ANULll tfft, 4,63 3 A DOUA EDITIUNE ■HHMHMMMWHNHHaMH SÂMBĂTĂ, 13 (85) IUNIE 1887 15 BANI NUMERUL ABONAMENTELE I SCEP LA I 31 16 A FIE-CAREI LUNI 81 SE PLĂTESC TOT-C'AUNA ÎNAINTE IN BUCUHESC1 La casa Administr&tiunei IX TARA: Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 90 lei, 3 luni 10 Iei. IN SIRElSATATEi La toate officiele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru t an 50 Iei, 6 luni 25 lei. LA FARISj Segasestojurnalul cu IKCent. numerul, la Kioscul din rup Montnmrtre IU Bulevardul St. Grrmnl.i No. 84. MANUSCRIPTELE NU SE INAP0IA2A REDACŢIA No. 8. — Plato Episcopiei. — No. 3. APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU 15 BANI NUMERUL ANUNCIURILE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINIS TRATIA ZIARULUI Ln Paris: la Agnice llnvn*, place de la bmrse, 8. Ajjrnce I.ibrr, rue Notre Dame des Victoircs S0, (Place de la Uourse) penirii Paris, Franria, lirrînniiiii, AusIrU'L'ngnrla, Italia Si Mnrrn Britanic. Anunoiuri pe pag. IV, linia 3C bani, anunciuri si reclame pe pagina treia 2 lei linia 50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B. ADMINISTRAŢIA No. 3. — Pialn Episcopiei. — No. 3. liberali si colectivişti LUPII TURBATI UN PREŞEDINTE DE TRIBUNAL CAP DE BATAUSI «Jubileul reginei Victoria CRIMA DE LA CRUCEA ROŞIE IHUHHHHUHHHHIHHfllHHHflBHHHBHHHi ^PROCESUL PROFESORILOR Putem prevede ca procesul important, din atâtea punte de vedere, ce d. ministru al instrucţiune! publice a intentat d-lor Mârzescu şi Tzoni, va avea un rezultat analog aceluia de aceaşi natură ce s’a petrecut la aşi. Comisiunea de cinci profesor! ’şi va declina competinţa şi nici că poate se facă altminteri. Eminenţi profesori ai facultăţii de Iaşi sunt acusaţi că iscălind manifestul oposiţiunei cu ocasiunea venire! Regelui în acel oraş, au călcat prin aceasta jurământul de fidelitate ce au făcut Regelui şi au esci-tat pe cetăţeni la dispreţul legilor şi la revoltă. Nu voim se discutăm de-o-cam-datâ dacăaceste imputări suntesacte sau nu. Asemenea, nu voim se relevăm acest fapt. cel puţin straniu, că comiţendu-se un asemenea delict grav, prevăzut şi pedepsit de codul penal, din 64 persoane, care au iscălit manifestul în cestiune, numai trei profesori au fost aleşi spre a primi pedeapsa lor, pe când nici unul din cei-l’alţi n’a fost tras la răspundere. Admitem pentru moment că d-nii Mârzescu şi Tzoni sunt culpabili, că au călcat jurământul lor şi că an provocat la rebeliune. Rezultă u de aci că ambii profesori nu *r0 au dreptul la scutul legilor ? că Rnue sustraşi juridicţiunei comune stor cetăţenilor şi trimişi înaintea unei comisiuni ad-hoc? Pentru că d-nii Mârzescu şi Tzoni sunt profe-so"% au încetat ei dea avea drepturile cetăţeneşti ? Bună sau rea, legea de la 1864 dă profesorilor noştri dreptul de a face politică; pot se fie deputaţi or senatori , pot lua parte la toate mani-festaţiunile publice politice, fără ca faptele ce le comit în asemeiiea împrejurări să fie calificate alt-fel de cât ale unui cetăţean. Ei sunt simpli cetăţeni din momentul ce au părăsit prelegerile după catedră şi numai pot fi supuşi art. 396 din legea instrucţiune!, care anume stipulează cazurile când vor trebui a fi judecaţi de egalii lor. D. ministru al instrucţiune! publice doreşte se asimileze pe profesori cu ofiţerii şi, precum in armată sunt judecaţi militarii de militari, a-semenea ar fi voit ca un profesor se fie ca un soldat responsabil de faptele ce le-ar comite, fie ca cetăţean, fie ca profesor. Se perde insă din vedere un lucru esenţial. Pentru a face din armată un corp mişcându se ca un singur om, disciplina cea mai perfecta este absolut necesară. Aceasta este cauza că în toate ţările cari au armate organizate, exista nu numai un cod penal special, dar şi tribunale militare speciale, înaintea cărora un cetăţean, din momentul ce a intrat In armată ptnă la eşirea sa definitivă, este responsabil pentru toate actele comise de densul. Nu este tot aşa şi cu profesorii. A-ceştia numai în calitatea lor de profesori şi pentru anume caşuri speciale sunt responsabili, după legile noastre, către tribunalele profesorilor. Un profesor poate fi avocat, senator, deputat, funcţionar şi pentru fie-care din aceste funcţiuni are alte îndatoriri, alte răspunderi; dar, prin aceasta, el nu perde drepturile comune tutor cetăţenilor, pe care ofiţerul nu le mai are pe toate, din momentul ce face parte din armată. Ast-fel s’a judecat în tot-d’a-una în această ţară, ast fel sunt precedentele, şi daca d. ministru Sturdza ar avea o mai bună memorie ’şi-ar a-duce aminte de un fapt analog, petrecut în timpul guvernului conservator. Alt-ceva. Dacă d Mârzescu şi d. Tzoni din înălţimea catedrei lor ar fi indemnat pe studenţi să facă golul în giurul regelui,dacă ’i ar fi escitat să facă manifestaţiuni publice anti-dinastice şi poate chiar numai antiguvernamentale, atunci d. ministru ar fi putut aplica art. 396, dar altminteri nu. Nu în aula Universităţii d-nii Mârzescu şi Tzoni au manifestat opiniunile lor politice, ci într’o întrunire publică, precum ar fi putut face ori-ce cetăţean care se ocupă cu politica. Suntem siguri, de alt-fel, că juriul din Bucureşti va şti, ca şi cel de la laşi,să facă distincţiunea esenţială despre care vorbim, şi să nu stabilească un precedent abundent în consecuenţe grave. Cât pentru d. Sturdza, răutatea vădită ce a desfăşurat şi în această ocazie, departe de a’i atrage simpa-tiele profesorilor, ’l va face să peardă şi ultima autoritate morală ce poate mai avea asupra unora. TE LE GRAME AGENŢIA IIA VAS Vicii a, 23 Iunie. Ştirea că regele Serbiei va merge şi în anul acesta pentru câte-va săptămâni la Gleiclienberg este confirmată. Regele va sosi la 251a Viena, unde va remâne câteva zile. Derlin, 23 Iunie Ziarul «Reichsanzeiger» constata că convalescenta împăratului ia mersul dorit. Viena, 23 Iunie. «Corespondenta politică» publică o scrisoare din Berlin în care se zice că presiunea exercitată de către Franţa şi Rusia la Constanlinopol, relativ la conventinea anglo-turcă poate avea ca urmări, refusul din partea Sultanului de a ratifica con-ventiunea. Scrisoarea adaogă că este posibil ca cabinetul otoman acluul sfe fie înlocuit prin-tr'un altul mal plăcut Rusiei dar că este înduios în mod decisiv ca acţiunea diplomatică angajată sfe aibă urmări perico-loase. AGENŢIA LIDERA Pelesrburg, 24 Junie. Le Journal de St. Pclesburg desminte ştirea că d. de NelidotT, ambasadorul Rusiei la Constantinopole ar fi supus Portei o notă ameninţătoare în privinţa ratili-cârel convenţiunel egiptiene între Turcia şi Anglia. Uclgrari, 24 Iunie. Regele Milan va pleca Sâmbătă la Viena, şi va fi însutit de corniţele de Henghel-muller, ministru plenipotenţiar a) Austriei la Belgrad. 0 mare importantă politică se atribue acestei călătorii. Uci-lin, 24 Iunie. Sănătatea principelui de Biam rck este sdruncinată şi arc trebuinţă de mari îngrijiri. «Partidul... Colectivist a ridicat pe puternicii sei umeri şi câţî-va tineri în timpii din urmă... pe Disidenţi... Ei au trecut înse în rândurile conservatorilor unde vor şi remâne.» Acestea sunt vorbele cu care ne întâmpină Voinţa... d-luî Brătianu în numerul seu de eri, învinovâ-ţiridu ne iarâ’şi că am dat mâna cu potrivnicii noştri fireşti. Mărturisesc că daca nu aşi cunoaşte — pentru a le fi văzut şi studiat de aproape — arcanele colectivităţii, aşi fi surprins de atâta cinism. Ştiu bine că lecţiunea ce disidenţii au dat Colectivităţii ustură, doare cumplit. Daca lecţiunea inse a fost aspră, ea a fost şi meritată. Acest învăţământ va fi de altminteri cel din urmă ce veştejită curtisană va priimi. Nu doar ca pot nădăjdui vre o îndreptare în urâcioaseie ei apucături ; dar colectivitatea, îmbătrânită în păcate, abia'şi mai tăreşte zilele: viaţa destrăbălată ce a a dus, a sleit înti'insa ori ce vigoare. Cea din urmă încercare ce gruparea de la cârmă a făcut, a fost în alegerile generale din urmă; din tinerii, intraţi atunci în comerţ politic cu dânsa, sunt recrutate cele din urmă victime. Vorbind în numele principiilor, în numele liberalismului, la adăpostul câtor va nume cari meritau încredere, mulţi tiuerî au fost ademeniţi de stăpânirea de astă-zl; cei mai slabi de înger au rămas ameţiţi de atmosfera greoaie care o îu-congiură; puţini, foarte puţini sunt aceia cari intraţi în lupanar au eşit dintr’ensul desgustaţi dar teferi : disidenţii au avut puterea morală se o facă. A învinui dar pe disidenţi că au părăsit Colectivitatea este a scuza politiceşte pe ademenitori şi a învinui pe ademeniţi, a osândi victimele lui Andronie şi a declara că fabricantul apei de aur este cinstit. Procesul dintre noi şi colectivitate ne priveşte însă personal, şi nici am vorbi de el daca situaţiuneastăpânirii nu ar fi în întreg angagiată în desbateri. Noi am fost amăgiţi de colectivitate; mai poate inse gruparea de la cârmă se mai atragă pe cineva? Nu. Boala incurabilă şi ruşinoasă de care stăpânirea este atinsă, nu se mai poate ascunde, este aparentă ; cele din urmă ale ei manifestaţiuni s’au arătat pe deplin, şi dupe cum accidentele terţiare infierâză pe betrî-nele prostituate, aşa trecerea Satirului de la Co3teşti la Ministerul de Interne, înfierează Colectivitatea. Se înşeală dar Voinţa........ d-lui Brătianu, daca crede că disidenţii sunt vinovaţi de ruina grupării de la cârmă, fiind că au spus de ce suferă colectivitatea; disidenţii au spus aceia ce toată lumea ştie astă-z', căci toţi au ochi şi văd. De ce dar atâta ciudă ? Poate, fiind-că ceasul lichidării se apropie şi va suna ruina stâpânito-rilor de azi; poate de teama unei drepte şi meritate judecăţi care ar putea trimite psoudo-suveranitatea de astă zi se mediteze la Văcăreşti organizarea societăţilor de exploatare comanditate de guvern ; poate fiind-că mulţi oameni politici ai zilei vor fi nevoiţi se trăiască din sărăcia duhului, cu care ’l-a oropsit natura?...... Poate ? ... .. Dar, la ce ar putea sluji o asemenea cercetare! Cine poate cunoaşte adâncimile tinoase ale cugetării stăpânitorilor ? De altminteri colectiviştii sunt puţin interesanţi ! Unul singur—numai unul — mai are drept la mulţumirile noastre : Logofătul Dreptăţii, care botezând gruparea de la cârmă Colectivitate a scutit liberalismului injuria de a fi confundat cu ea. Deosebirea între un liberal şi un colectivist este mare ; nu mai puţin se deosibeşte liberalismul de colectivitate. «Nu este, într’adever, de cât un singur fel de liberalism ; cine T părăseşte încetează de a fi liberal.» Voinţa... d-lui Brătianu, este silită se mărturisească şi dînsa acest adevăr. Da, nu este de cât un singur fel de liberalism. Liberalismul însă nu purcede de la pofte, ci de la principii ; el nu se adresează stomacului, ci inimii şi cugetării. Luând cu încetul stăpânire asupra omului, gândirea liberală caută se’i desvolte personalitatea, adresându-se acelor însuşiri numai care '1 pot înălţa la rangul de individ, de cetăţean. Liberalismul ridică peom din masa inconseientă şi elementară a mul ţimii şi’l trece în pleiada conscientâ a naţiunii. Liberalismul este mai mult de cât o doctrină — este un dogm ; liberalismul este mai mult de cât o şcoală—este o religie. Sub un regim libera’, gândirea poate fi liber arătată, legile dau putere aripelor sale, instituţiunile ţării îi slujesc de adăpost. Sub un regim libaral, alegerile sunt o sărbătoare, iar votul este : sfânta taină cetăţenească. Sub un regim liberal,independenţa pluteşte d’asupra desbaterilor parlamentului, iar deputaţii, isvorîţi din rărunchii naţiune*, formează aristocraţia demnă şi strălucită a caracterului, a instrucţiunii, a talentului. Sub un regim liberal, miniştrii sunt o delegaţiune permanentă a suveranităţii ţeri;, iar preşedintele Consiliului, cârmaciul abil şi cura-gios, care călăuzeşte destinele Patrii către polul ideal al desăvârşitei lumini. Şi acum că ştim ce este regimul liberal, desbrăcâ-te, o ! Colectivitate, de sdrenţde drapelului liberal smulse prin violenţe sau răpite prin surprindere ; coboară-te de pe piedestalul usurpat, pe care ’1 a ridicat sârguinţele şi luptele trecute ale acelor ce numai sunt; lasă se cadă jos masca, principiilorsub care’ţi ascunz poftele ; ridică de pe fruntea’ţ7 pătată coroana Independenţii, ce mâ-na’ţî criminală a luat de pe mormântul vitejilor de la Griviţa şi Smâr-dan ; şi aratâ-te Ţării în toată goliciunea, spune i, daca indrăsneşt', că este fiica libertăţii / Arată te ţări', ast-fel cum te-am văzut noi, disidenţii, ciontind aripele gândirii şi răspunzând condeiului prin bâtă. Arată-te ţării ast-fel cum te-am văzut noi, violând secretul votului ca la Bot şanî ; falsificând cărţile de alegător şi făcând să voteze poliţia în locul cetăţenilor, ca la Bucureşti ; seefestrând şefii oposiţiunii şi alungându-î deprin oraşe, ca la Do-rohoiu ; înregimentând sbirii administraţii şi puşcăriaşi' şi asmuţându-I asupra poporului schilodit şi plin de sânge, ca la Galaţi. Arată ţări* , podoabele ministeriale, recrutate de prin biurourile poliţiei sau din sferele nevinovatei mediocrităţi. Aratâ-te alegătorilor, ast-fel cum te-am văzut no', disidenţii, făcând să tacă conştiinţele într’un parlament mai docil de cât Senatul lui Ti bere. Spune tutulor, spune în gura mare că ai ca preşedinte al consiliului pe Cancelarul de carton oferind în brânci Cancelarului de fer umilirea ţării, întrupată în Convenţiunea consulară. Şi, dacă arătând naţiunii fiinţa ta căzută, naţiunea se va recunoaşte în tine, atunci pierzând idealul lor politic, disidenţii vor recunoaşte cu durere că nu mai au Patrie. Alexandru G. Djuvara. m PREŞEDINTE DE TRIBUNAL CAP DE BATAUSI Am vfezut din nenorocire printre magistraţi oameni ignorenţi, presomptuoşl, servili şi chiar mişel. Dar nu ne închipuiam cil o sS vedem şi un preşedinte de tribunal cap de bătăuşii De acest lucru ne am convins cu ocasia procesului Enacovicl, judecat la Curtea de Iaşi. Se ştie că Enacovicl fusese urmărit şi condemnat de tribunal la închisoare pentru nişte lovituri date unul oare-care E-năşescu, care cu câte-va ore mal nainte ÎI dăduse doua palme, în localul chiar al tribunalului. El bine, cu ocazia apârărel făcute de d. Enacovicl înaintea Curţe', un martor a depus ca mergând cu o pelitie la Tribunal, a auzit chiar pe d. Pilat, presed ntele Tribun aiului zicând luiEnasescu, in camera de chibzuim: «Dai in socoteala mea» si ne-pulândsti atunci de ce este vo- ba, a inleles ca la acest fapt se referea cuvintele pronunţate de preşedinte tocmai când a aflat ca tndata Enasrscu a pălmuit pe Ettacovici. Mal e nevoe sfe calificam acest fapt mi-şelesc, comis de un magistrat menit s6 preside la distribuirea justiţiei ? Negreşit că şi sub impresia acestui fapt Curtea justă şi înţeleaptă a scutit pe inculpaţi de Închisoare, supunîndu-I la o simpla amendă. Această hotârăre.care a entusiasmat pe toţi asistenţii este condemnarea şi înfierarea preşedintelui, care poate cu drept cuvînt fi numit de azi înainte : Cap de batausi. LUPII TURBATI Nu sunt de ajuns jafurile şi esacţiunea la care este supusă zilnic nenorocita po-puiaţiune rurală. A dat un nou foc peste dânsa. Sătenii sunt luaţi cu călăraşi de la muncă la facerea zilelor de şosea, tocmai acum când este munca câmpului. 'Şl în-chipueşte cineva soarta ce aşteaptă pe nenorocitul plugar, care e silit sfe lase porumbul sfefl neprăşit şi plin de buruenl pentru a face cinci zile la soşelel In acest timp se perde speranţa recoltei, hrana pe un an întreg a familii lui. Şi apoi dacă ar fi numai cinci zile. Dar acestea se îndoiesc, dacă nu se întreiesc cu sistema adoptată. Nu se cere săteanului sfe facă cea ce'l obligă legea, cinci zile de lucru, ci i se cere atâta cantitate de lucru terasmerit şah petriş, ficsat de mal 'nainte şi care variâud dupfe forţele omului şi a'e animalelor, dupfe distanţa de unde se aduce petrişul şi greutatea de a’l estrage, ajunge la rezultatul că săteanul munceşte mult mal mult de cât '1 obligă legea. Cu ce drept se face aceasta? Nu este a-ceasta un imposit perceput ilegalmente? Şi dacă perceperea Iul se face în natură, este penLru aceasta mal puţin odioasă şi ilegală ? Protestăm contra acestei mfesurl nesăbuite a cărei coasecuenţe triste ie poate prevedea orl-cine. Protestăm şi în contra modulul d'a se face prestaţiunile cari constituesc o percepere ilegală. In o comună din ţară s'a luat se zice deoisiunea de a se pune în primărie portretul d-lui I. Brătianu şi a se plânta un stejar care sfe poarte numele d-1 ui, şi a-ceasta pentru că cinci ţferanl din acea comună, muşcaţi de un lup turbat, afl fost trâmişl la Paris şi vindecaţi ded. Pasteur. Ce trebue sfe facă ţara întreagă când va li scăpată şi ea de acest lup turbat care se numeşte administraţiunea haimanalelor, pe mâinele cărora a ujuns, sub d-nu Brâ* Lianu? www.dacoromanica.ro PROCESELE GAUTEMLOR In fine s'a adeverit sgomotul despre transferarea la Curtea cu juraţi de Brăila a proceselor intentate de către oposiţiunea din Galaţi contra bătăuşilor colectivişti din ziua de 11 Maiu, şi de către aceştia contra a 71 me mbrii din oposiţiune. La 10 Iunie curent, când erad sorocite ambele aceste procese la Curtea cu juraţi de Covurluid, înainte d'a se începe ori ce desbaterî, s’a sculat procurorul general şi a anunţat a-ceasta transferare. Se asigură chiar ca termenul la Braila s’a fixat pentru zioa de 25 Iunie. Vor merge dar atunci la Brăila peste 200 gâlâţenl, parte inculpaţi, parte martori In ambele procese. Despre conexarea acestor procese încă nu s'a hotărlt nimica; şi nici nu se poate hotărî, Intru cât se ştie că cel mal mulţi dintre reclamanţi, cari dăduseră în judecată pe membrii oposi-ţiel, şi-aii retras iscăliturile, şi deci acţiunea lor cade de la sine. Chestiunea aceasta Insă probabil se va tranşa la Brăila. înalta Curte de Casaţie şi justiţia a hotărât strămutarea procesului din Galaţi după cererea colectivităţel făcută prin procurorul general Sărăţeanu Faptul acesta este d'sjuns ca sădovedeasca impopularitatea colectiviştilor^Jn acest oraş şi frica lor de osânda. Din 38 juraţi gălăţeni ordinari şi suplementari, nu au putut compta nici pe şase din ei, câţi le-ar fi trebuii pentru achitarea bătăuşilor lor. Condemnarea bătăuşilor ar fi fost mai mult ca sigură In Galaţi; iată de ce stâlpii colectivităţel s'ad făcut luntre şi punte pentru strămutarea procesului. Dar un lucru încă tot turbură liniştea autorilor intelectuali şi materiali ai a-troc tăţilor de la 11 Maiu. Pofta inimeî lor era ca procesul să fie strămutat la Tecuciu, reşedinţa paşel care a ordonat acele atrocităţi. Numai aici colectiviştii ar fi fost siguri de achitare; ba, mal ştii, poate tot hoaţa de păgubaşă opoziţie ar fi fost condamnată 1 Strămutarea dar la Brăila n’a prea venit bine colectiviştilor. Ei ştid că Braila nu e Tecuciul, el ştia că brâilenil sunt independenţi şi foarte bine-cunos-cătorl a celor întâmplate la Galaţi, ba chiar au pătimit şi el ceva aşa 1 Frica deci de pedeapsă tot n’a eşit din oasele bătăuşilor galăţenl. Opoziţiunealnsă,Încrezătoare In sfln-ta sa dreptate, precum spera de la juraţii din Galaţi un verdict inflerător al infamiilor de la 11 Maid, aşa spera şi astă-zi de la juraţii din Brăila. D’alt fel, lăsând la o parte simpatiile şi antipatiile locale, o chestiune de cea mal mare importanţă pentru viaţa noastră cetăţienească se va resolva cu această ocaziune. E vorba dacă justiţia poporului, justiţia cetăţenilor însuşi, a-probă ca alegătorii să fie bătuţi şi stâl-ciţide câtre agenţii pazei publice, transformaţi In bande de bătăuşi, tocmai a-tuncl când ei (cetăţenii alegători) îşi exercitează cel mal sacru drept, dreptul suveranităţel lor; sau ţine a se da o aspră dar meritată lecţie acestor bătăuşi şi patronilor lor, spre a se stârpi pe vii- tor această hidoasă invenţiune a colec-tivitâţeî. Aşteptăm cu nerăbdare, dar cu încredere, verdictul justiţiei popu'are. JUBILEUL REGINEI VICTORIA începutul serbarei. — Cortegiele. — Procesiunea Reginei.—Regina.— Ceremonia bisericeasca. Regina Victoria a Angliei, Împărăteasa Indiei, serbeazăacu a 50-a aniversare a suirei sale pe tronul Mare! Bri-tanieî, fiind acum In al 68 a an al vârstei sale. începutul serbarei Favorisată de un timp strălucit, serbarea de căpetenie a început In dimineaţa zilei de 9/21 ale curentei. Dis de dimineaţă resunară clopotele bisericilor şi gurile de foc tunad, adunând din toate părţile uriaşei cetăţi, valuri de oameni către stradele pe unde urma să treacă cortegiul regal in ducerea sa la Arhimandria de Westminster. Tribunele sunt ocupate de la 8 ore ziua şi, pe tot parcursul de la palatul Bucking-ham peste Piccadilly către cheul Tami-zel şi d’aci la Westminster, formăză un ocean mişcător de sute de mii de capete omeneşti, oferind ast-fel aspectul unei adevărate Căi triumfale In toată accepţiunea cuvântului. Cortegiele La 10 1/2ore dim. se puse In mişcare prima parte a cortegiului regal. Trăsurile strălucitoare Împodobite cu aur şi pietre scumpe, a le principilor indieni precedaţi de un detaşament al servitorilor regali, deşchideau cortegiul. Au părut cu deosebire frumoase Irăsurile Mahar adj altului Sing şi ale reginei Ka-piolani de Bawav, trăsura acesteia era urmată de prinţul Teck, apoi de prin-cesa Teodora Sacsa-Meiningen, prinţul Albert cu princesa Luisa de Şlesvig-Ilo'stein, princesa Alexandra de Hessa, amândouă princesele de Edimburgh, prinţul de Hohenlohe şi de prinţul E-duard de Sacsa-Waimar. Cortegiul regilor părăsi la 10 3/4 castelul regal şi era compus din 15 echi-page toate trase de câta patru cal murgi, Înhămaţi cu juguri ce erau împodobite cu coroane regale de aur. In acest cortegiu se aflad casele domnitoare de faţa la serbare şi anume : regele Danemarcei, al Belgiei, al Greciei şi.al Saxoniel; marele duce de Me-clemburg; apoi principii de coroană al Austro-Ungarief, al Portugaliei, al Greciei şi alţi membrii al familieior domnitoare. Procesiunea Reginei Procesiunea reginei secompuneadin 11 trăsuri de gala strălucitoare prin aurăria cu care erau încărcate. In cele d’întăid cinci trăsuri se aflau demnitarii curţel şi al casei regale; caii sunt conduşi de lachei pe jos In mare livrea. In a 6 a trăsură şedea princesa Victoria cu prinţu Alfred de Şleswig-Holstein ; In a 7-a princesele Sofia de Prusia, Irena de Hesse, Victoria de Prusia şi princesa Luisa de Battem-berg ; In a 8-a fiicele prinţului de Wa- rtm lles şi ale Marel Ducese Elisabetha; în a 9-a princesa moşten'toare de Suxa-Meiningen, princesa Wilhelm de Prusia, Ducesa de Albany şi Ducesa de Connaught; în a 10-a Ducesa de Edim-burg cu fiicele el. Intre trăsura a 10 a şi a 11-a fu lăsat un spaţiu pentru garda călăreaţâ a palatului. Regina In sfârşit. In cea din urmă trăsură venea Regina Victoria. Vis-â-vis de M. S. şedead fiica sa cea mai mare principesa imperială a Germaniei şi nora sa principesa de Walles. Trăsura reginei era tncungiurata de fi', ginerii şi nepoţii M. S. călări şi In uniforme strălucitoare; prinţul imperial al Germaniei purta uniforma albă de cuirasier, cu cuirasa şi coif de metal strălucitor. Priveliştea era uimitor de frumoasă şi nu se poate descrie. Bucuria şi strigătele de ura ale uriaşei mulţimi In tot parcursul cortegiului Întrece orl-ce închipuire. Regina apărea pentru Întâia oară de la văduvire, în haine deschise de sărbătoare. M. S. purta toate cordoanele ordinelor sale. Ceremonia bisericeasca Impozanta impresiune ce va re mâne Întipărită tot d'auna In memoria asistenţilor a produs Intrarea procesiunel regale In vasta boltă a monasticei. In amvonul de sus sla un cor de trei sute persoane Îmbrăcate In alb. La dreapta estradei regale sla Lordul cancelar Îmbrăcat In catifea şi hermină, urmat de şase sute lorzi şi lordese în cele mal bogate toalete, la stânga era aşezat Preşedintele Camerei Comunelor cu 400 Deputaţi cu soţiele lor. Pe ambele lături luaseră loc ambasadorii străini cu soţiele lor ; iar Împrejurul estradei era ocupat de prinţii şi prinţesele din Europa şi din India. La intrarea In biserică regina, care purta o mică coroană pe cap, fu întâmpinată de Arhiepiscopul de Canterbury şi păşi încet spre estrada din faţa altarului In mijlocul aptauselor damelor şi a strigătelor de ura ale bărbaţilor. Ceremonia bisericeasca se sevărşi conform programului după ritul anglican. După Te Deum, Arhiepiscopul pronunţă binecuvântarea, iar regina Victoria se aşeză pe tron ce era învăluit cu mantia regală, şi priimi difileul prinţilor şi princeselor de faţă. Terminendu se ceremonia biseri ceaşcă, regina cu acelaş cortegiu şi în aceiaşi rânduială se întoarse la palatul Buckingham. INFORMATIUNI Procesul Profesorilor. Azî de dimineaţă cu trenul din Moldova, au sosit în Bucureşti d. M. Tzoni, eminentul profesor de la Facultatea din Iaşi, dimpreună cu colegul său D. G. Tocilescu, unul din apărători. D Senator Mârzescu, cel Talt profesor dat în judecată, se află deja de două zile în capitală. Diseară la orele 8, se întruneşte consiliul apărărei la d. G. Vernescu. Apărătorii d lor Mârzescu şi Tzoni sunt dcl. G. Vernescu, N. Ionescu, N. Blaramberg, C. Boerescu, Al. Laho- vâri, N. Fleva, G- Tonlescu, Gr. Pău-cescu, G. Palade, C. Arion. Procesul se va înfăţişa mâine la orele 2, la Universitate. Desbaterile sunt publice, şi vor începe cu cestiu-nite prealabile, ridicate în sinul co-misiuneî de d nil Crăciunescu şi Ka-linderu, şi asupra cărora comisia n’a luat nici o decistune, vroini să auză şi în aceste cestiuniprealabi e părerea distinşilor profesori inculpaţi. Opoziţia unită din laşi a reeditat ambele manifeste pentru care profe- j sorii Mârzescu şi Tzoni sunt daţi în judecată. Aceste manifeste se vor distribui în : ziua judecăţel. X Ştirile particulare ee primim din Bulgaria desemnează starea generală a spiriL-lor ca foarte inco-dată. Aşa, cu toată publicarea corespondenţei d-lui Stoilov cu prinţu Ba-ttemb- rg din care rezulta refuzul a-cestuia d’a primi candidatura, pu-blicaţiune după care a urmat decla-raţiunea Regenţei că renunţă d’a mai pune candidatura prinţului de Battemberg la tron; totuşi se face o mare agitaţiune de radicali prin adunări publice în favorul lui Battemberg. Ast fel că, la întrunirea Sobraniei în ziua de 21 Iunie este de temut isbucnirea unor mari desordine la Sofia. Din care cauză Regenţa şi guvernul pare eâ’şî pierde cumpătul neştiind cum să împace spiritele. * Representanţii ziarelor din capitală întruniţi aseară în localul redacţiei Curierului Financiar, au numit o comisiune din sînul lor, care să se pună In înţelegere cu delegaţi unea vechiului comitet general al prese', care a administrat până a-cum fondul rămas din 1882, peutru a pune restul acelui fond la dispo siţia presei. X Suma de 12.600 lei, produsul re-pr. sentaţiunei de la Teatru Naţional şi Kermesei de la Cişmegiu, vor fi expediate Botoşăneriilor prin trei membrii aleşi din sânul comitetului organisaior. Membrii aleşi, dd. V. A. Urechia, C. Stâncescu şi C. Olâ-nescu, căruia în deosebi îi trebuesc aduse mulţumiri pentru activitatea neobosită cu care a lucrat la reuşita acestei opere de binefacere, vor pleca poi-mâine la Botoşani. Să notăm câ in aceasta suma de 12.600 lei sunt număraţi cei 500 lei trimişi de principile Al. 1. Guza, cei 200, oferiţi de d. G. Gr. Cantacuzino şi cei 100dăruiţi do d-na M. Bogdan. ' X D. G. Balş a făcut oposiţie la faimoasa sentinţă fără legalizare, fără pecetea tribunalului, fără număr de ieşire şi comunicată de un agent ca cum ar fi un act privat. Trebue să se ştie că acea sentinţă nu fusese înscrisă după cum o cere legea in registrul sentinţelor, căci avem certificat că 21 sentinţe anterioare ei nu erau încă trecute 48 ore după ce acea privitoare pe d. Balş fusese comunicată. X Eri la Sec. 11-a Gurţei de Apel din laşi s’a judecat procesul de maltratarea lui Enâşescu de către Foty, Enacovicî Buzdugan, Henţescu şi Ciulei. Curlea vezend că afacerea nu merită însemnătatea ce voia să i o dea parchetul a admis apelul inculpaţilor, în parte şi a condemnat pe cel d’lnteifi la 310 lei, pe al doilea la 100 şi pe cei-l-alţi la câte 50 lei noi amendâ respingând cererea de despăgubiri civile. X Prin cercurile judecătoreşti din Galaţi se vorbeşte câ d-nil judecători de instrucţie A. Şendrea şi Pancu căzuţi Li disgraţia cinstitului Sârâ-ţeanu, vor fi permutaţi. X Azi dimineaţă la 7 ore d-nil Xenti şi Ionică Sânge Alb au fost transportaţi cu vaporul de la Galaţi la Brăila unde au fost depuşi in arestul preventiv. X Saraţeanu nu s’a mulţumit câ a dobândit strămutarea de la Galaţi la Brăila a proceselor electorale intentate unul de câtre membrii opo-ziţiunei bătăuşilor colectivişti, cel l’alat de câtre bătăuşi victimelor lor. Eri 11 Iunie judecătorul de instrucţiune Şendrea a fost încunoş-tinţat prin o telegramă a Curţii de Gasaţiune că în urma cererei lui Sâ-râţeanu estedesesizat, pentru cauzăde suspiciune legitimă, de afacerea o-morului Întâmplat în zioa de 11 Mai. Asemenea a fost desezisat judecătorul Pancu de instrucţiunea afacere! . artin, acuzat de tentativă de omor, şi de aceea a diferitelor acţiuni in tentate în urma plângerilor bătuţilor Vlaicu, Paeu, Gernat, Botez şi alţii. Instrucţiunea tuturor acestor afaceri era terminată şi numai când a v^zut, câ cu toată dorinţa ce ar fi putut avea judecătorii d’a fi plăcuţi guvernului, ei erau nevoiţi să dea ordonanţe defavorabile colectiviştilor, Sărăţeanu a cerut stremutarea la Brăila, judecătorul de instrucţiune d’acolo inspirându’i probabil mai multă încredere. X Azi d. procuror MoşoIa luat dosarele de la ambii judecători de instrucţiune de la Galaţi, şi s’a dus el Însuşi la Brăila sâ le predea judecătorului d’acolo. X Unul din cei mai mari armatori francez', şeful casei Fraissinet de la Marsilia se află în Bucureşti, unde a venit să ofere guvernului nostru concursul său pentru înfiinţarea u-uei companii române de navigaţiune pe Dunăre. D sa a fost primit eri de d. Ion Bratianu. X Ni se spune câ nu prinţul Ferdi-nand de Hohenzollern, moştenitorul tronului României (?) ci prinţul Fre-derie, fratele Regelui, este aşteptat mâine la Sinaia. Prinţul Frederio este general de brigadă în armata prusiana, grad la care a fost Înaintat cu ocaziunea ultimului aniversar al naştere! Împăratului Wilhelm, şi comandeazâ brigada l-a de Cavalerie din garda prusianâ. El este căsătorit cu o prinţesă de Turn şi Taxis, nepoată a împărătesei Austriei. A. S. va sta la Sinaia vr’o 15 zile. gJ X D. Alex. Plagino, Ministrul plenipotenţiar al României la Roma do- FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (10) A. MATTHEY — (arthur arnould) CRIMA DE LA CRUCEA ROŞIE PROLOG SMAGELULS VIII Un viitor general Zelia reluă firul povestirel sale, mal încet,dar cu mai multă grabă: — La două ceasuri fără un sfert, uşa apartamentului se deschise cu repeziciune. Frate-med şi amicul său Rai-mund intrarft plini de sânge, desperaţi, striviţi. — Tot e perdut, ne ziseră el, ultima baricadă pe care o apăram a fost luată, acum un ceas. CâţI-va din cel care ad mal remas cu viaţă, cum e Abric, s’ad Împrăştiat cu speranţa câ se vor putea Uni cu cel care lnptâ Încă In deosebite quartalurl şi vor muri cu armele ’n mâna.... căci nu mai e speranţă. Poporul nu s'a ridicat In grămadă. A 1 aş fi murit voios cu dânşii, adause el, dacă nu v’aş fi avut pe voi, sermane femei, care m’aşteptaţl şi care n’aveţl alt sprijin de cât pe mine I — Să nu perdem vremea, întrerupse Raimund. Partea asta a oraşului nu e Încă năvălită de soldaţi ; să ne folosim de aceasta. — Da, da, urmă Juste. Trebue să plecaţi. Atâtea persoane streine la un student ar atrage băgarea de seamă a poliţiei. Din fericire, doctorul Thevenin nu-î departe, peste cinci minute veţi fi la el. Odată acolo vcm vedea ce va fi de făcut. Ne pregăteam de p'ecare, când auzirăm un sgomot mare. Casa părea umplută de lume. Paşi numeroşi şi greoi urcau scările. Ascultam în tăcere ; inima ne batea la toţi. Ne adunasem In odaia din fund. Paşii se opriră In antret— naintea u-şeî.... Şi auzţrâm ca zângânitul unor fierării. — Soldaţii I murmură frate-med, vî-năt la faţa, suntem perduţl 1 Zicând acestea dădu pe mama la o parte şi se puse dinaintea el. In act st moment un glas gros strigă de afară : — Sdrobiţl uşa I Gu cât Zelia nainta In povestirea el, cu cât se apropia de desnodâmânt, vocea bietei copile slăbea ; picături mari de sudoare ’i acoperea fruntea, ochii săi fix!, deşchişl in toată mărimea lor, păreaţi a avea dinaintea ochilor lor o vedenie grozavă. — Odihneşte-te, draga mea, zise d-na Thevenin lmbrăţişând-o cu prietenie. — Nu, nu, zise ea, cu hotărâre, trebue să isprăvesc.... să vă spun toate.... O I sunt datoare s’o fac. .. Voi putea. — Aşa dar, reluă încet doctorul, urmărind fără îndoială o idee a lui care ’l chinuia, eşti sigură, copila mea, că soldaţii s’au suit drept la apartamentul In care eraţi închişi, că nu s’ad oprit de loc la apartamentele de mal jos, n’ad căutat de loc ? — Sunt foarte sigură de aceasta, respunse d-şoara Marion. Abric nu zise nimic, dar strânse pumnii cu o furie ameninţătoare, înţelegând gândul doclorulul şi ce se putea deduce din acest fapt. — Abia se dădu ordinul, urmă Zelia, şi nişte lovituri puternice sguduirâ uşa care ne ocrotea. Juste voi să se repeadă spre a deschide ; dar manja şi Ernestina îl opriră, zicând : Au să te o-moare. El era să respundă, când uşa se sdrobi şi năvălitorii pătrunseră în odae cu puşca nainte. Un ofiţer, cu sabia scoasă, le comanda. El ne luară la ochid. — Cel întâid care se va mişca e mort, zise ofiţerul ; care din voi se numeşte Juste Marion ? adause el pe urmă. — Ed, respunse frate-med cu mândrie, ce vreţi cu mine, de ce mă arestaţi ? — Nici o vorbă de prisos, Întrerupse şeful ; luaţi-1 pe sus dacă se Împotriveşte, zise el întorcându-se spre oamenii lut care făcuse un pas înainte. — Aide, afurisit de revoltat, e vreme să 'ţi răfuim socotelile 1 strigă un ser- gent, cu faţa roşie, cu ochii scântee-torl. — Şi n’are să ţie mult, adăogară rl-zând câţI-va oameni. Mama se aruncară naintea lor ; ea înţelesese gândul lor. — Nu veţi împuşca pe fiul med... nu, nu I Aveţi milă de mama lui, de femeia sa. Soldaţii se opriră un moment; părul său alb se desfăcuse, lacrimile ’I is-vorad din ochi, vocea sa era stinsă. Şi tigrii s’ar fi înduioşat. Ea se folosi de acest moment şi tâ-rându-se la picioarele ofiţerului, îm-preunându-şl mâinile : — Iartă-1, iartă-1, strigă ea. E copilul med, fiul med 1 — Destul cu bocetile, respunse o-mul acela răstit. Şi voi s’o isbeascâ de o parte. Dar ea se apucă de hainele lui, nebună, cu o putere supraomeneasca. — Desbăraţi-ma de baba asta I răcni ofiţerul furios şi o lovi în c^p cu mă nunchiul săbiei. Sângele curse.... Ea dădu un ţipăt înăbuşit, dar nu cătă să se apere, ci stătu pe loc îngânând, orbită de sângele ce ’I acoperea faţa : — Da pe mine mă puteţi ucide 1 dar pe el ertaţi-l Juste lupta cu femeia Iul, cu Isabela | şi cu mine care 11 ţineam pe loc. — Mişelule 1 răcnea el, mişelule 1 Voia să apere pe mama ; isbuti să ne arunce de o parte şi se repezi la crudul militar lovindu-l peste obraz. Atunci soldaţii se aruncară asupra Iul, ca nişte demoni, sbierând, urlând, Înjurând, plini de turbare. Raimund sări In ajutorul Iul strigînd din toate puterile: — Trăiască republica!.......los uci- gaşii 1 O luptă îngrozitoare Începu. — Daţi de moarte I comanda ofiţerul. Soldaţii îş descârcad armele, isbe&d cu baionetele, cu patul puştelor. Văzul pe Raimund căzând cu capul sdrobit. Un soldat smulse dio mâinile Ernes-tinel pe copilul el pe care ’l aruncă spre cămin unde.... — Da, ştim, murmură doctorul. — Căzu şi ea.... şi Juste, înecat In slnge, să ridicase In gem. ' l dinaintea trupului mamei noastri şi ;u m&i putând lupta Iş deschise pe.'Ul spre a primi loviturile solda ' zicând un singur cuvânt : — Mişel 1 mişel 1 Insfârşit o lovitur îe.o've 7 culcft şi pe dânsul. Numai ed nu fuseset; lovită în ■ lucrurile smulse din piu, în t L.r a ■ cestel uricioase lupt# mă scăpase. Mă repezii şi ed la "i. — Omorâţi-mfi şi pe mine, călăi, strigai. — Al vrei numa de ■ut i 1 1 na şi ţie 1 respuns* 1^r de cât cel l'&lţl. Şirotindu-şlpuv v . ps lei. (Va urma) www.dacoromanica.ro PUBLICITATE» I ZIARULUI ,, EPOCA“ Tlrftgrlu 6,000 de fol ANUNCIURI SI RECLAME! Anunciurî pe pagina IV, linia 30 bani Anunciurî şi reclame pe pagina III linia 2 lei. bândind un concediu a plecat la Paris. li probabil că dupe câte-va zile de şedere acolo, d sa va veni în Bucureşti. * Judecătorii de la Dolj n’au voit se rămână mai pre jos de colegii lor de la secţiele II şi IV de la trib. Ilfov. Ei au osîndit erî pe amicul şi colaboratorul nostru lencovescu la 3 luni închisoare şi 40 lei amendă, pentru pretinsa calomnie contra d-1 ui Grăsnaru. Vom reveni cum se cuvine * Dintr’o convorbire ce un amic al nostru a avut cu o persoană ocupând o poziflune tnaltă tn coltivitate, rezulta că d. Bratianu nu este mulţumit de si-tuatiunea sa actuală de prezident al Consiliului miniştrilor ffiră portofoliu. Această situatiune, a spus d. Bratianu acelei persoane ’i a fost impusă densul este hotărtt a nu o păstra mal mult de cât până la întrunirea Corpurilor legiuitoare. Atunci d-sa sau se va retrage sau va realua In cabinet un rol activ a-tribuindu’şl din nod unul din departamentele ministeriale. * Esamenele şcolarilor preparaţ a-fară din şcoalele publice din Capitală vor începe în ziua de 16 Iunie, la orele 12 din zi, în localele următoare : Seria I. — Cursul primar de băeţî: Institutele Schewitz, Sf. George, R. rsovian, Aleosandri şi Bâlteanu, la institutul Schewitz. Seria //. — Cursul primar dr băeţî: Institutele Bergamenter şi Lumina, la institutul Lumina Seria III.—Cursul primar de băeţî: Toţi eeM’alţî elevi la şcoala de bat ţî din strada Clemenţei. Seria l —Cursul primar de fete: Institutele Dobrescu, Manliu şi Bork, la şcoala primară de fete din strada Lucacî. Seria II. — Cursul primar de fete: Toate cele-l’alte eleve la şcoala primară de fete din strada Clemenţei. Serial. — Cursul liceal de băeţî: Institutul Sf. George, la liceul Sf. George. Seria //. — Cursul liceal de băeţî: Toţi cei-l’alţi elevi la liceul Sf. Sava. Cursul de liceu fete şi externatul secundar de fete: Toate elevele în sala Senatului. * D-nu preşedinte al Cazinului Aus-tro-Ungar din Bucureşt\ ne încu-noştiinţează că Sâmbătă seara 13 ale corentei sau în caz de ploaie Sâmbătă 20 Iunie, va da o mare sărbătoare în vasta grădină a localului său din casa Blaramberg dupe 6trada Academiei; iar produsul a-cestei sărbărî se va distribui în părţi egale victimelor incendielor din o-raşele Botoşani şi Eperjes. Sperăm că publicul Capitalei nu va lipsi a participa în mare număr şi la această binefăcătoare întreprindere. * Trupa teatrului israelit din Capitală va da Sâmbătă seara In grădina Jig-niţa, o mare representaţie In folosul incendiaţilor Botoşenenl. Se vor juca piesele Smendrig, Catarul şi la fine şansoneta nouă Catastrofa din Botoşani de d. Rosenblum. * : ' Mâine Sâmbătă să represintâ la Teatrul Dacia In scop filantropic Regimentul de fele şi Receta pentru soacre ; ear Duminică, pentru intrarea d-lul 1 A-nestin, Nobleţă sub Ludovic al XV; Operetă In 3 acte, musica de Renâ. DEPESI TELEGRAFICE AGEXTIA LUtEitA Lipsea, 24 Iunie. Tribinalul suprem a refuzat punerea tn libertate a condamnaţilor In procesul intentat pentru crimă contra siguranţei Imperiului. Vor fi internaţi In forlereţa Mag-deburg. Ilcrliii, 24 Iunie. «Gazeta de Vos» zice că proclamarea principelui Regent l.uitpold ca Rege al fi ricl este utilă şi necesară. Budapesta. 24 Iunie. Numeroase excese aCi avut lo: pe timpul alegerilor In Croaţia. Lisabona, 24 Iunie. La cea din urmă cur9â de tauri, arena s’a dărâmat. S’aft scos deja până acum zece cadavre si numeroşi răniţi. DIN DISTRiCTE I» A C A U Renaşterea Bacăului ne aduce noul amănunte asupra cedârel localului scoa-lel No. 2 de fete de comuna către judeţ. Cititorii noştri nu aă uitat faptele. Comuna făcea cu judeţul schimbul următor: dedea localul săd de scoală Îndată şi avea să ia, peste doi ani, localul judeţului ocupai actualmente de tribunal. Ea se însărcina, In acelaş timp, să procure prefecturel şi consiliului permanent un local, al lor fiind destinat dărlmărel, cum şi localul scoalei pentru construirea unor casărmi. Prefectura se angajase să nu dă-rlme localul scoalei până ce nu va fi mutată aceasta Intr'un nod local. Iată, lntr’adevăr, declaraţiunea făcută de primar In şedinţa publică a consiliului comunal, interpelat fiind de un consilier : ui) lor nu e vina mea dacă lucrurile «au ajuns aice, nu cu voea mea s’a dăi-urâmat localul scoalei, şi se comit imo-«ralităţî. Când am luat în chirie casele ud lui Elembergher în care trebuea sâ »se mute prefectura, d. prefect mi-a uspus că nu va strica pe acelea ce iam udat in schimb, până ce nu voi mula uscoala de acolo, dar îndată ce am plă-utit chiria şi s’a mutat prefectura, d nu uprefect a şi pus se dărâme şcoala şi se uînceapă construirea cazărmei. Acum unu mai am ce face». De aci reese : Sau că primarul a fost tras pe sfoară de prefect; sad că cauta să arunce responsabilitate faptului pe prefect; sad că nimeni nu e tras pe sfoară de cât consiliul şi contribuabilii. La această din urmă ipoteză ne o-prim, căci cu sad fără voinţa primarului, contribuabilul e păcălit, căci el va plăti, cum zice francezul, Ies potscasses. Până una alta, Întrebăm pe d. ministru al instrucţiune! publice: A fost d-sa Înştiinţat că şcoala de fete de fete No. 2 din Bacău a început a fi dărâmată Înainte să. se termene e-samenele şi să plece elevele In vacanţă ? A fost d sa înştiinţat că peste o sută de salahori ţigani de ambe-sexe, ocupaţi la acea dărâmare şi la construc-ţiunea cazărmilor constitue spectacolul moralizălor ce 'I văd copilele de opt zile şi ce au să’l ma' vadă până >a sftr-şitul esamenelor? A fost Înştiinţat d-sa că, graţie dă-râmăreî începute , localul ameninţă ruină şi constitue o primejdie continuă pentru elevele care ’l locuesc ? Dacă a fost înştiinţat, cum de a lăsat să se petreacă asemenea fapte, d-sa tocmai care nu are alt In gură de cât morala, solemnitatea esamenelor etc.? Dar n’a fost înştiinţat: atunci la ce slujesc inspectorii şcolari dacă nici la timpul esamenelor nu ştiu ce se petrece prin scoli? Sad vina e a d-lor Merzescu şi Tzoni care ’l opresc pe d. Sturdza de a mal vedea alt-ceva de cât răsbunarea sa? » Suma primita de la d nu G. A. Marcuri le seu din Hîînnieul Serat pentru ajutorarea incendiaţilor (le la Itotosani. Lei B. G. A. Mărgărite seu 40 Dr. O. Blasian 20 I. Friedman 20 S. M. Gherghiceaou 10 G. I. Andriano 10 N. I. Andriano 10 Al. Ciochină 5 C. D. Popescu 10 C. D. Sulzo 20 A. Schuster 10 T. Chircu 20 N. Capşa 5 P. Gheorghiu 10 I. Pela 2 M. Apostolescu 3 — 50 1. Oprişănescu 4 109 — 50 Suma precedenta 1278 — 50 Total 1478 Au mai fost la Văcăreşti pentru a vizita pe amicii noştri Filipescu şi Balş, d niî Ion Lahovari, Mârzescu şi Tzoni. O telegramă din Craiova, ne face cunoscut că condemnarea amicului EPOCA — 13 IUNIE nestru Iancovescu, a fost pronunţată în lipsă. După condemnare o împăcâciune intervenind între părţi, d. Crâsnaru a cerut pvin petiţie către tribunal admiterea opoziţiei d-luî Iancovescu, d sa desistându-se de acţiunea intentata. Impăcăciuriea. s’a făcut asupra probei dnt de d. Crnsnaru, că falşul nu era imputabil d-sale, căci nu procesul-verbal incriminat era falş, ci acel dresat de portărel era greşit. In urma acestei probe d. Iancovescu a declarat că ’şî retrage acuzaţia. Opoziţia se va judeca mâine Sâmbătă. Ni se asigură că Consiliul miniştrilor în şedinţa sa de eri, prezidată de d. Ion Bratianu, s’a ocupat, între altele, şi de ultimele, alegeri comunale de la Galaţi şi că, dupe insistenţa şefului Cabinetului, a validat alegerea colegiului l-iu, şi a anulat pe aceea a colegiului al Il-lea, cu toată opoziţiunea crâncenă a d-lor Stătescu şi Radu Mihai. Dăm ştirea sub rezervele cele mai exprese căci o asemenea hotărîre ar fi un act de dreptate şi guvernul actual nu este în stare se'l facă. In loc d’apunepş doctorul Snţuse udece pe d-nii Mârzescu şi Tzoni, . Mitiţă Sturdza ar face mai bine se roage pe distinsul specialist se’î dea îngrijirile sale. Poate că mulţumită acelor îngrijir , minislrul culmelor şi inslrucţiunel publice îşi va veni în fire şi nu ne va mal da o caziunea se înregistrăm adevărate acte de nebunie ca acel cu care a ilustrat vizita sa de eri la liceul St. Sava şi pe care unul din confraţii noştri îl povesteşte în modul următor : D Sturdza ducându se la liceul Sf. Sava, merse şi lu clasa III Însoţit de d. Haret, unde era esamenul de Geografie. Un d. sub locotenent care venise să asiste la esamenul unui cumnat al săâ, ce era elev In acea clasă, roagă pe d. Codrescu să examineze pe Alex Slăti-neanu. Lucrul acesta so obişnueşte pretutindeni. Profesorul recunoscător familiilor ce se interesează de copiii lor, nalural că atunci când vine sâ asiste la esamen părinţii sad rudele unui elev, n’o să’l lese sft aştepte toată ziua până să vie rândul copilului lor ci Ii ascultă îndată. Lucru ce nu aduce nimănui nici un prejudiţid. Ce sâ întâmplă Insă în cazul de faţă ? Profesorul de geografie natural satisface cererea sub locotenentului, fără să observe ca d. Sturza să uita chiorlş. Atât a fost destul I D. Slurza se scoală cu furie şi striga: — D-le profesor, eşti dator să ei şi sâ asculţi elevii pe rând, fără Întrerupere, căci nu merge aici pe concesii I... Apoi se adresează către sub locotenent : — Şi aceasta cu atât mai mult nu ţi se permite d tale care eşti militar. Profesorul fu nevoit să se conforme ordinului. Lumea însă ce asista, indignata de atâta impertinenţă, părăsi sala esame-nului. D. Mitiţă Sturza a plecat Ia Sinaia înde va sta vr’o trei zile. Sperăm că ierul munţilor îl va potoli. m D. Ion Bâlăceanu, ministru nostru plenipotenţiar la Constantinopole se află încă în capitală. D sa însă va pleca la post or Duminică or cel mai terziu Mereurea viitoare. # Sărâţeanu, procurorul general de pe lângă Curtea d’apel din Galaţi, se afla de ieri la Brăila unde, precum am anunţat d<-ja, au fost transferate toate procesele la care au dat loc cele întâmplate cu ocazicnea ultimelor alegeri pentru consiliul comunal al Galaţilor. Scopul mergere! sale la Brăila este d’a dobândi de la judecătorul Moisescu d’acolo, căruia înalta Curte de Gasatiune a transmis instrucţiunea diferitelor acţiuni penale intentate în urma evenimentelor de 11 Maiu, ordonanţe favorabile colectiviştilor. Nici făgăduielile nici ameninţările, acelea pe care toţi Gă-lâţenii îl numesc viperă, nu le cruţă pentru a ajunge la rezultatul ce urmăreşte. Suntem curioşi cum bietul d. Moi-sescu va eşi din încurcătura în care se află. Generalul Pencovici, comandantul interimar al corpului al treilea de armată (Galaţi) se află în Bucureşti . • Ni se comunică mai multe fapte de natură a da naştere la grave bă-nue'.i în privinţa Administraţiunei creditului agricol al judeţului Ilfov, Ne abţinem d’a areta acele fapte Înainte d’a ne fi asigurat de exactitatea lur. Putem Încă spune de pe ucum, căci de aceasta ne-am putut înerediuţi, că administratorul institutului in chestiune, întemeindu-se pe legăturile sale de rudenie apropiată cu d. Bratianu, prezidentul Consiliului miniştrilor şi pe protec-ţiunea a tot puternică a d-!uî Gri-gorescu, fostul director al compta-bilităţei generale a Statului şi unul din colectiviştii cei mai cu trecere, se consideră ca un mic potentat şi lucrează dupe planul seu, fără aţine nici o seamă de lege şi de reglemente. m Se zice că d-nu R. Romalo, secretar al legaţiunei române la Viena, va fi numit consul general al României la Constantinopole. • In urma unei note publicate In numărul de eri al Voinţei Naţionale sub rubrica informatiun) şi prin care redactorii ziarului Lupta sunt tratat! de foşti spioni ai poliţiei,redacţiunea Luptei a însărcinat pe d. Al. Vlahuţi să ceară Voinţei Naţionale numele autorului acelei note, precum şi acele ale persoanelor vizate de dânsa. LI. Vla-huţi mergând în acest scop azi dimineaţă la d. N. Xenopol, acesta a res-puns că nu cunoaşte pe autorul notei ofensatoare pentru redacţiunea Luptei şi cere până la 4 ore dupe amiazî ca să cerceteze şi să arate cui incumbă res-punderea. La 4 ore d-l. Vlacuţi, exact lalntîl-nirea dată, n’a găsit pe d. Xenopol faţa; un funcţionar Insă al ziarului II a spus că d. Xenopol îl a însărcinat să ’l comunice că or-care din redactorii Luptei se crede ofensat n’are de cât a merge la redacţiunea Voinţei Naţionale şi va dobândi satisfacţiune. Lăsăm, pentru moment , faptul la dreapta apreciaţiune a publicului re-zervându ne a reveni asupra chipului cum perciunaţii de la foaia oficioasă ştiU să se sustragă de la răspundere pentru difamaţiunile şi calomniile ce a-runca zilnic opoziţiuriel. • 0 mare nenorocire a lovit pe d. C-Reeeanu, confratele nostru de la România, avocat, profesor, etc. Azi, la ora 1, d. a. a perdut pe so,ia d-sale, care a sucombat în urma unei lungi şi grele boale. Nefericitul soţ, care a plecat tocmai azi dimineaţă la Giurgiu, a fost înştiinţat telegrafic se vină în Bucureşti. Trimetem condoleanţele noastre întregeî familii. m Noul general de flotilă Dumitresou Mâican a cerut telegrafic o audienţă de la Rege. ULTI MA ORA AGENŢIA IIA VAS I.oudrn, 24 Iunie — «Daily News» califică de stupid şi periculos instrument, convenţiunea anglo-turcă reia tivă la Egigt. Ziarul englez zice că este preferabil că această convenţiune să nu fie ratificată, şi că ar fi fost mal bine pentru Englitera să fi dat 20000 lire sterline lui Sir Wolfî cu condiţiunea se nu facă nimic. Sofia, 24 Iunie. — Ştirea lansată de diferite ziare, zicend că d nu d. Stam-bulofT şi Jifkoff sr fi fost arestat! din ordinul d-lor Montkuroff ăi Popoff este cu totul inexactă. MILE El de Arme, gimnastică şi dare la semn din str. Brâncoveanu No. 16, precum şi şcoală de notaţiune sunt deschise pentru onor. publicu. Comitetul Li II IILE M WH i (Districtul Bacău) ( DL I \ CHIUIAT un apartament mobilat în vila d-lul Stel-loi’ian, compus din trei camere şi ate-nanţe. A se adresa Calea Victoriei No. 51 Iris. CAS8A DE SCHTMB JOANNIAN 4 NICOLESCU No. 33, Strada Lip?ram No. 33 Cursul pe ziua de 12 Iunie 1887 SINAIA VALORI Cump Vând. 5 0/0 Renta amortisabilă. . 5 0/0 » română perpetuă. 94 1,2 95 6 0/0Oblig. de Stat(Rur. conv.) 87 1/2 88 Impr. cu prime Bucur, (lei 20) 7 0/0 Impr. Munic. Emis. 1883 33 36 ? i 78 78 1 2 10 lei Oblig. Casei pens (1. 300) 214 218 5 0/0 Scrisuri funciare urbane 6 0/0» » » 88 88 1/2 7 0/0 » » » 104 14 105 5 0/0 » rurale » 91 1/2 92 70/0 » » t06 1 2 107 5 0/o Scrisuri func. urb. laşi 71 79 3/4 Acţ. Băncrl Naţ. a Rom. (506) Diverse 1025 1035 Aur contra argint sau bilete . 14 3/4 15 1/4 Fiorini val. Austriacă . 2 202 Mărel Germane 124 125 Banc note francese .... 100 1/2 100 Ruble ruseşti 225 230 CÂRTI pentru ÎMPĂRŢIREA PREMIKLOR -M ARE — ASORTIMENT DE CÂRTI în limbele ROMANA. FRANCEZA, GERMANA cu un rabal l' .-arte avantagios Leon AJoalay Librăria Universala Calea Victoriei, No. 18 CASELE SI LOCUL Itrezoiann No. 2 lângă bulevard SUNT DE VÂNZARE. • Doritori se vor adresa chiar acolo. 0 GUVERN ÂNTft=î',1Sb.* nă, şi piano caută un loc. A se adresa Ia administraţia acestui ziar. DE VWM{Edi:r2r«dSf^!" ful «trudelorScaunele si Batiste, fosta Casa Costa-foru. Ase adresa pentru informaţii la administraţia ziarului «EPOCA » nc A DC141 n AT de la 23 Aprile 1888 Ut HntNUHI MoşiaSe.bunesll-Domnesli, din judeţul Olt, tdasa Şerbâ-neşti, întindere 5900 pogoane, din cari 4000 arabile. A se adresa la d-nu Gr. N. Mano, tn Bu-cureşol, No. 24 Calea Dorobanţilor. V1LLA MAND4 din nod restaurată şi mobilată, de Închiriat în loial cu grajd şi şopron sau pe etaje. A so adresa, In Bucureşti, la d. A. Braunhelder, Str. Polonă No. 106. PARFUMERIA MARGHERITA NOUV/SSlAfA SPECTALITA Dl i. uimim; 4 c. UIUM I Premiata la exposilzia din Milano 1871 Paris 1878. Monza 1880 si la aeea na-l/.ionala (lin Millano 1881 I ■;u cca ma 1 tnaltă Recompensă acordatăI Parfumertel DEDICATA lll.S.ra ITILIEI Săpun . . Margherita .1 âftv'ox' ixliacl Margherita .1. ifigone. Vpa de ţoalei» Margherita .1 Mujone >raf (le orez. Margherita .1 Migoru i usla Margherita .1 Afigont Arii role suni garantate ca nare nici c substanţa miisihila si sunt recomandat) nai ru seama si eu toata si inerederea la doamne si domnişoare elegante pentru calitatea lor higiertica, pentru tinetele es-ipiisile si pentru parfumul atât delirai cal si placul. cutii foarte elegante cu asortimente complecte cu parfumeria de mai sus Se găsesc in Bucureşti, la Magasi-nul Jobin, Calea Victoriei No. 41, si la-C. H. Muller. Calea Victoriei 3P la Me aagera;!. Briol si en gros la d. Solo-fcfţj aton HecUter, coltul stradei LipsranisiJfsW Bacani. ALBERT BAUER INGINER SPECIAL Strada Colt ei, 40. — Bucureşti MORI FABRICI de SPIRT SI TOT FELUL DE MAŞINI tiare depozit bis Bucureşti, 12/22 Iunie V A L ° R ! SOT ^ cuponelor. ^ u 80NDURI DK 8TAT P.OMAN Henla rom. per. 1875 5 0/0 Renta rom. amortis. 5 0/0 Renta rom. (rur. con) 6 0/0 Oblig, de Stat C. K- R. 6 0/0 Idem idem 5 0/0 lmprum. Stern 18tH 7 0/0 lrnpr. Oponbeim 1806 8 0/0 Agto ÎMPRUMUTURI D£ ORAŞE Impr. oraş Bucuresci 5 0/0 Idem idem din 1884 5 0/0 Impr. or. B. ou pri me loz f. 20 VALORI DIVER8B Credit Fonciar Rural 7 0/0 Idem Idem 5 0/0 Cred. Fon. Ur. diD Buc. 7 0/0 Idem idem 6 0/0 Idem Idem 5 0/0 Cred.Fonc. Ur.din laş i6 0/0 Obl. Cas pena. fr. ftOO Ap 1 Or 1 Ap i Oc i Mai 1 No i lan 1 Iul Idem 1 MariBej i Ian t In 1 Ian I Iu i Mai I Nr llan 1 Iu Idem Idem Idem Idem Idem i Mal No 91 95 88 i 12 3» 15 1/4 78 i/2 93 36 107 91 3/4 104 3/4 96 3/4 88 1/4 79 1/4 215 UDtili IUI L’Yl dist. Oltu, plasaSerbanestl \ /UjuIM partea, D-lui Nicu Moscu in întindere de 2^00, pogoane din care 226, semăn >.te grâfl de toama si 60 orzu. Se aren- g^ra(j 2 £ peazade la 23 Aprilie 1887. Ase adressa Strada Minerva No. 12 bis. BOLELE SIFILITICE IVe|>utiuta barbuteasca Vindecă după cele mal noul metode, radical, fără durere şi împiedicare; după experienţa de 17 ani. Specialist in boale lumeşti DR THOR Strada Emigrat No. 3, intrarea din Calea Victoriei prin strada sf. Voivozi. Consultatiunide 8 ditmneaţe pâua la 8 seara. Loc d aşteptare separat pentru iie earo. www.dacoromanica.ro MM EPQjCA - 12 IUNIE Cal. Victorii P al. Dac.-Rom. LA ORAŞUL VJENA ALAVILLE DEV1ENNE: vis-d-vis de ,1b. Sdccc Recomandam onorabilei noastre clientele pentru ieftînatate «I soliditate următoarele noutăţi: Rufarie pentru Doamne si Domni. Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza. Olanda veritab. de Belgia si Rumburg. Madapolam frantzuzesc de toate calitatile si lăţimile. Batiste de olanda si de lino albe si colorate Ciorapi de Dame si Domni de Fii d'Ecoese, de bumbac, de lâna si de matase. Flanele, camasi si ismene' de lâna după NiNtemnl profesorului Dr. G. .Ineger. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesli cu balene veritabile. Trousouri complecte pentru fidantali. I.ajettes si Trousouri pentru copii-Trousouri pentru pensionate, oteluri ai restaurautui'. Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CATALOGU NOSTRU ILUSTRAT SI VA FI TKI3I1S ORI-Cll VA FACE t ERERF,. LA ORAŞUL V I EN A CALEA VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMAN1A» vis-â-vis de librăria Socec ,, NAŢIONALA" OCIETATE GENERALft DF ASIGUR. IN BUCUREŞTI Capital social . . . «.000,000 lei Prima emisiune . ■ îi.000,000 lei Din care . . 1,000.000 ..ca fond de garanţie pentru ramura asigurărilor de viată. RE SERVE DE PREMII si FONDUL DE RESERVAI,200,000 LEI , NAŢIONALA" AS1GI RA : In contra Incendiului, grindine!,spargere! geamurilor, in Contra daunelor do transport precum şi valori. Asigurări asupra vietei omului se primesc Ui toatecombimitiunilc usilate, precum : cas de moarte, supra vieţuire, zestre si rente. „Naţionala1' a plătit până la finele anului 1886 in diferite ramure de asigurare | peste 10,000,000 lei despăgubiri Representaiita generala Strada Smardan, No. 18 Direcţiunea generala Strada.Carol 1, Mo. 9. 1 Q l a căror apa minerala a fost recunoscuta do balneologi cu renume european, cu preferinţa de către dr. James Constantin din Paris. dr. Soogens profesorde idropie la univereitafea din Vlene iirccum si de ralre comisiunea specialista a medicilor si naturaiisulor unguri, ca rea mai cseo-lenta apa alallna feruginoasa cunoscuta până acum. SEZONUL DUREAZA DE LA MAIU PANA LA FINELE LUI SEPTEMBRE Apple minerale do ta Eleopalak se pot folosi cu succes sigur la: catarul cronic de stomac, slăbiciunile de riigeslinne, umflaturile 00,000 Ici in 4,000 rcliuni a lei 250 întreg liberate Usina situată la Bucur şti, Cotroceni, Şoseaua Pandurilor peste drum de Asilul ELENA, legată cu calea ferată prin staţiunea Dealu-Spirea. DIRECŢIUNEA $1 DEPOSIT PRINCIP-L IN BUCUREŞTI, STRADA REGALA No. (7 Depăşite seeiiutlare : l.a Galaţi <1. S, E. Somniuri/a. la t alarasid. S. B. Tarfalomei Adresa telegrafica: BASALT, Bucureşti DEPOSITE SECUNDARE In Bucureşti, Calea Grivitza, No. 66.—In liraila la D. G. Grosovich, piatza S>. Arhanghel.—In Craiova la D. G. Poumay, banquer. Industria Naţionala ale cărei produse au obţinut la Expositiunea Cooperatorilor din Bucureşti cea mai mare recompensa : DIPLOMA DE ONOARE CLASA I - a Estras din preţurile curente pentru Bucureşti FELUL MATERIALULUI Pavele pentru hurduce. Pavele pentru pavagib. Lespezi pătrate . . . Pătrate felurite . . . Borduri de grădină . Cărămizi retractare . Cărămizi cu 6 găuri . Sc aduce la cunoştinţa Onor. Public că în Bucureşti şi Oraşele în care esecută lucrkr-pentru Comună, Societatea se însărcinează si cn esecutarea. garantând întreţinere a un an si câsemal afla la usina materiale vechi si disrorrn. _____________________—OU PRETURI FOII TE REDUSE — Nr. buca-tilornpeesare pentru unitate de mesua F R i: t ii k i L E o&l. 1 Cal. 2 Cal. 3 pentru mie pentru unitatea de măsură cu aşezare pentru mie| pentru unitatea de mesura cu aşezare pentru mie pentru unitatea de mesură cu aşezare la m. 1. 10 350 4.25 352 4.00 300 3.75 la m. p. 50 270 15.00 250 14.00 230 13.00 la m. p. 25 380 11.00 360 10.50 320 9.50 la m. p. 36 240 10.00 210 9.00 180 8.00 la m. 1. 10 150 — 130 100 la m. c. 120 320 la m. p. 80 65 — — — — — VIDECAREA BOALELOR SECRETE CAPSULE ANTIBLENORHAGICE preparate de I.Oswaldcu aprobarea consiliului medical superior. Sunt cele maî bune capsule in contra boalelor secrete, scurgeri vechi si noi, catar de vesica, etc. Preţul uuei cutii Ici 4. Deposit principal, Ia Oaiova, farmacia I. OSWALD. Bucurcscl farmacia Aurora din str. Ba-tişte No. 14 bis şi ladrogueriiled-lorBrus şi Ovesa, şi la mai multe farmacie din tară. Comandele făcute prin poştă, insotite de lei 4.50 in mărci sau mandat poştal, se efec.uez ezact. BAASEN (FELSO-BAJOM) BAIA SAINl tO-TINEND IOD Si BROM. RE IN COMITATUL KLEINHOCK.ER, TRANSILVANIA Sursele nnmeroase de vindecare a institutului de bai din Baasen, abondente in iod si liromura au dovedit eflcacilatcalor la toate fulurile ite reumatism, podagra la toate felurile de sero-fule. la sifilis învechit, la slăbiciunea provenita (lin prea multa iiiirehuinlare a mercurului, la nevralgie si ischias, la poalele cro iice de femei, la boalele cronice al. pielei tkzen, Lupus, rsoriasis si Phachitis. Cura se poate face (lin bai de putina reci si calde, bai de na-inol si cura cu apa de băut Baia e situata la o depărtare de 3/4 ore de staţiunea Mediasch [Medgyes] a cailor ferate ale stalului r. ungar int'ro vale inposanla încoronata de dealuri cu păduri si vii. Legătură cotidiana cu p ştia din Mediasch. Reducere de preciu pe linia cailor ferate ale stalului r. ungar. Locuinţele bine mobilate Bucatarieexelentaru preciuri moderate. Centru distrări ie s'a luat mesări ase avea o buna musica i ombola, diferite feluri de danturi, prospecte se trimit gratis la cerere. DESCHIDEREA BaEI LA 25 MAIU Dr. FRIT/. FOLUERTH Direcţiunea ii a ei. Medicul baei Sub-seinnatul uni onoare a aducelacuuoslinta generala ca DUMINECA LA 10 MAIU 1887 AM DESCHIS HOTELUL SI UESTAIRAMIL FOST HUOUES SUB FIR HA IORDACHE N. IONESCU PROPRIETARUL SI LOCAIARdL ACESTUI IMOBIL Nu voiu cruţa, caîn tot-d’auua, nic! osteneli nici cheltuell pentru desăvârşită mulţumire a onor. mei clienţi BUCĂTĂRIE FRANCESA SI ROMANA A LA CARTE MARE ASORTIMENT DE VINURI INDIGENE SI STREINE Cu deosebită stimă, IORDACHE,N. IOXESCU Proprietarul Restaurantului din Str. Covaci No. 3. MEDALIE DE AUR Vieua IHHÎi Autorisata de consiliu de hygiena si salubritate dentXlina ensenţă pentru gură PULBERE VEGETALA PENT'RU DINŢI ale Dr. S. KONYA CHIMIST Ambele preparate cu acid salicylic pur sunt remedii radicale pentru durerea de dinţi, boab-le gurcî si ale gingiilor. Ele conserva dinţii si da gurei un miros plăcut. Preţul: 1 flacon, dentalina 3 franci; 1 cutie cu prafuri 2 franci. Deposite la Bucureşti: F, W. Zurner, I. 0-vesa, Bruss Stelu si Branndus—Braila Fabini, —Botoşani, Uajnal, — Dorohoi, Haque. A SE FERI DE C O N T R A-F A C E RI IX® X SUCCESELE OBŢINUTE I.\ CEI DIX URMA TREI ANI. CU NEIXTUCUTA SECERATOAKE ; ■ M H I «4 ■■ '66 ^ADRIAN CE aii Îndemnat pc, unii fabricanţi din strein Late a contraface aceste masine spre a le putea astfel introduce in comerţ ’ Adevăratele »eccr»tori ADRIANCE poartă următoarea marcă de fabrică şi se 2 A SE FERI DE CONTRAFACERI A SE FERI 'n DE CONTRA FACERI *****s» găseşte de vânzare numai la agenlul general al fabrioel. IOHN PITTS tlucurcsli, Sti’. Smârilau So. î. si la agenţii sei din provincie Tipografia Ziar*ulu.i „Epoca1' VINoeG.SEGUIN Ş6sse-ţleci de annii de isbândă au demonstrat netăgăduita efiica.'itate a Vinului lui Gilbert Seguin, llă ca întăritor în convalescente, sărăcia săngelui, scro-fule, chlorosă, anemiă, peruerea poftei de măncare, mistuiri grele, secarea puterilor, nerrose, ele.; tiă ca antipe-riodic, pentru a tăia frigurile şi împeaeca înlorcerea loc. Convine tutor temperamentelor slăbite de vărstă seu de bolă. DEPOSIT GENERAL î Pharmacia G. SEGUIN, 318, rue Saint-Honorfi, PARIS I O A N G. G H IC A ADVOCAT IAŞI, strada Carp, No. 42 NU MAI ESTE DURERE OE OINTZI prin întrebuinţarea elezirului dentifric P.P. 8.8. PAIIINTI BENEDICTIN! din Manastirea SOULAC (Gironda, Francia) Don MANUELONNE, Prieur 2 MEDALII DELIII: Bruxella / 880, Londra 1884 cele mai Înalte recoinpenwe INVENTATA IN ANUL 1373 DE PAR. PIERRE BOURSAND întrebuinţarea zilnică a Elexirulul dentri-f'ric al P. P. S. S. par BenedictinI, cu o dosă de câte-va picături în apă, previne şi vindică căreia dinţilor, pe csre'î albeşte, consolisân-du-1, forticând şi însănătoşind gingiile. CASA FONDATA IN 1807 AGENT GENERAL SEGUI 3, RUE 'GUER1E, BORDEAUX Deposit la toate tarmaciile, parfumeorî şi Coafeorî >*eoresemante pentru l mănta, Serbia şi Bulgaria; Agenţia Comerciala Franceza din Galul! sucursalele el. Citrant regponi&bil, C. Georgetou. www.dacoromanica.ro