ANUL II Np. 464 __________ A DOUA EDITIUNE i«.,0 vpr www.dacoromanica.ro EPOCA — 14 IUNIE mBH beascâ avocaţii însărcinaţi cu apărarea d-lul Al. Catargiu, dar sunt convins că şedinţa trib. Ilfov are să fie nostimă In ziua de 23 Iunie cănd se va judeca acest proces I De sigur că procurorul sin Marin, însărcinat cu susţinerea actului de acu zare va demonstra mal Întâia că este un ultragiC adus pro'urorului colectivist faptul de a’l întreba dacă el a redactat un proces-verbal,cflcl Manolescu şi C-1* nu fac alt ninrc de cât să transcrie poruncele stăpânului Stătescu şi sunt incapabili de a redacta el un pro-ces-verbal. Aceiaş sin Marin va mal demonstra că ţinerea unul baston în mâna când umbli pe strade este interzisă, iar punerea unei mâini în şold este şi mal interzisă, astă zi când colectiviştii nu ştia pune mâna de cât în bozunarele contribuabililor. Apoi, pentru a vorbi unul procuror, trebue să iei o voce melădioasă, notele de baryton fiind oprite cu desăvârşire. Asupra chestiunel de a se şti dacă d. Manolescu a fost ultragiat pe când se găsea în exerciţiul funcţiune! sale, nu mal poate fi nici un fel de discuţiune. Sin Marin va dovedi că Manolescu este pururea în exerciţiul funcţiunel sale: şi când bea, şi când mănâncă şi când doarme, şi când vinde biletele pentru beneficiul ver unul artist dramatic. Chiar când al zice acestui procuror că e un zevzec, Manolescu are dreptul să’ţi răspunză mal mult de cât or când: «Sunt în ecserciţiul funcţiunel mele 1» Aga. JUBILEUL REGINEI VICTORIA Urmarea serbărilor.—Serbarea copiilor.—Ordinea si accidente In seara zilei întâia uriaşa cetate a fost iluminată în tot coprinsul ei a giomo într'un chip măreţ cum arareori s’a văzut pe unde-va. Iluminaţia cartierelor Westend şi City s’a deosebit mal ales prin strălucire. Poporul străbatea în mase colosale marea de lumină ce se revărsa asupra stradelor. Seara s'a dat la palatulBuckingham un mare prânz de gală după c&re a urmat o mare recepţiune. Decoraţiunile caselor, ale edificielor publice,cum şi frontoneleiluminaţielor vor remâne expuse mal multe zile. Serbarea copiilor Cea mal interesantă parte a jubileului, a fost serbarea copiilor ca s’a ţinut a doua zi în Hyde-Park. Cala 30,000 copil din scoalele publice ale Londrei aparţinând claselor sărace,—în Anglia cel bogaţi nu ’şi trimit copii In şcoalele publice,—petreceaa în măreţul parc, pe care mulţi dintr’lnşil nici ’l văzuseră vr’o dată. Parcul se transformase în-tr’un oraş de corturi şi ReginaVictoria străbătu rândurile copiilor în cele mal entusiaste strigăte de bucurie ale micilor cetăţeni. Ordinea si accidente Ordinea n’a fost de loc turburată pe tot timpul serbărilor. Pe timpul proce-ziunel regale aa intervenit câte-va accidente, de mică gravitate. Ast-fel, aa fost conduse la spital vre-oGO persoane parte lovite de iusolaţie, parte strivite ori călcate în picioare din cauza colosalei imbulzell. Marchizul de Lorne, ginerele regine-neî a căzut după cal şi a fost uşor con-tuzionat. In colo niclun cazgravde semnalat. Ziarul curţel a publicat a doua zi un buletin, care constată că starea sănătă-ţel reginei n’a suferit nici o vătămare cu prilejul acestor obositoare serbări. CRONICA NOSTIMADELE SEPTEM£NEI Răsftind ziarele din ultimele zile spre a vedea ce evenimente mai moţate s’au petrecut, am constatat următorul lucru: guvernul actual care cu multă greutate poate aplica tariful autonom ţărilor streine, îl aplică foarte lesne în ţară pentru delictele politice. Taxa e una şi aceiaşi pentru toţi. Pentru o calcavurâ 5000de lei 1 Pentru o fluerătură la Iaşi cu adress: «Garol l-ia» tot 5000 de lei; ne fiind scutite de această taxă de cât fluerătu-rile sergenţilor de oraş şi acele ale locomotivelor de la drumul de fer ! Pentru un delict de presă, iar 5000 de lei I Balş din Bucureşti, Pilipescu, Panu, Balş din Iaşi aa fost supuşi tarifului autonom. Mal avem la ordinea zilei procesele Al. Catargiu şi Vrăbiescucare de sigur vor fi osândiţi la aceiaşi penalitate bu-zunărească. Persoanele care se ocupă de înalta ştiinţă a finanţelor — (nu fac alusie la d. Nacu)—susţin că acest tarif autonom se aplică mai ales în vederea evenimentelor de la Botoşani, adică spre a da mijloace Regelui că să se arate generos. Toată lumea a fost surprinsă într’ade-văr, când a auzit că Suveranul nostru a dat 10,000 de lei pentru incendiaţii de la Botoşani. Consiliul de miniştrii a fost şi mal surprins de cât toată lumea, atât de surprins, în cât a pus să se tipărească In capul tuturor listelor de subscriere, la ce sumă se urci dărnicia regală. Un negustor din piaţă, m’a făcut să Înţeleg că faptul acesta nu e6te de loc strania şi se tălmăceşte prin tariful autonom despre care vo bit mal sus. Aceste zece mii de lei provin din cel adunaţi prin condemnările Panu, Pilipescu Balş. Regele a dat cu o mână şi a luat cu alta, ba încă a mal şi câştigat ceva, căci a luat 15,000 şi a dat zece 1 Lăsend gluma la o parte, trebue să recunoaştem că nimeni nu se înţelege mal bine de cât d. Mihail Cogălniceanu în daraverl de bani. E şi om norocos. De sigur că din pricina boaleî de care suferă, face mered operaţii de pealră, adică cumpără şi vinde statue, străchini, talere şi alte obiecte de peatră care au slujit strămoşilor noştri. Acum a descoperit în Dobrogea mormântul lui Ovidiu, pe care negreşit ’şi propune să’l cedeze guvernului în schimbul vre-unul mandat de câte-va mii de lei. îndată ce va termina această afacere, d. Cogălniceanu va părăsi ţara şi se va duce în Italia ca să mal caute şi pe a-colo ceva morminte, ceva schelete sad documente de multă valoare, mal ales pentru d sa. Se zice chiar cu multă siguranţa că d. Cogălniceanu se va opri la Roma unde nădfijdueşte că va putea găsi vasul intim al lui Pliyxe. Să dea DumnezeO să’l găsească gol ! Dldi. IN F OR MA TI UN I Cel d’lnteiu apărător al d-lor Mâr-zescu şi Tzoni care va lua cuvîntui azi înaintea juriului universitar va fi d. Nicolae lonescu, coleg al profesorilor pârîţi şi deputat. D-sa va prezenta şi va desvolta cererea de declinare de competinţă. * Ni se comuuicadin Galaţi că Se-răţeanu ’şi dă toată silinţa se obţie din nou arestarea amicului nostru d-nu Ressu. Pentru acest sfârşit a preparat o noue serie de martori a-nume dresaţi care vor fi ascultaţi de judele instructor de Braila zilele a-cestea. D’abia mai avem trebuinţă a insista asupra acestor plăsmuiri, de se vor sevârşi însă, lumea va lua cu noştiinţâ de o noue infamiei * Ni se telegrafiază din Dorohoi că tribunalul d’acolo a achitat pe d. Burghelea dat în judecată pentru pretinsul delict de ultrsgiu contra unui sergent, cu toate silinţele ce 'şi-a dat procurorul ca se dobîn-deaseă o condemnaţiune. Cum remâne cu cele opt zile de arest preventiv făcute de d. Burghelea în timpul alegerilor pentru un fapt ce tribunalul recunoaşte a nu ti existat? X D. Kirby Green, ministrul Marei Britanii în Maroc şi fratele d lui Ar-thur Green, simpaticul membru al Jockry-Club, atât de cunoscut şi stimat în societatea Bucureşteană, a fost creat Sir de Regina Angliei, cu ocazia jubileului, primind în aceiaş timp crucea de comandor al ordinului S tu Mihail şi S-tu George. Din preuna cu d-nu Green a primit aceiaş titlu şi d-nu colonel Mans-field, fostul agent diplomat la Bucureşti, actualmente minisiru in Columbia. D-lor sunt singurii din corpul diplomatic care cu ocaziunea jubileului eu primit această distincţiune. X Doctorul Theodori, medicul Cur ţii Regale a plecat azi dimineaţă la Sinaia. MM. LL. fiind sănătoase de oare-ce, precumni se spune, s’au dus laPredeal înaintea Prinţului Frederie de Hohenzollern, ne temem ca mtr-gerea la Sinaia a doctorului Theodori se nu fi fost reclamată de vr’un acces de nebunie al d-lui Mitiţă Sturdza care se află acolo ;—dacă însă nu va fi de cât o măsură de precau-ţiune pentru ca d. Mitiţă Sturdza să nu fie lipsit de ajutor medical când va primi comunicaţiunea hotărîreî juriului universitar care judecă azi pe d-nii Mârzescu şi Tzoni. X Consiliul comunal al Capitalei se va întruni azi sub prezidenţa d-lui Bibicescu, locoţiitor al primnrului. Intre chestiunile la ordinea zilei este şi raportul d-lui Grigorescu asupra comptabilitâţei primăriei. * Eri a avut loc proba scrisă a examenului pentru dobândirea echivalenţei diplomei de bacalaureat de către studenţii în medicină cari nu posed ace istă diplomă. S’au prezentat 54 studenţ’. Marţi viitoare juriul examinator va da hotârlrea sa asupra admisiunei la proba orală. * Ni se spune că jupan Nb-hi Frem-densohn acutreerateri toata ziua oraşul ca să găsească o persoană care să ia răspunderea notei ofensatoare pentru redaeţiunea Luptei, bagată alaltă-eri în pântecele reptilului de pe bulevardul Elizabeta. Ne găsind pe nimeni ca să andoseze mişelia sa— căci nota în chestiune este concepută şi scrisă de densul — Nichi s’a hotărît să alerge la leriipxd de care am vorbit in ultimele noastre informaţiuni de eri.Fricos şi prost ! Fricos nu e de mirare pentru un jidan, dar prost ?. ... * Eri pe la 6 ore seară servitorii d-lui major Murat locuitor în strada Dionisie au găsit în grădina casei un pachet înfăşurat într’un ziar. Deşchizându’l ei au fost înspăimântaţi de groază văzând conţinutul său care era o mână omenească tăiată de la cot. Anunţându se îndată poliţia şi parchetul s’au început cercetările. Medicul legist a constatat că mâna moartă a aparţinut unei femei încetată din viaţă cel puţin de şase zile. S’au luat măsuri a se cerceta dacă nu lipseşte de la cadavrele din spitale această mâna, în care caz este de crezut că un elev în medicină după ce ’şî a făcut lecţia, a avui cruda nepăsare de a o arunca ca să nu’şi dea osteneala de a o duce înapoi. Negreşit, că dacă poliţia va da p’alocurea peşte alte resturi, a-tunci va li faţă de o crimă îngrozitoare. x Un fapt din cele mai nostime dacă nu ar fi avut urmări sângeroase s’a petrecut eri pe şoseaua Basarab. Un sergent de oraş, de pază pe acea so-şea juca cărţi cu un ţigan. După două trei partide jucătorii se luară la ceartă şi ţiganul dezarmând pe sergent 1 răni grav c.u propriul lui tesac. Dus la secţie întrebat asupra cauzelor certei, ţiganul declară că sergentul înşela la cărţ'. Urme ale treceiei d lui Radu Mi-hai la prefectura poliţiei Capitalei. X Trupa de operete franceză—care abia a sosit de două zile în Bucureşti şi a cărui debut, cu toată osteneala artiştilor a mulţumit aseară pe cei mai dificili—a şi propus comitetului serbărei a doua de la Cişmegiu de a juca asta-seară şi mâine seară pe scena gradinei, în folosul incendiaţilor de la Botoşani. Astă seară, trupa d-lor Claudius şi Sandre va juca la Cişmegiu Le cceur et la main, nepreţuită operată de Gh. Lecocq, şi mâine seară probabil Le grand Mogol. D-nii Claudius şi Sandreau profitat de ocaziunea ce lise oferea de a aduce obolul lor unei opere umanitare şi de a arăta în aceiaş timp recunoştinţa lor publicului român care i a primit tot d'a-una cu atâta căldură. Iniţiativa directorilor trupei franceze merită cu atât mai mult felicitările noastre cu cât ei au sacrificat primele lor serii de reprezentaţii, prin urmare cele mai productive. La rîndul său, publicul bucureş-tean va şti să aprecieze frumoasa acţiune a d-lor Claudius şi Sandre. X Azi Sâmbătă şi mâine Duminecă se va da în grădina Cişmegiu, în folosul Botoşenenilor, Serbarea copiilor organizată de un comitet de Doamne sub preşedinţa d neî Maria C. A. Rosetli. Programa petrecerilor este din cele mai variate şi preţurile cu totul eftine. D. D. Butoulescu, organizatorul serbare', a adr. sit un apel călduros către preşidinţii diferitelor Societăţi din capitală spre a lua parte cu membrii lor la această umanitară serbare. DEPESI TELEGRAFICE AGENŢIA LIRERA Iterlin. 25 Iunie. împăratul este pe deplin însănătoşit. A făcut eri o preumblaretn trăsură deschisă. M. S. a apărut In balconul palatului şi poporul intusiasmat a intonat la vederea sa imnul naţional. împăratul se vedea că era foarte mişcat de această ovaţiune şi a mulţumit mulţimel. Călătoria laEms este hotarttâpentru finele săptămânel viitoare. Este tncă oarecare îndoială că împăratul va merge la Gastein. Berlin, 25 Iunie. As'.ă-zl a apărut decretul ordonând împrumutul de 3 1/2 la sulă, care se ridică ia 238,004,970 Mărci. Acest împrumut va fi întrebuinţai la cheltuielile necesare pentru uniunea vamalădin Hamburgşidin Brema precum şi altele. Sofia, 25 Iunie. Circula zgomotul că represinlanţil puterilor nu vor asista la deliberările Sobra-niel. Itoma, 25 Iunie. Doul delegaţi al Papei pleacă In Irlanda pentru a studia situaţia. BOALA PRIMULUI IMPERIAL AL GERMANIEI Un corespondent al ziarului parizian Figaro a avut o lnlrevorbire cu D-rul Mackenzie la Londra asupra boaleî de care suferă principele moştenitor al Germaniei. Celebrul chirurg englez s’a exprimat c’am In chipul următor : Boala Prinţului Imperial al Germaniei nu e mortală, cel puţin despre a-cestâ ne asigură profesorulgerman Vir-chov, care a supus unei cercetări atât de minuţioase putrigaiul tăiat şi estras din gâtul bolnavului. Ea primesc rezultatul cercetftrel fără sS o fi putut controla. Cred că am dat afară tăind 2/3 din rană, fără să fi dat de apariţia formei unul cancer, nu garantez insă, sfi nu voia afla această apariţie In restul' rănel ce rămase să se nim ceasca. Nu spun, cred că voiu găsi, or că cred a nu FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (ii) A. MATTHEY — (arthur arnould) CRIMA DE LA CRUCEA ROŞIE PROLOG « M ACELULÎS IX Ce conchide doctorul Thevenfn Un moment de tăcere urmă dupe a-ceaeta. Cei doi bărbaţi c&re ascultase povestirea tinerel fete se uitad la ea îngroziţi ca şi dânsa de tabloul pe care vorbele el 11 reaminteaO şi pe care 11 văzuse ei însuşi cu câte-va zile în urmă. De odată Abric se sculă. — O 1 îş vor primi resplata ! murmură el. Doctorul Thevenin, sculându-se la rândul săa, se apropie de el repede şi arătându-I pe Zelia î — Tăcere 1 zise el. Peste un minut Când vom fi singuri,... Am să ’ţt vorbesc. Abric se aşeză din nofl pe scaunul Săa, şi ’şl acoperii ochii cu pumnii să* Ştrânţl, cu o mişcare de mânie conţl-fttttl, Dar se ridica iarăşi în picioare, parcă s’ar fi supus unei îmboldirl mal puternică de cât voinţa sa, şi, fără a băga în seamă sprincenile încreţite ale doctorului, se apropie de pat, depărtă pe d-na Thevenin care apucase mâinele orfanei, le luă In labele Iul cam păroase şi ’t zise cu o voce adâncă : — L’al recunoaşte, d-şoară Zelie ? Zelia tresări. S’ar fi zis că ese din- tr’un vis. — Pe cine? Întrebă ea, uitându-se la lucrător. — Pe omul acela, pe ofiţer ? — O! fâr’îudoiaiă, respunse ea cu-tremurându-se. — Cum era ? Tânăr, bătrân ? — Mai mult bătrân.... adică vr’o pa-tru-zecl de ani. — Mic sad mare de stat ? — Destul de nalt, slab. N’am văzut bine părul lui tuns scurt şi ascuns de chipiul săa ; dar avea mustăţi şi bar-bişon.., toate aceste de culoare roşie-tica.... — Cum era ochii lui ? — Nu ştia bine.... culoarea lor era palidă.... fruntea mica, plecată. — Da, un cap de om fără inteligenţă şi brutal, întrerupse doctorul, Aşa trebue să fie. Ast-fel e tipul oamenilor de felul acesta : lipsă de idei... instincte şi sălbăticie; în stare de a face or ce. — E tocmai aşal reluă Zelia. O I l’aş recunoaşte şi peste o sută de ani, între o mie de oameni. — Bine, bine.... şi efi de asemenea, ad&use Abric. Dar ai văzut numărul re- gimentului, al companiei ? Tânăra fata stătu la îndoiala. — Nu... nu mi ’l amintesc.... m’am uitat numai la faţa lui. — Gradul ? — Nu pot deosebi gradele, respuuse d şoara M.irion,dar mi se pare că avea epolete de aur. — Una saâ două ? — Trebue să fi fost un căpitan I — De siguri zise doctorul Thevenin. Patru-zecI de ani 1 şi o asemenea însărcinare. Aa ales un bătrân ofiţer...ne- mulţerait, doritor de a nainta, de a se deosebi... de a căpăta un grad superior în resboiul civil cu or ce preţ. Abric lăsase mâinile Zeliel şi stătea în picioare, tăcut, sucind cu mânie perii aspri ai barbel sale. — La rândul mea, urmă doctorul, ’ţl voi pune o singură întrebare şi apoi te voi lăsa In pace. N’ai văzut pe sora d tale Isabela In tot timpul catastrofei ? — 11a da, d-le Thevenin, la Început... V’am spus că se ţinea de frate-mea, odată cu Ernestina şi cu mine. — Ei bine ? — Când frate-mea se desbără de noi, ea se ascunse la spatele mele, lângă pat. N’am mal văzut’o de atunci. Or fi omorât’o... dupe ce m’ad lovit şi pe mine. — Aşa trebue să fie I respunse repede doctorul. El nu crezu de cuviinţă a spune bă-nuelile sale tinerel fete, judecând că e mal bine ca Zelia s’o creadă moarta de odată de cât se aibă nădejde că Isabela j a remas în viaţă şi să fia înşelată în această nădejde. De altmintrelea pentru d. Thevenin moartea el era ceva neîndoios. Dacă ar fi trăit nu s’ar fi auzit vor-bindu-se de ea ? Avea doî-spre-zece ani, era destul de mare spre a ’şî spune numele, a da desluşiri, adresa lui la nevoe. Deci, trebuia să fie moartă. Dar unde ? când ? cum ? La aceste trei Întrebări n’avea încă respuns, dar se însărcina pe el însuşi să ’l afle cât mal curând, fără ştirea Zeliel, destul de sguduită deja spre a ’l mal da o nouă grije. — Biata Isabelă I strigă Zelia. Ol singură, cu totul singura ! Şi deodată Infundân u-şl capul în perne, începu a plânge cu hohot. — Singura, nul zise d-na Thevenin plecându-se spre dânsa şi coprinzân-d’o în braţe, nu eşti singură, de vreme ce ne ai pe noi.... Ea voia fi mama ta... Nu ’ţl cer să mă iubeşti cum iubeai pe biata d-tale mumă adevărată, dar să mă laşi a te iubi ca pe o fiică o adevărată fiica.... aceia aleasa de inimă. Dar Zelia nu respundea nimic, părea că nu aude nimic, ci ’şl frângea mâinile, apucând cu dinţii cearceaful spre a-şi mal potoli plânsul ce ’l sguduia tot corpul. — Vezi, d-le Thevenin, strigă Hermina latorcându-se speriată spre bărbatul săa. N’al voit să mă crezi.... Rău ai făcut.... Era mal presus de puterile sale. El bine ar s’o laşi aşa : Trebue să ’l dai ceva să se liniştească. — Nu, Herminio, respunse doctorul cu compătimire. Nu, avea nevoe de a-ceastă crisă. Ea n’a vărsat o lacrimă.... Le avea înăuntru....acuma ele ies, la- să-le să curgă. Biata copilă se va simţi mal bine. Rămâia lângă dânsa, Hermi-nia. Nu Încerca nici s’o linişteşti, nici s’o mângâi. Plângi cu ea Împreună, mal bine îl face I Dar acest sfat era de prisos I De un sfert de ceas, Herminia plângea, în felul el, fără sgomot şi fără ştirea ei. — Vino cu mine, zise atunci doctorul lui Abic, Indreptându-se spre cabinetul săa. Ajunşi aci, d. Thevenin închise cu îngrijire uşa, se aşeză cu braţele încrucişate, cu ochii schânteetorl, în faţa tânărului lucrător şi ’l zise cu o voce puternică : — El bine, Abric, e destul de limpede lucrul, ce zici ? — Limpede....... ce lucru ? îngână Abric, care sta încă sub impresiunea plâusetelor tinerel fete care îl mişcase până în adâncul sufletului săa de mecanic oţelit. — Trădarea I — Trădarea ! da, respunse el răstit. Dar atunci pentru ce mi-ai spus adi-nio&ră...? (Va urma) * www.dacoromanica.ro r EPOCA — t i IUNIE PUBLICITATEA ZIARULUI ,, EPOCA' Tirnglu 6.000 de fol ANUNCIURI SI RECLAME AnunciurI pe pagina IV, linia 30 bani AnunciurI şi reclame pe pagina III linia 2 lei. afla, ci zic că nu garantez, că nu se vor afla formele cancerului. Dacfi n’ar fi vorba de prinţul de coroană al Germaniei, apoi părerea mea ar fi deja stabilita ; dar cu asemenea bolnavi nu poate fi cine-va îndestul de precaut a-tât la vorbă cât şi In operaţiunile chirurgicale. Până acum afară de răguşală sunt puţine semnele unei stări bolnăvicioase. Prinţul e cel mal răbdător bolnav ce cunosc; el vine zilnic la operaţiune. Corespondentul lui Figaro arată încă că a văzut pe prinţul imperial şi ’l găseşte foarte Imbătrlnit şi prea schimbat. D-rul Mackenziea comunicat prinţului că reporterul era acolo, la care principele răspunse: «No să ne lase în pace? Oare nu e d'ajuns că sunt măcelărit fiziceşte, trebue să se facă această şi moraliceşte ? !« DINTR’O ZI INTR ALTA VACARESCI DIN DICTION ARU ISTORIC SI GEOGRAFIC DE GEORGE IOAN LAHOVARI (din partea inedita) D. George loan Lahovari, membru la înalta Curte de Conturi şi secretar general al societăţii geografice a inlreprins o lucrare pe cât de folositoare pe atât de dificila: dicţionarul geografic al ţârii. Eminentul publicist a avut bunăvoinţă de a ne autoriza sâ publicam un mic fragment din opera sa inedită, cea-ce facem cu cea mal mare plăcere. Monastirea. — La S. E. de Bucu reşti, situată pe o înălţime care domină mai toată Capitala, a fost Întemeiata In anii 1722—1724 de Nicolae Vodă Ma vrocordat; iar In zioa sfintei Treime 1724, s’a. sfiinţit cu mare pompă, «faţa «fiind Vodă cu toţi Arhierei şi Egu- -«meni, cu toţi boerii şi negustorii şi cu «alţi oameni din toată cetatea» (Şincai, III. p. 267). Nicolae Mavrocordat a şi Înzestrat monastirea «cu foarte multe «venituri şi i’a dăruit şi biblioteca sa «cea prea frumoasă şi cu afurisenie a «lăsat ca din veniturile monastirii in «toţi ani se se dea bani săracilor, robi-«lor, bolnavilor şi fetelor de boerl scă-«pătaţl, ca să se poată mărita.» (Engel, citat de Şincai); şi a mai dăruit monas-• tiril Văcăreşti şi două monastiri pământene, Tinganul din Ilfov şi Drăgă-uesci de Ruşi din Teleorman cu toate moşiile şi avuturile lor şi a Închinat toate aceste trei monastiri la Patriar-chia din Ierusalim. Mal târziu, Alexandru Ipsilant la anul 1775 şi IoanCaragea la anul 1813 aii relnoit prin chrisoave domneşti această Închinare. La 1731 murind Nicolae Mavrocordat dupe 12 ani de domnie a fost Îngropat în interiorul bisericii ce fundase (Tunusliî, p. 156; Fotino II. p. 152). Monastirea Văcăreşti sub domnii Fanarioţi şi sub cel dintâiu Domni pământeni, le servea ca prima reşedinţă, Înainte de a intra In Bucureşti, când se întorceau de la Ţa-rigrad, unde luaii Învestitura. «De acolo (de la Olteniţa) vine Domnul cu toată «suita sa la monastirea Văcăreşti, In «marginea Bucureştilor, unde stă câte-«va zile până să se pregătească alaiul «ţării... In zioa însemnată, Începe pa-«rada de la monastirea Văcârescl. «Fotino, 111. p. 253). In anul 1848, după intrarea trupelor turceşti In Bucureşti, Fuad-Paşa strlnse la cuartierul său general pe toţi boerii şi cetăţenii care luaseră parte la revoluţie şi II internă In monastirea Văcârescl. După puţine zile, cel mal mulţi fura puşi In libertate, iar cel-l’alţl, care eraţi mal compromişi, fură trimişi In Turcia, de unde trecură In Franţa. La epoca secularizării averilor mo-nastireştl, monastirea Văcârescl, împreună cu metoacelesale poseda douăzeci de moşii cu un venit anual de a-proape 800,000 lei vechi (Brezoianu, mon. Făclii.) Actualmente monastirea Văcârescl este transformată In un pe-nitenţiar central (V. Penitenciarul Văcăresc!,) iar pentru Întreţinerea biseri-cel şi a serviciuluidivinselnscrie anual In bugetul Ministerului de Culte, sumă de 7828 leI(Budg. s. 1886/87.) Penitenciarul. Penitenciar central de clasa I, înfiinţat în încăperile monastirii cu acelaş nume, la marginea Bucureştilor, In anul 1804 de d. Ministru Kogâlniceanu: In anii următori 1868, 1869, 1870 şi 1871, s’aii reparat şi s’afl mărit Încăperile monastirii, ast-felca să poată corespunde la noua lor destinaţie. La 1872 s’a inslalnt în acest penitenciar un atelier de carto-naj şi legâtorie de cărţi şi In anii din urma un atelier de croitorie, în care, ca abaoa fabricată în penitenciarul de la Cozia (jud. Vâ'cea) să confecţionează Imbrăcsminteade iarna a arestaţilor.— Pentru administraţia penitenciarului Văcârescl, compusă din un director, un grefier comptabil, un Registrator-Ar-hivar, un copist, medic, sub-chirurg, telegrafist şi preoţise Înscrie anual In bugetul Ministerului de Interne o sumă de 14,040 lei; iar pentru personalul a-telierelor, maestru, ajutor şi comptabil o sumă de 5400 lei. Mişcarea populaţiuniî penitenciarului Văcârescl, a fost la 1 Aprilie 1886 următoarea : 233 In prevenţie, 91 co-recţionalî, 4 la reclusiune, 4 la munca silnică şi 6 condamnaţi ca minori, In tot 346 deţinuţi, din care 68 lucrati ca legătorl de cărţi şi 29 ca croitori; iar restul de 249 deţinuţi nu exercitaţi nici o meserie. Penitenciarul Văcârescl este mal ales prin aceasta celebru, că el servind pentru internarea condamnaţilor politici şi cei In materie de presă, a deţinut ast-fel mulţi bărbaţi onorabili şi fruntaşi din cel ce aQ jucat şi joacă un rol politic In ţara noastră. (Din izvoare oficiale). .^u fie ŞTIRI TEATRALE DIBiiTUL TRUPEI FRANCESE ErI seară a avut loc In grădina Stavri primul debut al companiei de operete franceză cu cunoscuta operetă a lui Lecocq «Le Jour el le Nuit». Nu putem da o apreciaţiune definitivă asupra trupei d-lul Claudius dupe o singură audi(iune, mal ales că artiştii ah cântat aproape imediat dupe debarcarea lor de la drumul de fer, dar am constatat că trupa conţine elemente pentru a ne a-sigura bune represenlaţiuiil. D-ra Gabriella Paccard a arătal în rolul Manolsl calităţile unei hune comediane şi unei cântăreţe de talent; n’a fost mal pre jos de focul şi tinereţea inerente rolului. D-ra Paccard are înfăţişarea unei graţioase diretta ; va fi apreciată de publicul bucureştean care este foarte greu de mulţumit. D-ra Violet are o voce mică dar se serveşte de dânsa cu foarte mult gust. Duetul din actul al 2-lea cu d-ra Piccard afost cu deosebire bine executat. D. Malo tenorul eun artistconştiincios; glasul e bun şi întins. D. Sandre ne este cunoscut şi publicul 1-a dovedii plăcerea de a’l revedea prin numeroase aplause. Comicul d. Cretol ne-a părut slab; o-brazul e trist, dicţiunea pretenţioasă şi jocul tern ; poate însă că se va reabilita în alt rol. In sfârşit pentru un debut, serata a fost bună; şi sperăm că direcţiunea cu elemen tele ce le posede va isbuti să atragă publicul. V i’iiom IWMILOB Şedinţa de la ii Iunie i 887 Juriul profesoral format la Universitatea din Bucureşti spre a judeca pe d-uil Mârzescu şi Tzoni profesori de la Universitatea din Iaşi se intruneşte îutr’una din sălile Facull&ţel de litere şi filosolie, una din cele mal încăpătoare. Cu mult înaintea orei holărite pentru deschiderea şedinţei un public numeros mişuia prin culoarele palatului; dt-scht-zându-se sala destinată pentru ţinerea ju-decăţel, s’a umplut literalmente într’o clipă. ora 2 1 /2 Juriul în cap cu d-nu Cernătescu preşedinte ’şl face Intrarea în sală. Apariţia acuzaţilor ministrului Instrucţiei, d-nil Mârzescu, şi Tzoni, e salutată de auditor cu lungi şi puternice aplause. Juriul este compus din d-nil Profesori Cernătescu preşedinte, Dr. Calendero, Dr. Sutzu, Dr. Mâldarescu şi Crâciunescu membrii. După cererea preşedintelui d-nu Mârzescu în numele sfeti şi al d-lul Tzoni numeşte pe apărătorii d-lor cari sunt: D-nil G. Vernescu, Al. Lahovari, N. lonescu, N. Fleva, G. Tocilescu, Gr. Păucescu, G. Pal-lade, V. Ursianu etc. D-nu secretar al rectoratului Universi-tăţel îndeplinind funcţiunile de grefier dă citire actului de acuzaţiune al ministrului Instrucţiei publice, cum şi a manifestului opoziţiunel din Iaşi pe care se intemeiază acuzaţi uuea. Citirea manifestului iaşan, este des întreruptă prin aplausele auditorului, care subliniază părţile cari înfierează regimul; iar sfirşitul acoperit cu aplause zgomotoase şi prelungite. D-nu Preşedinte sună clopoţelul şi roagă publicul sâ fie mal rezervat, mal cu seamă într’un local ca al Universităţel. Se dă cuvântul apărărel. Pledoaria d-lui Nicolae lonescu D-nu Nicolae lonescu, adresăndu-se juriului constată că sorţii au decis ca el se (ie compus de legiştl, se felicită însă de prezenţa medicilor, câcl într’adevăr este o ccstiune de sănătate morală ce se aduce înaintea juriului. D. lonescu se întreabă dacă juriul are puterea d’a judeca pe nişte profesori contra cărora nu s’a putut găsi nici o vină comisa în calitatea lor de profesori, ca moralul lor sâ II fost atins şi asl-fol sâ se fi făcut nedemni de catedră. Faptul imputat profesorilor este un act la care s'afl t-npărtişit peste 60 de cetăţeni dintre rel mal onorabil', şi ministrul n'avea puterea se s'-'iată dintr’aceştia trei profesori şi să’i trădeze jud-căţel înaintea unu- jurifl care n’are căderea d’a cunoaşte de cât acte de indisciplină contra scoalel sad de învăţătura vătămătoare moralită-ţel catedrei. Căci este învederat că dacă împărtăşirea la actul de la Iaşi ar constitui o vină, apoi ea eo vină politică şi prin urm-re de competenţa altor Instanţe prevăzute de lege şi de constituţie, dupe care profesorii fiind cetăţeni sunt în dreptul d’a uza în toată libertatea lor de dreptu-rilelor cetăţeneşti dupe convingerea lor. Remâne deci ca juriul prin verdictul ce Va da sâ facă cunoscut ministrului respectul Constituţiei şi să declare că n’are cădere a,judeca pe colegii săi după opinia lor politică. Vorbind de manifestele opoziţiei din Iaşi, constată că chiar textul nu conslilue o ofensă la adresa Regelui, de vreme ce oposiţia presimţând că vor fi turburărî a îndemnat tocmai pe aderenţii săi d’a nu participa la parada oficială, spre a e-vita or-ce răspundere cu cele întâmplate. D. N. lonescu, într’o strălucită peroraţie demonstra că acel ce face politică în toate e însuşi ministrul Instrucţiei, con-viând tinerimea la acest spectacol trist. Este o datorie de onoare pentru juriul profesoral d’a curma acest scandal evitând prelungirea desbaterilor şi decli-nându’şl competinţa. Căci e un scandal şi o sfruntare fără margini ca acel ce a reslurnat pe Domnul teren, să vie să impută altora lipsa de fidelitate şi călcarea jurământului 1 (aplauze frenetice acoper celedin urmă cuvinte ale marelui orator) Apararea d-Iui G. Mârzescu D. George Mârzescu,începe amintind faptul istoric, că un Împărat roman ucigând pe fratelesăU Geta, se adresă către un jurisconsult roman Papinian zicându’1 : «mergi în Senat şi mă apără»,acela Irăs-punse«mal uşor al făcui crima decât să o apăr eu !»Tot aşa s’a întâmplat ministrului Sturza care a făcut mal uşor crima, de cât să găsească complici cari să o sus-ţie. (Aplause) D. Mârzescu în numele său şi al colegului său d M. Tzoni, cere juriului d’a se declara necompetenl de al judeca pentru că faptele ce le impută actul de acuzaţie al ministrului Instrucţiunel, intră în domeniul politicei şi ca atarl cad sub apli-catiunea codului penal Căci, este inadmisibil ca legea iuslrucţiel să fi putut crea un privilegiu pentru corpul didactic ş’al sustrage de la jurisdicţia ordinară pentru vine de drept comun. D. Mârzescu demonstra apoi cu legea în mână că faptele ce li se impută prin actul de acuzaţie de ar trebui pedepsite, apoi urmează a fi urmărite conform codului penal. De unde rezultă, că dacă juriul s ar declara competent, sar erige in tribunal extraordinar, cea ce ar constitui o flagrantă călcare a Constituţiei, care cade şi sub prescripţiunile legel de responsabilitate ministerială, care pedepseşte pe ori care funcţionar care ar ajuta prin lucrarea sa la călcarea legel legilor. Oratorul arată cât de grav lucru esLe ca un profesor sâ fie dat judecăţel, dar e scandalos când seallă în capul Instrucţiei publice un min stru, care dominat de o pasiune josnica nu cruţă nici un mijloc spre a lovi In adversarii săi. Dar d. Sturdza Miclâuşeanu care se culcă şi se scoală cu moralitatea publică, nu’l costă nimic de a călca legile ţârei ori când ’l convine şi să arunce calomnia infamă contra adversarului, pe care nu’l poate reduce la sluga plecată a slăpânirel. Pentru că actul de acuzaţie este aproape personal contra sa, d-nu Mârzescu cere voie să citească un pasagifi diutr’o scrisoare a d-lui Sturdza pe care ’l a adresat’o la 1870 dinConstantinopoIe şi în care vorbind în cestia celor 600,000 le' ale imprumu-tulul Oppenheim pentru care era acuzat între alţii Ii d. Ion Ghica, scria d-lul Mârzescu când era ministru I istrucţiel că, promisiunile cele mal solemne mi s’ad dat de Cogălniceanu,Golescu,V.Boerescu, dar Ies abseuls oul loujours toi-tşi aveţi altele în fie-care zi pe tapet. De acea mă adresez la vechiul amic, ca orin energia june ţel să pue capăt acestei afaceri iscată nu din mobil de dreptate sad de durere pentru binele public, ci iscata din mobilul pasiu mior d-lor I. C. Brătianu şi C. A. Rosetli. Oratorul sfârşeşte exprimându-şl speranţa în înaltul simţimânt de imparţialitate al juriului spre a ’şl declina competinţa pentru curmai ea scandalului. (A plauze zgomotoase şi fără sflrşit acopăr cele din urmă cuvinte ale d-lul Mârzescu, caree obiectul unei adevărate ovaţiunl). Pledoaria d-lui G. Vernescu l*e strada O imposantă ovaţiune se face d-lor Mârzescu şi Tzoni pe stradă. Atât el cât şi apărătorii lor sunt duşi In mijlocul uralelor până la clubul «Unirea». In mers, numerosul public zăreşte într’o birje doi din membrii juriului. De odată toţi afi salutat în aplause pe a-ceştl doi profesori independenţi La Clubul «Unirea» In câte-va momente vastele saloane ale Clubului sunt pline de lume. D nu Mârzescu fiind chemat la tribună, a mulţumit publicului şi In special studenţilor universitari , pentru simpatia ce i-afi arătat d-sale şi colegului fi săin aceasta împrejurare. Apoi uti mai fost chemaţi la tribună pe rând dd. N. Fleva, Al. Lahovari şi G. Palade. Aplause frenetice acopereati vocea oratorilor. Relevăm din cuvântarea d-nului Al. Lahovari următoarele : «Omul care a fost cel mai lndrăsneţ’ cel mal obraznic uneltitor de revoluţii; cel mai activ organizator al resturnă-rii regelui, este astă -zi cel mai târttor curtizan, cea mal înjosită slugă a lui. Omul care se preumbla cu proclamaţiile revoluţionare In cisme, azi, pentru o critică moderată, trimite pe Panu In exil, azi nu se sfieşte a da în judecata corpului profesoral pe d-nii Mârzescu şi Tzoni, ca şi cum juriul profesoral ar fi o secţie a tribunalului co-recţiona'.» Salve de aplauze au subliniat această usturătoare apostrofă a d-lui Alexandru Lahovari. * Moţiunea D. Paladi a citit următoarea Moţiune, care a fost aclamată de adunare ; Cetăţenii adunaţi la clubul Unirea salută cu recunoştinţă comisia de profesori care şi-au declinat competinţa de a judeca pe valoroşii profesori Mârzescu şi Tzoni pentru întreaga lor independinţă şi -libera expresie a convingerilor lor politice. La otelul Capsa Eşind din Clubul Unirea, profesorii Mârzescu şi Tzoni aii fost duşi de mulţime, până la otelul Capşa unde lo-cuesc. Aci d-lor şi-afi luat ziua bună de la mulţimea care umplea strada Nouă în faţa otelului. D-nu Tzoni a făgăduit că va publica în curând apărarea sa in fond, pe care era gata se-o facă dacă juriul nu-şi declina competinţa. D.G. Vernescu, crede că juriul este luminat asupra cestiunef de competinţă şi se referă cu deplină încredere la înţelepciunea şi Înaltul tact al corpului Universitar asupra răspunsului ce va da In a-ceastă cestie. Se înţelege că apărarea va rămâne la postul săti spre a ’şl îndeplini datoria de va fi trebuinţă. Totuşi conjură junul să nu cadă în cursa ce i se întinde creând un precedent care va ucide independenţa corpului didactic (aplauze numeroase). Declaraţia d-lui Tzoni D. M. Tzoni, declară că ceşti unea decom-petinţâ fiind mal mult de domeniul legiş-tilor ca o cestie de procedură n’are Dimie de adogatla plrdoariele urmate, cisereferâ la simţul de demnitate al juriului. La ora 3 1/3 juriul se retrage spre a delibera asupra declinatoruluf de compe-tinţâ. Verdictul La 612 juriul esc din sala de ohibzuire si preşedintele d-nu Cernătescu da citire pro-cesului-verbal, prin care juriul în unanimitate se declara incompetent a judeca pe d-nii profesori Mârzescu si Tzoni, pentru motivele ce se vor vedâa in sentinţa ce va da. Verdictul acesta este primit cu aplause si urale frenetice care nu se mai sfărsesc nici chiar pe Bulevard. O mare parte din public a făcut d-lui Mârzescu o ovatiune entusiasta la esirea sa din palatul Universitatei. www.dacoromanica.ro ture!, industriei, comerciului şi domeniilor pentru a asculta relaţiunea d-lui Viţu despre cercetarea făcută în grădina doctorului Petrini unde s’a constatat prezenţa Filoxerei şi a hotărî măsurile în consecinţă. In întrunirea sa de azi Comisiunea a fost sezisată şi de o scrisoare a primăriei Capitalei prin care i se semnalează marea întindere de vil ce existezîn Bucureşti şi i se cere se pronunţe categoric dacă într’adever filoxera s’a ivit în oraş ca se poată şi autoritatea comunală lua măsurile ce va găsi de cuviinţă. . . • Miniştrii vor merge Luni la Sinaia pentru a ţine Consiliu sub prezidenţa Regelui. După cererea medicului inspector general al serviciului sanitar al corpului al 2-lea de armată, ministrul de resbel a dat caporalului de geniu, muşcat acum patru zile de un câne turbat, mijloacele pentru a merge să se curarisească în institutul Pas-teur la Paris. El pleacă chiar cu trenul de astă-seară. ULTI MA ORA AGENŢIA HAVAS Berlin, 25 Iunie. — Alsacienii condamnaţi de curând de tribunalul din Lipsea, dd. Koshlin şi Blech cerând în zadar să fie puşi In libertate sub cauţiune, vor fi conduşi mâine la Mag-deburg. Coastantinopol, 25 Iunie.—Se zice că ambasadorul Franciei d. de Monte-bello, ar fi încercat să intimideze pe Sultanul, făcând alusiune la cestiuaea Cretană, care ar putea să fie într’adevăr o întorsătură serioasă. ULTIME INFORMAŢII! Îndată ce juriul universitar a pronunţat hotărârea prin care s’a declarat necompetent d’a judeca pe d nil Mârzescu şi Tzoni, d. Gr. To cilescu inspector general al instruc-ţiuneî publice, care asistase la des-bateri şi aşteptase cu o mare nerăbdare sfirşitul deliberaţiunel, s’a dus la biuroul telegrafic central pentru a comunica d lui Mitiţă Sturza rezultatul apărăreî. Am dori se ştim dacă d. Tocilescu a înştiinţat pe protectorul seu şi despre aplauzele zgomotoase care au subliniat cuvin tele prin care d-nil N. lonescu mal Iutei şi d. Mârzescu pe urmă au înfierat pe scârbosul cap al învăţământului. Ni se spune că de şi rezultatul a-legerel pentru Camera de comerciu aeircomscripţiune: Bucureşti n’a fost tocmai plăcut unor cercuri colectiviste care au stăruit mult pentru casare, acea alegere a fost validată de guvern. m Prinţul Frederiode Hohenzollern, fratele M S. Regelui a sosit azi dimineaţă la Sinaia. <§ D. Alexandru Lahovari a bine-voit a remite administr&ţiunei ziarului nostru una sută lei în folosul incendiaţilor din Botoşani. & Oraşul Piatra a fost şi densul în-cercatdeunsinistrudestulde însemnat. Focul a consumat astă noapte în acelaş oraş peste 70 case şi prăvălii. Pagubele sunt foarte simţitoare. îndată ce detaliile pe care le am cerut ne vor fi parvenit le vom comunica cititorilor noştri. Juriul universitar corn pus din d-niî profesori D. Pelreseu, B. Hasdeu, dr. Şuţu, Iacob Negruzzi şi N. Cră-tunescu întrunindu se asearăla Universitate sub presedinţa d-lui Pe-trescu spre a judeca pe d-nu profesor veterinar Lăcusteanu, după ce au ascultat apărarea acestuia, a a rătat regretele pentru modul cum pro fesoril de la acea şcoală au completat prin ore suplimentare prelegerile la care lipsiseră în cursul anului, a a chitat pe d. dr. Lăcusteanu. • Comisiunea pentru combaterea filoxerei, convocată de urgenţă, s’a întrunit az’ la Min’steriul Agricul AGKM IA LIBKK V Belgrad, 25 Iunie.—Regele Milan însoţit de primul săQ ajutant colonelul Pantelic şi secretarul curţel d. Milan Cristici a plecat la Viena cu Expresul-Orient. Majestatea Sa va sosi la Viena la orele 3,15 şi va descinde la Hofburg. La plecarea regelui se aflai! la gară spre a saluta pe Majestatea Sa toţi miniştrii cu d. Ristici In frunte. Printre cele-l’alte persoane presinte, trebue citat: colonelul cavaler de Dassovici, ataşat militar al Austro Ungariei In mare ţinută şi Secretarul legaţiunei austriaced. deSchaefer careva rămâne la Belgrad ca însărcinat de afaceri. Regele s’a întreţinut cuteate persoanele presinte precum şi cu d. Ristici şi cu Lt.-Colonel Dassovici. Ministrul Austro-Ungariei, Contele de flaengelmuller, a plecat cu acelaş tren la Viena. PROGRAMUL Scrbărei de caritate in folosul incendiaţilor din Botoşani şi din Eperjes, ţe va avea loc azi i3125 Iunie 1887 dată prin Casinul Austro Ungar din Bucureşti in grădinele şi saloanele sale din str. Academiei No. 9 (casele Blaram-berg). Partea 1-a 1. Hoch Habsburg.marş es. de or. Krăll 2. Italiana în Algeria (com.deb. Rosini 3. Producţie musicală esecutatâ de orchestra societăţii Lyra 4. Cântec din opereta Ţiganul- baron esecutatâ de d-ra de Modelhart I. Slrauss 5. Nunta Ţărăneasaâ esecutatâ de orchestra de băeţl Bittner Partea 2-a 6. Iulian blond saO brun, comedie într’un act, In care joacâ artişti! Teatrului Naţional, d-na Amelie Nottara, d-nu Şt. Iulian şi d-nu Petrescu. Partea 3-a 7. Producţie musicală esecutatâ de orchestra societăţii Lura 8. Duet din operetaŢiganul-Ba-ron esecutatâ de d-ra Rotii şi d-nu K. Reisz 1. Slrauss 9. Fanczi-Gsardas esecutat de orchestra de bâeţl. 10. Concert la citera, esecutat de d-nu prof. Gruber. 11. Traumwalzer , din opereta der Feldprediger , esecutatâ de orchestra de băeţl Mdlocker 12. Marşul naţional esecutat de aceiaşi orchestră Bittner Partea 4-a Danţul cu diferite danţurl naţionale la 11 ore seara. Grădina va fi minunat d ;corată şi iluminată. CASA DE SCHIMB 4LKL GR. mm & B. MĂRCI Strada Lipaeaul, No. IE bl» Buoureati, 13,23 Iunie VALORI Scadenţa cuponelor FONDURI DE STAT ROMAN Renta rom. per. 1875 5 0/0 1 Ap i Oc Renta rom. amorlis. 6 0/0 1 Ap 1 0c Renta rom. (rur. con) 6 0/0 i Mai 1 No Oblig, de stat C. F. R 6 0/0 i Ian i Iul Idem idem 5 0/0 Idem Imprum. Stern 1864 7 0/0 IMariSep impr. Openheim 1866 8 0/0 i Ian i Iul Agio împrumuturi db okask lmpr. oraş Bucuresci 5 O/oll lan I Iul Idem idem din 1884 5 0/0 1 Mai 1 No Impr. or. B. cu prime loz f. VALORI DIVKR8K Credit Fonciar Rural 7 0/0 1 Idem Idem 6 0/0 Cred. Fon. Ur. din Buo 7 0/0 Idem idem 6 0/0 Idem idem 5 0/0 Cred. Fonc.Ur. din las i5 0/0] Ob! Caa per» fr MO ITfirg Iii. curs mediu °/0 (O1! lan 1 Iul Idem Idem Idem Idem Idem Mal No1 91 94 1/8 15 1/4 78 1/2 93 36 107 92 104 3/4 96 88 1/4 79 i/* *1& X 9 X xm ®X X©Xi RECiOM AND A.3VI LEGA TORIA DE CÂRTI SL P m E -L STRADA BISERICA IENEI No. 10. CASA BISERICEI DINTh 0 ZI BUCUREŞTI In acest atelier se esecuta ori-ce lucrări de Le-gatorie, Papetarie, Galanterie si Cartonage, ase-manea efectuează Registre de Comptabtlitate', Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-ce mărime si liniatura mecanica cu pre-ciurile cele mai moderate. •^mjiwpuiwiaX SITUAT IN VALEA MUNŢILOR PENTELEU DISTRICTUL BUZEU DESCHIS I>E LA I IULIE I* IN V LA FINELE LUI AUGUST Acest stabiliment convine camere mobilate, birt confortab I şi saloane de petrecere cu muzica, cura de zer, lapte de capre şi bai de apă rece sub direcţiunea medicală cu farmacie. Preţurile sunt fixate: o cameră că două paturi şi toate'necesariile 3 lei pe zi cele mal spaţioase şi cu sofa 4 lei: mâncare dejun şi prânz îndestulător Împreună cu vinul 5 lei pe zi, de persoană, copil până lalOanl preţul pe jumătate ( OMIJMCATI.Y ESTE BINE RESTABILITA Pentru angajare de camere şi orl-ce alte informa ţiunl, doritorii se vor a-dresa la d. Ştefan Borănescu proprietaru, domiciliat în Bucureşti, Strada Zboru No. 9 şi în localitate. X 0 X Sub-9f.mnatul are onore a aduce In cunoştinţa onor. public şi clientelei mele că de laSf. Gheorghe a instalat cu totul din nuoft No. 50. - CALEA VICTORIEI — No. 50 Vis-a-vls de Pasagiu! Rom&n UN ELEGANT SALON DE FRISERIE PENTRU CAVALERI AUAVilAT IU PE SISTEMUL CEL MAI MODERA PRECUM SI UN MAG A SIN DE PARFUMERIE FRANCESA SI ARTICOLE DE TOILETA încrederea de care m’am bucurat pe timpul cat m'am aflat in nmgasintil d lui Moisosnu, precum şi sacriflotele făcute pentru a satisface pe onor. visitatorl mă îndreptăţeşte a spera la o numeroasă clientelă. Cu deosebita stima, I. IOJIESCI) Cosi in magasinul d-lui Moiseso.u. Calea Victorie!, 60 Vis-a-vls de pasagiuI romftn. X CD X X r«=w r rsr-yar =*sss MAŞINI DE ÎMPLETIT MAŞINI ia ÎMPLETIT DIN CEA MAI VECHE SI RENUMITA FABRICA LAUE \ TIMAEUS DIN DRESDA IlecomandMn cu deosebire pentru ramilii «ceste maşini eu care se pot inpleti: GILETCE, FUSTE CIORAPI groşi si subţiri TRICOURI Talie si Pantaloni SI ALURI MÂNUŞI, PLAPOME 81 BONETE Prin aceste maşini se poate câştiga asistenta nnei numeroase familii. Un maestru in aceasta arta industrială se alia la disposiliunea amatorilor penlru instruirea lor. Detalii se pol lua la Representantii generali pentru România si ulgaria, RYSER et BRATEANU Bucureşti, Calea Moşilor No. Î9. ( l „NAŢIONALA OCIEMTE GINţRSU DF ASIGUB. IN BUCUREŞTI Capital social . . . fi,000,000 lei Prima emisiune . • 3.000,000 lei Din care . . 1,000,000 » ca fond de garanţie pentru ramura asigurărilor de viată. RESERVE DE PREMII si FONDUL DE RESERVA 1,200,000 LEI , NAŢIONALA** ASIGl HA : în contra Incendiului, grindine!, spargere! geamurilor, in contra daunelor de transport precum şi valori. Asigurări asupra vietci omului 80 primesc in tonte combiniitiunile usitate, precum: ccts de moarte, supra vieţuire, zestre si rente. „Naţionala" a plătit până la linele anului 1886 in diferite ramure de asigurare peste 10,000,000 lei despăgubiri Rcprcscutanta generala Strada Smardan, No. 18 Direcţiunea generata Slrada,Carol 1, Mo. 9. 11/ a căror apa minerala a fost recunoscuta de balncologi ru renume european, cu preferinţa de către dr. James Constaiiiiu din Paris, dr. Seegens profesor de idropie la universitatea dlnViena fnecum si de către comisiunea specialista a medicilor si naturalistllor unguri, ca cea mai esce-enla apa alalina feruginoasa cunoscuta până acum. SEZONUL DUREAZA DE LA MAIU PANA LA FINELE LUI SEPTEMBRE Apele minerale de la Eleopatak se pot folosi cu succes sigur la catarul cronic de stomac, slăbiciunile de digestiune, umflaturile de lleal si splina, artrite, galbinare, idropica provenita din friguri, liemoroide si hipocondrie împreunate cu acelea, inentarea stomacului si la boalele cronice de rinichi si besica, la formarea petrei de besica. chlorosa scrofule si in lipsa de sânge, boala de mitra si nevrioalo-hysteria. Se afla basine de bai reci minerale in stil si construcţie moderna, făcute anul acesta, precum si bai calde in vana de apa minerala folosibile pentru diferite boa le. de asemenea sta la dispositie pentru atari bolnavi zer proaspăt si lapte, de capra muls proaspăt. Se afla medic, farmacie, serviri postai si telegrafic, cabinet de lectora, pianurisi conveniri; se afla parcuri, promenazi, parcuri de promenada cu brazi; numeroase locuri pentru esCursiurii si deosebite distracţii, baluri, lac pentru a se da cu cinul, muzica tigancasca do prima categorie din patria, care cânta pe zi 5 oip pe alerte publice. Sta la dispositia oaspeţilor 800 de odăi mobilate cu preciul de la 40 cr. până iu 3 (1 pe zi precum si mai molie ospetarii in care se pot mânca cu pl eduri moderate. Pentru oaspeţi de li-Ieonalak pe liniile ferate ungare seda bilele de venire st întoarcere cu preciuri scăzute pana la staţiunea Fcldfoara (KeldvarJ, de unde inlr'o ora cu trăsură separata sau omnihus anumit aşezate se poala veni la Eleopatak; o trăsură separata costa 3 fl. iar nu loc peomnibus 1 11. îocr. Cu Information! si desluşiri serveşte. Direcţiunea Băilor. LJTTl 111111111111ITTTTTTTTT II I ITTTT1111I11XT Sub-semnatnl am onăre a aduce la cunoscinţa onor. Public că, de la 10 Maiă anul curent, am deschis Hotelul şi Restaurantul numit Hngues, din calea Victorie! No. 38, vis-â-vis de Theatrul National. RESTAURANTUL cu o bucătărie română şi francesă, din cele mai escelente. va procura în tot timpul, onor. met clienţi, mâncările cele mal alese şi gustbse. Vinurile Indigene şi străine, cu o repntaţiune stabilită, precum şi adevăratele vinuri de Hrăgăşanl, din viile cele mat renumite, vor fi servite onor mei visitatorl. O Orchestră naţională, sub direcţiunea d-luî Ionică Dinicu, va esecuta ariele cele mal plăcute. HOTELUL l'am aranjat cu totul din notă, necruţând nici un sacrificiu, pentru ca dorinţele domnilor voiagiorî să fie pe deplin satisfăcute, asigurând un servicii! prompt şi preţuri moderate. In acest liotei, care este situat în posiţiunea cea ma! plăcută, în centrul oraşului, şi în apropiere do tbte autorităţile administrative şi judiciare se găsesc camere elegant mobilate de la 3 până la S lei pe ^i. Sper că voii! fi încuragiat de către onor. pubb'c în acâstă a mea nouă întreprindere. Cu deosebiţi ştim* JORDACHE N. JONESCU Proprietarul Pettaurantului din Strada Covaci IrrTTrîrrTTrrrrrrrriiiiTiiiTiiiiiiiiTiTiiiTrt Cal. & ictorii P al. Vac.-Rom. LA ORAŞUL VISNA âlavilledevienne; vis-a-vis de ib. Socec Recomandam onorabilei noastre clientele pentru ieftinatate al soliditate următoarele noutăţi: Rufarie pentru Doamne si Domni. Feţe de masa, şervete si prosoape depănza. Olanda veritab. de Belgia si Rumburg. Madapolam frantzuze.se de toate calitatile si lăţimile. Batiste de olanda si de lino aibe si colorate. Ciorapi de Dame si Domnide Fii d'Ecosse, de bumbac, de lăna si de matase. Flanele, camasi si ismene'de lâna după «i»tFiunl profesorului Dr. G. .laeger. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete l'rantzuzesti cu balene veritabile. Trousouri complecte pentru fldantnti. LHj etteN n! TrouMouri pentru copii. TrouHouri pentru pensionate, oteluri ai reataurantnri. Avem onoare a informa pe olientela noastra ca a apărut CATALOGU NOSTRU ILUSTRAT SI VA VI TRIMIS OUI-CUI VA FACK < VRERI'.. LA ORAŞUL VIENA CALEA VICTORIEI, PALATUL «DAC1A-K0MAN1 A» vis-â-vis de librăria Socec A X U i I1ECE CU V E D E It E A X •I XI xm ■x AIXCIU mm IMPORTANT Sub semnatul proprietar al fostului Maga-in IOV PK\-COVICT cu mărfuri de nouveautăs din Strada Lips ani No. 24, am ono.re a aduce la cunoştinţa onor. public şi bogatei mele clientele că de la sfântul Gheorgh.- a. c. aut mutat acest magasin in cunosrulul meu maga-sin de lângă Poliţie sub lirma LA kabiloma şi că de azi înainte acest ntagasin va purta numele de MARE MAGASIN LA LUVRU DIN PARIS şi că voiu vinde eftin tot ca până acum fiind devisa magasinuluî a cnmpera eftiu si a vinde eflin. Comptes pe o numeroasă clientelă si semnez res-pectos. I. MOISESCIJ. «X 2 © X &x: A N U TRECE C U V E D E RE A ---------------- X :xm unu o-puscul al d-lui Dr. P Honja s a pus spre venzare lu Iaşi la librăria Fraţii Saraga şl la sucursala de la Băile Slan.c; iar in Bucureşti la lib a-ria Socec, trimeţându-se ranco In toata ţara pe prcciu de 3 lei. DE VENZARE ARMASAR si câ dinţii. — Cutia 50 bani, 1 led, 2 şt 2,50 Apa de Chiu iu a curata şi împedicâ căderea părului. — Flaconu 1 şi 50 bani. I’uclra Virginie Nu conţine nici o substanţă vătămătoare pentru faţă şi dadturâ, adică sărurile de plumb, mercur, dupe cum sunt preparate aproape toate pudrele. Este recorttoare. Albeşte şi Înfrumuseţează faţa Preţul 3 lei. 1‘asta pentru dinţi are proprietatea a albi şi a reda luciul smalţului dinţilor. — Cutia 2 lei. Ba T\u TrCK7ADIÎ o casă cu patru cam»re UH Vlj’ifaAlUl le stăpâni şi patru de servitori, pivniţă, două magazii, gradină spaţioasă cu pomi roditori situa â in Strada Frumoasa Xo. 1%. Doritorii se vor adresa la proprietâroasâ in fundul curţel sus-zisel case intre orele s şi 4 p. m. 3—! A DR STAUCEÂNU Piatia-Amzi No. S 1 .A. F E L E * O- -A. O _A. S IE "l : h a) P. T. Cu ondre fac cunoscut, cfi în laboratorul moft cu totul special, am fondat şi o secţiune a apelor gazdse simple şi medicinale. Cele simple in sifdne elegante preparate cu t.rtt.ă acurateţa reclamată de bunele reguli ale higienel, şi care în calitatea mea de farmacist sunt obligat, a lc sci şi păstra mal mult do cât orî-caro altul. De acea rog pe onor. consumatori a da preferinţă sifdnolor mele ce portă inscripţiunea FARMACIA ROMANA) CUR- ALESSANDRIU Sc găsesc de vî ud are numai la principalele localuri de debit de vinuri, restauranturî, şi cofetari distinşi. Cele medicinale în sticle, după preseripţiunoa d-lor doctori, a cărora formulă şi eficacitate le e cunoscută, se trântit la domiciliu. Aceste ape prin eficacitatea lor şi prin preţul minim cu care se vînd fac a fi întrebuinţate chiar de persdne cu U3 4 1 mijlocele cele mal restrînse. APA LITINATA (GAZOASA) 0 N ®ar* E CEA MAI BUNA Şl FOLOSITOARE CURA ) Acesta apă are proprietatea de a disolva depositul de Acid Uric, şi substanţa ce se produce în în-chrietnrcde membrelor, la porsdnele atinse de Gută sau Reumatism. Dosa de la 2—4 pahare pe di, urmând indicaţia d-lor doctori. V Iu' Bucureşti, dusă .la domiciliu, flaconul de 1 litra 1 left. Sticlele înapoiate se umplu a 60 bani. 0 N 1 Iu cele alte oraşe, urtde e calea ferată, se trântite în lăcji de 50 sticle a 1 leu franco gara locul cerut. 1 tU- Indigestia., şi cele alte maladii uşâre ale stomachului se curarisesc prin (!) APA ALCALINA (GAZOASA) 1 Prl Ca apă acidosă f(răcoviti5re în timpul vereî) înlocuesce cu prisosinţă, şi pot afirma că Giesshiibler, H Kroudorf Vichy, nici nu şi-ar maî avea loc de a fi întrebuinţate, de ore-ee Apa Alcalină gazdsâ însu- H I 1 ^ ! pi şesce aceste proprietăţi digestive şi răooritore. Ori-cine întrebuinţeză ajjele mai sus notate, As curiosit-ite, să ceră şi să încerce Aj>a Alcalină gazosă atât ca gust cât şi ca efect şi se va convinge că merit încuragiarea pentru sacrificiile ce. am făcut aduCend din Paris cele mal perfecţionate maşini pentru acestă industrie. Dosa de la 2 — 4 pahare pe tji, urmând indicaţia d-lor doctori. In Bucuresci, dusă la domiciliu flaconul, de 1 litru 80 bani. Sticlele înapoiate se umplu a 40 bani. In cele alte oraşe unde e calea ferată se trămite în lătji de 50 sticle, a 80 bani franco gara locul cerut. La comande mai însemnata se face un rabat esoepţlonal. ri hl lr. Mare No. 5S UUKEST , Strada Patriei UTIL PENTRU T0T1 BALSAM DE SANATATE AL FARMACISTULUI I. ElTEL din Râmnicu-Vâlcea Analisat si aprobat de onor. Consiliu Medical superior din România Freservalivescelinte al sănătăţii contra diferitelor maladii contagioase, mai ou seama n timpuri epidemice, de cholera, de friguri, si lteiuediii foarte bun rontta boalolor de stomac, de ficat si consecinţele ior precum: inoigesiiuni, lipsa de apetit, ragai-la, gr ata, ilegm», flatulenta, durerea ne stomac, colica, .ngreunarea de stomac, constipatia, congesti-uui,galbinare, venin, liemoroide (tranjij, lti-dohoudrie si melancolie i provenit-din deranjamentul mistuirei), indispositiune, durerea de splina, ameţeala, durerea de cap, friguri, -cornut, ulcere etc ele. ltal-amui «ie suiinlute Filei, superior tu-tulor produselor similare, să recomanda pentru ort-oe cas ca cel mai bun si cel mai util medicame.it de casa tutulor persoanelor in g neral si în special celor depai tati de ajutoare medicale. Ual-niiml «le auimtnte Kitel, se poate Întrebuinţa in or.-ce timp si fara deranjament iu afaceri. Freciul unui flaeun insolit «ie instrurlle I si 5<* bani. 8e găseşte de vânzare la celle mai multe farmacii si la principalele Drogherii uinteara. Tipografia Ziarului „Epooa" Gerant reipoaa&bil, C. Georgeeou. www.dacoromaoica.ro