A DOUA EDITIUNE
MERQURI, 17 (29) IUNIE 1887
m
15 B ANI NUMEHUL ABONAMENTELE
UCEP LA l 81 18 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'AUNA ÎNAINTE
IX BltClIREXCI La casa Administratiunei IX TAHA: Prin mandate poştale.
Pentru 1 an (0 lei, 6 luni »0 lei, 3 luni 10 lei.
IX STHEIXATATE: La toate officiele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
LA PARIS» Segasestejurnalul cu 4 S Cent. numerul, la Kioscul din rue Montmartre 113 Bulevardul St. Uernialn \o. X I.
manuscriptele nu se inapoiaza
15 BANI NUMĂRUL
ANUNCIURILE
OIN ROMANI* SE PR.MESC DIRLCT LA ADMINIB TRATIA ZIARULUI
I.a Paria: la Agcncr Ilara*, place de la bour se, *.
A getice Liiirr, rue Notre Dame des Victoires !0, (Place de la Bourse) peutru Paria, Francla, lirrmnnla, Austru-l'agaria, Italia si Marra Britanic.
Anunciuri pe pag. IV, linia 3C hani, auunciuri si reclame pe pagina treia 2 lei linia
50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B.
RED A CTI A
No» 8.— Piaţa Episcopiei. — No. 8. e
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
ADMINISTRAŢIA
• • -
No. 8. — Piaţa Episcopiei. — No. 8.
COMITETELE OPOZITIUNEI UNITE
PLOAE DE PALME
CONSILIUL COMUNAL DIN GALAŢI
O NOUĂ FUNCŢIE
PLEDOARIA DLU1 G. MARZESCU
înaintea juriului ('Diversitate!
PROGRAMUL OPOZITIUNEI
De câte-orl organele cibinetului nu ştiti ce sâ răspunzâ la acuzările întemeiate şi probate ale Opoziţiunel asupra violentelor de la Ga'atI sau de la Vâlcea, secuestrârile de !a Dorohoî şi jafurile de pretutindeni, aceste for pe care le plătim noi spre a ne insulta, găsesc un mijloc comod d’a eşi din Încurcătura Întrebând pe Opoziţie despre programul el.
Am putea sâ ne mulţumim lesne cu un râspuns. Programul Opoziţiunel-U-nite pe care ’1 pot iscăli toţi de la d-nu Lascar CatargiQ pânâla d-nuPanu este foarte simplu : O mătură şi niţică re-şină.
O mătură pentru a curăţi murdăriile colectiviste adunate de 11 ani şi un de-sinfectant oare-care pentru a afuma localul ce’l afl profanat, şi pentru a se introduce In el niţel aer mal curat.
Este o pretenţiune isbitoare din partea unul asemenea partid d'a lua peste picior o opoziţiune care numără In sinul săQ pe Lascar Catargiii, Dumitru Brătianu, Kogalniceanu, G. Vernescu, I. Florescu, G. Mânu, Ai. Lahovari, G. Cantacuzino, Carp, Maiorescu, Gr.Pâu-cescu, Panu, N. Fleva ca să nu vorbim de cât de cel mal cunoscuţi, In care stă tot ce trecutul ţării a avut mal i-lustru şi tot ce viitorul promite mal însemnat, este o cutezanţă rară d'a întreba ce se va face ţara, când nu va mal avea fericirea să aibă ministru de interne pe un Radu MihaiU şi preşedinte de adunare pe un Dimancea !
Dar, nenorociţilor I dacii sunteţi siliţi a vă cârpi ministerele şi a pune In capul aceia ce numiţi aiunâri, ilustra-ţiunele sus pomenite, cu ce frunte cereţi de la floarea şi onoarea Ţării să vă dea socoteli şi să vă aşterne proiecte ? Cu voi avem să ne socotim şi în numele cui cereţi profesiuni de credinţă şi programe de guvernământ ? Darfi două jurnale redactate de pene înde-, pendente ne cântă din vreme In vreme acelaş cântec şi ne arată necesitatea unul program comun, ca o scândură de scăpare pentru Opoziţiune. Aceste două jurnale sunt România Liberă şi L’Inde-pendance Roumaine.
Noi Înţelegem pe România Liberă. La dânsa e o boală vechie. Partidul acesta, compus de un mic grup de oameni, de altmintrelea distinşi, a alcătuit un program care nu se însemnează nici prin noutatea ideilor, nici prin Indrâsnealateorielor.şi care poate fără mare pericol să fie Însuşit de ori şi cine.
Insă nu programul este o piedica, ci Inventatorul programului care pentru aceasta revelaţiune nu cere nimic mal puţin decâtdirecţia întregel opoziţiunî şi moştenirea actualului prim-ministru. Să lăsăm dar pe acest mic grup să se complacă In singurătatea sa şi să primească de la evenimente lecţiunl care se repetă, fără ca din nenorocire să II fo’osească Intr'un ceva. Nu densul constitue opoziţiunea propriu zisă, nici chiar o parte însemnată din opoziţiune.
Opnsiţiunea, care a stat neclintită In contra acestui regim, care n’a pac-tisat cu dânsul, care n’a primit vr'o dat* patronftgiul său electoral, să Împarte In două mart partide: Partidul-i liberal-conservator şi partidul liberal-iodependnnt.
/
Unul recunoaşte de şefi pe d-nii Vernescu şi Lascar Gatargiu, cel-l’alt pe d. Dimitrie Brătianu.
Mal sunt şi tinerii, cari în cap cu d nu Fleva aQ eşit cu desgust din rîn-durile colectivităţii, dar noi credem că cu timpul dânşii vor intra în rândurile unuia saO altuia din aceste două partide, căci de sigur d-lor sunt prea înţelepţi şi prea patrioţi pentru a voi să îmbogăţească România cu un partid mal mult.
Aşa fiind situaţiunea, tactica guvernamentalilor este simplă. Partidul li-beral-independent şi partidul liberal-conservator nu pol se facă un program comun.
Pentru a veni la guvern, le trebue un program uniform. Deci, conclusia este lesne.
Ele nu pot veni,la minister şi colectivitatea trebue se re mâi la putere pentru veci vecilor amin.
Aceasta argumentaţie este mal mult de cât păcătoasă şi este de mirat, cum organe ale oposiţiunel, precum L’In-dâpendance Roumaine, dau în această cursă, cerând necontenit un program comun unei oposiţiunl coalisate.
Aceasta este o perfidie din partea u-nora, o necugetare din partea altora.
întâiei, partidul d-lui Dumitru Brătianu precum şi partidul conservator-liberat au fie-care programul lor cunoscut ţării, proclamat în atâtea rîn-duri, desvottat Iu atâtea articole, şi a-plicat chiar în această ţară, căci şi u-nul şi cel-l’alt din aceste partide, ab guvernat înainte de fericita colectivitate. Al doilea, fie-care din aceste partide sunt destul de bogate în oameni cu talent şi cu caracter In cât şi u-nul şi altul, ar putea lua puterea separat şi da, nu unul, dar patru minis tere. OrI-care dintr’lnsul ar veni la guvern Ţara ar saluta cu entusiasm sosirea lui.
După raţionamentul colectivist, fiind că cine-va are doi moştenitori în loc de unul, nu trebue să moară nicl-o dată.
Răspunsul nostru dar este categoric şi suficient. Nu e trebuinţă ca oposiţia actuală să vie împreună la guvern. Ţara liber consultată saă Regele pot chema pe unul or pe altul din parti-, dele în luptă.
Insă noi nu ne oprim aci, mergem mal departe.
Noi nu credem că divisiunile ce există între aceste două partide să fie aşa de adânci, să poarte asupra unor puncturl atât de capitale, în cât să nu fiu cu putinţă o împăcare provisorie Intre densele, cel puţin până la curăţirea neghinei colectiviste şi reînfiinţarea în ţară a domniei legilor şi al respectului moralităţii publice.
Nici unul din aceste partide nu sunt In contra regimului monarhic. Conservatorii nu vor restrângerea libertăţilor publice şi Liberalii nu ţin la o nouă extensiune a dreptului de vot; cea din urmă lecţie ce aii primit cu revisuirea Constituţiunei le este credem de a-juns ;
a purifica administraţiunea de bandiţii cari o copleşesc ;
a reda magistraturel independenţa ce a avut’o până la colectivişti şi a întări această independenţă prin garanţii legale ;
a pune capăt unul şir de cheltuell cari para fi votate de nebuni pentru a fi făcute de pungaşi, precum palaturi industriale, cumpărări de sămânţă de pe la productorl colectivişti, naftaline variate etc.;
a reveni la un sistem monetar ştiinţific de care ţara s’a aflat foarte bine în timpurile bine cuvântate, în care a-giul nu era cunoscut nici cu numele nici cu faptul ;
a pune capăt Insanităţilor economice, ale unul sistem vamal care trece de la ultra-protecţionism contra unor puteri la concesiuni extreme şi nechibzuite faţă cu altele, aşa In cât am cules neajunsurile ambelor sisteme precum dovedesc datele statistice, deplasând numai importul de la o piaţă streină la alta şi omorând exportul nostru pe toate pioţele ;
a avea în politica esterioară mai mult* prudenţă şi mal puţin exclusivism, mal multă neatârnare şi mal puţin servilism;
a nu vărsa renta română pe pieţele Europei, precum Dunărea ’şî varsă a-pele sale în Marea Neagră, căci isvoa-rele Dunărei sunt nesecate, iar puterea d’a munci şi d'a produce a nenorocitei Ţări este mărginită;
a nu mal hrăni pe bieţii ţărani cu cuvinte sforăitoare, dar în schimb a împuţi ua dările şi a curma abuzurile, a căror principală victimă sunt dtnşiî;
a declama mal puţin în contra unei ln'hipuite boerii şi a nu înfiinţa o aristocraţie nesăturată de aur şi de putere, mal insolenta de cât a fost vre-o-dată boeriele din această ţara, aristocraţia îmbogăţiţilor din averea publică ; în fine aproape în toate şi pentru toate a face contrariul de cea ce fac, aii făcut şi vor mai face colectiviştii.
Iată un program destul de mare şi de fo’ositor către care oamenii cu minţile întregi şi cu cugetul curat din toate partidele oposiţiunel de astă-zT, pot să’şi îndrepteze silinţele.
lata un câmp destul de larg deschis activităţel, capacităţel şi patriotismului lor.
Dar dacă ar fi numai vorbă să se îndrepteze răul făcut de colectivişti în a-ceşti un-spre zece ani, încă sarcina ar fi destul de grea şi nu ne ar laşa timpul să ne certam între noi asupra punctelor de metafisicâ politică care pot să ne despartă. Colectiviştii care guvernează cu oamenii plecaţi de la cele mal depărtate unghiuri politice, colectiviştii care au aplaudat pe un Manolache-Cos-tache subsemnând alăturea cu un C. A. Rosetti, acelaş program la Mazar Paşa, astâ-zi să ruşinează ca nişte fete mari, căci un Lascar Catargi să găseşte ln-tr’un lagăr cu un D. Brătianu.
Precedentul caruia ei daloresc puterea ar trebui să le închidă gura, dacă ceva ar putea vre odată să le închidă sau gura sati mâna.
Intre noi şi dânşii cu toate aceste este o mare deosebire. Dlnşii sunt legaţi prin interesele lor materiale, ear pe noi ne Ie8gâ interesele superioare ale ţârei suferinde.
Mai este şi alta. Dlnşii au subsemnat fără sfială vestitul program de la Mazar-Paşa, fiind că erau hotărîţi de mal nainle a nu’l aplica. Noi nu vom făgădui de cât cea ce putem să dăm şi vom da tot cea ce vom făgădui.
A.
TELEGRAME
AGENŢIA IIAVAS
Londra, 27 Iunie.
In camera comunelor,Sir H. Fergusson a declarat că Poarta ceruse de a se amâna ratificarea convenţiunil egiptene pecâte-va luni şi că cabinetul, deşi găsise termenul lung, crezuse cu toate astea că trebue sâ ’l accepte.
Vleua, 27 Iunie.
Regele Serbiei a făcut vizita astă-zl câtor-va membrii al corpului diplomatic; el a asistai cu împăratul la un prânz dat la Laxenburg la principele moştenitor.
Berlin, 27 Iunie.
«Gazeta Germaniei de Nord» declară tendenţioasă şi falsă ştirea dată de jurnale şi dupe care. miui-trul Germaniei la Belgrad, contele Bray, ar fi coutribuit mult la chemarea d-luiRislicl In capul noului cabinet.
Colonia, 27 Iunie.
In deraiarea trenului de poşte, aG fost 13 răniţi.
AGENŢIA LIBEItA
Roma, 27 Iunie.
Ziarul L'ltalie zice câ Papa va adresa tutulor Nuncilor, cari sunt acreditaţi pe lângâcurţilesl 'ăine, o circulare privitoare la cestiunea împâcarel Vaticanului cu Quirinalul
Areaslâ circulare va conţine o serie de întrebări la care Nuncilvor trebui să răs-punzâ.
Viena, 27 iunie.
împăratul Franz-Joseph a făcut astăzi o nouă vizită Regelui Miian. După amiazl Regele Serbiei s’a dus la ScluB.ibrun şi a făcut o vizită comitelui Kalnoky.
Nu sa tntors la Palat de cât pe la Me-zul nopţei.
Regele Milan lucrează mereu cu secretarul său şi d. Bogievicl. Nu primeşte pe nimeni.
----------------
Dupe cum am anunţat, aseară s’a ţinut la Clubul Unirea, o şedinţă plenară a comitetelor oposiţieî-u-nite.
Adunarea, dupe o scurtă expunere a d-luî Dimitrie Brătianu, a discutat asupra mijloacelor unei mişcări pregătitoare în toată ţara, în vederea alegerilor legislative viitoare.
Dupe o desbatere la care au luat parte mai mulţi reprezentanţi din capitală şi din judeţe, Adunarea a reinoit expresiunea deplinei încrederi în cei trei capi ai oposiţieî, d-nii D. Brătianu, Lascar Catargiu şi Geor-ge Vernescu şi a lăsat la desăvârşita d lor chibzuire, direcţiunea superioară şi hotărîloare a acţiuneî de întreprins. D lor constituiţi în comitet de direcţiune permanent vor da pe viitor d’a dreptul căpetenielor comitetelor existente în judeţe, cum şi acelor ce sunt a se forma, cuvântul de ordine pentru mişcarea unitară a oposiţieî din ţară.
S’a recunoscut agravarea situaţiu-nei generale, după cele din urmă evenimente sângeroase ce au pătat diferitele puncte a le ţereî şi s’a luat liotârîrea d’a se întrebuinţa mijloace energice, spre a face faţă opresiune! guvernamentale.
Adunarea s’a despărţit însufleţită de dorul de a lucra din răsputeri, spre a scăpa ţara cu un moment înainte de acest regim ruşinos; in speranţa că, comitetul de direcţiune va şti se grupeze toate elementele oposiţiunel intr’o armată mare, bine disciplinată şi a o conduce la bătălia decisivă, ce în curând opoziţia va trebui se dea regimului.
PLOAE DE PALME
In fine d-1. Dim. Sturdza a primit corecţiunea la care avea drept, şi pe care s’au însărcinat însuşi membri corpului profesoral se i-o administreze.
Dacă juriul profesoral ar fi achitat pe cei trei profesori de la Iaşi, dacă d-nu Dim. Sturdza supuind cazul apreciaţiunei juriului universitar, a-cesta dupe cercetarea faptelor ar fi opinatcă dd. Mârzescu, Tzoni şi Pas-tia nu sunt culpabili, lucrul tot nu ar fi fost atât de grav.
Când inse juriul universitar, refuză chiar d’a intra în cercetarea faptelor ce sunt supuse judecaţei sale; când membrii Universităţei, invitaţi de ministru a se rosti asupra culpabilităţeî d-lor Mârzescu, Tzoni şi Pastia, refuză chiar d’a răspunde invitaţiunei ministrului lor, şi şi declină compeiinţa; când corpul profesoral universitar califică în mod implicit de călcare de lege, faptul pe care d-1. Sturdza îi invită se T sevîrşeasoă, şi când aceasta o fac d propos de persoana Regelui, pusă fără nevoe în discuţiune de un conspirator de meserie, devenit curtezan de ocazie, atunci lucrul ia o importanţă deosebită.
Şi când aceasta se repetă de două ori într’o săptămână, un ministru cu puţină ruşine, şi-ar da imediat demisie. Căci de două ori într’o săptămână d. Sturdza a primit o asemenea corecţiune.
Acum opt zile, juriul profesoral de la laşi, lipise deja o palmă pe unul din obrajii d-lui Sturdza, şi ministrul Cultelor ca un bun creştin, întinse obrazul cel-l’alt. Iar delegaţii Universităţei din Bucureşti se grăbiri & ’1 cârpi ou un entusiazm şi o
unanimitate care dovedeşte cât este de iubit ministrul instrucţiei publice de corpul profesoral.
D-nu Sturdza, inse, al cărui rol în capul departamentului bisericesc se mărgineşte in a pune în practică, cu o stăruinţă demnă de o mai bună cauză, acel precept creştin, d’a primi cu seninătate toate calcavurile posibile şi imaginabile, va înghiţi şi aceste palme cu aceiaşi lăcomie cu care îşi papă lefurile sale multiple şi jetoanele sale de presenţă, şi nici nu-i va trece măcar prin gând că, fără a arăta o sus-ceptibilitata exagerată şi un amor propriu puţin comun, ar trebui se demisioneze.
Aşi 1 Gând acest individ a stat atâta timp neclintit sub ploaea de palme, şi de picioare în părţile sale cele mai posterioare, ce i s’au distribuit cu atâta profusiune de chiar membrii partidului seu, şi însuşi de colegii sei din minister, puteţi crede câ dânsul mai ştie ce e amorul propriu ?
L’am văzut batjocorit de către membrii corpului profesoral, l’am văzut acum trei luni tratat de gheşeftar, de către membrii chiar ai majoritâţei din Cameră, l’am auzit însuşi pe d-sa acuzând pe colegii sei de pe banca ministerială ca conspiră în contra sa, l’am văzut tot atunci plângând de necaz acasă la dânsul, şi cu toate acestea în mijlocul acestor lacrâmi, şi acestor scene de desperare, o singură ideee nu ia trecut prin minte, aceia d’a se retrage din minister.
Noi ne închipuim, câ atunci când opoziţia va veni la putere, el nu se va hotar! nici atunci se părăsească ministerul, şi această hinţa cu chip de maimuţa şi cu deprinderi de lipitoare, se va agăţa aşa de tare de banca ministeriala, în cât vom fi siliţi se inventam alifii speciale ca se 1 deslipim de dânsa.
Azi inse, drept vorbind, nu e nici o necesitate imperioasa caD. Sturza se demisioneze.
Din potrivă, terfelitul ministru al instrucţiune"! publice, e acum mai mult de cât or când la locul lui în minister, intre gheşeftarul Stătescu-Ogrezeanu, şi cartoforul de la ministerul de interne.
Ştim foarte bine,câ or când un ministru este compromis într’o afacere el e silit se paraseascâ puterea.
Dar ia noi azi, contrariul e adevărat ; când un om e cu desăvârşire compromis şi batjocorit cum e azi d. Siurza, tocmai atunci el este copt pentru minister.
Deci felicitam pe ministrul Cultelor miruit cu funf und zwanzig de către profesori.
Şi la mai mare, d-le Sturza.
PLEDOARIA
D-LUI GHEORGHE MARZESCU
■naintea juriului un uersitatii
(Urmare şi fine)
Domnule Preşedinte şi onor. colegi,
Mai mult de cât atât: Legea de responsabilitate ministeriala lnart. 6 proclama principiul de solidaritate ministeriala: membrii unui comitet, zice acest articol,sunt solidari respunzălorî înaintea disposiţiunelor penale ale acestei legi, atât pentru faptele săvârşite in comun, cât şi pentru acelea cărora le-au dat o susţinere intenţionată.
Iar In art. 7 al acestei legi de responsabilitate ministeriala, se declara de complice al ministrului şi să pedepseşte conform principiilor statornicite pentru complicitate in Codicele Penal, pe func-
www.dacoromanica.ro
2
EPOCA — 17 IUNIE
ţionarul care va fi esecutat ordinele sau ort<e disposifiune ale căror obiect nu era de resortul ministrtilui sau a căror ilegalitate era evidentă.
Pentru aceste considerente şi acele desvoltateoral de veneratul nostru profesor şi coleg d. Nicolae Ionescu primul fapt caracterizat cu de la sine putere de ministrul cultelor ca «o ofensă» la adresa Regelui constitue un delict, iar al doilea fapt calificat iarişl cu de la sine putere de Capul instrucţiunel publice, ca ,,o atăţare de a se scula locuitorii contra autoritătei begehtf" ronsti-tue „o crimă“ acţiunea publică la care daţi naştere delictul şi crima ce ni se aruncă pe umere ne putând fi intentată de cât numai de ministerul public, şi faptele calificate ca atare ne putând fi judecate de cât numai după dreptul comun de tribunalele criminale,comisiu-nea d-voastra instituită pe baza art. 398 din legea instrucţiunel publice este nu numai necompetintă, dar ar fi un enorm abuz de putere demn de timpurile de oroare inchisitorială pe care ea l'ar comite In chiar templul ştiinţei violând şi art. 104 din constituţiune Când se vor judeca faptele imputate de autorităţile penale competinte şi vom fi condemnaţi prin o hotărîre definitivă şi irevocabila pentru faptele ce ni se imputa şi care exclusiv aparţin domeniului politicei, atunci şi numai atunci ministrului de culte şi instrucţiune publică ’I va incumba datoria, ca autoritate superioară a instrucţiunel publice, sâ ne trimeatâ In judecata parilor noştri ca aceştia să judece daca prin faptele la care am fost condemnaţi „am călcat jurământul de fidelitate, um nesocotit respectul datorit suveranului ţârei, făptuind in contra legei mstruc-fiuneî publice şi înfruntând însăşi Con-stituţiunea“ şulupâ gravitatea faptelor sâ ni aplice nu pedeapsa destituirei care atât de mult Înveseleşte inima generoasa a d-lui ministru,ci una din cele trei pedepse anume indicate prin art. 398.
Avem deci onoarea dea vâ ruga d-le preşedinte şi onoraţi coleg), ca pe baza principiilor fundamentale formulate prin texte de legi atât de clare şi de po-sitive, sâ vă declinaţi competinţa de a judeca faptele ce ni se imput prin ne-calificabilul act de acuzare a d-lui Di-mitrie A. Sturdza Miclăuşeanu, ministru de culte şi instrucţiune publică.
Lecţiunea de drept public terminată, permiteţi'mi domnule preşedinte şi o-noraţl colegi, ca să mă Întorc pentru câte va secunde cu cuvâatul iară şi la domeniul ce aparţine moralei, căci am In faţa mea pe un consilier al Tronului pe un ministru care seculcă şi să scoală numai cu onestitatea şi morala publică pe buzei....(aplause sgomotoase şi
îndelung repetate).
Grav şi peste măsura de grav este faptul dârei în judecată a doi profesori de Universitate definitivi şi inamovibili I
Şi dar, cu ochii aţintiţi spre d. Di-mitrie A. Sturza, eh, odinioarft dulce amic al sâh, luptând din toate puterile împreună cu d-sa contra guvernului conservator, pentru ca In acest trist spectacol, junimea studioasă, corpul profesoral, precum şi întreaga societate : toţi cu privirea Îndreptată şi a-supra noastră prof -sorl inculpaţi şi a-supra ministrului,dezertore de la principiile liberale să judece în cunoştinţă de cauză cine comite fapte imorale şi serveşte de răh esemplu şcoalei şi ju-nimel studioase, cer voe să citez In ceea ce priveşte delictele de presă, a-ceea ce-am susţinut sub regimul conservator, apărând alăturea cu venerabilul med profesor şi amic Niculae lo-nescu, pe Alecu Beldiman redactorele ziarului Adevărul înaintea Curţii cu juraţi de Roman; proces In care au figurat ca prim-j urat gloria poeţilor români Vasile Alexandri, ministru plenipotenţiar care reprezintă astă-zi ţara în Paris, iar intre cel doi-spre-zece juraţi, d. Dimitrie A. Sturza, actualul ministru de culte şi instrucţiune publică, cel ce este azi atât de grozav schimbat şi în fizicul şi In principiile sale de morală socială. (Aplause puternice).
Vă citez fragmentul acesta din apărarea d-lut Alecu Beldiman numai în •copul ce am de a întoarce sufletele cele inocente ale studenţilor de la cultul minciunel şi să-I smu'g din atmosfera acelor bărbaţi de stat care ’şl fac din minciună şi calomnie hrana vieţel lor !...(aplause sgomotoase).
Deschid volumul în care am publicat această apărare şi citez textual, căci numai aşa voiţi putea dovedi până la evidenţă cât de necugetata fost ministru de Culte când ne-a dat în judecată , ocolind justiţia ordiaară, fără ca acţiunea publică sa fie mişcată contra noastră.
Citez textual;
«Este o mare diferinţă, zice Chassan tn «opera sa «Delits de la parole» Intre delictele ordinare şi delictele de presă, căci în «delictele de cugetare, faptul care astă-zl «poate fi privit ca un delict, mâine acest «fapt poate deveni baza unei noue stări de «lucruri politice. Şi tn consecinţă, oficiul Ministerului public trehue să fie,tn aceste «materii speciale, exercitat cu mal mult «discernement şi executat cu mal multă «inteligenţa de ctt In materiile ordinare. «Aceasta e o distincţiune foarte impor-«tantă, care se reazemă po natura chiar a «acestor infracţiuni particulare. Trebue In adevăr, să nu se peardănici odată dinve-«dere. că este vorbi tn asemenea cazuri «despre delictele de opiniune şi de cir-«cumstanţe, supuse la toate variaţiunile, «la toată mobilitatea afacerilor politice. «Şi prin urmare, nu trebue să ne uităm «numai la publicarea sad discursul rostit «pentru ca să no decidem, dacă trebue saO «nu să înceapă vre-o urmărire.
«Un magistrat inteligent, ferm şi lumi-«nat trebue să se mal pătrundă încă şi de «starea spiritelor,dc circumstarile politice,dc «moravurile, de credinţele, de prejudecatiile «chiar ale populaţiunel tn mijlocul câria «trâeşte. Şi numai dupe această multiplă «apreciere, el se va determina a pune tn «mişcare satt a lăsa să doarmă acţiunea
«publică....El trebue se ştie seresisle lain-
«sinuarile puterei, ce'si perde cumpătul..
«Pe cdt trebue se alunge departe de la sine «spiritul de servilitate, care desconsidera pe «magistrat si perde guvernele, pe atât tre-«bue se aibe si cui agiul de a expune puterei,
«inutilitatea si periculele unei urmăriri fara «de oportunitate.... Căci, dacă pasiunea cu-«prinde şi domină chiar pe magistrat, «sau dacă zelul săd este fără discernă-«mănt, tn asemenea caz tn loc să'şl atragă «la sine pe hunii cetăţeni, el şi’l tndepăr-«teazâ; şi departe de a restabili ordinea, «urmăririle sale n’au alt ţel de cât de a o «tulbura. Ast-fel, nici o parte din adrni-«nislraţiunea justiţiei criminale nu re-«clamă mai mult tact, mai multa patrun-«dere si mai multa fermitate de cât partea «aceea, care are de obiect represiunea delic-«telor de aceasta natura in raportul lor cu «libertatea presei».
Putere esecutivă ce’şi perde cumpătul !.... spirit de servilitate care decon-siderâ pe şeful s6u chiar, şi perde guvernul!.....:iată starea sufletească la
care a ajuns tocmai acela care se află In capul instrucţiunel, şi cu creerul nămolit In nişte învechite superstiţiunî, mal reclamă a da o direcţiune educa-ţiunel noastre naţionalei.... (Aplause Îndelung repetate .
D. Preşedinte P. I. Cernatescu. Vă rog, domnule profesore, nu faceţi personalităţi....
D. Mdrzescu. A! Domnule Preşedinte, dar întreg actul de acuzare ce alta este dacă nu o serie de injurii şi de personalităţi nu zic numai la adresa noastră profesori daţi În judecată, ci la adresa Întregului corp profesoral.... (aplause sgomotoase).
Şi când mă găsesc în faţa c'un asemenea om care In răutatea sa merge până In a se Încerca să ne răpească dreptul ce’l avem câştigat prin munca noastră continuâ, căci ambii profesori daţi In judecată ne mândrim a fi dintre cel mal distinşi fii al scoa'elor naţionale, o 1 atuncea deschizând filoso-fia istoriei, zice-voî din preună cu re-gele-despot Ludvig al XlV-lea că despotismul şi imoralitatea merg In tot-d’a-una braţ la braţ: «Când cine va poate— zice monarchul acesta asiatic— s6 facă tot ce voeşte, greii li vine ca să nu voiască de cât numai ceea ce e dator s( facă».
(Quand on peut tout ce que I on veut, il n’est pas aisâ de ne vouloir que ce que Ton doit).
Şi fiind că sunt nu numai unul dintre cel mai vechi elevi al şcolilor naţionale, dar am avut şi distinsa onoare ca să fi fost şi eu consilier al Tronului Maiestăţei Sale Regelui Carol, ministru de culte şi instrucţiune publică Intr’un timp pe când mă găseam In raporturile cele mal intime de amicie cu actualul ministru... cu acest om care asta-zl Îşi bate joc fără de nici o sfieală şi de oameni şi de legi... ca se dovedesc ţărel Întregi ca actualul Cap al instrucţiunel publice şi educaţiunei noastre naţionale nu se conduce de cât de adevăr (ilaritate), pasiunea fiind străină şi necunoscută inimei sale (aplause ironice), şi că in tot-d’&una a ccnsiderat In actualul preşedinte al Consiliului de miniştri, sub scutul căruia Îşi permite actele cele mal arbitrare şi mal ilegale, pe omul cel mai just şi pe bărbatul de Stat cel mai rar şi mai estraordinar, vă cer voe se vă citesc dintr’o scrisoare ce mi-a adresat din Pera cu data de 29 Decembre 1869 (9 Ianuarie 1870) a-pelul ce’l face la mine, nu iubitul, d&r, prea iubitul ţi vechiul seu amic, In faimoasa cestiune cu cei 600000 franci din Împrumutul Oppenheim. (Mare sensa-ţiune).
Fiţi încredinţaţi, onoraţi colegi, că nu voiQ ceti din această epistolă decât aceea ce trebue se citesc ca să dove-
desc simţimintele ce le avea Dimitrie A. Sturdza Miclăuşanul, servind ca re-presentant al ţârei la Coastantinopole sub ministeriul Dimitrie Ghica-Cogal-niceanu, pentru capii aşa zisului partid liberal-naţiooal, partid din care zice astă-zl că face parte. Citez şi vă rog se admiraţi dragostea nemărginită ce-o are pentru mine:
Prea iubite amice.
................. Mal bine e a spune cu-
«rat că Ministeriul are interes a lăsa ca
«dreptatea să nu se facă...Promisiunele
«cele mai solemne mi s’aQ dat atât de Preşedintele Consiliului cât şi de dd. Kogâl-«niceanu, Golescu şi V. Boerescu.
«Dar, Ies absents ont toujours tort, şi aveţi «altele tn fie-care zi pe tapet. De aceia mă «adresez la vechiul amic,ca prin energiaju-«neţel să puie un capăt acestei afaceri, is-«catanuain mobile de dreptate sau de du-«vere pentru lucrul public, Isealadln mo-«bllul pasiunelor domnilor liratianu «şl Roşelii. (Mare ilaritate şi aplauze fre-«netice pe toate băncile îndelung repetate).»
Şi cine e şi cum se numeşte omul care se plânge Ia «prea iubitul si vechiul seu amic» de pasiunea lui Rosetti-Brâtianu ?....
Acela este şi se numeşte Dimitrie A. Sturdza Miclăuşanul, modelul cel mal perfect de bunătate de inimă, de simţiminte
blânde, distinse şi delicate!!..(ilaritate
şi aplause).
Un cuvânt tncă, şi am terminat.
Suntem profesori şi cetăţeni cu conştiinţă de drepturile şi datoriile ce ni )c impune şi calitatea noastră de cetăţeni şi calitatea noastră de profesori.
Avem deci onoarâa de a vă declara, că :
Declinându-vă competinţa, nu voim să
fugim de răspundere şi de judecată.......
Tustrei profesorii daţi tn judecată suntem oameni şi luptători convinşi, adică alăturea cu mine colegul şi amicul med Tzoni, cum şi Dimitrie Paslia, junele şi talentatul profesor de geografie de la Liceul Naţional din laş,; şi când luptăm din resputerl contra regimului de astă-zl, carele numai liberal nu se poate numi, ştim sâ răspundem de faptele noastre.
Declinându-vă, aşa dar, competinţa, o-noraţl şi stimaţi colegi, privim drept In faţă pe Ministrul temerarii! călcătorii! de lege, şi cu fruntea ridicată sus, strigăm acestui Ministru: Vin’o acum la tribunalele ordinare daca te line cureaoa I!. (a-
plauze zgomotoase şi fără sftrşiL acopăr aceste din urmă cuvinte a le d-lul Mâr-zescu, carele este obiectul unei adevărate ovaţiunl din partea întregului auditoriu).
INFORMATIUNI
D. Lascar Cartargiu, care a sosit eri dimineaţă in Capitală, a primit la otelul Gapşa, unde locueşte, numeroase visite.
Azi dimineaţă d. Catargiu a fost la Văcăreşti ca se visiteze pe amicii noştri Balş şi Filipescu.
X
D. Gheorghe Mârzeseu a părăsit Capitala aseară cu expresul de Moldova de la 11 ore.
D. Ion Brătianu va veni mâine tn Bucureşti. Joi d-sa se va duce împreună cu ceî-l-alţi miniştri la Sinaia unde un consiliu de miniştri va fi ţinut sub prezidenţa Regelui.
X
Ni se spune că d. Aurelian a început, in numele guvernului român, negociaţiuni cu şeful casei Fraissinet din Marsilia pentru organizaţiunea, cu concursul acestei case. a unei companii române de navigaţiune pe Dunăre.
X
Ministrul de resbel ar avea inten-ţiunea, se zice, se înlocuiască imediat pe toţi căpitanii de port civili prin ofiţeri din serviciul activ sau din rezerva flotilei. Credem că o a-semenea măsură ar fi nedreaptă, ci vilii căpitani de port având drepturi dobîndite de care trebui a se ţine seamă şi înlocuirea lor prin ofiţeri de marină trebuind să se facă treptat cu ivirea vacanţelor.
X
Ni se comunică din Galaţi rezultatul examenului căpitanilor din corpul al 3-lea de armată aspiranţi la gradul de maior.
S’au prezintat la examen tf) căpitani de infanterie şi 4 de artilerie. Din aceşti 14 oficiţeri numai doi aii reuşit, d-nii Ion Dănescu şi Parfeni, ambii din artilerie.
X
O dovadă despre halul In care a ajuns guvernul.
D. Radu Mihai roagă pe d. Dănescu, fostul ajutor de primar, se meargă se cbiefuiască la Rlmnicul Sărat,Tn calitate de prefect, şi d. Dănescu se
lasă greii.
X
Aflam cu mulţumire că insecta a cărei prezenţă s’a constatat tn bolta de viţă a doctorului Petrini, in Bucureşti, nu este pbyloxera ci un alt insect care, de şi vătămător, se poate stlrpi cu inleznire.
Aşteptăm nerăbdători o comuni-caţiune oficială în această privinţă.
X
Se vorbeşte cu stăruinţă de câteva zile, chiar prin unele cercuri colectiviste, despre înlocuirea d-lul Moruzi la prefectura poliţiei Capitalei prin d. Pavel Stătesou, vestitul paşă de la Tulcea. Dacă ştirea se va adeveri, se mai îndrăsneascâ cineva se zică că sunt rele dupe care alte mai mari nu se pot ivi!
X
Astă-seară la Teatru Dacis, noua trupă română de vodevil şi comedie represintă în folosul incendiaţilor din Botoşani Domnia femeilor operetă In 3 acte, musica de Jonas.
DEPESI TELEGRAFICE
Vocea botoşanilor ne aduce numele persoanelor compuind comitetul ales pentru ajutorarea victimelor incendiului, lată aceste nume:
Theodor Calimaki, loan Dokan, Neculai Sofiano, lorgu Hermeziu, loan Giol&k, Buzdugan Teodor, Gos-tachi şi Grigorie Ghyka Deleanu, : Teodor Cristescu, Alesandru Gkika Brigadir, Garabet Giolak, George Chr. Goilav, Gr. T. Goilav, Bogdan Valerian Goilav, loan Chr. Goilav, Christea Mane, comerciant, D. Sc. Miclescu, George St. George, N. Bol- j dur-Epureanu, loan Gh. Miclescu, St. Ganea, Jules Văsescu, Gh. Stro-ici, Costica Stroic1, Anastasie Botez, Gostică Codrescu, lureşti, Mihai Ciu-leiu, N. Gaimacanu, Ales. St. George, Eduard Ulea, Dr. Arpad Haynal, loan Nicoleanu, farmacist, llarie Vârnav, Vasile Pisoski, Teodor Si-lion, Dr. Al. Stefanovici, loan Gheor-ghiescu, avocat, Vasile Ionescu, profesor, Lascar Iamandi, llie Metz, 1-conomul Gh. Constantinescu, Alfred Dausch, inginer, Ion Gârjan, Nicu Fotty, loan Buzdugan, Alecu V. Miclescu, Gostică Bobeica, Adam Ha-ret, Orest Buzdugan, Berişu Moş-covici, 1. Spaver, Adolf Landesberg, Avram Wechsler, Moses Schnayer, losif Abramovici, Alter Schesinger, Fraţii Segall, Dr. Calischer, Ales. Enaoovicî.
Comitetul funcţionează deja sub prezidenţa d-lui Th Calimaki la a-dresa căruia ziarele independente vor trimite numele adunate de dln-sele.
X
Ni se spune ca prinţul Fredenc de Hohenzollern va veni mâine incognito tn Capitală unde va remâ-mâne plnă seara când se va reîntoarce la Sinaia.
*
Doamna şi domnişoara de Rado-vici, soţia şi fiica ambasadorului Germaniei la ConsUntinopole, trecând prin România, s’afi dus la Sinaia pentru a se prezenta M. S. Re-gina.
<	X
AGENŢIA LIBERA
Paris, 27 Iunie. — Ziarul Le Temps anunţa că Anglia voind sâ ’şl concilieze sprijinul Germaniei In chestiunea E-gyptulul, oferă acestei din urmă puteri protectoratul Siriei.
Berlin, 27 Iunie. — Ziarul Die Post, vorbind de condamnaread-lulKoecklin de către curtea din Lipsea zice că membrii partidului radical In Franţa Împiedică stabilirea între Franţa şi Germania a relaţiunilor demne de aceste două mari puteri care nu sunt In discordie.
Berlin, 28 Iunie.—împăratul a con ferit Ministrului de Războia al Turciei, Aly Said-Paşa, marele cordon al Vulturului roşu clasa 1, şi d-lui Tavera vechia consiliera) ambasadei Austriace, ordinul Vulturului roşu clasa II.
Viena, 28 Iunie.—Principele Moştenitor şi principesa Stefania aa plecat eri în Galiţia.
Berlin, 28 Iunie. — Gazeta Crucei zice că Austria şi Rusia nu vor admite anul acesta prezenţa ofleerilor străini la manevrele armatei.
ACTE OFICIALE
D-nu B. P. Hajdeu este numit vice-pre-şedinte al consiliului permanent de instrucţiune.
— Cucernicul preot Constantin Ionescu este numit protoereu al .judeţului Vâlcea.
(IlAsILIII. IIIHIML Dl\ GALAŢI
OICISIUNE MINISTERIALA
Având tn vedere contestaţiunile ce mal mulţi alegători ah îndreptat contra alegerilor consiliului comunei Galaţi, efectuate în zilele de 9 şi li Maifl expirat;
Având în vedere că printre aceste contestaţiunl acelea înregistrate la No. 1204 şi 1 205 din 26 Maia, precum şi protestul depus, de aleşii colegiului
II, D Iul preşedinte al biuroulul pentru verificarea şi validarea ziselor a-legerT, sunt privitoare la tncheerea ce nouii aleşi ah luattn ziua de 22 Maia, iar nu la operaţiunile electorale ;
Că ast-fel fiind, ele urmează a fi înlăturate ca avănd un obiect străin recursului de faţă.
In privinţa alegerel colegiului I Având în vedere că motivele de casare coprinse în conteslaţiunea înregistrată la No. 1.131 din 16 Maia şi îndreptată în contra alegerel colegiului I sunt următoarele :
ţ) C» mal mulţi alegători afi luat parte la vot fără a avea nici censul, nici calitatea cerută de lege pentru a fi
alegători;
2) Că unul dintre aleşii acelui colegia,
D. Moise N. Pacu, este arestat ca autor al omorului alegătorului Dim. St»-nică, întâmplat In ziua de ii Maia cu ocasiunca alegerel colegiului II;
Asupra primului motiv:
Considerând că legea electorală comunală, prin art. 11, 12, 13, 14 şi 15, atribue consilielor comunale, tribuna-leler de întâia instanţă şi înaltei curţi de c&saţiune competinţa exclusivă de a judeca dacă un cetăţean lntrunesce condiţiunile cerute de lege pentru a fi alegător ;
% Considerând In specie, că alegătorii Iordan Stoian Martin , Petre Stoian Martin şi G. Pod&şcă ah luat parte la vot tn basa tnscrierel lor tn liste definitive, iar alegătorul G. I. Vlahopulo a fost admis sâ voteze tn virtutea unei hotărâri definitive, după cum resulta din procesul-verbal dresat de preşedintele biuroulul electoral;
Având tn vedere şi disposiţiunile art.
47 din legea electorală comunală, respinge ca nefundst acest prim motiv. Asupra celui al 2-lea motiv de casare: Considerând că alegerea primului colegiu a avut loc la 9 Maia, iar aceea a celui de al duoile la 11 Maiâ ;
Că prin urmare faptele ce se impută D lui M. N. Pacu ne având nici o rela-ţiune cu operaţiunile alegere! colegiu-I, şi 8ceasta al 2 lea motiv cată a fi respins.
In privinţa alegerel colegiului II:
Avend în vedere că motivele de casare conţinute In contestaţiunile înregistrate la No. 1.131 din 16 MaiO şi 1.139 şi 1.138 din 18 Maia, precum şi în acea depusă In ziua alegere! Ia biu-roul electoral, se reduc toate la următorul :
«Că alegătorii prin violenţă aâ fost împedicaţl să’şl exercite dreptul lor de vot.»
Asupra acestui unic motiv :
Considerând că din procesul-verbal dresat de d. preşeeinte al biuroulul e-lectoral şi aflat Ia dosar resultă că ne-orânduelile ce s’aâ produs cu ocasiunea acestei alegeri ah avut loc la orele 9 şi 5 minute, imediat dupe deschiderea colegiului electoral;
Că aceste neorândueil nu &a durat în interiorul biuroulul alegerel de cât 2 minute, şi câ d. preşedinte, făcând us de prerogativele sale legale, a restabilit ordinea şi a asigurat alegătorilor pacl-nicul exerciţia al dreptului lor;
Considerând câ o dată ordinea restabilită, ea nu a mai fost turburată în tot cursul zilei, ast-fel că toţi acel, alegător; c.irl aO voit a0 putut să ’şl exerci-teze In linişte dreptul lor electoral;
Câ ast-fel fiind şi acest motiv este neîntemeiat;
Centru aceste motive şi In basa art.
61 din legea electorală comunală, Ministerul
Respinge ca nefundate zisele contes-taţiunt şi dispune în&poerea dosarului consiliului comunei Galaţi.
Decisiunea de faţă se va publica prin Monitorul oficial conform art, 61 din sus citata lege.
Dată &8tâ-z! la 13 Iunie 1887.
m
Ministru, R. Mihaiu.
No. 8,690.	1887, Iunie 13.
CRONICA
O NOUĂ FUNCŢIE
Nichi este typu cumulardului.
Era deja secretar &1 d-lul Brătianu, director al Voinţei numitului, bibliotecar al Statului şi profesor de m&I multe lucruri pe care nu le ştie.
Guvernul, care ’l iubeşte cu deosebire, a mal creat o nouă funcţie dinadins pentru el.
Funcţia nu e încă botezată, ca şi ti-tularu el, dar iată In ce consistă. Când guvernul vrea să scape de vre un jurnalist care ’l plihtiseşte.nu mai aleargă la juraţi, căci juraţii a0 năravul să a* n chite pe jurnalişti. Preferă să întrebuinţeze vre un Nâcescu, vre un Iulian,


✓

www.dacoromamca.ro
EPOCA — 17 IUNIE
PUBLICITATE*
ZIARULUI ,, EPOCA
Tlraf^iu 0,000 de fol
4 4
ANUNCIURI SI RECLAME
Anunciurî pe pagina IV, linia 30 bani
Anunciurî şi reclame pe pagina III linia S lei.
safl alţii, făcuţi pentru asemenea treburi şi cu care merge la sigur.
Dar cum să te aducă Înaintea Domniilor lor ?
Aci Începe funcţia lui Nichi.
Nichi se pune câte-va zile d'a rândul «6 scrie prin gazeta d-lul us mic şir de obrăsnicil la adresa d-tale. Te face asasin, laş, spion.
Daca eşti tînăr şi cu sângele iute, şi nu ştii Încă bine ce este Nichi, te superi, întâi o el pe calea cavalerească, li ceri reparaţii, II adresezi provocaţii.
Nichi s’ascunde, fuge,scapa, şi te a-gasează aşa de bine In cit la urma urmelor te duci de II tragi un picior, or, daca al mănuşi 11 cârpeşti o pereche de palme.
Atunci el se face că e foarte supărat; ţipă, sbiarâ, strigă că l’al omorât, şi Indatt es d'intru’un dulap vre-o câţiva procurori or judecători de instrucţie care cu ajutorul unul Nacescu oare care, te duc la Văcăreşti şi scupă, câte va luni, pe guvern de d-ta.l(i iad şi câte-va mii de franci din busunarul d-tale şi II bagă tn buz mărul lui Nichi.
Asta e leafa lui.
Vedeţi ce funcţie plăcută pentru dân-sul. O mică palmă p’aicl pe dincolo, şi bani de cheltuială berechet.
Cel dântâifl cu care Nichi a operat afl fost amicii noştri de la «Epoca» şi fiindcă se făcea pentru Întâia dată lucrul a isbutit destul de bine.
Acum a vrut să opereze şi cu Lupta. De rândul ăsta n a mal prins. Confraţii noştri sunt mai economi Afl găsit cu drept cuvânt c# Nichi cerea prea mult pentru mutra lui.
S ad mulţumit să'l ia de ceafă şi să'i dea cu nasu In câte va din necurăţeniile lut.
Cât pentru palme le afl amânai pentru vremuri unde se vor plăti cât fac.
Nichi e desperat. Ce se face daca nu e mal vrea lumea să'l cârpească ? ’I este o frică groaznică să nu i se suprime postul.
De aceia de mâine Încolo a hotărât să publice In capul gazetei d-sale un anuncid prin care face cunoscut d-Ior redactori al gazetelor de oposiţie, că de acum Înainte îşi scade foarte mult pre ţurile. Primeşte o palmă pentru 5 franci... şi 'ţi dă şi un săpun de spălat pe mâini.
C&rpacl.
SOCIETATEA GEOGRAFICA ROMANA
Conformându-se dorinţei D-lor Donatori, Biuroul publica următorul concurs :
1)	Se institue trei premiurl de 500 lei fle care, p°ntru cea mal bună prelucrare a unul Dicţionar geografic, topografic şi statistic pentru or-care judeţ din România, afară de judeţele deja premiate, adică Dâmboviţa. Dorohoî şi Tutova.
2)	Acest Dicţionar va coprinde descrierea judeţului, plâşilor, (ocoalelor, plaiurilor,! comunelor (oraşelor târgurilor, satelor, cătunelor,) locurilor istorice, a nurilor, pâraelor, gârlelor, lacurilor, insulelor, munţilor, dealurilor, şesurilor şi apelor minerale.
3)	Descrierea judeţelor, a plftşilor, p'a'Urilor se va face pe larg arâtându-se situaţia, hotarele (naturale sad artificiale,) Întinderea,clima,calitatea solului, munţii şi rlurile, producţia agricolă, industrială şi comercială, a căilor de comunicaţie, Împărţirea administrativă, judiciară, militară şi bisericească, precum şi centrurile cele mal populate şi mal productive.
4)	La descrierea fle-cârel comune (oraş, târg, sat sau cătun) se va da :
a)	Numele actual obicinuit şi oficial (In transcrierea fonetică) precum şi numele ce l’a malavut In vechime.
b)	Situaţia naturală, fixându-se pe rturl şi munţi, precum şi atitudinea lor d'asupra nivelului mării, pe cât va fi posibil.
c/Populaţia şi etnografia (atât pe comune, cât şi pe sate şi cătune, dându-se numărul contribuabililor, a familiilor şi a sufletelor).
d)	Producerea agricolă, industrială şi comercială. Numărul vitelor pe comune, sate şi cătune.
e)	Arătarea institutelor de cultură, de bine-facere, a fabricelor precum şi a monumentelor celor mal Însemnate. Numărul bisericilor şi a deservenţilor, precum şi a şcoalelor cu statistica elevilor.
/^Istoricul comunei, arălându-se e-venimentele cele mai Însemnate In istoria ţârii care s’au petrecut Intr'lnsa.
5)	Pentru elaborarea Dicţionarului pentru or-care judeţ, se da un termen până la 1 Decembrie 1N87.
0) Manuscriptele se vor trimite la vice-preşedintele Societăţii cu numele autorului sigilat şi cu un moto.
7)	Manuscriptele nepremiate devin proprietatea Societăţii.
8)	Manuscriptele nepremiate se vor Înapoia după cerere; Societatea Insă Îşi reservă dreptul să utiliseze părţile ce va crede de cuviinţa din lucrările nepremiate.
Vice-preşedinlc : GENERAL G. MANI'.
Secretar general : Geurge I. Labovari.
Bucurescl In 15 Februarie 1887.
ultime mm
Miniştrii s au intru nil azi în Consiliu sub prezidenţa d-lul Mitiţă Sturza. S'a vorbit mult despre ho-tărîrea juriului universitar Înaintea căruia au compărut Sâmbăta trecută d-nil profesori Mârzescu şiTzoni şi, dupe cât ni se spune, ministrul cultelor şi instrucţiunei publice n’ar fi fost menajat de loc de către colegii sei ; d. Stătescu mai ales 11 ar fi luat In zeflemea cu multă cruzime.
Aflăm din isvor autorizat că d. doctor Buscb, ministrul plenipotenţiar al Germaniei la Bucureşti va merge la Gonstantinopol pentru a gera, In calitate de Însărcinat de a-faceri special, ambasada Germaniei pe lângă sublima Poartă, ambasa-
dorul, d. de Radovici, dobândind un congediQ destul de lung.
•
O persoană foarte în curent de tot ce se petrece In judeţul Tulcea ne face se observăm că ştirea despre Înlocuirea d-lui Moruzi la prefectura poliţiei capitalei prin d. Pavel Stâ-tescu nu poate se fie Întemeiată, pentru moment cel puţin, şi iată de ce. Mai înte\ d Pavel Stătescu are în judeţul ce administrează proprietăţi Întinse pe care le.exploatează el Însuşi; al doilea,acum este momentul când începe ceea ce se numeşte oficial stlrpirea lăcustelor In Dobro-gea. Este dar inadmisibil ca d-sa să lase pe mâini străine strîngerea veniturilor proprietăţilor sale, strln-gere care se face mai ales pe cale administrativă şi se renunţe la pre-levementul tnsemnat ce face în fiecare an asupra fondurilor ce i se Încredinţează pentru stlrpirea lăcustelor.
Observaţiunea părându-ni sejustă, o Înregistrăm.
•
Se respîndise sgomotul în capitală zilele trecute că d. Ion Câmpi-neanu ar fi căzut greii bolnav In străinătate, ceea ce ar fi şi sil t pe d-na Gâmpineanu se plece grabnic lângă soţul seu. Aflăm astă-zi că a-cel zgomot era netntemeiat şi că primarul Bucureştilor, deplin sănătos, se va Întoarce în ţară cel mai târziu In primele zile ale septâmâ-nei viitoare.
•
Aseară s'a aprins fabrica de vacs din strada Sabinelor. Focul a fost stins de către lucrătorii fabricel cu ajutorul vecinilor. Pompierii n’au sosit de cât foarte tftrziâ, dupe ce totul se sflrşise. Pagubele sunt evaluate la vr’o 15 mii de lei.
•
Dupe ce ambulanţele rurale nu au un personal medical suficient, apoi unele din ele sunt şi lipsite de medicamentele trebuincioase. La ambulanţa din judeţul Muscel mai ales această lipsă de medicamente este cu deosebire simţită.
•
In numărul nostru de mâine vom publica un important articol datorit colaboraţiunei d-lui N. Eleva şi intitulat Un nou proces de presa.
•
Ministrul plenipotenţiar al României laParis, d Vasile Alexandri, va sosi pe la sfirşitul acestei săptămâni la Sinaia unde va remânea vr’o 15 zile ca oaspete al MM. LL. Regele şi Regina. De acolo d. Alexandri ae va duce la proprietatea sa Mireeştî din judeţul Roman.
ULTIMA ORA
AGENŢIA IIA VAS
Paris, 28 Iunie — 0 depeşă din Moscova face să se observe câ d s-minţirea dată sgomotulul după care Rusia ar fi remis Porţii o notă cominatorie, nu exclude ideca ca dacă Sultanul ar ratifica convenţiunea acordând Eugliterel drepturile escepţionale asupra unul teritoriu a cărui inviolabilitate este garantată prin tratate, el
s ar expune de a vedea alte puteri, cari afl asemenea interese primordiale, obligate de a urma exemplul Mării Britanii. Preponderanţa Engliterel n’ar putea în adevăr să fie tolerată, farâ ca să aiba de resultat demembrarea Turciei. Depinde de Sultan de a Înlătură acest pericol.
Vtena, 28 Iunie. — Regele Serbiei a primit azi pe ambasadorul Engliterel, Sir Paget. Audienţa a durat o orâ.
Berlin. 28 Iunie. — Se asigură că Itnpăratul a exprimat dorinţa de a se duce la Gastein în anul acesta, dar o decisiune denitflivâ na fost încă luată.
Roma. 28 Iunie. — «Sangotardo» va pleca In curând la Masuah ducând 2000 saci de făină şi 250 tone de merinde şi furage.
Câţi va carabinieri şi un detaşament de soldaţi sanitari se vor duce asemenea cu această navă.
Verona, 28 Iunie. — Nişte studii preparatorii în privinţa manevrelor de asediu ce se vor face împrejurul pieţei noastre, sunt cu sirguinţă urmărite de statul major.
La 10 Iulie, se va proceda la constituirea trupelor ce trebue sS ia parte la aceste manevre. Operaţiunile vor începe la 15.
AGENŢIA LIBEHA
Belgrad, 28 Iunie. — Ştiri din Yalta anunţă câ Regina Nathalia va pârasi acest oraş pe la 5 sau 7 Iulie şi câ va sosi la Belgrad pe la 15 Iulie. Se vor-besce că la întoarcere va face o visitâ Reginei României.
De laBaltatesti (jud. Neamtu)
Calilalile apelor minerale de la Ballatesti, instalaţia si confortul ce ’l poseda fac ca acest stabiliment sa fie unul dintre rele d'inlâiu stabilimente balneare
ale tarei.
Apele cloruro-sodico-bromurate sunt recomandate contra boalelor scrofaloase vechi si grave, boale de ochi. de urechi, abcese reci, ulcere, fistule, artrite, lumori albe, periostite. oseite, ele.
Asemenea si toate hoalele cronice ale femeilor, metrii» cronice cu granulatie si ulcere, leucoree, tumorile si durerile de mitra si de ovare suni cu totul vindecate. Paralisiile. reumatismele artrielice, sillli-sul lertiar, găsesc o indicatiune speciala in băile de la Ballalesci.
Slăbiciune generala a copiilor, anemia si rluroma-nia fecielor. dispare prin apele de la Baltatesli si a-erulde la munte imbalsamil prin mirosul brazilor, si bolnavii! si redobândesc in curând sanatatea Sorgintea Cusa-Voda prin calilatile sale purgative si diuretice este cel mai bun remediu contra tutulor boalelor cronice ale stomacului, ale intestinelor, ale licatului si ale conslipatiilor cel» mai grave.
Restaurantul este incredinlat unei persoane speciale sub controlul meu. se mănâncă după învoiala sau prin abonamente după voinţa visitatorilor. cu un preţ moderat.
In timpul sezonului este o farmacie, un medic, un birou leiegraflir si posta, mustea, baluri si aile multe distrării uni.
Preţul drumului de (er dus si intors este redus pe jumătate.
In anul acesta s'au mai făcut multe îmbunătăţiri. Sezonul începe de la 25 Maiu si dureaza până la t Septembrie.
Pentru a’si procura cine va odăi sau ori ce alte in formaţiuni, sa se adreseze la Piatra sau la Ballalesci la
l)r. Cantemir.
N. li. Sărurile de Ballalesti purgative efervescente si pentru bai se găsesc la farmacistul Berbcrcauu, depozitarul general la Peatra. si ta toii farmaciştii din tara.
QI M A I A '	MNN'DY din nofl
O Mm MIM restaurată şi mobilată, de închiriat In total cu grajd şi şopron sau pe etaje. A se adresa, th Bucureşti, la d A. Braunhelder, Str. Polonă No. 106.
CASELE SI LOCUL Brezolanu
No. 2 lângă bulevard SUNT I»E VdN-ZARE.
Doritori se vor adresa chiar acolo.
CASA DE SCHIMB
4LEI. GR. I0NESCC & B. MARCF
Strada Up.ranl, (le. <1 bl*
Bucureşti, 16/*6 Iunie
sSra.
cuponelor medin
VALORI
K
FONDURI DE STAT ROMAN
Renta rom. per. 1876 5 0/0 1 Renta rom. amortis. 6 0/0 1 Renta rom. (rur. con) 6 O'O 1 Oblig, de Btat C. F. R. 6 0/0 1 Idem idem 6 0/0 Imprnm. Stern 1804 7 0/0 1 Impr. Openheim 1860 8 0/0 1 Agto
ÎMPRUMUTURI Dl ORASI Impr. oraa Bucurescl 6 0/0 1 idem idem din 1884 6 0/0 1 Impr.or.B.on prime lotf. 10
VALORI DIVIRSS Credit Fonciar Rural 7 0/0 1 Idem	Idem	6 0/0
Cred. Fon. Ur. din Buc. 7 0/0 Idem	idem	6 0/0
Idem	idem	6 0/0
C-sd. Fonc. Ur.din laş i5 0/0 ohl. Ou. nans. fr. soo. foii
Ap 1 Oc Ap 1 Oc Mai 1 No Ian 1 Iul Idem MarlSep Ian 1 Iu)
Ian 1 Iui Mal 1 No
Ian 1 Ini Idem Idem Idem Idem Idem Mai Noi
»1 1/2 94 8/4 88
15 1/4
781/8
93
80
107
91 3/4 1041 96
i
ti
79 1/8 815
CA8SA DE SCHIMB
JOANNIAN 4 NICOLESCU
No. 33, Strada Lipicanx,No. 33 Cursul pe ziua de 16 Iunie 1887
VALORI	Cump	Vând.
5 0/0 Renta amortisabilâ. . . 5 0/0 » români perpetuă.	97 1/8	95
6 0/0 Oblig, de Stat (R'ur. ’conv.)	87 1/4	87 8/4
Impr. cu prime Bucur, (lei *0)	33	36
7 0/0 Impr. Munic. Emis. 1883	78	78 i/8
10 lei Oblig. Casei pens.(l. 300)	214	218
5	0/0 Scrisuri funciare urbane 6	0/0. ■ .	88	88 8/4
7 0/0. > .	104 1/2	106
5 0/0 • rurale >	91	91 8/4
70/0 • m »	106 1/2	107
5 0/o Scrisuri func. urb. Iaşi Acţ. Bâncei Naţ. a Rom. (506) Dtverne	7»	79 3/4
	1020	1035
Aur contra argint saCt bilete .	15	15 1/2
Fiorini val. Austriacă . • .	2.	202
Mărci Germane . . . • .	124	126
Banc-note francese ...	100	101
Ruble ruseşti		225	830
CÂRTI
pentru
IHIVARTIREA PREMIELOR
— M ARE —
ASORTIMENT DE CÂRTI
In limbele
ROMAN*, FRANCEZA, GERMANA
cu un rabat foarte avantagios
Leon A.loalay
Librăria Universala Calea Victoriei, Mo 18
ALBERT BAUER
INGINER SPECIAL
Strada Coltel, 49. — Bucureşti
MORI
FABRICI vb SPIRT
HI
TOT FELUL DE MAŞINI
Mare depoalt de toate uneltele ol accesoriile pentru exploatarea fabricelor
PIETRE <de MOARA CURELE, CAUCIUCURI BAZE 0E IRITASE, LURRINA ELECTRICI,
SI D C D n 11T UQ Câine, Talia mare, .A I tnUU I Păru alb cu pete Cas-
Ltnil. A se aduce Strada Romana, No. 11 bis, Recompensă.
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(12)
A. MATTHEY — (arthur arnould)
CRIMA
DE LA
CRUCEA ROŞIE
PROLOG
« MĂCEL TJ I_
IX
Ce conchide doctorul Tbevenln
—	Puteam să spun ceva dinaintea el, Abric 7 Să Împlânt în ea la această orâ fatali, neuitată, dorinţe de resbunare ?
—	Şi de ce nu ? zise tânărul poso-
morât. Sunt Împrejurări în care res-bunarea e un lucru sfânt. Intru cât mă priveşte efl am jurat.
—	Şi eQ asemenea I dar asta ne priveşte. A fost un frate falş care a trădat pe Juste.
—	Aşa cred şi efl.
—	Nu-I vorbă de crezut, e un lucru sigur... asta sare în ochi! Soldaţii afl sosit un sfert de ceas dupe bietul M&-rion.... Un ceas dupe ce părăsise baricada. S'&fl suit de a dreptul, fără a cerceta, ca nişte oameni care ştifl unde merg, care afl înştiinţări sigure.
—	Da, da..
—	Ofiţerul a zis întâifl de toate : 1 «Care din voi se numeşte Juste Ma- 1 rion ?»
—	Aşa ’i 1
—	Avea dar ordine dinainte. Armată prin acea parte a Parisului nu se afla. Nu se bituse pe acolo. Deci, el veniseră anume, în urma unei denunţări.
—	Atunci sunt doi! încheie Abric,cu furie.
—	Doi? îngână doctorul mirat.
—	Da, cel care comanda, care a lovit pe bătrâna, care a tras cu pistolul în Juste, şi cel l’alt, tr&dădătorul, luda 1
—	Ştii bine, întrerupse restit doctorul, anume cine sunt; aceia cărora Juste le a spus unde să afla ascunsă familia Iul ?
—	Da. Eram pe baricade cu el. Am sosit la o data împreună cu Raimuud. Am stat până la urmă; apoi, când ne am împrăştiat, m’am întâlnit cu acel c&re se luptafl puţin mal departe. N'am ajuns la d-ta de cât dupe ce tot era
sfârşit..pentru a 'ţi cere adăpost....
crezând că Marion şi al săi erafl de mai nainte aici.
—	Şi prin d-ta am aflat că se aflafl la Alfred Raimund. Din fericire! cftcl
fără mine, Zelia n’ar mai trăi acum...
Dar nu-I vorba despre asta.
—	Şease inşi ştiafl câ Marion lş dusese familia, la Raimund, afara de Juste şi de mine.
—	Care anume ?
—	Durandeau ; Collinet, mecanicul, acesta a fost ucis, Aubry ; Morand ; Regnier şi losef Tardy.
—	Aceşti cinci trâesc ?
—	Nu ştifl. Durandafl s’a dus de la baricadă de cu vreme, In momentul cflnd lupta era mal aprinsă, ca se duca uu ordin lui Juste către tovarăşii noştriI din strada vecină. Nu l’am mal revăzut. Aubry şi morand m’afl urmat şi s’afl bătut împreună cu mine până la patru
ceasuri, apoi afl fugit, care în cotro.
Cât despre Regnier şi Tardy.... A I îmi aduc aminte... Regnier a fost prins de
soldaţi...Tardy.....nu ştifl zăfl ce s’a
făcut.
—	Nu se poate să fie altul de cât u-nul din aceşti cinci.
—	Pe cine ’l bănueştl.
—	Dragul mefl, In asemenea cazuri,
nu bănueştl...dovedeşti ?
—	Dacă cum-va ar fi Regnier.... care
văzându-se prins.... pentru a ’şl res-cumpâra viaţa....
—	Tăcere Abric 1 Nu ştim nimic Inca. Să nu batjocorim pe nimeni... Poale a-cela e şi împuşcat 1
Cu toate acestea tot va trebui să ştim.
—	Fără ’ndoiala; dar pentru a şti, sS cercetăm şi întâifl de toate să cercetăm.
Cel doi bărbaţi mal schimbară câteva cuvinte; apoi doctorul şl lua pălăria şi pleca ca să ’şl vadă bolnavii.
Abia eşise din strada Dragonului, şi uşa cabinetului în care rămăsese singur, plimbându-se din lung In larg, gânditor, se deosebise şi Herminia se arâta.
—	D le Abric, zise ea, Zelia vrea să ’ţl vorbească.
—	Mie, răspunse lucrătorul mirat.
— D-tale, şi numai d-tale 1... Te aşteaptă.
X
îndoitul juraniînt
Abric urmă pe d-na Thevenin, In tăcere, dar foarte mişcat în lăuntrul săfl şi încă şi mai sfios, păşind în vlrful degetelor, ca să nu facă sgomot. El ’şl închipuia că Zelia, simţindu-se mal răfl după acea criză nervoasă care ’l turburase atât, avea nevoe de ajutoarele sale safl voia să ’i spue ceva cu limbă de moarte.
Grija şi turburarea sa se măriră când ajungând la uşa odaie! tinerel fete, Herminia o deschise şi se pregăti a se retrage.
—	Cum I mă laşi, nu intri cu mine? întrebă Abric, cu o adevărată frică, care făcu să zîmbiască soţia doctorului de şi împrejurările erafl atât de tragice.
—	Da, d-tale vrea să 'ţi vorbească Zelia, răspunse ea, şi împingând puţin pe lucrător Închise uşa după el.
Abia se afla la zece paşi de patul d-şoarel Marion.
El se uită la ea sfiicios, şi nu ’şl putu ascunde surpinderea când o văzu. Tt-năra fată stătea acuma dreaptă, foarte liniştită ; în faţa el se citea energia şi hotărîrea. Din desperarea el nu mal rămăsese alt nimic de cât o mare paloare pe tot obrazul şi o roşeaţi uşoară a pleopelor ; dar ochii săi erafl scântei-tori şi Abric crezu că n’are altă fiinţă.
—	D-le Abric, II zise ea încet şi blând,
dar cu nişte accente în glas care ’i părură ceva nofl, ţineai la frate-mefl, nu e aşa ?
—	Dacă ţineam la dânsul, d-şoară Zelio, zise el mişcat. Ol da! Cutez să zic că eram nişte prieteni cât se poate de buni, de şi eram aşa deosebiţi tn atâtea privinţe. Cu toată neştiinţa mea, asprimea sa, el mă trata ca pe un frate. Puţinul ce ştifl, puţinul ce sunt Iul îl datoresc... El mă sfătuia, mă câr-muia, mă învăţa... De aceea 11 iubeam şi efl din toată inima şi mi-aşî fi dat viaţa pentru dânsul.
—	Nu mă îndoesc, d-1e Abric.....Şi
mama te iubea şi ea era vrednică s’o iubeşti.
—	Adevărat.... nu se poate femeie
mai de treaba. Uite, n'am văzut oameni mal cum se cade de cât familia d v. asemenea şi bietul d. Alfred Raimund, care s'a bătut alături cu mine ca şi Juste Marion el însuşi. D’apol d-na
Ernestina, ce suflet bun....... d’apol
d-şoara Isabela----pânl chiar şi pui-
şorul cel mic... toţi, toţi, oameni de ispravă I	•
—	Aşa este, d-le Abric ; de aceia va trebui să-l resbunăm, nu-l aşa ?
Abric tresări, făcu o mişcare de mânie şi ochii T scăpărări.
Dar se opri de odată, şi potoli focul privirel sale şi plecând capul răspunse îngânat:
—	De sigur... vom căuta...
(Vs urmi)
www.dacoromanica.ro
ERQCA - 17 IUNIE
•Xi
X
'XGXi
RECOMANDAM
■X#
X
X
X
LEGA TORIA DE CÂRTI
X
«X
NM U O
STRADA BISERICI IENEI No. 10. CIS1 BISERICEI DINTh'O ZI BtCIRESTI
In acest atelier se esecuta orl-ce lucrări de Le-gaţorie, Papetarie, Galanterie si Cartonage, asemenea efectuează Registre de Comptabtlitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-ce mărime si liniatura mecanica cu pre-ciurile cele mai moderate.
X
X
IX9X!
X
X®
PE MALUL
MARE! NEGRE
PE MALUL
M â REI-N EGRE
GONSTANTZA
rv
STAGIUNEA BĂILOR DE MARE
SCHIMBAREA DIRECTIUNEI
Direcţiunea si Instalarea acestui Hotel este cu totul schimbata din nou in mod ENGLEZ. — Visitatorii gtsesc toate inlesnirile.
BAI CALDE SE GĂSESC IN HOTEL
Pentru mai multe desluşiri a se aresa către
Gerantul hotelului B. JERVIS.
Hotel Carol I, Constantza.
x®x
X
m
x
®x«
Sub-semnatul are onorea aduce la cunoştinţa onor. public şi clientelei mele că de Ia Sr. Gheorghe a instalat cu totul din nuou
No. HO. - CALEA VICTORIEI - No. 50
Vls-a-vis de Pasagiu! Român
UN ELEGANT SALON DE FRISERIE
PENTRU CAVALERI
ARAAGI4T Dl PE SISTEMUL CEL MAI MODERA
PRECUM SI UN
MAGASIN DE PARFUMERIE FRANCESA
SI ARTICOLE DE TOILETA
încrederea do care m’am bucurat pe timpul cât m'am aflat in irfişasinul d-lul Moieescu, precum şi sacriflaiele fâcute pentru a satisface pe onor. visitatori roă indreptă-ţeşte a spera la o numeroasa clientela.
Cu deosebita stima. I. ltl\ESCl Fost in magasinul d-lui Moisescu. Calea. Victorie], 50 Vis-a-vis de pasagiul român.
iXRXf
•X(*
Cal. Victorii
Pal. Dac.-Pom.
LA ORAŞUL VIENA
A LA VILLE DEVIENNE
wir-d-td* de I.lb. Socec
Recomandam onorabilei noastre clientele pentrn lertlnatate al soliditate următoarele noutăţi:
Rufarie pentru Doamne ei Domni.
Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza. Olanda veritab. de Belgia si Rumburg. Mad&polam fr&ntzuzesc de toate calitatile si lăţimile.
lumburg. tatii
Batiste de olanda si de lino albe si colorate.
Ciorapi de Dame si Domni de Fii d'Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase.
Flanele, camasi si ismenef de lâna după «totemul profr-soralnl Dr. ti. Jargrr. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu raBon. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Tronnouri rvnplrrlr pentru fldantati. Layette» *1 Trousonri pentru ropli. Trousonr! pentru pen*ionate, oteluri ai rentauranturi.
Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CATALOtiU NOSTRU ILUSTRAT SI VA FI TRIMIS OR1-CU1 VA FACE i ERKItK.
LA ORAŞ UL VIENA
CALEA: VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANIA»
vis-â-vis de librăria Sooec
„NAŢIONALA"
OCIEfATE GENERALA DF ASIGUR. IN BUCUREŞTI
Capital social . . • 8,000,000 lei
Prima emisiune . ■ R,000,000 lei Din care .	. . * ,000 000 , ca
fond de garanţie pentru ramura asigurărilor de viata.
RE SERVE DE PREMII
si
FONDUL DE RESERVA 1,200,000 LEI
, XAT10!\ALA“ ASIGURA:
In contra inreudiuliii, grindine!, «pnrgerei
geamurilor, in contra daunelor de traus poet precum şi valori.
Asigurări asupra vietei omului se primesc m tonte combinutiumtr usitate, precum: cas de moarte, stipra vieţuire, ieşire si rente.
„Xationaln** a plătit până la finele anului îtseti in diferite ramure de asigurare peste 10,000,000 lei despăgubiri
Represeutanta generala
Strada Smardan, No. 18
Direcţiunea generala
Strada Carol i. Mo. 9.
a căror apa minerala a fusl recunoscuta de balneologi cu renume european, cu preferinţa de către dr James Constantin din Paris. dr. Seegens profesorde idrople la universitatea dlnViena precum sl de către comisiunea specialista a medicilor sl natnrallsttlor unguri, ca cea mal esce-lenla apa alalina feruginoasa cunoscuta până acum.
SEZONUL DUREAZA
DE LA MAIU PANA LA FINELE LUI SEPTEMBRE
Apele minerale de la Eleopalak se |
de stomac.
topalak se pol folosi cu succes sigur la catarul cronic d slăbiciunile de digestiune, umflaturile de Ural si splina, artrite, gălbioare, idropica provenita din friguri, lieuiuroide si hinocondrie Împreunate cu acelea, incutarca stomacului st fa boaiele cronice de rinichi si besica, la formarea petrei de hesica, chlorosa scrofule si in lipsa de sânge, boala de mitra si nevriralu-bjsteria.
Se afla basiue de hai reci minerale in stil si construcţie moderna, făcute anul acesta, precum si bai calde in vana de apa minerala folosibile pentru diferiţi' boaie, de asemenea sta la dispositie pentru alari bolnavi ier proaspăt si lapte, de capra muls proaspăt.
Se afla medic, farmacie, serviri postai si telegrafic, cabinet de lectura, planuri si conveniri; se afla parcuri, promenazi, parcuri de promenada cu brazi; numeroase locuri pentru escursiuiu
CI ilnitUltflllA jltcIi'O.illî lii.late! Ind r.m, ( ■>» »	....	... ... . . -	,   , 
!
G
.—	® ^—	—pil----------
Icopaiak pe liniile ferate ungare seda bilete de venire si intoarcere cu preciuri sca; staţiunea Feidioara (FeldvarJ, de unde intr’o ora cu trăsură separata sau omnibus
azute pana la
..................................... ..... .-®-----------I ___________________ik anumit aşezate se poata veni la Eleonatak; o trăsură separata costa 3 fl. iar un loc pe omnibus 1 fl. iorr. Cu informaliuni si desluşiri serveşte.
Direcţiunea Băilor.

■ — ■■ ■ ■
i

DUPĂ 0 LUNA DE LA S-tul GEORGE
VA APARE
IN EDITURA TIPOGRAFIE! CAROL GOBL
ANUARUL BUCIESBLOH
PE 1887-88
COPRINpSND:
Firmele tuturor comerrianţilor ţi industriaţilor din Capitală, luate de pe Registrele onor. Trihunal de OomerciU; adresele autorităţilor ţi funcţionarilor superiori, Carelor de Credit, profesiunilor libere, sc6lelor ţi profesorilor, perenelor diettnte, etc. ; Mersul trenurilor ţi vap6relor, tarifele telegrafelor, poştelor ţi căilor ferate; stradele Capitalei împărţite pe secţiuni, după alfabet, Con. venţiunile încheiate de către guis m in cursul anului 1886—67. piuă la rnpari-ţ*une, cu staule striinc, Calendarul pe 1887—86, stc. etc.
-A.3>mTN" CITTRILE
8K rKlMKSC LA
Tipografia CAROL GOBL strada Ddmnel, 14
CC PKKŢURILE URMAtOEK :
1 pagină 20 lei; ‘/i pagmâ 12 lei; »/« paglnfi 7 lei
O simplă adresă 2 lei O pagină întregi dă drej'.nl la nn Anuar.
Domnii comorcianţl şi industriaşi, carî vor voi să aibă anunciul d-lor In Anuarul Bucureştilor, sunt rugaţi a’l trântite cât mai nţîntârtjiat, spre a putea apare la timp.
Asemenea domnii comercianţi şi industriaşi precum şi profesiunile libere, carî 'şi-aii schimbat domiciliul, sunt rugaţi a ne trâmite adresa d-lor esactă, spre a o putea corigia.
Chitanţele liberate la plata anunciurilor vor purta numai semnătura Carol (iiibl.
SOCIETATEA oe BASALT ARTIFICIALsideCERAMICA
DE LA COTROCENI
Societate anonima ea un capital de 1.500.000 lei iu 8000 reţinui a leî 850
întreg liberate
Usina situată la Bucur şti, Cotroceni, Şoseaua Pandurilor peste drum de Agilul ELENA, legală cu calea ferată prin staţiunea Dealu-Spirea.
DIRECŢIUNE» Sl DEPOSIT PRINCIPAL IN BUCUREŞTI. STRADA REGALA No. |J Drposite secundare: l.a tialnti d. S. E. Hommari/a. la t'alarasld. S. B. Tarfalomci
Adresa telegrafica: BASALT, Bucureşti
DEPOSIT E SECUNDARE
In Bucureşti, Calea Grivilza, No. ee.—ln Uruita la D. G. Grosovieh, piaha Sf. Arhanghel.—In
Craiova la D. G. Poumay, banquer.
Industria Naţionala alo cărei produse au obţinui la Expositiunca Cooperatorilor din Bucureşti cea mai mare recompensa :
DIPLOMA DE ONOARE CLASA I-a
____ -XMX-—
A X U TRECE CLI V E I» E R EA
X-
FELUL MATERIALULUI	Nr. bucali lor necesare pentru unitate de iu eşua		V H „al. 1		KT 4J H 1 Cal. 2		I.	K cal. 3
			pentru mie	.2, P c c o a, P-S3 £ =«? s L C 5 a) t; tc cr.- S <. co & E	C, e p u p a c.	P is © o ® p-^: t— P a C S H \ 5 c a. E 1	pentru mie	• i P c 0/ ® ff) P*C ^ u " s! J" N ^ * c ce
Pavele penti u bnrdurc.	la m. 1.	10	350	4.25	352	4.00	300	3.75
Pavele pentru pavagtu.	la m. p.	50	270	15.00	250	14.00	230	13.00
Lespezi pătrate . . .	la m. p.	25	3*0	11.00	300	10.50	320	9.50
Pătrate lelurite . . .	la in. p.	3b	240	10.00	210	9.00	180	8.00
Borduri de grădină .	la m. 1.	10	150	—	130			100	
Cărămizi retractare .	ia m. c.	420	320	—	—						
Cărămizi cu 6 găuri .	la in. p.	80	65	—	—	—	—			
Sc aduce la cunoştinţa Onor Public că In Bucureşti şi Oraşele In care esecută lucrăr-pentru Comună. Societatea se însărcinează si cu esecutarea. garantând Întreţinere a un
an si că se mai afla la usina materiale vechi si disform.
-• C l*UE
I ltl FORTE REDUSE — BHHOHRHHRHaB

4MM II FOillTE IMPORTAM
Sub-sem natul tot lt l cu măr
X®
X
X
•X
I proprietar al fostului Magazin IOV FEX furi de nunveantCs din Strada Lips ani No. 24, am ono»re a aduce la cunoştinţa onor. public şi bogaM mele clientele că de la Sfântul Gheorghe a.j c. atu mutat acest magasin in cunoscutul meO rnaga-sin de lângă Poliţie sub firma I.A o viiii.oma şi că de azi inainte acest magasin va purta numele de
MARE MAGASIN
LA LUVRU DIN PARIS
şi că voifi vinde eltin tot ca până acum fiind devisa magasinului a rumprra rftln si a vinde efliu.
Comptes pe o numeroasă clientelă şi semnez res-pectos.
I. MOISESCU.
>
c
H
s «X «•
B C
B
NU TRECE CU VEDEREA
:x§
PRIMUL ATELIER DE TEMPLARIE
S. EMANUEL
No. i, Str. Luterana, No. I coltzul Stirbey-Voda
Efectuiază orl-ce mobilă sculptată şi nesculptată pentru Saloane, ca-mere de culcare biurourl etc.
SPECIALITATE DE LAMPEURI
Deposit de mobile cu preţuri escepţionale. Comandele se efectuează prompt după modele.

1
-1

A SE FERI DE C 0 N T R A-F A C E RI
SUCCESELE ORII ALTE IA «II DIN URMA 111111 AM. CL Ml.VIKdTA
SECKRATOARE
mm
x
ADR^ANOE"

aii Îndemnat pe unii fabricanţi din streinltate a contraface aceste maşine spre a le putea astfel introduce in comerţ
Adevăratele aecerntorl ADRIAN'CE poartă următoarea marcă de fabrică şi se *
A SE FERI
DE
CONTRAFACERI


A SE FE Rl K
DE
CONTRA FACERI
găseşte de venzare numai la agenlul general al fabricel.
IOHN PTTS
Bucureşti, Str. Smtkrdun \o. 8, Ni la agenţii *ei din prov inele
•XI
1X®*Xi
u
mm
ANUNC1U
Se aduce la cunoştinţa publică că in ziua de 2 iulie a c. la oreltf 10 aute-meridiane se va vinde prin licitaţie publică, In comuna Sfe-teştl, plaiul Teleajen, jud. prahova, drepturile de pxploaiare ce fosta asociaţie dintre Banca «Prevederea” şi Domenico Ferrari, are asupra fabrice de ipsos din zisa comună,precum şi obiectele mfş âtoare aflate acolo.
Amatorii de a lumpâra sunt lncunoştiin-ţaţl a se presenta in zisa arătată la licitaţie Vânzarea va II definitivă şt cumpărătorul'va
fiuţea intra in posesia fabricel şi a lucrurilor udată ce va depune preciul eşit la licitaţie. Ltquidatoril Bnneel „Prevederea**
Cafe
neaua
se
RAŞCA -"T."* GRADINA
închiriază ue la Sf. Gheorgite viitor. A se adresa Strada BATiŞTE No 11.
ISVATIATOIIlLliHRl TOTI
Z AR LlMBiaTIC SEPTAMaltAL
LIMBA GERMnNA FARA PROFESOR
Redactat de un comitet de profesori Redacţia Strada clementei Uo. 1. Abonamentul pe un an 30 Iei, pe 6 luni 15 lei, pe 3 luni 7 lei şi 50 bani.
NU MAI ESTE DURERE OE OINTZI
prin întrebuinţarea elexirului dentifric
AL
P.l». 8.8. PĂRINŢI BFNEDimNI
din Manastirea SOULAC (Gironda, Francia)
Don MA NUELONNE, Prieur 2 MEDALII DE Uit: Bruxe/la 1880, Londra 1884
cele mai Înalte recompense
INVENTATA
IN ANUL
1373
DE PAR. PIERRE
BOURSANO
întrebuinţarea zilnică a Elexirului dentri-fric al P. P. S. S. par BeuedictinI, cu o dosă de căte-va picături In apă, previne şi vindicâ căreia dinţilor, pe care 1 albeşte, consolisân-du-I, forticănd şi însănătoşind gingiile.
CASA FONOATA IN 1807
AGENT GENERAL
SEGUIN
3,
RUE 'GUERIE, BORDEAUX
3
Deposit ia toate larmaciile, parfumeor_şi CoafeorI representante pentru Ro mânia, Serbia şi Bulgaria; Agenţia Crmceiaiu Franceza din Gaiali s>i-sueursaiele ei.

Tipografia Ziarului „Epoou'
Garant respoatabil, C« Ueorgeecu.
www.dacoromanica.ro