşi jurnal Grecia s’ar mulţumi cu concesiuni nea însemnate In Creta, şi Poarta ar rea-coperi o suveranitate reali în Egipt.
Varna, 30 Iunie. — Colonelul Nico-laefi. ministru de resbel, a sosit ieri la Varna. El va pleca mâine la Tîrnova.
’ Sofia, 30 Iunie. — D. StoilofT a plecat azi dimineaţă la Ttrnova.
Pagnj-Sur Moselle, 29 Iunie. — Nişte măsuri de poliţie prescriu în Ai-sacia-Lorena de a se înlocui semnele dibitanţilor, birturilor şi hotelurilor, scrise tn limba francesâ prin semne scrise In limba germana. Cel mai m c oraş din Germanie posedă cu toate a-stea cel puţin un stabiliment publii având o denumire francesă.
D. KTIy, proprietar şi d. Petri de '8a-rrable aQ fost arestaţi flind-c» afi strigat, primul: Traiascâ Franţa ! cel l’alt: Trăiască Republica 1
Lisabona, 29 Iunie.—«Jurnalul Comerţului» zice câ guvernul portugez a primit din Mozambic nişte ştiri noul de natură a micşora temerile ca afi avut In privinţa conflictului ivit Intre autorităţile portugeze şi indigeni.
Guvernul central este de altmintrelea liotărlt la o acţiune eneigică dacă va fi necesară.
Din contra, este loc de a se teme de un conflict cu regele din Dahomel.
Borna, 29 lume. — Se anunţi eă d. Mancini va publica In curând un o-puscul asupra chestiunii de concilia-ţiuneîntre Italia şi Vaticanul.
AGENŢIA LIBERA
Madrid, 30 Iunie. — Majestatea Sa Regina a sancţionat bugetul.
Bruxela, 30 Iunie. — Camera deputaţilor a adoptat proiectul de lege care reduce drepturile de intrare asupra cafelei.
Londra, 30 Iunie. —Discuţiunea a-supra bilului irlandez nu înaintează.
Atliena, 30 Iunie.—D. Paparigopolo ministru resident ai Greciei la Roma, va fi numit ministru plenipotenţiar la Bucureşti şi d. Clâo Ranghabe, vechia agent diplomatic la Bucureşti şi actualmente la Sofia, va înlocui pe d. Paparigopolo la Roma.
STABILIMENTUL
DE
HY DROTHERAPIE
DE LA
REPEDEA lângă IAŞI
Stabilimentul de hydrolherapie de la Râpedea există de aproape 40 am ; este aşezat pe o Înălţime de 350 metri d’asupra nivelului mărel şi la o depărtare de o oră de Iaşi; posedă isvoare Îmbelşugate cu apă rece proprie pentru hydrotherapie ; are o privelişte din cale mai frumoase şi posedă o temperatură plăcută fără curente de aer.
Sesonul de băi se va deschide anul acesta la 21 Maia şi va dura până la 5 Octombre.
Administraţia aduce la cunoscinţa onor. public că s'aa făcut modificări In privinţa tratamentului medical şi a confortului In stabiliment.
Tratamentul medical se va face de D-nu Dr. I. Ciurea, decan la facultatea de medicină din Iaşi; D-nu Dr. T. Fi-lipescu, medic-prim&r al urbei Iaşi ; D nu Dr. Rusu junior, profesor la facultatea de medicină din laşi ; D-nu Dr. V. Negel, profesor la facultatea de medicină din Iaşi, şi D. Dr. Tausig.
In stabiliment, cura se va face de D nu Dr. Zussmann, fost elev al renumitului profesor Winternitz la facultatea de medicină din Viena, fost intern şi asistent al profesorului Winternitz tn stabilimentul săa de hydrotherapie de la Kaltenleutgeben lângs Viena. D nu Dr. Zussmann va sta In permanenţa In stabiliment In tot timpul sesonuiul.
Cura de hydrotherapie se va face In mod sciinţiUc dupe cele mal noul me-toade, tn combinare cu băile de abur cu electrotherapie, gimnastică svedezâ, masagia cu ape minerale şi chiar cu medicamente.
Se va observa o dietă raţională unită cu cura de lapte Kiflr-Kumis.
Preţul abonamentului de o persoana pe o lună este de la 250 franci In sus. Pentru familie se face reducere.
Administraţia
nr ADCiinilTdela23 Aprile 1888 Ut AntllUAI Moşia Serbanesil-
Domnesti, din judeţul Olt, plasa Şerbâ-neştî, întindere 5900 pogoane, din cari 4000 arabile.
A se adresa Iad nu Gr. N. Mano, tn Bu-cureşcl, No. 24 Calea Dorobanţilor.
CASSA DE SCHIMB
JOANNIAN & NICOLESCU
No. 33, Strada Lipirăm,No. 33
ULTIMA. ORA
AGENŢIA IIAVAS
Londra, 30 Iunie. — Principele imperial al Germaniei & suferit ieri o nouă operaţiune.
D. Mack.msie a scos aproape toată excreşterea gâtlegiulul. El speră că o nouă operaţiune nu va fi necesară.
Publicul consideră, din contră, starea prinţului imperial, ca foarte gravă.
Berlin,30Iunie. —Jurnalele anunţă că măsurile ce Franţa are intenţiunea să ia In privinţa străinilor, şi mal cu seamă In privinţa Germanilor, face impresie rea, şi câ dificultăţile se găsesc încă sporite prin succesul aparent al acţiunii franco-rusa pe lângă Sultan.
, Cursul pe ziua de 18Iunie 1887
VALORI	Cump	V4ud.
b 0/0 HenU amortisabili. .	94 1/2	9b
b 0/0 ». romăn& perpetui. 6 0/0 Oblig, de Stat (Rur. conv.)	87 1/4	87 3,-4
lmpr. cu prime Bucur. (Ui 80)	33	3b
7 0/0 lmpr. Munio. Emis. tWâ	79	79 8/4
10 lsl Oblig.Casei pens.(l. 900) S 0/0 Sorisurl funciare urbane	S14	*18
	88	88 12
0 0/0 » » •		
7 0/0 » . .	104 1/2	106
6 0/0 « rurale .	91 1/4	9i a/4
70/0 » * •	106 1, î	107
5 O/o Scrisuri tune. urb. Iaşi Aci. Bău cel Nat. a Rum. (500)	li 1/4	79 3/4
	1020	1030
Dhcne		
Aur contra argint sau bilete .	15 1/4	1b 3/4
Fiorini val. Austriacă .	200	20*
Mărci Germane . . . * .	1*4	125
Banc note franceae ....	100 1/2	101 1/4
Ruble ruseşti		*25	230
www.dacoromamca.ro
EPOCA
19 IUNIE

MII
•XI
X
iXOXi
RECOMANDAM
X
X
X
•X
X
LEGA T0R1A DE CÂRTI
R,
STMD» BISERICI IENEI No. 10. TAS* 6ISERICEI DINŢA 0 ZI BUCUREŞTI
In acest atelier se esecuta ori-be lucrări de Le-gatorie, Papetsrie, Galanterie si Cartonage, ase-manea efectuează Registre de Cowptabtlitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-ce mărime si liniatura mecanica cu pre-ciurile cele mai moderate.
iX#Xi
!X$
PE MALUL.
MAREI-NEGRE
GGNSTAIVTTA
m m Wk
PE MALUL
MIR El-NEGRE
<(iS
STAGIUNEA BĂILOR DE MARE
SCHIMBAREA DIRECTIUNEI
Direcţiunea si Instalarea acestui Hotel este cu totul schimbata din nou in mod ENGLEZ. — Visitatorii găsesc toate inlesnirile.
BAI CALDE SE GĂSESC IN HOTEL
Pentru mai multe desluşiri a se aresa către
Q-errtntnl TioLelirlui B. JERVIS
Hotel Carol I, Constantza.

X OXi
■x#x
Sub-senmatul are onore a aduce la cunoştinţa onor. public si clientelei mele că de laSf. Gheorghe a instalat cu totul din nuofi
No. /50. - CALEA VICTORIEI — No. 50
Vis-a-vis de Pasagiu 1 Român
UN ELEGANT SALON DE FRISERIE
PENTRU CAVALERI
ABAXGIAT Dl PE SISTENl t CEL MAI MODERA
PRECUM SI UN
MAGASIN DE PARFUMERIE FRANGESA
SI ARTICOLE DE TOILETA
încrederea de care m'am bucurat pe timpul cât m'am aflat in magasinul d-lui Moisescu, precum şi sacrifloiele făcute pentru a satisface pe onor. visitatorl mâ îndreptăţeşte a spera la o numeroasă clientela.
Cu deosebita stima. I. IOXESCU Fost in magasinul (1-lui Moisescu. Calea Victoriei, 50 Vis-a vis de pasagiul roman.
■xaxt
■x®
•x	nmttx . .
A SE FERI DE CO NTR A-F AC E RI
■X®
X
SUCCESELE OBTIXUTE IX CEI DIX URMA TREI AXI. CU XEIXTRCUTA
SECERATOAHE
:
'44
au Îndemnat pe unii fabricanţi din streinâtatea contraface aceste masine' epre a le putea astfel introduce in comerţ
Adevăratele «le-eeratorl ADRIANCE1 poartă următoarea marcă de fabrică şi se
£ A SE FERI
DE
CONTRAFACERI
A SE FERI
DE
CONTRA FACERI
găseşte de vânzare numai la agenlul general al fabrioel.
IOHN PTTS
Bnruresti, Str- Sinurdaii Xo. 2. si la agenţii sei din provincie
•XI

-X<
VIDECAREA
BOALELOR SECRETE
CAPSULE ANTIBLENORHAGICE
preparate de 1.Osnaid cu aprobarea consiliului medical superior.
Sunt cele mai bune capsule in contra boalelor seerete, scurgeri vechi si noi, catar de vesica, etc.
Preţul unei cutii lei 4.
Deposit principal, la Craiova, farmacia I. OSWaLD.
Bucurescl farmacia Aurora din str. Ba-tişte No. 14 bis şi ladrogueriiled-lorBrn* şi' Ovesa, şi la mal multe farmacie din tară Comandele făcute prin poştă, insotite de Iei 4.50 in mărci sau mandat poştal, se efec uezezacl.
RAŞCA......GRADINA
se Închiriază de la Sf. Gheorgfte viitor. A se adresa Strada BATIŞTE No. 11.

■am
NU MAI ESTE DURERE DE DINTZI
prin întrebuinţarea elexirului dentifric
P.P. 8.8. PIRIMTI BFMDICTIM
din Manastirea SOULAC (Gironda, Francia)
Don M A NUELONNE, Prieur 2 MEDALII DE Uit: Bruxel/a 1SSO, Londra i 8S4
cele mal inalte recompense
INVENTATA
IN ANUL
1373
DE PAN. PIERRE
BOURSAND
întrebuinţarea zilnică a Elexirului dentri-fric al P. P. S. S. par Benedictinl, cu o dosă de căte-va picaturi tn ană, previne şi vindică căreia dinţilor, pe căre i albeşte, consolisân-du-1, forticând şi Însănătoşind gingiile.
CASA FONDATA IN 1807
AGENT GENERAL
SEGUIN
3, NUE •■GUERIE, 3
BORDEAUX
Deposit la toate farmaciile, parfumeorl şi Coafeorl representante pentru România, Serbia şi Bulgaria; AgentiA Crmcei*!* Prânceză din G&lutl si-sucursâlelc ei.
UTIL PENTRU TOT]
BALSAM DE SANATATE
AL FARMACISTULUI
I. EiTEL din Râmnicu-Veicea
Analisat si aprobat de onor. Consiliu Medical superior din Komânia
Prescrvativescelinte al sănătăţii contra diferitelor maladii contagioase, mai cu seama n timpuri epidemice, de cholera, de friguri, si Remediu foarte bun rontra boalelor de stomac, de ficat si consecinţele lor precum: indigestiuni, lipsa de apetit, ragaisle, greaţa, flegma, flatulenta, durerea de stomac, colica, ingreunarea de stomac, constipatia, congesti-uni, gălbioare, venin, hemoroide (trânji), hi dohondrie si melancolie (provenite din deranjamentul ruistuirei), indispositiune, durerea de splina, ameţeala, durerea de cap, friguri, scorbut, ulcere etc etc.
Bal.ainul dr smintule Eltel, superior tu-tulor produselor similare, se recomanda pentru ori-ce casca cel mai bun si cel mai util medicament de casa tutulor persoanelor in general si In special celor departati de ajutoare medicale.
Bal«nninl de «anulate F.iiel, se poate in-trebuint in aor -ce timp si fara deranjament In afaceri.
Prednl nnni flacon insolit de instrucţie A si 50 hani.
Se gaseste de vânzare la celle mai multe farmacii si la principalele Drogherii din teara.
10—2.
FABRICA MECANICA DE ULEIU
GEORGE ASSAN
BARIERA MOŞILOR. SOSEAUA ŞTEFAN CEL MARE
Oferă uleiu fert si nefert pentru culori
curat şt limpede de o calitate superioară ce. ui care se aduce din streinătsle, in or-ce lcantitâţi cu preţuri moderate, predat la do miciliO pentru oraş, şi predat la gările daic pentru staţiunile de cale farată.
Costa se acbitâ la predare, şi vasele se plătesc deosebit.
In Bucurescl, dacă tiu se găsesc* la Farinuciele din apropiere de Onor. Clienţi, contra CAIÎTE POŞTALA, Irăinil la ilomU-iHA, prin trăsurile fabricel, ce circulă in oraş cu apă gazosă.
Gudron vegetal (Alesmndriu). — Tinerimea în genere prin viăţa care o duce. Buferă mal tot-d’a-una. Maladii de piept, bronchitele sunt la dânşii nn ce regulat — tuşesc puţin dar nu încetâză de loc — mal tărtjifi văd râul ce ’1 fac — de aceia ar fi bine ca toţi acel cari ar avea tuse uşâră aafi mai tare să Întrebuinţeze acest gudron, fiind preparat aci tot-d’a-una prâspăt, e mal superior celui străin atât prin calitate, cât şi prin preţul redus. Preţul unui fl. 2 lei.
Paatile Gumose-Codein-Tolu.—Superioritatea acestor medicamente tn m&ladiele de piept este recunoscută de tâte celebrităţile medicale. Aceste pastile lu urma examin&ril ce li s’a făcut s'afi aprobat de onor. consilii medical superior, 1 lefi 50 bani cutia._________
Blnaplsmul Alessandriu. muştar In foi — Acâstâ preparaţiune esperimentată de autorit&ţile ndstre medicale şi profesori la facultate a constatat că fiind snperi-6ra tutulor celor-l’alte preparaţi uni străine, şi chiar celui de Rigollot. Cutia 1 lei 60 bani.
Capsule Elastloe ou ulei de Biolni.—O dosă, cutia a 4 capsule 1 lefi, a 6 capsule 1 lefi şt 25 bani, a 8 capsule 1 lefi şi 50 bani.
DEOSEBIT prepar şi se gâsesce de vîndare la tâte farmaciile: Alcool de Melisa, de Menta. — Capsule cu Copaiv, Gudron, Santal, Cubeb. Cigarete. Indiene (Canabis), Stramon. Belladona. — Dragec, de Anderson, Gudron. — ElexirurI, Polibromurat.—Salicilic, Stomachic, Gendrin.—Limonada Purgativă Gazfisă, (cel mai plăcut purgativ).—Pastile, Chloaat de Potasă, Mentă, Chinină Santonină, cu sare de Vichy, cu Gudron, cu Laitucariu.—Perle, Eter, Terebentine. Chloroform. — Vinuri de China, Gentiana, ReTent, Colomba. — Seguin. — Tonic, Eupeptic (cu carne) etc. Şi ori-ce după indicaţiunea d-lor doctori.__________________________________________________________________________________________
După natura maladiei, etăţii, constituţiei, ţi a causet ce voesc a combate, dosa si se prescrie de d-ail doctori, cari cunosc Îndestul eficacitatea acestor preparaţiunl.
DE VÎNţARE LA PRINCIPALELE FARMACII DIN ŢERA.
In localităţile nnde nu se găsesc aceste specialităţi, cererile să se facă la CHS. ALESSANDRIU, farmaci*-tul Curfii Regale. — Se expediază In tâte punctele ţârei.
Bucurescl, Calea Victoriei, No. 77, (CişmSaa Roşie).___________________
A se observa de Alessandriu şi a purta pe etichete marca fabricel Sf. Panteleimon.
In provincie, in localităţile unde nu se găsesc aceste preparate, contra HAN' DAT POŞTAL, expediez în tâte punctele ţârii.

Mţrri’ 7 i n r o casă cu patru camere
VEPaiAIlil de stăpâni şi patru de iervitori, pivniţă, douâ magazii, grădină spa-oasâ cu pomi roditori Situa a in Strada Fru-noaSa Xo. It.
Doritorii se vor adresa la proprietâreasâ in undul curţel sus-zisel case intre orele 8 şi i p. m.	3—î
ANUNC1U
Se aduce la cunoştinţa publică că in ziua de 2 Iulie a c. la orele 10 ante-meridiane se va vinde prin licitaţie publică, In comuna Sfe-'eşti, plaiul T eleajen, jud. prahova, drepturile de exploatare ce fosta asociaţie dintre Banca «Prevederea- şi Domenico Ferrari, are asupra fabrice de ipsos din zis» comuna, precum şi obiectele miş âtoare sllate acolo.
Amatorii de a . umpăra sunt Incunoştiin-ţaţl a se presenta in zii-a aratatâ la licitaţie. Vânzarea va li definitiva şt cumpârătorul va putea intra in posesia fabricel şt a lucrurilor îndată ce va depune precnl eş t la licitaţie, l.iqtiidaiurii Uani-ei ..Prevederea"
IM AII I I0111L l'iVIKI TOII
Z AR LlMBoTIC SEPTAMaNAL
LIMBA GERMANA FARA PROFESOR
Redactat de un comitet de profesori Redacţia Strada Clementei Uo. 1. Abonamentul pe un an 3o lei, pe 6 luni 15 lei, pe 3 luni 7 iei şi 50 bani.
DR- STAUCEANU
Pialza-Amzi No. i
MEDALIE DE AUR
Alena 1883
Autorisatu ite consiliu dthygiena sisalubritate
DENTALINA
eDseuţâ pentru gură PULBERE VEGETALA PENTţRU DINŢI
ale
Dr*. S. KONYA
CHIMIST
Ambele preparate cu arid salicylic pur sunt remedii radicale pentru durerea de dinţi, l-oalele gurri si ale gingiilor.
Ele conserva dinţii st da gurei un miros plăcut.
Preţul: 1 flacon, dentalina 3 franci; i cutie cu prafuri 2 franc).
Dep- site la Bucureşti: F, IV. Zumer, t. O-otsa. Hruss Sleia si Uranndus—Braila Fabini, —Botoşani, Uajtial, — Dorohoi, Uaquc.
tttti riiiTHiiumii ttt T 11 rr.	
M a Sub-semnatnl am onâre a aduce la cnnoscinţa onor. Public că, " de la 10 Maifi anal curent, am deschis Hotelul şi Kr-staurantul " numit Hugues, din calea Victoriei No. 38, vis-â-vis de Theatrnl h Naţional. RESTAURANTUL “ ta o bucătărie română şi francesă, din cele mal escelente, va ^ procura în tot timpul, onor. mei clienţi, mâncările cele mai alese “ şl gustose. (j Vinurile indigene şl străine, cu o repntaţinne stabilită, h precum şi adevăratele vinuri de DrăgSşanI, din viile cele mal " renumite, vor fi servite onor mei visitatorl. 3 0 Orchestră naţională, snb direcţiunea d-lnl Ionică Dinicu, va h esecuta ariele cele mal plăcute. 1 HOTELUL H l'ara aranjat eu totul din nofi, necruţând nici nn sacrificifi, pentru " ca dorinţele domnilor voiagiorî să fie pe deplin satisfăcute, asigurând -i nn serviclfi prompt şi preţuri moderate. -	In acest hotel, care este situat în posiţiunea cea mat plăcută, " In centrul oraşului, şi In apropiere de tâte autorităţile administrative „ şi judiciare h se găsesc camere elegant mobilate de li 3 până la 8 le! pe di. « fiper că voifi fi Incuragiat de către onor. public în acestă a -	mea nouă Întreprindere. m Cu deoMbitA »tim& I JORDACHE N. JONESCU " Proprietarul Restaurantului din Strada Covaci r rnî111 nTmninmnnrn 1111 t t i r tttttt	- H : -
I
a căror apa minerala a fost recunoscuta de baJneologi cu renume european, cu preferinţa de către dr- James Constantin din l'ans, dr. Seegens profesor de idropie ta uni verşi lalea diuViena precum si de către comisiunea specialista a medicilor si naturalistelor unguri, ca cea mai esce-lenta apa alolina furugiuoasa cunoscuta până acum-
SEZONUL DUREAZA
DE LA MAIU PANA LA FINELE LUI SEPTEMBRE
Apele minerale de la Lleopaluk se pol folosi cu succes sigur la: catarul cronic de stomac, slăbiciunile de digesduue, inului unic de lical si splina, artrite, galhinarc, idropica provenita din friguri. In moroide si liipocondrie im|ireunate cu acelea, iucuiarea slomacului si [a l-oalele cronice de rinichi si besica. la formarea petrei de besica, clilorosa scrofule si in lipsa de sânge, boala de mitra si nevricalo-hysleria.
Se alia basine de bai reci minerale in stil si ronstructie moderna, făcute anul acesta, precum si bai calde in vana de apa minerala folosibile i-entru diferit-- l-oale. de asemenea sta la dispoziţie pentru auui bolnavi zer proaspăt si lapte, -ie capra muls proaspăt.
Se afla medic, farmacie, servici postai sl telegrallc. cabinet de lectura, planuri si conveniri; se afla parcuri, promenazi. parcuri de promenada cu brazi; numeroase locuri penii ii escursium si deosebite distracţii, baluri, lac pentru a se da cu rinul, muzica ligaueasca -ic prima catego-
rie din patria, car.- canU pe zi 5 ore |-e aleele publice.
Sta la dispoziţia oaspeţilor 500 de udai mobilate cu ..... ____________,	JR39q.
fin-rum sl mai multe ospelarii in care se pot manca cu pieciuri moderate. Pentru oaspeţi iH eoj-alak pe liniile ferate ungare seda bile-e de venire »t inloaruere cu preciuri scăzute paiu, ia
mobiiato cu pre-iul de la 4U cr. până ia 3 fl.
fl fa- zi
-ti de 8-
slaiiunea Feidiuara Feldvarj. de unde intr u ora cu trăsură separata sau omnibns anumit aşezate se poaLi veni laLleopaiak; o trăsură separata costa 3 fl. iar un loc peuiunibus 1 fl. XOcr Cu informatiuni si desluşiri serveşte.
Direcţiunea Băilor.
BĂILE DE L4 SL*
al d iui I»r y konvus'a pusspre vânzare In Iaşi la librăria Fraţii SitragA şl la sucursala de la Bftile Slame; iar in Bucureşti ia librăria Socec, trimeţându-se ranco In toată ţara pe prrriu tir 3 lei-
DE VEKZARE
prasila, OI.WZI, CAI de A-i LlHiAHF antrenaţi depur ainge englezesc.
A se adresa la d. Reimer la Paşcani, plasaSnagov (Ilfov).
ax	—x®bx -.....
K A IV L TRECE C U V E D E H EA
U X
ti
ti
X-
•i
x2
ANIMI FOARTE IMPORTANT
---
Sub-senmatul proprietar al fostului Magazin IO\ PEX- , i'livici cu mărfuri de nouvrautes din Strada Lips anf 2 No. 24, am ono»re a aduce la cunoştinţa onor public j* şi bogatei mele clientele că de la Sfântul Ghcorghe a. v c. a iu mutat acest magasin in cunoscutul meii maga- m sin de lângă Poliţie sub firma I.A BABH.OXIA şi câ de azi inainte acest magasin va purta numele de
MARE MAGASIN
LA LUVRU DIN PARIS
şi ca voiu vinde eftin tot ca până acum fiind devisa magasin ui Ui a rumpera eftin ui a vinde eftin.
Comptes pe b numeroasă clientelă şi semnez res-pectos.
I. MOISESCU.
A NU TRECE CU VEDEREA
©xz=zx#ix==
Tipografia Ziurulixi „Epooa"
Qar&at r«>poai&bil, C. Cieorge»ou
www.dacoromamca.ro